Mihail Udroiu

Procedurfl penalfl. Partea speciall

Edifia 4- rcvizuitd, gi addugitd -

Editura C.H. BeckBucuregti 2017

Cuprins

Abrevieri... ............IX

Capitolul I. Urmtrrirea penal[..... ................. ISecliunea 1. Noliune. Obiect. Principii...... ......................3Secliunea a2-a. Acte de cercetare penal6. Acte de urmdrire pena1b......... ...............4Secliunea a3-a. Organelejudiciare sau exhajudiciare care igi desfbqoardactivitatea investigativd intr-o cauzd penald sau in legituri cu o cauz6penald qi competenla acestora...... .............. 8

Secfiunea a 4-a. Supravegherea urmdririi penale......... ......................21Secfiunea a 5-a. Sesizarea organelor de urmdrire pena16......... ..........25Secliunea a 6-a. inceperea urmbririi penale ................... 41Secliunea a 7-a. Efectuarea urmdririi penale...... ............47Secliunea a 8-a. Procedura audierii anticipate ............... 59Sectiunea a 9-a. Punerea in miqcare a acliunii penale ?n cursulurmdririi penale .................... 63

Secliunea a 10-a. Extinderea urmdririi penale ...............71Secliunea a 1l-a. Extinderea acliunii pena1e.......... ........74Secliunea a 12-a. Schimbarea incadrdrii juridice............ ................... 75Secliunea al3-a. Suspendareaurmiririipenale ............77Secliunea a l4-a. Trimiterea cauzei la un alt parchet........ ................. g1

Secliunea all-a. Terminareaurmdririipenale ..............92Secliunea a l6-a. Solulii ce pot fi dispuse de procuror. ..................... g4Secliunea a l7-a. Procedura de confiscare sau desfiinlare a unuiinscris in cazul clasdrii/renunlbrii la urmdrirea penald ......... .......... 1 13

Secliunea a l8-a. Reluarea urmdririi penale ................ 119Secliunea a I9-a. Continuarea procesului penal la cererea suspectuluisau inculpatului..............l ....................... 12g

capitolul II. Plingerea impotriva actelor qi misurilor de urmirire penali.... l3lSecJiunea 1. Procedura,,intemi" de solutionare a pldngerii formulateimpotriva actelor organelor de urmdrire penali .........132

Secliunea a2-a.Pl6ngerea in fa{a judecbtorului de cameri preliminardimpotriva soluliilor procurorului de clasare ............... 135

Capitolul IIr. Procedura de confirmare a renunfdrii la urmirirea penali...... 153

Capitolul IV. Camera preliminari ...........166Secliunea 1. camera preliminarb, faz6 distinctr a procesului penal.................... 166Secliunea a2-a. Obiectul camerei preliminare ............ 169Secfiunea a 3-a. Procedura camerei preliminare .......... lggSecliunea a 4-a. Soluliile judecdtorului de camerd preliminari. ......202Secliunea a 5-a. Contestafia............. ........205Secliunea a 6-a. Mdsuri preventive qi alte mdsuri procesualein camera preliminarb. ........2I0

VM Procedurd penald. Partea speciald

Capitolul V. Judecata ............215Secliunea 1. Considera{ii preliminare.................. ........217Secliunea a 2-a. Principii................. ........218Secfiunea a 3-a. Dispoziliile generale privind judecata........... ........239Secliunea a 4-a. Judecata in prim6 instan!6........ ..........271

Capitolul VI. Clile ordinare de atac ........344Secfiunea 1. Apelul..... .........345Secliunea a 2-a. Contesta!ia............. ........ 393

Capitolul VII. Ciile extraordinare de atac... ............... 400Secliunea 1. Contestafia in anulare .......... 403Secliunea a 2-a. Revi2irea.............. ........430Sec{innea a 3-a. Recursul in casalie .........469Secliunea a 4-a. Redeschiderea procesului penal in cazul judecdriiin lipsa persoanei condamnate. ...............495

Capitolul VilI. Proceduri speciale .527Secliunea 1. Acordul de recunoagtere a vinoviliei ................ .......... 530Secliunea a 2-a. Procedura in cauzele cu infractori minori......".. ..... 559Secfiunea a 3-a. Procedura reabilitbrii .................. ....... 600Secliunea a 4-a. Procedura privind tragerea la rdspundere penald

a persoanei juridice ............ 615Sec{iunea a 5-a. Contestalia privind durata procesului penal............................... 635

Capitolul IX. Executarea hotirArilor penale definitive.... ..............656Secliunea 1. Punerea in executare a hotdrArilor penale definitive........................ 659Secliunea a2-a. Amdnarea executlrii pedepsei inchisorii saua detenJiunii pe via]d ..........716

Secliunea a 3-a. Intreruperea executbrii pedepsei inchisorii saua detentiunii pe viafd ..........726

Sec{iunea a 4-a. Schimbdri in executarea unor hotdrdri....... ............ 730Secfiunea a 5-a. Reguli procedurale in fala instanlelor de executare ...................774Secliunea a 6-a. Contesta\iala executare.... .................776

GRILE 793

Capitolul IUrmirirea penali

Procedurd penald. Partea speciald

Urmdrireapenald

- urmdrirea penald este primafazd a procesului penal Ei conste in ansamblul acti-vitdlilor desftqurate de organele de urmdrire penalS in vederea strAngerii probelornecesare cu privire la existenla infracliunilor, identificarea infractorilor qi la stabilireardspunderii penale qi, dupb caz, civile a acestora, pentru a se constata dacd este sau

nu cazul sd se dispund trimiterea lor ?n judecatd;

- urmdrirea penald are trei etape procesuale: etapa de investigare a faptei (odat6

cu inceperea urmdririi penale in rem pdnd la continuarea efectudrii urmiririi penalefap de suspect/punerea in miqcare a acliunii penale), cea de investigare a persoanei(dupd continuarea efectudrii urmdririi penale fa!6 de suspecVpunerea in miqcare a

ac,tiunii penale) gi rezolvarea cauzei de cbtre procuror;

- procesul penal cunoaqte tntotdeaunafazaurmdririi penale, neexistAnd nicio excep-

!ie, deciarece potrivit NCPP instanla nu mai poate proceda la extinderea procesuluipenal cu privire 1a alte fapte si persoane;

- obiectul urmlririi penale il constituie:

a) strdngerea probelor necesare cu privire la existenla infracfiunilor, la identifi-carea persoanelor care au comis infracliuni (autori sau participanli la comitereainfracliunii) sau a victimelor infracliunilor qi la stabilirea rbspunderii penale sau

civile a subieclilor activi ai infracliunii, respectiv a persoanelor care rdspund civil-mente pentru aceqtia; organele de urmdrire pena16 trebuie sd strdngd atdt probe inac;lzarea, cAt qi pe cele in apdrarea suspectului sau inculpatului gi sd ldmureascdcauza sub toate aspectele (inclusiv cu privire la imprejurdrile care au determinat,inlesnit sau favorizat sdvArgirea infracliunii);

b) evalaurea probelor strdnse pentru a se constata dacd este cazul sd se dispundcontinuarea efectudrii urmdririi penale fald de suspect, punerea in miqcare a acfiuniipenale qi trimiterea in judecatd a inculpatului sau o soluJie de clasare, respectivrenunlare la urmdrirea penali.

4 procedurd penald. partea speciald

- in scopul realizdrii eficiente a obiectului urmdririi penale unitdfile de polifie dinstructura organizatoicd a Ministerului Afacerilor Interne impreun6 cu cele al Minis-terului Public asigurd specializarea poliligtilor in efectuarea activitalilor de constatarea infracfiunilor, de identificare a autorilor gi de cercetare penal6, in raport de tipulinfracJiunilor qi modul de comitere a acestora;

- pe l6ng6 principiile fundamentale ale procesului penal (art.2-lzNcpp)r, pentruurmdrirea penalS pot fi desprinse gi o serie de principii spe:ciftce acestei faze'a pro-cesului penal, respectiv:

(i) caracterul nepuhlic al urmbririi penale laxt. 2gs aln. (2) NCppl; ca excepfie,existd qi acte de urmbrire pena16 la care poate participa publicul tntr-o anumiti mdsurb(de pild6, participarea unui martor asistent la efectuarea percheziliei domiciliare infi.-unspafiu ?n care nu se afld nicio persoand); posibilitatea pdrlilor gi a subiecfilor procesualiprincipali ori a avocafilor acestora de a participq la cerere, la actele de urmdrire penalb,precum qi dreptul acestora de a consulta dosarul de urm5rire penala nu sunt de naturade a conduce la concluzia caracterului public al urm5ririi penali;

- comunicarea de cStre organele de urmdrire penald de informalii mass-mediei, incondiliile prevdzute de Ghidul CSM privind relafia dintre sistemul judiciar dinRominia ;i mass-media, nu prejudiciazd caracterul nepublic al urmdririi penale;

- protejarea caracterului nepublic al urmdririi penale este realizata ;i prin mijloacede drept penal, art. 277 NCP incriminAnd ca infracfiune de compromitere a intere-selor justiliei diwlgarea frr6 drept a unor date relative la urmdrirea penal6.

(ii) caracteral necontradictoria alarmdririi penale; ca excepfie; exista gi ,,insule,'de contradictorialitate in cursul urmdririi penale (de exemplu, dezbatercapropuneriide arestare preventiv6 sau de arest la domiciliu a inculpatului sau efectuareu pro""-deului probator al expertizei sau al confruntdrii, ori reglernentarea dreptului persoaneivdtdmate, al pFfiii civile ori al p6\ii responsabile civilmente care particip6 la actelede urmdrire penalS de a adresa intrebdri inculpatului sau martorilor .t".y;

-

(iii) carnctetrul preponderent scris al urmdririi penale2 (actele de urmdrire penaldse intocmesc tn scris, pe4ile sau subieclii procesuali formuleazacereri qi excipyi tnscrrs sau pot depune memorii sau pldngeri/contestalii tot in scris).

- sunt actele prin care se realizeazd obiectul urmdririi penale; in doctrin63 s-aar6tat in mod judicios cd NCpp ,,folosegte notiunea de ,,acte ale organelor de

I Pentru o analizd detaliatd a principiilor fundamentale ale procesului penal, a se vedeaM. !{giu,Procedurdpenald.parteageneral[, ed. 4, Ed. c.H. Beck, Bucureqti,201 7,p.3-3r.2 Dispoziliile procurorului pot fi date organelor de cercetare penalr in scris sau oral, inacest ultim caz existdnd o excep{ie de la regula generald privitoare la caracterul scris al urmd-ririi penale.

3 M. Bulancea, A. $inc,in M. Udroiu (coord.),op. cit., ed.2, p. 1313.

Urmdrireapenald 5

urmdrire penab" in doub sensuri: primul este acela de acte efectuate de organele de

urmdrire penald in vederea soluliondrii cauzelor. Aceste acte se impart in doud

categorii: acte de administrare a probelor in vederea lbmuririi situaliei de fapt, numitegi acte de cercetare penald qi acte prin care se propune ori se dispune luarea unormdsuri procesuale, numite qi acte de urmbrire penal6. in cel de-al doilea sens, cel

folosit in textul prezentului articol, prin ,,acte ale organelor de urmdrire penal6" sunt

desemnate inscrisurile in cuprinsul cdrora sunt consemnate propunerile ori dispo-ziliile acestora";

- actele prin care se strdng probele cu privire la existenla infracliunilor, la iden-

tificarea fbptuitorilor gi la stabilirea rdspunderii penale sau civile a acestora sunt acte

de cercetare penald (de exemplu, procedeele probatorii prin care sunt oblinutemijloacele de probb); sunt numai acte procedurale, nu gi acte procesuale;

- actele prin care, dupd evaluarea probelor strdnse, se dispune continuarea efec-

tudrii urmdririi penale, punerea in miqcare a acliunii penale ori cele prin care organele

de urm5rire penald dispun, potrivit competenfei lor, cu privire la luarea, revocarea,

tnlocuirea sau incetarea de drept a mdsurilor preventive ori a altor mdsuri procesuale

sunt acte de urmdrire penald; sunt numai acte procesuale, w qi acte procedurale;

- NCPP nu mai face distinc{ia intre rezolu{ie qi ordonanfi, stipuldnd cd procu-

rorul dispune asupra actelor sau mdsurilor procesuale qi solulioneaz\ cauza prinordonan!6, dacd legea nu prevede altfel (de pildd, in ipoteza in care dispune trimitereainjudecatd prin rechizitoriu sau prin acordul de recunoagtere a vinov6{iei);

- organele de cercetare penald dispun, prin ordonanld, asupra actelor qi mdsu-

rilor procesuale (de exemplu, in cazul in care dispun inceperea urmbririi penale

in rem, continuarea efectudrii urmbririi penale fald de suspect sau mdsura relinerii) gi

formuleaz[ propuneri prin referat (de pild6, atunci cdnd organul de cercetare pena16

apreciazd cd este necesard administrarea unor mijloace de probd sau folosirea unormetode speciale de supraveghere, care pot fi autorizate ori dispuse, in faza de

urmdrire penald, numai de procuror sau, dupd caz, de judecbtorul de drepturi gi

libertd{i, formuleazd propuperi motivate, intocmind un referat); institulia infirmdriieste incidentd numai cu privire la actele qi mdsurile procesuale ale organelor de

cercetare penald, nu gi cu privire la referatele cu propuneri intocmite de aceste

organe judiciare;

- procurorul poate formula propuneri motivate judecdtorului de drepturi qi liber-tAli prin referat (de pi1d6, procurorul poate solicita prin referat judec[torului luareasau prelungirea mdsurii arest6rii preventive sau a arestului la domiciliu, validareaexamindrii frzice, incuviinlarea supravegherii tehnice etc.);

- ordonunla este actul prin care organul de urmdrire penald dispune in cursulurmdririi penale asupra actelor sau mbsurilor procesuale; ordonanla trebuie sd fiemotivatd in fapt qi in drept qi trebaie tntotdesuna sd cuprindd:

a) denumirea parchetului gi data emiterii;

b) numele, prenumele qi calitatea celui care o intocmegte;

c) fapta care face obiectul urmdririi penale, incadrareajuridicb a acesteia gi, dupdcaz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;

6 procedurdpenald. partea speciald

d) obiectul actului sau mdsurii procesuale ori, dupd caz,tiptil soluliei, precum qimotivele de fapt gi de drept ale acestora;

e) atunci cdnd este cazul, menfiunea cbii de atac disponibile, cu ndtareaterme-nului in care aceasta poate fi exercitatd;

f) date referitoare la mlsurile asigurdtorii, mdsurile de sigurantd cu caracter medicalqi mdsurile preventive luate in cursul urmdririi;

g) alte menliuni prevdzute de lege;

h) semndtura celui care a intocmit-o.

- necesitatea menliondrii cdii de atac in cuprinsul ordonanlei a fost introdusb prino.u.G. nr. 18/2016, ca unnare a transpunerii Directivei 2}l2lzgu9 in scopulasigurdrii previzibilit[1ii efectelor actelor de urmirire penald qi a posibilitllii concrlteqi efective a victimelor de a contesta soluliile orgutr"lo, de urmarire penald; aqadar,ordonantele emise de organele de urmdrire penald vor trebui s6 conJind calea de ataccu care pot fi atacate fie in procedura intemr, fie in fata judecdtorului de drepturi gilibertlti sau a judecbtorului de camerl preliminarS, precum gi durata termenului deexercitare a clii de atac Ai momentul de inceput al acestuia;

- pe ldngi aceste menliuni general obligatorii caxe au ca scop asigurarea previzi-bilitarii activitdlii de urm6rire penald qi posibilitatea asiguririi unei aperari concrete qiefective a participanlilor la procesul penal, existd qi dispozilii speciale in diferitematerii care previd menliuni pe caxe trebuie s6 le cuprinda oidonanla (de pildd, incazul ordonanlelor prin care se dispune de procuroi luarea mdsurii supravegheriitehnice pe o durati de 48 de ore sau al ordonanlei prin care se dispune r4inerea sauluarea controlului judiciar); deopotrivd, aceste menliuni pot .ont ibui la punerea inexecutare a actului sau a mdsurii dispuse; motivarea in fapt qi ?n drept a ordonanleitrebuie sd fie suficient de explicitl pentru a putea evita orice suspiciune cu privire lacaracterul arbitrar al actului sau al m6surii dispuse qi pentru a putea permite uncoltrol efectiv fie pe cale ierarhicS, fie de citre judecdtorul de drepturi Ei libertali saucel de camerd preliminard; dispozifivul ordonan{ei trebuie sd fie suficient de deialiat,in scopul de a determina precis mdsura diqpusd, limitele acesteia, cadrul i" .ur" oanumiti mdsurd este adusi la indeplinire;

- nerespectaxea dispoziliilor legale referitoare la conlinutul ordonanlei poateatrage incidenfa sancfiunii nulitdlii relative in condiliile ui. zsz NCpp; deopotrivd,nemotivarea ordonan{ei sau catacterul echivoc al dispozitivului acesteia poate atrageincidenla sancliunii nulitdlii relative in condiliile art.2g2NCpp;

- procesul-verbul este inscrisul intocmit de organele judiciare, prin care acesteaggnstatd fapte sau imprejurdri ce pot contribui la aflareaadevarului in procesul penal(de pild6, procesul-verbal de cercetarelafalalocului) ori atest[ indeplinirea unoi acteprocesuale (de exemplu, procesul-verbal de consetnnare a incunogtint6rii avocafuluicu privire la data efectudrii de acte de urm[rire penalr intr-o cauzd]

- in aftra ordonantelor, a proceselor - verbale gi a referatel or in faza de urmarirepenall se mai intocmesc urmitoarele actel:

I ln acest sens rl4 Bulancea, A. $inc,in M. Udroiu (coord.),op. cit., ed.2, p. 1314.

Urmdrireapenald 7

a) rechizitoriul sau a acordul de recunoagtere a vinovifiei, ca acte de sesizare ainstan{ei dejudecatd;

b) avizul procurorului ierarhic superior privind legalitatea qi temeinicia rechi-zitoriului sau a ordonanfei de renunJare la urmirirea penal6, ori pentru fixarealimitelor in care se incheie acordul de recunoagtere a vinov[fiei qi cel privind efecteleacordului;

c) cererea de declarare a contestafiei qi a motivarea contestafiei, in proceduriledesfbgurate in fala judecbtorului de drepturi qi libertdti;

- cdnd legea prevede cd un act sau o mdsurd procesuald febuie sb fie tncuvitnfatd,autorizald sau confirmati, un exemplar al actului rdm6ne la procuror;

- in cazurile in care procurorul sesizeazd judec6torul de drepturi gi libertd{i(de pild6, cu o propunere de luare a mdsurii supravegherii tehnice), judec[torul de

camerd preliminari (de exemplu, pentru confirmarea redeschiderii urmdririi penale)

ori alte autoritdli prevdzute de lege (de pild6, in cazul in care procurorul solicitiParlamentului RomAniei/Pregedintelui Romdniei inceperea urmdririi penale fa!6 de

un ministru care are gi calitatea de parlamentar) ?n vederea solufionbrii propunerilorori cererilor formulate in cursul urmdririi penale, va inainta copii numerotate Si certi-

ficate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele care aulegdturd cu cererea sau propunereaformulatd. Organul de urmdrire penald pdstreazd

originalul actelor, in vederea continudrii urmdririi penale. Cu toate acestea, potrivitart. 94 alin. (7) NCPP, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunogtintd de intregmaterialul de urmbrire pena16 in procedurile desftqurate in fata judecdtorului de

drepturi qi libertd{i privind mdsurile privative sau restrictive de drepturi. Acest texttrebuie interpretat in sensul acorddrii posibilitalii avocatului inculpatului de a aveaacces la toate actele de urmdrire penald care vizeazd faptele qi persoanele menlionatein propunerea de arestare (nu gi cu privire la alte fapte sau persoane) pentru cd numaiacestea pot influenJa exercitarea deplind a dreptului la apdrare in acest cadruprocesual. O interpretare contrari ar conduce la eludarea dispoziliilor art.94 alin. (4)NCPP, decizia procurorului de a restrictiona consultarea dosarului put0nd fi neso-cotitd prin simpla formulare a unei cereri de competenta judecitorului de drepturi gi

libertdJi, cerere cd impune participarea inculpatului la solulionarea acesteia. Prinurmare, in misura in care se invocd omisiunea parchetului de a ataqa dosare de urm6-rire penalb care conlin probe in aphrarea inculpatului, judecdtorul va putea dispuneatagarea acestora in mdsura in care se dovedeqte cd acestea existd. ln ipoteza uneiconcluzii contrare, inculpatului i se poate aplica o amendi judiciard pentru exerci-tarea abuzivi a drepturilor procesuale;

- tn faza de camerd preliminard procurorul poate intocmi: a) actul de regula-izare a rechizitoriului care trebuie supus avizului procurorului ierarhic superiorprivind legalitatea gi temeinicia; b) cererea de declarare a contestaliei qi motivareacontestaJiei.