procedeul de rectificare

8/18/2019 Procedeul de Rectificare

1/39

PROCESUL DE PRELUCRARE PRIN RECTIFICARE

1. INTRODUCERE

Aşchierea se poate realiza atât cu scule având muchii aşchietoare geometric bine definite,

dar şi cu granule abrazive ale căror muchii şi vârfuri ascuţite au orientări şi forme

necontrolabile. Cu ajutorul acestor granule se pot realiza operaţii de abrazare atunci când

aşchierea cu scule metalice este imposibilă sau neeconomică, aşa cum este şi cazul prelucrăriimaterialelor foarte dure sau atunci când cerinţele de precizie dimensională, de formă şi de poziţie

sunt foarte mari, iar rugozitatea impusă este sub 0,! "m. #C$%&'(

)ectificarea este un proces esenţial pentru prelucrarea finală a pieselor care necesită

suprafeţe de calitate si toleranţe precise. Acestea se obţin deoarece adaosul de prelucrare se

elimină prin aşchii foarte fine.

$biectivele tehnologice care trebuie *ndeplinite *n urma rectificării se referă la asigurarea

rugozităţii şi integrităţii suprafeţei +evitarea arsurilor, fisurilor, tensiunilor remanente. -e de altă parte, ca la orice proces abraziv, *n analiza rectificării trebuie să se ţină cont de caracterul ei

comple şi aleatoriu. Acest caracter este corelat cu faptul că eistă mai multe tăişuri care

aşchiază simultan. /ai mult decât atât, caracteristicile constructive ale sculelor abrazive prezintă

un aspect aleatoriu *n ceea ce priveşte numărul, distribuţia şi forma tăişurilor aşchietoare.

enomenele care apar *n timpul procesului de *ndepărtare a aşchiei la rectificare sunt consecinţă

a caracteristicilor materialului de prelucrat, ale discului abraziv şi valorilor parametrilor de

aşchiere. #1$2&'(

-rin comparaţie cu alte procese de aşchiere, rectificarea este o operaţie costisitoare, deci

trebuie efectuată *n condiţii optime.

3eşi este folosită peste tot *n industrie, rectificarea rămâne probabil cel mai greu de

*nţeles dintre toate procesele de prelucrare prin aşchiere.

)ealizarea optimă a unui proces de rectificare depinde mai mult de eperienţa industrială,

decât de cunoştinţele ştiinţifice şi teoretice din domeniu *n acest moment. Această situaţie

generează ideea greşită că procesul de rectificare este prea complicat pentru a fi *nţeles. 4otuşi

cercetări numeroase, *n special pe perioada ultimilor 50 de ani, au demonstrat o *nţelegere

!


2/39

relativă a diverselor aspecte ale procesului de rectificare şi a metodelor de alegere a condiţiilor

optime de rectificare. #67A88, 9A:;0, /A:8,/A:;&, -e obişnuieşte să se trateze *n general aspectele fizice ale rectificării dar sunt foarte

importante şi aspectele termice şi chimice.


3/39

2. ELEMENTELE SISTEMULUI DE PRELUCRARE PRIN

RECTIFICARE

2.1. Scule abrazive foloi!e la rec!ificare

3intre toate sculele pe care omul le utilizează *n prezent se poate spune că sculele

abrazive au cunoscut cea mai mare diversificare atât ca formă şi dimensiuni cât şi ca

structură, duritate şi posibilităţi de combinare a diverselor proprietăţi constructive şi de

eploatare.


4/39

*ndepărtează câte o aşchie. /ultitudinea granulelor dispuse *n acelaşi plan alcătuiesc o suprafaţă

activă, totalitatea suprafeţelor active constituind stratul abraziv. #/A);'(

ig. .H. Aşchierea cu granule abrazive

:iantul reprezintă acea parte componenta a sculei abrazive care are drept principal

rol fiarea granulelor *n masa sculei atât timp cât acestea pot fi utilizate *n mod

corespunzător din punct de vedere tehnic şi economic. Bn afara acestei proprietăţi de bazăorice liant mai trebuie să deţină şi alte proprietăţi cum ar fi@

? conductibilitate termică mare

? căldură specifică de valoare cât mai mare

? capacitate de amortizare a vibraţiilor

? coeficient de frecare mic faţă de materialul piesei şi implicit rezistenţă la uzură

prin frecare

? compatibilitate chimică optimă cu materialul granulei abrazive? toicitate cât mai redusă

? stabilitate chimică la temperaturi ridicate *n raport cu mediile de răcire?ungere

utilizate şi materialul piesei prelucrate

? prelucrabilitate cât mai bună.

4ipul liantului influenţează nu numai mărimea forţei cu care granula este reţinută

*n sculă, ci şi natura şocului la care este supusă aceasta datorită contactului periodic

sculă?piesă. Bn cazul unui liant rigid şi casant, se produc dislocări şi deplasări foarte miciale granulelor, deci deformaţii foarte mici ale sculei, dar eistă riscul apariţiei fisurilor, *n

timp ce *n cazul unui liant tenace şi elastic cu toate că are loc o deplasare a granulelor

spre interiorul sculei, pericolul fisurării, deci a ruperii punţilor de legătură dintre granule

şi liant este mult mai mic. Cercetările eperimentale efectuate au arătat că *n primul caz

şocul produs asupra granulei abrazive conduce la vibraţii slab amortizate, *n timp ce *n

cel de?al doilea caz amortizarea vibraţiilor este foarte rapidă. Caracteristicile fizico?

mecanice ale liantului influenţează şi precizia şi calitatea suprafeţei prelucrate, motiv

pentru care la operaţii de degroşare şi retezare se recomandă a fi utilizate scule cu liant


5/39

tenace, iar la rectificarea de finisare şi la prelucrarea unor suprafeţe profilate mai

avantajos este să se adopte o sculă abrazivă mai dură.

Alegerea corectă a discului din punct de vedere al liantului utilizat are o mare

importanţă pentru folosirea eficace a discului.

-relucrările prin abrazare fiind foarte diverse, *n mod firesc au apărut numeroasetipuri de lianţi atât de natură organică +fig. .!. cât şi de natură anorganică +fig. .5..

#)$D&'(

:6A2I6 $)1A26C6

-oliuretan/ateriale naturale@şelac, clei

Cauciuc )ăşiniepoidice

)ăşini p oliamidicetermorigide

-oliamide, poliesteri,răşini acrilice

ig. .!. 4ipuri de lianţi organici

:ianţii organici se caracterizează prin uzură rapidă, ceea ce conferă discului

abraziv *nalte calităţi de aşchiere, permit obţinerea unor calităţi ridicate ale suprafeţei

prelucrate, fac posibilă prelucrarea *n regim uscat +cazul ascuţirii sculelor.

:egături apărute lasinterizare +tip

porţelan,

:egături ap ărute lasinterizare ti

:6A2I6 A2$)1A26C6

C


6/39

influenţe chimice sau de temperatură. >unt *nsă sensibili la şocuri. Ca urmare, corpurile

abrazive cu lianţi ceramici asigură o capacitate de aşchiere ridicată fiind recomandate

pentru rectificarea rotund eterioară şi rotund interioară, rectificarea plană şi ascuţirea

sculelor.

:ianţii metalici +simbol / se adoptă *n cazul când este imperios necesarăasigurarea unui coeficient de conductibilitate termică maim, pentru a se evita

suprasolicitarea termică a granulelor abrazive de asemenea ei garantează obţinerea unei

reţineri sigure a granulelor abrazive formând punţi de legătură foarte rezistente +prezintă

un grad mare de cuprindere a granulei, prezintă o rezistenţă ridicată la uzură. Acestea

sunt principalele motive pentru care unele discuri diamantate sau cu granule din nitrură

de bor sunt constituite cu liant metalic. 3e asemenea lianţii metalici au sensibilitate

scăzută la ulei şi apă, funcţionând numai cu răcire. :ianţii metalici permit obţinerea unor bune calităţi ale suprafeţelor prelucrate şi asigură o *naltă productivitate a prelucrării.

4ot cu simbol / se notează şi liantul anorganic magnezită. :iantul magnezitic

lucrează preponderent *n mediul umed, fiind destinat prelucrării materialelor sensibile la

căldură.

Cauciucul ca liant +simbol ) este tenace şi elastic, el fiind foarte indicat la

realizarea unor discuri abrazive foarte *nguste, *n general la rectificarea de finisare unde

se impun condiţii privind limitarea cantităţii de căldură, precum şi la construirea

discurilor de antrenare ale maşinilor de rectificat fără centre. :iantul LshellacM +


7/39

+elaborată *n cuptoare electrice prin reacţia dintre cuarţul pur ? &8...&'K >iCOH şi

cărbune se recomandă la prelucrarea materialelor de rezistenţă mică şi cu aşchii de

rupere scurte +fontă cenuşie şi fontă dură, oţel rapid tratat termic, materiale neferoase şi

nemetale +sticlă, ceramică, cauciuc, materiale sintetice.

2itrura de bor, cubic cristalină +numită Norazon,


8/39

aşchierii. Astfel, granulele mici contribuie la obţinerea unor rugozităţi mici şi forţe mari.

2otarea granulaţiilor pentru granule şi pulberi se face prin numere care reprezintă

mărimea granulei, *n sutimi de milimetru.

>ortarea dimensională a granulelor se realizează prin două metode distincte@

? prin cernere cu sită de control granulometric, procedeu aplicabil *n cazul *n caredimensiunea granulei nu este mai mică de cca. 50 "m. Naza tuturor standardelor este

dimensiunea ochiului sitei prin care se cern granulele abrazive. 3imensiunea granulelor

medii este determinată de forma granulelor individuale +unghiularitate, număr de muchii.

? prin sedimentare +depunere *n apă, metodă folosită pentru sortarea

micropulberilor. >epararea *n lichid se poate face prin decantarea *n medii lichide

liniştite, prin separarea *n curenţi ascendenţi de lichid sau prin separarea prin

centrifugare.-rin structura corpului abraziv se eprimă corelaţia dintre volumul granulelor

abrazive, al liantului şi al porilor pe unitatea de volum. #6JA;0( Această structură

depinde de cantitatea şi modul de repartizare a granulelor abrazive, precum şi de cantitatea

de liant. -ietrele au o structură poroasă, volumul şi mărimea porilor fiind foarte

importante. -orii servesc la fiarea aşchiilor care se detaşează. Astfel, corespunzător

volumului de granule, *n procente, cuprins *ntre H şi !K, structura se prezintă ca fiind

foarte deasă, cu desime medie, rară, foarte rară, poroasă şi superporoasă. >unt

standardizate ! clase de structură de la 0 la H, de la structură foarte deasă la cea

superporoasă. :a alegerea structurii corpului abraziv se ţine seama de următoarele

aspecte@ natura materialului de prelucrat +moale sau tenace, prelucrările la care trebuie

evitate *ncălzirea ecesivă +alegerea unei structuri rare, rugozitatea suprafeţelor

prelucrate rezultă cu atât mai mică, cu cât structura este mai deasă.

3in punct de vedere al rezistenţei la uzură şi implicit al capacităţii de aşchiere a

granulei, duritatea acesteia constituie principala proprietate fizică, granula fiind cu atât

mai valoroasă cu cât duritatea ei este mai mare.

3uritatea corpului abraziv se defineşte prin rezistenţa ce o opune liantul faţă de

forţele eterioare care tind să spargă şi să smulgă granulele abrazive din corpul abraziv

+constituit din material abraziv?liant?pori.

Conform standardelor *n domeniu, corpurile abrazive sunt ordonate *n 8 grupe de

duritate, *n cadrul fiecărei grupe, notarea gradului de duritate se face prin litere +e.

pentru grupa dură@ -, P, ), >. -e scara /ohs duritatea materialelor abrazive este

cuprinsă *ntre ... 0, şi anume@ ...; pentru materialele naturale şi &... 0 pentru cele

sintetice. #-)


9/39

:a stabilirea treptei optime de duritate a unei scule abrazive va trebui să se aibă *n

vedere următoarele@

? un disc moale permite prelevarea unui debit mai mare de material din adaosul de

prelucrare, cu un consum specific mai mic de energie, *n comparaţie cu posibilităţile unui

disc abraziv mai dur.


10/39

Bn cataloagele pietrelor abrazive pentru diferite calităţi de material +oţel tratat,

netratat, fontă, bronz etc. se dau indicaţii privind folosirea anumitor categorii de pietre

abrazive, *n funcţie de structură, granulaţie şi duritate +tabelul .

4abel

Alegerea corpurilor abrazive *n funcţie de felul prelucrării şi materialul de prelucrat

elul

$peraţiei

/aterialul

de prelucrat

Caracteristicile/aterialul

abraziv

1ranulaţia, *n

sutimi de mm:iantul 1rade noi

)ectificare

eterioară

rotundă

Cu avans de

trecere şi

pătrundere

$ţel necălit

$ţel necălit

ontă

<


11/39

-entru montarea pietrei abrazive +fig. .'. pe capătul arborelui 6 se folosesc

flanşele 2, care o strâng prin intermediul garniturilor din pânză cauciucată 4. Bntre piatra

abrazivă şi arbore se găseşte o bucşă de plumb 5. 3iscul 1 se strânge cu piuliţa 3.

ig. .'. >istem de poziţionare?fiare a pietrei abrazive

Enul dintre cei mai importanţi factori care influenţează stabilitatea unui sistem

tehnologic de prelucrare prin rectificare este dezechilibrul discului abraziv, datorat

distribuţiei neuniforme a masei acestuia *n raport cu aa sa de simetrie.

-entru a se evita accidentele care ar putea să apară datorită spargerii pietrei, aceasta

se controlează să nu aibă fisuri şi se echilibrează static şi dinamic. /etodele dinamice presupun echilibrarea cu oprirea din rotaţie a discului abraziv sau nu.

Acţiunea de echilibrare constă *n LdispunereaM unor mase suplimentare neabrazive care

se află *n zona părţii de poziţionare?fiare a sculei abrazive, de aşa manieră *ncât pe

ansamblul său, sculei să?i fie asigurat echilibrul indiferent.

3upă echilibrare, piatra abrazivă se *ncearcă la o turaţie mai mare decât cea cu care

va lucra *n mod obişnuit.

2.2. Meca"i#ul $e for#are a a%c&iei

1enerarea prin aşchiere a suprafeţelor care mărginesc piesa de prelucrat se bazează pe

transformarea treptată a adaosului de prelucrare *n aşchii. 3atorită deplasării sculei, straturile de

material prelucrat se deformează, alunecând unele faţă de altele, constituind aşchia.

)ezultatul acţiunii sculei aşchietoare asupra semifabricatului este caracterizat prin

modificarea formei geometrice, mărimii dimensionale şi rugozităţii iniţiale a suprafeţei piesei

prin *nlăturarea surplusului de material sub formă de aşchii. Acest proces depinde de natura

materialului aşchiat, fiind influenţat şi de ceilalţi parametrii ai procesului de aşchiere.

!


12/39

-rocesul de formare al aşchiei reprezintă un comple de fenomene fizice specifice

deformaţiilor plastice volumetrice, transformărilor metalografice a metalului, ecruisării zonei

aşchiate, forţelor eterioare şi interioare, *ncălzirii prin deformare plastică a metalelor,

echilibrului dintre forţele interioare şi eterioare ale stratului aşchiat etc., care pot avea loc

simultan sau succesiv influenţând *n mod deosebit desfăşurarea prelucrării prin aşchiere. >eobţine fie ruperea instantanee a fragmentelor de material din faţa dintelui aşchietor, fie

deformarea plastică a materialului aşchiat.

1răunţii de material ajungând *n zona deformaţiei plastice, se alungesc, devenind

elipsoidali. >e formează astfel straturi elementare, care se rotesc şi care sunt supuse la *ntindere,

având loc şi o alunecare treptată. >tratul elementar atinge deformaţia plastică maimă,

transformându?se *n aşchie.

3atorită fenomenelor descrise, specifice procesului de formare a aşchiei, mărimeadimensiunilor efective nu coincide cu aceea a dimensiunilor nominale, raportul dintre

dimensiunile efective si cele nominale purtând denumirea de coeficient de tasare.

/ărimea coeficientului de tasare depinde de@ felul materialului prelucrat, proprietăţile

mecanice ale sculei aşchietoare, parametrii geometrici ai părţii active a sculei, regimul de

aşchiere, felul prelucrării, cantitatea de căldură dezvoltată prin aşchiere, calitatea fluidului de

răcire?ungere, gradul de uzură a sculei, etc. Acest coeficient se determină de obicei pe cale

eperimentală.

:egile deformaţiilor plastice la rece +constanţa efortului unitar tangenţial maim, a

energiei potenţiale pentru schimbarea formei sau legea Fubert?/ieses, legea constanţei

volumului, rezistenţei minime la deformare, tensiunilor suplimentare, etc. *şi găsesc

aplicabilitate *n cazul aşchierii metalelor.

Având *n vedere că tăişurile discurilor abrazive sunt formate de granulele care au o

geometrie preponderent negativă şi sunt dispuse stohastic pe suprafaţa activă a corpului abraziv,

ridicarea aşchiei se aseamănă cu cea de la operaţia de frezare, dar are cu totul alte aspecte

datorate şi vitezelor de aşchiere mai ridicate şi a adâncimilor de aşchiere mai mici.

4raiectoriile granulelor abrazive sunt aceleaşi cu cele de la frezare@ cicloide alungite

+trahoide, dar datorită numărului forte mare de granule distanţa dintre două traiectorii succesive

este foarte mică şi de asemenea şi unghiul R al vârfului aşchiei este foarte mic. Apar probleme

deosebite privind deformarea materialului până la intrarea practică *n aşchie, la fel ca la frezarea

*n contra avansului.

/uchia aşchietoare a granulei abrazive pătrunde *n piesă cu un vârf rotunjit determinând

o fază scurtă de deformaţie elastică şi mai apoi o curgere plastică a materialului. Bntrucât unghiul

dintre muchia aşchietoare a conturului şi suprafaţa iniţială a piesei S este foarte mic datorită

5


13/39

muchiei aşchietoare rotunjite, iniţial nu se formează aşchia. /aterialul piesei este doar *mpins *n

afară formând nişte denivelări şi curge sub flancul muchiei aşchietoare. ig . prezintă formarea

aşchiei *n cazul rectificării materialelor ductile.

-rocesul de formare a aşchiei *ncepe atunci când muchia aşchietoare pătrunde *n piesă cu

o adâncime de aşchiere hcu egală cu adâncimea critica de aşchiere 4".

ig... 4ipul aşchiei la rectificare

-entru a pune *n evidenţă fenomenele care se produc s?au făcut *ncercări cu granule

singulare şi s?a constatat că pe secţiunea teoretică a unei aşchii de rectificare se disting trei zone@

? zona 6 ? deformarea elastică până la care nu s?a produs nici un fel de aşchiere, deoarece

grosimea aşchiei fiind prea mică se produce numai deformare elastică, datorită razei de rotunjire

a muchiei aşchietoare

? zona 66 ? deformare plastică, *n cadrul căreia deşi creşte grosimea de aşchie aceasta nu

depăşeşte valoarea critică pentru a se ridica material sub formă de aşchie şi se produce numai

deformare plastică

? zona 666 ? *n care după depăşirea valorii critice a grosimii de aşchie se produce aşchierea

propriu?zisă +figura ...

4


14/39

1rof a diferenţiat fazele procesului de formare a aşchiei *n cazul prelucrării materialelor

ductile cu viteze mari. :a baza eperimentelor el a

arătat că eistă faze pentru formarea unei singure

aşchii +fig. .;..

Bn prima fază grăuntele abraziv realizează ozgârietură determinând o deformaţie elastică şi

plastică *n material. >uprafaţa este presată pe

perioada acestei faze fără a se forma *nsă aşchia. Bn

următoarea fază +faza H este provocată o curgere a

aşchiei rezultând *n secţiune o formă aproimativă

de paralelogram. Aşchia este comprimată şi creşte

*n funcţie de spaţiul dintre granule +dimensiunea porilor. Acest fenomen conduce la formarea unei

zone de forfecare la aproimativ !U5 din lungimea

maimă de contact, rezultând o *ncălzire puternică

+faza !. Când lungimea de contact este parcursă

se formează aşchii alungite *n formă de virgulă

+faza 5. 3acă contactul are loc pe *ntreaga

lungime materialul este topit *n porul din spatele

muchiei şi tinde să iasă *n eterior +faza '.

3atorită tensiunii superficiale aşchiile topite devin

sferice după părăsirea suprafeţei piesei. Acestea

ajung *ntr?o zonă care nu este deloc sau este puţin

răcită cu lichid de răcire +faza .

ig. .;. azele de formare a aşchiei

enomenul formării aşchiilor sferice a fost observat de cercetători ca Fuges *n &85 şi

/arinescu ş.a. *n H005. #/A)08(

2.'. Lic&i$e $e r(cire)u"*ere

>e obişnuieşte să se trateze *n general aspectele fizice ale rectificării, dar sunt foarte

importante şi aspectele termice si chimice.

Aşchierea se eecută de obicei *n aer şiUsau *n prezenţa unor lichide, gaze sau medii

solide cu proprietăţi prestabilite. >e mai foloseşte aşchierea *n prezenţa vibraţiilor ultrasonore şi

a curentului electric, aşchierea la frig +aşchierea sub 0VC este denumită aşchiere criogenică,aşchierea *n câmp magnetic, etc.


15/39

:a operaţiile de rectificare se foloseşte o răcire abundentă, avându?se *n vedere

frecarea puternică ce are loc *n timpul lucrului, dar totodată mediul lichid trebuie să prezinte

şi o puternică capacitate de spălare a suprafeţelor active.

:ichidul de răcire?ungere este necesar pentru lubrifiere, pentru a reduce frecarea şi uzura

de abraziune dintre disc şi piesă. -rin reducerea temperaturii se previne *ncărcarea pietrei derectificat având efecte pozitive asupra procesului de aşchiere. 3e asemenea, este necesar să se

răcească piesa de prelucrat şi maşina pentru a preveni fenomenele termice nedorite, care ar

determina deteriorarea stratului superficial al piesei de prelucrat. >e *mbunătăţeşte precizia prin

limitarea dilatării termice a piesei de prelucrat şi maşină. :ichidul de răcire, de asemenea,

transportă aşchiile departe de zona de prelucrare.

/ediul de aşchiere, prin proprietăţile sale şi prin modul *n care este adus *n zona de

aşchiere influenţează deosebit de comple desfăşurarea şi rezultatele aşchierii. Această influenţăse poate manifesta prin una sau mai multe căi@

? )ăcirea zonei de aşchiere, a aşchiilor, a sculei şi a piesei semifabricat

? Engerea suprafeţelor de aşezare şi de degajare ale dinţilor aşchietori

? /icroaşchiere prin absorbţie superficială a componentelor capilar active eistente *n

mediul de aşchiere lichid

?


16/39

ca acţiunea lui să continue nestingherită, utilizându?se rectificarea uscată. 3acă *nsă se lucrează

cu avansuri mari de lucru apar probleme ce impun folosirea lichidelor de răcire, fenomenele

termice fiind o problemă majoră ce apar *n procesul de rectificare.

-ot fi definite trei tipuri de temperaturi@

a temperatura instantanee ce apare *n punctul de contact dintre particula abrazivă cu piesa de prelucrat

b temperatura din zona imediat alăturată rectificării şi distribuită *ntr?o zonă de *nălţime

mică, imediat sub suprafaţa rectificată

c temperatura mediului imediat ambiant zonei de rectificat, ce determină atât

temperatura discului cât şi pe cea a piesei de prelucrat.

4emperatura ce poate fi pusă cel mai uşor *n evidenţă este cea de a treia, neavând legătură

directă cu celelalte două.


17/39

ig. .0. )ăcirea prin porii sculelor abrazive

>e recomandă ca şlamul format *n urma prelucrării să nu fie recirculat odată cu lichidul

de răcire, acest lucru putând conduce la o mai rapidă uzare a discului. Acest lucru poate fi

realizat prin trecerea lichidului de răcire prin mai multe site sau filtrarea lui. Bn cazul folosirii

filtrelor se recomandă prevenirea *nfundării acestora.#C$%&'(

3e asemenea, se poate recurge şi la răcirea pe cale artificială a lichidelor de răcire şi

lubrifiere.

e apelează

atunci la anumite tipuri de discuri ce se pretează unei astfel de prelucrări +*n general *n cazul

rectificării cuţitelor şi la regimuri de lucru adaptate, eficienţa procesului de rectificare uscată

fiind de ' până la 0 ori mai redusă decât *n cazul rectificării cu utilizarea lichidelor de răcire.

#CA%&(

>?a observat că cele mai bine rezultate la rectificarea umedă s?au obţinut la viteze mai

mari comparativ cu rectificarea uscată unde se folosesc *n general viteze de rectificare mult mai

mici. Bn general, liantul galvanic impune utilizarea lichidelor de răcire, *n timp ce la liantul

rezinoid şi ceramic utilizarea lichidului de răcire nu este obligatorie. #/6)&(

Bn cărţile de specialitate mai vechi se menţiona că mediul de răcire cel mai bun este apa,

având cel mai puternic efect de răcire, dar folosirea unei emulsii elimină riscul apariţiei

fenomenului de corodare a suprafeţei, uleiul asigurând cel mai puternic efect de ungere.

>e recomandă răcirea cu apă simplă *n cazul tăierii diferitelor materiale ca@ marmură,

granit, gresie, beton, etc. 4rebuie puse *n balanţă *nsă economiile realizate şi *mbunătăţirea

condiţiilor de lucru cu costul sistemului de recirculare a lichidului, etc.

Cercetările recente efectuate *n domeniul rectificării pun *n cu totul altă lumină

importanţa utilizării lichidelor de răcire şi utilizarea şi a altor tipuri de lichide de răcire. Eleiurile

au calităţi lubrifiante superioare apei.


18/39

aditivi pentru a le *mbunătăţi proprietăţile. 3e asemenea, uleiurile vegetale şi animale sunt

*mbunătăţite cu aditivi, unii chiar pe bază de sulfuri sau conţinând cloruri sauUşi fosfaţi pentru

lubrifierea *n condiţii de presiuni ridicate. #CA%&(

Eleiurile solubile au *n componenţă emulsii de apă şi uleiuri *n prezenţa săpunului sau

altor detergenţi moderni.Eleiurile sintetice sunt soluţii chimice ce pot cuprinde o gamă largă de soluţii simple care

conţin aditivi cu proprietăţi de inhibare a fenomenelor de corodare, ca nitruri de sodiu sau alte

amestecuri complee de agenţi de spălare şi umectare şi alţi aditiv specifici lucrului *n condiţii de

presiuni etreme. 4ermenul sintetic este folosit doar *n mod plastic, unele din aceste lichide

putând fi constituite din materiale mult mai puţin convenţionale decât uleiurile.

3e multe ori, folosirea unor amestecuri intermediare *ntre lichide de răcire aparţinând

acestor trei grupe este mult mai eficientă, răspunzând mai bine necesităţilor practice delubrifiere.

Eleiul mineral neaditivat se dovedeşte a fi cel mai bun agent de răcire *n cazul rectificării

cu discuri cu ACN +azotură cubică de bor. Cu toate acestea, el nu poate fi folosit *n toate

procesele de rectificare. #C


19/39

implică o prelucrare uscată forţele pot să scadă mai ales *n cazul *n care se măreşte avansul de

prelucrare. #/A)08(

Atmosfera +mediul *nconjurător joaca un rol important la rectificarea majorităţii

metalelor prin reducerea frecării. )ecent s?a descoperit ca la temperaturi *nalte suprafeţele

metalice devin foarte reactive producând oizi care ajuta la lubrifiere.

2.+. Ti,uri $e ,relucr(ri

-rin rectificare se generează suprafeţe cu o mare diversitate a formei geometrice, şi

anume@ de revoluţie +cilindrice, conice, profilate, plane, cu profil generator compus +arbori

canelaţi, ascuţirea unor scule aşchietoare, cu generatoare sau directoare de forme complee

+elicoidale, flancurile danturii roţilor cilindrice şi conice, detalonare, etc., cu directoarenecirculare +poligonale, cu profil 9, arbori cu came, etc.. Enele dintre aceste suprafeţe pot fi

eterioare sau interioare.

3upă gradul de netezime al suprafeţei prelucrate şi de adâncimea stratului de metal

*ndepărtat, rectificarea poate fi@

? de degroşare, se eecută cu pietre cu granule mari şi structură rară, preluând circa

HU! din adaosul total de prelucrare

? de finisare, se eecută cu pietre cu granule fine.Alegerea tipului de sculă se face *n funcţie de piesa ce urmează a se prelucra. Atunci

când se preconizează fabricarea unei scule trebuie să se ţină seama de factorii determinanţi ai

materialului@

? compoziţia chimică,

? proprietăţile fizico?mecanice şi cerinţele tehnologice ale piesei,

? gradul de precizie al prelucrării,

? calitatea suprafeţei.

2.4.1. Rectificarea cilindrică

)ectificarea cilindrică se eecută *n cazul suprafeţelor de revoluţie eterioare

sau interioare.

2.4.1.1. Rectificarea suprafeţelor cilindrice exterioare constituie unul din cele

mai frecvente cazuri +ig. ...

H


20/39

ig. .. 4ipuri de suprafeţe cilindrice eterioare

a ? cu avans longitudinal b - cu avans de pătrundere c - fără vârfuri, cu avans longitudinal d - fără

vârfuri, cu avans de pătrundere

Bn funcţie de piesa de prelucrare şi de locul unde trebuie rectificată suprafaţa,

piesa se poate prinde *ntre vârfuri +fig. .., a, sau fia *n universal .

3upă modul de lucru folosit, rectificarea se poate eecuta cu avans longitudinal,

atunci când lăţimea pietrei este mai mare decât lungimea piesei. Bn acest caz, piesa 2

eecută o mişcare de rotaţie II , care este mişcarea de avans pentru generarea suprafeţei

cilindrice, precum şi mişcarea de avans III , pentru a se efectua prelucrarea pe toată

lungimea. 3iscul de rectificat eecută mişcarea principală de aşchiere I .

$ altă schemă de lucru *ntâlnită la rectificarea pieselor cilindrice scurte şi rigide,mai ales pentru producţia *n serie şi *n masă, este prelucrarea cu avans de pătrundere

+ig. .., b. Bn acest caz, avansul de pătrundere III poate fi eecutat de piesă sau de

piatra de rectificat.

>uprafeţele cilindrice pot fi rectificate cu ajutorul maşinilor de rectificat fără

vârfuri, la care, pentru piesele cu diametrul mic şi lungimea mare, se aplică schema

rectificării cu avans longitudinal +fig. .., c, iar la piesele cu diametrul mare şi

lungime mică cu avans de pătrundere +fig. .., d. :a aceste scheme de prelucrare, piesa 3 este aşezată *ntre discul de rectificat 1 şi discul de conducere 2. 3iscul de

HH


21/39

conducere este aşezat *nclinat faţă de cel de rectificat, pentru a imprima piesei o mişcare

de avans aial, *n vederea rectificării pe toată lungimea. 3iscul de rectificat 1 eecută

mişcarea principală de aşchiere I , iar piesa 3 mişcările de avans, de rotaţie III şi de

deplasare aială I . /işcările de avans eecutate de piesă se realizează prin rotirea

discului de conducere 2 care are o structură fină şi o aderenţă cu piesa de rectificat.3atorită acestei aderenţe cu piesa se va eecuta o mişcare de rotaţie cu aceeaşi viteză cu

care se roteşte discul de conducere. Bn acelaşi timp piesa este sprijinită pe o riglă 4,

aşezată *ntre cele două discuri, cu aa de rotaţie mai sus decât aa discurilor. 3in cauza

poziţiei *nclinate a discului de conducere, acesta imprimă piesei o mişcare de avans

aial, pentru a se putea eecuta operaţia de rectificare pe toată lungimea.

Bn cazul pieselor scurte sau profilate, rectificarea se eecută cu avans de

pătrundere, cele două discuri având aele paralele. -iesa va fi rectificată când a trecut printre cele două discuri.

2.4.1.2. Rectificarea suprafeţele cilindrice interioare. >uprafeţele cilindrice

interioare pot fi prelucrate prin două procedee@

? -rin rectificarea cu piesa *n mişcare de rotaţie +ig. .H., a, la care piesa 2,

fiată *n universalul 3, eecută mişcarea de avans de rotaţie II , iar piatra de rectificat,

mişcarea principală de aşchiere I , de avans longitudinal III şi de pătrundere I . /işcarea

III asigură prelucrarea pe toată lungimea, iar mişcarea I realizarea dimensiunii

suprafeţei rectificate

? -rin rectificare planetară +fig. .H., b, la care piesa 2 este fiă iar piatra de

rectificat 1 eecută toate mişcările necesare la aşchiere@ mişcarea principală de aşchiere

I , mişcarea de avans circular +planetar II pentru generarea suprafeţei de revoluţie,

mişcarea de avans aial III , pentru prelucrarea pe toată lungimea suprafeţei şi avansul de

pătrundere I , pentru a se realiza dimensiunea necesară a suprafeţei prelucrate.

)ectificarea planetară se aplică *n cazul pieselor mari şi grele care nu pot fi antrenate *n

mişcare de rotaţie.

H!


22/39

ig. .H. 4ipuri de suprafeţe cilindrice interioare

2.4.2. Rectificarea suprafeţelor conice

>uprafeţele conice se rectifică pe maşinile de rectificat universale folosindu?se

următoarele metode +ig. .!.@

ig. .!. /etode de obţinere a suprafeţelor conice prin rectificare

a ? cu *nclinarea mesei portpiesă b ? cu *nclinarea păpuşii portpiesă, cu avans longitudinal c ? cu*nclinarea păpuşii portpiesă, cu avans de pătrundere d ? cu *nclinarea păpuşii portpiatră, cu avans

longitudinal e ? cu *nclinarea păpuşii portpiatră, cu avans de pătrundere f ? cu piatră profilată .

H5


23/39

2.4.2.1. Rectificarea prin !nclinarea "esei portpies# 3, pentru piese cu conicitate

mică +ma. 0X şi lungime mare +ig. .!.a..

/asa maşinii eecută mişcarea de avans aial, piesa 2 având generatoarea

suprafeţei conice paralelă cu suprafaţa activă a discului de rectificat 1. :a acest mod de prelucrare se deosebesc următoarele mişcări@ mişcarea principală a aşchierii I , eecutată

de piatra de rectificat 1, mişcarea de avans de rotaţie II , eecutată de piesă, *n vederea

obţinerii suprafeţei de revoluţie, mişcarea de avans de translaţie III , pentru prelucrarea

pe toată lungimea piesei. -entru a se obţine dimensiunea necesară a piesei, piatra

abrazivă mai eecută o mişcare de pătrundere I .

2.4.2.2. Rectificarea cu !nclinarea p#pu$ii portpies# 2 , pentru cazul pieselor scurte şi cu conicitate mare.

Bn acest caz, piesa este fiată *n universal. -relucrarea se poate eecuta cu avans

longitudinal +ig. .!., b sau de pătrundere +ig. .!., c.

2.4.2.3. Rectificarea cu !nclinarea axei p#pu$i portpiatr# , pentru piese de

lungime medie şi conicitate mare.

Bn funcţie de mărimea pieselor, prelucrarea poate *i eecutată cu avans

longitudinal +ig. .!., d sau de pătrundere +ig. .!., e.

2.4.2.4. Rectificarea cu a%utorul discurilor conice +fig. .!., d, la care aa piesei

şi a discului sunt paralele.

2.4.3. Rectificarea profilată

-e maşinile de rectificat se pot prelucra şi suprafeţe profilate, discul abraziv 1

având aa paralelă cu a piesei 2. -relucrarea se eecută cu avans transversal după

schema de rectificarea cilindrică cu avans de pătrundere. -iatra de rectificat are profilul

*n funcţie de piesa care trebuie rectificată +fig..5.. /enţinerea profilului pietrei se

asigură prin corectare, din timp *n timp, cu ajutorul unui vârf de diamant.

H'


24/39

ig. .5. )ectificarea profilată

2.4.4. Rectificarea plană

)ectificarea plană este operaţia de finisare a suprafeţelor plane obţinute prin

rabotare, frezare etc. :a această prelucrare, mişcarea principală de aşchiere este mişcarea de

rotaţie &r a pietrei. /işcările de avans sunt mişcări rectilinii eecutate pe direcţia

longitudinală st sau transversală st . -relucrarea la adâncimea de aşchiere t se eecută prin

pătrunderea discului de rectificat pe direcţia st . )ectificarea poate fi eecutată la maşini

cu arbore orizontal, folosindu?se o piatră abrazivă circulară +ig..'., a ', sau la maşini cu

arbore vertical, folosindu?se o piatră *n formă de oală +ig. .'., b '.

ig. .'. )ectificarea suprafeţelor plane

2.4.5. Netezirea fină

$peraţiile de netezire se aplică pentru a se obţine suprafeţe cu un grad *nalt de

netezime. -rin prelucrările de netezire se obţine o mărire, *n anumite limite, a precizieidimensionale şi de formă şi o rugozitate fină a suprafeţei prelucrate +0,0H?0,H"m.

-rincipalele operaţii de netezire fină utilizate la prelucrarea materialelor sunt@ honuirea,

vibronetezirea, lepuirea, rodarea şi lustruirea fină.

2.4.5.1. (onuirea. Fonuirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere prin care se

urmăreşte obţinerea unui grad *nalt de netezime, *n special a suprafeţelor cilindrice interioare.

>cula aşchietoare se numeşte cap de honuit şi este alcătuit *n principiu din barele abrazive 1

+ig. .., care sunt fiate de aul central 2 cu arcurile 3.

H


25/39

ig. .. -relucrarea prin honuire. Fon

:a această prelucrare, mişcarea principală de aşchiere este o mişcare compleă după o

elice, rezultată din compunerea mişcării de rotaţie I cu mişcarea de translaţie alternativă II .

3rumul parcurs de granulele abrazive formează o reţea de linii elicoidale care se intersectează

sub un anumit unghi, asigurând astfel o precizie superioară. Bn timpul prelucrării, barele

abrazive sunt apăsate pe periferia piesei 4, de către arcurile 3.

Cursa barelor se reglează astfel *ncât la capetele de cursă să depăşească alezajul cu o

lungime oarecare, iar pentru ca granulele abrazive să nu urmeze aceeaşi traiectorie, la fiecare

cursă, capul de honuit depăşeşte cu puţin o rotaţie completă. >e utilizează capete de honuit cu

!, ', , &, H bare abrazive.

.8. >chema mişcărilor unei bare abrazive la honuire @

? poziţia barei la *nceputul primei curse de translaţie H ? poziţia barei la sfârşitul cursei de

*ntoarcere ! ? zona de suprapunere a mişcărilor.

Bn funcţie de caracterul prelucrării anterioare, de precizia şi calitatea cerută suprafeţei,

prelucrarea se face din una, doua sau trei operaţii@ degroşare, semifinisare şi finisare, care

diferă prin granulaţia barelor, şi prin mărirea adaosului de prelucrare.

H8


26/39

-entru *mbunătăţirea condiţiilor de prelucrare *n timpul lucrului se face o răcire

abundentă cu petrol.

2.4.5.2. ibronete)irea. Jibronetezirea este o prelucrare de netezire fină, care se

eecută cu bare abrazive de granulaţie fină, cu viteze şi presiuni relativ mici, contribuind la*mbunătăţirea calităţii suprafeţei prelucrate fără a corecta erorile dimensionale şi de formă.

-rocesul de prelucrare se realizează prin combinarea unei mişcări rectilinii?alternative rapide

I cu cea a unei mişcări de avans lente II .

>e pot superfinisa suprafeţe cilindrice şi conice, eterioare +ig. .;.a sau interioare

+ig..;.b şi suprafeţe plane.

3ispozitivul de prelucrare +ig. .;.,a constă din barele abrazive 1, legate de placa 2,

apăsate asupra piesei 4 de arcurile 3. -entru prelucrarea uniformă pe toată suprafaţa piesei,aceasta eecută o mişcare de rotaţie II .

a b

ig. .;. >chema de superfinisare@

a W suprafeţe cilindrice eterioare, b W suprafeţe cilindrice interioare

Ca lichid de ungere se foloseşte petrolul lampant amestecat cu ulei de turbină +0K.

2.4.5.3. *epuirea. :epuirea este un procedeu de netezire, la care se *ndepărtează de pe

piesa de prelucrat un strat foarte subţire de material, cu ajutorul unor scule *n formă de placă,

dorn sau inel de metal.

H;


27/39

:epuirea se realizează cu granule abrazive *n suspensie, care pătrunde *n timpul

prelucrării *ntre suprafaţa de prelucrat a piesei 1 şi dispozitivul de lepuit 2 şi 3. :a această

prelucrare se eecută o mişcare compleă +ig. .&.

-relucrarea se face prin deplasarea relativă a piesei faţă de placă, inel sau dorn, datorită

căruia are loc fie o acţiune mecanică, fie o acţiune chimică combinată cu cea mecanică, asubstanţelor active asupra suprafeţei piesei.

-rin lepuire se măreşte precizia dimensională şi se obţine o rugozitate foarte fină. Bn

general, la lepuire nu se corijează decât *n foarte mică măsură abaterile de formă, adaosul de

prelucrare fiind de '...H0 "m pe diametru, la piesele cilindrice, şi '... 0 "m, *n cazul

suprafeţelor plane. Acest lucru impune ca la prelucrările anterioare să se asigure o precizie

ridicată a formei geometrice.

ig. .&. >chema dispozitivului de lepuire

orma sculei de lepuit depinde de forma semifabricatului de prelucrat. :a alezaje forma

sculei este cea a unui cilindru rigid sau etensibil. :a suprafeţe plane şi la piese de tipul arborilor,

bucşelor sau a bilelor, se utilizează două discuri *ntre care se roteşte un separator +colivie, *n

care sunt aşezate cu joc piesele de prelucrat. Bn figura .. este prezentată schema unui

dispozitiv de lepuire a pieselor de tipul bucşelor.

>emifabricatele 1 sunt introduse *ntre discurile 2 şi 3, care se rotesc *n sens invers cu

turaţii diferite. >emifabricatele sunt introduse liber pe tijele 4 ale separatorului 5, care se roteşte

liber *n jurul aului ecentric 6 . 3iscurile 2 şi 3 imprimă bucşelor o mişcare de rotaţie şi o

mişcare rectilinie alternativă *n direcţia tijelor. 3atorită vitezelor diferite ale celor două discuri,

H&


28/39

se produce o alunecare relativă *ntre discuri şi semifabricat, care determină prelucrarea acestuia.

>culele utilizate la lepuire sunt confecţionate din fontă, bronz, plumb, lemn, etc.

:epuirea se poate face mecanic sau manual. Ca material abraziv se foloseşte praful de

corund sau praful de emeri cu granulaţie fină +;0. . . H0 pentru degroşare şi '0.. .H50 pentru

finisare, oidul de crom, miniul de plumb, varul de Jiena şi, mai rar, praful de diamant.

2.4.5.4. Rodarea. )odarea este asemănătoare cu lepuirea, deosebirea constând doar

*n faptul că prelucrarea se face cu ajutorul pieselor conjugate

)odarea este operaţia de prelucrare efectuată cu o pastă abrazivă aşezată chiar

*ntre suprafeţele pieselor ce se asamblează. Bn urma prelucrării rezultă o netezime foarte

bună a celor două suprafeţe conjugate.

2.4.5.5. *ustruirea. Acest procedeu se utilizează *n cazul *n care nu se impun precizii

ridicate dimensionale, ci este necesar să se obţină suprafeţe foarte netede şi lucioase.

:ustruirea se eecută cu discuri moi din pâslă sau piele, *mbibată cu pastă

abrazivă foarte fină. -asta se aplică pe un disc moale confecţionat din pâslă, fetru, piele sau

ţesături de bumbac. -asta de lustruit este formată din praf de lustruit şi dintr?un liant, cea mai

bună fiind cea cu var de Jiena.

Bn timpul lustruirii, discurile se curăţă periodic de pasta veche.

>e utilizează ca o prelucrare decorativă *nainte şi după operaţiile de nichelare sau

cromare. -aralel cu lustruirea manuală cu şmirghel pânzat se utilizează lustruirea semimecanică

şi mecanică. :a lustruirea semimecanică se utilizează, *n general, polizoare de mână sau maşini

de polizat, la care se montează discuri adecvate. )otirea piesei şi obţinerea presiunii de lucru este

realizată de muncitor. e aplică mai greu la piese cu configuraţie complicată, fiind uşor de utilizat la

piesele de revoluţie.

Bn practică se mai utilizează lustruirea prin presare +durcizare cu role sau bile a arborilor

sau alezajelor cilindrice. :a această operaţie se obţine *n afara unor suprafeţe lucioase şi un strat

superficial dur.

!0


29/39

2.-. Ti,uri $e #a%i"i $e ,relucra! ,ri" rec!ificare

)ectificarea se aplică la prelucrarea diverselor forme de suprafeţe, pentru fiecare eistând

maşini de rectificat specifice.

)ectificarea trebuie să realizeze piese foarte precise, lucru ce impune maşinilor derectificat anumite cerinţe ca@

? mers liniştit +fără şocuri sau vibraţii, obţinut prin echilibrarea corectă a organelor *n

rotaţie, schimbarea lină a sensului de mişcare al mesei, batiu masiv şi rigid cu ghidaje

corespunzătoare, lagăre largi şi reglabile, etc.

? realizarea mişcărilor *n mod continuu +fără trepte,

? protejare suprafeţelor de ghidare *mpotriva pulberii produse.

3upă forma suprafeţelor pieselor de prelucrat, maşinile de rectificat se *mpart *n@• maşini de rectificat rotund +eterior şi interior

• maşini de rectificat plan

• maşini de rectificat speciale +filete, dantura roţilor dinţate, etc.

3upă gradul de universalitate eistă@

• maşini de rectificat universale

• maşini de rectificat specializate +maşini de rectificat filete, maşini de rectificat

dantura roţilor dinţate, maşini de rectificat arbori canelaţi, maşini de rectificat arbori cu came,

maşini de rectificat ghidaje, maşini de rectificat *n coordonate, maşini de ascuţit scule, etc.

3upă gradul de automatizare se clasifică *n@

• maşini de rectificat convenţionale,

• maşini de rectificat cu comandă numerică,

• centre de prelucrare prin rectificare.

2.5.1. Maşini de rectificat rotund

Aceste maşini se folosesc pentru rectificarea pieselor cu suprafeţe de revoluţie

+cilindrice, conice, profilate. 3in această categorie de maşini de rectificat fac parte maşinile

de rectificat eterior, interior şi universale. Asigură o productivitate ridicată şi lucrează cu

avans longitudinal şi uneori cu avans de pătrundere.

2.5.1.1. +a$inile de rectificat exterior se clasifică *n maşini de rectificat *ntre vârfuri

şi maşini fără vârfuri +fără centre. /aşinile de rectificat rotund eterior de construcţie

!


30/39

modernă funcţionează după cicluri de lucru automate sau semiautomate, fiind folosite *n

producţia de serie sau de masă.

+a$inile de rectificat !ntre &,rfuri sunt simple şi pot prelucra suprafeţe cilindrice sau

conice cu o conicitate mică. :a aceste maşini, piatra abrazivă eecută mişcarea de avans

aial şi circular. :a unele maşini, mişcarea de avans aial este efectuată de piatraabrazivă.

+a$inile de rectificat rotund f#r# &,rfuri se utilizează pentru prelucrarea suprafeţelor

cilindrice eterioare. -ărţile principale ale maşinii de rectificat fără centre +ig. .H0.

sunt@ batiul 1 suportul pietrei de avans 2 suportul dispozitivului de ascuţit piatră de

avans 3 dispozitivul de ascuţit 4 piatra de avans 5 piatra de rectificat 6 suportul pietrei

de rectificat 8, dispozitivul de ascuţit piatra de rectificat lama / pentru susţinerea piesei

de prelucrat.Aşa cum rezultă şi din schema prelucrării fără vârfuri, rectificarea se realizează cu

piatra de rectificat 6 care eecută mişcarea principală de aşchiere. -iatra de avans 5

realizează, pe de o parte, mişcarea de avans circular, iar pe de altă parte, mişcarea de

avans aial a piesei 10 datorită *nclinării acesteia.

-entru corectarea pietrelor de rectificat şi de avans se folosesc dispozitivele speciale

4 şi .

ig. .H0. /aşina de rectificat fără vârfuri

!H


31/39

2.5.1.2. +a$inile de rectificat interior se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor

interioare cilindrice sau conice, precum şi pentru prelucrarea suprafeţelor frontale mici.

:a aceste maşini, piatra eecută mişcarea principală de aşchiere, mişcarea de avans

longitudinal şi mişcarea de avans de pătrundere. /işcarea de avans circular este efectuată de

piesa de prelucrat prinsă *ntr?un dispozitiv care, de obicei, este un universal.2.5.1.3. +a$inile de rectificat uni&ersale +ig. .H. se folosesc pentru rectificarea

suprafeţelor cilindrice sau conice, interioare sau eterioare, precum şi a suprafeţelor plane.

-ărţile principale ale maşinii de rectificat universale sunt@ batiul 1 păpuşa portpiesă 2

suportul pietrei abrazive 3, discul pentru rectificarea eterioară 4, păpuşa mobilă 5,

dispozitivul de susţinere 6 , aul pe care se montează piatra pentru rectificarea interioară,

dispozitivul pentru răcire /, masa superioară 10 şi masa inferioară 11.

:a aceste maşini, mişcarea principală de aşchiere şi avansul de pătrundere suntefectuate de pietrele de rectificat 4 şi . /işcările de avans circular sau longitudinal sunt

efectuate de piesa de prelucrat.

ig. .H. /aşină de rectificat rotund universal

>uprafeţele eterioare se prelucrează cu piatra 4, piesa se fiează *n universal sau se

prinde *ntre vârfuri +un vârf *n păpuşa 2 şi altul *n păpuşa 5.

>uprafeţele conice se prelucrează prin rotirea mesei superioare 10, pentru conicităţi

relativ mici, sau prin rotirea păpuşii portpiesă, pentru conicităţi mai mari *n ambele cazuri,

piesa este fiată *n universal.

!!


32/39

>uprafeţele interioare se prelucrează cu piatra de rectificat , piesa fiându?se *n

universal. >uprafeţele conice se prelucrează cu rotirea mesei superioare 11 sau a păpuşii

portpiesă 2, pentru conicităţi mai mari.

-ăpuşa mobilă, folosită la prelucrarea intre vârfuri, se poate deplasa *n lungul mesei 10.

-iatra abrazivă pătrunde *n material prin deplasarea suportului port?piatră pe nişte ghidajelaterale perpendiculare pe masa maşinii

2.5.2. Maşini de rectificat plan

/aşinile de rectificat plan se utilizează pentru prelucrarea suprafeţelor plane. >e

construiesc mai rigide, cu lagăre adecvate pentru organele de rotaţie şi cu precizie ridicată

a ghidajelor organelor de translaţie. /aşini de rectificat plan realizează suprafeţe foarte precise, netede şi cu abateri de la planeitate foarte mici.

3upă forma mesei, maşinile de rectificat plan pot f i @ cu masă dreptunghiulară şi

cu masă circulară.

/işcarea principală de aşchiere este eecutată de piatră. :a maşinile cu masă

dreptunghiulară, mişcarea de avans este rectilinie?alternativă, fiind eecutată de masă, iar la

maşinile cu masă circulară, este circulară, fiind eecutate de masa circulară.

Avansul de pătrundere se realizează prin deplasarea pietrei, pe direcţia perpendiculară

de prelucrat.

Bn fig. .HH. este reprezentată o maşină de rectificat plan folosită foarte des. -ărţile

principale ale maşinii de rectificat plan cu masă dreptunghiulară sunt@ batiul 1 masa

transversală 2 masa longitudinală 3 suportul 6 al discului de rectificat . -iesa de

prelucrat se aşeză pe masa 3 şi se strânge cu un dispozitiv magnetic. *n timpul lucrului,

masa longitudinală 3 eecută o mişcare rectilinie?alternativă pe toată lungimea piesei de

rectificat. /asa transversală 2 primeşte o mişcare de avans transversală de la roata 5, *n

vederea prelucrării pe toată lăţimea piesei. -ătrunderea la adâncimea de aşchiere necesară

a pietrei se realizează cu dispozitivul 4.

!5


33/39

ig. .HH. /aşină de rectificat plan

2.5.3. Maşini pentru prelucrări de netezire fină

2.5.3.1. +a$ini-unelte de onuit

/aşinile de honuit se deosebesc *n funcţie de diametrul şi lungimea de prelucrare. Aceste

maşini pot fi cu arborele principal vertical, orizontal sau *nclinat. Cele verticale sunt destinate

prelucrării alezajelor scurte, iar cele orizontale, pentru prelucrarea alezajelor lungi. Bn toatecazurile maşinile de honuit pot fi cu unul sau mai mulţi arbori principali.

/işcarea de rotaţie I a honului se realizează mecanic, iar cea rectilinie alternativă II ,

hidraulic. >chema unei maşini verticale de honuit se prezintă *n figura .H!.

ig. .H!. /aşină de honuit verticală@

!'


34/39

? batiu H ? motor electric pentru realizarea mişcării de rotaţie 6 ! ? arbore principal 5 ? cap de reglare

radială a barelor abrazive ' ? hon ? masă 8 ? motor electric al instalaţiei hidraulice care realizează

mişcarea rectilinie.

Bn ţara noastră se eecută maşini de honuit verticale tip FJ ' destinate finisării

alezajelor cu diametrul de 0. . . ' mm şi lungimea maimă de H00 mm.

>e fabrică maşini de honuit cu posibilităţi de prelucrare a diametrelor până la '00 mm şi

lungimea până la H 000 mm.

2.5.3.2. +a$ini pentru prelucr#ri prin superfinisare

Bn producţia individuală sau de serie mică, operaţia de superfinisare se face cu

ajutorul unor dispozitive montate pe strunguri normale. Bn producţia de serie mare şi

masă se folosesc maşini de superfinisat speciale, de diferite construcţii.

3upă poziţia aului principal, maşinile de superfinisat pot fi orizontale sau

verticale. :a maşinile verticale, semifabricatul se fiează pe masa fiă a maşinii iar capul

de superfinisat eecută toate mişcările necesare aşchierii. :a maşinile orizontale,

semifabricatul se prinde *ntre vârfuri sau *n universal. Bn figura .H5. se prezintă schema

de principiu a unei maşini orizontale de superfinisat precum şi mişcările pe care aceasta

le realizează.

ig. .H5. /aşina orizontală se superfinisat rotund @

? batiu H ? păpuşă fiă ! ? cap de superfinisat 5 ? păpuşă mobilă ' ? piesă 6 ? mişcarea de

rotaţie a piesei 66 ? mişcarea de avans 666 ? mişcarea rectilinie alternativă.

2.5.3.3. +a$ini de lepuit

!


35/39

:a noi *n ţară se fabrică maşini de lepuit bile de rulmenţi cu diametrul de 0,' la 5

mm +tip /A 5 şi pentru lepuirea bilelor de rulmenţi cu diametre de ! la !0 mm +tip /A

0.

'. PARAMETRII PROCESULUI DE RECTIFICARE

-arametrii regimului de aşchiere fac parte din parametrii de bază ai procesului de

aşchiere. Caracteristic oricărui proces de prelucrare sunt@ adâncimea de aşchiere t , avans de

aşchiere s, viteza principală de aşchiere &.

d,nci"ea de a$ciere t reprezintă grosimea adaosului de prelucrare transformat *n

aşchii la o trecere+0,0...0,0 mmUcursă la degroşare şi 0,00'Q0,0' mmUcursă la finisare.

Jalorile acesteia sunt limitate de rezistenţa elementelor structurale ale sistemului tehnologic

+rigiditatea sistemului maşină?sculă?piesă, puterea maşinii, materialul prelucrat, dimensiunile şi

caracteristicile pietrei, felul rectificării, ş.a. >e realizează la *nceputul aşchierii prin mişcarea

auiliară de reglare a poziţiei relative sculă?semifabricat.

&ansul de a$ciere s reprezintă deplasarea relativă sculă?semifabricat pe direcţia

mişcării de avans la o frecvenţă a mişcării principale +rotaţie sau cursă dublă, fiind funcţie de

lăţimea N a piesei@

45 s sl

⋅= #mmUrot( +!.

unde Cs este un coeficient ce depinde de felul prelucrării, materialul prelucrat,

dimensiunile şi caracteristicile pietrei ş.a. +0,!. . .0,& la degroşare şi 0,H...0, la finisare.

ite)a "i$c#rii principale de a$ciere &a$ este viteza periferică a discului abraziv pe

direcţia mişcării principale.

0A000 ⋅

⋅⋅

= d d

as

n 6&

π

#mUs( +!.H

unde d este diametrul discului şi nd turaţia discului abraziv #6JA;0(.

În cazul rectificării suprafeţelor plane simple şi compuse #C$%&'( parametrii

regimului de aşchiere se definesc ca la frezarea plană.

Adâncimea de aşchiere t reprezintă lungimea contactului dintre discul abraziv şi piesa de prelucrat *ntr?un plan a cărei normală este aa *n jurul căreia se eecută mişcarea principală de

!8


36/39

aşchiere. Adâncimii de aşchiere t *i corespunde unghiul de contact dintre sculă şi piesa de

prelucrat.

ig. .H'.

Adâncimea de aşchiere este funcţie de adaosul de prelucrare şi precizia dimensională

impusă.

-entru *ndepărtarea adaosului de prelucrare +hY0,Z0,;mm la fiecare capăt de cursă sau

după o cursă dublă, discul abraziv pătrunde cu adâncimea t, numită şi avans vertical s t, eprimat

*n mmUcd sau mmUcursă. Adâncimea de aşchiere depinde de viteza de deplasare a piesei +v p şilăţimea piesei +N p şi capătă valori de 0,00'Z0, mm. Jalorile mici se adoptă la prelucrarea

suprafeţelor cu lăţime mare +N pY!'ZH00 mm.

Avansul de aşchiere s, eprimat *n mmUcd sau mmUcursă se determină cu relaţia@

s" 7 x

p

s s 8

9 4t &

2 65 s

s s

⋅

⋅⋅⋅

⋅

⋅=

!H,0

#mmUcd( +!.!

*n care 3s este diametrul sculei *n mm, h este adaosul de prelucrare *n mm, t este adâncimea de

aşchiere *n mm, N este lăţimea discului abraziv *n mm, 4 este durabilitatea discului abraziv *nmin., Cs şi [ s sunt coeficienţi care se aleg din tabele *n funcţie de materialul aşchiat,

caracteristicile discului abraziv, caracteristicile maşinii unelte etc.


37/39

prelucrate. ?a constatat că o viteză mai mare a discului abraziv conduce la o reducere a *ncărcării a

fiecărui grăunte individual şi deci la o scădere a uzurii discului. 3omeniul vitezelor optime de

prelucrare prin rectificare depinde de natura semifabricatului, de modul de obţinere a acestuia, de

tipul discului abraziv, calitatea liantului de fiare a granulelor pe suportul discului, modul şi

calitatea formării sau ascuţirii discului abraziv, etc. #)6%&;(

În cazul rectificării alezaelor parametrii regimului de aşchiere sunt #C$%&'(@

!&


38/39

Adâncimea de aşchiere ia valorile tY0,00Z0,008 mm şi este funcţie de diametrul

alezajului, mărimea vitezei de avans +vs şi viteza de rotaţie a piesei +v p.

Avansul de pătrundere *n mmUrot.piesă, identic cu adâncimea de aşchiere la abrazarea

după varianta cu avans de pătrundere, se obţine cu relaţia@

s

p

p

s 8 9 4&

2 65 s ⋅⋅⋅

⋅

⋅=;,0!,0

!,0&,0

#mmUrot.piesă( +!.'

*n mod obişnuit sY0,00'Z0,00' mmUrot.piesă, funcţie de diametrul şi lungimea piesei.

Avansul de pătrundere *n mmUrot.piesă la prelucrarea cu avans de pătrundere pe direcţie

aială se determină cu relaţia@

s

p p

p

s 8 9 4&

2 65 s ⋅

⋅⋅

⋅

⋅=;,0'',0

!,05',0

#mmUrot.piesă( +!.

50


39/39

procedeul de rectificare

Documents