ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAPROCEDURI DE PRACTICA PENTRU ASISTENTI MEDICALI SI MOASECuprinsCap. I. Controlul infectiilor. Principii generale pag. 4 . Afectiuni raportate pag. 8 . Ghid de precautiuni referitoare la prevenirea infectiilor pag. 9 . Utilizarea echipamentului de izolare pag. 16Cap. II. Pregatirea pacientului pentru recoltarea probelor de laborator pag. 18 . . . . . . . . . . . . Punctia venoasa pag. 19 Recoltarea de teste sangvine pentru masurarea glicemiei pag. 22 Testul de toleranta la glucoza ( oral si i.v.) pag. 24 Hemocultura pag. 25 Punctia arteriala pentru analiza gazelor sangvine pag. 27 Recoltarea probelor de urina pag. 30 Totalul de urina pag. 33 Masurarea ph-ului urinar pag. 35 Masurarea glicozuriei si cetonuriei pag. 36 Filtrarea urinii pentru depistarea calculilor renali pag. 37 Recoltarea probelor din scaun pag. 39 Depistarea sngerarilor oculte pag. 41. Recoltarea sputei pag. 43 . Recoltarea de probe prin tamponare, stergere pag. 45 . Testul Papanicolau pag. 49 . Recoltarea de probe prin punctie lombara pag. 51Cap. III Administrarea medicamentelor pag. 53 . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor 58 . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor . Administrarea medicamentelor pe cale orala pag. 56 pe cale bucala, sublinguala si translinguala pag. pe cale parenterala pag. 60 prin injectie intradermala pag. 62 prin injectie subcutanata pag. 64 prin injectie intravenoasa directa pag. 67 prin cateter venos periferic pag. 69 prin linii venoase secundare pag. 71 prin injectia intramusculara pag. 73. . . . .Administrarea Administrarea Administrarea Administrarea Administrareamedicamentelor prin injectia musculara n forma de Z pag. 76 medicamentelor pe sonda nazogastrica si gastrostoma pag. 78 medicamentelor intrarectal pag. 81 medicamentelor pe cale vaginala pag. 83 medicatiei pe cale nazala pag. 85. . . . .Administrarea mucodermala a medicamentelor pag. 87 Administrarea transdermala a medicamentelor pag. 90 Administrarea medicamentelor prin picaturi auriculare pag. 92 Administrarea medicatiei pe cale oculara pag. 94 Tehnici speciale de administrare a medicamentelor. Analgezia epidurala pag. 98. Administrarea medicamentelor prin abordare intraosoasa pag. 101Cap. IV Terapii vasculare pag. 103 . . . . . a . . . . Montarea cateterului de vena periferica pag. 103 Terapia intravenoasa periferica pag. 108 Mentinerea si ngrijirea unei linii venoase pag. 110 Terapia venoasa centrala pag. 112 Sngele si derivatele din snge. Transfuzia de snge integral si derivate din aceste pag. 116 Autotransfuzia pag. 119 Managementul reactiilor postransfuzionale pag. 120 Nutritia parenterala pag. 121 Emulsiile lipidice pag. 124Cap. V ngrijirea respiratorie - monitorizare pag. 126 . . . . . . . . . Administrarea de oxigen pag. 128 Aspiratia oronazofaringeala pag. 130 Aspiratia traheala pag. 132 Managementul cailor aeriene pag. 135 Intubatia endotraheala pag. 140 Traheotomia pag. 146 Toracocenteza pag. 151 Ventilatia manuala pag. 153 Ventilatia mecanica pag. 155Cap. VI ngrijirea cardiovasculara pag. 158 . Electrocardiografia pag. 158 . Aritmiile pag. 161 . Monitorizarea invaziva a tensiunii arteriale pag. 165 . Montarea si ngrijirea unui pacemaker temporar pag. 170 . Montarea si ngrijirea unui pacemaker permanent pag. 171 . Manevrele vagale pag. 173 . Pericardiocenteza pag. 176 . Managementul codului de urgenta pag. 179 . Resuscitarea cardiorespiratorie. ALS- suportul vital avansat (Advanced Life Su port) pag. 181Cap. VII Notiuni introductive n ngrijirea ochilor, nasului, urechii pag. 183. ngrijirea oculara pag. 184 . Ingrijirea nasului pag. 189 . Ingrijirea urechii pag. 195Cap. VIII ngrijirea arsurilor pag. 197 . . . . . . ngrijirea arsurilor la locul accidentului pag. 199 Debridarea mecanica pag. 204 Grefa de piele pag. 206 Leziunile de presiune-escarele pag. 209 Alegerea pansamentului pentru leziunile de presiune pag. 211 Prevenirea leziunilor de presiune pag. 215Cap. IX ngrijirea pediatrica pag. 216 . Recoltarea probelor biologice din urina pag. 216 . Administrarea medicamentelor. Tratamente pag. 220 . Resuscitarea cardiopulmonara pediatrica pag. 229Cap. X ngrijirea geriatrica pag. 233 . Tratamentul n ngrijirea geriatrica pag. 236 . Prevenirea si coordonarea caderilor pag. 247Bibliografie pag. 251ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIACap. I CONTROLUL INFECTIILOR PRINCIPII GENERALEData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010INTRODUCERE Necunoscutele despre infectii au continuat sa existe pna cnd Koch, Pasteur si alti specialisti din domeniul microbiologiei au reutit sa faca legatura ntre bacterie si infectie, n sec al 19-lea. n ciuda progresului nregistrat n ntelegerea bolilor infectioase si al divers elor masuri legate de preventia, descoperirea si controlul lor, mai mult de 2 milioane de ti puri noi de infectii apar n fiecare an. Acestea ridica costurile pentru sanatate la o suma uriasa care creste prin adaugarea costurilor spitalizarii. Direct sau indirect infectiile duc la decesul a mii de pacienti anual. Nu toate infectiile pot fi prevenite. Pacientii cu probleme imunitare sau cei ca re primesc terapie imunosupresiva de exemplu, pot fi doborti de aceste infectii n ciuda orica ror precautiuni. Totusi studiile au aratat ca circa o treime din suma infectiilor pot fi prevenit e n fiecare an prin respectarea stricta a principiilor de baza privind controlul infectiilor. Acest capitol cuprinde instructiuni detaliate n vederea utilizarii efective a acestor principii.Cauze si incidenta:Infectiile apar ca urmare a actiunii bacteriilor aerobe si anaerobe, virusilor, parazitilor si fungilor. Cele mai des ntlnite infectii nosocomiale apar la nivelul tractului urin ar, plagilor chirurgicale, tractului respirator inferior, si n snge. Infectiile tractului urina r apar cel mai des din cauza insertiilor efectuate cu cateterul, interventiilor chirurgicale la nivel u rogenital, sau din cauza instrumentarului utilizat. Infectiile la nivelul plagilor chirurgicale apar prin contaminare n timpul operatiei, pansamente incorect efectuate postoperator, transfuzii cu snge contami nat sau datorita preexistentei altor probleme medicale. Infectiile la nivelul tractului respirato r inferior pot sa apara din cauza aspirarii secretiilor orofaringeale, contaminarii echipamentului de ve ntilatie, agentilor patogeni localizati la nivelul plamnului, sau agentilor patogeni din aer provenin d de la alti pacienti sau de la personalul medical. Bacteriemia poate creste ca urmare a complicatiilo r date de alte infectii, cum ar fi pneumonia sau plagile chirurgicale infectate, sau ca urmare a prezentei unui dispozitiv la nivel intravascular, de exemplu cateterul venos central. Riscul ac estor infectii creste o data cu vrsta pacientului, starea lui de sanatate, folosirea aparaturii invazive, durata spitalizarii.Programe de control a infectiilor: Conform recomandarilor din 1958 ale Comisiei Comune de Acreditare a Spitalelor (acum Comisia Comuna de Acreditare a Organizatiilor din domeniul Sanatatii) si Asociat ia Americana a Spitalelor, fiecare asezamnt amenajat din domeniul ngrijirii sanatatii trebuie sasi desfasoare activitatea sub autoritatea unei comisii de control a infectiilor si a unui sist em de supraveghere. Asa cum sistemele de furnizare a ngrijirii medicale au suferit modificari din 1958 nco ace, tot asa a fost necesar sa se gaseasca solutii la provocarea de a adapta programele de control a infectiei nvederea supravegherii, preventiei, si controlului acesteia. Un program efectiv d e control a infectiei poate reduce incidenta infectiilor cu aproximativ o treime. Pentru a ndruma insti tutiile furnizoare de ngrijire medicala n eforturile lor de a tine sub control infectiile, n anul 1970 , Centrele pt Controlul Bolilor (acum Centrele pt Controlul Bolilor si Preventie) au publicat un manual care detalia 7 categorii de tehnici de izolare. Recomandarile au fost revizuite n anul 1983 n scopul: . reducerii procedurilor inutile . adaptarii la utilizarea crescuta a unitatilor de ngrijire intensiva, a procedur ilor invazive, terapiei imunosupresive . contracararii raspndirii agentilor patogeni rezistenti la tratament n 1985, Centrele pentru Controlul Bolilor si Preventie introduc precautiunile uni versale prin care se recomanda ca personalul medical sa poarte manusi si alt echipament de pr otectie (masca, ochelari de protectie, halat de protectie) pentru a reduce posibilitatea contact ului direct cu sngele sau cu alte fluide ale organismului. n 1987 o alta abordare n privinta controlului infectiilor, cunoscuta sub denumirea de izolare a substantelor corpului, solicita personalulu i medical sa poarte manusi si la contactul cu mucoasele sau la contactul cu pielea afectata pentru a preveni intrarea n contact cu orice alte substante ale corpului. Centrele pentru Controlul Bolilor si Preventie au remarcat totusi faptul ca personalul medical era nelamurit n privinta anumitor as pecte privind precautiunile universale si izolarea substantelor corpului; astfel, n 1996 au rev izuit iarasi terminologia utilizata pna atunci n recomandarile sale, introducnd precautiunile st andard ca baza a normelor de izolare. Precautiunile standard impuneau personalului medical sa utilizeze echipament de protectie adecvat sarcinii desfasurate si riscului de expunere n co ntact cu produse biologice, mucoase, sau leziuni ale pielii. Au fost adaugate precizari privind a lte trei cai de contaminare n cadrul precautiunilor de izolare, completndu-se astfel protocoalele standard necesare pentru a preveni transmiterea infectiilor n rndul pacientilor, personalul ui si vizitatorilor. Aceste categorii adaugate sunt: precautiunile legate de contaminarea aeriana, ce le legate de contaminarea prin picaturi Pfluger si precautiunile de contact (evitarea contact ului). n cele mai multe centre medicale, cei care se ocupa cu controlul infectiilor sunt responsabili si pentru coordonarea supravegherii si a altor activitati viznd controlul acestora. Desi responsabilitatile specifice pot varia n rndul centrelor, exista niste activitati tipice care includ: . educarea personalului privind importanta unei igiene corecte a minilor ntre cont actele cu diversi pacienti (este cea mai eficienta metoda de a reduce riscul infectiei) . diagnosticarea corecta a pacientilor si recomandarea de precautiuni adecvate c ontra transmiterii contaminarii . dezvoltarea de instructiuni privind controlul infectiilor, instruirea personal ului, si monitorizarea procedurilor de izolare . asistarea personalului n implementarea procedurilor si utilizarea produselor pe ntru a reduce riscul infectiilor Izolarea ca metoda de preventie Cele mai multe proceduri de izolare au ca scop prevenirea transmiterii bolii de la persoana infectata la alti pacienti, la personal si vizitatori. De cealalta parte, izolar ea poate totodata avea ca scop sa protejeze pacientii imuno-vulnerabili de agenti exteriori patogeni. Mult i factori contribuie la cresterea incidentei infectiilor. Urmarirea stricta a politicilor si procedur ilor de control a infectiilor din centrele medicale, conturate n acest capitol poate ajuta la menti nerea infectiei sub control.PRINCIPII GENERALE: Igiena minilor: Minile constituie cai de transmitere pentru aproape orice fel de agenti patogeni de la un pacient la altul sau de la un membru al personalului la pacient. Astfel, igie na minilor este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiei. Pentru a proteja pacientii de infectiile intraspitalicesti, igiena minilor trebuie sa se realizeze periodic si complet. Min ile curate si sanatoase, cu pielea intacta, cu unghiile taiate, si fara bijuterii minimalizeaz a riscul contaminarii. Nu numai unghiile pot fi adevarate depozite de microorganisme ci si minile aspre si cu pielea crapata.Materiale necesare: . sapun lichid sau detergent . apa calda . prosoape de hrtie . optional: agent antiseptic pt spalare, perie de unghii, burete, dispozitiv de curatare a cuticulelor.Implementare: . se vor nlatura bijuteriile pentru ca ele adapostesc murdarie si microorganisme. Unghiile trebuie sa fie naturale si taiate scurt . se vor umezii minile si ncheieturile minilor cu apa calda si se va aplica sapunul . Nu se va folosi sapun solid pentru ca acesta permite transmiterea infectiei. Coatele se v or tine n sus pentru a impiedica apa sa contamineze zonele curate . se vor freca puternic minile cu multa spuma de sapun circa 10-15 secunde. Sapun ul si apa calda reduc tensiunea suprafetei si aceasta ajutata de frecare slabeste microorg anismele care vor fi nlaturate mpreuna cu spuma . se va acorda o atentie deosebita zonelor de sub unghii si cuticulelor, policel or si partilor laterale ale degetelor si minilor pentru ca aceste zone fiind propice dezvoltarii microorganismelor . se va evita stropirea accidentala a propriilor haine sau a podelei deoarece mi croorganismele se raspndesc mai usor pe suprafetele umede . se va evita atingerea chiuvetei si a robinetelor deoarece acestea sunt conside rate a fi contaminate . se vor clati minile si ncheieturile minilor foarte bine pentru ca jetul de apa cu rgnd sandeparteze spuma de sapun cu impuritatile si microorganismele existente . stergerea se va face prin tamponare cu prosop de hrtie. Se va evita frecarea ca re poate cauza asprirea minilor . daca chiuveta nu este prevazuta cu un dispozitiv de nchidere a apei pentru genu nchi, picior sau cot, se vor nchide robinetele cu un prosop de hrtie uscat pentru a evita recontaminarea minilor.Consideratii speciale: . nainte de a participa la orice procedura sterila sau de cte ori minile sunt ntr-un nalt grad contaminare, trebuie spalate si antebratele, curatata zona de sub unghii si zona cuticulelor cu o perie de unghii sau cu un burete. Se vor utiliza aceste instrumente moi pen tru ca periile, pilele de metal, sau alte obiecte tari pot rani tegumentele si pot deve ni astfel o sursa de contaminare. n mod obligatoriu se va face spalarea minilor cu sapun nainte de a ncepe programul de lucru; nainte si dupa orice contact direct sau indirect cu pacientul; nainte si du pa realizarea oricaror situatii de genul suflarii nasului sau utilizarea toaletei; nainte de a prepara si servi masa, nainte de a pregati si administra medicatia, inainte si dupa nlaturarea manu silor sau a oricarui alt tip de echipament de protectie; la iesirea din tura. . se va folosi un agent de curatare antiseptic nainte de efectuarea interventiilo r invazive, ngrijirea plagilor si dupa contaminare. Antisepticele sunt de asemenea recomandat e pentru a fi folosite la spalarea minilor n camerele de izolare, n maternitati, n uni tatile speciale de ngrijire medicala si nainte de a veni n contact cu un pacient cu imunit ate scazuta . se vor spala minile nainte si dupa realizarea ngrijirii pacientului, naintea efect uarii diverselor proceduri sau la contactul cu obiecte contaminate chiar daca s-au pur tat manusi. ntotdeauna se vor spala minile dupa scoaterea manusilor!ngrijirea la domiciliu: . pentru ngrijirea la domiciliul se vor utiliza propriile provizii de sapun si pr osoape de hrtie ct si echipament de protectie (manusi, halat, masca), . daca nu exista apa curenta se vor dezinfecta minile cu un agent de curatare ant isepticComplicatii: . deoarece ndeparteaza grasimea naturala a pielii, spalarea frecventa a minilor po ate duce la uscarea, iritarea si chiar lezarea tegumentelor. Aceste efecte sunt si mai des ntl nite n cazul folosirii repetate a agentilor de curatare antiseptici la persoanele cu pi ele sensibila. Pentru a diminua riscul iritatiilor, tegumentul trebuie clatit foarte bine si es te necesara aplicarea unei creme emoliente sau se nlocuirea agentului de curatare cu un altul . Trebuie avut n vedere ca lotiunea sau crema de mini folosita sa nu afecteze interiorul man usilor deteriorndu-l . daca apar dermatite la personalul medical este necesara o evaluare a medicului dermatolog pentru a stabili daca persoana respectiva mai poate lucra pna la vindecare.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAAFECTIUNI RAPORTATEData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Anumite boli contagioase trebuie raportate autoritatilor locale si publice de st at n domeniul sanatatii si apoi si Centrelor pentru Preventia si Controlul Bolii. n mo d obisnuit aceste boli se ncadreaza n una sau doua categorii: cele raportate individual pe baza unui diagnostic definitiv sau posibil, si cele raportate pe baza numarului de cazuri aparute ntro saptamna. Cele mai des raportate boli sunt hepatitele, pojarul, infectia cu salmonella, sifilis ul, si gonorea. n cele mai multe state medicul pacientului trebuie sa raporteze bolile autoritati lor. n spitale le raporteaza practicianul n controlul infectiilor sau epidemiologul. Tot usi trebuie cunoscute cerintele si procedurile acestor raportari. Rapida si corecta, raportarea bolilo r ajuta la identificarea si controlul surselor de infectie, previne epidemiile, si ghideaza politicile si planificarile publice de sanatate. Materiale necesare: . manualul privind procedurile n asistenta medicala si controlul infectiilor, for mular deraportare a bolii (daca exista). Implementare: . se va verifica daca afectiunile ce trebuie raportate sunt listate, daca listel e sunt la ndemna fiecarui schimb de tura. . trebuie cunoscute regulile de raportare ale bolilor din spitalul respectiv. n m od normal, se va contacta practicianul n controlul infectiilor sau epidemiologul. Daca aceasta persoana nu este disponibila, se va contacta superiorul sau medicul specialist n boli infecti oase.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAGHID DE PRECAUTIUNI REFERITOARE LA PREVENIREA INFECTIILORData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Precautiuni standard de prevenire a infectiilor . acestea au fost dezvoltate de catre Centrele pentru Preventia si Controlul Bol ii pentru a asigura cea mai extinsa protejare posibila mpotriva transmiterii infectiilor. Ofi cialii acestor centre recomanda ca lucratorii din domeniul sanatatii sa trateze sngele ct si oric e alte fluide organice (secretii, excretii, drenaje), membranele, mucoasele sau leziuni le pielii ca si cum ar contine agenti infectiosi. . precautiunile standard recomanda purtarea manusilor pentru orice contact sigur sau anticipat cu sngele, fluide ale corpului, lucruri contaminate, mucoase, si leziun i ale pielii . daca n procedura efectuata exista riscul de stropire cu unul din fluidele pacie ntului pe fata, trebuie sa se poarte masca si ochelari de protectie . daca n procedura efectuata exista riscul de stropire cu unul din fluidele pacie ntului pe corp trebuie sa se poarte un halat rezistent la fluide . acoperitorile pentru ncaltaminte sunt echipament protector n cazul mai ales n sal ile de operatie sau n unitatile de urgenta . precautiunile specifice pentru caile aeriene au fost initiate pentru situatiil e n care infectiile sunt cunoscute sau suspectate a se transmite pe aceasta cale. Organismele patogene de acest tip sunt eliberate n aer de catre persoana infectata prin tuse, stranut sau vorbire sub forma de picaturi. Picaturile se evapora lasnd n suspensie microorganismele care p ot fi apoi aspirate de alte persoane aflate n zona respectiva . precautiunile specifice pentru bolile transmisibile pe cai aeriene recomanda p lasarea persoanei infectate ntr-o camera de izolare cu presiune negativa si purtarea de e chipament protector de catre toate persoanele care intra n camera pacientului . precautiunile de contact sunt folosite pentru a mpiedica transmiterea prin cont act direct sau indirect a organismelor specifice importante din punct de vedere epidemiolog ic. Fiecare institutie trebuie sa stabileasca o politica de control a infectiilor care sa li steze precautiuni specifice de mpiedicare a raspndirii infectiilorMateriale necesare: . . . . . manusi masti ochelari de protectie si alte protectoare pentru fata halate sau sorturi protectoare pungi speciale pentru depozitarea probelor biologiceImplementare: . se vor spala minile nainte si dupa ngrijirea pacientului ct si dupa ndepartarea man usilor. Spalarea minilor ndeparteaza microorganismele de pe piele . se vor schimba manusile si se vor spala minile dupa fiecare pacient pentru a ev ita contaminarea . se va purta un halat impermeabil, protectoare pentru fata; ochelari de protect ie si masca, pe parcursul procedurilor care prezinta riscul de a fi stropit cu fluide organic e de exemplu n cazul interventiilor chirurgicale, endoscopia, dializa, intubarea sau manipulare a tuburilor arteriale sau orice alta procedura cu potential de contaminare. . se vor manipula acele deja utilizate ct si alte obiecte ascutite cu mare atenti e. Nu se vor ndoi, nu se vor rupe si nu se vor reintroduce n recipientii originali, nu se vor d etasa acele de la seringi daca nu este absolut necesar. Se vor depozita imediat dupa utiliza re n cutii rezistente la ntepaturi si speciale pentru acest scop. Se vor utiliza instrumente (de exemplu o pensa) pentru a aduna cioburi sau alte obiecte ascutite. Aceste masuri reduc r iscul ranirii sau infectarii accidentale . se va anunta imediat superiorul despre toate ranirile cu ace sau alte obiecte ascutite sau contaminarea ranilor deschise sau leziunilor pielii cu snge sau fluide organice p entru a permite investigarea incidentului si acordarea ingrijirii adecvate . se vor eticheta corect toate probele biologice recoltate de la pacienti si se vor plasa n pungi de plastic. Se vor atasa pe partea externa a pungii de plastic instructiuni de m anipulare prudenta . se vor plasa toate obiectele care au intrat n contact direct cu secretiile, exc retiile, sngele sau drenajele sau fluidele organice ale pacientului (de exemplu ustensile si ins trumente) n cutie etansa in vederea transportului . se vor plasa lenjeriile si deseurile n recipiente separate suficient de ncapatoa re pentru a putea cuprinde fara probleme continutul . daca o persoana apartinnd echipei medicale prezinta o leziune exudativa sau lez iuni ale minilor (dermatite, de exemplu) va trebui sa evite orice contact direct cu pacien tul pna cnd medicul de specialitate nu o va considera apta pentru a-si continua muncaConsideratii speciale: . precautiunile standard cum ar fi spalarea minilor si folosirea corespunzatoare aechipamentului de protectie de catre personal ar trebui sa intre n rutina practic ilor de control al infectiilor . se vor mentine la ndemna echipamentele de resuscitare si alte dispozitive de ven tilatie pentru a scadea posibilitatea realizarii procedurii de urgenta gen respiratie gu ra la gura astfel reducndu-se riscul expunerii resuscitatorului la fluidele organice ale pac ientului . pentru ca nu se poate sti ntotdeauna ce organisme sunt prezente n diversele situ atii clinice trebuie folosite precautiunile standard la fiecare contact cu sngele, secretii, e xcretii, drenaje sau fluidele organice, cu mucoasele, si cu leziunile pielii. Se va hotar cu discernamnt la fiecare caz n parte daca se vor folosi si precautiunile aditionale de izolare (cum ar fi cele legate de transmiterea pe cale aeriana sau precautiunile de cont act, sau a unei combinatii din acestea . avnd n vedere ca tipul activitatii personalului medical include expunerea repeta ta la snge, este recomandata vaccinarea anti HBV1. Precautiuni de prevenire a infectiilor transmise prin caile aeriene . aceaste categorii de precautiuni, daca sunt folosite pe lnga precautiunile stan dard, previn raspndirea bolilor infectioase ce se transmit prin agenti patogeni pe calea aerul ui, agenti patogeni care sunt eliberati n mediu prin respiratie, stranut sau tuse . aceste precautiuni necesita efectiv o camera cu presiune negativa, cu usa tinu ta nchisa pentru a mentine o balanta de presiune adecvata a aerului ntre camera izolatoare si hol. Este necesara o antecamera. Presiunea negativa a aerului din camera trebuie moni torizata si aerul sa fie directionat n exteriorul cladirii sau filtrat nainte de recircular e . protectia respiratorie trebuie utilizata de catre toate persoanele care intra n camera (ideale sunt aparatele care folosesc un filtru de aer) . daca pacientul va trebui sa paraseasca camera pentru desfasurarea unei procedu ri, va purta ct timp se va afla n afara camerei, masca chirurgicala care sa-i acopere nas ul si guraMateriale necesare: . masti chirurgicale . cartela pentru usa camerei de izolare . alte componente ale echipamentului de protectie pentru personal dupa cum este necesar conform precautiunilor standardPregatirea echipamentului: . se vor pastra toate materialele necesare respectarii precautiunilor pentru tra nsmiterea pe cale aeriana a agentilor patogeni, n afara camerei pacientului, ntr-un carucior n antecamera.Implementare: . se va plasa pacientul ntr-o camera cu presiune negativa cu usa nchisa. Daca este posibil camera saa fie prevazuta cu antecamera. Presiunea negativa a aerului din camera trebuie monitorizata. Daca este necesar, doi pacienti cu aceeasi afectiune pot mparti o c amera. Se vor explica precautiunile de izolare pacientului si familiei acestuia. se vor mentine nchise tot timpul att usa camerei pacientului ct si usa antecamere i pentru a mentine presiunea negativa a aerului si pentru a nu raspndi agentii patogeni di n aer. Se vor afisa pe usa camerei precautiunile specifice transmiterii infectiilor pentru a informa orice persoana care va intra n acea camera . se va instrui pacientul sa-si acopere nasul si gura cu o compresa sau servetel n timp ce tuseste sau stranuta . se va plasa un recipient (sac) pe una din lateralele patului pentru ca pacient ul sa ndeparteze materialele folosite (servetele, comprese) . se va verifica ca toti vizitatorii sa fie dotati cu echipament de protectie co respunzator ct timp se afla n camera pacientului . se va limita miscarea pacientului n afara camerei. Daca pacientul trebuie sa pa raseasca camera pentru desfasurarea unor proceduri importante, va purta o masca chirurgic ala care sa-i acopere nasul si gura. Va fi anuntat departamentul care-l gazduieste pt res pectiva interventie privind precautiunile de izolare stabilite pentru ca acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca pacientul sa fie adus napoi n camera ct mai repede. afectiunile care necesita astfel de precautiuni sunt: varicela, herpes zoster diseminat, herpes zoster localizat (la pacientii imunodepresivi), rubeola, tuberculoza etc.2. Precautiuni de prevenire a infectiilor transmise prinploaia de picaturi. se vor pastra toate materialele necesare luarii precautiunilor de fata n afara camerei pacientului, n caruciorul prevazut pentru astfel de materiale sau n antecamera, da ca exista . respectarea acestor precautiuni previne raspndirea infectiilor ce se transmit p rin contactul secretiilor nazale sau orale (picaturi stropite prin tuse sau stranut) de la pac ientul infectat ale carui membrane mucoase sunt gazda agentilor patogeni. Aceasta categorie incl ude afectiuni care erau pna acum ncadrate n categoria bolilor ce necesita izolare respi ratorie. Picaturile din mediile cu umiditate crescuta sunt grele si n general cad pe pamnt; microorganismele continute n aceste picaturi nu ramn n suspensie n aer si nu se tran smit pe cale aeriana . precautiunile n acest caz necesita o camera de o singura persoana (si nu neapar at dotata cu presiune negativa), iar usa nu este nevoie sa fie nchisa permanent. Persoanele ca re au contact direct si pna la 1 metru de pacient trebuie sa poarte masti chirurgicale care sa le acopere nasul si guraMateriale necesare: . . . . masti halate (daca este necesar) manusi saci sau pungi de plasticPregatirea echipamentului: Implementare: . se va plasa pacientul ntr-o camera single prevazuta cu toaleta, complet utilata si cu o antecamera daca este posibil. Daca este absolut necesar, doi pacienti avnd aceeas i afectiune, pot mparti o camera . se vor explica pacientului si familiei sale procedurile de izolare . se vor afisa precautiunile pe usa pentru a informa n prealabil pe oricine intran camera . se vor spala minile nainte de a intra n camera si dupa iesirea din camera ct si pe parcursul interventiilor asupra pacientului, . se va prinde masca de sireturile prevazute in partea de sus, se va potrivi pe nas si pe gura si se vor lega sireturile astfel nct sa fie confortabila. Daca masca este prevazuta c u o clema metalica flexibila pentru nas, aceasta trebuie potrivita astfel nct masca sa stea ferm dar confortabil pe fata . se va instrui pacientul sa-si acopere nasul si gura cu o compresa sau servetel atunci cnd stranuta sau tuseste . se va atasa un recipient (sac) pe una din lateralele patului pentru ca pacient ul sa ndeparteze corect obiectele folosite . se va verifica daca toti vizitatorii poarta masti cnd se afla n apropierea pacie ntului sau pna la 1m de acesta si vor primi halate . daca pacientul trebuie sa paraseasca camera pentru desfasurarea unor proceduri importante, va trebui sa poarte o masca chirurgicala care sa-i acopere nasul si gura. se va anunta departamentul care-l gazduieste pt respectiva interventie privind precautiunile de izolare stabilite, pentru ca acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca p acientul sa fie adus napoi n camera ct mai repede cu putintaConsideratii speciale: . nainte de ndepartarea mastii se vor scoate manusile si se vor spala minile . se vor dezlega sireturile mastii si se va ndeparta masca tinnd-o numai de siretu ri . bolile care necesita astfel de precautiuni sunt: haemophilus influenzae invazi v tip b incluznd meningitele, pneumonia si sepsis, difteria, infectia mycoplasma pneumoni ae, faringita streptococica, pneumonia, scarlatina la copiii mici, infectia cu adeno virus la copiii mici, parotidta epidemica . (oreionul), rubeola etc 3. Precautiuni de prevenire a infectiilor transmise prin contact direct . aceasta procedura previne raspndirea infectiilor ce se transmit prin contactul cu substante ale corpului care contin agenti infectiosi sau cu obiecte contaminate de substan te ale corpului continnd agenti infectiosi. Precautiunile de contact aplicate pacientilo r care sunt infectati sau purtatori (microorganismele sunt prezente nsa persoana nu prezinta simptomele clinice si semnele specifice infectiei) de organisme importante din p unct de vedere epidemiologic (care pot fi transmise prin contact direct sau indirect) . aceste precautiuni necesita efectiv o camera tip single si utilizarea manusilo r si halatelor protectoare pentru oricine intra n contact cu pacientul, sau cu obiecte care au l uat contact cu produse biologice care contin agenti infectiosi. . spalarea minilor, manevrarea corecta si ndepartarea adecvata a obiectelor contam inate cu produse biologice care contin agenti infectiosi, sunt operatiuni de asemenea esentiale Materiale necesare: . . . . . masti (daca este necesar) halate manusi saci sau pungi de plastic afisaj pt camera de izolarePregatirea echipamentului:Se vor pastra toate materialele necesare luarii precautiunilor de contact n afara camerei pacientului, n caruciorul prevazut pentru astfel de materiale sau n antecamera, da ca exista.Implementare: . se va plasa pacientul ntr-o camera single prevazuta cu toaleta complet utilata si cu o antecamera daca este posibil. Daca este necesar, doi pacienti avnd aceeasi afecti une, pot mparti o camera . se vor explica pacientului si familiei sale procedurile de izolare . se vor afisa pe usa precautiunile de contact pentru informare . se vor spala minile nainte de a intra n camera, dupa iesirea din camera ct si dupa scoaterea manusilor . se va plasa orice proba biologica recoltata n cutii impermeabile si corect etic hetate si se vor trimite la laborator imediat. Se vor atasa pe partea externa a cutiilor instruct iuni de evitare a manevrarii prudente. vizitatorii vor fi instruti sa poarte manusi si halate pe tot parcursul vizita rii pacientului si sasi spele minile dupa scoaterea manusilor si halatelor . se vor plasa toate obiectele care au intrat n contact cu pacientul ntr-o singura punga impermeabila si se vor lua masurile necesare pentru ndepartarea sau pentru dezinf ectarea si sterilizarea lor . se va limita miscarea pacientului n afara camerei. Daca pacientul trebuie sa fi e mutat, se vor acoperi toate ranile exudative cu comprese sterile. Se va anunta departament ul care-l gazduieste pentru respectiva interventie privind precautiunile de izolare stabil ite, pentru ca acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca pacientul sa fie adus napoi n camer a ct mai repede.Consideratii speciale: . este esentiala curatarea, dezinfectarea si sterilizarea echipamentelor . se va ncerca sa se foloseasca echipament separat (termometru, stetoscop, tensio metru) pentru fiecare pacient n parte, pentru a se reduce n acest fel riscul transmiterii infectiei . se vor schimba manusile pe parcursul procedurilor medicale efectuate pacientul ui, dupa cum este necesar n procedura respectiva . se vor spala minile dupa scoaterea unui rnd de manusi si nainte de punerea celorl alte4. Precautiuni de prevenire a infectiilor neutropenice . spre deosebire de alte tipuri de precautiuni, acestea sunt cunoscute si sub nu mele de precautiuni de protectie. Acestea protejeaza pacientul care se afla ntr-un risc c rescut de infectare, de intrarea n contact cu potentiali agenti patogeni. Aceste precautiun i sunt necesare n primul rnd pentru pacientii cu arsuri neinfectate pe zone extinse, pent ru cei care au leucopenie sau pentru cei cu un sistem imunitar slabit ct si pentru cei c are primesc tratamente cu efecte adverse imunosupresoare . este necesara o camera single echipata cu aer cu presiune pozitiva, daca e pos ibil, pentru a forta particulele aflate n suspensie sa se depuna sau sa fie scoase afara din cam era . gradul de aplicare al acestor precautiuni variaza de la stabilirea folosirii u nei camere single trece prin tehnica spalarii minilor, si limitarea traficului n camera putnd ajunge pna la utilizarea halatelor de protectie, manusilor si mastilor, de catre membrii personalului si de catre vizitatori. Aplicarea acestor precautiuni mai poate varia si de la un spit al la altul, depinznd de cauze dar si de ct de scazuta e imunitatea pacientului . pentru a ngriji pacientii care prezinta temporar o sensibilitate crescuta (cum ar fi cei care au suferit foarte recent un transplant de os) este necesara, de asemenea, o unitate izolatoare pentru pacient si folosirea de lenjerie sterila, manusi, halate, acoperitoare de cap si de ncaltaminte. n asemenea cazuri toate obiectele aduse n acea camera trebuie dezinfec tate si sterilizate. Totodata, se poate modifica si dieta pacientului astfel nct sa fie evitate fructele si vegetalele crude, si sa fie permisa numai mncare gatita si pe ct posib il numai bauturi sterileMateriale necesare: . . . . manusi halate protectoare acoperitori pentru ncaltaminte afisarea pe usa a precautiunilor de acest tipPregatirea echipamentului: Se vor pastra materialele necesare n afara camerei pacientului, n caruciorul preva zut pentru astfel de materiale (n antecamera daca exista)Implementare: . dupa plasarea pacientului ntr-o camera single, i se vor explica (att lui ct si fa miliei) precautiunile de izolare pentru a-i diminua anxietatea si a-i stimula cooperarea cu echipa medicala . se vor afisa precautiunile de acest tip pe usa . se vor spala minile cu un agent antiseptic nainte de punerea manusilor, dupa sco aterea lor ct si atunci cnd este necesar pe parcursul acordarii ngrijirii medicale . se vor purta manusile si halatele de protectie conform precautiunilor standard , in afara situatiei in care este necesara purtarea de halat, manusi si masca sterila . se va evita transportarea pacientului n afara camerei: daca trebuie mutat, aces ta va purta masca si halat de protectie. Se va anunta departamentul care-l gazduieste pentru respectiva interventie cu privire la precautiunile de izolare stabilite, pentru ca acestea sa fie mentinute si acolo si pentru ca pacientul sa fie adus napoi n camera ct mai repede . nu se vor permite vizitele din partea nici unei persoane cunoscute ca fiind bo lnava sau infectataConsideratii speciale: . nu se vor efectua proceduri invazive asupra pacientului (cum ar fi cateterizar ea uretrala, de exemplu) dect daca este absolut necesar pentru ca aceste proceduri prezinta un ri sc crescut de a infecta pacientul cu o imunitate slabita . se va instrui personalul de curatenie sa-si puna halate, masti si manusi nainte sa intre n camera . nici o persoana potential infectata nu va avea voie sa intre n camera . se va verifica daca camera este curatata cu echipament corespunzator . deoarece pacientul nu are o boala contagioasa, materialele care parasesc camer a nu necesita precautiuni speciale n afara aplicarii celor standard Afectiunile care necesita aceste precautii sunt: sindromul imunodeficientei dobn dite, arsuri extinse neinfectate, dermatite, boli neinfectioase veziculare sau care dau eczem e (cnd sunt formesevere si extinse), limfoame sau leucemie, boala lui Hodgkin (mai ales n stadii a vansate), leucemia acuta, terapii cu efecte de slabire a imunitatii.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAUTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE IZOLAREData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Procedurile de izolare au ca scop prevenirea transmiterii infectiilor de la pers oana infectata la alti pacienti sau la membrii ai personalului, sau de la membrii ai personalul ui la pacient. Izolarea poate totodata fi folosita sa reduca riscul infectarii pacientilor cu imunitate scazuta. Cel mai important aspect n cadrul acestor proceduri este alegerea echipamentului corespun zator si instruirea celor care il folosesc.Materiale necesare: echipament izolator (halat lung, manusi, ochelari de protectie, masti), o anteca mera pentru pastrarea echipamentului, si o cartela pe baza careia se poate intra fiecare membru al echipei trebuie instruit cum sa utilizeze corect echipamentul de protectie resurse: etichete, banda izolatoare, saci de lucruri special marcati, saci de pl astic pentru depozitarea materialelor folositecaruciorul cu materialePregatirea echipamentului: . se ndeparteaza acoperitoarea de pe caruciorul cu materiale, se verifica si se a sigura necesarul acestora n functie de procedura care urmeaza . se pregateste zona de lucruImplementare:. se spala minile cu un agent de curatare antiseptic pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor n interiorul manusilor . se mbraca halatul si se nfasoara de jur mprejurul corpului, se leaga bine siretur ile sau se trage fermoarul si apoi se leaga bridele halatului n jurul gtului. Uniforma obisnu ita trebuie sa fie complet acoperita si halatul protector legat n jurul taliei . se aseaza masca confortabil peste nas si gura. Se leaga sireturile mastii la s patele capului suficient de sus astfel nct sa nu alunece masca sau se agata dupa urechi. Daca mas ca prezinta o clema metalica, aceasta se va aseza la radacina nasului astfel nct nasu l sa fie tinut ferm acolo, dar confortabil. Daca sunt necesari ochelari de protectie, mas ca se va aseza pe sub marginea de jos a ochelarilor . manusile se vor pune astfel nct sa acopere marginile mnecilor halatului de protec tiendepartarea echipamentului de protectie: . se va avea n vedere ca partile externe ale echipamentului de protectie sunt con taminate. Astfel, fara a da jos manusile, se vor dezlega sireturile halatului. Cu mna stnga n manusata se ndeparteaza manusa de pe mna dreapta rulnd manseta acesteia. Nu se va atinge pielea cu nici una dintre manusi. Se ndeparteaza si manusa stnga introducnd unul sa u doua degete ale minii drepte prin interiorul manusii si scotnd-o, ntorcndu-i partea interioara nspre afara pna va fi ndepartata de tot. Se arunca apoi manusile n locul special amenajat pentru echipamente contaminate . se va dezleaga masca tinnd-o numai de sireturi si se depoziteaza apoi n locul sp ecial amenajat pentru echipamente contaminate . daca pacientul are o boala ce are la baza raspndirea pe cale aeriana a agentilo r patogeni, masca se va scoate ultima . se dezleaga halatul din jurul gtului. Se prinde halatul de partea exterioara di ntre umeri si se trage de pe mneci, ntorcndu-l pe dos pe masura ce este scos, pentru a evita contaminarea . se va tine halatul ct mai departe de uniforma, se va mpaturi pe dos, si se va de pozita n locul special amenajat pentru echipamente contaminate, daca este necesar . daca chiuveta se afla n camera pacientului se vor spala minile si antebratele cu sapun si agent antiseptic nainte de a iesi din camera. Se va nchide robinetul folosind un p rosop de hrtie care se va arunca n locul special amenajat din camera pacientului. Se va pun e mna pe clanta usii camerei pacientului folosind un alt prosop de hrtie curat pentru a o deschide, si se va depozita prosopul de hrtie astfel folosit la cosul de gunoi din camera. Se va nchide usa camerei pe dinafara cu mna neprotejata . daca chiuveta se afla n antecamera, se vor spala minile si antebratele cu sapun si agent antiseptic dupa parasirea camereiConsideratii speciale: . se vor folosi halatele protectoare, manusile, ochelarii de protectie si mastil e doar o singura data si apoi se vor depozita ntr-un loc special amenajat pentru asta nainte de a p arasi zona contaminata . o camera de izolare trebuie complet curatata si dezinfectata nainte de folosire a ei de catre un alt pacient . dupa fiecare procedura se va duce caruciorul de lucru n zona corespunzatoare, s e va curata cu atentie se va dezinfecta si se va dota cu materialele necesare unei folosiri ulterioare.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAPREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTAREA PROBELOR DE LABORATORData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010INTRODUCERE Recoltarea produselor biologice poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. Asistentul medical este direct responsabil de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. n unele cazuri, chiar daca nu Asistentul medical este cel care recolteaza, trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectuarea res pectivei recoltari sa si acorde ngrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie instruit sa si le poata face singur (glicemia pe glucotest).Pregatirea pacientului O buna ntelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa l efectue ze si scopul acestuia ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat. Explicndu-i pacientulu i procedura medicala cu claritate vom castiga ncrederea si cooperarea sa. De exemplu, naintea unei recoltari dificile si dureroase (cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam p acientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil l va resimti. De asemenea treb uie informat de durata procedurii, efectele acesteia si n ct timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului i va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra n sine. Daca medicul este cel care face recoltarea, asistentul medical va supraveghea pacientul att pe parcursul acesteia ct si dupa pentru a putea acorda ngrijirile specifice n orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea to tala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu att mai mult cu ct unele necesi ta anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata naintea recoltarii (o diet a speciala, un mod corect de recoltare de catre nsusi pacient, etc).Consimtamntul pacientului Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a ntelege ex act ce i se va face, procedura medicala n sine, riscurile si implicatiile manevrei nainte de a co nsimti si a semna ca este de acord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este n primul rnd responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va as igura ca pacientul le-a nteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamntul.Masuri de protectie: Masurile de protectie trebuie luate att pentru asistenta ct si pentru pacient. Dup a recoltare, produsul trebuie etichetat si transportat n conditii optime, astfel in ct sa nu afecteze rezultatul.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAPUNCTIA VENOASAData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Punctia venoasa se realizeaza de obicei n fosa antecubitala. Se poate recolta din venele de pe antebratul dorsal, mna dorsala sau picior, sau orice alta locatie accesibila n functie de situatie. ncheietura interioara a minii nu se foloseste dect foarte rar ca zona de recoltat d atorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice existente n zona respectiva. Cele mai c omune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena mediana, basilica si cefalica) ur mate de cele de pe mna ( plexul venos metacarpian, venele dorsale).Materiale necesare: . garou . manusi . seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici n functie de analiza ceruta . . . . . . holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder paduri cu alcool etichete formular de cerere analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator bandaj adeziv pentru locul punctieiPregatirea materialelor:. formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacien tului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele. . eprubetele trebuie alese cu grija n functie de analizele care se cer si de adit ivii pe care i contin . fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientuluiRecoltarea: . se spala minile bine si se pun manusi . confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient) . se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa . se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventulele incidente n cazul unor recoltari anterioare (lipotimii, ameteli). recoltarea se face cu pacientul ntins n pat sau stnd n scaun, cu mna sprijinita pe suportul special al scaunului sau de o masa . evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa . se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare . se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie. Daca venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa nchida si sa deschida pumnul de cteva ori. (p acientul trebuie sa tina pumnul strns n timp ce se punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce se introduce acul n vena). . se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pna acesta ramne curat. Curatarea zonei se face dinauntru spre n afara pentru a se preveni contaminarea z onei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur. . nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece a lcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod. . dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce nainte de punctionare . se imobilizeaza vena presnd cu policele exact sub locul ales pentru punctie si se ntinde de piele . se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade. Daca se foloseste eprubeta, ea se va umple automat pna la nivelul la care este marcata. Daca se foloseste seringa, se va evi ta aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena. . holderul trebuie mentinut ntr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din v ena . se va ndeparta garoul imediat ce sngele ncepe sa curga adecvat, pentru a preveni staza si hemoconcentratia sngelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate . se va evita sa se tina garoul mai mult de 3 minute . se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate ac cidental acul din vena sau a se perfora vena . dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blndete pentru amestecarea aditiv ilor cu sngele . se desface garoul ntotdeauna nainte de scoaterea acului . se pune o compresa sterila deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu blndete acul din vena. ntotdeauna se scoate nti eprubeta din holder si apoi se scoat e acul . se preseaza locul punctiei pentru 2-3 minute sau pna cnd se opreste sngerarea dac a aceasta dureaza mai mult de att. Aceasta previne extravazarea sngelui n tesutul din jur si formarea hematomului. . dupa oprirea sngerarii se aplica un bandaj adeziv . a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produc e hemoliza. . se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. n cazul n care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica c omprese calde.. se descarca materialele folosite n containerele speciale, separate.Consideratii speciale: . nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite dej a pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deoarece rezultatul analizelor poate fi afe ctat. . de asemenea, se va evita recoltarea de snge din zone edematiate, sunturi arteri o-venoase, zone cu hematoame sau rani vasculare. daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitnd folosirea gar oului, prevenindu-se astfel formarea de hematoame. . daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagul ante, se va presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea formarii hematomu lui si se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la la borator . se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebiteiORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIARECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEIData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de snge capilar din deget, lobul ure chii sau calcie (bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelul ui glucozei din snge la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential ntre coma diabetica si nondiabetica. Pro ba poate fi luata n spital ct si la domiciliul pacientului.Materiale necesare: . . . . . manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adezivPregatirea echipamentului: . se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia (ace, rezerve, banda d e citire, baterie etc)Recoltarea: . confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). . se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. . se selecteaza locul punctiei (deget sau lobul urechii pentru adulti, calcie pen tru nounascut) . se spala minile bine si se pun manusi . daca este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute . se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa . se pregateste glucometrul (se calibreaza si de deschide) si apoi se punctionea za locul dintr-o singura miscare scurta si rapida . dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentr u a evita amestecarea sngelui capilar cu alte fluide tisulare. . se lasa sa curga picatura de snge pe banda pregatita a glucometrului, asigurndune ca este suficienta pentru citirea rezultatului . dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pna se opreste sngerar ea. dupa oprirea sngerarii se aplica un bandaj adeziv. . se noteaza rezultatul, data si ora.Consideratii speciale: . se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice. Daca nu se poate obti ne snge capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda gl ucometrului o picatura mare de snge . daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa si recolteze sin gur trebuie nvatat sa o faca corect, cel mai indicat fiind sa i se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului. De asemenea, va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anorm ale pentru care va trebui sa vina la spital.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIATESTUL DE TOLERANTA LA GLUCOZA ( oral si i.v.)Data aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Pe lnga recoltarea de snge capilar, testul de toleranta la glucoza oral si i.v. po ate oferi informatii fidele privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismulu i glucidic al pacientului. Testul oral de toleranta la glucoza masoara metablismul carbohidratilor dupa ing estia unei cantitati substantiale de glucoza. (75-100 g glucoza pulvis dizolvate n 300 ml ap a, concentratie 25%, care se bea n decurs de 5 minute). Corpul va absorbi rapid doza, declansnd cr esterea nivelului plasmatic de glucoza si un vrf al acesteia la 30 minute - 1 ora de la i ngestie. Pancreasul va raspunde secretnd insulina care sa readuca nivelul glicemiei la normal n decurs de 2-3 ore de la ingestie. n tot acest timp este indicat sa fie monitorizat nivelul glicemiei din snge si urina pentru a depista evalua secretia de insulina si abilitatea organismului de a metabolize g lucoza. Testul de toleranta la glucoza trebuie ntotdeauna precedat de o pregatire corecta a pacientului. Cu 3 zile nainte, acesta trebuie sa aiba un regim alimentar bogat n c arbohidrati. Testul se realizeaza dimineata, pe nemncate (a jeun) dupa cel putin 8 ore de repaus calo ric, cnd se recolteaza prima proba de snge venos. Interpretarea rezultatelor se face n functie de valorileglicemice nregistrate dupa 2-3 ore de la ingestie. n tot timpul acesta pacientul t rebuie monitorizat si observate eventualele semne si simptome de hipoglicemie/hiperglicemie, nervoz itate, slabiciune. Testul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza per os. (pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii etc). Testul masoara nivelul glu cozei n snge dupa administrarea i.v a unei perfuzii cu glucoza 50% n timp de 3-4 minute. Testele gl icemice se vor recolta la 30 minute, 1 ora, 2 ore, si la 3 ore de la administrarea glucozei. Du pa o crestere imediata de pna la 300-400mg/dl a nivelului glicemiei (nsotita de glicozurie) nivelul glice miei va reveni la normal n timp de 1 ora, 1 ora si un sfert. Daca de la 2-3 ore de la administrarea de glucoza, nivelul acesteia nu a revenit la normal, se confirma suspiciunea de diabet.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAHEMOCULTURAData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010n mod normal fara bacterii, sngele se poate infecta prin liniile de perfuzie si tr ansfuzie, sunturi infectate, endocardite bacteriale postprotezarilor cardiace. De asemenea , bacteriile pot invada sistemul vascular prin sistemul limfatic si ductul toracic, pornind de la infectii localizate n diferite tesuturi. Hemocultura se indica pentru a detecta invazia (bacteriemie) si raspndirea sistem ica (septicemia) pe cale sangvina. n aceste situatii se recolteaza snge prin punctie v enoasa la patul pacientului apoi sngele este transferat n doua recipiente: unul continnd mediu anae rob si unul continnd mediu aerob. Recipientele sunt tinute la incubator permitnd astfel tuturo r organismelor prezente n snge sa creasca n mediul lor. Hemocultura permite identificarea a aproxi mativ 67% dintre agentii patogeni n primele 24 de ore si a peste 90% n 72 ore. Parerile cu privire la momentul recoltarii hemoculturii sunt mpartite. Unii consi dera ca timpul recoltarii este discutabil si irelevant. Altii indica recoltarea a trei p robe la interval de cte o ora. Prima dintre ele trebuie recoltata la aparitia primelor simptome cu ajutorul carora se suspicioneaza bacterimie sau septicemia. Cnd se suspicioneaza infectie cu bacteri i datorita endocarditei se vor recolta 3 sau 4 probe cu intervale ntre ele cuprinse ntre 5 si 30 minute nainte de nceperea antibioterapiei.Materiale necesare: . . . . . . . . . . . garou manusi paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod seringa de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil 3 sau 4 ace recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob formular cerere analize laborator recipient pentru transportat analizele comprese bandaj adeziv etichetePregatirea echipamentului: . se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.Recoltarea: . confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). . se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. I se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de snge la intervale diferite de timp. . se spala minile bine si se pun manusi . se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie . se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pna aceasta ramn e curata. Curatarea zonei se face dinauntru spre n afara pentru a se preveni contam inarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur. . nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece a lcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod. . dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce nainte de punctionare . se recolteaza 10 ml snge ntr-o seringa pentru adult si 2 pna la 6 ml pentru copil . se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu m ediu de cultura . se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltat sngele . se introduc 5 ml de snge n recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pen tru copil . se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si o ra recoltarii, numele medicului care a indicat, temperatura pacientului n momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente, suspiciunea de diagnostic. . se descarca seringa, manusile si acele n recipiente specifice, separate . se transporta proba imediat la laborator . se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. n cazul n care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica c omprese calde.Consideratii speciale: . fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferit e . se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mna cu linii venoase prins e recent, n afara de cazul cnd se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul. . principala complicatie a manevrei poate fi hematomulORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAPUNCTIA ARTERIALA PENTRU ANALIZA GAZELOR SANGVINEData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Sngele arterial se obtine prin punctia percutanata a arterei brahiale, radiale s au femurale. O data recoltat, sngele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sngelui arteri al. Analiza gazelor sangvine reprezinta eficacitatea ventilatiei masurnd pH-ul sangv in si presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a dioxidului de carbon arterial (PaCO2 ). PH-ul sangvin arata balanta acido-bazica din snge. PaO2 indica cantitatea de O2 pe care plamnii o trimit n snge, iar PaCO2 indica capacitatea plamnilor de a elimina dioxidul de carbon. Gaze le arteriale pot deasemenea masura concentratia si saturatia de oxigen ct si valorile bicarbonatul ui. De obicei, analiza gazelor arteriale se recomanda pacientilor cu boli obstructi ve pulmonare, edeme pulmonare, tulburari respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. Se recolteaza de asemenea dupa interventiile chirurgicale cardiace (bypass-uri), resuscitari n caz de stop cardiac, anestezii intraoperatorii prelungite, etc. naintea efectuarii punctiei radiale, se efectueaza testul Allen.Testul Allen: . este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul minii. nti se palpeaz a pulsul la arterele radiala si ulnara, prin compresiunea profunda la nivelul fetei anterioa re a antebratului. . pacientul este rugat sa si strnga pumnul, apoi se comprima ferm ambele artere ntr e cele doua police; . n continuare, pacientul va fi rugat sa deschida pumnul si se va observa ca palm a este palida (n tot acest timp se mentine compresia pe artere); . se va decomprima artera ulnara (se mentine compresia pe artera radiala);daca a rtera ulnara este patenta i se va observa colorarea normala a palmei n 3-5 secunde. . se va decomprima artera radiala (se mentine compresia pe artera ulnara); daca artera radiala este patenta, fluxul sangvin va nrosi palma n cteva secunde. Prin acest procedeu, mentinerea palorii dupa decomprimarea uneia dintre artere i ndica ocluzia la nivelul acesteia.Materiale necesare: . seringa de 2ml sau 5ml . fiola de heparina . manusi. . . . . .paduri alcoolizate comprese tifon punga gheata (buiota) etichete formular cerere analize bandaj adezivPregatirea materialelor: . se heparinizeaza seringa (se deschide fiola de heparina si se trage pna cnd se u mple seringa , apoi se va goli ncet toata seringa, permitnd heparinei sa spele toata supr afata sa). Heparinizarea seringii previne coagularea sngelui n seringa. Totodata, excesu l de heparina n seringa poate altera valorile pH-ului si PaO2 sangvin.Recoltarea . confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize altui pacient) . se comunica pacientului procedura si va fi informat n ce consta, pentru a-i red uce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa . se spala minile si se pun manusile . se aseaza un prosop rulat sub ncheietura minii pacientului pentru sustinerea ace steia . se localizeaza artera si se palpeaza pulsul . se desinfecteaza locul punctiei . se asteapta sa se usuce locul dezinfectat . se palpeaza artera cu indexul si degetul mijlociu al unei mini n timp ce seringa este tinuta n cealalta mna deasupra locului ales pentru punctie . pentru punctia arterei radiale, acul se orienteaza n unghi de 30-45 grade . daca se punctioneaza artera brahiala se va orienta n unghi de 60 grade . se punctioneaza pielea si peretele arterial printr-o singura miscare . seringa se va umple automat cu snge . dupa recoltare se preseaza ferm cu comprese pna cnd se opreste sngerarea (cel put in 5 min). Daca pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburari de c oagulare se va mentine compresia 10-15 min. Se va evita sa se ceara pacientului sa mentina c ompresia singur la locul punctionarii. Daca nu reuseste sa aplice compresie ferma, se va forma un hematom dureros. . se va verifica seringa sa nu aibe bule de aer (daca are, se vor scoate cu grij a) . se va atasa la proba de snge cererea de analize completata corect si va fi trim isa la laborator ntr-un recipient cu gheata . se va atasa un bandaj adeziv dupa oprirea sngerarii. se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburari de circulatie ca: paloare, durere, toropeala, furnicaturi, hematom, sngerare la locu l punctionarii.Consideratii speciale: . daca pacientul primeste oxigen se va astepta cel putin 15 minute de cnd ncepe sa -l primeasca pna la recoltare. nu se va ntrerupe administrarea de oxigen n timpul recoltarii dect daca se indica acest lucru n mod special. Daca nu se opreste administrarea de oxigen, se va specifica pe formularul de analize cantitatea si tipul de oxigenoterapie pe care l primeste pa cientul . daca pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica si acest lucru pe fo rmularul de cerere analize . daca pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va astepta 20 min pna la reco ltare . pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica: tempera tura pacientului, cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar daca pacientul e ste ventilat se vor specifica n plus: fractiunea de oxigen inspirat, frecventa ventilatorie . nu se vor face mai mult de 2 ncercari de punctionare n acelasi loc, deoarece se pot produce lezari ale arterei si ale nervului radialComplicatii: . atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabila pacientului . perforarea arterei traversnd cu acul si celalalt perete (se va retrage putin ac ul pna cnd sngele apare n seringa) . aparitia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic si se va ncerca din nou)ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIARECOLTAREA PROBELOR DE URINAData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010RECOLTAREA URINII: Recoltarea probelor de urina se poate face n mai multe feluri n functie de scopul urmarit. Se poate recolta proba de urina ca parte a unui examen clinic complet, proba de urina sterila printr-o tehnica neinvaziva, sau prin sondaj urinar. Recoltarea probelor prin sondaj vezical este contraindicata pacientilor imediat dupa interventii chirurgicale genitourin are.Materiale necesare: Pentru proba de urina nesterila : . . . . . . urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient gradat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laboratorPentru proba sterila prin metoda neinvaziva: . . . . . . . . . . . . lighean apa si sapun prosop manusi recipient gradat 3 comprese sterile solutie antiseptica recipient steril cu capac etichete plosca sau urinar daca este necesar formular cerere analiza pentru laborator recipient pentru transportul analizelor la laboratorPentru proba sterila prin sondaj vezical: . manusi . paduri antiseptice . seringa de 10 ml. . . . . .ac 21G ori 22G clema pentru pensarea tubului recipient steril cu capac etichete formular cerere analiza pentru laborator recipient pentru transportul analizei la laboratorRecoltarea: se va explica pacientului faptul ca trebuie sa-i recoltam o proba de urina pentru laborator si n ce consta tehnica de recoltare.Colectarea probei de urina nesterila: . asigurarea intimitatii . i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze ntr-o plo sca/urinar; celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina . se pun manusile . din plosca sau urinar se pun cel putin 120 ml urina n recipientul pentru recolt at si se nsurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urin a se va masura cu ajutorul recipientului gradat . daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va sp ala si usca . se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator nsotit de formularul de cerere a analizei . ntrzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale pro bei . se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind nlaturate de la patul pacientului . pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina n plosca s au urinar dupa care se va proceda la fel ca mai susColectarea probei de urina prin metoda sterila neinvaziva: . deoarece scopul este recoltarea unei probe necontaminate, se va explica cu mul ta atentie pacientului tehnica de recoltare . se va spune pacientului sa merga la toaleta si sa-si dezbrace complet partea i nferioara a corpului apoi sa se spele pe mini . daca este barbat va sta n picioare n fata scaunului de toaleta ca pentru urinat, iar daca este femeie se va aseza ct mai n spate pe vasul de toaleta si cu picioarele ct mai desfa cute . pacientul/pacienta si va spala cu apa si sapun zona genitala si meatul urinar a poi se va sterge de 3 ori cu comprese mbibate n solutie antiseptica . se indica femeilor sa-si separe labile cu o mna iar cu cealalta sa se stearga cu compresa sterile mbibata n solutia antiseptica din fata spre spate,repetnd de trei ori gestu l, de fiecare data cu compresa diferita; cu cea de-a treia compresa se va sterge n juru l meatului urinar . se indica barbatilor sa retracteze bine glandul pentru a dezinfecta bine meatu l urinar si sa mentina glandul retractat pe parcursul urinarii si recoltarii probei . se indica femeilor adoptarea pozitiei cu picioarele ct mai departate si mentine rea labiilor desfacute pe parcursul urinarii si recoltarii probei . dupa spalare si dezinfectare pacientul/pacienta poate ncepe sa urineze; apoi, f ara a se opri mictionarea, se ia recipientul pentru proba, se pune n dreptul jetului urinar si se recolteaza circa 30-50 ml, ndepartndu-se apoi din calea jetului urinar . se pun manusile. se ia recipientul de la pacient si se nsemneaza capacul; se va evita sa se atin ga marginile interioare ale recipientului sau capacul pe interior . daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca . pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe mini . se va eticheta recipientul cu numele pacientului, testul efectuat, tipul de pr oba . daca se va cere urocultura, trebuie mentionat daca pacientul este sub antibiot erapie si ce antibiotic i se administreaza . se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimit e la laborator imediat . pentru pacientii imobilizati la pat tehnica recoltarii este aceeasi, dar se va folosi plosca/urinarul pentru a putea urina la patRecoltarea probelor de urina la pacientii cu sonda vezicala: . se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 30 min nainte de recoltarea probe i . se pun manusile; . daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml car e se va goli n recipientul steril . daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recol ta proba din cateter; se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj; apoi se va ntepa cu o seringa cu ac si se va aspira; a se evita n teparea cateterului exact la capatul de insertie a tubului de drenaj deoarece poate perf ora balonasul de fixare a cateterului;seringa se goleste n recipientul steril . daca cateterul vezical nu este din caucic si tubul de drenaj nu are un orifici u aspecific pentru recoltat, se va dezinfecta cateterul la capatul unde se insereaza tubul de drena j; se va deconecta apoi si se va lasa sa curga urina n recipientul steril; se va evita sa se atinga recipientul cu cateterul n interior sau marginile acestuia pentru a evita contami narea . dupa recoltare se sterg din nou cu paduri antiseptice capetele de conexiune al e sondei vezicale si ale tubului de drenaj si se ataseaza la loc . recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificndu-se, d aca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientulConsideratii speciale:. asigurati-va cs ati declampat tubul de drenaj dupa recoltarea probei de urina; n caz contrar pot sa apara complicatii ca distensia vezicii urinare sau infectii urinare.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIATOTALUL DE URINAData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Deoarece hormonii, proteinele si electrolitii sunt excretati n cantitati mici si variabile n urina, probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o v aloare diagnostica. Probele cerute din urina strnsa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate n aceasta perioada. Se pot cere probe si din urina colectata timp de 2 pna la 12 ore, n functie de in formatiile pe care dorim sa le aflam. De asemenea, probele din urina strnsa o perioada de timp pot fi colectate dupa administrarea unei cantitati de medicamente, de exemplu insulina, pentru a detec ta diverse boli renale . Materiale necesare : . . . . . . . recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza recipient cu gheata daca nu se poate tine la frigider etichete formular de cerere analize pentru laboratorRecoltarea : . confirmarea si verificarea identitatii pacientului . se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina n timpul recoltarii . se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu tre buie sa arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat . pacientul trebuie nvatat sa ne anunte dupa fiecare mictionare, sa se fereasca s a contamineze proba . se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo und e este necesarColectarea probelor din urina strnsa timp de 2 ore : . daca este posibil, pacientul va trebui sa bea 2 4 pahare de apa nainte cu 30 de min de nceperea recoltarii . dupa 30 min se cere pacientului sa mictioneze; aceasta proba se arunca si se nc epe recoltarea propriu-zisa, pacientul avnd astfel vezica goala; se noteaza ora nceper ii recoltarii. daca medicul prescrie, se va administra o doza din medicamentul indicat si se va scrie ora . se va oferi pacientului cel putin un pahar de apa pe ora pentru a stimula prod uctia de urina . dupa fiecare mictionare (n plosca/urinar sau un recipient obisnuit de 300 400 m l ) se va adauga proba n recipientul mare de colectare; . se va masura dupa fiecare eliminare, daca trebuie monitorizata cantitativ diur eza . daca este posibil, cu 15 min nainte de terminarea timpului indicat pentru colec tarea urinii, se va cere pacientului sa mictioneze; aceasta va fi ultima proba adaugata n recip ientul de colectare . la sfrsitul perioadei de colectare, n functie de regulile interioare ale spitalu lui, se va acoperi recipientul si se va trimite etichetat la laborator imediat mpreuna cu fo rmularul de cerere sau se va turna ntr-un recipient nesteril 100 - 200 ml din cantitatea tota la de urina, va fi etichetat si trimis la laborator specificndu se pe cerere cantitatea totala d e urina strnsa si perioada de timp.Colectarea probelor din urina strnsa timp de 1224 ore :. se cere pacientului sa urineze; se va arunca aceasta proba, pornindu-se astfel recoltarea din momentul n care pacientul are vezica urinara goala . se noteaza ora nceperii recoltarii . probele se vor aduna ntr-un recipient de cel putin 2 l; pe timpul dintre mictio nari, recipientul cu probele de urina trebuie pastrat la rece sau la frigider (nicioda ta mpreuna cu mncarea sau cu medicamente) . se va recolta urina pe toata perioada de timp indicata; nainte de terminarea ti mpului se cere pacientului sa urineze nca o data, daca este posibil; se adauga si ultima pr oba n recipientul de colectare . se va eticheta recipientul si se va trimite la laborator nsotit de formularul d e cerere sau se va turna din cantitatea totala de urina, ntr-un recipient de aprox 100-200 ml, ca re va fi etichetat si trimis la laborator specificndu-se pe formular care a fost cantitate a totala si perioada de timp ct a fost colectata urina.Consideratii speciale : . pacientul va trebui sa fie bine hidratat pe tot parcursul recoltarii probelor de urina . pacientul va fi nvatat sa evite cafeaua, ceaiul sau alte substante pe parcursulrecoltarii, cu exceptia recomandarilor medicului, pentru a nu fi alterate rezultatele . daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata perioad a recoltarii ntr-un recipient cu gheata pus sub patul bolnavului . daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata int egral.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAMASURAREA PH-ULUI URINARData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Ph-ul urinar (acid sau alcalin) reflecta abilitatea rinichilor de a mentine o co ncentratie normala de ioni de hihrogen (H+) n plasma si lichidele extracelulare. Concentrati a normala de ioni de H variaza de la ph=4,6 la 8,0 , dar n cele mai multe cazuri ph-ul se situeaza n jurul valorii de 6,0. Cea mai simpla procedura de a determina ph-ul urinar este tot cu ajutorul benzi lor specifice care n contact cu proba de urina a pacientului si schimba culoarea. Un ph urinar alcalin (>7) este rezultatul unei diete sarace n proteine si bogata n vegetale, lactate si citrice, putnd determina formarea de cristale de fosfat, carbon. Dease menea, urina alcalina poate avea drept cauza o infectie a tractului urinar sau alcaloza metab olica sau respiratorie. Un ph urinar acid (< 7) poate avea drept cauza o dieta bogata n proteine care po ate determina formarea de oxalati, urati. De asemenea, urina acida poate avea drept cauze tuberculoza renala, diareea si alte forme de acidoza.Materiale necesare :. . . .manusi recipient de recoltare benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar cartela standard de citireMasurare : . confirmarea si verificarea identitatii pacientului . se spala minile si se pun manusile . i se explica pacientului procedura . i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina (vezi capitolul Recoltarea probelor de urina ) . se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .Consideratii speciale : . se va utiliza o proba de urina recoltata n momentul efectuarii testului, nu cu mult nainte, deoarece o proba stnd la temperatura camerei si modifica ph-ul . . se va lua n considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid dect ph-ul urinar diurn.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAMASURAREA GLICOZURIEI SI CETONURIEIData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Glucoza si corpii cetonici nu trebuie sa fie prezenti n urina n mod normal. Totusi glucoza ncepe sa apara n urina (glicozurie) atunci cnd glicemia (glucoza din snge) depaseste valoarea de 180 mg/dl. Corpii cetonici, care sunt produsi n organism n absenta insulinei, apar la valori ale glicemiei mai mari de 240 mg/dl. Prezenta lor n urina (cetonuria) este un semnal de alarma, fara tratament putndu-se intra n cetocidoza diabetica. Cnd corpii cetonici cresc n snge, p acientul capata o respiratie cu halena specifica. Metoda de masurare a glicozuriei si a cetonuriei este similara, cu benzi. Rezul tatele se compara cu o cartela standard a culorilor de referinta. n echilibrarea metabolica a diabe tului zaharat si urmarirea acestuia se impune si dozarea corpilor cetonici si a glicozuriei.Materiale necesare : . . . . recipient de colectare manusi benzi pentru masurarea glicozuriei sau a cetonuriei specifice cartela de referinta cu toate culorile standardRecoltare : . confirmarea si verificarea identitatii pacientului . se explica procedura pacientului, cu att mai mult cu cat este un pacient recent diagnosticat ca fiind diabetic. Pacientii care se stiu cu diabet de mult timp pot fi nvatati s a-si recolteze singuri acasa. . se verifica medicatia pe care o ia pacientul si care ar putea modifica rezulta tul testului. . naintea fiecarui test pacientul este nvatat sa nu contamineze proba de urina . se spala minile si se pun manusile . se cere pacientului sa mictioneze; apoi se ofera un pahar cu apa si, dupa 30 40 min se cere sa mictioneze din nou; din cea de-a doua proba se va efectua testul prin scufund area benzilor respective . n functie de testul cerut benzile vor fi tinute n proba de urina conform prospec tului de utilizare, apoi vor fi citite si interpretate n raport cu cartela de referinta.Consideratii speciale : . dozarea corpilor cetonici n urina ajuta la diagnosticul diferential ntre coma di abetica si cea nondiabetica si la monitorizarea metabolismului lipidic.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIAFILTRAREA URINII PENTRU DEPISTAREA CALCULILOR RENALIData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Calculii renali se pot dezvolta oriunde n tractul urinar. Pot fi eliminati odata cu urina sau se pot bloca n tractul urinar provocnd hematurie, colica renala, hidronefroza. Cu marimi de la dimensiuni microscopice pna la ctiva centimetri, calculii se forme aza n rinichi cnd sarurile minerale, n principal oxalatul de calciu sau fosfatul de calc iu, se aduna n jurul nucleului unei bacterii, tromb sau alta particula. O alta substanta care poate d etermina formarea de calculi este acidul uric. Calculii renali apar datorita a numeroase cauze incluznd hipercalcemia (care poat e aparea datorita hiperparatiroidismului), dieta excesiv bogata n calciu, imobilizare prel ungita nivel anormal al pH-ului urinar, deshidratare, hiperuricemia asociata cu guta, anumite boli er editare. Cele mai ntlnite cauze de formare a calculilor renali sunt staza urinara prin conc entrare urinara datorita deshidratarii, adenoame benigne de prostata, boli neurologice, stricturi uretrale. Depistarea calculilor n urina necesita o atenta monitorizare a pacientului care v a urina ntrun recipient acoperit de tifon pentru ca eventualii calculi sa ramna pe acesta. A cest test se va continua pna cnd pacientul elimina calculi sau pna la interventia chirurgicala, dupa cum este cazul.Materiale necesare: . . . . . . . comprese sterile recipient gradat urinar sau plosca formular cerere analize laborator recipient pentru colectarea calculilor daca sunt eliminati etichete instructiuni scrise prin care se reaminteste pacientului ce are de facutRecoltarea: . se explica pacientului exact procedura pentru a ne asigura de cooperarea sa. . se posteaza etichetele pe recipientul . se cere pacientului sa ne anunte la fiecare mictiune . se pune compresa peste gura recipientului si se poate fixa de jur mprejur pentr u mai multa siguranta. . se pun manusi. Daca pacientul este imobilizat la pat si urineaza n urinar sau p losca, se va filtra toata urina prin compresa atasata recipientului gradat de colectare. Daca are sonda urinara, se va filtra continutul pungii colectoare prin compresa.. se va examina compresa dupa filtrarea urinii. Daca se vor depista calculi, vor fi trimisi ntr-un recipient la laborator mpreuna cu formularul de cerere analize, dupa ce a fost an untat si medicul curant. . daca pe compresa nu vor ramne calculi ci doar reziduuri, vor fi si acestea trim ise la laborator pentru analiza. . daca compresa va ramne intacta, fara reziduri sau calculi, va fi ndepartat si pu s altul nou pentru urmatoarea mictionareConsideratii speciale: . daca pacientul este acasa trebuie nvatat cum sa-si filtreze si monitorizeze uri na si sa nteleaga importanta efectuarii acestor manevre corect. . calculii pot aparea n diferite culori. Daca se ntmpla asa, fiecare dintre ei are importanta diagnostica n functie de marime, culoare etc. . se vor retine si trimite la laborator orice reziduuri suspecte care vor ramne p e compresa deoarece chiar si cei mai mici calculi pot determina hematurie si durere.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIARECOLTAREA PROBELOR DIN SCAUNData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Recoltnd esantioane din scaun se pot depista oua si paraziti, snge, bila, grasime, agenti patogeni sau alte substante. Analizarea scaunului ca si caracteristici (culoarea, consistenta, miros) poate d epista o eventuala sngerare gastro-intestinala. Recoltarea probelor din scaun se face fie pentru o perioada specifica de timp (c um ar fi 72 de ore) sau fara specificatie legata de un timp anume. Deoarece probele de scaun nu se pot obtine la cerere , o recoltare corecta include necesitatea nvatarii pacientului pentru a ne asigura de corectitudinea manevrelor de recoltare, fara a denatura rezultatul testului de l aborator.Materiale necesare: . recipient colectare cu capac . manusi . 2 spatule din lemn sau plastic (sau alte instrumente specifice de recoltare of erite de laborator) . prosop de hrtie sau punga de hrtie . plosca . etichete de reamintire pentru pacient. formulare cerere analize pentru laboratorRecoltarea: . se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltareA) Recoltarea unei singure probe, fara specificatii de timp . pacientul (daca este internat) este rugat sa anunte aparitia senzatiei de defe catie iminenta . pacientul este indrumat sa aiba scaun ntr-o plosca. La fel si pacientul care si recolteaza singur acasa. Daca pacientii vor folosi toaleta si nu plosca, scaunul se va ames teca cu apa de toaleta interfernd cu rezultatul testului. De asemena, scaunul nu trebuie amestec at cu urina deoarece pH-ul acesteia poate inhiba cresterea bacteriilor din scaun. . se pun manusi, si cu ajutorul unei spatule se va recolta din scaun cea mai rep rezentativa mostra. . se va pune n recipient si se va nchide capacul. . daca pacientul elimina mpreuna cu scaunul snge, mucus, puroi, acestea trebuie in cluse n mostra recoltata.. se nfasoara spatula folosita n hrtie si se arunca la deseurile contaminate mpreuna cu manusile . se spala minile bineB) Recoltarea probelor din scaun pe o anumita perioada de timp . se plaseaza etichete la toaleta sau patul pacientului prin care sa i se reamin teasca de test . se va proceda la fel ca mai sus, cu specificatia ca dupa recoltarea fiecarei p robe cel mai bine este ca acestea sa fie trimise imediat la laborator . daca scaunul trebuie obtinut prin clisma se va folosi pentru aceasta doar apa obisnuita sau solutie normal salina . ne asiguram ca pacientul se poate toaleta bine dupa efectuarea procedurii, n ca z contrar acesta trebuie ajutat sa se toaleteze corespunzatorConsideratii speciale: . nu se vor plasa niciodata probele de scaun ntr-un frigider care contine alte me dicamente sau mncare . se anunta medicul ori de cte ori aspectul scaunului este neobisnuit . daca pacientul si recolteaza singur acasa, va fi instruit cu privire la efectua rea procedurii de recoltare si depozitare a probei.ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISTI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMNIADEPISTAREA SNGERARILOR OCULTEData aprobarii: Martie 2010 Versiunea: 3 Data versiunii: Februarie 2010Testele de depistare a sngerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sngera rilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea ntre melena si scaunul cu aspec t de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot nnegri scaunul putndu-se pune diagnosticul gresit de melena. De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a can cerelor colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sngerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sngerare gastrointestinala sau cancer colo rectal. Pentru a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori ntr-o per ioada anume, timp n care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata n depistarea sngerarilor oculte. Cu toate acestea, un test pozitiv si n aceste conditii, nu indica neaparat un cancer de co lon ci poate fii sngerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc. Testele sunt folosite si ca screening (de exemplu, n Marea Britanie, dupa o anumi ta vrsta, se repeta la 2 ani, pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale). Testele sunt usor de efectuat constnd n adaugarea de anumite substante (sau a unei hrtii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun, aparnd aproape imediato coloratie specifica n cazurile n care sngele pierdut prin scaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sngerarile oculte sunt n cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetndu-se, pot duce la anemii severe.Materiale necesare: . . . l . manusi recipient colector de sticla spatula sau orice alt instrument specific de recoltare pe care l are laboratoru substanta specifica sau hrtie mbibata cu substanta (din kitul de testare)Recoltare: . . n . se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor di scaun se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta ntocmai prospectul de utilizare . se spala minile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat . se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hrti a testuluiConsideratii speciale: . ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminata cu urina, solutie sapun, hrt ie igienica (aceasta contine bismut si afecteaza rezultatul) apoi o testam conform indicatii lor de utilizare a kitului . testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sngerarea oculta di n tractul gastrointestinal superior nu este prezenta n tot scaunul format, iar cea din canc erul colorectal poate aparea de obicei doar n prima portiune a scaunului . se va verifica data expirarii kitului de testare . pacientul va fi instruit sa respecte o dieta bogata n fibre, fara carne, fara p este, fara napi, gulii etc pentru ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie ti nuta ntre 48-72 ore naintea testului . de asemenea, tot cu 48-72 ore nainte de testare, se va ntrerupe medicatia care p oate afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi) . daca pacientul si face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie n ce ea ce priveste procedura . unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sngerarii oculte est e testul intitulat colorare . Este indicat pentru pacientii care si fac singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat. Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore nainte de testare. Pacientul este nvatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa ndepartar ea dezinfectantului de toaleta. Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hrtie igie nica n vasul de toaleta pna la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poat e afect