probleme si rezolvari: db tech2 · 2019. 11. 14. · 1500 vah. 1 kwh. 2000 wh. 437 j. (contributor:...

v 3.3.2Aceasta este o afisare a bazelor de date folosite de programul SimEx, un simulator de examen deradioamatoriAcest program este un software gratuit, poate fi distribuit/modificat in termenii licentei libere GNUGPL, asa cum este ea publicata de Free Software Foundation in versiunea 2 sau intr-o veriuneulterioara.Programul, intrebarile si raspunsurile sunt distribuite gratuit, in speranta ca vor fi folositoare, darfara nicio garantie, sau garantie implicita, vezi textul licentei GNU GPL pentru mai multe detalii.In distributia programului SimEx trebuie sa gasiti o copie a licentei GNU GPL, iar daca nu, eapoate fi descarcata gratuit de pe pagina http://www.fsf.orgTextul intrebarilor oficiale publicate de ANCOM face exceptie de la cele de mai sus, nefacandobiectul licentierii GNU GPL, modificarea lor si/sau folosirea lor in afara Romaniei in alt moddecat read-only nefiind permisa. Acest lucru deriva din faptul ca ANCOM este o institutie publicaromana, iar intrebarile publicate au caracter de document oficial.Intrebari radiotehnica clasa II versiunea 3.16 versiune actualizata pehttp://examyo.scienceontheweb.net prog_HAREC_radiotehnica

##0#01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezinta calitatea unui izolator de a rezista la:

O sarcina electrica mare. Un flux electric mare. Un camp electric mare. O inductie electrica mare.

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

Cu cat un dielectric este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o tensiune mai mare sa il strapungem.Fiindca pentru acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimii materialului,rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric, care se masoara in V/m; Testarea rigiditatiidielectrice a unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimea dielectricului cuun fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima care s-a atins inainte ca materialul testat sa fiestrapuns de inalta tensiune. Aparatul genereaza inalta tensiune cu tensiune variabila, se comanda deobicei cu un potentiometru si este crescuta pana cand apare strapungerea, iar aceasta tensiuneramane inregistrata.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##1#02C11/ Purtatorii de sarcina numiti 'goluri' sunt produsi intr-un semiconductor intrinsec cand:

Electronii sunt indepartati din cristale. Electronii sunt complet indepartati din reteaua cristalina. Electronii sunt excitati din banda de valenta in banda de conductie, peste banda interzisa. Nici unul din raspunsurile celelalte nu este adevarat.


Golurile sunt niste purtatori de sarcina pozitiva virtuali(a nu se confunda cu pozitronii /HI/ ) careapar cand electronii trec in banda de conductie. Cand un electron este iese dintr-un atom neutru (casarcina) al retelei cristaline a unui semiconductor, atomul ramane dezechilibrat dpdv electrostatic,este un atom incarcat pozitiv, si astfel 'golul' lasat de electron prin deplasarea sa se manifesta ca unpurtator de sarcina pozitiv.Empiric vorbind, golurile se 'deplaseaza' in sens opus deplasarii electronilor.

Probleme si Rezolvari: db_tech2 http://examyo.scienceontheweb.net/cgi-bin/tool_checker2.cgi?g...

1 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##2#03A11/ Ce sunt materialele conductoare?

Materiale ce contin in structura lor electroni liberi care se pot deplasa in interior. Materiale care permit deplasarea electronilor numai in conditii speciale. Metale, electroliti si uleiuri minerale. Nici unul din raspunsurile celelalte nu este corect.


De ex. metalele sunt materiale conducatoare, fiindca au electroni carora le este necesara o energiefoarte mica pentru a trece in banda de conductie. Mai simplu, electronii se pot deplasa foarte usor ininteriorul materialului.Nu doar metalele sunt conductoare, ci si lichide ca electrolitii, in care se gasesc ioni care suntpurtatorii de sarcina.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##3#04B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 10 kΩ cand la capetele acesteia se aplica o tensiunecontinua de 15 V:

150mA. 15mA. 1,5mA. 0,15mA


Aplicam Legea lui Ohm: I = U / RIn cazul nostru, I = 15 V / 10 kΩ = 15 V / 10000 Ω = 0,0015 A = 1,5mA (atentie la unitatile demasura! V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ = µA)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##4#05B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 1 kΩ cand la capetele acesteia se aplica o tensiunecontinua de 15 V:

150mA. 15mA. 1,5mA. 0,15mA


Aplicam Legea lui Ohm: I = U / RIn cazul nostru, I = 15 V / 1 kΩ = 15 V / 1000 Ω = 0,015 A = 15 mA (atentie la unitatile de masura!V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ = µA)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##5#06B11/ Diferenta de potential de la capetele unui conductor prin care circula curent electric senumeste:

Inductie electromagnetica.


2 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezistivitate. Tensiune electrica. tensiune magnetomotoare.


Aceasta este o definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun rezultat, sau poate nu ai fost atent.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##6#07A11/ Ce este curentul electric?

Diferenta de potential intre capetele unui conductor. Transportul electronilor liberi printr-un conductor. Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrica. Nici unul din raspunsurile celelalte nu este adevarat.


Cu mult umor, un profesor al meu de fizica a spus ca e curent electric atunci cand electronii merg pecablu asa cum merg sobolanii unul dupa altul intr-o teava. O definitie mai riguroasa a curentuluielectric ar putea fi 'deplasarea ordonata a purtatorilor de sarcina'.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##7#08A11/ Cum se numeste unitatea de masura pentru tensiunea electrica?

Amper. Volt. Henry. Farad.


Amper [A] pentru curent, Volt[V] pentru tensiune, Farad [F] pentru capacitate, Henry [H]pentruinductie.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##8#09A11/ Care marime electrica se masoara in Watt?

Energia. Puterea. Capacitatea. Lucrul mecanic.


James Watt a descoperit motorul cu aburi, adica PUTEREA mecanicii - Unitatea de masura aputerii(nu numai electrice) ii poarta numele. Energia este Puterea consumata in timp.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##9#10B11/ Cata energie electrica consuma un receptor cu puterea absorbita de 200 W care functioneazacontinuu 5 ore?


3 of 249 14/11/2019, 10:15

1500 Vah.1 kWh. 2000 Wh. 437 J.


E = P * t; Energia se exprima in W*s, insa in aplicatii 'umane' se pot folosi si multiplii sisubmultiplii unitatii de masura. In cazul nostru, W*h(watt-ora) ar fi nimerit.E = 200W * 5h = 1000Wh = 1kWh(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##10#11C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. DacaR1=150Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este valorea lui R3?

100Ω 200Ω 300Ω 400Ω


Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm), apoi R3.R1+R2=150Ω + 350Ω = 500 Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V/500Ω = 20mA;R3 = U3 / I = 2V / 20mA = 0.1 kΩ = 100 Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##11#12C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. DacaR1=650Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este valoarea lui R3?

100Ω 200Ω 300Ω 400Ω



4 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm), apoi R3.R1+R2=650Ω + 350Ω = 1 kΩ; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 1 kΩ = 10mA;R3 = U3 / I = 2V / 10mA = 0.2 kΩ = 200 Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


100Ω 200Ω 300Ω 400Ω




100Ω 200Ω 300Ω 400Ω


5 of 249 14/11/2019, 10:15




100Ω 200Ω 300Ω 400Ω


Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm), apoi R3.R1+R2=1,5kΩ + 500Ω = 2 kΩ; U12 = 24 V - 4 V = 20V; I = U12 / (R1+R2) = 20V / 2 kΩ = 10mA;R3 = U3 / I = 4V / 10mA = 0.4 kΩ = 400 Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


100Ω 200Ω 300Ω


6 of 249 14/11/2019, 10:15

400Ω



##16#17D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. DacaR1=1,5Ω, R2=3,5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?

1W 2W 3W 4W


P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).R1+R2=1,5Ω + 3,5Ω = 5Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 5 Ω = 2 A; P = U3* I = 2 V * 2 A = 4W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##17#18D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=15Ω,R2=5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?


7 of 249 14/11/2019, 10:15

1W 2W 3W 4W


P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).R1+R2=15Ω + 5Ω = 20Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 20Ω = 0,5 A; P =U3 * I = 2 V * 0,5 A = 1W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


1W 2W 3W 4W


P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).R1+R2=3Ω + 7Ω = 10Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 10Ω = 1 A; P = U3 *I = 2 V * 1 A = 2W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


8 of 249 14/11/2019, 10:15


1W 2W 3W 4W


P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 esteegala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).R1+R2 = 5Ω + 15Ω = 20Ω; U12 = 24 V - 4 V = 20V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 5 Ω = 2 A; P = U3* I = 2 V * 2 A = 4W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##20#21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistente va produce o putere disipata:

De 1,41 ori mai mare. De 2 ori mai mare. De 3 ori mai mare. De 4 ori mai mare.


P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea U va avea efectul: P=(2U)2/R = 4 * U2/R ; Puterea disipata vafi deci de 4 ori mai mare(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##21#22A11/ Daca tensiunea la bornele unui rezistor se mentine constanta, dar rezistenta sa creste dedoua ori, cum se modifica puterea disipata?

Se dubleaza. Ramane aceiasi. Se injumatateste. Scade de 1,41 ori.


P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea R va avea efectul: P=U2/2R; Puterea disipata va fi deci


9 of 249 14/11/2019, 10:15

jumatate din puterea initiala.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##22#&23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de lao sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functionezein regimul sau nominal?

70Ω 100Ω 140Ω 200Ω


Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere de tensiune de 100V, deci si perezistor va fi o cadere de 100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin folosireateoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec =U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/100W=100Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##23#24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentruca becul sa functioneze inregimul sau nominal?

70Ω 100Ω 140Ω 200Ω



##24#25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze inregimul sau nominal?

50Ω 100Ω 150Ω 200Ω


Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere de tensiune de 100V, deci si perezistor va fi o cadere de 100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin folosireateoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec =


10 of 249 14/11/2019, 10:15

U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/200W=50Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##25#26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze inregimul sau nominal?

500Ω 1000Ω 1500Ω 2000Ω



##26#27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze inregimul sau nominal?

500Ω 1000Ω 1500Ω 2000Ω



##27#28A11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 100Ω se realizeaza o putere disipata de 100W?

0,125A 0,25A 0,5A 1A


P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/100Ω = 1 A;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##28#


11 of 249 14/11/2019, 10:15

29C11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 10kΩ se realizeaza o putere disipata de 100W?

0,1A 0,125A 0,15A 0,2A


P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/10kΩ = 0.1 A;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##29#30B11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 500Ω se realizeaza o putere disipata de 5 W?

0,1A 0,125A 0,15A 0,2A


P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √5W/500Ω = 0.1 A;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##30#31B11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 100Ω puterea disipata de aceastaeste de 100 W?

50V 100V 150V 200V


P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 100Ω = 100V;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##31#32C11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 10KΩ puterea disipata de aceastaeste de 100 W?

250V 500V 750V 1000V


P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 10kΩ = 1000V;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##32#33C11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 500Ω puterea disipata de aceasta


12 of 249 14/11/2019, 10:15

este de 5 W? 50V 100V 150V 200V


P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √5W * 500Ω = 50V;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##33#34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 200V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul saunominal?

10 W 50 W 75 W 100 W


Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 100V, restul de UR =100V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care sepoate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 100W/100V = 1A ; Puterea disipatape rezistor este PR = UR * IR = 100V * 1A = 100W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##34#35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 30V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul saunominal?

10 W 50 W 75 W 100 W


Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 10V, restul de UR =20V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care sepoate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 25W/10V = 2.5A ; Puterea disipatape rezistor este PR = UR * IR = 20V * 2.5A = 50W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


50 W 100 W


13 of 249 14/11/2019, 10:15

150 W 200 W


Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 100V, restul de UR =200V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care sepoate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 100W/100V = 1A ; Puterea disipatape rezistor este PR = UR * IR = 200V * 1A = 200W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##36#37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la osursa ideala de 20V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul saunominal?

10 W 50 W 75 W 100 W


Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 10V, restul de UR =10V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care sepoate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 75W/10V = 7.5A ; Puterea disipatape rezistor este PR = UR * IR = 10V * 7.5A = 75W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


10 W 50 W 75 W 100 W


Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 10V, restul de UR =50V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care sepoate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 10W/10V = 1A ; Puterea disipata perezistor este PR = UR * IR = 50V * 1A = 50W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##38#39B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la osursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este puterea P2disipata de rezistenta R2 ?

P2=1 W P2=2 W


14 of 249 14/11/2019, 10:15

P2=5 W P2=10 W


Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare nerelevante, adica Ri.Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele esteidentica, si o calculam din P = U * I1 = U * U * R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 10W * 10Ω / 50 Ω = 2 W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##39#40B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=20Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la osursa cu rezistenta interna Ri=150Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este puterea P2disipata de rezistenta R2 ?

P2=1 W P2=2 W P2=5 W P2=10 W



##40#41C11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=100Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de lao sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=100 W, cat este putereaP2 disipata de rezistenta R2 ?

P2=1 W P2=2 W P2=5 W P2=10 W



##41#42C11M/ Doua rezistente (R1=500Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de lao sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este puterea P2disipata de rezistenta R2 ?

P2=1 W P2=2 W


15 of 249 14/11/2019, 10:15

P2=5 W P2=10 W



##42#43B11M/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de lao sursa cu rezistenta interna Ri=100Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este puterea P2disipata de rezistenta R2 ?

P2=1 W P2=2 W P2=5 W P2=10 W



##43#44A11/ Cum se numeste cea mai mica tensiune care provoaca trecerea unui curent electric printr-unizolator?

Tensiunea de avalansa. Tensiunea anodica. Tensiunea de strapungere. Tensiunea de Zenner.


Cu cat un izolator(dielectric) este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o tensiune mai mare sa ilstrapungem. Fiindca pentru acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimiimaterialului, rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric, care se masoara in V/m; Testarearigiditatii dielectrice a unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimeadielectricului cu un fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima care s-a atins inainte ca materialultestat sa fie strapuns de inalta tensiune creata. Aceasta tensiune este cea mai mica tensiune carestrapunge izolatorul, tensiuni mai mari ca aceasta evident il strapung.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##44#45B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de lao sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,1A, cat este curentul I2 prin R2?

I2=0,1A


16 of 249 14/11/2019, 10:15

I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A


Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele esteidentica, si o calculam din U = I1 * R1 ;I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 100Ω/50Ω = 0.2A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A



##46#47B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=400Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna dela o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,4A, cat este curentul I2 prin R2?

I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A




I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A


Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este


17 of 249 14/11/2019, 10:15

identica, si o calculam din U = I1 * R1 ;I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.6A * 50Ω/150Ω = 0.2A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##48#49C11N/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna dela o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul I2 prin rezistenta R2?

I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A


Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele esteidentica, si o calculam din P = U * I1 = U * U * R1 ;I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(10 * 250) / 500 = 50 / 500 = 0,1A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A



##50#51C11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de lao sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=1 W, cat este curentul I2 prin rezistenta R2?

I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A





18 of 249 14/11/2019, 10:15

I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A I2=0,4A



##52#53D11P/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de lao sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul Is debitat de sursa?

Is = 0,3A Is = 0,4A Is = 0,5A Is = 0,6A


I1=√(P/R1);U fiind aceeasi pe R1 si R2, R1I1=R2I2 deci I1 / I2 = R2 / R1, aflam I2, il adunam cu I1 ajungem larezultat.Mai simplu: Folosind regula divizorului de curent [ I1 = I * R2 / (R1+R2) ], I = I1*(R1+R2) / R2 =√(10/250) * 750 / 500 = 0.3[A](rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Is = 0,3A Is = 0,4A Is = 0,5A Is = 0,6A




Is = 0,3A Is = 0,4A


19 of 249 14/11/2019, 10:15

Is = 0,5A Is = 0,6A




Is = 0,3A Is = 0,4A Is = 0,5A Is = 0,6A



##56#57A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?

0,2µA 2µA 20µA 200µA


Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##57#58A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?

0,2µA 2µA 20µA 200µA




20 of 249 14/11/2019, 10:15

##58#59A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 2mA?

0,0002A 0.002A 0.02A 0,2A



##59#60A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 200µA?

0,0002A 0.002A 0.02A 0,2A



##60#61A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 100µV?

0,000001V 0,00001V 0,0001V 0,001V




0,000001V 0,00001V 0,0001V 0,001V




0,000001V


21 of 249 14/11/2019, 10:15

0,00001V 0,0001V 0,001V



##63#64A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 0,1mV?

0,000001V 0,00001V 0,0001V 0,001V



##64#01A12/ Capacitatea electrica a unei baterii reprezinta:

Produsul dintre curentul debitat pe o sarcina si timpul cat acest curent poate fi debitat. Cantitatea de sarcina electrica dintr-un acumulator. Calitatea unei baterii de a acumula sarcina electrica. Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.


[PowerPoint show, 780kBytes](rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##65#02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debiteaza o putere oarecare circula:

De la plus (+) spre minus (-). De la minus (-) spre plus (+). In ambele sensuri - dupa caz. Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.


Prin interiorul unei surse, electronii sunt 'pompati' catre polul (-) al bateriei, iar prin circuitulexterior, electronii circula de la (-) la(+). Sensul conventional al curentului fiind de la (+) la (-),curentul prin interiorul unei surse circula de la (-) la (+)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##66#03B12/ Tensiunea in sarcina la bornele unui acumulator:

Creste cu cresterea rezistentei interne. Scade cu cresterea rezistentei interne. Este independenta de rezistenta interna.


22 of 249 14/11/2019, 10:15

Nici unul din raspunsurile celelalte nu este corect.


Cu cresterea rezistentei interne, creste si caderea de tensiune pe ea, astfel incat tensiunea la bornescade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##67#04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egala cu tensiunea electromotoare atuncicand:

Curentul debitat pe sarcina este nul. Curentul debitat pe sarcina este mai mare decat valoarea optima. Curentul debitat pe sarcina este mai mic decat valoarea optima. Curentul debitat pe sarcina este egal cu valoarea optima.


O sursa electrica reala are o rezistenta interna Ri > 0, pe care apare caderea de tensiune Ui = Ri * I;Ca tensiunea la borne sa fie egala cu t.e.m., trebuie ca Ui sa fie zero, dar acest lucru e valabil doardaca I = 0;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##68#05A12/ Care este unitatea de masura a capacitatii unui acumulator?

Coulomb. Amperora. Farad. Joulle.


1Ah este capacitatea unui acumulator care se descarca complet intr-o ora cu un curent de 1A.Practic, capacitatea marcata a unui acumulator se obtine doar la un curent specificat de fabricaproducatoare, de obicei mic, la descarcari cu curenti mai mari de obicei capacitatea acumulatoruluieste mai mica decat cea inscrisa, din cauza randamentului mai scazut al reconversiei chemo-electrice[PowerPoint show, 780kBytes](rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##69#06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:

Aproximativ 0,6V Aproximativ 1,2 V. Aproximativ 1,5V. Aproximativ 2V.


Acumulatorul acid cu Pb are t.e.m. 2V/element(aproximativ, in functie de gradul de incarcare).Ansamblul denumit 'acumulator' de 12V se obtine prin inserierea a 6 elemente acumulatoare(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2006)


23 of 249 14/11/2019, 10:15

##70#07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:

Aproximativ 0,6V Aproximativ 1,2 V. Aproximativ 1,5V. Aproximativ 2V.


Acumulatorii alcalini NiCd sau NiMH au tensiunea de 1.2V, putin mai mica decat tensiunea de 1.5Va bateriilor alcaline sau normale.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##71#08B12K/ Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul in gol, pana la 4,5V canddebiteaza pe o sarcina de 10Ω. Cat este rezistenta interna a bateriei Ri ?

Ri=0,45Ω. Ri=0,9Ω. Ri=4,5Ω. Ri=10Ω.


Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea de tensiune pe R, deci si Ri = 10Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##72#09C12K/ O baterie are la borne o tensiune de 9V cand nu debiteaza curent si de 4,5V canddebiteaza un curent de 100mA. Cat este rezistenta sa interna Ri?

Ri=4,5Ω. Ri=9Ω. Ri=45Ω. Ri=90Ω.


Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea de tensiune pe R deci si Ri =Rsarcina.Rsarcina = 4.5V / 0.1A = 45Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##73#10C12K/ O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers in gol de 24V, dar la un curent in sarcinade 1A, tensiunea la bornele sale scade la 22V. Cat este rezistenta interna echivalenta a bateriei?

Ri=0,1Ω. Ri=0,2Ω. Ri=1Ω. Ri=2Ω.


24 of 249 14/11/2019, 10:15


Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune. Prin Ri circula tot 1A, si avem o cadere de tensiune24V - 22V = 2VRi = 2V / 1A = 2Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##74#11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=12V si curezistenta interna Ri=2Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valori ale acesteia se obtinecurentul maxim la borne?

Rs=0Ω Rs=1,2Ω Rs=2Ω Rs=12Ω


Evident, curentul maxim este curentul de scurt-circuit(Rs=0 Ω)Demonstratie: I = 12V / (Ri + Rs); Cu cat numitorul este mai mic, cu atat I este mai mare. Ri fiindfixat, Rs minim poate fi zero. Isc.c = Imax = 12V / 2Ω = 6A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##75#12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E si cu rezistentainterna Ri, se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtine putereamaxima pe sarcina?

Rs=Ri/2 Rs=Ri Rs=2Ri Rs=4Ri


Cea mai simpla rezolvare - rezolvarea prin inlocuire cu raspunsurile propuse:Psarcina = E2 * ( Rs / (Ri + Rs)2); E2 fiind constanta, Psarcina este maxima cand Rs / (Ri + Rs)2 estemaxima.Cand Rs=Ri/2, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / 2(3Ri/2)2 = Ri / (9Ri2/2) = 0.2222/RiCand Rs=Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / (2Ri)2 = Ri / (4Ri2) = 0.25/RiCand Rs=2Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 2Ri / (3Ri)2 = 2Ri / (9Ri2) = 0.2222/RiCand Rs=4Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 4Ri / (5Ri)2 = 4Ri / (25Ri2) = 0.16/RiDeci Pmax = E2 * 0.25Ri, pentru cazul Rs = Ri.Rezolvarea propusa de YO6FNF: Daca consideram acumulatorul(E si Ri) ca emitator si Rs casarcina, transferul maxim de putere se obtine la adaptare, adica Zout = Zin, in cazul nostru Ri = Rs.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##76#13C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V si curezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cat este puterea maxima PM ce sepoate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?

PM=1 W


25 of 249 14/11/2019, 10:15

PM=5 W PM=10 W PM=50 W


Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica in cazul nostru Ri=Rs.PMax=U2/(Ri+Rs) = 100/10 = 10W. Tinand cont ca aceasta e puterea disipata pe doua rezistenteegale, pe Rs avem PM=5W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##77#14C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V si curezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtineprin borne un curent de 2A?

Rs=0Ω. Rs=1Ω. Rs=5Ω. Rs=10Ω.


Rezistenta insumata = 10V / 2A = 5 Ω Rs = 5 &Omega - Ri = 0 ΩAvem scurt-circuit!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Rs=0Ω Rs=1Ω Rs=5Ω Rs=10Ω


Rezistenta insumata = 10V / 1A = 10 Ω Rs = 10 &Omega - Ri = 5 Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##79#16C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V si curezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cat este puterea maxima PM ce sepoate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?

PM=5 W PM=10 W PM=20 W PM=50 W



26 of 249 14/11/2019, 10:15

Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica in cazul nostru Ri=Rs.PM=U2/(Ri+Rs) = 400/10 = 40W. Tinand cont ca aceasta e puterea disipata pe doua rezistenteegale, pe Rs avem PM=20W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)




Rezistenta insumata = 20V / 4A = 5 Ω Rs = 5 &Omega - Ri = 0 ΩAvem scurt-circuit!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Rezistenta insumata = 20V / 2A = 10 Ω Rs = 10 &Omega - Ri = 5 Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##82#01B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina electrica punctiforma pozitivasunt dispuse:

Radial, indreptate spre interior. Radial, indreptate spre exterior. Circular, in sensul filetului 'dreapta'. Circular, in sensul filetului 'stanga'.


In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci sensul este dinspre '+'' inspre exterior,iar '-' inseamna lipsa de acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta conventie ogasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de reteain teorema Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##83#


27 of 249 14/11/2019, 10:15

02B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina electrica punctiforma negativasunt dispuse:

Radial, indreptate spre interior. Radial, indreptate spre exterior. Circular, in sensul filetului 'dreapta'. Circular, in sensul filetului 'stanga'.


In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci sensul este dinspre '+'' inspre exterior,iar '-' inseamna lipsa de acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta conventie ogasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de reteain teorema Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##84#03C13/ Considerand omogen campul electric dintre armaturile unui condensator plan, putem deduceca intensitatea E a acestuia este:

E=U/d [V/m]. E=Q/d [C/m]. E=Q/U [C/V]. E=Q.V [C*V].


Doar daca ne uitam la unitatea de masura V / m ne dam seama care e raspunsul corect. Tensiunea Ucare se 'simte' scade cu distanta d(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##85#04C13/ Sensul fortei Coulombiene depinde de:

Valoarea permitivitatii dielectrice. Polaritatea sarcinilor. Semnul diferentei de potential. Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.


Polaritatile de acelasi semn ([+ si + ] sau [+ si +]) se resping, in timp ce sarcinile de semn opus seatrag(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##86#05A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in camp electrostatic?

Coulombi. Jouli. Wati. Volti.


Energia se masoara in J, indiferent de natura ei.


28 of 249 14/11/2019, 10:15


##87#06A13/ Cat este (aproximativ) permitivitatea dielectrica relativa a aerului?

µ=0,66 µ=1 µ=1,5 µ=2


Din tabel; Vezi manual Fizica, cl. X(?). O valoare asa rotunda, 1, se tine minte usor.O mica detaliere a temei nu ar stica.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##88#07A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-un condensator?

Volti. Coulombi. Wati. Wati.secunda


Energia se masoara in Joule = W * s(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##89#08A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-un condensator?

Coulombi. Jouli. Wati. Volti.


Energia se masoara in Joule = W * s(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##90#01A14/ Campurile magnetice pot fi produse:

Numai de magneti permanenti. Numai de electromagneti. De magneti permanenti si electromagneti. Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.


Campul magnetic este produs de corpurile magnetizate, permanent(magneti naturali sau magnetiartificiali permanenti, Pamantul sau orice paneta) sau temporar - electromagneti.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


29 of 249 14/11/2019, 10:15

##91#02C14/ Actiunea magnetica se transmite prin:

Magneti permanenti. Electromagneti Curent electric. Camp magnetic.


Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##92#03B14/ Campul magnetic creat de o bobina are liniile de camp:

inchise. deschise. paralele. concurente.



##93#04B14/ Prin conventie se considera ca sensul unei linii de camp magnetic este dat de:

polul nord geografic. polul sud geografic. polul nord al acului magnetic. polul sud al acului magnetic.



##94#05D14/ Daca vectorul inductie magnetica B este perpendicular pe o suprafata data, ce se poateafirma despre fluxul prin aceasta?

Este zero. Este minim. Este maxim. Enunt gresit!


Fluxul Φ... B este perpendicular pe suprafata data, deci diferenta de unghi e zero, fluxul e maxim.Ce e fluxul? Luati-o ca la apa: Fluxul Φ printr-o suprafata S e cantitatea de apa ce curge prinsuprafata S. La lichide se mai numeste si debit.(rezolvare: YO6OWN, raspuns in lucru.)

##95#


30 of 249 14/11/2019, 10:15

06C14/ Sensul liniilor de camp magnetic creat de un curent continuu ce parcurge o spira circulara sestabileste folosind:

Regula mainii drepte. Regula lui Oersted. Regula lui Lenz. Regula burghiului


Regula burghiului: rotesti burghiul incat il infiletezi in sensul spirelor, iar sensul de inaintare alburghiului da sensul liniilor de camp - arata NordulSi regula mainii drepte este corecta, dar mai neintuitiva(strangi conductorul in mana, policele aratasensul I, cele 4 degete alaturate arata sensul liniilor de camp magnetic) astfel incat ANCOM artrebui sa corecteze aceasta problema.(rezolvare: YO6OWN 2007, rev. YO9HRB 2017)

##96#07D14/ Se da o bobina cu doua spire libere (ne fixate pe un suport). Daca prin aceasta circula uncurent continuu de valoare considerabila, ce se intampla cu cele doua spire?

Se rotesc in sensuri opuse. Se rotesc in acelasi sens. Se atrag reciproc. Se resping reciproc.


Fiecare spira in care circula curent continuu, va genera camp magnetic si se va comporta ca unmagnet. Fiecare spira va avea un Nord magnetic si un Sud MagneticStim ca N atrage S, iar N si N se resping, S si S se resping.Pentru spira, N se determira cu regula burghiului: daca rotim un burghiu in sensul trecerii curentuluiprin spire, ca si cum ele ar fi un filet, directia inaintarii burghiului arata Nordul magnetic generat despira.In cazul nostru, spirele fiind ale unei bobine, amplasarea polilor va fi identica pentru ambele spire:N-S N-S. S atrage N, deci cele doua bobine se vor atrage.Fiindca puterea campului magnetic este direct proportionala cu curentul prin spire, iar acesta este devaloare 'considerabila'(!?!) putem garanta ca spirele se vor atrage reciproc cu o forta 'considerabila'.Raspunsul 'se resping reciproc' nu este valabil, am explicat mai sus de ce, iar raspunsurile 'se rotescin sensul X' ar fi corecte daca ar mai exista un camp magnetic iar configuratia ar fi a unui motor -noi avem doar o bobina aici.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##97#08B14/ Ce sens are campul magnetic in jurul unui conductor parcurs de curent continuu?

Acelasi sens cu cel al curentului. Sens opus celui al curentului. Este omnidirectional. Sensul este dat de regula burghiului.


Regula burghiului: rotesti burghiul incat inainteaza in sensul curentului, iar sensul de rotire dasensul liniilor de camp


31 of 249 14/11/2019, 10:15


##98#09B14/ De cine depinde intensitatea campului magnetic creat de circulatia unui curent continuu Iprintr-un conductor cu rezistenta R?

De raportul R/I. De raportul I/R. De produsul I.R. De curentul I.



##99#10A14J/ In ce unitate de masura se exprima energia stocata in camp magnetic?

Coulomb. Joule. Watt. Volt.


In J, ca orice alta energie.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##100#11A14/ Cat este (aproximativ) permeabilitatea magnetica relativa a aerului?

µr=0,66 µr =1 µr =1,5 µr =2



##101#12A14J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in camp magnetic?

Volti. Coulombi. Wati. Wati*secunda


In J, ca orice alta energie. Adica J=W*s(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##102#


32 of 249 14/11/2019, 10:15

01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de: variatia unui camp electromagnetic. actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine. un camp electric si un camp magnetic care au aceeasi directie actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp magnetic.


Unda de camp electromagnetic are doua componente: variatia(unda) de camp magnetic sivariatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare una pe celalalta.Pentru reprezentare grafica, dati click pe link. Un camp electric si un camp magnetic cu aceeasidirectie nu vor genera campuri perpendiculare, deci nici unde electromagneticeActiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine produce tensiune indusa in bobina, daca distantadintre magnet si bobina variaza in timp.actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp magnetic pot avea ca rezultat curbareaunor linii de forta sau modificarea traiectoriei unor microparticule, dar nu se genereaza campelectromagnetic.Undele electromagnetice sunt campuri electromagnetice care variaza in timp. Viteza undelorelectromagnetice este egala cu viteza luminii, c.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##103#02C15/ Directia de propagare a undei electromagnetice in spatiul liber este:

In directia campului electric. In directia campului magnetic. In planul care contine directiile campului electric si magnetic, dupa bisectoarea unghiului

dintre acestea doua. Perpendiculara pe planul care contine cele doua campuri.


Unda de camp electromagnetic are doua componente: variatia(unda) de camp magnetic sivariatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare una pe celalalta.Pentru reprezentare grafica, dati click pe linkDirectia de propagare se vede bine in figura. Raspunsul corect este 'Perpendiculara pe planul carecontine cele doua campuri', insa de amorul artei este usor incorect, fiindca nu exista un plan comuncelor doua campuri, ci un plan comun vectorilor E si B intr-un moment t fixat.Vectorii sunt simbolizati cu sageti in imagine, fiecare pereche de vectori de culori diferite care suntperpendiculari intre ei, si se intersecteaza, sunt perpendiculari si pe directia de propagare. Sauinvers. Imaginea este mai graitoare decat o mie de cuvinte /hi/(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##104#03B15/ O unda electromagnetica ce se propaga in spatiul liber se caracterizeaza printr-un cimpelectric si unul magnetic, care sunt:

In faza si cu aceiasi directie. In aceiasi directie, dar in antifaza. In aceiasi directie, dar cu un defazaj arbitrar intre ele. In faza si perpendiculare unul pe celalalt.



33 of 249 14/11/2019, 10:15

Unda de camp electromagnetic are doua componente: variatia(unda) de camp magnetic sivariatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare unul pe celalalt.Pentru reprezentare grafica, dati click pe linkDirectia de propagare se vede bine in figura. Vectorii E si B intr-un moment t fixat.Vectorii sunt simbolizati cu sageti in imagine, fiecare pereche de vectori de culori diferite care suntperpendiculari intre ei, si se intersecteaza, sunt perpendiculari si in faza.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##105#04B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata vertical?

Campul electric este paralel cu suprafata pamantului. Campul magnetic este perpendicular pe suprafata pamantului. Campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului. Directia de propagare a undei este perpendiculara pe suprafata pamantului.


Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campulelectric.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##106#05B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata orizontal?

Campul electric este paralel cu suprafata pamantului. Campul magnetic este paralel cu suprafata pamantului. Campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului. Directia de propagare a undei este paralela cu suprafata pamantului.



##107#06B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul electric este perpendicular pesuprafata pamantului?

Circulara. Orizontala Verticala. Eliptica.



##108#07B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul magnetic este paralel cu suprafatapamantului?

Circulara.


34 of 249 14/11/2019, 10:15

Orizontala Verticala. Eliptica.



##109#08B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul magnetic este perpendicular pesuprafata pamantului?




##110#09B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul electric este paralel cu suprafatapamantului?




##111#01A16/ Se stie ca la noi reteaua 'casnica' de alimentare electrica (monofazica) are tensiuneanominala de 220V. Aceasta este valoarea sa:

Instantanee. Amplitudine. Eficace. Varf la varf.


Valoarea eficace este numeric egala cu tensiunea de curent continuu care produce acelasi efecttermic intr-un rezistor.Mai nou tensiunea nominala standardizata este 230V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


35 of 249 14/11/2019, 10:15

##112#02C16/ Cand se masoara cu voltmetrul de curent alternativ o tensiune sinusoidala, daca pe aparat nuse specifica altfel, ceea ce se citeste pe scala este o valoare:

De varf. Varf la varf. Medie. Eficace.


Exista voltmetre care masoara si valoarea de varf, dar acest lucru se face cu un buton separat deMAX, deci intra in categoria 'pe aparat se specifica altfel' - acest raspuns nu e bunVarf la varf - desi suna interesant, prea putine voltmetre au functia aceasta, nu e deloc obisnuitValoarea eficace o masoara toate voltmetrele de c.a., oricat de vechi. Stiind tensiunea eficace,valorile Uvv, Umax se pot calcula.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##113#03C16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'varf la varf' a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficaceUef=1V.

Uvv=0,7V Uvv=1,41V Uvv=1,83V Uvv=2,82V

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007, corectat YO6OWN)

Uvv = 2 * Uv = 2 * √2 * (Uef) = 2 * 1.41 * 1V = 2.82 V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##114#04C16J/ Cat este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal sinusoidal cu valoarea 'varf la varf'Uvv=2V.

Uef=0,7V Uef=1V Uef=1,41V Uef=1,83V


Uef = Umax / √2 = (Uvv / 2) / √2 = (2V / 2) / 1.41 = 0.7 V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##115#05B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cuvaloarea eficace Uef=1V.

Uv=0,7V Uv=1,41V Uv=1,83V Uv=2,28V



36 of 249 14/11/2019, 10:15

Uv = √2 * Uef = 1.41 * 1V = 1.41 V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##116#06B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cuvaloarea 'varf la varf' Uvv=2V.

Uv=0.7V Uv=1V Uv=1,41V Uv=1,83V


Uv = Uvv / 2 = 1V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##117#07A16K/ Se stie ca la noi reteaua de alimentare electrica are frecventa nominala F=50Hz. In acestcaz cat este perioada T in mili secunde (ms)?

T=10ms T=20ms T=50ms T=100ms


T = 1 / F = 1 / 50 = 0.020 s = 20ms(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##118#08B16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?

T=0,1ms T=1ms T=10ms T=100ms


T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##119#09B16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?

T=10µs T=100µs T=1000µs T=10.000µs


T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms = 1000µs


37 of 249 14/11/2019, 10:15


##120#10C16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventaF=100kHz?

T=0,1ms T=0,01ms T=0,001ms T=0,0001ms


T = 1 / F = 1 / 105 = 10-5 = 0.00001s = 0.01ms(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##121#11C16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=10kHz?

T=0,1ms T=0,01ms T=0,001ms T=0,0001ms


T = 1 / F = 1 / 104 = 10-4 = 0.0001s = 0.1ms(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##122#12C16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal sinusoidal cu frecventaF=1MHz?

T=0,01µs T=0,1µs T=1µs T=10µs


T = 1 / F = 1 / 106 = 10-6 = 0.000001s = 1µs(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##123#13B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1µs?

F=1kHz. F=10kHz. F=100kHz. F=1000kHz.


F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


38 of 249 14/11/2019, 10:15

##124#14B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10µs?



F = 1 / T = 1 / (10*10-6) = 105 = 100kHz)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##125#15C16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=0,01ms (milisecunde)?



F = 1 / T = 1 / 10-5s = 105Hz = 100kHz)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##126#16C16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=0,01µs?

F=1MHz. F=10MHz. F=100MHz. F=1000MHz.


F = 1 / T = 1 / 10-8 = 108 = 100MHz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##127#17D16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1ns (nano secunde)?

F=1MHz. F=10MHz. F=100MHz. F=1000MHz.


F = 1 / T = 1 / 10-9 = 109 = 1GHz(=1000MHz)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##128#18A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=20ms (milisecunde)?


39 of 249 14/11/2019, 10:15

F=50Hz. F=100Hz. F=200Hz. F=500Hz.


F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##129#19A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10ms (milisecunde)?

F=50Hz. F=100Hz. F=200Hz. F=500Hz.


F = 1 / T = 1 / 10-2 = 102 = 100Hz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##130#20B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=2ms (mili secunde)?

F=50Hz. F=100Hz. F=200Hz. F=500Hz.


F = 1 / T = 1 / (2 * 10-3) = 0.5 * 103 = 500Hz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##131#21C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineste ca fiind marimeade curent continuu care produce acelasi efect termic?

Amplitudinea. valoarea 'varf la varf.' valoarea medie. valoarea eficace.


Valoarea eficace.Luam cele 2 semiperioade, o redresam pe cea negativa. Suprafata celor 2 semisinusoide dintr-operioada, adunate, apoi impartite la T, dau tensiunea Uef.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##132#22C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineste ca fiind marimea


40 of 249 14/11/2019, 10:15

de curent continuu care produce acelas efect electro chimic (depunere la catod) ca si semnalulsinusoidal pe o singura semiperioada?

Amplitudinea. valoarea 'varf la varf.' valoarea medie. valoarea eficace.


Efectul electrochimic se poate face folosind curent continuu.Pe o singura semiperioada se depune electrochimic doar jumatatea cantitatii de substanta care s-ardepune daca am avea curentul alternativ redresat cu ambele semiperioade(Uef), deci Uef/2contribuie la depunere.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##133#23B16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca atunci candunul trece din semialternanta pozitiva in cea negativa, celalalt trece din semialternanta negativa incea pozitiva?

φ=45 grade. φ=90 grade. φ=180 grade. φ=270 grade.


180 grade, adica sunt in antifaza(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##134#24C16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 10ms (milisecunde)?



Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms. 10ms = T/2; = 180 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##135#25D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 2,5ms (milisecunde)?




41 of 249 14/11/2019, 10:15

Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 2.5ms = T/8; defazajul este 360 grade / 8 = 45 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##136#26D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 5ms (milisecunde)?



Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 5ms = T/4; defazajul este 360 grade / 4 = 90 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##137#27D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 15ms (milisecunde)?



Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 15ms = 3T/4; defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##138#28E16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 1MHz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 0,5µs (micro secunde)?



Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,5µs = T/2; defazajul este 360 grade / 2 = 180 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)





42 of 249 14/11/2019, 10:15

Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,25µs = T/4; defazajul este 360 grade / 4 = 90 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,75µs = 3T/4; defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##141#31F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 0,0125µs (micro secunde)?



Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,0125µs = T/8; defazajul este 360 grade / 8 = 45 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)









43 of 249 14/11/2019, 10:15





Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,075µs = 3T/4; defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##145#35F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trecdin semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 25ns (nano secunde)?



Perioada T = 1 / F la 10MHz este 100 ns; 25 ns = T/4; defazajul este 360 grade / 4 = 90 grade.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##146#01A17/ Semnalul din figura alaturata este cunoscut in mod obisnuit ca:

Semnal dreptunghiular. Semnal dinte de fierastrau. Semnal triunghiular. 'Riplul' unui redresor.


Este semnal triunghiular, fiindca forma de unda are rampa si panta egala. Daca ar fidisproportionate, cu timpul de crestere sau scadere foarte abrupt, ar fi semnal 'dinte de fierastrau'(rezolvare: yo6own, 2007)

##147#02B17/ Cum se numeste semnalul periodic nesinusoidal la care timpul de crestere si cel de reveniredifera foarte mult intre ele si nu are palier?


44 of 249 14/11/2019, 10:15

Dreptunghiular. trapezoidal Triunghiular. Dinte de fierastrau


Avand palier = 0, nu mai poate fi dreptunghiular sau trapezoidal. Semnalul triunghiular are timpii decrestere si scadere egali.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##148#03C17/ Cum sunt distribuite armonicele in spectrul unui semnal in dinte de fierastrau alternat?

Numai armonicele multiplu de 4. Numai armonicele pare. Numai armonicele impare. Toate armonicele.


Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectralaa semnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul dinte de fierastrau clasic este nesimetric, deci predomina armonicilepare, in timp ce dinte de ferastrau alternat este un semnal simetric, caruia ii predomina armoniceleimpare. Raspunsul ANCOM pentru aceasta intrebare, "Toate armonicele" este gresit.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##149#04C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V si +5V. Cum sunt repartizate


45 of 249 14/11/2019, 10:15

armonicele in spectrul sau? Predomina armonicele multiplu de 4. Predomina armonicele pare. Predomina armonicele impare. Toate armonicele au amplitudini egale.


Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectralaa semnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul dreptunghiular simetric este un caz particular ar semnalelordreptunghiulare, deci semnalul dreptunghiular oarecare este asimetric, semnalul are armonice pare.Problema ANCOM este ambigua.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##150#05C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele -5V si +5V. Cum sunt repartizatearmonicele in spectrul sau?

Predomina armonicele multiplu de 4. Predomina armonicele pare. Predomina armonicele impare. Toate armonicele au amplitudini egale.



46 of 249 14/11/2019, 10:15


##151#06C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V si -5V. Cum sunt repartizatearmonicele in spectrul sau?




47 of 249 14/11/2019, 10:15


##152#07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor pozitive ale unui semnalsinusoidal la nivelul de 50% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?



Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectralaa semnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.


48 of 249 14/11/2019, 10:15

Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii limitam o semialternata devinenesimetric, iar semnalul va avea armonice pare.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##153#08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrica a ambelor semialternante ale unuisemnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele inspectrul sau?



Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectralaa semnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Daca limitam simetric semnalul sinusoidal, avem tot un semnal simetric, care vaavea armonice impare.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##154#09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor negative ale unui semnalsinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?



49 of 249 14/11/2019, 10:15


Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectralaa semnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii limitam o semialternata devinenesimetric, iar semnalul va avea armonice pare.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##155#10B17/ Ce fel de semnale genereaza baza de timp a osciloscoapelor?

Dreptunghiular. trapezoidal Triunghiular. Dinte de fierastrau


Baza de timp a osciloscoapelor genereaza semnalul de comanda al deflexiei pe orizontala a spotului.Spotul parcurge axa X intr-un timp T, si apoi revine la pozitia initiala intr-un timp apropiat(ideal) dezero, pentru a incepe din nou parcurgerea axei X. De aceea semnalul bazei de timp are forma unuidinte de ferastrau, cu rampa lenta si panta verticala.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##156#01A18/ Ce tip de modulatie este prezentat in figura alaturata?


50 of 249 14/11/2019, 10:15

In amplitudine. In impulsuri. In faza. In frecventa.


Priviti anvelopa care inveleste o purtatoare cu amplitudine variabila si frecventa fixa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##157#02B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in amplitudine (A3E) daca semnalulmodulator are frecventa maxima de 4kHz?

2kHz. 4kHz. 6kHz. 8kHz.


B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 * 4kHz = 8kHzUSB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in frecventa ale unui semnalmodulat AM(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)






2kHz. 4kHz.


51 of 249 14/11/2019, 10:15

6kHz. 8kHz.



##160#05A18K/ Cum se numeste procedura in care amplitudinea, faza, sau frecventa unui semnalsinusoidal de RF este modificata proportional cu un semnal de audio frecventa?

Modulatie Interferenta. Translare. Shiftare.



##161#06A18K/ Ce se intelege prin 'modulatie'?

Procedura prin care parametrii unui semnal (purtator) sunt modificati pentru a transmiteinformatii.

Procedura prin care un semnal de audio frecventa este insumat cu unul de frecventa maimare.

Procedura prin care un semnal de audio frecventa este insumat cu unul care poarta oinformatie.

O indoire a semnalului activ.



##162#07B18/ Ce particularitati ale semnalului F3E il recomanda pentru traficul local in VHF/UHF?

Inteligibilitate buna la semnale slabe. Fidelitate audio si raport semnal/zgomot bune daca nivelul semnalului este rezonabil. Nu este sensibil la schimbarea polarizarii undelor din cauza reflexiilor de obstacole O foarte buna stabilitate de frecventa a semnalului purtator.


Modulatia in frecventa produce la receptie un semnal demodulat curat, fiindca informatia estecodata in excursie de frecventa, care este imuna la zgomotul obisnuit, de tip aditiv, scurt ca durata sifix ca frecventa. Demodularea corecta se petrece doar cat timp semnalul receptionat este peste unanumit nivel, care permite urmarirea lui in frecventa, fara erori notabile. Semnalul FM nu mai estedemodulat corect cat timp scade sub un anumit prag, sau este bruiat de alt semnal mai puternic ca


52 of 249 14/11/2019, 10:15

putere, eventual modulat FM. Daca semnalul perturbator are frecventa fixa, si are putere mai mareca semnalul util, unele demodulatoare pot face lock pe el si din nou semnalul util se pierde.Modulatia in frecventa e foarte putin performanta pentru semnale slabe, oare de ce DX-urile in VHFse fac in SSB, CW, si moduri digitale?Este vorba de polarizarea undei electromagnetice, indiferent de modulatie.Semnalul purtator nu are nevoie sa fie extraordinar de stabil in frecventa, din cauza ca in FMsemnalul purtator e oricum deviat in frecventa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##163#08C18/ Cu ce alt tip de modulatie se aseamana modulatia de faza?

Cu modulatia de amplitudine. Cu modulatia cu banda laterala unica. Cu modulatia incrucisata. Cu modulatia de frecventa.


Cu modulatia de frecventa, ambele sunt modulatii unghiulare(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##164#09C18/ Cu cine este proportionala deviatia de frecventa a unui semnal F3E?

Numai cu frecventa semnalului audio modulator. Cu amplitudinea si cu frecventa semnalului audio modulator. Direct proportional cu amplitudinea si invers proportional cu frecventa semnalului audio

modulator. Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.


F3E este F-modulatie de frecventa, 3-canal analogic, E - informatie audio.(din regulament); Chiardaca nu stii pe de rost ce inseamna F3E, in enunt spune 'deviatie de frecventa'La modulatia in frecventa (FM), semnalul modulator misca frecventa purtatoarei in jurul frecventeiF0 in mod proportional cu amplitudinea sa. Aceasta este esenta modulatiei de frecventa. Frecventasemnalului modulator este egala cu frecventa de 'intamplare' a deviatiei, dar nu afecteaza deviatia.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##165#10A18/ In ce tip de modulatie anvelopa semnalului purtatoarei urmareste fidel amplitudineasemnalului modulator?

J3E G3E A3E G3E


In AM. Acest subiect se potriveste ca proba si la legislatie /hi/(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##166#


53 of 249 14/11/2019, 10:15

11C18/ Care este avantajul principal al utilizarii semnalului SSB in locul DSB? Se simplifica echipamentul necesar la receptie. Se simplifica echipamentul necesar atat la emisie, cat si la receptie. Este fructificata mai bine puterea pe care o poate livra emitatorul in regim linear. Se poate obtine un procentaj de modulatie mai ridicat fara o crestere notabila a

distorsiunilor.


SSB are aceeasi informatie in jumatate de energie radiata fata de DSB, deci un emitator in loc saamplifice DSB, poate amplifica SSB la nivel dublu.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##167#12A18/ Care dintre urmatoarele emisiuni de amator ocupa banda cea mai ingusta?

Emisiuni MF cu banda ingusta. Emisiuni cu modulatie de faza. Emisiuni cu banda laterala unica. Emisiuni cu banda laterala dubla.



##168#13A18/ Ce componenta a spectrului unei emisiuni A3E este situata in centrul acestuia?

Banda laterala inferioara. Subpurtatoarea benzii laterate superioare. Tonul pilot pentru refacerea semnalului. Purtatoarea neatenuata.


Rezolvarea cere poza.Semnalul A3E=Amplitude Modulation, are spectrul in felul urmator: 2 benzi laterale, purtatoare deaceeasi informatie, si intre ele, la mijloc, purtatoare nemodulata, ne-purtatoare de informatie.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##169#14C18/ Ce se intelege prin 'modulatie unghiulara'?

Nu exista acest tip de modulatie. Numai modulatia de frecventa. Modulatia de frecventa sau de faza. Numai modulatia de faza.


Modulatia care modifica ceva la sin(ωt + φ) - modulatie de frecventa(modifica ω) sau defaza(modifica φ)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


54 of 249 14/11/2019, 10:15

##170#15E18/ De care din factorii care urmeaza este influentat direct numarul de componente din spectrulunui semnal MF, daca semnalul de modulatie este pur sinusoidal?

Este constant si egal cu 3. Este constant si egal cu 5. Depinde de indicele de modulatie. Depinde de frecventa de modulatie.


##171#16F18/ In ce conditii din spectrul unui semnal cu modulatie unghiulara cu semnal de modulatiesinusoidal lipseste componenta centrala, cea care exista la semnalul ne modulat?

Totdeauna exista aceasta componenta caci este 'putatoarea'. Numai la anumite rapoarte intre frecventa purtatoare si frecventa de modulatie. Numai la anumite valori ale indicelui de modulatie. Niciodata nu exista aceasta componenta daca semnalul este modulat.


##172#01B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 1100w si cuun randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.

6A 8A 10A 15A


Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este dubla, 2200W. I=P/U, 10A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##173#02B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 110w si cuun randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.

I=0,6A I=0,8A I=1A I=1,5A


Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este dubla, 220W. I=P/U, 1A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##174#03B19K/ Dintre unitatile de masura Joule (J) si Wattsecunda (Ws), care se poate folosi pentruexprimarea energiei electrice?

Numai 'J'. Numai 'Ws'.


55 of 249 14/11/2019, 10:15

Nici una. Oricare dintre ele.


J = W*s(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##175#04B19K/ Exprimati in Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).

0,47Ws. 4,7Ws 10Ws 47Ws


J = W*s deci 10J=10Ws(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##176#05B19K/ Exprimati in J (Joule) o energie de 10 Ws (Wattsecunde).

4,7J. 10J. 47J. 470J.


J = W*s deci 10J=10Ws(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##177#06D19J/ Ce se intelege prin adaptarea impedantei de sarcina?(alegeti raspunsul cel mai complet!)

Aducerea la rezonanta a perechii: sarcina-impedanta interna generator. Transformarea sarcinii astfel ca in comparatie cu impedanta interna a generatorului partile

reactive sa fie egale. Transformarea intr-o valoare egala cu complex-conjugata (imaginea) impedantei

generatorului. Aducerea la rezonanta a sarcinii.


##178#01A21/ Care este functia principala a unui rezistor in montajele electronice?

Sa stocheze sarcina electrica. Sa previna campul magnetic. Sa adapteze o sarcina de impedanta mica la un generator de impedanta mare. Sa limiteze curentul din circuit.



56 of 249 14/11/2019, 10:15

Din legea lui Ohm, I=U/R, observam ca pentru o tensiune maxima, curentul maxim este limitat derezistenta la o valoare calculabila.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##179#02A21J/ Ce este un 'Ohm'?

Unitatea fundamentala pentru admitanta. Unitatea fundamentala pentru susceptanta. Unitatea fundamentala pentru conductanta. Unitatea fundamentala pentru rezistenta.


Nu se poate sa nu stii asta...(rezolvare: YO6OWN)

##180#03A21J/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea rezistentei?

Amper. Volt Joule. Ohm.


...iar rezistenta se masoara cu aparatul numit Ohm-metru(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##181#04B21/ Ce influenta are cresterea temperaturii ambiante asupra rezistentei rezistoarelor?

Totdeauna creste cu temperatura. Scade sau creste in functie de coeficientul respectiv de temperatura. Totdeauna scade cu temperatura. Totdeauna creste cu temperatura la cele bobinate si scade cu temperatura la cele chimice.


In general, pentru rezistoarele de uz general rezistenta creste cu temperatura, fiindca creste haosulbrownian. Insa exista si rezistoare speciale, cu coeficent de temperatura negativ(NTC), la carerezistenta scade cu cresterea temperaturii si rezistoare speciale cu coeficient de temperaturapozitiv(PTC), la care rezistenta creste cu cresterea temperaturii, insa mult mai pronuntat decatpentru rezistoarele de uz general. Rezistoarele de uz general se folosesc acolo unde variatiarezistentei cu temperatura nu este critica sau dorita, si efectul variatiei rezistentei se poate compensaprin reactie negativa sau alte tehnici(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##182#05C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea produc zgomot exclusiv termic (ne depinzand de curent)?

RVC. RPC.


57 of 249 14/11/2019, 10:15

RPM. RVC si RPC.


Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor: zgomotul termic, zgomotul de alice, sizgomotul de contact(zgomotul 1/f)Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar zgomot termic(se folosesc doar lafoarte joasa frecventa!), apoi cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la urmacele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbonValoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf, unde k e constanta lui Boltzmann, R -valoarea rezistentei, T e temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat niciodata, el este independent deforma si tipul rezistentei din circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si unacu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi afectate la bornele lor de o aceeasitensiune de zgomot intr-o banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e efectuluizgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea nu e o idee prea buna sa avem valori foartemari in circuitul de intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic este folosireaunor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai ingust de frecvente.Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca sarcinile electrice sunt particulediscrete.Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea transversala aconductorului parcurs de curent nu va fi traversata intotdeauna de acelasi numar de purtatori desarcina (fluctuatii Poisson).uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca acest zgomot, tot un zgomot alb, estedependent de marimea curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa avem curentimici.Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker Noise, care este un 'zgomot roz' -depinde de frecventa - si desi nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata cucalitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria pieselor.Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa, ajungand la maxim in circuitele audio.Totusi in audio este mai bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e zgomotpana la urma.Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact, prezent la rezistoarele de carbon,oxizi, pelicule de carbon si metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se potfolosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de contact este direct proportional cucurentul prin R, si direct proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc inzgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si volum decarbon. Materialul si geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem peliculametalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios decat cel de 0.25W din cauza suprafetei maimari a corpului.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)

##183#06C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea produc si un zgomot suplimentar 'de curent'?

RVC. RPC. RPM. RVC si RPC.


58 of 249 14/11/2019, 10:15


Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor: zgomotul termic, zgomotul de alice, sizgomotul de contact(zgomotul 1/f)Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar zgomot termic(se folosesc doar lafoarte joasa frecventa!), apoi cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la urmacele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbonValoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf, unde k e constanta lui Boltzmann, R -valoarea rezistentei, T e temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat niciodata, el este independent deforma si tipul rezistentei din circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si unacu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi afectate la bornele lor de o aceeasitensiune de zgomot intr-o banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e efectuluizgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea nu e o idee prea buna sa avem valori foartemari in circuitul de intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic este folosireaunor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai ingust de frecvente.Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca sarcinile electrice sunt particulediscrete.Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea transversala aconductorului parcurs de curent nu va fi traversata intotdeauna de acelasi numar de purtatori desarcina (fluctuatii Poisson).uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca acest zgomot, tot un zgomot alb, estedependent de marimea curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa avem curentimici.Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker Noise, care este un 'zgomot roz' -depinde de frecventa - si desi nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata cucalitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria pieselor.Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa, ajungand la maxim in circuitele audio.Totusi in audio este mai bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e zgomotpana la urma.Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact, prezent la rezistoarele de carbon,oxizi, pelicule de carbon si metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se potfolosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de contact este direct proportional cucurentul prin R, si direct proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc inzgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si volum decarbon. Materialul si geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem peliculametalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios decat cel de 0.25W din cauza suprafetei maimari a corpului.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)

##184#07C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea au componenta capacitiva parazita mare?



Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul e


59 of 249 14/11/2019, 10:15

pe masura.Cea mai rea, adica cu capacitati parazite mari este RVC(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##185#08C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea beneficiaza de o stabilitate in timp buna?



##186#09C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranta cea mai mica (chiar sub 1%)?



Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul epe masura.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##187#10C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea se pot fabrica atat cu coeficient de temperarura pozitiv cat si negativ?

RVC. RPC. RPM. Toate trei.


##188#11C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea sunt utilizate cu precadere pentru 'montajul de suprafata'(SMD)?

RVC. RPC. RPM. Toate trei.



60 of 249 14/11/2019, 10:15

##189#12C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la tolerante mici?



Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul epe masura.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##190#13B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul curentului?

Logaritmic. Exponential. Liniar. Invers logaritmic.


Doar pentru reglajul de volum in audiofrecventa se foloseste potentiometrul logaritmic, deoareceurechea umana percepe cresterea de volum logaritmic. Pentru alte reglaje de tensiune sau curent, serecomanda potentiometrul liniar.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##191#14B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul tensiunii?

Liniar. Invers logaritmic. Logaritmic. Exponential.



##192#15B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul volumului in audiofrecventa?

Logaritmic. Exponential. Liniar. Invers logaritmic.



61 of 249 14/11/2019, 10:15


##193#01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E si cu rezistentainterna Ri, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R in serie cu capacitatea idealaC. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?

Uc=E.Ri/R Uc=E.Ri/(Ri+R) Uc=E Uc=E.R/Ri


Dupa o perioada de timp tranzitorie, in care se incarca armaturile condensatorului C serie, curentulprin circuit devine 0, astfel caderile de tensiune pe rezistente devin R*I=0 - deci rezistentele nu maiconteaza in circuit. Uc devine E(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##194#02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=500V si curezistenta interna Ri=100Ω, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ inserie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?

Uc=50V Uc=100V Uc=250V Uc=500V



##195#03C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=100V si curezistenta interna Ri=1KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=2KΩ inserie cu capacitatea ideala C=200µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?





62 of 249 14/11/2019, 10:15

##196#04C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=250V si curezistenta interna Ri=4KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ inserie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?




##197#05A22K/ Ce componenta se poate folosi in circuit pentru stocarea energiei in camp electrostatic?

Un transformator de curent. Un transformator de tensiune. Un condensator. Un inductor 'de Leyda'.


Un condensator. Daca ar fi fost 'butelia de Leyda', atunci ar fi fost si acesta un raspuns oarecumcorect fiindca este un model de condensator, de pe vremea primilor experimentatori cu electricitatestatica. Inductor 'de Leyda' este doar un raspuns menit sa deruteze. Componenta standard estecondensatorul, indiferent de tip sau model(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##198#06A22K/ In ce unitati se masoara energia acumulata intr-un condesator?

Coulomb. Watt. Volt. Joule.


Energia se masoara in joule. Energia acumulata in condensator, cal sau locomotiva se masoara injoule.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##199#07A22L/ Ce este Faradul?

Unitatea fundamentala pentru masurarea susceptantei. Unitatea fundamentala pentru masurarea admitantei. Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor. Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii acumulatoarelor.


63 of 249 14/11/2019, 10:15


Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF -µF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##200#08A22L/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor?

Coulomb. Joule. Farad. Erg.


Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF -µF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##201#09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000µF este incarcat la tensiunea sa nominala. Care estemotivul principal pentru care nu este recomandabil sa fie descarcat in regim de scurtcircuit (cusurubelnita de exemplu)?

Supratensiunea poate strapunge dielectricului. Se supraincazeste dielectricul. Se pot deteriora bornele. Se pot deteriora contactele armaturilor cu bornele


Cantitatea de electricitate stocata intr-un condesator electrolitic de 10000µF este foarte mare. Lascurtcircuit, curentul la borne va fi foarte mare. Bornele nu se deterioreaza, fiindca sunt groase,supratensiuni nu apar, deoarece tensiunea este in scadere, insa se incalzesc armaturile, mai ales lapunctul de contact cu bornele.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##202#10D22M/ Doua condensatoare electrolitice de 10000µF cu pierderi mici, dar produse de fabricantidiferiti, sunt montate pe rand la iesirea unui redresor. Daca riplul (brumul) obtinut in cele douasituatii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabila?

Rezistentele de contact intre armaturi si borne sunt diferite. Cantitatea de lichid continuta de condensatoare este diferita Tensiunile de strapungere sunt diferite. Situatia nu este posibila in practica.

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007, rev.2012)

Cu toate ca par identice, nu toti parametrii condensatorilor sunt dati, ci doar capacitatea, si ca aupierderi 'mici'. Daca echivalam condensatorul real cu o schema alcatuita din componente ideale: uncondensator ideal cu capacitatea data in enunt, intre armaturi o rezistenta ideala de valoare marecare auto-descarca condensatorul. Fiindca pierderile sunt 'mici' si sugerat neglijabile in enunt,aceasta rezistenta o consideram foarte mare, aproape infinita. Mai exista 2 rezistente care sunt


64 of 249 14/11/2019, 10:15

rezistentele terminalelor si ale punctelor de contact intre terminale si armaturi. Impreuna cucapacitatea ideala, acestea formeaza o celula RC care are o constanta σ=1/RC. In cuvinte, cu cat maimare R, cu atat condensatorul se incarca si descarca mai greu, de unde si riplul. Nu ni se spunedespre aceasta rezistenta parazita ca ar fi neglijabila, iar intr-unul din raspunsuri ni se sugereazaexistenta ei. Riplul este diferit cand constanta RC a celor doua condensatoare reale difera.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2012)

##203#11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armaturile rulate (cu hartie, stiroflex, mylar, etc) au unmarcaj la borna conectata cu armatura exterioara. Cum se recomanda a fi folosit acest marcaj?

Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential pozitiv. Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potentialul masei. Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential negativ. Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la un 'punct cald' al montajului.


##204#12B22/ Doua condensatoare electrolitice de acelasi tip si cu aceeasi capacitate sunt legate in seriepentru a forma o baterie cu tensiunea de lucru mai mare. Daca ansamblul este conectat la o sursa decurent continuu,in ce relatie se vor gasi tensiunile la bornele condensatoarelor?

Cele doua tensiuni vor fi totdeauna egale. Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mici. Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mari. Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului conectat spre borna pozitiva a sursei.


Condensatorul electrolitic este ne-ideal, si se poate modela astfel: un condensator ideal(farapierderi) in paralel cu o rezistenta, care modeleaza pierderile. Cu cat pierderile sunt mai mari,aceasta rezistenta este mai mica. In problema, cupland condensatoarele serie la curent continuu,dupa perioada tranzitorie de incarcare, din schema dispar condensatoarele ideale si raman doar cele2 rezistente inseriate, care modeleaza pierderile. Tensiunea mai mare se va regasi la bornelerezistentei mai mari, adica la bornele condensatoruilui electrolitic cu pierderi mai mici.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##205#01B23/ Ce modificari sufera inductanta L a unei bobine cilindrice fara miez, atunci cand i semonteaza un ecran din aluminiu?

Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste, iar in caz contrar scade. Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste. Totdeauna inductanta creste. Totdeauna inductanta scade.


Apare o capacitate C intre spirele condensatorului si ecran.(rezolvare: YO6OWN)

##206#02B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita idealfolosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este


65 of 249 14/11/2019, 10:15

necesar pentru a obtine acordul pe 14MHz? w=5spire. w=0,7x10=7spire w=20spire w=10x1,4=14spire


formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 14MHz = 2 * 7MHz, construim ecuatia 1/(2* π *√L14 * C) = 2/(2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta L7 = 4 * L14Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w14 = √(L14 / AL) = √(L7/4) /AL = √(L7 / AL) / 2 = w7 / 2 = 10spire / 2 = 5 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##207#03B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita idealfolosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire estenecesar pentru a obtine acordul pe 3,5MHz?

w=5spire. w=0,7x10=7spire w=20spire w=10x1,4=14spire


formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 3.5MHz = 7MHz / 2, construim ecuatia 1/(2* π *√L3.5 * C) = 1/(2 * 2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta 4 * L7 = L3.5Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w3.5 = √(L3.5 / AL) = √(4 *L7) / AL = 2 * √(L7 / AL) = 2 * w7 = 2 * 10spire = 20 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##208#04B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita idealfolosind w=12spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire estenecesar pentru a obtine acordul pe 21MHz?

w=4spire. w=0,58x12=7spire w=9spire w=1.73x12=21spire


formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 21MHz = 3 * 7MHz, construim ecuatia 1/(2* π *√L21 * C) = 3/(2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta L7 = 9 * L21Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w21 = √(L21 / AL) = √(L7/9) /AL = √(L7 / AL) / 3 = w7 / 3 = 12spire / 3 = 4 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##209#05B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 30MHz este realizata pe un tor de ferita idealfolosind w=6spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este


66 of 249 14/11/2019, 10:15

necesar pentru a obtine acordul pe 10MHz? w=9spire. w=0,58x6=3.5spire w=18spire w=1.73x6=10,4spire


formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 10MHz = 30MHz / 3, construim ecuatia 1/(2* π* √L10 * C) = 1/(3 * 2* π * √L30 * C); Dupa simplificari rezulta 9 * L30 = L10Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w10 = √(L10 / AL) = √(9 *L30) / AL = 3 * √(L30 / AL) = 3 * w30 = 3 * 6spire = 18 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##210#06C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?

Frecventa maxima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q' rezonabil. Frecventa minima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q' rezonabil. Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata. Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci trebuie evitata.


Peste frecventa critica, ferita se satureaza si incepe sa absoarba energie pe care o convereste incaldura, Q scade.(rezolvare: yo6own, 2007)

##211#07C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?

Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata. Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci trebuie evitata. Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai mare de 10. Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai mic de 10.


Peste frecventa critica, Q incepe sa scada foarte mult, ferita se satureaza, deci e corect raspunsul cu'mai mic de 10'. (trebuie vazut de unde vine Q<10, probabil de la -3dB); Raspunsul cu 'rezonanta despin' e evident gresit, la fel si cel cu 'punct Curie' - Unde vedem Curie e vorba de radioactivitate nude ferite, iar un Q mare este de dorit, si se regaseste la o frecventa sub frecventa critica.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##212#08B23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidat din ferita?

Sectiunea transversala a miezului. Factorul de inductanta al miezului. Factorul de forma al bobinajului. Coeficientul de scapari al miezului.


AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure spire. Cum inductanta totala


67 of 249 14/11/2019, 10:15

creste patratic cu numarul de spire - vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL *N2. AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau torurile industriale si se numesteFactor de inductanta al miezului(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##213#09C23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidat din ferita?

Inductanta unei infasurari cu o singura spira (in nH). Raportul intre permeabilitatea initiala si cea efectiva Coeficientul de scapari al miezului (in %). Factorul de forma al miezului (in cm2/cm).


AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure spire. Cum inductanta totalacreste patratic cu numarul de spire - vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL *N2. AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau torurile industriale si se numesteFactor de inductanta al miezului(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##214#10C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 2µH. Cateste numarul de spire necesar (w)?

w=2spire. w=4spire. w=5spire w=10spire.


Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a miezurilor si este definita caraport dintre inductanta bobinei si patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2

=> w = √(L / AL)2µH = 2000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(2000nH/20nH) =√100 = 10 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##215#11C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 0,5µH. Cateste numarul de spire necesar (w)?




=> w = √(L / AL)0.5µH = 500nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(500nH/20nH) =


68 of 249 14/11/2019, 10:15

√25 = 5 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)





=> w = √(L / AL)0.32µH = 320nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(320nH/20nH) =√16 = 4 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)





=> w = √(L / AL)0.08µH = 80nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(80nH/20nH) = √4= 2 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##218#14C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=10nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 1µH. Cateste numarul de spire necesar (w)?




=> w = √(L / AL)1µH = 1000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 10nH/sp2, ne trebuie √(1000nH/10nH) =


69 of 249 14/11/2019, 10:15

√100 = 10 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##219#15C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu w=10spire pe un tor din ferita cuAL=20nH/sp2 ?

L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2

In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 2000nH = 2µHA se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi am transformat rezultatul in µH(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2

In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 500nH = 0.5µHA se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi am transformat rezultatul in µH(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2


70 of 249 14/11/2019, 10:15



L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2


##223#19E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de 20µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?

M=5µH. M=10µH. M=15µH. M=20µH.


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in


71 of 249 14/11/2019, 10:15

ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 60µH => M = 10µHL1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 10µH verifica ecuatia 20µH +20µH - 2M = 20µH


##224#20E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 50µH, iar legate in sens contrar de 30µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?



L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci in


72 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 50µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 50µH => M = 5µHL1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 5µH verifica ecuatia 20µH + 20µH- 2M = 30µH


##225#21E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 140µH, iar legate in sens contrar de 60µH. Cat este inductanta mutuala de cuplajM?



L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.


73 of 249 14/11/2019, 10:15

In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:



##226#22D23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 130µH, iar legate in sens contrar de 70µH. Cat este inductanta mutuala de cuplajM?



L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,


74 of 249 14/11/2019, 10:15

unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:



##227#23E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cat esteinductanta mutuala de cuplaj M?

Imposibil. M=10µH. M=15µH. M=20µH.


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:


75 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 80µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 80µH => M = 20µHL1+L2-M-M = 0;(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -2M = 0


##228#24F23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 200µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cum estecel mai probabil ca sunt realizate cele doua bobinaje?

Nu este posibila aceasta realizare deoarece ar insemna un factor de cuplaj supraunitar. Cele doua bobinaje sunt ecranate individual (fiecare separat). Cele doua bobinaje sunt realizate in aer, dar sunt introduse intr-un ecran magnetic comun. Cele doua bobinaje sunt realizate bifilar pe un tor din ferita cu permeabilitate mare.


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:


76 of 249 14/11/2019, 10:15

L1+L2+M+M = 200µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 200µH => M = 50µHL1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 50µH verifica ecuatia 50µH + 50µH -2M = 0

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 50 * 10-6/√50 * 10-6*50 * 10-6 = 50 * 10-6/50 * 10-6 = 1.K nu este supraunitar, putem elimina unul din cele 4 raspunsuri propuseCum doar valoarea K = 0 corespunde bobinelor necuplate, ecranate individual, putem elimina si unal doilea raspuns.K = 1 corespunde cuplajului perfect un cuplaj care nu se poate face apropiind doua bobine chiarintroducandu-le intr-un ecran comun, fiindca liniile lor de camp magnetic nu o sa fie identice(maicade un raspuns)Cuplajul aproape perfect se realizeaza bobinand cele doua bobine oe acelasi miez cu µ mare, pentrua concentra liniile de camp in miez, iar cele doua bobine se bobineaza in acelasi timp, bifilar, astfelincat campurile lor magnetice se anuleaza sau se aduna, in functie de modul de inseriere exterioara abornelor. Acest principiu se foloseste la executarea rezistoarelor bobinate 'fara inductivitate L', undefirul rezistiv se pliaza in 2 jumatati, si se bobineaza incepand de la indoitura, astfel incat vor rezultadoua bobine inseriate, cuplate mutual, care isi vor anula reciproc campul magnetic (L total=0) iarrezistenta nu va fi afectata de aceasta tehnica de bobinare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##229#25F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de 20µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?

K=0,1 K=0,2 K=0,3 K=0,5


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui M


77 of 249 14/11/2019, 10:15

sunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 60µH => M = 10µHL1+L2-M-M = 20µH(legare in serie similar figurii). M = 10µH verifica ecuatia 20µH + 20µH- 2M = 20µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 10 * 10-6/√20 * 10-6*20 * 10-6 = 10 * 10-6/20 * 10-6 = 0.5(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


K=0,2 K=0,25 K=0,3 K=0,35


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in


78 of 249 14/11/2019, 10:15

ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 50µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 50µH => M = 5µHL1+L2-M-M = 30µH(legare in serie similar figurii). M = 5µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -2M = 30µH



K=0,2 K=0,25 K=0,3 K=0,35


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.


79 of 249 14/11/2019, 10:15

Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 125µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 125µH => M = 12.5µHL1+L2-M-M = 75µH(legare in serie similar figurii). M = 12.5µH verifica ecuatia 50µH +50µH - 2M = 75µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 12.5 * 10-6/√50 * 10-6*50 * 10-6 = 12.5 * 10-6/50 * 10-6 = 0.25(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Imposibil. K=0,2 K=0,3 K=0,5


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doi


80 of 249 14/11/2019, 10:15

curenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 150µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 150µH => M = 25µHL1+L2-M-M = 50µH(legare in serie similar figurii). M = 25µH verifica ecuatia 50µH + 50µH- 2M = 50µH


##233#29F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cat estefactorul de cuplaj mutual K?

Imposibil. K=0,5 K=1 K=2


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doi


81 of 249 14/11/2019, 10:15

curenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 80µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 80µH => M = 20µHL1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -2M = 0

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 20 * 10-6/√20 * 10-6*20 * 10-6 = 20 * 10-6/20 * 10-6 = 1Puteam sa evitam toata teoria si calculele, fiindca atunci cand doua bobine inseriate, cuplate mutual,in polarizare inversa isi anuleaza reciproc inductanta, avem cuplaj maxim, cu K = 1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##234#01B24/ Un amplificator audio de iesire necesita o impedanta de sarcina (optima) de 4000Ω. Pentrua-l conecta la o casca de 40Ω se foloseste un transformator de adaptare coborator. Ce valoaretrebuie sa aiba raportul intre numarul de spire al infasurarilor sale?

8:1 10:1 40:1 100:1


Nu vom cadea in capcana de a spune n1 / n2 = R1 / R2 !!!!!Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √4000Ω/40Ω = √100 = 10. Raportul de transformare n1/n2 este 10:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##235#02B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentulunui tub electronic care consuma 150 W la 5V. Ce putere se consuma de la retea?

37,5 W. 75 W 150 W 300 W


Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar


82 of 249 14/11/2019, 10:15

150W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


37,5 W. 75 W 150 W 300 W


Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar75W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


37,5 W. 75 W 150 W 300 W



##238#05B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentulunui tub electronic care consuma 37,5 W la 12,5V. Ce putere se consuma de la retea?

37,5 W. 75 W 150 W 300 W


Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar37.5W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


37,5 W. 75 W 150 W 300 W


83 of 249 14/11/2019, 10:15



##240#07C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca, alimenteaza in secundar filamentulunui tub electronic care consuma 100 W. Ce curent se consuma de la retea?

0,25A. 0,5A. 1A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 100W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =100W/200V = 0.5A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,25A. 0,5A. 1A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 200W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =200W/200V = 1 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,125A. 0,25A. 0,5A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 100W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =100W/200V = 0.5A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


84 of 249 14/11/2019, 10:15


0,125A. 0,25A. 0,5A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 25W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I = 25W/200V= 0.125A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##244#11C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de 0,1Acand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau de transformare(ridicator; coborator)?

Ridicator. Coborator. Este 1:1. Lipsesc date!


Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω Raportul de transformare este 1:1Pentru cine nu crede, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2000Ω/2000Ω = √1 = 1. Raportul de transformare n1 / n2 este 1:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##245#12C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de0,1A cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 200 Ω. Cum este raportul sau detransformare (ridicator; coborator)?



Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. sipun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sauridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau maimica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.


85 of 249 14/11/2019, 10:15

Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω2000 Ω in primar, 200 Ω in secundar, raportul de transformare este coborator.Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2000Ω/200Ω = √10 = 3.16. Raportul de transformare n1 / n2 este 3.16:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##246#13C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de0,1A cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 20KΩ. Cum este raportul sau detransformare (ridicator; coborator)?



Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. sipun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sauridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau maimica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω2000 Ω in primar, 20 kΩ in secundar, raportul de transformare este ridicator.Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2000Ω/20000Ω = √1/10 = 1/3.16. Raportul de transformare n1 / n2 este 1:3.16(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##247#14C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de80mA cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau detransformare (ridicator; coborator)?

Ridicator. Coborator. Este 1:1 . Lipsesc date!


Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. sipun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sau


86 of 249 14/11/2019, 10:15

ridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau maimica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.08A = 2500Ω2500 Ω in primar, 2000 Ω in secundar, raportul de transformare este coborator.Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2500Ω/2000Ω = √1.25 = 1.12. Raportul de transformare n1 / n2 este 1.12:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##248#15D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se scot aproximativ 10% din tole?

B creste; Io scade. B creste; Io creste. B scade; Io scade. B scade; Io creste.


##249#16D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se scot aproximativ 10% din spirele infasurarii primare?

B scade; Io scade. B scade; Io creste. B creste; Io scade. B creste; Io creste.


##250#17D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se adauga miezului aproximativ 10% din tole?

B creste; Io scade. B creste; Io creste. B scade; Io scade. B scade; Io creste.


##251#18D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se adauga la infasurarea primara aproximativ 10% din spire?

B scade; Io scade. B scade; Io creste. B creste; Io scade. B creste; Io creste.


87 of 249 14/11/2019, 10:15


##252#19A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000spire si un secundar cu 100 spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?

5V. 10V 15V 20V


Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(sepresupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


5V. 10V 15V 20V




5V. 10V 15V 20V




5V. 10V 15V 20V


88 of 249 14/11/2019, 10:15



##256#23A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 10V. Cat este numarul de spire din secundar?

50spire. 100spire. 150spire. 200spire












50spire.


89 of 249 14/11/2019, 10:15

100spire. 150spire. 200spire







##261#01B25J/ Care este principala curba caracteristica a unei diode Zener?

Caracteristica de curent intrare/iesire. Caracteristica tensiune/ curent in regim de blocare. Caracteriostica tensiune/ curent in regim de conductie. Caracteristica temperatura/ curent de stabilizare.


Dioda Zenner, in tensiune directa se comporta ca o dioda obisnuita. In tensiune inversa incepe salimiteze tensiunea si apare efectul Zenner. Caracteristica diodei Zenner este U/I in regim de blocare,in tensiune inversa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##262#02B25J/ Pentru ce domeniu de tensiuni stabilizate se produc cele mai multe tipuri de diode zener?

1,2-5,6V 1,2-7V 2,4-200V 3-2000V


Teoretic, raspunsul ar fi: ratiunile economice joaca un rol important pentru ce se produce MULT. Seproduce mult daca se vinde.Tehnic: la tensiuni mici, stabilizarea se poate face ieftin inseriind diode obisnuite, polarizate direct.Tensiunea 'stabilizata' va fi in multipli de 0.6V(0.6,1.2,1.8,2.4V). Sa zicem ca peste 2.4V = 4 diode,toleranta diodelor produce dezechilibre notabile, si nu mai putem folosi 'carnat' de diode inseriate.


90 of 249 14/11/2019, 10:15

Tensiunea inversa pentru dioda Zenner nu e de mii de volti, deci un maxim sugerat de raspuns este200V. De aceea cred ca cel mai aproape de adevar e raspunsul 2.4 - 200V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##263#03C25K/ Care este particularitatea caracteristica a unei diode tunnel?

Rezistenta mare cand este polarizata in sens de conductie. Un coeficient PEV foarte inalt. Un raport foarte mare curent direct/ curent invers. Existenta unei regiuni cu rezistenta dinamica negativa.


Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o rezistenta negativa, si poateamplifica semnale.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##264#04C25K/ Care dintre tipurile de diode este capabil sa amplifice semnale si chiar sa oscileze?

Diodele planar ne epitaxiale cu contacte din iridiu. Diodele tunnel in orice executie. Diodele Shotky in executie fara bariera. Diodele cu avalansa controlata (varactor).


Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o rezistenta negativa, si poateamplifica semnale.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##265#05A25L/ Ce tip de dioda este conceput special pentru a fi folosit ca o capacitate controlataelectronic?

Dioda tunnel. Dioda varicap. Dioda Plessey. Dioda Shotky.


Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita. Polarizata invers, i se poatecomanda capacitatea de bariera prin modificarea tensiunii inverse de polarizare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##266#06A25L/ Cum trebuie polarizata dioda varicap pentru a folosi la acordul circuitelor rezonante?

In curent continuu numai in sensul de blocaj. In curent continuu numai in sensul de conductie. In curent continuu, atat in sensul de blocaj cat si in sensul de conductie. Numai prin autopolarizare in semnal de RF.



91 of 249 14/11/2019, 10:15

Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita. Polarizata invers, i se poatecomanda capacitatea de bariera prin modificarea tensiunii inverse de polarizare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##267#07C25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu purtatori fierbinti' (hot carrier)?

Pentru comutarea semnalelor mari de RF, cum ar fi trecerea emisie/ receptie intransceivere.

In oscilatoarele comandate in tensiune pe functia de inductanta comandata electronic. Ca referinte de tensiune compensate termic. In detectoare sau mixere pentru VHF/UHF.


Aceasta este o mostra din faptul ca la noi la scoala inca se invata istoria meseriei, in loc de meserie.(citat din yo6gzj).Dioda "cu purtatori fierbinti" se numeste mai nou si Shottky, asa cum la "ventil" i se spune mai nou"dioda".Dioda Schottky, prin tensiunea de prag mica si frecventa mare la care poate lucra, se foloseste tipicin 2 clase de aplicatii - detectie la semnale de frecventa foarte mare(raspunsul corect: In detectoaresau mixere pentru VHF/UHF.) - a doua aplicatie, data de tensiunea de deschidere mica, esteutilizarea lor in redresoare de curenti mari, joasa frecventa: caderea de tensiune fiind mica, se pierdemai putina energie, sunt necesare radiatoare mai mici, samd.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2011)

##268#08B25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu contact punctiform'?

Ca surse de curent constant stabilizate termic. In detectoare de RF la nivel mic. In redresoarele de tensiuni foarte mari si curenti mici. Ca surse de tensiune constanta stabilizate termic.


Diodele cu contact punctiform sunt jonctiuni metal-semiconducor, cu capacitate foarte mica ajonctiunii, din aceasta cauza sunt folosite in detectie.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##269#09C25M/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele PIN?

Ca generator de armonice in multiplicatoarele de frecventa pentru microunde. In mixerele cu zgomot mic pentru VHF/UHF. Ca redresoare rapide pentru sursele in comutatie. Pentru comutarea semnalelor de RF la puteri mici si mijlocii.


Dioda PIN este o dioda care se comporta ca o dioda obisnuita doar la frecvente foarte mici alesemnalului. In radiofrecventa, ea se comporta foarte asemanator cu un rezistor perfect. Rezistenta eiin RF este direct proportionala cu curentul direct prin dioda. Cu curentul Ibias se poate comanda orezistenta intre 0.1Ω si cativa kΩ


92 of 249 14/11/2019, 10:15


##270#10D25M/ Ce tip special de diode se foloseste in atenuatoarele de RF comandate electronic?

Diode tunnel. Diode varactor. Diode Shotky. Diode PIN.


Dioda PIN este o dioda care se comporta ca o dioda obisnuita doar la frecvente foarte mici alesemnalului. In radiofrecventa, ea se comporta foarte asemanator cu un rezistor perfect. Rezistenta eiin RF este direct proportionala cu curentul direct prin dioda. Cu curentul Ibias se poate comanda orezistenta intre 0.1Ω si cativa kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##271#11C25M/ Ce tip special de diode se foloseste in comutarea semnalelor de RF la puteri mici simijlocii?

Diode Shotky. Diode PIN. Diode tunnel. Diode varactor.


Dioda PIN este o dioda care se comporta ca o dioda obisnuita doar la frecvente foarte mici alesemnalului. In radiofrecventa, ea se comporta foarte asemanator cu un rezistor perfect. Rezistenta eiin RF este direct proportionala cu curentul direct prin dioda. Cu curentul Ibias se poate comanda orezistenta intre 0.1Ω si cativa kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##272#12B25N/ Care dintre regimurile care urmeaza este cel mai apropiat de regimul de functionare almajoritatii tipurilor de diode LED?

60V/20mA. 5V/50mA. 1,7V/20mA. 0,7V/60mA.


LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu tensiune directa mai mare de tensiuneade prag - tipic 1.2 - 1.7V(rezolvare: yo6own, 2007)

##273#13B25N/ Ce tip de polarizare necesita o dioda LED pentru a produce luminescenta?

Numai in sensul de conductie. Numai in sensul de blocare. In ambele sensuri.


93 of 249 14/11/2019, 10:15

Nu necesita polarizare.


LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu tensiune directa mai mare de tensiuneade prag - tipic 1.2 - 1.7V(rezolvare: yo6own, 2007)

##274#01A26/ Circuitul prezentat in figura reprezinta schema de conectare a unui tranzistor bipolar cu:

Colector comun. Baza comuna. Emitor comun. Drena comuna.


Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a. atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iarcondensatoarele devin transparente. Schema devine similara cu cea din figura prin inversareacolectorului cu emitorul, si se observa ca circuitul de intrare este bucla baza+emitor, circuitul deiesire este bucla colector + emitor. Se observa ca cele doua bucle au emitorul in comun, de aceeacircuitul se numeste 'cu emitor comun'.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##275#02A26/ Precizati ce schema de conectare este folosita pentru tranzistorul cu efect de camp in figuraalaturata:


94 of 249 14/11/2019, 10:15

Cu grila comuna. Cu baza comuna. Cu sursa comuna. Cu emitor comun.


Grila este pinul comun atat circuitului de intrare, cat si circuitului de iesire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##276#03B26/ Ce conexiune s-a folosit pentru conectarea tranzistorului din amplificatorul reprezentat infigura?

Cu poarta comuna. Cu colector comun. Cu drena comuna. Cu baza comuna.


Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a. atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iarcondensatoarele devin transparente. Schema devine cea din figura, unde se vede ca circuitul deintrare este bucla baza+colector, circuitul de iesire este bucla emitor+colector. Se observa ca celedoua bucle au colectorul in comun, de aceea circuitul se numeste 'cu colector comun'.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##277#04B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?


95 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D


Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata aratacatre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n.Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.(rezolvare: YO6OWN)

##278#05B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?

A B C D



##279#06B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?

A B C D


96 of 249 14/11/2019, 10:15



##280#07B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?

A B C D



##281#08B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal N?

A B C D



##282#09B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?


97 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##283#10B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?

A B C D



##284#11B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal P?

A B C


98 of 249 14/11/2019, 10:15

D



##285#12A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar PNP?

A B C D


Recunoasteti simbolul.(rezolvare: YO6OWN)

##286#13C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal P?

A B C D



##287#14C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal N?


99 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##288#15A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar NPN?

A B C D



##289#16C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal N?

A B C D


Recunoasteti simbolul.


100 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN)

##290#17B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?

A B C D


Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata aratacatre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n.Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.Elementul MOS-FET cu doua porti se numeste tetroda MOS-FET, e mai mult decat un tranzistorMOS-FET, nu numai amplifica, dar are si posibilitati de amestec ale semnalelor de pe cele douaporti(rezolvare: YO6OWN)

##291#18B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?

A B C D


Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata aratacatre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n.Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.Elementul MOS-FET cu doua porti se numeste tetroda MOS-FET, e mai mult decat un tranzistorMOS-FET, nu numai amplifica, dar are si posibilitati de amestec ale semnalelor de pe cele douaporti(rezolvare: YO6OWN)

##292#19C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal P?


101 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##293#20B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?

A B C D



##294#21B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal P?

A B C D



102 of 249 14/11/2019, 10:15


##295#22B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal N?

A B C D



##296#23B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?

A B C D



##297#24A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar PNP?

A B


103 of 249 14/11/2019, 10:15

C D



##298#25B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?

A B C D



##299#26B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?

A B C D



##300#27A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar NPN?


104 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##301#01B27/ De ce de regula radiatoarele din aluminiu sunt eloxate in negru?

Din cauza formei complicate, este mai ieftina eloxarea decat vopsirea. Pentru protectie la oxidare, iar eloxarea in negru este mai ieftina decat in alte culori. Din cauza formei complicate,caci eloxarea in negru patrunde mai usor in toate colturile. Pentru a imbunatati transmisia caldurii.


Culoarea neagra usureaza radiatia undelor infrarosii.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##302#02B27/ Daca aveti de montat pe panoul din spate al unui aparat un radiator din aluminiu cuaripioare paralele, cum se recomanda sa fie orientate acestea?

Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele sa fie paralele culatura cea mai mica a panoului.

Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele sa fie paralele culatura cea mai mare a panoului.

Totdeauna orizontale pentru un transfer mai bun de caldura. Totdeauna verticale pentru un transfer mai bun de caldura.


Convectia termica trebuie avantajata prin orientarea verticala.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##303#03B27/ Se stie ca la montarea tranzistoarelor de putere pe radiatoare se foloseste o pasta specialacompusa din ulei siliconic si praf fin de alumina. Care este avantajul principal al acestei proceduri?

Se imbunatateste transmisia termica. Se protejaza suprafata radiatorului contra corodarii electrochimice. Se protejaza suprafata radiatorului contra patrunderii umezelii. Se imbunatateste izolatia fata de radiator.



105 of 249 14/11/2019, 10:15

Oricat de plane sunt aparent suprafetele, la nivel microscopic, suprafata de contact este foarte mica,din cauza neregularitatilor. Pasta termoconductoare creste suprafata de contact foarte mult,imbunatatindu-se transmisia termica.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##304#04C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa in zonele de imbinare a balonului din sticlacu bornele metalice ale tuburilor electronice de putere (valoare aproximativa)?

80-100 grade. 150-200 grade. 250-300 grade 300-450 grade.


Avem o imbinare de 2 materiale: sticla si metal, care au 2 coeficienti de dilatare diferiti. E clar capeste o temperatura T0 dilatarile diferite vor duce la craparea sticlei si fisurarea tubului.Temperatura T0 este data de catalog, folosita in proiectare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##305#05C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa a jonctiunii unui tranzistor cu siliciu(valoare aproximativa)?

60-80 grade. 80-90 grade. 100-150 grade 200-250 grade.


Daca nu mai putem tine mana pe capsula, atunci la exterior temperatura a trecut de 70°C, iar ininterior a trecut de 180°C, o valoare peste temperatura de lucru nominala. Data de catalog.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##306#06D27J/ De ce de regula ceramica 'de beriliu' (cu oxid de beriliu) folosita in constructiatranzistoarelor sau a tuburilor este colorata in roz?

Este culoarea sa naturala. Nu exista nici o regula in acest sens. Pentru a avertiza utilizatorul ca este periculoasa pentru sanatate. Pentru a avertiza utilizatorul ca poate fi exploatata la temperaturi mai mari.


BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C, clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasacarcinogena(cancer): Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand arecaracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in semiconductori RF de inalta performanta, fiindcaare conductanta termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in tuburile de inaltaperformanta, magnetroane si laseri cu gaz. Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca esteinghitita sau inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa: wikipedia.org)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


106 of 249 14/11/2019, 10:15

##307#07D27J/ Care este avantajul principal al utilizarii ceramicei 'de beriliu' (cu oxid de beriliu) incostructia tranzistoarelor sau a tuburilor?

Conductibilitatea termica aproape cat a alamei. Rigiditatea dielectrica aproape cat a cuartului. Pe scara duritatii este imediat sub diamant. Spre deosebire de alte materiale ceramice, componentele se realizeaza prin turnare, ca in

cazul sticlei.


BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C, clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasacarcinogena(cancer): Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand arecaracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in semiconductori RF de inalta performanta, fiindcaare conductanta termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in tuburile de inaltaperformanta, magnetroane si laseri cu gaz. Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca esteinghitita sau inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa: wikipedia.org)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##308#01B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator operational in general?

A B C D


Amplificatorul operational ideal, AO, este un element de sinteza a circuitelor electronice(o cutieneagra), cu parametri ideali: Rd infinita, si pur rezistiva, Ro = 0, amplificarea A infinita, frecventamaxima de lucru infinita, nu introduce zgomot, etc..In realitate, AO este C.I. realizat din tranzistoare, etc,a carui schema implementeaza un AO cuparametri foarte apropiati de cei ai AO ideal.Nota: la acest exercitiu nu urmam complet exercitiul ANCOM deoarece acesta are raspunsulincorect.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##309#02C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI' (AND)?


107 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##310#03C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU' (OR)?

A B C D



##311#04B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator in general?

A B C D



108 of 249 14/11/2019, 10:15

A, C si D sunt circuite digitale.Simbolul pentru amplificator in general este triunghiul cu o intrare si o iesire, simbolul B din figura.Nota: Imaginea nu coincide cu cea data de ANCOM pentru acest exercitiu, pe motivul ca aceaimagine nu contine niciun raspuns corect la intrebarea pusa. Varianta propusa D nu e corecta pentruun amplificator in general deoarece un amplificator in general are o singura intrare, un AO fiind uncaz particular.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##312#05B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'Si' (AND)?

A B C D


Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca arfi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitulBUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire alecircuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NANDOR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NORCerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)UnOR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarilenegate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Uninversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##313#06B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SEPARATOR'(BUFFER)?

A B C


109 of 249 14/11/2019, 10:15

D




A B C D



##315#08C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?


110 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##316#09C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI-NU' NAND)?

A B C D


Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca arfi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitulBUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire alecircuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NANDOR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR


111 of 249 14/11/2019, 10:15

Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)UnOR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarilenegate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Uninversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##317#10C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU-NU' (NOR)?

A B C D



##318#11B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'Si' (and)?

A B C D



112 of 249 14/11/2019, 10:15


##319#12B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?

A B C D



##320#13B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SEPARATOR'(BUFFER)?


113 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D




A B C D


Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca arfi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitulBUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire alecircuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND


114 of 249 14/11/2019, 10:15

OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NORCerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)UnOR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarilenegate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Uninversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##322#15B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI-NU' (NAND)?

A B C D



##323#16B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU' (OR)?

A B C D


115 of 249 14/11/2019, 10:15



##324#17B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU-NU' (NOR)?

A B C D



##325#18B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?


116 of 249 14/11/2019, 10:15

A B C D



##326#19B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI' (AND)?

A B C D


Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca arfi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitulBUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire alecircuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND


117 of 249 14/11/2019, 10:15

OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NORCerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)UnOR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarilenegate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Uninversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##327#20C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si factorul de amplificare µ=30. Cat esterezistenta sa interna Ri?

Ri=1kΩ Ri=9kΩ Ri=10kΩ Ri=90kΩ


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/3 [V/mA] = 10kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##328#21C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=5mA/V si factorul de amplificare µ=30. Cat esterezistenta sa interna Ri?

Ri=5kΩ Ri=6kΩ Ri=10kΩ Ri=12kΩ


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/5 [V/mA] = 6kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##329#22C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si rezistenta interna Ri=3KΩ. Cat estefactorul de amplificare µ?

µ=6 µ=9 µ=60 µ=90



118 of 249 14/11/2019, 10:15

In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S = 3[V/mA] * 3[mA/V] = 9(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##330#23C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=4mA/V si rezistenta interna Ri=5KΩ. Cat estefactorul de amplificare µ?

µ=9 µ=18 µ=20 µ=40


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S = 5[V/mA] * 4[mA/V] = 20(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##331#24C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=3KΩ si factorul de amplificareµ=30. Cat este panta S?

S=3mA/V S=6mA/V S=9mA/V S=10mA/V


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 / 3[V/mA] = 10 mA/V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##332#25C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=5KΩ si factorul de amplificareµ=30. Cat este panta S?

S=3mA/V S=6mA/V S=9mA/V S=10mA/V



119 of 249 14/11/2019, 10:15

In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 / 5[V/mA] = 6 mA/V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##333#01B31J/ O sarcina artificiala de 75 Ω este realizata prin conectarea in paralel a 8 rezistoare chimiceneinductive si absolut identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?

300 Ω 400 Ω 450 Ω 600 Ω


Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 8/75Ω => R = 8 * 75Ω = 600ΩCu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu atat creste puterea disipabila pesarcina artificiala si scade impactul tolerantei componentelor.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


300Ω 400Ω 450Ω 600Ω.




300Ω 400Ω 450Ω 600Ω.




120 of 249 14/11/2019, 10:15


300Ω 400Ω 450Ω 600Ω.



##337#05C31/ Doua condensatoare C1 si C2, de acelasi tip si cu aceiasi capacitate, sunt conectate in serie,iar la bornele ansamblului se aplica o tensiune de curent continuu. Tensiunile masurate cuvoltmetrul electronic la bornele celor doua condensatoare sunt: Uc1=100V, Uc2=300V. Care dintreele are pierderile cele mai mari?

C1 C2 Nu este posibil ca cele doua tensiuni sa fie inegale. Cele doua condensatoare au pierderi egale, dar tensiunea la bornele lui C2 este mai mare

pentru ca el este conectat probabil spre borna pozitiva.


Condensatorul cu pierderi in c.c. este modelat ca un condensator ideal pus in paralel cu un rezistor -care simuleaza pierderile. Acest rezistor este de valoare foarte mare pentru un condensator valid, side valoare mai mica, pentru un condensator cu pierderi/defecte. Pentru condensatorul in sc.c. R=0.Pentru problema noastra, dupa o perioada de incarcare a condensatorilor, in schema raman doarrezistentele de pierdere: pe rezistenta mai mica, tensiunea este mai mica(RC1 in cazul problemei).Deci C1 este condensatorul cu pierderi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##338#06C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea labornele intregului grup este de 500V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400V. Cat estetensiunea Uc la bornele condensatorului?

Uc=100V Uc=200V Uc=300V Uc=400V



121 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiuldreptunghic, avem ipotenuza U = 500V, o latura Ur = 400V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflamcealalta latura Uc=300V.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##339#07C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea labornele intregului grup este de 5V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=4V. Cat estetensiunea Uc la bornele condensatorului?



Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiuldreptunghic, avem ipotenuza U = 5V, o latura Ur = 4V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflamcealalta latura Uc=3V.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##340#08C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea labornele intregului grup este de 500mV, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400mV. Cat estetensiunea Uc la bornele condensatorului?

Uc=100mV Uc=200mV Uc=300mV Uc=400mV



122 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiuldreptunghic, avem ipotenuza U = 500mV, o latura Ur = 400mV. Aplicam teorema lui Pitagora siaflam cealalta latura Uc=300mV.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##341#09B31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la borneleinductantei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornelerezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele intregului circuit?

50V 250V 350V 650V


Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC; UL si UC suntintotdeauna in anti-faza. In cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiindinseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iarrezultanta Ub = Ur = 50V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##342#10C31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la borneleinductantei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la borneleintregului circuit este Ub=50V. Cat este tensiunea la bornele rezistentei?

50V 250V 350V 650V



123 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC; UL si UC suntintotdeauna in anti-faza. In cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiindinseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iarrezultanta Ub = UrRezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul este compus din impedante.Aplicam Kirchoff in instantaneu pe ochiul de retea: Ub = Ur + Ul + UcDe aici reiese Ur = 50V. Uc este -300V, semnul arata ca e in antifaza.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##343#11D31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la borneleinductantei este Ul=300V, cea de la bornele intregului circuit este Ub=50V, iar cea de la bornelerezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele condensatorului?

50V 250V 300V 350V


Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC, dar in anti-faza. Raspuns: UC = 300VRezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiindinseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Pentru ca rezultanta Ub = Ur, trebuie ca UL =UC, dar in anti-faza.Rezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul este compus din impedante.Aplicam Kirchoff pe ochiul de retea: Ub = UR + UL + UCDe aici reiese UC = - 300V. Semnul - arata anti-faza.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##344#12E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului din figura?


124 of 249 14/11/2019, 10:15

Rb=r Rb=2r Rb=3rRb=4r


Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:2r || 2r = rr + r = 2r2r || 2r = rr + r = 2r2r || 2r = rr + r = 2r(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Dacaincercam sa rearanjam schema, considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de fapttoate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sacalculeze dupa formula.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)



125 of 249 14/11/2019, 10:15



Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Dacaincercam sa rearanjam schema, considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de faptcele trei rezistoare de valoare 6r sunt in paralel, iar acest ansamblu este inseriat cu rezistorul devaloare r.6r || 6r || 6r = 2r; 2r + r = 3r(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##347#15D31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului din figura?

Rb=r Rb=2r Rb=3r Rb=4r


Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:r inseriat cu r = 2r2r || 2r = rr + r + 2r = 4r(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Rb=r Rb=2r


126 of 249 14/11/2019, 10:15

Rb=3rRb=4r


Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Dacaanalizam schema eventual cu creioane colorate, incercand sa o rearanjam, vom observa ca de fapttoate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sacalculeze dupa formula.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##349#17E31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale (rezistenta interna nula), iar cele treirezistoare au valoarea r=30Ω, atunci cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele intregului circuit?

Rb=10Ω Rb=30Ω Rb=60Ω Rb=90Ω


Este o alta problema in care se complica intentionat schema. Nu ne intreaba nimeni cat arataampermetrele, curentii, etc. Din enunt, ampermetrele sunt ideale, adica se pot elimina de pe schema,inlocuindu-le cu conductoare. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate inparalel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##350#18F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale (rezistenta interna nula),U=30V, iar celetrei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A4?

0,33A 1A 2A 3A



127 of 249 14/11/2019, 10:15

Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A3 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩCurentul total indicat de A4 va fi U / Rb = 30V / 10Ω = 3A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,33A 1A 2A 3A


Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A4 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩConform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treimedin curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3AA3 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,33A 1A 2A 3A


Schema o putem simplifica inlocuind A1, A3 si A4 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale


128 of 249 14/11/2019, 10:15

- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩConform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treimedin curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3AA2 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,33A 1A 2A3A


Schema o putem simplifica inlocuind A2, A3 si A4 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩConform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treimedin curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3AA1 alimenteaza unul din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 3 = 1 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##354#22B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iarregimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestoradaca rezistenta potentiometrului 'rp' creste?

A scade, V1 creste, V2 scade. A scade, V1 scade, V2 creste. A creste, V1 creste, V2 scade. A creste, V1 scade, V2 creste.



129 of 249 14/11/2019, 10:15

V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.Daca rp creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r); daca rp creste, U2 scade iar U1creste, fiindca U1+U2=U, constant.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##355#23B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iarregimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestoradaca rezistenta potentiometrului 'rp' scade?



V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.Daca rp scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r); daca rp scade, U2 creste, iar U1scade, fiindca U1+U2=U, constant.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##356#24B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iarregimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestoradaca rezistenta fixa 'r' scade?



V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.Daca r scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.


130 of 249 14/11/2019, 10:15

rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r); daca r scade, U1 creste, iar U2scade, fiindca U1+U2=U, constant.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##357#25B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iarregimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestoradaca rezistenta fixa 'r' creste?



V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.Daca r creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r); daca r creste, U1 scade, iar U2creste, fiindca U1+U2=U, constant.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##358#26B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?

50pF 100pF 150pF200pF


Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF


131 of 249 14/11/2019, 10:15



5pF 10pF 25pF 50pF


Figura e complicata doar pentru ochi, nu in sine. Daca o sa consideram firele mai 'elastice', saunotam cu A si B terminalele condensatorilor in functie de numele bornei la care sunt legate, o saobservam ca de fapt toti condensatorii sunt legati in paralel intre bornele A si B.Astfel capacitatea totala este 5 * 10pF = 50pF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


50pF 100pF 150pF 200pF


Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:100pF serie cu 100pF = 50pF50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


132 of 249 14/11/2019, 10:15


50pF 100pF 150pF 200pF


Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:100pF serie cu 100pF = 50pF50pF || 50pF = 100pF100pF serie cu 100pF = 50pF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


50pF 100pF 150pF200pF


Condensatoarele de sus, 4 bucati, sunt in paralel, capacitatea lor totala este 4 * 25pF = 100 pF.Condensatorul rezultat, de 100pF este inseriat cu cel de 100pF din figura, deci capacitateaechivalenta este de 50pF.Condensatorul rezultat astfel din compunere, se afla intre bornele A si B, in paralel cu condensatorulde 50pF din dreapta figurii, si el tot intre A si B este conectat.50pF || 50pF = 100pF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)



133 of 249 14/11/2019, 10:15

50pF 100pF 150pF200pF


Daca ne uitam atent, observam 'pacaleala' - schema este foarte simpla de fapt: toti condensatoriisunt de fapt in paralel. Capacitatea totala este suma capacitatilor, CAB = 5 * 20pF = 100pF(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##364#32E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci ce valoare va avea tensiunea labornele A, B (Uab) indicata de voltmetrul U?

Uab=0V Uab=25V Uab=50V Uab=100V


Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente dinstanga formeaza o punte Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se observa ca punteaeste in echilibru - rezistentele sunt egale, deci tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiuneafiind zero, pe rezistenta din dreapta, paralela cu voltmetrul, nu avem curent, ea se poate scoate dinschema.Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din doua divizoare identice de tensiune.Punctele A si B ale divizoarelor se afla la acelasi potential, 50V(divizoarele sunt de tipul /2). UAB =VA - VB = 50V - 50V = 0.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##365#33E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci ce valoare va indicaampermetrul A care este de tipul 'cu zero la mijlocul scalei'?


134 of 249 14/11/2019, 10:15

0,5A la stanga lui zero. zero Amperi. 0,5A la dreapta lui zero. 0,25A la dreapta lui zero.


Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente dinstanga formeaza o punte Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se observa ca punteaeste in echilibru - rezistentele sunt egale, deci tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiuneafiind zero, pe rezistenta din dreapta, in serie cu ampermetrul, nu avem curent, ea se poate scoate dinschema.Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din doua divizoare identice de tensiune.Punctele A si B ale divizoarelor se afla la acelasi potential, 5V(divizoarele sunt de tipul /2). UAB =VA - VB = 5V - 5V = 0.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##366#01A32/ Analizand dispozitivul din figura se deduce ca acesta este un filtru RC de tip:

Trece sus. Trece jos. Trece banda. Trece tot.


Cu cresterea frecventei scade impedanta cu care esta scurtcircuitata intrarea Ui la masa: Z = R + XC= R + (1 / 2 * π * C), la limita avem Z = R; Cu scaderea frecventei Z catre masa creste, la f=0 avandZ = infinit.Observam ca tensiunea Uo de iesire are amplitudinea invers proportionala cu frecventa, deci filtrulse comporta ca un filtru trece-jos.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##367#02A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece banda?


135 of 249 14/11/2019, 10:15

Tipul 1. Tipul 2. Tipul 3. Nici unul dintre tipuri.


Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic. Fiecare circuit are propriafecventa de rezonanta, si propria banda de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecerea sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din intersectia caracteristicilor de trecereindividuale(ce fraza complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta sunt foarteapropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sauambele circuite LC sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte inguste. Deciprimul circuit este un filtru trece-banda.Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al treile FTS fiindca cu cat crestemfrecventa semnalului, cu atat semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu prinbobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare cirentului continuu, trec usor prin bobinesi greu prin condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC si creste ZL(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##368#03A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece sus?




##369#


136 of 249 14/11/2019, 10:15

04A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece jos?




##370#05A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru opreste banda?





137 of 249 14/11/2019, 10:15

##371#06B32/ Caracteristica de frecventa de transfer din figura este specifica filtrului:

trece bandaopreste bandatrece sustrece jos


Observam ca intre f1 si f2 caracteristica filtrului este de a 'taia' puternic din amplitudinea semnalelorce trec prin filtru, in timp ce in afara benzii f1-f2 amplitudinea semnalelor ce trec este lasatamare(un filtru real atenueaza si acolo, dar nu mult). Acest filtru se numeste filtru opreste banda,pentru banda f1-f2(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##372#07D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totala de acord variaza intre valoarea minimaCm = 20pF si cea maxima CM = 180 pF. Daca inductanta circuitului ramane constanta, cat estevaloarea raportului intre frecventa maxima de acord fM (corespunzatoare lui Cm) si cea minima fm(corespunzatoare lui CM)?

fM/fm = 3 fM/fm = 2,5 fM/fm = 2 fM/fm = 1,5


Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm = √L * CM / √L * Cm = (√L *√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √180/20 = √9 = 3(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm = √L * CM / √L * Cm = (√L *


138 of 249 14/11/2019, 10:15

√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √80/20 = √4 = 2(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm = √L * CM / √L * Cm = (√L *√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √90/10 = √9 = 3(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##375#10C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant serie LCla frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta proprie?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz. Totdeauna capacitiv.


La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta ca un scurt-circuit. Odata cucresterea frecventei, XL = ωL creste, iar XC = 1/ωC scade, astfel ca peste frecventa de rezonantaUL>UC, caracterul circuitului fiind inductiv.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##376#11C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant serie LCla frecvente mai mici decat frecventa de rezonanta proprie ?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz. Totdeauna capacitiv.



139 of 249 14/11/2019, 10:15

La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta ca un scurt-circuit. Odata cuscaderea frecventei, XL = ωL scade, iar XC = 1/ωC creste, astfel ca sub frecventa de rezonanta UL <UC, caracterul circuitului fiind capacitiv.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##377#12C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant LCparalel la frecvente mai mici decat frecventa de rezonanta proprie?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in alt caz. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in alt caz.4 Totdeauna capacitiv.


Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si mai mica alfel. Cu scadereafrecventei de rezonanta, XC = 1/ωC incepe sa creasca si XL = ωL sa scada. Dar stiind ca impedantacircuitului scade cu scaderea frecventei sub frecventa de rezonanta, se observa ca bobina contribuiecu scaderea de impedanta, nu condensatorul. Avem caracter inductiv(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##378#13C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant paralelLC la frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta proprie?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalte cazuri. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalte cazuri. Totdeauna capacitiv.


Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si mai mica alfel. Cu crestereafrecventei de rezonanta, XC = 1/ωC incepe sa scada si XL = ωL sa creasca. Dar stiind ca impedantacircuitului scade cu cresterea frecventei peste frecventa de rezonanta, se observa ca nu bobinacontribuie cu scaderea de impedanta, ci condensatorul. Avem caracter capacitiv.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##379#14B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o inductanta L, a caror reactante la1000Hz sunt egale si au valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest circuit lafrecventa de 2000Hz si ce caracter va avea reactanta?

375Ω - inductiv 500Ω - inductiv 375Ω - capacitiv


140 of 249 14/11/2019, 10:15

500Ω - capacitiv


ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1La 2000Hz avem:Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificariobtinem Xc= 250Ω*f1/f2 = 125ΩXL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL =250Ω*f2/f1 = 500ΩFiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 500Ω-125Ω = 375ΩCaracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


375Ω - inductiv 500Ω - inductiv 375Ω - capacitiv 500Ω - capacitiv


ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1La 2000Hz avem:Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificariobtinem Xc= 250Ω*f1/f2 = 500ΩXL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL =250Ω*f2/f1 = 125ΩFiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 125Ω-500Ω = -375ΩCaracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)




ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2


141 of 249 14/11/2019, 10:15

Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1La 2000Hz avem:Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 500Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 500Ω)));Dupa simplificariobtinem Xc= 500Ω*f1/f2 = 250ΩXL = ω2*L = ω2*(500Ω/ω1) = 2*π*f2*(500Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL =500Ω*f2/f1 = 1000ΩFiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 1000Ω-250Ω = 750ΩCaracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)




ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1La 2000Hz avem:Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 500Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 500Ω)));Dupa simplificariobtinem Xc= 500Ω*f1/f2 = 1000ΩXL = ω2*L = ω2*(500Ω/ω1) = 2*π*f2*(500Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL =500Ω*f2/f1 = 250ΩFiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 250Ω-1000Ω = -750ΩCaracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##383#18C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7035 kHz si 6965 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100


Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔFQs = 7000kHz / (7035kHz - 6965kHz) = 7000 / 70 = 100Qs = 100(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##384#


142 of 249 14/11/2019, 10:15

19C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##385#20C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7070 kHz si 6930 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##386#21C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7140kHz si 6860kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##387#22C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9,8MHz si 10,2MHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?


143 of 249 14/11/2019, 10:15

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100


Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔFQs = 10MHz / (10.2MHz - 9.8MHz) = 10 / 0.4 = 25Qs = 25(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##388#23C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9900kHz si 10100 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##389#24C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##390#25B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o banda de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=280kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75


144 of 249 14/11/2019, 10:15

Qs=100


Qs = F0 / ΔFQs = 7000kHz / 280kHz = 25Qs = 25(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100




Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##393#01B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W,C1=30µF/350V, C2=30µF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:

de tensiune mare si curent mic.


145 of 249 14/11/2019, 10:15

de tensiune mica si curent mare. de tensiune si curent mici. de tensiune si curent mari.


Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipulcondensatoarelor, de 350V, filtrul este de tensiune mare.P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √10/1000 = 100mA. Pentru curentimari, rezistorul trebuie sa fie sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R, sauchiar un shunt.Valoarea condensatorilor, de zeci de µF, ne intareste afirmatia ca e vorba de curent mic.(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##394#02B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W,C1=3000µF/35V, C2=3000µF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:

de tensiune mare si curent mic.de tensiune mica si curent mare. de tensiune si curent mici. de tensiune si curent mari.


Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipulcondensatoarelor, de 35V, filtrul este de tensiune mica.P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √10/1000 = 100mA. Pentru curentimari, rezistorul trebuie sa fie sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R, sauchiar un shunt.Valoarea condensatorilor, de mii de µF, ar putea sa ne pacaleasca sa spunem 'curent mare', insaavand condensatorii netezind pulsatiile unui redresor, daca avem curent mare, vom avea si brummare - 3000µF nu sunt suficienti, decat pentru durate foarte scurte, fiidca C2 se umple foarte greuprin rezistenta de limitare R.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##395#03B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=500Ω/30 W,C1=300µF/350V, C2=300µF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:


146 of 249 14/11/2019, 10:15

de tensiune mare si curent mic.de tensiune mica si curent mare.de tensiune si curent mici.de tensiune si curent mari.


Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipulcondensatoarelor, de 350V, filtrul este de tensiune mare.P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √30/500 = 244mA. Personal aspropune 'tensiune mare si curent mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' ='semnal mic', 250mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor si alimentare, nu de caracteristicide semnal. 250mA nu e suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##396#04B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=300Ω/30 W,C1=3000µF/35V, C2=3000µF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:

de tensiune mare si curent mic. de tensiune mica si curent mare. de tensiune si curent mici. de tensiune si curent mari.


Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipulcondensatoarelor, de 35V, filtrul este de tensiune mica.P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √30/300 = 316mA. Personal aspropune 'tensiune mica si curent mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' ='semnal mic', 300mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor si alimentare, nu de caracteristicide semnal. 300mA nu e suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##397#05C33J/ Pentru netezirea pulsatiilor curentului continuu redresat se foloseste un circuit LC ca infigura. Care grupa de valori este recomandabila pentru ca acest filtru sa functioneze eficient latensiunea de 24V si curent de 5A?


147 of 249 14/11/2019, 10:15

C1=470µF, L=25mH, C2=470µF. C1=4700µF, L=20mH, C2=4700µF. C1=47µF, L=70µH, C2=47µF. C1=4,7µF, L=25µH, C2=4,7µF.


Presupunem f=50Hz, iar filtrul este in configuratie FTJ. Teoretic, ca sa fie filtru de redresare, bandade trecere trebuie sa o aiba mult sub 50Hz, sa taie brumul. Fara sa facem calcule, alegemcondensatorii cat mai mari, si impedanta de ordinul mH, avem totusi 5A. Aceasta este o problemaunde experienta practica aduce raspunsul corect inaintea calculelor, care se pot face si ele.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##398#06B33/ Circuitul de mai jos reprezinta un:

Stabilizator. Invertor. oscilator de zgomot. Oscilator Gunn.


Dioda Zenner din baza, polarizata invers prin rezistorul R(care asigura si o limitare a curentului prindioda), forteaza o tensiune UZ pe baza tranzistorului. Tensiunea din aval - cea stabilizata, va fi UZ +0.6V in cazul Tz cu Si; Aceasta este doar o explicatie cat de cat intuitiva a functionarii. Schema edoar foarte simpla, nu si extraordinar de performanta, insa la curenti mici merge acceptabil.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##399#07B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?

Ri=2Ω Ri=4Ω Ri=8Ω Ri=16Ω


148 of 249 14/11/2019, 10:15


Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##400#08B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##401#09B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##402#10B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##403#11B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine putereamaxima?



149 of 249 14/11/2019, 10:15


Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=4Ω(rezolvare: YO6FNF, Brasov, 2008)

##404#12B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine putereamaxima?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=2Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##405#13B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine putereamaxima?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=8Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##406#14B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine putereamaxima?



150 of 249 14/11/2019, 10:15


Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=16Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##407#15B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poatedebita sursa si la care trebuie asigurata protectia?

Isc=1A Isc=2A Isc=4A Isc=8A


La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta,caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata culegea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 1A = 4ΩCurentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcinafiind zero.Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 4Ω = 4A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##408#16B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poatedebita sursa si la care trebuie asigurata protectia?



La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta,caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata culegea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 2A = 2ΩCurentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcinafiind zero.Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 2Ω = 8A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##409#17B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poatedebita sursa si la care trebuie asigurata protectia?


151 of 249 14/11/2019, 10:15



La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta,caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata culegea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 0.5A = 8ΩCurentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcinafiind zero.Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 8Ω = 2A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##410#18B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poatedebita sursa si la care trebuie asigurata protectia?



La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta,caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata culegea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 0.25A = 16ΩCurentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcinafiind zero.Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 16Ω = 1A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##411#19C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?

Pmax=4 W Pmax=8 W Pmax=16 W Pmax=32 W


Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=4Ω


152 of 249 14/11/2019, 10:15

Pmax=U2/(Ri+Rs) = 162/8 = 32W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 16W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##412#20C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=2ΩPmax=U2/(Ri+Rs) = 162/4 = 64W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 32W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##413#21C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=8ΩPM=U2/(Ri+Rs) = 162/16 = 16W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 8W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##414#22C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?



153 of 249 14/11/2019, 10:15


Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=16ΩPM=U2/(Ri+Rs) = 162/32 = 8W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 4W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##415#23C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina. Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcinacircula curentul IS=0,1A?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZDin teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + ISIB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.1A) = 10V * 0.1A = 1W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##416#24C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca este deconectatasarcina (IS=0)?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


154 of 249 14/11/2019, 10:15


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema devine foarte simpla: RB si diodainseriate.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu P = U * IIZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = 10V * 0.2A = 2W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##417#25C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circulacurentul IS=0,15A?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZDin teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + ISIB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.15A) = 10V * 0.05A = 0.5W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


155 of 249 14/11/2019, 10:15

##418#26C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circulacurentul IS=50mA?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZDin teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + ISIB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.05A) = 10V * 0.15A = 1.5W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##419#27C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=0,1A?

IB=150mA IB =200mA IB =250mA Lipsesc date.



156 of 249 14/11/2019, 10:15

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.Curentul prin rezistenta de balast este 'fortat' de caderea de tensiune constanta UG - UZ, indiferentde valoarea curentului de sarcina. Ca sa evitam o posibila pacaleala, trebuie sa verificam ca IS < IB,acest lucru fiind cerut de teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##420#28C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=150mA?




##421#29C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=50mA?




157 of 249 14/11/2019, 10:15


##422#30C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca se deconecteazasarcina (IS=0)?



Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema devine foarte simpla: RB si diodainseriate.IZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##423#01D34/ Etajul final al unui emitator CW pentru banda de 10 m este realizat cu o tetroda in montajclasic (cu catodul la masa). La reglajul initial cu ocazia construirii sale, s-a constatat ca etajuloscileaza parazit pe o frecventa de aproximativ 2 - 3MHz. Care este cea mai probabila dintre cauze?


158 of 249 14/11/2019, 10:15

Cu toate ca este realizat cu o tetroda, lucrand la frecventa mare, este necesaraneutrodinarea.

Condensatorul de decuplare a grilei ecran s-a ales de valoare prea mica. Socurile de grila si de anod sunt fie necorespunzatoare, fie incorect plasate in montaj. Sursa de alimentare anodica are impedanta interna prea mare.


##424#02D34J/ La acordul etajului final al unui emitator in regim SSB se observa ca puterea maxima laiesire (citita pe reflectometru) si minimul de curent anodic nu se obtin in aceiasi pozitie a butonuluide acord, ci in pozitii diferite. Acesta este un indiciu ca:

Etajul necesita refacerea neutrodinarii. Cel putin unul dintre tuburile din etajul final are vid slab si deci curent invers de grila. Trebuie redusa excitatia etajului final. Negativarea etajului final este prea mica.


##425#03D34J/ La acordul pe o frecventa a etajului final al unui TX in regim telegrafic se observaurmatorul fenomen: Minimul curentului anodic si maximul curentului de grila se obtin in pozitiidiferite ale butonului de acord (nu se obtin simultan). Acesta este un indiciu ca:

Etajul final trebuie neutrodinat sau nu este perfect neutrodinat. Cel putin unul din tuburile electronice ale etajului final are vid slab si deci curent invers

de grila. Este necesar sa se reduca excitatia etajului final. Este necesar sa se mareasca negativarea etajului final.


##426#04B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa A. In acest cazin circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):

Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de excitatie. Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie. Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decat jumatate

din aceasta. Pe intreaga perioada a semnalului de excitatie.


Clasa A are distorsiunile cele mai mici. Punctul static de functionare determina clasa de functionare,iar pentru clasa A, PSF se afla pe mijlocul segmentului liniar al pantei, astfel incat excursia desemnal se intampla pentru ambele semialternante ale semnalului de intrare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##427#05B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa AB. In acest cazin circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):

Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de excitatie.


159 of 249 14/11/2019, 10:15

Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie. Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decat jumatate



Amplificatoarele clasa AB se construiesc clasic in montaj push-pull, cu doua elemente active,aceeasi schema ca la clasa B. Diferenta intre clasa B si clasa AB este ca in timp ce la clasa Bcurentul de bias(prepolarizare) este 0, in clasa AB exista un curent de bias.Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull amplifica doar o semiperioada, exact cala clasa B, insa la recompunerea semialternantelor amplificate separat de fiecare dintre cele 2elemente active nu mai apar 'neracordarile' specifice clasei B, iar astfel semnalul este mai curat, faraalte armonici si zgomot generat de amplificator.Randamentul amplificatorul clasa AB este mult mai mare decat al celui in clasa A, si putin mai slabdecat al celui in clasa B.Punctul static de functionare determina clasa de functionare, iar pentru clasa AB, PSF se afla inpartea inferioara a segmentului liniar al pantei, astfel incat excursia de semnal se intampla in zonaliniara a pantei, pentru semialternanta amplificata.Pentru clasa B, PSF se afla in 0-origine, astfel incat are excursie si pe zona de inceput, neliniara apantei.Acest curent de bias al clasei AB, respectiv situarea PSF in alt punct decat 0, forteaza un curent siprin circuitul de colector/anodic a elementelor active finale.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##428#06B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa B. In acest caz incircuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):




Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull amplifica doar o semiperioada.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##429#07B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa C. In acest caz incircuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):




Clasa C este mai zgomotoasa dar mai eficienta energetic decat clasa B, amplificand puternic doarvarfurile semnalului de intrare.


160 of 249 14/11/2019, 10:15


##430#08D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului din figura, daca R1=1kΩ, iarRf=100kΩ?

A=10 A=20 A=50 A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


A=10 A=20 A=50 A=100



161 of 249 14/11/2019, 10:15

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/5kΩ = 20(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


A=10 A=20 A=50 A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/2kΩ = 50


162 of 249 14/11/2019, 10:15



A=10 A=20 A=50 A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/10kΩ = 10;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##434#12E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?

+20dB +26dB +32dB +40dB



163 of 249 14/11/2019, 10:15

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg100 = 20 * 2 = 40(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+20dB +26dB +32dB +40dB


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/10kΩ = 10;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg10 = 20 * 1 = 20


164 of 249 14/11/2019, 10:15



+20dB +26dB +32dB +40dB


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/5kΩ = 20;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg20 = 20 * 1,3 = 26(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##437#15E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca R1=2,5kΩ, iar Rf=100kΩ?

+20dB +26dB +32dB +40dB



165 of 249 14/11/2019, 10:15

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/2,5kΩ = 40;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg40 = 20 * 1.6 = 32(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##438#01B35/ Schema electrica din figura alaturata reprezinta:

un redresor. un detector MA. un stabilizator. un detector MP


Sistemul este un redresor monoalternanta cu filtraj capacitiv, cu valori calculate pentruradiofrecventa. Dioda(dioda cu contact punctiform, de detectie) redreseaza semialternantelepozitive, iar condensatorul se descarca prin rezistorul catre masa. Deoarece C si R sunt calculate cuτ corespunzator, codensatorul nu se poate descarca repede, si urmareste anvelopa purtatoarei, careeste chiar semnalul de audiofrecventa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##439#02C35/ Cum se numeste montajul din figura?


166 of 249 14/11/2019, 10:15

Detector de produs. Demodulator MP Discriminator. Demodulator MF,


Detector de produs, sau modulator/demodulator in inel - de la configuratia diodelor, lucreaza inSSB, unde avem Audio + BFO = SSB, SSB + BFO = audio.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##440#03C35J/ Cu montajul din figura pot fi demodulate numai emisiuni:

SSB. A1A. FM. MA


##441#04C35J/ Cum se numeste montajul din figura?

Demodulator in inel. Detector de raport. Detector de MA. Detector SSB


##442#01C36/ In cazul unui rezonator cu cuart in taietura AT, ce legatura este intre grosimea sa si frecventafundamentala de rezonanta?


167 of 249 14/11/2019, 10:15

La aceasta taietura frecventa nu depinde de grosimea rezonatorului. Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mica. Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mare. Numai peste 4-5MHz exista o legatura directa intre grosime si frecventa.


Taietura AT se foloseste pentru frecvente fundamentale cuprinse intre 1 MHz si 25 MHz, cu modfundamental de oscilatie de contur. Acest tip de taiere este folosit si pentru frecventele overtone(armonicile de ordin impar 3, 5, 7) cu frecvente in gama de la 17 MHz pana la 250 MHz.Uzual, rezonatoarele au frecvente de oscilatie cuprinse intre 15 kHz si 25 MHz, deoarece pentrufrecvente mai mici dimensiunile lamei de cuart sunt mari, greu de obtinut, iar pentru frecvente maimari lamela de cuart devine fragila ca urmare a grosimii foarte mici(s <= 0,15 mm).(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, dupa link documentatie PDF)

##443#02B36/ Ce conditii sunt necesare pentru ca un oscilator LC cu reactie sa functioneze?

Montajul trebuie sa aiba un castig mai mic decat unitatea. Montajul trebuie sa fie corect neutrodinat. Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie pozitiva suficient de profunda pentru a fi

compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant. Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie negativa suficient de profunda pentru a fi

compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant.


Conditia de amorsare si intretinere a oscilatiilor este conditia Barkhausen, care spune ca daca avemo reactie pozitiva in 0° sau 360° cu un castig supraunitar, oscilatiile sunt intretinute.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##444#03A36J/ Colpitts si Clapp sunt tipuri de:

Alimentatoare in comutatie. Stabilizatoare de tensiune. Oscilatoare. Modulatoare echilibrate.


Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3 puncte, denumite dupa inventatoriilor.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##445#04A36J/ Vackar si Clapp sunt tipuri de:

Alimentatoare in comutatie. Stabilizatoare de tensiune. Modulatoare echilibrate. Oscilatoare.



168 of 249 14/11/2019, 10:15


##446#05A36J/ Hartley si Clapp sunt tipuri de:

Alimentatoare in comutatie. Oscilatoare. Stabilizatoare de tensiune. Modulatoare echilibrate.



##447#06A36J/ Colpitts si Hartley sunt tipuri de:

Oscilatoare. Modulatoare echilibrate. Alimentatoare in comutatie. Stabilizatoare de tensiune.



##448#07C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizorinductiv? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)

Hartley. Colpitts si Clapp. Vackar. Colpitts si Vackar.


Mnemonica: H - Henry, unitatea de masura a inductantei(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##449#08C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizorcapacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)

Hartley si Colpitts. Colpitts si Clapp. Clapp si Hartley. Hartley si Vackar.



169 of 249 14/11/2019, 10:15

Dintre oscilatoarele 'in trei puncte' clasice, oscilatorul Hartley e construit cu priza labobina(mnemonica: H=camp magnetic, deci bobina). Colpitts si Clapp(mnemonica:C=Condensator) sunt cu priza intre capacitati.(rezolvare: YO6OWN, 2007)


Vackar si Hartley. Hartley si Clapp. Vackar si Clapp. Colpitts si Hartley.



Vackar si Hartley. Hartley si Clapp. Colpitts si Hartley. Colpitts siVackar.


##452#11C36/ De ce este recomandabil ca bobinele folosite in VFO sa fie realizate cat mai strans si pecarcase cat mai rigide?

Sunt mai usor de ajustat la reglaj. Se inbunatateste izolatia termica. Creste imunitatea la vibratii. Scad capacitatile parazite.


Daca ne uitam la formula lui Nagaoka, observam ca inductanta L a unei bobine variaza cudimensiunile mecanice: Lungime, Diametru si Numar de spire, precum si de materialul miezului.Cum vibratia nu afecteaza numarul spirelor, materialul si diametrul, ne este usor sa ne inchipuim catde mult se deformeaza o bobina-resort la vibratie, cand spirele se indeparteaza si se apropie intreele. In acest caz, L variaza in timp ce bobina vibreaza, cu toate consecintele negative. In VFO, lafrecventa de RF, orice mica miscare afecteaza frecventa destul de mult, si se impune rigidizareabobinelor.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##453#12C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului scade cu temperatura.Ce solutie de remediere este recomandabila?

O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cuunele cu coeficient termic negativ.

O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu


170 of 249 14/11/2019, 10:15

unele cu coeficient termic pozitiv. Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu unele

cu coeficient termic zero. In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.


In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e data de un circuit LC. Daca neuitam la formula lui Thomson, frecventa de rezonanta scade cu cresterea capacitatii si/sau crestereainductantei. Cum in problema nu se pomeneste de inductanta, se considera ca aceasta ramaneconstanta. In realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de L=constant,capacitatea creste cu cresterea temperaturii. Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat lacresterea temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri de condensatoare: cucoeficient termic negativ si pozitiv, astfel imperecheate incat capacitatea compusa sa ramanaconstanta la valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de lucru a VFO.Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient pozitiv, frecventa va scadea pregnantcu temperatura; Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate compune cumetoda explicata inainte. Un termistor, fiind o rezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e depreferat, mai ales ca nu rezolva problema noastra.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##454#13C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului creste cu temperatura.Ce solutie de remediere este recomandabila?

O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cuunele cu coeficient termic negativ.

O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cuunele cu coeficient termic pozitiv.

Toate condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu unelecu coeficient termic zero.

In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.


In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e data de un circuit LC. Daca neuitam la formula lui Thomson, frecventa de rezonanta creste cu scaderea capacitatii si/sau scadereainductantei. Cum in problema nu se pomeneste de inductanta, se considera ca aceasta ramaneconstanta. In realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de L=constant,capacitatea scade cu cresterea temperaturii. Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat lacresterea temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri de condensatoare: cucoeficient termic negativ si pozitiv, astfel imperecheate incat capacitatea compusa sa ramanaconstanta la valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de lucru a VFO.Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient negativ, frecventa va creste pregnant cutemperatura; Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate compune cu metodaexplicata inainte. Un termistor, fiind o ezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e de preferat,mai ales ca nu rezolva problema noastra.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##455#01C37J/ Analizati schema alaturata. Ea reprezinta:


171 of 249 14/11/2019, 10:15

Principiul RAA. Principiul buclei PLL. Principiul reactiei. Principiul conversiei.


In figura este prezentat principiul buclei PLL: OCT este Oscilator Controlat in Tensiune careproduce semnalul util(purtatoarea). Semnalul util, este comparat in de comparatorul de faza CF cusemnalul-etalon dat de un oscilator cu cuart XO(Xtall Oscillator). Comparatorul de faza, comparafrecventa XO cu frecventa semnalului dat de OCT si genereaza un semnal de corectie, care trecutprintr-un filtru-trece-jos FTJ si care controleaza OCT, care este 'adus pe calea cea buna'.Rolul FTJ este de a elimina riplurile rapide generate de CF neideal, astfel incat semnalul de corectiea frecventei OCT sa aiba o variatie liniara cu abaterea OCT in frecventa.Semnalul de corectie polarizeza de obicei o dioda varicap introdusa intr-un circuit oscilant LCIn figura, OCT va produce un semnal cu aceeasi frecventa cu cea a XO, adica schema e functionaladar utila doar didactic. In mod normal, semnalul adus de la OCT la CF este divizat in frecventa deun prescaler, astfel incat se obtine relatia f(OCT) = n * f(XO), si deci in schema cu PLL un cristalde frecventa scazuta stabilizeaza in frecventa un OCT/VFO de RF.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##456#02C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'XO'?

Filtru cu cuart de banda ingusta. Oscilator cu frecventa controlata de bucla. Oscilator de referinta cu cuart. Oscilator cu calare de faza.


In figura este prezentat principiul buclei PLL: OCT este Oscilator Controlat in Tensiune careproduce semnalul util(purtatoarea). Semnalul util, este comparat in de comparatorul de faza CF cusemnalul-etalon dat de un oscilator cu cuart XO(Xtall Oscillator). Comparatorul de faza, comparafrecventa XO cu frecventa semnalului dat de OCT si genereaza un semnal de corectie, care trecutprintr-un filtru-trece-jos FTJ si care controleaza OCT, care este 'adus pe calea cea buna'.Rolul FTJ este de a elimina riplurile rapide generate de CF neideal, astfel incat semnalul de corectiea frecventei OCT sa aiba o variatie liniara cu abaterea OCT in frecventa.Semnalul de corectie polarizeza de obicei o dioda varicap introdusa intr-un circuit oscilant LCIn figura, OCT va produce un semnal cu aceeasi frecventa cu cea a XO, adica schema e functionala


172 of 249 14/11/2019, 10:15

dar utila doar didactic. In mod normal, semnalul adus de la OCT la CF este divizat in frecventa deun prescaler, astfel incat se obtine relatia f(OCT) = n * f(XO), si deci in schema cu PLL un cristalde frecventa scazuta stabilizeaza in frecventa un OCT/VFO de RF.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##457#03C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'CF'?

Filtru cu cuart.(crystal filter). Regulator de faza controlat de bucla. Dispozitiv de comanda a frontului impulsurilor. Comparator de faza.



##458#04B37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'FTJ'?

Filtru cu cuart de tip 'trece jos' (in aceasta schema). Filtru de tip 'trece jos' Formator de 'trenuri de impulsuri' cu pas controlat. Formatorul 'tactului de juxtapunere'.



173 of 249 14/11/2019, 10:15


##459#05C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'OCT'?

Optimizator controlat in tensiune. Optimizator al constantei de timp. Oscilator cu frecventa controlata de bucla. Oscilator de referinta cu cuart.



##460#06C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'XO'?


174 of 249 14/11/2019, 10:15

Filtru cu cuart de banda ingusta. Oscilator cu frecventa controlata de bucla. Oscilator cu cuart cu frecventa reglabila continuu (VXO). Baza de timp pilotata cu cuart.



##461#01A41/ Analizati schema alaturata. Precizati ce fel de receptor reprezinta:

Sincrodina. Cu conversie directa. Superheterodina.Cu amplificare directa.


Avem o superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem un singur mixer care amestecasemnalul receptionat cu semnalul generat de VFO, generand frecventa intermediara care intra inAFI - amplificatorul de frecventa intermediara.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##462#02B41J/ Un receptor pentru SSB contine numai doua oscilatoare. Ce tip de receptor este cel maiprobabil sa fie?

Receptor cu amplificare directa. Superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.


175 of 249 14/11/2019, 10:15

Superheterodina cu dubla schimbare de frecventa. Receptor cu conversie directa.


Daca este receptor de SSB si are 2 oscilatoare, unul este obligatoriu BFO - beat frequency oscillator- care injecteaza semnal in demodulator; mai ramane un oscilator local pentru un mixer - deci avemo superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem o sigura frecventa intermediara.(rezolvare: yo6own, 2007)

##463#03B41J/ Un receptor pentru SSB contine trei oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai probabil safie?

Receptor cu amplificare directa. Superheterodina cu simpla schimbare de frecventa. Superheterodina cu dubla schimbare de frecventa. Receptor cu conversie directa.


Din cauza ca avem SSB, unul din oscilatoare este BFO(Beat Frequency Oscillator) care isiinjecteaza semnalul in demodulator. Mai raman 2 oscilatoare, care cel mai probabil duc 2 mixere. Inacest caz avem dubla schimbare de frecventa, adica superheterodina.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##464#04A41K/ Ce tip de receptor este posibil sa nu contina oscilatoare?

Receptorul cu amplificare directa. Receptor de tip 'diversity'. Aceasta situatie nu este posibila. Receptorul cu conversie directa.


Fara oscilatoare, avem un receptor fara frecvente intermediare, si alte conversii. Este un receptor detip 'direct', cu sau fara etaje de amplificare RF, filtre, si amplificare audio(sau fara.)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##465#05A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentrusemnale MA?

Trei. doua. Unul. Niciunul.


Cel mai simplu receptor de MA contine doar antena, detectorul si castile, fara niciun oscilator.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##466#


176 of 249 14/11/2019, 10:15

06A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentrusemnale telegrafice?



La receptia CW receptionam o purtatoare RF activa in ritmul semnalului telegrafic. Trebuie sa avemminim un BFO - Beat Frequency Oscillator, ca prin mixarea celor doua semnale(receptionata si dela BFO) sa selectam produsul care intra in zona frecventelor audio si avem un receptor CW primitiv.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##467#07A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentrusemnale SSB?



Clasic, la demodularea SSB, avem nevoie de un BFO, care injecteaza semnal in detector. Dar mainou am putea raspunde: niciunul, punem un DSP si demodulam digital(desigur, nu asta e raspunsulasteptat de ANCOM).(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##468#01B42/ Receptorul a carei schema bloc este prezentata mai jos este destinat receptiei semnalelor:

A3E, J3E, A1A. A3E, J3E, F3E. A3F, A3E, F3E. A3F, A1A, F3E.


Receptorul functioneaza nativ pentru CW si SSB. Deoarece AM are 2 benzi laterale cu aceeasiinformatie + purtatoare fara informatie, un receptor de SSB poate receptiona cu succes una din cele2 benzi laterale ale emisiunii AM. Deci AM, SSB, CWObservam ca putem decupla BFO, deci putem deduce ca in principiu(depinde de demodulator)radioul poate receptiona si AM, fara sa foloseasca trucul SSB explicat mai sus.(rezolvare: yo6own, 2007)

##469#


177 of 249 14/11/2019, 10:15

02A42J/ Ce fel de receptor reprezinta schema bloc din figura?

Un receptor superheterodina cu simpla schimbare de frecventa. Un receptor superheterodina cu dubla schimbare de frecventa. Un receptor cu amplificare directa. Un receptor cu conversie directa.


Avem 2 blocuri care ne evidentiaza urmatoarele: MIX+VFO ca avem o singura schimbare defrecventa(heterodinare), si DP+BFO ca avem un receptor de SSB, AM si CW. In concluzie, 'Unreceptor superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.' este raspunsul corect.dubla schimbare de frecventa sugerata de un alt raspuns este incorecta, deoarece avem un singurmixer, receptor cu amplificare directa nu este, deoarece un receptor cu amplificare directa nu areconversie de frecventa(mixer), si conversie directa nu este fiindca detectorul nu este primul etajdupa antena.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##470#03B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului dinfigura?

Amplificator de joasa frecventa. Amplificator de frecventa intermediara. Amplificator de inalta frecventa. Mixer.


Semnul de antena de receptie si difuzorul ne arata ca avem un receptor(pe scurt, RX). Pe intrarea deantena, trebuie sa avem un amplificator de semnal mic, de radiofrecventa.(rezolvare: yo6own, 2007)


Amplificator de joasa frecventa.


178 of 249 14/11/2019, 10:15

Amplificator de frecventa intermediara. Amplificator de inalta frecventa. Mixer.


Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare defrecventa. Blocul nemarcat este mixerul care produce FI din amestecul semnalului receptionat cusemnalul generat de oscilatorul local VFO.(Variable Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila,ca sa avem si acord pe frecventa)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Oscilator cu frecventa variabila. Detector de produs. Oscilator de batai. Modulator echilibrat.


Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare defrecventa. Mixerul produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat deoscilatorul local VFO(blocul nemarcat).(Variable Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila, casa avem si acord pe frecventa)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Detector de produs. Amplificator de frecventa intermediara. Amplificator de inalta frecventa. Mixer.


Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare defrecventa. Mixerul produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat de


179 of 249 14/11/2019, 10:15

oscilatorul local VFO. FI(frecventa intermediara) intra in AFI - Amplificatorul de FI - bloculnemarcat.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Detector de produs. Circuit de accentuare. Oscilator de batai (BFO). Modulator echilibrat.


Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare defrecventa, pentru CW si SSB. DP - Detector de Produs.Blocul nemarcat este BFO - Beat FrequencyOscillator. BFO genereaza un semnal apropiat ca frecventa de semnalul de demodulat, pentru a aveasi o componenta audio. Bataile sunt un proces fizic, de interferenta a unor semnale apropiate cafrecventa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


Amplificator de joasa frecventa. Amplificator de frecventa intermediara. Amplificator de inalta frecventa. Mixer.


Dupa detector, avem semnal de audiofrecventa(frecvente joase, putere foarte mica) si pana ladifuzor avem nevoie de un amplificator de audiofrecventa(frecvente joase, putere medie)(rezolvare: yo6own, 2007)



180 of 249 14/11/2019, 10:15

Detector de raport. Detector de varf. Detector de produs. Detector de faza.


Avem schema unui receptor pentru SSB/CW - lipseste detectorul de produs.(rezolvare: yo6own, 2007)

##477#10C42J/ Ce functie NU este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului dinfigura?

Detector de produs. Amplificator de frecventa intermediara. Filtru cu cuart. Filtru LC cu circuite cuplate.


Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu schimbare de frecventa.Dintre raspunsurile propuse:Detector de produs: NU este posibil sa avem doua, avem deja unul, dupa blocul nemarcat, in plus,DP cere obligatoriu un BFO, pe care nu l-am avea.AFI - blocul nemarcat este AFI in mod tipic, fiind dupa mixer.Filtru cu cuart - ar putea fi, filtru de cuart pentru AFI, sau un roofing filter cu cuart.Filtru LC - poat fi, cu acelasi rol ca filtrul cu cuart(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##478#01C43/ In ce scop este folosita de obicei purtatoarea la receptia unei emisiuni A3E?

Este inlaturata, caci separa cele doua benzi laterale. Contine informatia despre modulatie. Pentru a mentine simetria intre cele doua benzi laterale. Foloseste ca semnal de referinta pentru demodularea cu un detector de anvelopa.


A3E este A = AM cu Banda laterala dubla, 3 = un singur canal, info analogica, E = Telefonie; Nuare purtatoare suprimata, aceea ar fi J3E; Semnalul cu purtatoare modulata AM se demoduleazaclasic cu un detector de anvelopa cu dioda de detectie si celul RC. Fara purtatoare, ca in cazul J3E,


181 of 249 14/11/2019, 10:15

simpla detectie nu e suficienta, asa ca purtatoarea trebuie re-generata la receptie.(rezolvare: YO6OWN, 2010)

##479#01C51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul dintre argumentele principale pentruadoptarea unei scheme de emitator cu translare de frecventa?

Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului. Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil. Modulatia se poate realiza intr-un etaj care functioneaza pe frecventa fixa.


Daca avem un emitator pe 7MHz si translatam emisia lui printr-un translator 3x, putem lucra in21MHz. Si banda creste de 3x asa ca nu e asa simplu.Putem sa eliminam cateva raspunsuri: Nu garanteaza functionarea pe aceeasi frecventa a RX si TX,asta e treaba oscilatorului local comun. Comutarea TX/RX trebuie sa fie simpla in momentul in careai un TX si un RX, indiferent daca exista translare sau nu. La radioamatori moda mai putininfluenteaza, influenta au solutiile tehnice, costurile sau alte argumente. Raspunsul care poate ficorect este cel cu modulatia pe frecventa fixa, caz in care translatia ar trebui sa fie ajustabila.(aceasta este o incercare de rezolvare, daca aveti un raspuns mai complet, nu ezitati sa mi-l trimiteti)(rezolvare: YO6OWN, 2010)


Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului. Se pot utiliza in comun cu receptorul mai multe blocuri, deci rezulta o constructie mai

compacta. Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.


##481#03B51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul dintre argumentele principale pentruadoptarea unei scheme de emitator cu translare de frecventa?

Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil. Faciliteaza realizarea in aceeasi caseta a receptorului si a emitatorului (Transceiver). Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Continutul de armonice la iesire este mai redus.



Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului. Continutul de armonice la iesire este mai redus. Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.


182 of 249 14/11/2019, 10:15


##483#01B52/ Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?

Un emitator cu multiplicare de frecventa F3E. Un oscilator cu bucla PLL. Un emitator cu translatarea frecventei. Un repetor.


Avem o schema care incepe cu microfon, si se termina cu antena - un emitator. Automat sedescalifica doua raspunsuri propuse: Nu avem oscilator PLL si nici un repetor.Incepem sa identificam blocurile din schema:AJF - amplificator de joasa frecventa - amplifica semnalul microfonului.OSC - probabil oscilatorul care genereaza puratoarea sau similarBUFF - Buffer, etaj de amplificare in putere(nu la nivel de putere de emisie), cu rol mai ales deseparatie, intare Hi-Z pentru a nu incarca etajul din amonte, pentru a nu deforma forma semnalului.Nu introduce modificari in frecventa.AP - amplificator de Putere, inainte de antena, este amplificatorul de radiofrecventa, amplificatorulde emisie. Nu introduce modificari in frecventa.Modulul 'x12' este un modul care multiplica frecventa de 12 ori, '*12'. Acest modul ne indica unemitator cu multiplicare de frecventa. Nu imi dau seama cum se face modulatia de frecventa F3E,cum raspunsul sugereaza.Nu avem un emitator cu translatatea frecventei, deoarece translatarea de frecventa se face prinmixare cu freventa unui OL, si ne lipsesc din schema ambele.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##484#02B52/Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?

Un emitator cu multiplicare de frecventa. Un emitator telegrafic. Un emitator cu translatarea frecventei. Un emitator SSB.


ARF - amplificator de radiofrecventa, ne indica ca OSC genereaza direct semnal in banda de emisie.Deoarece nu avem un modulator, dar observam un intrerupator care comanda ceva la OSC,deducem ca informatia introdusa in sistem este telegrafie sau informatie digitala. AP este


183 of 249 14/11/2019, 10:15

emplificatorul de putere pentru emisie, dar nu ne mai spune nimic in plus.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##485#01C53/ Un emitator destinat lucrului in mai multe game de frecventa, este prevazut in etajul final cuun circuit de neutrodinare ne comutabil (acelasi in totate gamele). In care dintre game esterecomandabil sa se efectueze neutrodinarea?

Pe frecventa de lucru cea mai mica. Pe frecventa de lucru cea mai mare. Pe o frecventa din mijlocul intervalului de frecvente de lucru. Pe orice frecventa din gamele de lucru.


##486#02B53J/ Ce se intelege prin VXO in limbajul curent al radioamatorilor?

Un tip de excitator in care semnalul unui oscilator cu frecventa variabila (LC) este mixatcu cel provenind de la un oscilator pe frecventa fixa stabilizat cu cuart.

Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este modificata intre anumitelimite.

Un tip de excitator in care se foloseste un rezonator cu cuart ce oscileaza direct pe oarmonica mecanica a sa.

Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este controlata permanent (prinreglaj automat) in comparatie cu frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart.


Variable Xtall Oscillator.(rezolvare: YO6OWN, Basov, 2008)

##487#03B53J/ Ce se intelege prin VFX in limbajul curent al radioamatorilor?




Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este controlata permanent (prinreglaj automat) in comparatie cu frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart.


VFX in TehniumVFX = oscilator cu frecventa variabila cu stabilizare controlata prin cristal(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2013)

##488#04B53J/ Ce se intelege prin XO in limbajul curent al radioamatorilor?


Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este modificata intre anumite


184 of 249 14/11/2019, 10:15

limite. Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este controlata permanent (prin

reglaj automat) in comparatie cu frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart. Un tip de excitator pe frecventa fixa pilotat cu cuart.


Xtal Oscillator = Crystall Oscillator - Oscilator cu cuart(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##489#05B53J/ Ce se intelege prin VFO in limbajul curent al radioamatorilor?




Un tip de excitator in care se foloseste un oscilator LC cu frecventa variabila.


Variable Frequency Oscillator - Oscilator cu frecventa variabila. In circuitul LC al oscilatorului deacord al frecventei, de obicei capacitatea e variabila mecanic, cu butonul de acord. Se poate simagnetic, prin introducerea unui miez de ferita intr-o bobina. In cazul unui VFO pe post demodulator FM, capacitatea din LC este realizata cu dioda varicap.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##490#06B53L/ Ce tip de emisiune produce un emitator de telefonie daca pentru formarea semnaluluifoloseste un modulator echilibrat urmat de un filtru cu banda de 2,5kHz?

Emisiuni MF cu banda ingusta. Emisiuni cu modulatie de faza. Emisiuni cu banda laterala dubla. Emisiuni cu banda laterala unica.


Modulatorul echilibrat produce DSB(double sided band) - modulatie AM, cu doua benzi lateraleidentice, cu purtatoare suprimata. Ca sa treaca de filtru si sa ramana DSB, trebuie filtru de bandalarga, fiindca benzile laterale sunt suficient de distantate. in cazul nostru, filtrul de 2.5kHz este debanda ingusta, astfel incat poate trece de el o singura banda laterala, deci din DSB/BLD ramanedoar SSB/BLU(single sided band/banda laterala unica)(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##491#07B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei defrecventa?

Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio. Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul final.


185 of 249 14/11/2019, 10:15


Montajul clasic este cu dioda varicap(adica reactanta controlata XC) pusa in circuitul LC a unuioscilator.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##492#08B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei de faza?

Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul final. Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio.


##493#09B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei unghiulare?

Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio. Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul final.


##494#10B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu dublabanda laterala?

Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru cu banda ingusta. Folosind un oscilator 'de purtatoare' si a unui amplificator audio. Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator 'de purtatoare'.


Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare amodulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare amodulatorului injectam semnal de la un oscilator local.Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putemobtine SSB.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##495#11B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu bandalaterala unica?

Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio. Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu banda ingusta. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata,cuplat cu. un filtru cu banda ingusta.



186 of 249 14/11/2019, 10:15

Daca vorbim de modulatii, e vorba de RF si excludem din start raspunsul cu amplificator audio.Modulatoarele cu reactanta controlata se folosesc la modulatoarele FM. Un modulator echilibrat,urmat de filtrul de banda ingusta, poate fi folosit pt generarea SSB.(BLU pe romaneste)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##496#12B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu bandalaterala unica?

Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu banda ingusta. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru cu banda ingusta. Folosind un modulator echilibrat atacat de un semnal DSB. Folosind un modulator cu reactanta controlata, urmat de un mixer echilibrat.



##497#13B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu dublabanda laterala?

Folosind un modulator de tip 'Husky' si a unui defazor de 90 grade (metoda defazajului). Folosind un modulator echilibrat si a unui oscilator 'de purtatoare'. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator. Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru cu banda ingusta.



##498#14B53/ Ce este un modulator echilibrat?

Un modulator care produce semnal MF cu deviatia echilibrata. Un modulator care produce semnal SSB cu purtatoarea suprimata. Un modulator care produce semnal DSB cu purtatoarea suprimata. Un modulator care produce semnal MF cu purtatoarea suprimata.


Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare amodulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare amodulatorului injectam semnal de la un oscilator local.Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putem


187 of 249 14/11/2019, 10:15

obtine SSB.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##499#01B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 20 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de50Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?

4W 6W 8W 10W


P=U*I=U2/R = 20V * 20V / 50Ω = 8WIn cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putemimagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitiatensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativaconsiderata.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


14W 16W 18W 20W




6W 9W 10W 12W


P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 75Ω = 12WIn cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putemimagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitiatensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa


188 of 249 14/11/2019, 10:15

considerata.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


25W 50W 100W 250W




100W 200W 300W 400W




2W 5W 10W 25W


P=U*I=U2/R = 10V * 10V / 50Ω = 2WIn cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putemimagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitiatensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa


189 of 249 14/11/2019, 10:15

considerata.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##505#07C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o emisiune F3E ideala, daca deviatia defrecventa este de 5kHz (NBFM), iar semnalul de modulatie este de 3kHz?



B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 3) = 16kHz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##506#08C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o emisiune F3E ideala, daca deviatia defrecventa este de 5kHz, iar semnalul de modulatie este de 1kHz?












190 of 249 14/11/2019, 10:15


##509#11D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

1 radian. 2 radiani. 3 radiani. Nu exista!


##510#12D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 2,5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?



##511#13D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 1,25kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?



##512#14D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 1kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

5 radiani. 4 radiani. 3 radiani. Nu exista!


##513#15D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de 5kHzsi o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=1. Km=2. Km=3. Km=4.


191 of 249 14/11/2019, 10:15


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 5kHz = 1Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##514#16D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de2,5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=1. Km=2. Km=3. Km=4.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 2.5kHz = 2Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##515#17D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de1,25kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=1. Km=2. Km=3. Km=4.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 1.25kHz = 4Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##516#18D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de 1kHzsi o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=5. Km=4. Km=3. Km=2.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoare


192 of 249 14/11/2019, 10:15

Km = 5kHz / 1kHz = 5Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##517#01B61/ Una din figurile de mai jos reprezinta antena dipol indoit. Precizati care:

Figura 1. Figura 2. Figura 3. Figurile 1 si 3.


Din punct de vedere radio, nu se comporta ca indoitura un element radiant care are un unghi defrangere mai mare de 120 ° Orice e mai obtuz de atat se comporta in practica la fel ca un elementdrept. Figura 1 este un dipol simplu, figura 2 este un dipol indoit, figura 3 nu este o antenastandard(daca are capetele indoite, nu e dipol indoit). Dipol indoit = eng. Folded dipole.(rezolvare: yo6own, 2007)

##518#02B61/ Precizati care din figurile de mai jos poate reprezenta antena verticala in sfert de unda(Ground Plane).

Figura 1. Figura 2. Figura 3. Figurile 2si 3.


Figura 2 e in mod clar, antena dipol.Figura 1 este un Ground plane cu 4 contragreutati, desi schema nu este suficient de tri-dimensionala,iar problema nu precizeaza planul vertical sau orizontal in care este prezentata imaginea 2DFigura 3 ar putea fi, la limita, un Ground Plane cu o singura contragreutate, la 90°Dintre figura 1 si figura 3 castiga figura 1, fiind un Ground Plane clasic, cu mentiunea generala cafigurile ar putea fi mai sugestive.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##519#03B61/ Se considera un dipol in semiunda alimentat la frecventa de rezonanta. Care dintre cele trei


193 of 249 14/11/2019, 10:15

figuri alaturate reprezinta distributiile de curent si tensiune in aceasta antena?

Fig.1. Fig.2. Fig.3. Nici una.


La o antena dipol intilnim ventre de curent I (puncte cu intensitate maxima) si noduri de tensiune U(puncte de tensiune minime).(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##520#04B61/ Cate elemente active contine o antena Yagi cu 5 elemente?

1 element. 2 elemente. 3 elemente. 4 elemente.


Avem reflectorul(pasiv), rezonatorul(activ), si 3 elemente directoare pasive.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##521#05B61J/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (inλ/4), daca radialele vor fi inclinate in jos?

Zin scade. Zin creste. Zin este constanta. Zin devine capacitiva



194 of 249 14/11/2019, 10:15

Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedantala mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datoritafaptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acestunghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiulformat in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferiteunghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :Unghiul de90 grade => Z=36 Ω120 grade => Z=50 Ω180 grade => Z=75 Ω(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##522#06B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene'Ground plane' (in λ/4), daca radialele sunt inclinate in jos la 45 de grade?

Zin=18Ω Zin=36Ω Zin=52Ω Zin=72Ω


'inclinate in jos la 45 de grade' din textul problemei, este 135° fata de verticala, in notatia de mai josAntena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedantala mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datoritafaptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acestunghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiulformat in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferiteunghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :Unghiul de90 grade => Z=36 Ω


195 of 249 14/11/2019, 10:15

120 grade => Z=50 Ω180 grade => Z=75 ΩSOLUTIA :In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutatieste de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea cepermite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##523#07C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene dipol orizontal in λ/2, daca se mareste diametrul fizic al conductorului din care este realizat?

Zin creste; ΔF creste. Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Dacadipolul cu diametrul fizic marit il consideram ca fiind facut din N conductoare alaturate cu diametrulinitial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci Q a scazut si banda a crescut.Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la care e montat dipolul, intre 72Ωsi 50Ω Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##524#08C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene 'Ground plane' (in λ/4), daca se mareste diametrul fizic al conductoarelor din care esterealizata?

Zin creste; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Dacaantena cu diametrul fizic marit o consideram ca fiind facuta din N conductoare alaturate cudiametrul initial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci Q a scazut si banda a crescut.Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de unghiul contragreutatilor, veziproblemele I14, I68 date de YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa


196 of 249 14/11/2019, 10:15

ma ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##525#09C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene dipol orizontal in λ/2, daca se micsoreaza diametrul fizic al conductorului din care esterealizat?

Zin creste; ΔF creste. Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Ladipolul cu diametrul fizic misorat C scade deci Q creste, banda scade.Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la care e montat dipolul, intre 72Ωsi 50Ω Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##526#10C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene 'Ground plane' (in λ/4), daca se micsoreaza diametrul fizic al conductoarelor din care esterealizata?

Zin creste; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Ladipolul cu diametrul fizic misorat C scade deci Q creste, banda scade.Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de unghiul contragreutatilor, veziproblemele I14, I68 date de YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sama ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##527#11B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene'Ground plane' (in λ/4), daca radialele sunt intr-un plan perpendicular pe radiator?


197 of 249 14/11/2019, 10:15



Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedantala mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datoritafaptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acestunghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiulformat in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferiteunghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :Unghiul de90 grade => Z=36 Ω120 grade => Z=50 Ω180 grade => Z=75 Ω(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##528#12B61J/ Care este motivul principal pentru care antena 'Ground plane' (in λ/4) se realizeaza curadialele inclinate in jos?

Astfel creste unghiul fata de orizont al lobului principal. Este mai usor de construit in aceasta forma, deoarece radialele sunt in prelungirea

ancorelor. In aceasta forma pe radiale se depoziteaza mai putina apa (si deci si gheata) Prin inclinarea radialelor cu un anumit unghi fata de orizontala, impedanta de intrare la

rezonanta Zin poate fi adusa la aproximativ 52Ω.


Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedantala mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datorita


198 of 249 14/11/2019, 10:15

faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acestunghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiulformat in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferiteunghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :Unghiul de90 grade => Z=36 Ω120 grade => Z=50 Ω180 grade => Z=75 ΩSOLUTIA :In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutatieste de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea cepermite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##529#13B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin, a unei antene dipolorizontal in λ/2 instalat la o inaltime fata de sol mai mare de λ/2?



##530#14C61/ Care dintre metodele de mai jos este cea mai potrivita pentru a creste (largi) banda defrecvente a unei antene directive cu elemente parazite (cum este antena Yagi de exemplu)?

Folosirea unor elemente cu diametrul mai mare. Folosirea unor elemente cu diametrul mai mic. Folosirea unor 'trapuri' pe elemente. Redimensionarea distantelor intre elementi.


La aproape orice antena, cresterea in diametru al elementului radiant(tub, sarma) duce la crestereabenzii. Se pot fabrica diametre foarte mari din fire de diamatre mici, in sistemul 'colivie' .(rezolvare: yo6own, 2007)

##531#01A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Long Yagi'.Precizati care:


199 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 1. Diagrama 2. Diagrama 3. Diagramele 2 si 3.


Daca vorbim de antena Yagi, indiferent de varianta, diagrama arata cu un lob pronuntat catre inaintesi un lob foarte atenuat catre inapoi. Lobii laterali sunt nesemnificativi, incat de multe ori nu se maireprezinta.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##532#02A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Dipol simplu inλ/2'. Precizati care:



Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii : fata si spate, iar raportul fata/spateeste 1.Diagrama 1 este diagrama unei antene cu raport fata/spate supraunitar - lobul frontal este multpronuntat, avem de-a face cu diagrama in plan orizontal al unei antene de tip beamDiagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/2Diagrama 3, daca este o diagrama in plan orizontal, este diagrame unei antene cu 2 directiipredominante de propagare - antena usor directiva, cu cativa lobi mici laterali, insa raportulfata/spate este supraunitar asa ca sigur nu este diagrama unui dipol.Daca diagrama 3 ar fi o diagrama in plan vertical - nu este, fiindca se vede linia orizontala, siproblema ar fi ambigua - atunci ar putea fi diagrama de radiatie a unui dipol aflat la o distanta micade sol sau de planul de masa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##533#03A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei denumita inmod obisnuit 'Beam'. Precizati care:


200 of 249 14/11/2019, 10:15



In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o antena care concentreaza undaemisa intr-un fascicul ingust, de cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica deradiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte ingust si pronuntat in directia deradiatie, 'fata', un lob foarte mic in 'spate'.Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila este o antena catre fata si cat de'surda' este catre spate.Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara cu a antenei Beam.(rezolvare: yo6own, 2007)

##534#04B62K/ Care dintre figurile de mai jos ar putea fi cel mai probabil diagrama de radiatie a anteneifir lung (Long Wire)?



##535#05B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie in plan orizontal a anteneiverticale in λ/4?

Diagrama 1.


201 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 2. Diagrama 3. Diagramele 1 sau 2.


##536#06B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei denumita in modobisnuit 'Beam'?

Diagrama 1. Diagrama 2. Diagrama 3. Diagramele 1si 3.


In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o antena care concentreaza undaemisa intr-un fascicul ingust, de cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica deradiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte ingust si pronuntat in directia deradiatie, 'fata', un lob foarte mic in 'spate'.Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila este o antena catre fata si cat de'surda' este catre spate.Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara cu a antenei Beam.(rezolvare: yo6own, 2007)

##537#07C62K/ Care dintre figurile de mai jos cu certitudine nu poate reprezenta diagrama de radiatie inplan vertical a unei antene verticale?

Diagrama 1. Diagrama 2. Diagrama 3. Diagramele 1 sau 2.


##538#08C62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei 'izotropice'?


202 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 1. Diagrama 2. Diagrama 3. Diagramele 1 sau 2.


Izotropic inseamna 'in acelasi mod in orice directie' - antena izotropica este antena ideala, care areun front de unda sferic.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##539#09B62L/ Care dintre cele trei figuri reprezinta diagrama de radiatie in plan orizontal a unui dipolmontat orizontal?



Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii : fata si spate, iar raportul fata/spateeste 1.Diagrama 1 se potriveste descrieriiDiagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/4. Nu are directivitate claraDiagrama 3, este o antena directiva, cu raport fata/spate diferit de 1.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##540#10C62/ Una din figuri prezinta diagrama de radiatie in plan vertical a antenei verticale cu inaltimeade 5/8?. Care este aceasta?

Diagrama 1. Diagrama 2. Diagrama 3.


203 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagramele 1 sau 3.


##541#11B62/ Comparata cu un dipol λ/2, o antena directiva aduce un spor de semnal de doua puncte pescara Smetrului. Cat este castigul sau raportat la dipolul λ/2?

2 dBd 6 dBd 9 dBd 12 dBd


In teorie(repet in teorie, fiindca in practica nu e asa), un punct de S-metru = 6dB. Deci castigul de 2puncte S ale antenei directive sunt 12 dBIn practica, fabricantii implementeaza 1 punct S = 4dB, 5dB, 6dB, si cel mai des S-metrul esteneliniar.Pentru mai multa distractie, vezi link(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##542#12B62M/. Un emitator cu puterea la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G= 6dBd. Cat demare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de numai 3dBd sase asigure acelasi camp radioelectric la receptie?

75W 100W 150W 300W


dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.Cu antena de 6dBd = castig 4x, emitatorul se va auzi ca un emitator de 50W*4=200W care folosestepe post de antena un dipol.Cu antena de 3dBd = castig 2x, si la receptor sa se auda ca un 200W, trebuie ca emitatorul sa aiba100W.Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB)fiecarui etaj exprimate tot in dB.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##543#13B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=13 dBi. Cat demare trebuie sa fie puterea emitatorului cu care folosind o antena cu un castig de 3dBi, sa se asigureacelasi camp radioelectric la receptie?

100W 200W 250W 500W



204 of 249 14/11/2019, 10:15

dBi = decibel, castig luand ca referinta radiatorul izotrop.Doar cu antena de 3dBi emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu 10dB fata de cel de 50W pentru casa se auda similar in receptor.10dB = 10lg1010 = castig 10x, 50W * 10 = 500WCastigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB)fiecarui etaj exprimate tot in dB.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##544#14B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=10dBd. Cat demare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 4dBd sa seasigure acelasi camp radioelectric la receptie?

100W 200W 250W 500W


dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.Doar cu antena de 4dBd emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu 6dB fata de cel de 50W pentru casa se auda similar in receptor.6dB = castig 4x, deci 200W.Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB)fiecarui etaj exprimate tot in dB.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##545#15B62M/ Un emitator cu putere la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G=9dB. Cat de maretrebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 3dB sa se asigureacelas camp radioelectric la receptie?

100W 200W 250W 500W


In noua situatie, cu antena de 3dBd emitatorul trebuie sa mai aiba 6dB castig fata de cel de 50Wpentru ca sa se auda similar in receptor.6dB = castig 4x, deci 200W.Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB)fiecarui etaj exprimate tot in dB.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##546#16C62/ O antena verticala cu lungimea electrica mai mica de λ/4 prezinta la borne o impedanta acarei componenta reactiva este:

Totdeauna inductiva. Inductiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si capacitiva daca nu are

capacitate terminala. Capacitiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si inductiva daca nu are


205 of 249 14/11/2019, 10:15

capacitate terminala. Totdeauna capacitiva.


##547#17A62/ Printre caracteristicile unor antene este si 'raportul fata/spate'. Cum se defineste acesta?

Este numarul de directori impartit la numarul de reflectori. Este raportul intre distantele: director-element activ si respectiv reflector-element activ. Este raportul intre puterea aparent radiata pe directia maximului lobului principal si

puterea aparent radiata in directia exact opusa. Este raportul intre media puterii radiata in lobul principal si media puterii radiata in lobii

secundari.


Pe diagrama de radiatie, raportul fata/spate este aria lobului principal / aria lobului catre directiaopusa.Raspunsul cu directori/reflectori e incorect, deoarece se induce imaginea unei antene Yagi, insaorice antena are lobi si raport fata/spate.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##548#01B63/ Daca ΔL si ΔC sunt elemente 'distribuite', ce reprezinta circuitul din figura?

Schema echivalenta a unui cablu coaxial. Schema echivalenta a unei linii bifilare. Schema echivalenta a unui filtru de armonice. Schema echivalenta a unui filtru de retea.


Elemente de circuit distribuite - un fir putem sa-l consideram o inseriere de micro-inductante ΔLinfinit de mici, infinit de multe si care echivaleaza o bucata de fir infinit de scurta. Pentru calcule sefoloseste un nr foarte mare, nu infinitLa fel, capacitatea intre 2 fire putem sa-l consideram o capacitate constituita dintr-o infinitate(sau f.multe) capacitati in paralel, pentru fiecare segment de fir, infinit de scurt.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##549#02C63/ Se dau doua tipuri de cablu coaxial,ambele cu impedanta caracteristica de 50Ω si cu izolatiainterna din polietilena masiva (fara intruziuni de aer), dar cu diametre exterioare diferite: Cablultip1 are diametrul de 6mm, iar cablul tip2 de 12mm. Care dintre cabluri are capacitatea distribuita(pF/m) mai mare?.

Cablul cel subtire are capacitatea mai mare, caci distanta intre armaturi este mai mica. Cablul cel gros are capacitatea mai mare, caci contine mai mult dielectric.


206 of 249 14/11/2019, 10:15

Ambele cabluri au aceeasi capacitate distribita. Nu se poate preciza daca nu se cunoaste permitivitatea dielectricului.


##550#03C63/ Impedanta caracteristica a unui cablu coaxial depinde de permitivitatea dielectrica relativa amaterialului care constituie izolatia dintre conductorul interior (cu diametrul d) si cel exterior (cudiametrul D), precum si de:

D-d LOG(D/d) D/d √D/d


##551#04B63J/ O antena la rezonanta si cu impedanta la borne de 300Ω, este cuplata direct cu un fider farapierderi, a carui impedanta caracteristica este de 75Ω. Ce raport de unda stationara se obtine pefider?

SWR=2 SWR=3 SWR=4 SWR=5


SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel maimare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.In cazul nostru, SWR = 300/75 = 4(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)

##552#05B63J/ La un fider cu impedanta caracteristica de 75Ω este conectata o sarcina artificiala de 50Ω.Cat este raportul de unda stationara pe fider?

SWR=1,0 SWR=1,5 SWR=2,0 SWR=2,5


SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel maimare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.In cazul nostru, SWR = 75/50 = 1.5(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)

##553#06C63/ Un fider cu impedanta caracteristica Zo este utilizat cu un raport de unde stationare diferitde unitate (ne adaptare). Ce se poate spune despre raportul intre tensiunea si curentul asociate undeidirecte, respectiv celei reflectate, masurate in acelasi punct pe fider?


207 of 249 14/11/2019, 10:15

Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu Zo. Este Zo pentru unda directa si egal cu impedanta de sarcina pentru unda reflectata. Este egal cu impedanta de sarcina pentru unda directa si Zo pentru unda reflectata. Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu impedanta de sarcina.


##554#07C63/ Un fider este utilizat in regim ne adaptat. In acest caz cat este distanta L intre doua maxime(ventre) de tensiune invecinate?

L=λ L=λ/2 L=λ/4 L=λ/8


##555#08C63/ In care din situatiile de mai jos este foarte probabil ca impedanta caracteristica a unui cablucoaxial sa nu mai poata fi considerata ca o rezistenta pura?

Cand cablul are pierderi proprii extrem de mari. Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mari. Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mici. Cand cablul are pierderi proprii extrem de mici.


##556#09C63/ In care din situatiile de mai jos este posibil ca la un fider coaxial raportul de unde stationarela unul din capete sa fie mic (SWR=2), desi celalalt capat este lasat in gol?

Lungimea electrica a fiderului este un multiplu impar de λ/4. Lungimea electrica a fiderului este un multiplu par de λ/4. Fiderul este lung si/sau cu pierderi mari la frecventa de lucru. Fiderul este strans sub forma unei bobine (colac).


##557#10B63/ Pe toata lungimea unui fider fara pierderi si fara neregularitati:

1. SWReste totdeauna constant. 2. SWR creste totdeauna pe masura ce ne deplasam in sensul de la sarcina spre emitator. 3. SWR scade totdeauna pe masura ce ne deplasam, in sensul de la sarcina spre emitator. Afirmatia de la punctul 1 este valabila numai in cazul adaptarii perfecte (SWR=1), in

toate celelalte cazuri sunt valabile afirmatiile de la punctele 2 sau 3, dupa cum impedanta desarcina este mai mare. respectiv mai mica decat cea a fiderului.


##558#11B63/ Doua reflectometre absolut identice sunt montate unul la capatul dinspre antena, celalalt lacapatul dinspre emitator al unui fider coaxial care nu are neomogenitati, dar are pierderi care nu pot


208 of 249 14/11/2019, 10:15

fi neglijate. Daca reflectometrul din spre antena arata SWR=2 ce valoare poate indica cel din spreemitator?

1. Totdeauna mai mic sau cel mult egal cu cel din spre antena. 2. Totdeauna mai mare sau cel mult egal cu cel din spre antena. Valabil raspunsul de la pct.1 daca modulul impedantei antenei este mai mic decat

impedanta caracteristica a fiderului, sau cel de la pct.2 in cazul contrar. Valabil raspunsul de la pct.1 daca impedanta antenei are caracter inductiv, sau cel de la

pct.2 daca are caracter capacitiv.


##559#12B63/ Impedanta caracteristica a unei linii de transmisiune (a unui fider) pentru o frecventa dataeste:

Impedanta unitatii de lungime de linie (Ohmi/metru). Impedanta care conectata ca sarcina nu reflecta energie. Impedanta de intrare cand linia lucreaza in scurtcircuit. Impedanta de intrare cand linia lucreaza in gol.


##560#13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a masurat un raport de unde stationare SWR=2.Esteposibil sa se imbunatateasca raportul de unde stationare pe acest fider daca intre el si emitator seintercaleaza un circuit suplimentar de adaptare (TRANSMATCH)?

Da, dar numai daca atenuarea proprie a fiderului nu este prea mare. Nu. SWR pe fider va ramane acelasi in aceasta situatie. Da, totdeauna se imbunatateste SWR pe fider daca intre el si Tx se intercaleaza un

Transmatch. In functie de structura schemei Transmatch-ului, SWR pe fider poate sa creasca sau sa

scada.


SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel maimare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.Ducand rationamentul mai departe in cazul nostru, vedem ca SWR este dat de impedantacaracteristica a cablului si de impedanta sarcinii, asa ca orice am pune la intrarea fiderului,transmatch sau orice altceva, SWR ramane neschimbat(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)

##561#14B63L/ Un reflectometru de buna calitate montat la iesirea unui emitator, indica in functionare oputere in unda directa de 150 W si o putere in unda reflectata de 25 W. Care este puterea utila carese debiteaza la intrarea in fider?

125W 150W 175W √(150x150-25x25) = 122,5 W



209 of 249 14/11/2019, 10:15

150W - 25W = 125W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##562#15D63/ Un reflectometru de buna calitate este prevazut cu doua moduri de lucru pentru a masuraraportul de unda stationara (SWR): In modul 1 se citesc separat puterea directa si puterea reflectata(cate 8 subgame pentru fiecare) si se calculeaza SWR. In modul 2 se comuta instrumentul pe pozitia'calibrare' si cu ajutorul unui potentiometru se aduce indicatia instrumentului la cap de scala. Secomuta apoi pe 'masura' si se citeste direct SWR. Care dintre cele doua moduri de utilizare este celmai precis?

Modul 1 asigura o precizie mai buna. Modul 2 asigura o precizie mai buna. Amandoua modurile sunt la fel de precise, caci folosesc acelasi cuplor directional. La valori mari ale SWR este mai precis modul 2 ,caci se citeste spre capatul scalei

instrumentului indicator.


##563#16E63/ Cu ajutorul unui reflectometru se masoara raportul de unde stationare pe un fider coaxial,gasindu-se valoarea SWR=2. Apoi se scurteaza fiderul cu o bucata reprezentand aproximativ λ/8 sise masoara din nou, gasindu-se valoarea SWR=3. Se constata ca cele doua valori difera cu mult maimult decat ar corespunde preciziei de masura a reflectometrului (atestata prin verificareametrologica). Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta?

Cele doua citiri sunt corecte, fiecare pentru lungimile respective ale fiderului. Valoarea corecta este media aritmetica a celor doua citiri. Valoarea corecta este media geometrica a celor doua citiri. Nici una dintre cele doua citiri nu prezinta garantia ca este corecta.


##564#17D63K/ Un cablu coaxial ideal cu impedanta caracteristica Zo=75Ω este terminat pe o sarcinarezistiva Zs=60Ω. Pentru ce lungimi electrice ale cablului (exprimate in λ) impedanta la intrarea saeste o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva)? (Alegeti raspunsul cel mai complet).

Multiplu impar de λ/2. Multiplu par de λ/2. Multiplu impar de λ/8. Multiplu de λ/4


Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care ne permite sa facem match intre oimpedanta rezistiva si alta impedanta rezistiva; Relatia este:Z1*Z2=(Zc)2


##565#18B63J/ Un cablu coaxial cu atenuare neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=50Ω esteterminat pe o sarcina rezistiva Zs=25Ω. Cat este raportul de unde stationare pe cablu in conditiile


210 of 249 14/11/2019, 10:15

date? SWR=3 caci 25/50=0,5 iar SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3. SWR=4 caci SWR=(50x50)/(25x25)=4. SWR=2 caci SWR=50/25=2. SWR=1,73 caci SWR=√((50+25)/(50-25)) = √(3).


SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel maimare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.In cazul nostru, SWR = 50/25 = 2(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)

##566#19D63K/ Un cablu coaxial cu atenuarea neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=60Ω esteterminat pe o sarcina rezistiva Zs=30Ω. Se stie ca pentru anumite lungimi electrice ale cablului,impedanta la intrarea sa (Zint) este o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva). Care suntvalorile posibile pentru Zint in conditiile date?

Numai 30Ω. 30Ω, 60Ωsi 120Ω. 30Ω si 120Ω. 30Ω si 60Ω.


Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care ne permite sa facem match intre oimpedanta rezistiva si alta impedanta rezistiva; Relatia pentru λ/4 este:Z1*Z2=(Zc)2

Pentru cablu de lungime multiplu λ/4 calculam ca si cum ar fi segmente de λ/4 cu Zin = Zout pentruimpedanta comuna segmentelor. Calculand, avem alternativ, 30Ω si 120Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##567#20D63L/ Pe wattmetrul directional montat la intrarea in fiderul unui emitator se citesc: puterea inunda directa Pd= 100W si puterea in unda reflectata Pr=25w. Cat este raportul de unde stationare(SWR) in punctul de masura?

SWR=100/25=4 SWR=√100/25= √4 = 2 √(25/100) = √(1/4) = 0,5; SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3 25/100=0,25; SWR=(1+0,25)/(1-0,25)=1,66


Intre numarul s , Pdir si Pref exista urmatoarele relatii : Pref/Pdir = ((s-1)/(s+1))2

Vezi rezolvarea problemei I25 de YO5AMF de la clasa I(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##568#21B63/ Cu ajutorul unei sonde de tensiune, pe un fider s-au gasit: intr-un punct de tensiune maximaUmax=100V, iar in punctul de tensiune minima cel mai apropiat Umin=50V. Cat este raportul deunde stationare (SWR) in zona controlata?


211 of 249 14/11/2019, 10:15

SWR=(100+50)/(100-50)=3 SWR=√((100+50)/(100-50)) = √(3) = 1,73 SWR=100/50 = 2 SWR=√(100/50)=√(2)=1,41


##569#22A63M/ Daca scade frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?

Scad totdeauna. Cresc totdeauna. Raman constante. Depinde de tipul dielectricului.


Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau intre conductorii scaritei,(in plusvezi modelul liniei de transmisie) - la scaderea frecventei creste Xc = 1/ωC, scazand astfelpierderile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##570#23A63M/ Daca se creste frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?

Scad totdeauna. Cresc totdeauna. Raman constante. Depinde de tipul dielectricului.


Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau intre conductorii scaritei,(in plusvezi modelul liniei de transmisie) - la cresterea frecventei scade Xc = 1/ωC, crescand astfelpierderile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##571#01B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de tacere'.

Zona 1. Zona 2.


212 of 249 14/11/2019, 10:15

Zona 3. Zonele 1+3.


Zona de tacere este zona unde nu ajung unde radio de la emitator, este zona in care, daca am avea unreceptor nu am putea auzi emitatorul.Zona 1 este acoperita prin unde de suprafata - unde directe.Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.Deoarece la o frecventa data, exista un unghi critic sub care undele nu se mai reflecta pe ionosfera cistrapung ionosfera si se pierd in spatiu, avem si o zona, imediat dupa zona acoperita cu unde desuprafata(zona1) neacoperita de unde reflectate. Aceasta este zona 2, a carei marime variaza cufrecventa si cu structura la acel moment al ionosferei.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##572#02B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de unda directa'.

Zona 1. Zona 2. Zona 3. Zonele 2+3.


Zona de unda directa este zona in care undele se propaga fara reflexii pe ionosfera. Undele ajung lareceptor prin propagare in linie dreapta daca nu sunt obstacole intre emitator si receptor, si prindifractie, cand undele ocolesc unele obstacole si se propaga si dincolo de orizont. Difractia estediferita in functie de frecventa. Undele ultrascurte si de frecventa foarte inalta(VHF, UHF, SHF) sepropaga aproximativ in acelasi fel ca lumina.Zona 1 este zona de unda directa.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##573#03B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de propagare prin salt (skip)'.


213 of 249 14/11/2019, 10:15

Zonele 1+2. Zona 2. Zona 3. Zona 1.


Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##574#04B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este zona denumita in mod obisnuit 'de noapte'pentru banda de 80m.

Zona 1. Zona 2. Zona 3. Zonele 1+2.


Noaptea, startul D al ionosferei, raspunzator de propagarea in 3.5-3.7 MHz - banda de 80m, ionizatde soare in timpul zilei, se linisteste, dar ramane ionizat si favorizeaza QSO-uri la distante mari.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##575#05C70K/ Ce se intelege prin 'conditii de E sporadic'?

Variatii in inaltimea stratului 'E' cauzate de modificarea numarului de pete solare.


214 of 249 14/11/2019, 10:15

Cresteri rapide ale nivelului semnalului in VHF, datorate urmelor de meteoriti la inaltimeastratului 'E'.

Conditii de aparitie a unor pete de ionizare densa la inaltimea stratului 'E'. Canale partiale de propagare troposferica la inaltimea stratului 'E'.


##576#06C70K/ Cum se numesc conditiile de propagare in care se obtin reflexii de pete mobile cu ionizarerelativ densa ce apar sezonier la inaltimea stratului 'E'?

Aurora boreala. Meteo skatter. Ducting. E sporadic


Eliminam intai raspunsurile evident gresite: Meteo Skatter nu exista, ar exista 'meteor scatter' - darede ionizare puternica, lasate in zona de combustie a meteoritilor si meteorilor, Aurora boreala e oionizare de lunga durata, ducting se intampla intre straturi ionizate de intindere mare. Mai ramane Esporadic, care se intampla in stratul E, e sporadic, intens, zona ionizata restransa.(rezolvare: yo6own, 2007)

##577#07C70K/ in ce regiuni ale pamantului apare cel mai frecvent fenomenul 'E sporadic'?

In regiunile ecuatoriale. In regiunile Arcticei. In regiunile hemisferei nordice. In regiunile polare.


##578#08B70K/ In care dintre benzile de amator mentionate mai jos este probabilitatea mai mare deaparitie a propagarii prin 'E sporadic'?

In banda de 2m. In banda de 6m. In banda de 20m. In banda de 80m.


##579#09D70K/ Care pare sa fie cauza principala a aparitie conditiilor de 'E sporadic'?

Intersectia de curenti de aer. Petele solare. Inversiunile termice. Meteoritii.



215 of 249 14/11/2019, 10:15

##580#10C70L/ Ce este 'fadingul selectiv'?

Efectul de fading cauzat de defazajul variabil intre undele radio ale eceleiasi transmisiuni-captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite.

Efectul de fading cauzat de variatiile de orientare a antenelor directive ('beam'-uri). Efectul de fading cauzat de modificari importante ale inaltimii straturilor ionizate. Efectul de fading cauzat de diferenta de timp intre statiile de emisie si de receptie.


##581#11C70L/ Cum se numeste efectul de propagare provocat de defazajul variabil intre unde radio aleaceleiasi transmisiuni, captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite?

Rotatie Faraday. Receptie in 'diversity' Fading selectiv. Diferenta de faza.


##582#12C70L/ Care este cauza principala a fadingului selectiv?

Mici schimbari inevitabile in orientarea antenei directive (beam) la receptie. Schimbari importante a inaltimii straturilor ionosferei. Decalajul de timp intre statiile de emisie si de receptie. Defazajul variabil intre unde radio ale aceleiasi transmisiuni, captate concomitent la

receptie pe trasee putin diferite.


##583#13B70L/ Ce tipuri de emisiuni sunt afectate cel mai mult de fadingul selectiv?

A1A si J3E. F3E si A3E. SSB si AMTOR. SSTV si CW.


##584#14B70L/ In functie de largimea de banda ocupata a semnalului transmis, in care caz efectulfadingului selectiv este mai pronuntat?

Totdeauna la semnalele de banda larga. Totdeauna la semnalele de banda ingusta. La semnalele de banda ingusta numai in cazul propagarii pe 'traseul lung' (long path). La semnalele de banda ingusta numai in cazul propagarii pe 'traseul scurt' (short path).


##585#15C70M/ Ce efect are 'propagarea pe aurora' asupra semnalului transmis?


216 of 249 14/11/2019, 10:15

Creste inteligibilitatea semnalelor SSB. Creste inteligibilitatea semnalelor MF si MP. Tonul semnalelor CW devine mai pur. Semnalele CW capata un 'tremolo' (fluttery tone).


Propagarea cu reflexie pe aurora este o propagare pe un mediu destul de ostil. E ca si cum ai folosireflexia luminii pe o oglinda care valureste in mod continuu. Inteligibilitatea semnalelor CW scadedrastic, mai functioneaza cateva moduri digitale, iar SSB, MF sunt bune de aruncat.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##586#16C70M/ In ce conditii la propagarea pe aurora semnalul CW capata un 'tremolo' (fluttery tone)?

Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la Est la West. Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la West la Est. Totdeauna pe aurora. Totdeauna pe unda directa.


Rotatia pamantului este foarte lenta comparativ cu viteza undelor radio, si nu are cum sa generezeefect Doppler, mai ales ca distanta dintre emitator si receptor este constanta, iar din acest punct devedere, rotatia pamantului nu conteaza.La propagarea cu reflexie pe nu are sens sa vorbim de unda directa - avem reflexie, nu unda directa.In propagarea pe aurora, niciodata semnalul nu o sa fie clar, ci distorsionat. Cuvinte ca 'tremolo','flutter', si altele descriu doar partial cum se aude CW pe aurora. Cel mai la indemana este sa ascultiinregistrari de pe internet cu acest subiect.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##587#17B70M/ Care este cauza cea mai probabila a aparitiei aurorei Boreale?

Cresterea numarului de pete solare. Scaderea numarului de pete solare. Bombardamentul cu particule puternic ionizante emise de soare. Norul de micro meteoriti concentrat de forta centrifuga in zona polara.


Aurora apare atunci cand micro-particulele de foarte mare viteza ejectate din Soare in directiaPamantului sunt captate de campurile magnetice foarte intense de la poli, traiectoria lor modificata,si aunci ele intra in atmosfera polara cu o viteza foarte mare, ionizeaza aerul, eliberand energieinclusiv in spectrul vizual(luminile aurorei).(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##588#18B70M/ In ce directie trebuie indreptata o antena directiva situata in hemisfera nordica pentru autiliza optim propagarea pe aurora?

Spre Sud. Spre Nord Spre Est. Spre West.


217 of 249 14/11/2019, 10:15


Antena trebuie indreptata spre aurora. Cum din YO, aurora este spre N, spre Nord trebuieindreptata. Catre S,E,V nu avem nicio aurora.(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##589#19B70M/ Unde anume in ionosfera este situata aurora Boreala?

La inaltimea stratului F1. La inaltimea stratului F2. La inaltimea stratului E. La inaltimea stratului D.


##590#20B70M/ Care dintre modurile de lucru enumerate mai jos sunt cele mai potrivite in conditiilepropagarii pe aurora?

CW. SSB si FM. FM si PM DSB si RTTY


Aurora este un mediu de propagare ostil, putem sa o comparam cu reflexia luminii pe o oglindaconvexa cu suprafata care se valureste continuu. CW - prezenta sau absenta luminii, este cea maisimpla codificare a informatiei, iar varianta QRSSS(CW foarte lent) este cea mai imuna laperturbatii. Modulatiile vocale SSB, DSB, FM nu fac fata, PM e foarte probabil sa fie afectat, iarRTTY, un mod digital, probabil ar merge, la viteza foarte scazuta, si cu multe erori.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##591#21B70N/ Cum se explica faptul ca 'orizontul radio' depaseste orizontul geometric?

Prin propagarea pe stratul E. Prin propagarea pe stratul F. Prin propagarea pe straturile E si F. Prin curbarea traseului undelor radio.


'curbarea traseului undelor radio' si 'efectul de creasta in VHF, UHF' sunt niste efecte mai multconstatate si mai putin explicate.Eu vad 2 cauze pentreu aceste efecte: 1) Efectul de 'near-field propagation', unda electromagneticase deplaseaza cu precadere in zona din apropiere a unui conductor si ii urmeaza traseul - ex. linii detransmisiune, ghidurile de unda in microunde, conductoare oarecare in zona 13MHz, si solul, incazul problemei noastre - solul conduce si este si GND. 2) Efectul termic al straturilor de aer, caregenereaza interfete cu parametri ε diferiti si forteaza o curbare a traiectoriei undei. Este maipregnant in UHF, dar nu se compara nici pe departe cu reflexiile pe ionosfera.Am gasit o dizertatie mai completa despre asta 'Bent Radio' pe www.eham.net .(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


218 of 249 14/11/2019, 10:15

##592#22B70N/ Aproximativ cu ce procent creste orizontul radio fata de orizontul geometric?

15% 50% 100% 200%


Putin. 15% e cel mai obisnuit caz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##593#23B70/ Aproximativ la ce distanta este limitata in mod obisnuit propagarea in VHF?

1000km 2000km 3000km 4000km


In mod obisnuit, propagarea VHF este limitata la linia orizontului, la cateva zeci de km. Cateva sutede km sunt accesibile in mod curent radioamatorilor cu echipamente performante, antene in locatiibine amplasate, si cu experienta in DX.QSO-uri transatlantice(4000km+) au existat destule, dar intrebarea accentueaza 'in mod obisnuit' -media aritmetica a numarului de tari confirmate de membrii YO DX Club, la categoria 'confirmate144MHz' este aproximativ 35, si daca numaram cele mai apropiate 28 entitati/tari din jurul YO, neincadram lejer intr-un cerc cu raza de 1000 de km, si observam ca un cerc cu raza de 2000kmcontine cu mult peste 28 de tari.Eu am calculat interpretand in felul meu termenul 'in mod obisnuit' din enunt, si alte interpretari arputea fi valabile si argumentabile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##594#24B70/ Care dintre fenomenele de propagare este cauza cea mai probabila, daca un semnal VHFeste receptionat la o distanta mai mare de 1000km?

Absorbtie in stratul D. Rotatie Faraday. Ghid ('ducting') troposferic. Difractie pe creasta.


Prin eliminare:MUF(Maximum Usable Frequency) pentru stratul D este 3.5 - 7MHz, VHF trece prin stratul DDifractia de creasta este responsabila de propagarea 'peste deal', nu 1000km.Rotatia Faraday se refera la schimbarea unghiului de polarizare a undei radio prin rotire.Si asa mai ramane ducting tropo, care intr-adevar e un proces responsabil pentru propagarea VHF lamare distanta.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


219 of 249 14/11/2019, 10:15

##595#25C70/ Ce se intampla din punct de vedere energetic cu undele electromagnetice care se propaga inspatiu, daca acestea se ciocnesc cu particule ionizate?

Totdeauna undele pierd din energie. Daca particulele sunt incarcate negativ, undele castiga energie. Daca particulele sunt incarcate pozitiv, undele castiga energie. Nu se petrece nici o schimbare, deoarece undele electromagnetice nu contin substanta

fizica.


Conform fizicii, energia si materia sunt energie, deci intre unda si particula ionizata exista untransfer energetic.Au fost raportate destule cazuri in care statia 'big gun'(putere f. mare la emisie) producea conditii depropagare pentru statiile mai slabe, deci ioniza particule.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##596#01D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este lasata in gol la un capat, iar la celalalt, celedoua conductoare sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleaza un dipmetru.Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai mica pentru care se obtine un dip laaparat?

l=λ/8 l=λ/4 l=λ/2 l=λ


##597#02B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 100MHz folosind unfrecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 1ppm (parti per milion)? (seneglijaza eroarea numaratorului si a portii).

+-1Hz. +-10Hz. +-100Hz. +-1000Hz.


eroarea de 1 ppm = 1 parte-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 1 / 106 = 108Hz / 106 = 100Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 100Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+-1Hz. +-10Hz. +-100Hz.


220 of 249 14/11/2019, 10:15

+-1000Hz.


eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 10 / 106 = 109Hz / 106 =1000 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 1000Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+-1Hz. +-10Hz. +-100Hz. +-1000Hz.


eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz * 10 / 106 = 108Hz / 106 = 100Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 100Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+-1Hz. +-10Hz. +-100Hz. +-1000Hz.


eroarea de 1 ppm = o parte-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz * 1 / 106 = 107Hz / 106 = 10 Hz.Deci eroarea absoluta de 1ppm = 10Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+-100Hz. +-200Hz. +-300Hz. +-400Hz.


eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 30MHz este 30MHz * 10 / 106 = 3* 108Hz / 106 =300 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 300Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


221 of 249 14/11/2019, 10:15


+-100Hz. +-200Hz. +-300Hz. +-400Hz.


eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz * 10 / 106 = 2* 108Hz / 106 =200 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 200Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+-1Hz. +-10Hz. +-100Hz. +-1000Hz.


eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz * 5 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+-10Hz. +-50Hz. +-500Hz. +-1000Hz.


eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 5 / 106 = 5* 108Hz / 106 = 500Hz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##605#10B81J/ Se stie ca prin regulament (art.10) toleranta maxima de frecventa permisa este de0,05%.Exprimati aceasta valoare in ppm.

5ppm. 50ppm. 500ppm 5000ppm.


222 of 249 14/11/2019, 10:15


0.05% = 0.0005 = 0.000500 = 500ppm(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##606#11D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de 1MHz este garantat la 50ppm. Daca seface abstractie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti conta candeste folosit pe armonica a 20-a?

+-50Hz. +-100Hz. +-500Hz. +-1kHz.


eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 1MHz * 50 / 106 = 106Hz * 50 / 106 = 50 Hz. Deciabaterea de 50ppm = 50Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a 20-a armonica aabaterii, adica 20 * 50Hz = 1000Hz = 1kHz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##607#12D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de 100kHz este garantat la 50ppm. Dacase face abstractie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti conta candeste folosit pe armonica a 20-a?

+-50Hz.+-100Hz.+-500Hz.+-1kHz.


eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 100kHz * 50 / 106 = 105Hz * 50 / 106 = 106Hz * 5 /106 = 5 Hz. Deci abaterea de 50ppm = 5Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a20-a armonica a abaterii, adica 20 * 5Hz = 100Hz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##608#13D81K/ Ce se intampla daca dip-metrul este prea strans cuplat cu circuitul pe care-l testati?

Creste continutul de armonice, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cudesavarsire.

Cresc erorile de masura din cauza dezacordului reciproc (dip-metru - circuit testat). Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau

lipseste cu desavarsire. Din cauza intermodulatiei 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.


Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentulcircuitului testat. Niciun aparat de masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putinrezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un aparat extraordinar de performant si


223 of 249 14/11/2019, 10:15

in consecinta usor de influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic, circuitului LC algrid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prinfenomenul de cuplaj cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa grid-dip-metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se schimba.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat saulipseste cu desavarsire.

Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat saulipseste cu desavarsire.

Se intensifica fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu toate consecintele sale. Scade in intensitate fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu toate consecintele

sale.


Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentulcircuitului testat. Niciun aparat de masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putinrezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un aparat extraordinar de performant siin consecinta usor de influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic, circuitului LC algrid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prinfenomenul de cuplaj cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa grid-dip-metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se schimba.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Creste puterea absorbita de la dip-metru si 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cudesavarsire.

Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat saulipseste cu desavarsire.

Este posibil sa apara doua 'dip'-uri pe doua frecvente cu valori distincte: unul cand reglatifrecventa de la valori mici la cele mari si altul cand reglati in sens invers.

Nu este afectata precizia citirii, dar deviatia indicatorului poate depasi scala.


Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentulcircuitului testat. Apar 2 dip-uri.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##611#16D81K/ La testarea cu dip-metrul a unui circuit oscilant simplu LC, observati ca frecventa la carese obtine 'dip'-ul depinde foarte mult de sensul in care manipulati aparatul (de la frecvente mari lacele mici sau invers).Care este cauza cea mai probabila a acestui fenomen?

Cuplajul cu circuitul testat este prea slab. Cuplajul cu circuitul testat este prea strans (prea puternic). Fenomenul apare numai la dip-metrele alimentate la retea, din cauza capacitatii acesteia

fata de pamant. Circuitul testat nu este legat la pamant (impamantat).


224 of 249 14/11/2019, 10:15


##612#17D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este legata in scurt-circuit la un capat, iar lacelalalt, cele doua conductoare sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleazaun dipmetru. Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai mica pentru care seobtine un dip la aparat?

l=λ/8 l=λ/4 l=λ/2 l=λ


##613#01C82/ Ce este un standard de frecventa (frequency standard)?

Frecventa unei retele (Net) standard de comunicatii radio. Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal cu frecventa foarte exact cunoscuta si

mentinuta. Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru este uniform distribuit

(zgomot alb). Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru contine componente

distribuite dupa legea lui Gauss (semnal Gaussian).


##614#02B82J/ Ce fel de semnal produce un generator de tip 'marker de frecventa'?

Un semnal dreptunghiular cu frecventa precis cunoscuta si mentinuta. Un semnal vobulat pentru studiul raspunsului in frecventa a circuitelor. Un semnal al carui spectru este uniform distribuit (zgomot alb). Un semnal al carui spectru contine componente cu frecvente generate la intamplare, care

simuleaza traficul in banda respectiva.


Markerul e ca o baliza, produce un semnal de frecventa fixa, foarte stabila.Semnalul vobulat este un semnal cu frecventa variabila, zgomotul alb este un zgomot distribuit egalin toata banda, la TV l-am numi 'purici'.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##615#03B82J/ La ce foloseste un generator de tip 'marker de frecventa'?

Ca frecventmetru cu citire directa pentru semnale foarte slabe (cu nivel mic). pentru calibrarea in frecventa a receptoarelor sau a vobulatoarelor. Ca excitator pentru emitatoarele cu modulatie de frecventa (MF). Pentru masurarea directa a lungimii de unda a semnalelor.


Un generator 'marker de frecventa' se foloseste pentru etalonari si reglaje. De ex: O radio-baliza


225 of 249 14/11/2019, 10:15

care emite in CW lent(semnal de banda f. ingusta) pe o frecventa cunoscuta, poate fi folosita ptreglarea receptoarelor. In loc de baliza putem folosi un generator local de frecventa foarte stabila, ptcalibrarea receporului. Vobuloscopul foloseste markeri, care apar ca niste puncte pe tubul catodic,cu ajutorul lor se citeste caracteristica unui filtru, de ex.(rezolvare: yo6own, 2007)

##616#04B82J/ Ce alta denumire mai folosesc radioamatorii pentru generatorul de tip 'marker defrecventa'?

Generator de zgomot alb. Generator vobulat (vobler). Calibrator cu cuart. Scala digitala.


Nu ne legam de denumirea folosita de radioamatori, fiindca asta depinde de limbaj, de unde ainvatat, de la cine, si ce formatie profesionala are.Ne legam de concepte: 'markerul de frecventa' este un dsipozitiv/montaj/functie hardware caregenereaza un semnal cu frecventa precis cunoscuta si mentinuta.Generatorul de zgomot alb, generand zgomot in toata banda, nu are o frecventa fixa, nu seincadreaza.Generatorul vobulat, genereaza un semnal, care isi modifica frecventa astfel incat 'matura' oportiune de banda(eng. 'sweep') si apoi revine la frecventa initiala. Simplist, generatorul vobulat esteun modulator MF, pentru care semnalul modulat este un dinte de ferastrau.Calibratorul cu cuart este un generator tip 'marker de frecventa', cuartul asugurandu-i o stabilitatefoarte buna a semnalului.Scala digitala, este ceea ce-i spune si numele, o scala, nu un generator. Poate afisa frecventa saualtceva. Daca scala nu doar afiseaza, ci si determina frecventa de afisat, atunci avem unfrecventmetru.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##617#05B82K/ Ce este un dip-metru?

Un generator de tip 'marker de frecventa', asociat cu un voltmetru electronic. Un mic receptor asociat cu voltmetru electronic.pentru masurarea nivelului. Un oscilator RC cu frecventa variabila, caruia i se supravegheaza regimul cu un indicator

analogic Un oscilator LC cu frecventa variabila, caruia i se supravegheaza regimul cu un indicator

analogic


Grid-dip-metrul este un mic generator de radiofrecventa, un oscilator LC de mica putere, cu unindicator. Cand dip-metrul este apropiat de o antena care are o frecventa proprie de rezonanta, si sevariaza frecventa dip-metrului, atunci cand el ajunge la frecventa antenei(sau a altui circuit LC),sistemele sunt acordate, si antena absoarbe din energia dip-metrului. Acest lucru este sesizabil peindicatorul analogic.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##618#06B82K/ care este utilizarea principala (tipica) a dip-metrului?


226 of 249 14/11/2019, 10:15

Masurarea precisa a intensitatii campului electromagnetic. Masurarea precisa a frecventei semnalelor slabe (cu nivel mic). Masurarea aproximativa a puterii reflectate in circuite ne adaptate. Masurarea aproximativa a frecventei de rezonanta a circuitelor.



##619#07C82K/ Care este principiul de functionare a 'dip-metrului'?

Undele reflectate pe frecventa de lucru a dip-metrului scad deviatia indicatorului acestuia. Cand circuitul oscilant masurat este la rezonanta pe frecventa dip-metrului,se modifica

deviatia indicatorului acestuia deoarece creste puterea transferata. Cu cat puterea emitatorului este mai mare, cu atat scade curentul de reactie al

oscilatorului dip-metrului si scade indicatia pe instrumentul acestuia. Armonicele oscilatorului dip-metrului produc o crestere a factorului de calitate Q al

circuitului masurat, fenomen pus in evidenta de instrumentul indicator.



##620#01B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constitue unperturbator de RF 'de banda larga'?

Intrerupator de perete pentru iluminat. Lampa (bec) cu incandescenta. Telefon celular. Bormasina electrica de mana cu comutatie proasta (colector/ perii defecte).


Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electricgenerator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoarede putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere sitrasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare saudecuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nuperturba niciodata electromagnetic. Bormasina, la care este specificat ca are defectiuni tipice


227 of 249 14/11/2019, 10:15

generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, inmiscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curentcontinuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poateexplica aplicand tr. Fourier.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007 )

##621#02B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constitue unperturbator de RF 'de banda larga'?

Aspirator de praf cu comutatie proasta (colector/ perii defecte). Lampa (bec) cu incandescenta. Telefon celular. Intrerupator de perete pentru iluminat.


Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electricgenerator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoarede putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere sitrasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare saudecuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nuperturba niciodata electromagnetic. Aspiratorul la care este specificat ca are defectiuni tipicegeneratoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, inmiscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curentcontinuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poateexplica aplicand tr. Fourier.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##622#03B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constituie unperturbator de RF 'de banda larga'?

Intrerupator de perete pentru iluminat. Uscator de par cu comutatie proasta (colector/ perii defecte). Telefon celular. Lampa (bec) cu incandescenta.


Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electricgenerator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoarede putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere sitrasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare saudecuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nuperturba niciodata electromagnetic. Uscatorul de par la care este specificat ca are defectiuni tipice


228 of 249 14/11/2019, 10:15

generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, inmiscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curentcontinuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poateexplica aplicand tr. Fourier.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##623#04C91/Daca receptia in banda de radiodifuziune in unde medii este interferata 'pe canalulimagine'de catre un emitator de amator din apropiere, in ce banda este cel mai probabil ca lucreazaacesta?

UHF. VHF. 29 MHz. 1,8 MHz.


Din cauza ca radioreceptorul de radiodifuziune are un demodulator, semnalul rezultat in difuzor, sicare perturba auditiv, este in domeniul audio. Pentru ca zgomotul suparator sa fie in audio, trebuieca frecventa de radiodifuziune(fRD) si frecventa radioamatorului(fA) sa fie foarte apropiate, astfelincat unul din produsele de amestec fRD - fA sau fA - fRD sa fie in audio.Daca receptorul e superheterodina, si mixajul nedorit se produce in mixere, el trece mai greu fiindcamixerele sunt urmate de filtre trece-banda care il opreste. Insa aceste filtre nu sunt ideale, si mai alesfiindca in mixer se produc multe variante de amestec, frecventa imagine trece daca cele douaemitatoare receptionate sunt foarte apropiate ca frecventa.Banda de radiodifuziune UM fiind intre cateva sute de KHz si 2.5MHz, radioreceptorul este cel maiprobabil sa fie in banda de 1.8MHz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##624#05B91/ Ce gen de perturbatii este cel mai probabil (si caracteristic) daca intr-un receptor TVperturbatorul de RF patrunde direct in modulul de FI (calea comuna)?

Imaginea este perturbata. Numai sunetul este perturbat. Canalele se comuta haotic. Receptia este total blocata.


Problema asta pare a fi problema pentru depanatorii de TV, trebuie sa cunosti cate ceva despresemnalul video-complex si macar schema bloc a receptorului TV.FI = frecventa intermediara, iar cale comuna = sunet+imagine.'Perturbatorul de RF' nefiind clar ce modulatie are, ce largime de banda, nu prea se poate raspunde.Las rezolvarea deschisa celor care cunosc bine tema.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##625#06C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)

Sunt totdeauna pe o frecventa mult mai mare decat cea de lucru. Sunt totdeauna pe o frecventa mai mica decat cea de lucru.


229 of 249 14/11/2019, 10:15

Sunt totdeauna pe o frecventa multiplu celei de lucru. Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru.


Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiaroscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regulapentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din aceastacauza raspunsurile cu 'totdeauna' sunt gresite.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##626#07D91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)

Pot sa nu fie permanente si nici pe frecventa constanta. Totdeauna sunt permanente si pe frecventa constanta. Totdeauna sunt sporadice dar pe frecventa constanta. Totdeauna sunt pe frecventa constanta.


Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiaroscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regulapentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din aceastacauza raspunsurile cu 'totdeauna' sunt gresite.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##627#08C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)

Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mult mai mare decat cea de lucru. Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru si nu este stabila. Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru, dar este foarte stabila. Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mai mica decat cea de lucru.


Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiaroscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regulapentru aceste oscilatii, ar exista si filtre sau alte contramasuri pentru ele si am avea echipamenteleperfecte. Din aceasta cauza raspunsurile cu in care se declara o caracteristica a perturbatiei ca fiinddeterminista - 'totdeauna sunt' - sunt gresite.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##628#09B91/ Ce se intelege prin 'Compatibilitate Electromagnetica'? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)

Situatia in care polarizarea antenei de receptie corespunde cu polarizarea undeireceptionate.

Situatia in care polarizarea undei directe corespunde cu polarizarea undei reflectate. Situatia in care polarizarea undelor emise corespunde celei optime pentru propagarea pe

traseul respectiv. Situatia in care echipamentele (aparatele) de RF care functioneaza in vecinatate nu se


230 of 249 14/11/2019, 10:15

perturba reciproc.


CEM nu are nicio legatura cu vreo polarizare, deci se elimina din start 3 raspunsuri gresite.Compatibilitatea electromagnetica este situatia in care echipamentele in cauza nu genereazaperturbatii echipamentelor din jur, si pot functiona in parametri chiar daca 'incaseaza' un nivelmoderat de perturbatii de la echipamentele din jur.(rezolvare: yo6own, 2007)

##629#01B92/ O emisiune cu semnal pur sinusoidal:

Nu produce niciodata interferente. Poate contine armonice care sa produca interferente. Poate contine semnale ne dorite, care sa produca interferente. Poate produce interferente.


Semnalul pur sinusoidal, foarte corect si ne-perturbator in sinea lui, poate fi un element perturbator,depinde unde este generat si ce rezultate aduce. Ex.: Semnal sinusoidal de 50Hz produce brum.Semnal sinusoidal cu frecventa apropiata postului produce interferente.De regula, orice semnal produce interferente, trebuie doar pus la locul potrivit.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##630#02C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe 8MHz, urmat de mai multemultiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x3. In acest caz daca nu se iau masuri speciale, sepot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:

Receptoarele pe 3,5 MHz. Receptoarele de Radiodifuziune MF (88-108 MHz). Emitatoarele de 10MHz. In niciunul din cazurile celelalte.


Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x3, unde iesirea unui multiplicator este legata la intrareaurmatorului produce urmatoarele frecvente:8MHZ -> 16MHz -> 32MHz -> 96MHzSe observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va produce interferente. In 'vecinatate'cel mai probabil se vor gasi receptoare de radiodifuziune(la vecini).(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##631#03C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mici decat cea de lucru pot apare:

Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de decuplare. Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului. Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF. Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.



231 of 249 14/11/2019, 10:15

##632#04C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mari decat cea de lucru pot apare:

Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de decuplare. Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului. Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF. Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.


##633#05C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe frecventa de 12MHZ, urmat de maimulte multiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x2. In acest caz daca nu se iau masurispeciale, se pot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:

Receptoarele pe 3,5 MHz. Receptoarele de Radiodifuziune MA in unde medii. Receptoarele de TV in canalele UHF. Receptoarele de Radiodifuziune MF (88 - 108MHz).


Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x2, unde iesirea unui multiplicator este legata la intrareaurmatorului produce urmatoarele frecvente:12MHZ -> 24MHz -> 48MHz -> 96MHzSe observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va produce interferente.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##634#06C92L/ Care din tipurile de semnal mentionate in raspunsuri prezinta cea mai mare probabilitatede a perturba un amplificator audio 'hi-fi' din vecinatate?

Modulatie de frecventa (MF). Modulatie de faza (MP) Telegrafie prin deviatie de frecventa. Modulatie de amplitudine (MA).


Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiunepolarizata la limita, ca in cazul MA.Totusi acest neajuns nu este specific schemelor Hi-Fi serioase.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Modulatie de frecventa (MF). Modulatie de faza (MP) Modulatie cu banda laterala unica (SSB). Manipulatie telegrafica prin deviatie de frecventa.



232 of 249 14/11/2019, 10:15

Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiunepolarizata la limita, ca in cazul MA.SSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un amplificator audio mai debil, chiar si numit'Hi-Fi', insa amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si reactii negative, astfelincat sa nu prinda toate posturile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Modulatie cu dubla banda laterala (DSB). Modulatie de frecventa. Modulatie de faza Modulatie unghiulara.


Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiunepolarizata la limita, ca in cazul MA.DSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un amplificator audio mai debil, chiar si numit'Hi-Fi', insa amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si reactii negative, astfelincat sa nu prinda toate posturile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##637#01C93/ Este stabilit ca perturbati o 'statie' de ascultare 'HI-FI' din vecinatate si ca zgomotelerezultate se aud in difuzoare (boxe) chiar daca aceasta este oprita (ne alimentata). Care esteremediul cel mai probabil?

Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire mai mare. Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire mai mica. Ecranarea firelor de legatura cu boxele la aparatul perturbat. Suplimentarea filtrului de retea la statia dumneavoastra.


Este clar ca firul catre boxe se comporta ca o antena, iar sunetul se obtine prin demodulare direct pebobina boxei. Trebuie ecranat conductorul, astfel incat sa nu se mai comporte ca o antena.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##638#02B93/ Care este prima masura pe care se recomanda sa o luati daca sunteti sesizat ca perturbati invecinatate?

Va asigurati ca in locuinta dumneavoastra nu produceti asemenea perturbatii. Deconectati de la retea echipamentele proprii de emisie. Anuntati telefonic serviciul de protectie a radioreceptiei. Cautati sa identificati care este radioamatorul din vecinatate care perturba.


233 of 249 14/11/2019, 10:15


Daca sunteti sesizat ca perturbat, nu auncati pisica peste gard! Poate fara sa vreti, perturbati si nu atiobservat. Cooperati! In primul rand cereti celui care va sesizeaza sa va descrie cat de clar poatesimptomele perturbatiei(va aude vocea, poate reproduce bucati de QSO, aude telegrafie, etc.). Vaasigurati ca nu produceti perturbatii. Decuplarea echipamentelor de la retea nu rezolva, perturbatiilepot fi prin retea sau mai ales radio, si poate lucrati de pe acumulatori, si oricum veti dori sa lucrati incontinuare de la retea. Daca insa oprirea totala a echipamentelor nu face sa dispara perturbatia,sunteti sigur ca ea nu provine de la echipamentele de radio.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##639#03C93/ Socul de RF bifilar pe ferita montat la borna de antena a receptorului TV perturbat (braid-breaker) reduce efectul perturbatorilor:

De orice natura, daca patrund prin cablul coaxial al antenei. Care circula in antifaza pe cablul coaxial. Care circula in faza pe cablul coaxial. Numai pe cele de tip 'de banda larga'.


##640#De ce in zone muntoase, radiourile din automobile receptioneaza bine programele AM insa cele FMvin foarte slab sau chiar deloc?

Satelitii de deasupra nu functioneazaFrecventele folosite de emitatoarele AM se propaga prin unda spatiala si de suprafata in

acelasi timpEmitatoarele FM lucreaza cu puteri scazuteEfectul de creasta nu este evident

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa qrz.com, 2007)

Programele AM sunt emise in unde lungi sau scurte. Undele lungi pot ocoli obstacole cum ar fimuntii, fiindca λ/2 e mult mai mare decat inaltimea muntilor. Daca emisiunea este in US, beneficiemde multiple refelexii pe ionosfera, avem unda spatiala si de suprafata.Programele FM sunt emise in UUS care au particularitatea ca se propaga similar cu razele delumina, iar in munti vom avea destule zone umbrite radio, unde receptia este zero.Raspunsul cu satelitii e gresit, deoarece functionarea satelitilor nu depinde daca un automobil este lamunte sau nu, iar ei fiind deasupra, fara obstacole intre satelit si receptorul de la sol, semnalul e tottimpul 59. Satelitii care emit posturi radio emit in digital nu in FM.Emitatoarele FM comerciale lucreaza cu puteri foarte mari, si cu antene bune.Efectul de creasta e valabil doar in FM(intrebarea se refera si la posturi AM)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##641#Semnalul audio este un semnal sinusoidal?

danudin cand in canddoar cand sursa genereaza semnal sinusoidal

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)


234 of 249 14/11/2019, 10:15

Semnalele audio nu sunt sinusoidale, ele se pot descompune teoretic/matematic intr-o suma desemnale sinusoidale. Exista cazul particular rar cand semnalul audio este un semnal sinusoidalgenerat tehnic in banda audio.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##642#Urmarind fenomenul de propagare, se observa un fenomen la receptia intr-un loc a undelor emise deun singur emitator, insa ajunse la receptor pe doua cai separate, diferite ca lungime. Care estefenomenul si cum se explica?

fading interferential - se produce interferenta celor doua unde care in punctul deinterferenta ajung cu diferenta de faza.

reflexie-oglinda - cele doua unde de frecventa identica se reflecta in punctul de intalnire,astfel incat se culege semnal foarte slab in antena

nu exista doua cai de propagare pentru unda radio, este nonsenspierdere colaterala de unda radio - pe calea mai lunga atenuarea este destul de mare, iar la

receptor cele doua unde insumate dau un semnal foarte slab


Sa analizam undele ajunse la receptor pe doua cai diferite, din punctul de vedere al parametrilorA(amplitudine), f(frecventa), φ(faza).A scade cu distanta, din cauza atenuarii. Unda receptionata pe calea lunga are A1 mai mic decat A2al undei receptionate pe calea scurta.Frecventa semnalului nu se schimba cu distanta - de ex. postul national radio se receptioneaza laaceeasi frecventa in Bucuresti, Oradea sau Viena.Faza φ variaza cu distanta emitator-receptor, din cauza lungimii de unda λLa receptor cele doua unde ajung ca A1(sin 2πf*t + &phi1) si A2(sin 2πf*t + &phi2); Daca undele lareceptie sunt sinfazate, adica &phi1 = &phi2, atunci receptorul culege suma semnalelor - emitatorulse aude puternic. Daca undele la receptie sunt in antifaza, &phi1 = &phi2 + 180°, atunci semnalelese atenueaza unul pe celalalt, receptorul culege diferenta semnalelor, iar emitatorul se aude slab, sauchiar deloc.In US, din cauza ca ionosfera este in miscare, conditiile de propagare variaza permanent la distantemari, calea pe care o parcurge semnalul variaza in timp, si de aici se poate ajunge la asa-numitulQSB - atenuare variabila a semnalului receptionat - amplitudinea creste si scade periodic, mai lentsau mai rapid. Aceasta atenuare (fading in limba engleza) produsa de interferenta semnalelor ajunsela receptor pe mai multe cai se numeste fading interferential.Celelalte variante de raspus nu sunt bune pentru ca: reflexie-oglinda nu exista, undele se pot reflectape un mediu diferit(ionosfera, sol, apa) dar nu pe antena. ; Exista nu doua, ci in functie de conditiile


235 of 249 14/11/2019, 10:15

de propagare, de la 0 la multe cai de propagare; Varianta cu 'pierderea colaterala' e o atragere incapcana, deoarece desi raspunsul suna corect, nu este, fiindca nu se tine seama de parametrul φ caree hotarator.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##643#Ce se intampla daca unda radio care pleaca din antena are frecventa mai mare decat frecventacritica?

trece prin ionosferaeste absorbita de ionosferafrecventa este schimbata de ionosfera intr-una mai micaeste reflectata catre sursa

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa eham.net, 2007)

MUF - Maximum Usable Frequency - este frecventa maxima folosibila la care se mai intamplareflexia pe ionosfera. Peste MUF, unda penetreaza ionosfera si se pierde in spatiu.Se face analogia cu refractia razei de lumina la interfata dintre doua medii - apa si aer de exemplu.Raza de lumina emisa din apa, aflata la un unghi mic fata de verticala, iese din apa si este vizibila deafara, din aer. Daca unghiul pe care il face raza de lumina cu verticala este mai mare de un unghicritic, raza se reflecta pe interfata si de afara nu o vedem.La unda radio, si frecventa poate fi variata in limite largi, fata de lumina unde spectrul vizibil esterelativ ingust.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##644#Care este avantajul folosirii CI(circuite integrate) in locul tuburilor electronice in circuite?

CI combina mai multe functii intr-o capsulaCI pot folosi semnale de intrare de mare putereCI pot functiona cu tensiuni mult mai inalteCI rezista la temperaturi mai inalte

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa eham.net, 2007)

Avantajul tuburilor: Tuburile nu sunt afectate de atacul la intrare cu semnal de putere, functioneazala tensiune inalta, regimul nominal de functionare este la temperatura mare, unde se poate obtine cuusurinta o termostatare foarte buna(tubul poate fi tinut mai usor la 200°C cand temperatura urca la90°C - bate soarele de vara pe echipament, fata de semiconductoare, care sunt greu de termostatat la25°C cand temperatura ambianta creste peste 30°C). De asemenea, tubul, inainte sa se defecteze,semnalizeaza o perioada de timp(se inroseste, praful de pe el se incinge si pute), fatasemiconductoare, care se defecteza practic instant. Tuburile sunt insa elemente cu un grad decomplexitate scazut, intr-un balon de sticla incapand 1,2 sau 3 elemente active, si de consumenergetic mare. Circuitul integrat ofera o complexitate foarte ridicata a functiilor implementate, laun pret de cost foarte scazut, consum foarte mic, dimensiuni mecanice foarte mici. CI lucreaza latensiuni scazute, nepericuloase comparativ cu tensiunile de sute de V ale tuburilor si temperaturi injurul temperaturii ambiante.(rezolvare: yo6own, 2007)

##645#Ce este un frecventmetru numeric?

Este un aparat numeric pentru masurarea frecventei, functionarea lui consta in numarareaperioadelor semnalului a carui frecventa se masoara, intr-un interval de timp


236 of 249 14/11/2019, 10:15

Este un aparat numeric care masoara raportul frecventa / metruEste o intrebare capcana nu exista decat frecventmetre digitaleEste un aparat numeric care masoara produsul frecventa * metru

(Contributor: YO3HAF, Bucuresti, 2005)

Este un frecventmetru care obtine frecventa semnalului folosind o metoda digitala de numarare aperioadelor, si afiseaza rezultataul in mod alfanumeric.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##646#Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: maro-negru-galben-argintiu

10K, toleranta 10%100K, toleranta 10%120 ohm, toleranta 20%1K2, toleranta 10%

(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)

1-0-4-10% = 10 * 104 Ω 10% = 100kΩ 10%(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##647#In cazul unei surse de curent de cine depinde curentul de scurtcircuit?

de grosimea conductorului pe sursade capacitatea metrica a sursei in tensiunede rezistenta interioara si tensiunea surseide curentul de repaus

(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)

Curentul de Sc.C., cand R sarcina = 0, este Isc.c.= E/RiSe vede acum clar de cine depinde.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##648#Cu ce viteza se propaga undele electromagnetice?

330 m/s3*108m/s1024 bit/s29976 m/s


Cu viteza luminii, c = 3 * 108 m/s(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


237 of 249 14/11/2019, 10:15

##649#Ce se intampla cu o bobina plasata in camp magnetic variabil?

se roteste in sensul liniilor de campse incarca pozitivoscileazain bobina apare o tensiune indusa


apare tensiunea indusa u = δΦ/δt(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##650#Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-orange-negru-albastru

60K, toleranta 10%60K, toleranta 5%61K, toleranta 5%6K3, toleranta 10%


Se incepe de la inelul cel mai apropiat de terminal: albastru-negru-orange-auriu: 60 * 103 Ω 5% =60KΩ, 5%(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##651#Cati Hertzi(Hz) sunt intr-un kilohertz(kHz)?

10-3

1000106

10000


Multiplicatorul k(kilo) este 1000. 1kHz = 1000Hz(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##652#Cati Hz sunt intr-un GHz?

100109

10-9

106



238 of 249 14/11/2019, 10:15


##653#Care este tensiunea de prag in cazul unei diode cu Germaniu(Ge)?

0,6V0,2V1,2V3V


0.2 Ge, 0.6 Si, 1.2V LED, 3V sau mai mult unele LED-uri ultrabright de generatie noua.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##654#Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: maro-negru-orange-argintiu

10K, toleranta 10%1K, toleranta 10%1000 ohm, toleranta 10%1K2, toleranta 10%


1-0-3-10% = 10 * 103 Ω 10% = 10KΩ 10%(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##655#Care este unitatea de masura a campului electric?

V/mEKgF


Aceasta este din definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun rezultat, sau poate nu ai fostatent.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##656#Care este valoare rezistentei R?


239 of 249 14/11/2019, 10:15

560 Ω1120 Ω840 Ω1680 Ω

(Contributor: Publicat in YO/HD Antena)

##657#Vechile receptoare radio cunoscute ca si 'cu cristale' depindeau in functionare de energia generatade...

liniile de forta magneticecelule solaresemnalul radio venit chiar de la statia de emisiebaterii de 4.5V

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa qrz.com, 2007)

##658#Ce este tensiunea de strapungere a unui material izolator?

tensiunea la care o descarcare electrica prin materialul testat lasa o mica gaura;tensiunea la care esantionul de material izolator supus testului de strapungere nu-si mai

pastreaza proprietatea izolatoare, fenomen manifestat prin aparitia unui curent prin dielectric.tensiunea la care apar scantei specifice de culoare albastra;tensiunea la care dipolii dielectricului se orienteaza intr-o directie unica, formand o

structura cristalina cu remanenta mare.


##659#Avem o sursa de c.c. pe a carei placuta scrie: Vcc = 12V, I = 1200A. Putem pune pe sursa, ca unconsumator, un rezistor cu rezistenta de 1kΩ si puterea Pmax=1W, fara sa-l distrugem?

da, fiindca puterea disipata pe rezistenta e sub Pmaxda, fiindca puterea data de sursa este mai mare decat 1W consumat de rezistornu, rezistorul se va supraincalzi si se va ardenu, fiindca puterea data de sursa este mult mai mare decat 1W cat poate suporta rezistorul


Am propus problema aceasta, fiindca exista mitologia 'Am avut o sursa cu un amperaj prea mare, sia bagat prea mult curent pe consumator, care s-a ars' sau 'Sursa a fost prea puternica pentru saraculconsumator si i-a rupt gatul/hi/'Sa calculam:Curentul prin rezistor este I=U/R = 12V/1kΩ = 12mA;Puterea disipata pe rezistor: P=U*I = 12V * 12mA = 0.144W. Cum P mai mic decat Pmax, suntem


240 of 249 14/11/2019, 10:15

siguri ca rezistenta va functiona in parametri.Se observa ca curentul I nu depinde de cat curent poate sa debiteze sursa, rezistorul 'isi trage cat iitrebuie', adica I=U/R. Ca sa crestem curentul, trebuie sa crestem tensiunea.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

NOU: Afisarea acoperirii programei, pe subcapitole, cu intrebari din baza de date.

Valorile sunt calculate, nu completate de mana, deci fara trucuri depasite cu productivitatea lahectar.

Tineti cont ca in unele cazuri, de ex. radiotehnica pentru clasa I si II la subcapitolul Legea lui Ohmsi altele similare e normal sa nu fie intrebari, ANCOM specifica intrebari de dificultate sporita. Inalte cazuri nu sunt intrebari inca, ele nu cresc singure, trebuie facute, asa ca accept propuneri cuplacere.

acoperire programa HAREC radiotehnica, clasa I, II [rev. nov. 2017]

PROGRAMA DE EXAMINARE conform cerintelor CEPT, pentru obtinerea certificatuluiarmonizat de radioamator (HAREC)PROGRAMA ANALITICA DE EXAMINARE DETALIATA

A) PROBLEME CU CONTINUT TEHNIC

CAPITOLUL 1

NOTIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO

1.1. Conductibilitatea5- Conductoare, semiconductoare si izolatoare2- Curentul, tensiunea si rezistenta9- Unitatile de masura Amper, Volt, Ohm16- Legea lui Ohm13- Legile lui Kirchhoff16- Puterea electrica1- Wattul10- Energia electrica15- Capacitatea unei baterii [ A x h ]

1.2. Surse de electricitate20 Surse de tensiune, surse de tensiune electromotoare, curentul de scurtcircuit, rezistenta interna,tensiunea la borne0 Conectarea serie si paralel a surselor de tensiune

1.3. Campul electric4- Nivelul campului electric2- Unitatea de masura volt/metru0- Ecranarea campurilor electrice

1.4. Campul magnetic10- Campul magnetic ce inconjoara un conductor parcurs de curent electric


241 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Ecranarea campurilor magnetice

1.5. Campul electromagnetic2- Undele radio ca unde electromagnetice1- Viteza de propagare si relatia dintre frecventa si lungimea de unda7- Polarizarea campului electromagnetic

1.6. Semnale sinusoidale0- Reprezentarea grafica in timp8- Valori instantanee, amplitudine [ Emax ], valoarea eficace (RMS) si valoarea medie6- Perioada si durata unei perioade8- Frecventa2- Unitatea de masura a frecventei (Hertz)13- Diferenta de faza dintre doua semnale sinusoidale

1.7. Semnale nesinusoidale, zgomot1- Semnale audio3- Semnale dreptunghiulare (extra: triunghiulare, dinte de ferastrau)0- Reprezentarea grafica in domeniul timp7- Componenta continua, unda fundamentala si armonicile superioare2- Zgomot (zgomotul termic al receptorului, banda de zgomot, densitatea de zgomot, putereazgomotului in banda receptorului)

l.8. Semnale modulate0- Modulatia telegrafica (CW)1- Modulatia de amplitudine (AM)3- Modulatia de faza , modulatia de frecventa (FM) si modulatia cu banda laterala unica (BLU)0- Deviatia de frecventa si indicele de modulatie3- Purtatoarea, benzile laterale si largimea de banda2- Modulatia de amplitudine cu banda laterala unica (SSB)(s-a scos din programa)1- Purtatoare, benzi laterale si largime de banda(s-a scos din programa)1- Forme de unda pentru semnale CW, AM, BLU si FM (prezentare grafica)0- Spectrul pentru semnale CW, AM si BLU (prezentare grafica)0- Modulatii digitale: FSK, 2-PSK, 4-PSK, QAM0- Modulatia digitala: debit binar, debit per simbol (debitul Baud) si largime de banda0- Corectia CRC si retransmisii (de exemplu packet radio), corectia FEC (de exemplu Amtor FEC)

1.9. Puterea si energia0- Puterea semnalelor sinusoidale0- Rapoarte de puteri corespunzatoare urmatoarelor valori (pozitive si negative): 0 dB, 3 dB, 6 dB,10 dB si 20 dB0- Raportul puterilor de intrare/iesire in dB ale unor amplificatoare si/sau atenuatoare conectate incascada1- Adaptarea (transferul maxim de putere)2- Relatia dintre puterea de intrare, puterea de iesire si randament0- Puterea la varf de modulatie (PEP)

1.10. Procesarea digitala de semnal (DSP)0- Esantionarea si cuantizarea0- Rata minima de esantionare (frecventa Nyquist)


242 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Convolutia (in domeniul timp / in domeniul frecventa, reprezentare grafica)0- Filtre contra zgomotului de cuantizare, filtre de refacere a semnalului0- Conversia digital / analogica, analogic / digitala

CAPITOLUL 2

COMPONENTE

2.1. Rezistorul2- Unitatea de masura (Ohm)8- Rezistenta3- Caracteristica curent/tensiune0- Disipatia de putere2- Coeficienti pozitivi si negativi de temperatura (CPT si CNT)(s-a scos din programa)

2.2. Condensatorul6- Capacitatea2- Unitatea de masura a capacitatii (Faradul)1- Relatia dintre capacitate, dimensiuni si dielectric (numai tratare calitativa)0- Reactanta0- Defazajul dintre tensiune si curent1- Caracteristicile condensatoarelor fixe si variabile: cu dielectric aer, mica, plastic, ceramica si acondensatoarelor electrolitice(s-a scos din programa)0- Coeficientul de temperatura (s-a scos din programa)1- Curentul de fuga(s-a scos din programa)

2.3. Bobina1- Inductia(s-a scos din programa) Autoinductia0- Unitatea de masura a inductantei (Henry)16- Efectul asupra inductantei al numarului de spire, al diametrului, al lungimii si al materialului dincare este facut miezul (numai tratare calitativa)0- Reactanta0- Defazajul dintre tensiune si curent0- Factorul Q0- Efectul pelicular(s-a scos din programa)2- Pierderi in miezul bobinei(s-a scos din programa)

2.4. Transformatoare - aplicatii si utilizare2- Transformatorul ideal1- Relatia dintre raportul numarului de spire N si:9- Raportul tensiunilor6- Raportul curentilor5- Raportul impedantelor (numai tratare calitativa)4- Transformatoare

2.5. Diode8- Utilizare si aplicatii ale diodelor6- Dioda redresoare, dioda Zener, diode luminiscente (LED), dioda varicap0- Tensiunea inversa, curent si putere

2.6. Tranzistorul


243 of 249 14/11/2019, 10:15

4- Tranzistoare PNP si NPN0- Factorul de amplificare20- Tranzistorul cu efect de camp versus tranzistorul bipolar (controlul in tensiune versus in curent)0- Rezistenta dintre poarta si sursa(s-a scos din programa>- Tranzistorul in:1- Conexiune cu emitorul comun (sursa comuna)1- Conexiune cu baza (poarta) comuna1- Conexiune cu colectorul comun (drena comuna)0- Conexiune Darlington (extra-curricular)0- Impedantele de intrare si iesire in conexiunilor de mai sus(s-a scos din programa)0- Metode de polarizare in conexiunilor de mai sus(s-a scos din programa)Disipatia de caldura (s-a scos din programa)5- Transfer termic semiconductor-capsula, capsula-radiator, coeficienti termici(s-a scos dinprograma)2- Materiale speciale: Ceramica cu oxid de Be(s-a scos din programa)

2.7. Diverse6- Dispozitive simple termoionice (tuburi electronice)0- Tensiuni si impedante pentru etaje de inalta tensiune, transformari de impedanta18- Circuite integrate digitale simple, inclusiv amplificatoare operationale2- Circuite integrate liniare(s-a comasat cu subiectul anterior)

CAPITOLUL 3

CIRCUITE

3.1. Combinatii de componente16- Circuite serie si paralel cu rezistoare, bobine, condensatoare, transformatoare si diode32- Curentii si tensiunile in aceste circuite0- Impedanta acestor circuite(s-a scos din programa)1- Comportamentul real (nu ideal) al rezistorului, condensatorului si bobinei la frecvente inalte

3.2. Filtre0- Circuite acordate serie si paralel8- Impedanta acestor circuite0- Caracteristica de frecventa3- Frecventa de rezonanta10- Factorul de calitate al unui circuit acordat0- Largimea de banda0- Filtru trece banda5- Filtru trece-jos, trece-sus, trece-banda si opreste-banda alcatuite din componente pasive1- Caracteristica de frecventa a filtrelor0- Filtru Pi si filtru T0- Cristalul de cuart0- Efecte datorita caracteristicilor reale (nu ideale) al componentelor0- Filtre digitale (vezi sectiunile 1.10 si 3.8)


244 of 249 14/11/2019, 10:15

3.3. Surse de alimentare0- Circuite redresoare monoalternanta si dubla alternanta si puntea redresoare5- Circuite de netezire9- Circuite stabilizatoare in surse de alimentare de mica putere0- Surse de alimentare in comutatie, izolare galvanica si EMC

3.4. Amplificatoare0- Amplificatoare de joasa si de inalta frecventa8- Factorul de amplificare0- Caracteristica amplitudine/frecventa si largimea de banda (banda larga vs. etaje acordate)4- Regimul de functionare in clasele A, A/B, B, C3- Armonici (distorsiuni de neliniaritate), distorsiuni de intermodulatie, etaje de amplificaresupramodulate

3.5. Detectoare1- Detectoare pentru AM0- Detectorul cu dioda1- Detectorul de produs si oscilatoare de "batai"2- Detectoare pentru FM0- Detectorul pe panta(s-a scos din programa)0- Discriminatorul Foster-Seeley(s-a scos din programa)0- Detectoare pentru CW/SSB(s-a scos din programa)

3.6. Oscilatoare0- Reactie (oscilatii produse intentionat sau nu)3- Factorii care afecteaza frecventa si stabilitatea oscilatiei9- Oscilatorul LC1- Oscilatoare cu cristal, oscilatorul overtone0- Oscilator controlat in tensiune (VCO)0- Zgomotul de faza

3.7. Bucla blocata in faza (PLL)6- Bucla de control cu circuit de comparare a fazei.0- Sinteza de frecventa cu divizoare programabile in bucal de reactie

3.8. Procesoare digitale de semnal (sisteme DSP)0- Topologii de filtre cu raspuns finit (FIR) si infinit (IIR)0- Transformata Fourier (discreta, rapida cu prezentare grafica)0- Sinteza digitala directa

CAPITOLUL 4

RECEPTOARE

4.1. Tipuri5- Receptorul superheterodina cu simpla si dubla schimbare de frecventa3- Receptoare cu conversie directa

4.2. Scheme bloc1- Receptorul CW (AlA)


245 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Receptorul AM (A3E)9- Receptorul SSB pentru telefonie cu purtatoare suprimata (J3E)0- Receptorul FM (F3E)

4.3. Modul de operare si functionare al urmatoarelor etaje (se trateaza numai schema bloc)0- Amplificatorul RF (cu banda fixa sau acordabila)1- Oscilatorul (fix si variabil)0- Mixerul0- Amplificatorul de frecventa intermediara0- Limitatorul0- Detectorul, inclusiv detectorul de produs0- Oscilatorul de batai(scos din programa)0- Calibratorul cu cristal(scos din programa)0- Amplificatorul de joasa frecventa (audio)0- Controlul automat al amplificarii0- S-metrul0- Squelch-ul

4.4. Caracteristicile receptoarelor (descriere simpla)0- Canalul adiacent0- Selectivitatea0- Sensibilitatea, zgomotul receptorului, factorul de zgomot0- Stabilitatea0- Frecventa imagine0- Desensibilizarea / blocarea0- Intermodulatia; modulatia incrucisata0- Mixarea reciproca (zgomotul de faza)

CAPITOLUL 5

EMITATOARE

5.1. Tipuri4- Emitatoare cu si fara translatare de frecventa1- Multiplicarea de frecventa

5.2. Scheme bloc1- Emitatorul CW (A1A)0- Emitatorul SSB pentru telefonie cu purtatoare suprimata (J3E)0- Emitatorul FM (F3E)

5.3. Modul de operare si functionare al urmatoarelor etaje (se trateaza numai schema bloc)0- Mixerul4- Oscilatorul0- Separatorul0- Driver-ul0- Multiplicatorul de frecventa1- Amplificatorul de putere0- Adaptarea la iesire0- Filtrul de iesire (filtrul pi)


246 of 249 14/11/2019, 10:15

3- Modulatorul de frecventa6- Modulatorul SSB0- Modulatorul de faza0- Filtrul cu cristale

5.4. Caracteristicile emitatoarelor (descriere simpla)0- Stabilitatea de frecventa4- Largimea benzii de RF0- Benzile laterale0- Gama frecventelor audio0- Neliniaritatea (distorsiuni armonice si de intermodulatie)0- Impedanta de iesire6- Puterea de iesire0- Randamentul4- Deviatia de frecventa4- Indicele de modulatie0- Clicsuri de manipulatie si chirp-uri0- Supramodulatia in benzile laterale si splatter (frecvente nedorite in benzile laterale)0- Radiatii de inalta frecventa spurioase0- Radiatia cutiei0- Zgomotul de faza

CAPITOLUL 6

ANTENE SI LINII DE TRANSMISIUNE

6.1. Tipuri de antene3- Dipolul in jumatate de unda alimentat la centru0- Dipolul in jumatate de unda alimentat la capat1- Dipolul indoit5- Antena verticala in sfert de unda (ground plane)2- Antena cu elemente pasive (Yagi)0- Antena cu apertura (reflector parabolic, horn)0- Dipolul cu trapuri

6.2. Caracteristicile antenei0- Distributia curentului si tensiunii in antena3- Impedanta la punctul de alimentare1- Impedanta capacitiva sau inductiva a unei antene nerezonante0- Polarizarea4- Castigul, directivitatea si eficienta antenei0- Zona de captura0- Puterea efectiv radiata izotropic (e.i.r.p.) si puterea aparent radiata (e.r.p.)2- Raportul fata-spate10- Diagrame de radiatie in plan orizontal si vertical

6.3. Linii de transmisiune1- Linia cu conductori paraleli1- Cablul coaxial0- Ghidul de unda3- Impedanta caracteristica (Z0)


247 of 249 14/11/2019, 10:15

1- Viteza de propagare12- Raportul de unde stationare4- Pierderi0- Simetrizare(balun)1- Linia in sfert de unda ca transformator de impedanta [ Z02 = Zin*Zout ](scos din programa)0- Linia terminata in gol sau in scurtcircuit ca circuite acordate (scos din programa)0- Unitati de adaptare a antenei (numai configuratii in PI sau T)

CAPITOLUL 7

PROPAGARE

0- Atenuarea semnalului, raportul semnal pe zgomot3- Propagare in vizibilitate directa (propagarea in spatiul liber, legea patrata inversa)0- Straturile atmosferei0- Frecventa critica1- Influenta soarelui asupra ionosferei1- Frecventa maxima utilizabila (MUF)5- Unda de sol, unda spatiala, unghiul de radiatie si distanta zonei de tacere (skip)0- Propagarea ionosferica pe mai multe cai6- Fading1- Troposfera (conductie, difractie)0- Influenta inaltimii antenei asupra distantei ce poate fi acoperita (orizontul radio)0- Temperatura de inversie5- Reflexia pe stratul E sporadic6- Reflexia pe aurora0- Reflexia meteorica0- Reflexia pe luna0- Zgomotul atmosferic (furtuni la distanta)0- Zgomotul cosmic0- Zgomotul de sol (termic)0- Bazele predictiei de propagare (bugetul legaturii)0- sursa dominanta de zgomot (zgomotul in banda vs. zgomotul receptorului)0- raportul minim semnal - zgomot0- puterea minima a semnalului de receptie0- atenuarea de propagare0- castigul antenelor, atenuarile liniilor de transmisie0- puterea minima a emitatorului

CAPITOLUL 8

MASURARI

8.1. Efectuarea masurarilorMasurarea:0- Tensiunilor si curentilor in curent continue si alternative- Erorilor:8- influenta frecventei0- influenta formei de unda0- influenta rezistentei interne a instrumentelor0- Rezistentei


248 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Puterii continue si de RF (puterea medie, PEP)2- Raportului de unde stationare in tensiune0- Formei de unda a anvelopei unui semnal RF3- Frecventei4- Frecventei de rezonanta

8.2. Instrumente de masuraEfectuarea masurarilor folosind:0- Instrument cu bobina mobila(scos din programa)0- Instrument cu mai multe game (digital sau analogic)0- Dispozitiv de masurare a puterii de radiofrecventa0- Puntea reflectometru (dispozitiv de masurare a coeficientului de unda stationara)4- Generatoare de semnal1- Frecventmetru numeric0- Frecventmetru cu absorbtie(scos din programa)3- Grid-dip metru(scos din programa)0- Osciloscop0- Analizor de spectru

CAPITOLUL 9

INTERFERENTE SI IMUNITATE

9.1. Interferente in echipamentele electronice0 Blocarea4- Interferente cu semnalul dorit3- Intermodulatia3- Detectia in circuitele audio

9.2. Cauzele interferentelor in echipamentele electronice0- Nivelul de camp al emitatorului3- Radiatiile neesentiale ale emitatorului (radiatii parazite, armonici)- Influente nedorite in echipamente care patrund prin:2- intrarea de antena (tensiuni din antena, selectivitatea intrarii)2- alte linii conectate0- radiatie directa

9.3. Masuri impotriva interferentelorMasuri pentru prevenirea si eliminarea efectelor interferentelor:1- Filtrarea1- Decuplarea1- Ecranarea


249 of 249 14/11/2019, 10:15

probleme si rezolvari: db tech2 · 2019. 11. 14. · 1500 vah. 1 kwh. 2000 wh. 437 j. (contributor:...

Documents