procedeu, metodĂ, aparat pentru mĂsurarea ph-ului soluȚiilor

8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR

1/24

PROCEDEU, METODĂ, APARAT

PENTRU MĂSURAREA pH-ului

SOLU IILOR Ț

1


2/24

Cuprins

1. Studiul literaturii de specialitate.............................................................................................2

2. Tipuri de aparate i echipamente asemănătoare.....................................................................2ș

3. Schema de principiu...............................................................................................................6

4. Principiul de func ionare........................................................................................................7ț

5. Modul de lucru.......................................................................................................................9

6. onfi!urarea fi ei tehnice....................................................................................................19ș

7. Măsuri de protec ie a muncii................................................................................................2"ț

#. onclu$ii..............................................................................................................................22

9. %i&lio!rafie...........................................................................................................................23

2


3/24

P'()*)+, M)T(*-, P'T P)/T'+ M-S+'') p0ului S(+ (' Ț

1. Studiul literturii de spe!ilitte

p0 este prescurtarea de la pondus hdro!enii. /o iunea a fost introdusă dețcătre omul de tiin ă dane$ S.P.. Sorensen, n anul 19"9, pentru a eprimaș ț

concentra ii mici de ioni de hidro!en i a fost definită ca lo!aritmul $ecimal cu semnț ș

schim&at al concentra ieiț ionilor de hidro!en.Ma8oritatea reac iilor chimice i &iolo!ice sunt nsa !uernateț ș

de actiitatea ionior de hidro!en i din acest moti defini ia p0ului sa modificat:ș ț

cestă defini ie este n str;nsă le!atură cu defini ia opera ională a p0ului,ț ț ț

care se eprimă n mod curent prin folosirea unui electrod normal de hidro!en i așsolu iilor tampon standardi$ate, conform recomandărilor +P.ț

". Tipuri de prte i e!#ip$ente se$%n%t&reșa. ndicatorii uniersaliSe tie că o solu ie acidă sau &a$ică se poate recunoa te cu a8utorul indicatorilor,ș ț ș

su&stan e care i schim&ă culoarea,după aloarea p0ului solu iei cu care in inț ș ț

contact. .

3


4/24

&. 0;rtia indicatoare( metodă mai pu in precisă, dar la ndem;na tuturor, este determinarea cu a8utorulț

h;rtiilor indicatoare. cestea sunt ni te f; ii de hartie de filtru im&i&ate cu unș ș

indicator oarecare, o su&stan ă care la o anumită aloare de p0 este capa&ilă să iț ș

schim&e culoarea. and un chimist rea sa neutrali$e$e un acid adau!ă turnesol, solu ia capătăț

culoarea ro ie =deine &a$ă>, iar mai apoi culoarea se a transforma n iolet =solutiaș

deine neutră>.0;rtia indicatoare este folosită i n la&oratoare pentru a determina aci$ii i &a$ele.ș ș

ci$ii transformă h;rtia al&astră n ro u, iar &a$ele pe cea ro ie n al&astru =solu iileș ș ț

neutre nu i i schim&ă culoarea>.ș?opseaua care colorea$ă aceste h;rtii se nume te @litmusA i proine de la planteleș ș

numite licheni.

c. Solu iile tamponțPentru a se face acordul ntre electro$i i p0metru este necesară o cali&rare.


5/24

'eactiii folosi i la prepararea solu iilor tampon tre&uie să fie foarte pure iț ț ș

sta&ile, alorile p0ului să fie &ine sta&ile, iar poten ialul 8onc iunii lichide tre&uie saț ț

fie de acela i ordin de mărime cu cel al solu iei de determinat.ș ț

Bonc iuneCDle!ătura, locul unde se reali$ea$ă le!ătura =$ona de contact ntre douațre!iuni cu mecanisme diferite>

d. p0 metrul

+n p0metru măsoară diferen a de poten ial ntre doi electro$i =n m?> i apoiț ț ș

conerte te n unită i de p0.ș ț

Pentru a o& ine o măsurare corectă, semnalul de intrare al amplificatorului i circuitulț ș

conertorului tre&uie să ndeplinească anumite cerin e. Principiul constructi al unui p0metruț

este redat n urmatoarea schemă.

*iferen a de poten ial ntre electrodul de referin ă i electrodul de sticlă esteț ț ț ș

amplificat cu a8utorul unui amplificator de m?, nainte de a se conerti cu a8utorul unui

conertor E* care transmite semnalul unui microprocesor ce calculea$ă re$ultatul.

*eoarece un electrod tipic de sticlă are o re$isten ă internă de ordinul 1"ț #(hmi,

amplificatorul tre&uie să ai&ă o re$isten ă de intrare, ' ț i, mult mai mare. )ste necesară o

re$isten ă de 1"ț 12FFF. *in acela i moti este foarte important ca amplificatorul să nu trimităș

niciun fel de curent prin electrodul de sticlă deoarece sar nre!istra un poten ial eronat i chiar ț ș

sar putea strica electrodul. a numitul curent terminal sau curent de polari$are, ș term, ar tre&ui

sa fie su& 1"12.

;nd ' iGG' !, termD 1"12

si ' !D 1"#

FFF, eroarea introdusă poate fi calculată,conform le!ii lui (hm:

5


6/24

?eroareD 1"12F 1"#FFFD 1"4?D ".1m?

Pentru a o& ine re$ultate corecte i conin!ătoare amplificatorul i alte circuite tre&uieț ș ș

să ai&ă un coeficient termic mic, adică influen a aria iilor ț ț de temperatură tre&uie să fie su&

control.


7/24

• *acă eista contact electric ntre solu ia de măsură i masă =de eemplu prin tu&uriț ș

sau a!itatoare>, circuitul p0metrului tre&uie să fie i$olat fa ă de masă, iar conectarea la alteț

instrumente =de eemplu aparate de nre!istrare sau imprimante> tre&uie reali$ată cu multă

!ri8ă =este necesara o i$olare !alanică>.


8/24

;nd cei doi electro$i sunt introdu i n solu ie se formea$ă o mică celulăș ț

!alanică al cărei poten ial este dependent de am&ii electro$i.țondi iile ideale de măsură se ndeplinesc atunci c;nd numai poten ialulț ț

electrodului de lucru aria$ă la modificarea p0ului, n timp ce poten ialulț

electrodului de referin ă răm;ne constant.ț*iferen a de poten ial măsurată poate fi eprimată cu a8utorul ecua iei luiț ț ț

/ernst:

) D ) ind ) ref D )H T I ' J TEK J ln a 0I

+nde:

) D poten ialul măsurat =m?>ț) ind D poten ialul electrodului indicator =m?>ț

) ref D poten ialul electrodului de referin ă =m?>ț ț)H T D constanta dependentă de temperatură =m?>' D constanta uniersală a !a$elor =#.3144 BEL>T D temperatura a&solută =L>K D constanta lui Karada =964#5 >

Kolosind lo!aritmul $ecimal, formula poate fi scrisă:

) D )H T I 2.3"3 J ' J TEK J lo! a 0I

ntroduc;nd defini ia p0ului acesta poate fi eprimat in func ie de temperatură:ț ț

+nde:

'H D constanta D ".19#4 m?EL S D sensi&ilitatea, un factor de corec ie ce ia n considerare faptul că raspunsulț

electrodului poate fi diferit de aloarea teoretică. p0 D aloarea p0ului pentru care poten ialul măsurat este $ero.ț


9/24

Fig. 2. ela ia m!/pH la două temperaturi di"eriteț

*. M&dul de lu!ru

le!erea electrodului potriit

le!erea unei dimensiuni potriite pentru electrod este dependentă de cantitatea de pro&ă i de dimensiunea asului ce tre&uie folosit pentru măsurare. *acă electro$ii or fiș

folosi i n condi ii dure cele mai potriite tipuri sunt cele cu ti8ă din plastic i cu capac deț ț ș

protec ie. *acă măsurătorile se or face direct la suprafa ă este necesar un electrod plat..ț ț

9


10/24

Fig. #. $electarea corectă a electrodului de re"erin ă în "unc ie de condi iile de măsurareț ț ț

Măsurătorile la temperaturi ridicate restric ionea$ă ale!erea electrodului a;nd n edereț

faptul că numai anumite sisteme electrochimice sunt sta&ile la temperaturi ridicate. )lectrodul

de calomel, de eemplu, nu poate re$ista la temperaturi peste 6"F. n acest ca$ electrodul de

calomel poate fi nlocuit cu un electrod de referin ă !E!l. Temperatura scă$ută prelun!e teț ș

timpul de răspuns al electro$ilor. +n timp de răspuns lun! este de o&icei cau$at de re$isten ațelectrică mare a mem&ranei, care apare la mem&rane mici sau su& iri i la compo$i ii ale sticleiț ș ț

10


11/24

care sunt re$istente la solu ii alcaline. Pentru alori mari de p0 i solu ii saline concentrate seț ș ț

folosesc electro$i cu mem&rane de sticlă re$istente la solu ii alcaline.


12/24

)lectrodul de sticlă

Mem&rana de sticlă tre&uie mereu cură ată. Pentru măsuratori n solu ii apoase esteț ț

suficientă clătirea cu apă distilată. )ste &enefică i clătirea, o data pe săptăm;nă, cu o solu ieș ț

pu in concentrată de deter!ent cum este cea de la 'adiometer naltical ')/(?(J/.ț

Măsurătorile reali$ate n solu ii ce con in !răsimi sau proteine necesită a!en i de cură are maiț ț ț ț

puternici, cum ar fi o solu ie alcalină de hipoclorit. Pentru a satisface aceste condi ii saț ț

de$oltat ')/(?(JN.


13/24

măsurătorile ntrun solent neapos care este nemisci&il cu apa i nainte de nmuiere,ș

electrodul tre&uie mai ntai clătit cu un solent care este misci&il at;t cu apa c;t i cu solentulș

neapos nainte de clătirea finală cu apă.

*atorită curen ilor etrem de mici care trec prin electrodul de sticlă , ca&lul, mufa i conectoriiț ș

tre&uie să fie men inu i usca i, pentru a se o& ine măsurători c;t mai precise. *urata de ia ă aț ț ț ț ț

electrodului de sticlă depinde de un număr mare de factori a căror istorie dau fiecărui electrod

o indiidualitate proprie.


14/24

electrodul cu ti8ă ro ie de la 'adiometer naltical necesită solu ie saturată de clorură deș ț

potasiu =Ll F>. ceasta nseamnă că n solu ia pun ii de sare ar tre&ui sa eiste mereuț ț

cristale de Ll.

)ste eident că electro$ii speciali folosi i pentru solu ii fără clorură sau pentru solu iiț ț ț

neapoase tre&uie să fie umpluti cu solu ii adecate. cestea sunt de o&icei solu ii de sulfat deț ț

potasiu i, respecti, clorură de litiu. )lectro$ii de referin ă cu punte de sare du&lă con inș ț ț

solu ie de clorură de potasiu n puntea interioară i o altă sare n cea eterioară =cele mai desț ș

folosite sunt solu iile foarte concentrate de L/(ț 3, /04 /(3 i acetat de i>.ș

*acă electrodul de referin ă nu este acoperit i păstrat n mediu uscat ar fi prefera&ilț ș

să se păstre$e ntrun pahar cu solu ia pun ii de sare. Tre&uie aut n edere că solu iaț ț ț

concentrată de Ll are tendin a de a se scur!e.ț

Sensul fluului de lichid n electrodul de referin ă tre&uie să fie mereu dinspreț

electrod spre solu ia de măsură. um acest sens unic de cur!ere poate fi doar par ial reli$atț ț

solu ia pun ii de sare tre&uie schim&ată cu re!ularitate, de eemplu o data pe lună.ț ț

Bonc iunile lichide cu fi&re sau cu material ceramic pot fi &locate, oca$ional, deț

cristale =de Ll, de eemplu>. *acă ume$irea cu solu ie de Ll nu re$olă pro&lema atunci ar ț

putea fi de a8utor cre terea temperaturii p;nă la aloarea maimă admisă pentru electrodul deș

referin ă respecti. lte tipuri de &loca8e pot apărea , de eemplu, la formarea unor precipitateț

=ne!re> de clorură de ar!int sau de sulfură de mercur n porii materialului 8onc iunii.+neoriț

aceste precipitate pot fi ndepartate prin cură area u oară cu a8utorul unei h;rtii a&ra$ie.ț ș

lteori, se aplică o cură are chimică prin ume$irea electrodului cu solu ia acidă de tioureeț ț

=tiouree 1M in 0l ".1M>.

)isten a &ulelor de aer poate prooca, de asemenea, o proastă func ionare aț țelectrodului. cestea pot fi ndepărtate prin loirea u oară a electrodului . *acă pro&lema nuș

se re$olă astfel, corpul electrodului tre&uie scufundat n solu ia pun ii de sare i ncăl$it laț ț ș

6"F.

*urata de ia ă a electrodului de referin ă depinde, de asemenea, de intre inerea sa iț ț ț ș

mai ales de $ona 8onc iunii lichide care nu tre&uie sa fie niciodată &locată. )lectrodul nuț

tre&uie să fie niciodată uscat si de aceea tre&uie sa fie ntotdeauna plin cu solu ia potriită,ț

14


15/24

necontaminată, a pun ii de sare.


16/24

Fig. '.(ur&a de (ali&rare


17/24

eident că solu iile tampon folosite la autocali&rare tre&uie să ai&ă alori de p0 semnificatiț

diferite. Kolosind o solu ie tampon care nu este inclusă n listă, de eemplu cu p0 6.#6 fa ă deț ț

p0 7."", cali&rarea a fi incorectă.

Măsuri de precau ieț

(& inerea de re$ultate precise depinde de:ț

• +tili$area unui echipament de calitate

• ntre inerea electro$ilor ț

• Masurători n condi ii optimeț

• plicarea unor proceduri adecate.

Pentru a se o& ine re$ultate &une cali&rarea tre&uie efectuată cu re!ularitate. )steț

foarte important să se urme$e aceea i procedură pentru măsurători pe pro&e de acela i tip. *eș ș

eemplu, condi iile de a!itare tre&uie să fie identice at;t pentru cali&rare c;t i pentru pro&e.ț ș

Similar, criteriul de sta&ilitate a semnalului electrodului nu tre&uie să se modifice n timpul

unei măsurători. cest lucru este u or de reali$at folosind un p0metru modern, cuș

microprocesor, c;nd sta&ilitatea semnalului electrodului este monitori$ată automat.

+neori pot apărea re$ultatele mai neo&i nuiteș n suspensii i coloi$i. *e fapt suntș

măsurate trei alori de p0 diferite. *acă solu ia se a!ită puternic se o& ine o sin!ură aloare.ț ț

Pe de altă parte, la solu iile nea!itate i la care precipitatul se sedimentea$ă, se masoară douăț ș

alori de p0: una măsurată c;nd electrodul este introdus n stratul de precipitat sedimentat iș

alta c;nd electrodul este n contact cu lichidul de deasupra.

)lectro$ii tre&uie fiati &ine n paharele n care se fac măsuratorile. *e aceea se

recomandă să se folosescă suporturi pentru electro$i, care ndeplinesc aceste condi ii.ț

Pentru ca temperatura să fie su& control se utili$ea$ă o &aie termostatată.

Pentru măsuratori n solu ii cu conductiitate scă$ută =acestea sunt de o&icei solu iiț ț

neapoase> este necesară o ecranare metalică a paharului ce con ine solu ia de măsură. conductiă cand sunt necesari al iț

17


18/24

electro$i de referin ă care sunt compati&ili cu solu iile neapoase, sau care au un flu mai mareț ț

de solu ie electrolitică.ț

Metodele electrometrice de măsurare a p0ului se &a$ea$ă pe diferen a de poten ialț ț

care apare ntre un electrod metalic cufundat ntro solu ie care con ine ionii săi i solu iaț ț ș ț

respectiă, diferen a de poten ial, care depinde de concentra ia acestor ioni i temperatură.ț ț ț ș

a suprafa a de contact dintre electrodul metalic i solu ia care con ine ionii aceluiț ș ș ț

metal =sau ntre două solu ii de concentra ii ionice diferite, dintre care una este cunoscută iar ț ț

cealaltă necunoscută, separate printrun perete semipermea&il> apare diferen a de poten ialț ț

care este dependentă de actiitatea ionica, respecti de concentra ia solu iei necunoscute.prinț ț

măsurarea diferen ei de poten ial se poate determina deci, concentra ia solu iei necunoscute nț ț ț țconformitate cu rela ia lui /ernst:ț

)D)"IR='T>EnKln a.

+nde:

)D diferența de poten ialț

)" D poten ialul de lectrodmarime specifică pentu metalul respectiț

'Dconstanta !a$elor perfecte =#31"BE!rd.mol>

KDconstanta lui Karada =96.5""Emol> i concentra ia actiă a ionilor n solu ie.ș ț ț

*acă n rela ia anterioară se nlocuiesc alorile numerice, se !ăse te ca:ț ș

)D )"I=6"m?>=TE3"">l! a.

+nde:

T este dat de Lelini.

Pentru a putea măsura poten ialul unui electrod fără solu ie este necesară utili$areaț ț

a ncă unui electrod, care să facă @contactulA la electrolit, denumit electrod de referin ă alț

cărui poten ial fa ă de solu ie tre&uie să fie independent de concentra ia ionilor de hidro!enț ț ț țdin solu ie. Se formea$ă n acest fel un @element !alanicA. Tensiunea T are alori tipice deț

18


19/24

$eci de miliolti, iar re$isten a internă r atin!e pentru reali$ările curente alori mari, cuprinseț

in !ama 11" l.

Primul electrod, al cărui poten ial depinde de concentra ia ionilor de hidro!en, seț ț

nume te electrod de măsurare.ș

)lectrodul primar, pentru aproimati toate măsurările de p0, este electrodul de

hidro!en. *atorită unor serii de inconenien e de ordin eperimental, electrodul de hidro!enț

este nlocuit n măsurările curente de p0 cu al i electro$i indiocatori ai actiită ii ionilor deț ț

hidro!en: electrodul de sticlă, electrodul de chinhidron, elctrodul de antimoniu. *intre toate

acestea, cel mai utili$at este electrodul de sticlă.

*upa cum sa preci$at, electrodul de măsurare i electrodul de referin ă cufunda iș ț ț

n solu ie constituie o pilă electrochimică de re$isten ă internă care poate a8un!e la alori deț ț

1" la 12U. Pentru măsurarea tensiuni electromotoare este necesar ca impedan a de intrare aț

milioltmetrului să fie de ordinul 1" la14U. +n eta8 de intrare cu tran$istori cu efect de c;mp

cu strat de oid poate asi!ura n condi ii &une o impedan ă de intrare de 1" la 14U.ț ț

'e$ultate &une se o& in cu amplificatoare cu modulatoare cu diode aricap sau cuț

condensator i&rant.

Se remarcă nsă faptul că o parte din tensiunea de ie ire este introdusă la intrare prinș

!rupul de re$isten e '1'3,P1,P2. Se reali$ea$ă astfel o reac ie ne!atiă !lo&ală care conduceț ț

la sta&ili$area parametrilor amplificatorului. cela i circuit este folosit i pentru corectareaș ș

aria iei cu temperatura a tensiuni electromotoare care apare ntre electro$ii de măsurare.ț

ompensarea se poate reali$a automat prin introducerea n circuit a re$isten ei de platină 't,ț

sau manual, cu a8utorul poten iometrului !radat P2.


20/24

*acă apar pro&leme, de eemplu n timpul cali&rării, este recomanda&il să se

ndepărte$e electro$ii astfel ncat să se separe cele două tipuri de pro&leme. )istă simulatoare

pentru electro$i dar nu sunt la ndem;nă i sunt foarte scumpe. ( erificare mai ieftină i ncăș ș

eficientă poate fi făcută astfel:

1. Se erifică p0metrul n domeniul de m?. Se conectea$ă intrarea de impedan ă mareț

=pentru electrodul de sticlă> la intrarea de impedan ă 8oasă =pentru electrodul de referin ă>.ț ț

2. p0metrul tre&uie să afi e$e doar c; ia m?, ideal ar fi "." m?. Se conectea$ă o celulăș ț

uscată de 1.5? cu acelea i intrări ca la electrod. paratul de măsură, depin$;nd i de stareaș ș

celulei uscate, tre&uie să afi e$e un re$ultat n ecinătatea alorii de 1.5?.ș

3. Se trece p0metrul pe modul p0 i se conectea$ă din nou intrarea de impedan ă mareș ț

cu cea de impedan ă mică.ț

4. Se aduce temperatura la 25F i se a8ustea$ă =dacă este posi&il> sensi&ilitatea laș

1""O =59m?Ep0>. Ma8oritatea p0metrelor afi ea$ă n acestă situa ie o aloare de p0 ntreș ț

5.5 i #.". . Se

notea$ă aloarea afi ată. *iferen a nu tre&uie să fie mai mare de aproimati 1 m?.ș ț

• Se conectea$ă din nou celula de 1.5 ? i se notea$ă aloarea afi ată.ș ș

20


21/24

• Se conectea$ă celula uscată prin re$isten a de 1FFFț i se notea$ă aloarea afi ată.ș ș

*iferen a nu tre&uie sa depa ească c; ia m?.ț ș ț

. M%suri de pr&te! ie $un!iiț• )ste o&lo!atorie purtarea halatului.• )ste inter$isă testarea su&stanVelor chimice prin !ustare.• )ste inter$isă pipetarea prin aspirare cu !ura a soluViilor coro$ie sau toice.• )ste inter$isă aplecarea capului deasupra aselor n care fier&e o soluVie.• )pru&eta n care se ncăl$eWte o soluVie se Vine nclinată ntro parte, nici spre sine, nici

spre ecin, pentru a se eita stropirea n ca$ de suprancăl$ire.• )ste inter$isă păstrarea su&stanVelor inflama&ile Wi a celor olatile n apropierea

aparatelor care produc radiaVii termice.• ămpile Wi &ecurile de !a$ nu se lasă aprinse fără suprae!here.• ci$ii concentraVi se or m;nui cu multă precauVie numai su& niWă.• *iluarea acidului sulfuric concentrat cu apă se face ntotdeauna prin introducerea

acidului sulfuric n apă, n fir su&Vire, cu a!itare continuă Wi răcire.

nstrucViuni pentru utili$area corectă a p0metrelor

PăstraVi electrodul n soluVia tampon aflată n recipientul destinat depo$itării sale. Pentru

interale de timp mai mici dec;t 24 de ore, el poate fi lăsat n soluVii tampon cu p0 4 sau 7.

/u depo$itaVi niciodată electrodul n apă distilată. a scoaterea electrodului din recipientul n

care este păstrat, partea sa inferioară tre&uie spălată cu apă distilată. ceastă operaVie este

o&li!atorie nainte Wi după fiecare utili$are a sa. Pentru a aea preci$ie efectuaVi =dacă este

posi&il> operaViile de măsurare Wi de cali&rare la două temperaturi distincte. Pentru a se o&Vine

re$ultate &une cali&rarea tre&uie efectuată cu re!ularitate. )ste foarte important să se urme$e

aceeasi procedură pentru măsurări pe pro&e de acelasi tip. *e eemplu, condiViile de a!itare

tre&uie să fie identice at;t pentru cali&rare c;t Wi pentru pro&e. /ici semnalul !enerat de

electrod nu tre&uie să se modifice n timpul unei măsurări. cest lucru este uWor de reali$at

folosind un p0metru modern, cu microprocesor, c;nd sta&ilitatea semnalului electrodului este

monitori$ată automat.


22/24

22


23/24

/. C&n!lu0ii

Metodele electrometrice de măsurare a p0ului se &a$ea$ă pe eistenVa unei com&inaVii de

doi electro$i: un electrod de lucru =indicator> Wi un electrod de referinVă sau a unui electrod

com&inat ce poate ndeplini am&ele funcVii. ;nd cei doi electro$i sunt introduWi n soluVie se

formea$ă o mică celulă !alanică al cărei potenVial este dependent de am&ii electro$i.

ondiViile ideale de măsură sunt ndeplinite atunci c;nd numai potenVialul electrodului de

lucru aria$ă la modificarea p0ului, n timp ce potenVialul electrodului de referinVă răm;ne

constant. Mem&rana de sticlă a electrodului de sticlă este sensi&ilă la ariaVii ale p0ului.

@'ăspunsulA electrodului consta n diferenVa de potenVial dintre suprafaVa interioară Wi cea

eterioară a mem&ranei de sticlă. ceastă tensiune este proporVională cu diferenVa de p0

dintre soluVia internă Wi cea a pro&ei de măsurat. PotenVialul electrodului este determinat deschim&ul de ioni de 0I dintre mem&rana de sticlă Wi pro&ă, schim& ce este dependent de

concentraViile ionilor de 0I din cele două soluVii. )lectrodul de referinVă poate fi un electrod

ar!intEclorura de ar!int !E!l reersi&il n raport cu l, format din ! aflat n contact cu

sarea sa !reu solu&ila !l Wi imersat n soluVie saturată de Ll. +n electrod de referinVă

similar este electrodul de mercurEclorură mercuroasă =calomel>. +n astfel de electrod nu este

potriit atunci c;nd au loc ariaVii de temperatură sau la temperaturi care depăWesc 6"".

PotenVialul electrodului de referinVă tre&uie să fie constant indiferent de soluVia n care esteimersat. *eoarece este mai simplu să se utili$e$e un sin!ur electrod, electro$ii com&inati sunt

foarte utili$ati. )lectrodul de sticlă Wi electrodul de referinVă sunt relati uWor de construit ntr

o sin!ură entitate, astfel cei doi electro$i se or afla la aceeaWi temperatură n timpul

funcVionării. onstrucVia frecent utili$ată este cea a electro$ilor com&inaVi cu le!are

simetrică a electro$ilor unde electrodul intern al electrodului de sticlă este de acelaWi tip

=!E!l> Wi de aceleeaWi dimensiuni ca Wi electrodul de referinVă, iar soluViile interne sunt

identice =soluVii saturate cu Ll>. +n p0metru măsoară diferenVa de potenVial ntre cei doi

electro$i =n m?> Wi apoi o conerteWte n unităVi de p0. *iferenVa de potenVial dintre

electrodul de referinVă Wi electrodul de sticlă este amplificată cu a8utorul unui amplificator,

apoi este preluată de un conertor analo!di!ital care a !enera un semnal transmis

microprocesorului care, la r;ndul său, a afiWa re$ultatul n unităVi p0.

23


24/24

. 2i3li&r)ie

1. S.P.. SXrensen, omptes'endus des Traau du a&oratoire de arls&er! #me ?olume

1re iraison, openha!ue, 19"9.

2. '.. %ates, *etermination of p0, Uile, /eY ZorQ, 1965.

3. 0ans %8arne hristensen, rne Salomon and ert LoQholm,nternational p0 Scales and

ertification of p0,nal. hem. ol. 63, no. 1#, ##5 #91 ,1991.

procedeu, metodĂ, aparat pentru mĂsurarea ph-ului soluȚiilor

Documents