producătorul

14
Producătorul 81. Nu reprezintă fluxuri de intrare pentru firme: a) subvenţiile primite de la stat; b) veniturile din vânzarea bunurilor economice; c) vânzările de bunuri economice; d) cumpărarea de factori de producţie; e) angajarea de forţă de muncă. 82. Obiectivul fundamental al producătorului este: a) minimizarea consumului de bunuri economice; b) maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d) minimizarea profitului; e) maximizarea încasărilor bugetare. 83. Cărui agent economic îi este specifică funcţia de a produce bunuri economice: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) întreprinderile; d) gospodăriile; e) băncile. 84. Nu reprezintă flux de ieşire pentru firme: a) plata impozitelor şi taxelor către stat; b) plata taxei pe valoarea adăugată către stat; c) subvenţiile; d) vânzările de bunuri economice către gospodării; e) plata salariilor.

Upload: billi-jill

Post on 21-Nov-2015

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

fgh

TRANSCRIPT

  • Productorul

    81. Nu reprezint fluxuri de intrare pentru firme:

    a) subveniile primite de la stat; b) veniturile din vnzarea bunurilor economice; c) vnzrile de bunuri economice; d) cumprarea de factori de producie; e) angajarea de for de munc.

    82. Obiectivul fundamental al productorului este:

    a) minimizarea consumului de bunuri economice; b) maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d) minimizarea profitului; e) maximizarea ncasrilor bugetare.

    83. Crui agent economic i este specific funcia de a produce

    bunuri economice: a) administraiile private; b) administraiile publice; c) ntreprinderile; d) gospodriile; e) bncile.

    84. Nu reprezint flux de ieire pentru firme:

    a) plata impozitelor i taxelor ctre stat; b) plata taxei pe valoarea adugat ctre stat; c) subveniile; d) vnzrile de bunuri economice ctre gospodrii; e) plata salariilor.

  • 85. Totalitatea elementelor folosite de firme pentru a produce bunuri economice reprezint: a) productivitatea muncii; b) creterea economic; c) factorii de producie; d) dezvoltarea intensiv; e) dezvoltarea extensiv.

    86. nlocuirea, parial sau total, a unuia sau mai multor factori de

    producie cu unul sau mai muli factori din cei folosii sau noi, n condiiile obinerii aceleiai producii, reprezint: a) combinarea factorilor de producie; b) substituirea factorilor de producie; c) productivitatea medie a factorilor de producie; d) productivitatea marginal a factorilor de producie; e) productivitatea global a factorilor de producie;

    87. Nu reprezint indicator care msoar eficiena combinrii i

    substituirii factorilor de producie: a) productivitatea marginal a muncii; b) productivitatea marginal a capitalului; c) productivitatea marginal a pmntului; d) rata marginal de substituie a factorilor de producie; e) utilitatea marginal a factorilor de producie.

    88. Nu reprezint o caracteristic a pmntului ca factor de

    producie: a) factor de producie originar; b) factor de producie regenerabil; c) principalul factor de producie n agricultur; d) cadrul de desfurare a activitii economice; e) factor de producie nelimitat.

  • 89. Nu reprezint capital tehnic: a) mainile; b) utilajele; c) materiile prime; d) abilitatea ntreprinztorului; e) energia pentru producie.

    90. Reprezint un element de capital circulant:

    a) cldirile; b) calculatoarele de proces; c) materiile prime; d) mainile; e) utilajele.

    91. Combinarea factorilor de producie nu depinde de:

    a) natura activitii economice; b) condiiile de producie; c) venitul disponibil al consumatorului; d) abilitatea ntreprinztorului; e) managementul i marketingul firmei.

    92. Reprezint neofactor de producie:

    a) materiile prime; b) combustibilul; c) mainile; d) utilajele; e) informaia.

    93. Unul dintre urmtorii indicatori este folosit pentru calculul

    eficienei combinrii i substituirii factorilor de producie: a) utilitatea marginal a bunurilor economice; b) rata marginal de substituie a factorilor de producie; c) utilitatea total a bunurilor economice; d) utilitatea individual a bunurilor economice; e) venitul disponibil al consumatorului.

  • 94. Nu este caracteristic factorului munc folosit n activitatea economic: a) o aciune specific uman; b) o aciune contient; c) un rol determinant n activitatea economic; d) factorul activ i determinant al produciei; e) factorul pasiv al produciei.

    95. n momentul T0, o ntreprindere cu 50 salariai obine o

    producie de 10000 buci. Meninnd producia constant, dac ntreprinztorul substituie 5 utilaje cu factorul munc iar rata marginal de substituie Rms=10, productivitatea medie a muncii n T1 este: a) 100 buci/salariat; b) 200 buci/salariat; c) 300 buci/salariat; d) 150 buci/salariat; e) 250 buci/salariat.

    96. Factorul de producie pmnt nu este:

    a) limitat; b) nelimitat; c) principalul factor de producie n agricultur; d) regenerabil; e) degradabil.

    97. n T0, productivitatea medie a muncii este de 100 uniti. n perioada T0 T1, producia crete cu 50%, iar numrul de salariai cu 25%. Productivitatea marginal a muncii este egal cu: a) 300 uniti; b) 400 uniti; c) 500 uniti; d) 200 uniti; e) 600 uniti.

  • 98. Rata anual de amortizare a unui utilaj este egal cu 20%. Firma a recuperat dup 4 ani 6 milioane u.m. din valoarea investiiei. Valoarea de achiziie a utilajului a fost egal cu: a) 6 milioane u.m.; b) 7 milioane u.m.; c) 7,5 milioane u.m.; d) 8 milioane u.m.; e) 8,5 milioane u.m.

    99. Dac valoarea de achiziie a unui utilaj este egal cu

    20 milioane u.m., iar amortizarea anual este egal cu 10 milioane u.m., atunci durata de utilizare a utilajului este egal cu: a) 1an; b) 1,5 ani; c) 2 ani; d) 4 ani; e) 4,5 ani.

    100. Amortizarea se refer la consumul de capital:

    a) circulant, n form fizic; b) fix, n form fizic; c) circulant, n form valoric; d) fix, n form valoric; e) tehnic, n form fizic.

    101. Nu reprezint neofactor de producie:

    a) managementul; b) marketingul; c) munca; d) informaia; e) biotehnologia.

  • 102. Care din urmtoarele elemente reprezint un flux de intrare n cadrul unei firme? a) impozitul pe profit; b) subveniile; c) cheltuieli pentru serviciile factorilor de producie; d) impozitul pe salarii; e) obligaiunile emise.

    103. Care este afirmaia corect cu privire la relaia ntre resurse i

    factori de producie: a) raport de la ntreg la parte; b) raport de la parte la ntreg; c) raport subunitar; d) raport unitar; e) nu exist legtur.

    104. Care din urmtoarele sensuri nu este corect cu privire la

    capital ca factor de producie? a) reprezint bunuri de producie; b) reprezint factor derivat; c) reprezint consum personal; d) reprezint capital tehnic; e) se mparte n fix i circulant.

    105. Dezvoltarea economic de tip extensiv se realizeaz prioritar

    prin: a) sporirea productivitii factorilor de producie; b) sporirea cantitii factorilor; c) progresul tehnic; d) reducerea costurilor de producie; e) creterea randamentului factorilor de producie.

  • 106. n T0, productivitatea medie a muncii la o firm este de 20 buci pe salariat. n T1, producia sporete de 3 ori fa de T0, cnd era de 200 buci, iar numrul de salariai se dubleaz. Nivelul productivitii marginale a muncii reprezint: a) 20; b) 30; c) 40; d) 45; e) 35.

    107. Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 uniti. Dac

    productivitatea marginal corespunztoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 uniti, se poate trage concluzia c: a) productivitatea marginal crete; b) productivitatea marginal se reduce; c) productivitatea medie crete; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea marginal este maxim.

    108. Pe termen scurt, dac producia se reduce, atunci:

    a) costul variabil total crete; b) costul total crete; c) costul fix total crete; d) costul fix mediu crete;

    e) amortizarea capitalului tehnic fix crete.

    109. Factorii de producie reprezint: a) resurse descoperite; b) elemente din mediul natural; c) resurse atrase i utilizate n activitatea economic; d) resurse utilizabile; e) resurse destinate consumului oamenilor.

  • 110. Care din afirmaiile de mai jos este fals? a) productorul este purttorul ofertei; b) producia asigur obiectul consumului; c) obinerea profitului determin caracterul comercial al

    firmei; d) firmele produc numai bunuri materiale; e) firmele produc pentru pia.

    111. Care din elementele de mai jos reprezint intrri pentru

    activitatea firmei? a) impozitele; b) subveniile; c) vnzrile de bunuri economice; d) salariile; e) amortizarea capitalului tehnic fix.

    112. Factorul activ i determinant al produciei este:

    a) capitalul; b) natura; c) munca; d) ajutoarele de stat; e) subveniile.

    113. n cazul creterii economice de tip intensiv, producia

    sporete, n principal, prin: a) rolul decisiv al factorului munc; b) eficiena utilizrii factorilor de producie; c) creterea capitalului tehnic fix; d) subveniile utilizate; e) creterea preurilor de vnzare.

  • 114. Caracterul limitat al factorilor de producie nu este compatibil cu: a) creterea intensiv a produciei; b) sporirea rodniciei muncii; c) risipa; d) costul alegerii; e) creterea eficienei factorilor de producie.

    115. Economisirea i ameliorarea utilizrii factorilor de producie:

    a) determin scumpirea lor; b) se realizeaz prin intermediul guvernului; c) sunt determinate de concuren; d) determin natura creterii extensive; e) elimin plata impozitelor i taxelor.

    116. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat?

    a) firmele sunt motivate prin costuri; b) munca este factorul pasiv al produciei; c) sunt resurse i cunotinele tehnico-tiinifice; d) reducerea timpului liber este un factor de progres; e) activitatea economic este posibil fr factorul munc.

    117. n cadrul factorilor de producie primari se ncadreaz:

    a) munca i capitalul; b) capitalul i creativitatea tehnico-tiinific; c) natura i capitalul; d) munca i natura; e) munca i informaia.

    118. Capitalul tehnic reprezint:

    a) banii economisii de menaje; b) factor de producie derivat; c) aptitudinile i experiena oamenilor; d) elementul activ i determinant al produciei; e) un dar al naturii.

  • 119. La baza mpririi capitalului tehnic n capital fix i capital circulant se afl: a) mrimea firmei; b) domeniul de activitate al firmei; c) legtura cu factorul munc; d) modul cum particip la activitatea economic; e) forma de uzur la care este supus.

    120. Capitalul tehnic fix:

    a) se consum integral ntr-un ciclu de producie; b) cuprinde i apa tehnologic; c) se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie; d) este afectat de uzura fizic i moral; e) particip la un singur ciclu de producie.

    121. Capitalul tehnic fix:

    a) se uzeaz numai fizic; b) se uzeaz numai moral; c) nu trebuie amortizat; d) particip la un singur ciclu de producie; e) se uzeaz fizic i moral.

    122. Consumul de capital circulant se reflect n valoarea

    produciei la care a participat: a) numai n form material transformat; b) sub form de amortizare; c) att n form material, ct i valoric; d) numai sub form bneasc; e) dup mai multe cicluri de producie.

    123. Uzura moral a capitalului tehnic fix apare sub incidena:

    a) folosirii n producie; b) progresului tehnic i a condiiilor pieei; c) aciunii agenilor naturali; d) polurii mediului natural; e) uzurii fizice.

  • 124. Capitalul circulant: a) se amortizeaz; b) se uzeaz fizic; c) nu se regsete n produsul finit; d) se uzeaz fizic i moral; e) particip la un singur ciclu de producie.

    125. Substituirea factorilor de producie n activitatea economic:

    a) se refer numai la factorul munc; b) se refer numai la factorul capital; c) nu are legtur cu eficiena combinrii; d) se bazeaz pe compatibilitatea caracteristicilor de utilitate

    i adaptabilitate a elementelor ce se combin; e) presupune o rat marginal de substituie supraunitar.

    126. Dac productivitatea marginal a factorului substituit este

    egal cu productivitatea marginal a factorului care substituie, atunci rata marginal de substituie este: a) negativ; b) supraunitar; c) unitar; d) subunitar; e) egal cu 1.

    127. Dac productivitatea marginal a factorului substituit este mai mic dect productivitatea marginal a factorului ce l substituie, rata marginal de substituie este: a) negativ i supraunitar; b) pozitiv i subunitar; c) egal cu zero; d) negativ; e) egal cu productivitatea marginal a factorului ce

    substituie.

  • 128. Care din afirmaiile de mai jos este fals? a) ntre productivitile marginale a doi factori de producie

    i rata lor de substituie nu exist legtur; b) combinarea factorilor de producie este o operaie tehnico-

    economic; c) substituirea factorilor de producie presupune obinerea cel

    puin a acelorai rezultate; d) rata marginal de substituie se folosete la calculele de

    eficien a combinrii factorilor; e) elemente ale capitalului circulant se pot substitui n

    producie.

    129. Care din aprecierile de mai jos este adevrat? a) rata marginal de substituie este ntotdeauna un numr

    subunitar; b) combinarea factorilor de producie este o operaiune

    exclusiv economic; c) substituirea factorilor este un mijloc eficient de

    combinare; d) productivitatea marginal a unui factor este aceeai cu

    productivitatea medie; e) combinarea factorilor de producie este o operaiune

    exclusiv tehnic.

    130. Dac productivitatea marginal a factorului substituit este 10, iar productivitatea marginal a factorului ce l substituie este 20, rata marginal de substituie are valoarea: a) 20; b) 10; c) 5; d) 0,5; e) 2,5.

  • 131. La o rat marginal de substituie egal cu 10 i la o productivitate marginal a factorului ce substituie egal cu 50, productivitatea marginal a factorului substituit este egal cu: a) 150; b) 250; c) 500; d) 350; e) 400.

    132. Substituirea factorilor de producie se bazeaz pe:

    a) utilitatea marginal a produsului finit; b) maximizarea cheltuielilor cu salariile; c) compatibilitatea caracteristicilor de utilitate i

    adaptabilitate ale factorilor; d) compatibilitatea costurilor de producie; e) minimizarea rentabilitii.

    133. Uzura moral a capitalului tehnic fix:

    a) se datoreaz proprietii private; b) are caracter involuntar; c) se produce datorit factorilor naturali; d) are caracter voluntar; e) afecteaz numai ntreprinderile mici.

    134. n economie, uzura moral:

    a) nu exist; b) afecteaz numai productivitatea muncii; c) este un factor de regres economic; d) afecteaz capitalul circulant; e) afecteaz capitalul fix.

  • 135. Sporirea rodniciei muncii reprezint o premis a reducerii: a) duratei muncii; b) uzurii morale; c) rentabilitii firmei; d) rolului factorilor intensivi ai creterii economice; e) timpului liber.

    136. mbuntirea utilizrii factorilor de producie este cerut de:

    a) dezvoltarea extensiv; b) accentuarea tensiunii dintre nevoi i resurse; c) caracterul regenerabil al resurselor; d) ieftinirea factorilor de producie; e) caracterul originar al factorilor.

    137. Potrivit studiilor despre structura duratei vieii omului, n

    ultimele dou sute de ani asistm la: a) creterea timpului de munc; b) reducerea timpului de colarizare; c) reducerea timpului de transport; d) creterea timpului liber pentru adult; e) creterea timpului pentru somn i hran.