JUDEC TORIA SECTORULUI 6 BUCURE TIĂ Ş

B I L A N U LŢ

PRIVIND ACTIVITATEA DESF URAT DEĂŞ Ă

JUDEC TORIA SECTORULUI 6 ÎNĂ

ANUL 2010

03 februarie 2011

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERAL A INSTAN EIĂ Ţ

Judec toria sectorului 6 Bucure ti este una dintre instan ele de laă ş ţ primul nivel jurisdic ional din raza Cur ii de Apel Bucure ti, respectiv aţ ţ ş Tribunalului Bucure ti.ş

Judec toria Sectorului 6ă Bucure ti î i desf oar activitatea conformş ş ăş ă Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciar , în baza Legii nr.303/2004ă privind statutul magistra ilor, ambele modificate prin Legea nr.247/2005ţ privind reforma în domeniul propriet ii i justi iei, precum i unele m suriăţ ş ţ ş ă adiacente, a Regulamentului de ordine interioar a instan elor judec tore tiă ţ ă ş aprobat prin Hot rârea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturiiă cu modific rile ulterioare, precum i a altor acte normative careă ş reglementeaz organizarea i func ionarea activit ii autorit iiă ş ţ ăţ ăţ judec tore ti. ă ş

Prin Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 263 din 10ă august 2006 activitatea Judec toriei sectorului 6 Bucure ti a fost organizată ş ă pe sec ii specializate, în materie civil i în materie penal .ţ ă ş ă

Activitatea de judecat s-a desf urat în cadrul unor completuriă ăş specializate atât în cadrul sec iei penale, cât i în cadrul sec iei civile. ţ ş ţ

În cursul anului 2010 au func ionat, s pt mânal, un num r deţ ă ă ă 26 completuri în materie penal i 71 de completuri în materie civilă ş ă1.

În anul 2010 au fost desemna i s solu ioneze cauze ţ ă ţ în materie penală

1 Pân la data de 01.05.2010 au func ionat 71 de completuri în materie civil , în perioada 01 mai – 01ă ţ ă octombrie 2010 au func ionat 75 de completuri în materie civil , iar începând cu data de 01 octombrie 2010,ţ ă urmare a desfiin rii completurilor cu nr. 15 i 16 , au existat 67 de completuri în materie civilţă ş ă

2

doamnele judec tor Burnel Oana (în perioada 01 ianuarie – 15 iunie 2010,ă dat la care a promovat la Tribunalul Bucure ti), Boroi Dana, Costacheă ş Ivanov Cristina (în perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2010), Mo neaguş Alina Petronela (în perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2010, dat la care aă fost deta at în cadrul Ministerului Administra iei i Internelor), Postelnicuş ă ţ ş Lucre ia, Voicu S ndina i domnul judec tor Manea C t lin ( în perioadaţ ă ş ă ă ă 01 iulie – 15 octombrie 2010, dat pân la care i de la care acesta i-aă ă ş ş continuat activitatea în cadrul sec iei civile).ţ

Doamnele judec tor Burnel Oana, Voicu S ndina, Costache Ivanovă ă Cristina, Mo neagu Alina, respectiv domnul judec tor Manea C t lin, înş ă ă ă perioada în care au func ionat în cadrul sec iei penaleţ ţ au fost desemna i sţ ă solu ioneze i cauze având ca obiect infrac iuni de corup ie.ţ ş ţ ţ

Doamnele judec tor Burnel Oana, Boroi Dana, Costache Ivanovă Cristina Mo neagu Alina, Postelnicu Lucre ia i domnul judec tor Maneaş ţ ş ă C t lin ă ă au fost desemna i s solu ioneze cauze în care sunt cerceta iţ ă ţ ţ inculpa i minori. ţ

De asemenea, magistra ii ce au solu ionat cauze în materie penal auţ ţ ă participat la edin e de judecat în care au fost solu ionate propuneri deş ţ ă ţ arestare preventiv i cereri de încuviin are a perchezi iilor domiciliare.ă ş ţ ţ

În materie de minori i familie, ş în cursul anului 2010, au fost desemnate s solu ioneze cauzele doamnele judec tor Prilogan Claudia,ă ţ ă Pa ca Mihaela, Munteanu Veronica i Maga Simona.ş ş

În materie civilă au fost desemnate doamnele judec tor As nică ă ă Andra, Axînti Nicoleta (în perioada 01 ianuarie – 22 noiembrie 2010), Bourceanu Viviana (în perioada 01 ianuarie – 15 septembrie 2010), Cojocaru Adina, Cucu Alexandrina, Cuzuc Mihaela (în perioada 01 ianuarie – 15 octombrie 2010), Dochi a Mihaela, Grigore Adriana (în perioada 22 iunie –ţ 31 decembrie 2010), Opreanu Daniela, Oprina Evelina (în perioada 01 ianuarie – 15 octombrie 2010), Sîrghi Ruxandra, tefan Claudia, VasilacheŞ Maria Aurelia (în perioada 01 mai – 31 decembrie 2010) Zafariu Simona (în perioada 01 ianuarie – 15 iunie 2010) i domnii judec tori Militaru Ionu ,ş ă ţ Manea C t lin (cu excep ia perioadei 01 iulie – 15 septembrie 2010, când aă ă ţ func ionat în cadrul sec iei penale) i Mihai Constantin C t lin ( începândţ ţ ş ă ă cu 15 octombrie 2010 ).

La Biroul asocia ii i funda iiţ ş ţ , în cursul anului 2010, i-au desf uratş ăş activitatea doamnele judec tor As nic Andra, Oprina Evelina (în perioadaă ă ă 01 ianuarie – 15 octombrie 2010), Cucu Alexandrina, Grigore Adriana (începând cu data de 22 iunie 2010) Zarafiu Simona (în perioada 01 ianuarie

3

– 15 iunie 2010) i domnii judec tori Militaru Ionu i Mihai Constantinş ă ţ ş C t lin (începând cu 15 octombrie 2010)ă ă

Cauzele formulate în materia fondului funciar, în anul 2010, au fost solu ionate de doamnele judec tor Pa ca Mihaela, Cucu Alexandrina iţ ă ş ş Grigore Adriana (începând cu data de 22 iunie 2010), precum i de domnulş judec tor Manea C t lin (în perioada 1 ianuarie – 22 iunie 2010).ă ă ă

Cauzele reglementate de lege ca fiind de competen a exclusiv aţ ă pre edintelui instan ei ş ţ au fost solu ionate de pre edintele instan ei i, înţ ş ţ ş lipsa acestuia, de vicepre edintele instan ei, rerspectiv pre edintele sec ieiş ţ ş ţ civile sau al sec iei penale. ţ

În cadrul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti au func ionată ş ţ compartimentele auxiliare prev zute de Regulamentul de ordine interioară ă al instan elor, adoptat prin Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturiiţ ă nr.387/22.09.2004, i anume: execut ri penale, execut ri civile, acordareş ă ă personalitate juridic persoanelor juridice ( asocia ii, funda ii i asocia ii deă ţ ţ ş ţ proprietari ), execut ri contraven ionale, biroul de informare i rela iiă ţ ş ţ publice, grefieri de edin , arhiv , registratur .ş ţă ă ă

Pe tot parcursul anului activitatea de punere în executare a sanc iunilor contraven ionale în cadrul Biroului execut ri civile ţ ţ ă a fost coordonat de ă doamnele judec tor Bourceanu Viviana (pân la data de 1ă ă septembrie 2010) i Sîrghi Ruxandra i Vasilache Maria Aurelia (începând cuş ş data de 01 septembrie 2010), iar activitatea desf urat de biroul deăş ă execut ri siliteă a fost coordonat de domnul judec tor Manea C t lin iă ă ă ă ş doamna judec tor Prilogan Claudia. ă

Doamnele judec tor Pa ca Mihaela i Axînti Nicoleta au verificată ş ş instrumentul juridic aplicabil, au înaintat procedura de citare i deş comunicare a hot rârilor judec tore ti în str in tate i au coordonată ă ş ă ă ş activitatea de înmânare a actelor procedurale înaintate de autorit ileăţ judec tore ti str ine persoanelor aflate pe teritoriul României. ă ş ă

Doamnele judec tor Boroi Dana i Burnel Oana au coordonat i auă ş ş supravegheat activitatea de punere în executare a hot rârilor judec tore tiă ă ş în materie penal , ă în cadrul Biroului execut ri penaleă .

Doamna judec tor Opreanu Daniela a coordonat activitatea ă Biroului de informare i rela ii publice.ş ţ

Doamnele judec tor tefan Claudia, Cuzuc Mihaela, Cojocaru Adinaă Ş în materie civil , i Burnel Oana (pân la 15 septembrie 2010) i Voicuă ş ă ş S ndina, în materie penal , au inut eviden a practicii de casare, identificândă ă ţ ţ problemele de practic neunitar ,ă ă atât în activitatea instan ei, cât i înţ ş

4

activitatea instan elor de control judiciar, sesizând pre edin ii de sec iiţ ş ţ ţ pentru discutarea acestora în cadrul edin elor lunare de înv mântş ţ ăţă profesional organizate în cadrul instan ei. ţ

Doamna judec tor Dochi a Mihaela a avut ca atribu ii suplimentare deă ţ ţ serviciu efectuarea cercet rii prealabile pentru personalul auxiliară .

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVIT II INSTAN EI – ASPECTE CANTITATIVEĂŢ Ţ

2. 1. Volumul total de activitate în cursul anului 2010

În cursul anului 2010, s-au aflat pe rolul Judec toriei sectorului 6ă Bucure ti un num r de 32.478 de cauze. Un num r de 27.822 de cauze a fostş ă ă înregistrat în cursul anului 2010, ce s-a ad ugat la stocul existent din anulă 2009, de 4.656 de cauze. În cursul anului 2010 au fost solu ionate 25.637 deţ cauze. La finalul anului 2010 exist un stoc de 6.841 de cauze, din care ună num r de 1.378 de dosare sunt suspendate.ă

Volumul de activitate al instan ei în cursul anului 2010 a fost maiţ ridicat atât fa de anul 2008, cât i fa de anul 2009, atât în ceea ce prive teţă ş ţă ş num rul cauzelor înregistrate, cât i în ceea ce prive te num rul cauzeloră ş ş ă solu ionate, în cursul anului 2008 pe rolul Judec toriei sectorului 6, aflându-ţ ăse un num r 13.728 de dosare, iar în anul 2009 un num r de 23.374 deă ă cauze.

Se constat c num rul cauzelor ce s-au aflat pe rolul Judec torieiă ă ă ă sectorului 6 Bucure ti în cursul anului 2010 a fost mai ridicat cu 18.750 deş cauze fa de anul 2008 i cu 9.104 de dosare fa de anul 2009. ţă ş ţă

În anexa nr. I pct. 1 este prezentat situa ia comparativ a volumuluiă ţ ă de activitate pe anul 2010 i pe anii de referin , 2008 i 2009.ş ţă ş

5

2.2. Volumul de activitate pe sec ii specializate în cursul anului 2010ţ

2.2.1. Volumul de activitate al sec iei penale. Volumul de activitateţ pe materii

În cursul anului 2010 au fost înregistrate 1.508 de cauze în materie penală, ce s-au ad ugat la stocul de 183 de cauze, existând pe rolul instan eiă ţ un num r de 1.691 de cauze, din care au fost solu ionate un num r de 1.462ă ţ ă de cauze, r mânând un stoc de 229 de cauze aflate pe rolul instan ei, dină ţ care 10 cauze sunt suspendate.

Dup cum se poate observa volumul de activitate al sec iei penale aă ţ Judec toriei sectorului 6 Bucure ti a fost aproximativ egal cu cel al anuluiă ş 2009 (în anul 2009 fiind înregistrate un num r de 1.559 de cauze, care s-auă ad ugat la un stoc de 191 de cauze, existând pe rolul instan ei un num r deă ţ ă 1.750 de cauze), rezultând o diferen în minus de 59 dosare i mai ridicat,ţă ş fa de anul 2008 (în anul 2008 s-au înregistrat 1.340 cauze ce s-au ad ugat laţă ă un stoc de 127 cauze ), existând o diferen pozitiv de 168 de cauze.ţă ă

Din num rul total de cauze aflate pe rolul instan ei, în anul 2010, ună ţ num r de 147 de cauze a avut ca obiect propuneri de arestare preventiv ,ă ă din care 135 de cereri au fost admise i 12 cereri au fost respinse, 42 de cauzeş au avut ca obiect propuneri de prelungire a m surii arest rii preventive, dină ă care 38 de cereri au fost admise i 4 cereri au fost respinse, 64 de cauze auş avut ca obiect propuneri de autorizare a efectu rii perchezi iei domiciliare,ă ţ din care 60 de cereri au fost admise i 4 cereri au fost respinse, 216 cauze auş avut ca obiect autorizarea intercept rii convorbirilor telefonice, din care 205ă cereri au fost admise, 11 cereri au fost respinse.

În ceea ce prive te cele 529 de cauze nou-intrate cu privire la careş sesizarea a privit solu ionarea fondului, acestea au avut ca obiect infrac iuniţ ţ contra persoanei (un num r de 71 cauze), infrac iuni contra patrimoniuluiă ţ (un num r de 361 de cauze), printre care amintim, infrac iunile de furtă ţ calificat ( un num r de 228 de cauze ), tâlh rie (un num r de 93 de cauze)ă ă ă etc.. Celeltalte cauze au reprezentat infrac iuni care aduc atingere unorţ activit i de interes public (un num r de 8 cauze), infrac iuni de fals (unăţ ă ţ num r de 4 cauze), infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privindă ţ ţ convie uirea social (un num r de 4 cauze), alte infrac iuni prev zute deţ ă ă ţ ă Codul penal sau alte legi speciale (un num r de 78 cauze), printre careă

6

amintim infrac iuni contra siguran ei pe drumurile publice (un num r de 67ţ ţ ă cauze), infrac iuni privind combaterea evaziunii fiscale (un num r de 9ţ ă cauze).

În ceea ce prive te completurile specializate, în cursul anului 2010 aş fost înregistrat o cauz având ca obiect infrac iuni de corup ie, iar în 51 deă ă ţ ţ cauze au fost cerceta i inculpa i minori i p r i v t mate minore. ţ ţ ş ă ţ ă ă

Tot în aceast materie preciz m c au fost emise un num r de 20 deă ă ă ă mandate de arestare european i un num ră ş ă de 10 mandate de urm rireă interna ional . ţ ă

Din totalul de 229 de dosare ce reprezint stocul la sfâr itul anuluiă ş 2010, un num r de 10 dosare este reprezentat de cauzele suspendate, dină care, cinci cauze în baza dispozi iilor art. 500 Cod procedur penal , o cauzţ ă ă ă în temeiul dispozi iilor Legii nr. 47/1992, dou cauze în baza dispozi iilorţ ă ţ Legii 302/2004 (în materia privind transferul de proceduri) i dou cauze înş ă temeiul dispozi iilor Legii nr. 85/2006. ţ

În anexa nr. I pct. 2 este prezentat situa ia comparativ a volumuluiă ţ ă de activitate al sec iei penale în cursul anului 2010, cu anii 2008, respectivţ 2009.

2.2.2. Volumul de activitate al sec iei civile. Volumul de activitate peţ materii

În cursul anului 2010, în cadrul sec iei civile au fost înregistrate 26.314ţ de cauze ce s-au ad ugat la stocul de 4.473 de cauze, pe rolul instan eiă ţ existând un num r de 30.787 de cauze, din care a fost solu ionat un num ră ţ ă de 24.175 de cauze, r mânând un stoc de 6.612 de cauze, aflate în curs deă solu ionare, din care un num r de 1.368 de cauze sunt suspendate.ţ ă

Comparativ cu anii de referin , în cursul anului 2010 a fost înregistratţă un num r mult mai mare de cauze înregistrate, fa de anii 2008 i 2009, iă ţă ş ş anume în anul 2008 a fost înregistrat un num r de 9.736 de cauze, cu 16.578ă cauze mai pu ine decât în anul 2010, în anul 2009 a fost înregistrat un num rţ ă de 18.941 de cauze, cu 7.373 cauze mai pu ine decât în anul 2010. ţ

În anexa nr. I pct. 3 este prezentat situa ia comparativ a volumuluiă ţ ă de activitate al sec iei civile, în cursul anului 2010, comparativ cu anii 2008,ţ respectiv 2009.

7

Vom detalia în cele ce urmeaz volumul de activitate al sec iei civile,ă ţ pe materii.

În cursul anului 2010, au fost înregistrate 23.522 de cauze de drept civil, ce s-au ad ugat la stocul de 3.632 de cauze, fiind pe rolul instan ei ună ţ num r de 27.154 de cauze, din care au fost solu ionate un num r de 21.897ă ţ ă de cauze, r mânând un stoc de 5.257 de cauze, din care 1.209 de cauze suntă suspendate.

Comparativ cu anii 2008 i 2009, în anul 2010 a fost înregistrat unş num r semnificativ mai mare de dosare. ă

Astfel, în cursul anului 2009, în cadrul sec iei civile au fost înregistrateţ 18.941 de cauze ce s-au ad ugat la stocul de 2.683 de cauze, pe rolul instan eiă ţ existând un num r de 21.624 de cauze, din care a fost solu ionat un num ră ţ ă de 17.151 de cauze, r mânând un stoc de 4.473 de cauze, aflate în curs deă solu ionare. ţ

În cursul anului 2008, a fost înregistrat în aceast materie un num ră ă de 3.315 de cauze, ce s-au ad ugat la stocul de 1.359 de cauze, fiind pe rolulă instan ei un num r de 4.674 de cauze, din care au fost solu ionate un num rţ ă ţ ă de 3.285 de cauze, r mânând un stoc de 1.389 cauze, din care 515 cauze suntă suspendate.

În ceea ce prive te natura cauzelor, în materia dreptului civil, în cursulş anului 2010, a fost înregistrat un num r de 2.414 cauze având ca obiectă stabilirea drepturilor i a obliga iilor ( ac iuni în revendicare, ac iuni înş ţ ţ ţ constatare, partaj bunuri comune i partaj judiciar, succesiuni, uzucapiuni,ş ac iuni având ca obiect preten ii civile, ac iuni în anularea unor acte,ţ ţ ţ desfiin area unor contracte i altele), un num r de 588 de cauze a avut caţ ş ă obiect contesta ii la executare, 622 de cauze au avut ca obiect cereri deţ înregistrare asocia ii i funda ii, cereri privind constituirea de sindicate,ţ ş ţ soma ii de plat între persoane fizice i cereri formulate în proceduraţ ă ş necontencioas , un num r de 15 litigii a fost înregistrat în materiaă ă publicit ii imobiliare, 66 de cereri au avut ca obiect revizuiri, contesta ii înăţ ţ anulare i cereri de completare a dispozitivului, 64 de cereri au avut caş obiect cereri de învestire cu formul executorie a hot rârilor arbitrale, iară ă 12.038 de cereri au avut ca obiect încuviin are executare silit .ţ ă

În cadrul Biroului asocia ii i funda iiţ ş ţ a fost solu ionat un num r deţ ă 155 de cereri având ca obiect acordare personalitate juridic asocia ii iă ţ ş funda ii, din totalul celor 162 de cauze aflate pe rolul instan ei, r mând unţ ţ ă stoc de 7 dosare din care 2 cauze sunt suspendate. De asemenea, în cadrul aceluia i birou au fost solu ionate un num r de 6 cereri având ca obiectş ţ ă

8

constituire sindicate i un num r de 120 cauze având ca obiect modificareş ă acte constitutive.

Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 130 de cauze i s-aş solu ionat un num r de 124 de cereri, se poate observa c num rul acestorţ ă ă ă cauze a crescut.

În cadrul Biroului de acordare a personalit ii juridice asocia iilor deăţ ţ proprietari a fost înregistrat în cursul anului 2010 un num r de 83 cauze careă s-a ad ugat la un stoc de 1 dosar, solutionându-se un num r de 83 dosare,ă ă r mând un dosar în stoc.ă

Comparativ cu anul 2009, când a fost înregistrat un num r de 73 deă cereri i a fost solu ionat un num r de 72 de cereri, r mânând în stoc oş ţ ă ă cerere se poate observa c i num rul acestora cre te.ă ş ă ş

În materia dreptului familiei, în cursul anului 2010, au fost înregistrate 2.000 de cauze, ce s-au ad ugat la stocul de 550 de cauze, fiind pe rolulă instan ei un num r de 2.550 de cauze, din care a fost solu ionat un num r deţ ă ţ ă 1.884 de cauze, r mânând un stoc de 666 de cauze, din care 162 de cauzeă sunt suspendate.

Astfel, cu titlu de exemplu, în cursul anului 2010, au fost înregistrate în aceast materie 680 de cauze având ca obiect divor f r copii i divoră ţ ă ă ş ţ prin acord, 620 de cauze având ca obiect divor cu copii, 89 de cauze avândţ ca obiect încredin are minor, 80 cauze având ca obiect cereri formulate peţ calea ordonan ei pre edin iale, 17 cauze având ca obiect t gad paternitate,ţ ş ţ ă ă 16 cauze având ca obiect stabilire paternitate i alte 498 de cauze având caş obiect cereri ce privesc raporturile de familie, cum ar fi pensie de între inere,ţ partaj bunuri comune, stabilire program vizitare minori etc.

Comparativ cu anii de referin , în cursul anului 2010 a fost înregistratţă un num r mai mare de cauze, fa de num rul cauzelor înregistrate atât înă ţă ă cursul anului 2009, i anume în cursul anului 2009ş 2, au fost înregistrate 1.914 de cauze, ce s-au ad ugat la stocul de 448 de cauze, fiind pe rolul instan eiă ţ un num r de 2.362 de cauze, din care a fost solu ionat un num r de 1.812 deă ţ ă cauze i mai mic fa de anul 2008, când au fost înregistrat un num r deş ţă ă 2.060 de cauze ( existând o diferen de 60 cauze). ţă

În materie comercială în cursul anului 2010 au fost înregistrate 5.769 de cauze, ce s-au ad ugat la stocul de 1130 de cauze, fiind pe rolul instan eiă ţ

2 În cursul anului 2009, au fost înregistrate în aceast materie 26 de cauze având ca obiect stabilireă paternitate, 15 cauze având ca obiect t gad paternitate, 105 de cauze având ca obiect încredin are minor,ă ă ţ 524 de cauze având ca obiect divor cu copii, 612 cauze având ca obiect divor f r copii i prin acord iţ ţ ă ă ş ş alte 372 de cauze având ca obiect cereri ce privesc raporturile de familie, cum ar fi pensie de între inere,ţ partaj bunuri comune, stabilire program vizitare minori etc.

9

un num r de 6.899 de cauze, din care a fost solu ionat un num r de 5.355 deă ţ ă cauze, r mânând un stoc de 1.544 de cauze, din care 280 de cauze suntă suspendate.

Dintre acestea, un num r de 3.093 cauze au avut ca obiect soma ii deă ţ plată3, ce s-au ad ugat la stocul de 546 de cauze, fiind pe rolul instan ei ună ţ num r de 3.639 de cauze, din care a fost solu ionat un num r de 2.606 deă ţ ă cauze, r mânând un stoc de 1.033 de cauze.ă

De asemenea, în materie comercial au fost înregistrate un num r deă ă 1.781 de cauze având ca obiect învestiri de formul executorie a titlurilor deă credit4, ce s-au ad ugat la stocul de 282 de cauze, fiind pe rolul instan ei ună ţ num r de 2063 de cauze, din care a fost solu ionat un num r de 2.004 deă ţ ă cauze, r mânând un stoc de 59 de cauze.ă

Comparativ cu anii de referin , în cursul anului 2010 a fost înregistratţă un num r mai mare de cauze, decât num rul cauzelor înregistrate în cursulă ă anului 2008 i 2009. ş

Astfel, dac în cursul anului 2010 au fost înregistrate 5.769 de cauze, înă anul 2008 au fost înregistrate 2.299 de cauze ( existând o diferen de 3.470ţă de cauze ), iar în anul 2009 au fost înregistrate 5.443 de cauze ( existând o diferen de 326 de cauze ). ţă

În materie contraven ionalţ ă, la începutul anului 2010 exista un stoc de 841 de dosare, a fost înregistrat în cursul anului un num r de 2.792 deă dosare, a fost solu ionat un num r de 2.278 de dosare, r mânând un stoc deţ ă ă 1355 de dosare la finele anului 2010, din care un num r de 159 de dosareă sunt suspendate.

Comparativ cu anii de referin , în cursul anului 2010 a fost înregistratţă un num r mai mare de cauze, fa de anul 2008, când a fost înregistrat ună ţă num r de 2.062 cauze i aproximativ egal cu cel din anul 2009, când a fostă ş înregistrat un num r de 2809 cauze ( o diferen de 17 cauze ). ă ţă

În materia fondului funciar a fost înregistrat în cursul anului 2010 un num r de 18 de cauze ce s-au ad ugat la stocul de 18 cauze, pe rolulă ă instan ei existând un num r de 36 de cauze, din care au fost solu ionate unţ ă ţ num r de 26 de cauze, r mânând un stoc de 10 cauze, din care 5 cauze suntă ă suspendate.

Comparativ cu anul 2008, când a fost înregistrat un num r de 35 deă cauze, i cu anul 2009, când a fost înregistrat un num r de 24 de cauze,ş ă 3 În materie comercială în cursul anului 2009 au fost înregistrate un num r de 3070 de cauze ce au avut caă obiect soma ii de plat .ţ ă4 În materie comercială în cursul anului 2009 au fost înregistrate un num r de 1534 de cauze ce au avut caă obiect învestire cu formul executorie a titlurilor de credit.ă

10

putem observa c num rul acestora a sc zut în anul 2010. Este singurulă ă ă domeniu de activitate unde se înregistreaz o curb descendent constantă ă ă ă

i însemnat , comparativ cu anii de referin .ş ă ţăÎn anexa nr. I pct. 3 este prezentat situa ia volumului de activitate ală ţ

sec iei civile, în cursul anului 2010.ţDin totalul de 6.612 de dosare ce reprezint stocul la sfâr itul anuluiă ş

2010, un num r de 1.368 de dosare este reprezentat de cauzele suspendate,ă în temeiul art 1551 , art. 242 pct. 2, art. 243 i art. 244 Cod procedur civil ,ş ă ă Legea nr. 64/1995, Legea nr. 503/2004, Legea nr. 554/2004, Legea 47/1992, Legea 10/2001, art. 111 din Legea 302/2004 i Legea 47/1992, dintre careş 1.209 de cauze în materie civil (enumer m, printre altele 280 cauze înă ă materie comercial , 413 cauze în materia drepturilor i obliga iilor civile, 162ă ş ţ cauze în materia dreptului familiei, 319 cauze în materia cererilor privind executarea silit ) i 159 de cauze în materie contraven ional . ă ş ţ ă

Dac dosarele suspendate în baza art. 242 alin. 2 Cod procedur civilă ă ă au fost verificate i repuse pe rol lunar, în vederea perim rii, cu privire laş ă dosarele suspendate în baza art. 243 i art. 244 Cod procedur civil s-auş ă ă f cut verific ri periodice, fiind emise adrese c tre instan ele ce solu ionauă ă ă ţ ţ cauzele care au determinat suspendarea, pentru a comunica stadiul solu ion rii acestora.ţ ă

2.3. Operativitatea la nivelul instan ei ţ

2. 3. 1. Indicele general de operativitate al instan eiţ

În anul 2010 pe rolul instan ei s-a aflat un num r de 32.478 de cauze,ţ ă respectiv, un num r de 27.822 de cauze înregistrate ce s-au ad ugat la ună ă stoc de 4.656 cauze. În anul 2010 au fost solu ionate un num r de 25.637ţ ă cauze, fiind înregistrat un stoc de 6.841 de dosare, din care 1.378 de cauze sunt suspendate.

Un num r de 10.596 cauze a fost solu ionat prin pronun area deă ţ ţ sentin e i un num r de 15.041 cauze a fost solu ionat prin pronun area deţ ş ă ţ ţ încheieri de edinş ţă5.

5 În anul 2008 au fost solu ionate un num r de 10.854 cauze, fiind pronun ate un num r de 9.478 sentin e iţ ă ţ ă ţ ş un num r de 1.376 încheieri. Astfel, în cadrul sec iei civile au fost pronun ate un num r de 8.648 sentin e iă ţ ţ ă ţ ş un num r de 930 încheieri, iar în cadrul sec iei penale au fost pronun ate un num r de 830 sentin e i ună ţ ţ ă ţ ş num r de 446 încheieri. În anul 2009 au fost solu ionate un num r de 18.718 cauze, fiind pronun ate ună ţ ă ţ num r de 10.686 sentin e i un num r de 8032 încheieri. În cadrul sec iei civile au fost pronun ate ună ţ ş ă ţ ţ num r de 9.811 sentin e i un num r de 999 încheieri, iar în cadrul sec iei penale au fost pronun ate ună ţ ş ă ţ ţ num r de 856 sentin e i un num r de 7340 încheieri.ă ţ ş ă

11

Prin comparare cu anii 2008 i 2009, volumul de activitate se prezintş ă astfel:

Anul Stoc anterior

Intrate în cursul anului

Dosare pe rol

Solu ionateţ Stoc la sfâr itulş anului

2008 2.652 11.076 13.728 10.854 2.8742009 2.874 20.500 23.374 18.718 4.6562010 4.656 27.822 32.478 25.637 6.841

Comparativ cu anii de referin , în cursul anului 2010 a fost solu ionatţă ţ un num r considerabil de cauze fa de anul 2009, i anume 25.637 cauze,ă ţă ş fa de 18.718 cauze ( existând o diferen de 6.919 cauze ), i mai multeţă ţă ş decât în anul 2008, când au fost solu ionate 10.854 de cauze ( existând oţ diferen de 14.783 de cauze ). ţă

Fa de num rul de dosare aflate pe rolul instan ei, (f r a se lua înţă ă ţ ă ă calcul dosarele suspendate), în cursul anului 2010, raportat la num rul deă dosare solu ionate, s-a înregistrat un indice de operativitate de ţ 82,43 %6.

AnulOperativitate

raportat la dosareleă nou intrate

SuspendateOperativit

ate raportat laă dosarele aflate pe rol (f r dosareă ă suspendate)

2008 97,99 % 868 84,40 %2009 91,30 % 1.163 84,27 %2010 92,14 % 1.378 82,43 %

Fa de num rul de dosare nou intrate, în cursul anului 2010, raportatţă ă la num rul de dosare solu ionate, s-a înregistrat un indice de operativitateă ţ de 92,14%.

Pe cale de consecin , datele statistice indic o sc dere a operativit iiţă ă ă ăţ raportat la dosarele aflate pe rol în anul 2010, fa de anii anterior, în 2009ă ţă fiind înregistrat un indice de operativitate de 84,27 %, respectiv 84,40 %, în anul 2008.

De asemenea, indicele de operativitate, raportat la dosarele nou-

6 Fa de num rul de dosare aflate pe rolul instan ei, luându-se în calcul i dosarele suspendate ( 1378ţă ă ţ ş dosare ), în cursul anului 2010, raportat la num rul de dosare solu ionate, s-a înregistrat un indice deă ţ operativitate de 78,94 %.

12

intrate, în anul 2010, de 92,14 %, este mai sc zut decât cel înregistrat în anulă 2008, când a fost înregistrat un indice de operativitate de 97,99 % dar, mai ridicat decât cel înregistrat în anul 2009, când s-a înregistrat un indice de operativitate de 91,30 %,

În anexa nr. I pct. 4 este prezentat situa ia comparativ aă ţ ă operativit ii cauzelor, pe materii.ăţ

2. 3. 2 Indicele de operativitate al instan ei pe sec ii specializate.ţ ţ Indicele de operativitate în cadrul fiec rei sec ii pe materii ă ţ

2. 3. 2.1. Indicele de operativitate al instan ei în cadrul sec iei penale.ţ ţ Indicele de operativitate în cadrul sec iei penale pe materii ţ

În anul 2010, în cadrul sec iei penale s-a aflat pe rolul instan ei unţ ţ num r de 1.691 de cauze. A fost înregistrat un num r de 1.508 de cauze, ce s-ă ăa ad ugat la stocul de 183 de cauze i solu ionat un num r de 1.462 deă ş ţ ă cauze. Un num r de 850 cauze a fost solu ionat prin pronun area deă ţ ţ sentin e i un num r de 612ţ ş ă cauze a fost solu ionat prin pronun area deţ ţ încheieri de edin .ş ţă

Astfel, la sfâr itul anului 2010 a fost înregistrat un stoc de 229 deş dosare, din care 10 cauze sunt suspendate.

Volumul de activitate în materie penal a fost mai sc zut fa de anulă ă ţă 2009, în ceea ce prive te num rul dosarelor solu ionate i mai ridicat fa deş ă ţ ş ţă anul 2008.

Astfel, în cursul anului 2010 a fost solu ionat un num r 1.462 cauze,ţ ă fa de 1.567 de cauze, cât au fost solu ionate în anul 2009, deci o diferenţă ţ ţă în minus de 105 dosare. Îns , comparativ cu anul 2008, când au fostă solu ionate un num r de 1.276 de cauze, rezult un plus de 186 de cauze. ţ ă ă

Comparativ cu anii 2008 i 2009, situa ia în materie penal , atât în ceeaş ţ ă ce prive te num rul dosarelor nou intrate, cât i a dosarelor solu ionate i aş ă ş ţ ş stocului situa ia se prezint astfel: ţ ă

13

AnulStoc anterior

Intrate în cursul anului

Total(cauze pe rol)

Solu ionaţte

Operativitatea raportat

laă dosarele intrate%

Suspendate

Operativitatea raportată la cauzele aflate pe rol (f ră ă suspendate)

%

2008 127 1.340 1.467 1.276 95,22% 6 87,33

2009 191 1.559 1.750 1.567 100,51%

8 89,95

2010 183 1.508 1.691 1.462 96,95 %10

86,97

Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, ( f r a se lua înţă ă ţ ă ă calcul dosarele suspendate ), în cursul anului 2010, raportat la num rul deă dosare solu ionate, s-a înregistrat un indice de operativitate în materieţ penal de ă 86,97 %7.

Fa de num rul de dosare nou intrate în materie penal , în cursulţă ă ă anului 2010, raportat la num rul de dosare solu ionate, s-a înregistrat ună ţ indice de operativitate de 96,95%.

În ceea ce prive te completurile specializate în materie penal , înş ă cursul anului 2010 a fost înregistrat pe completurile specializate în solu ionarea cauzelor cu inculpa i minori, un num r de 51 de cauze, ce s-aţ ţ ă ad ugat la stocul de 4 cauze, fiind solu ionat un num r de 48 de cauze,ă ţ ă r mânînd nesolu ionat un num r de 7 cauze penale, fiind înregistrat ună ţ ă indice de operativitate de 92,73 %.

2. 3. 2.2. Indicele de operativitate al instan ei în cadrul sec iei civile. Indiceleţ ţ

7 Fa de num rul de dosare aflate pe rolul sec iei penale, luându-se în calcul dosarele suspendate ( 10ţă ă ţ dosare ), în cursul anului 2010, raportat la num rul de dosare solu ionate, s-a înregistrat un indice deă ţ operativitate în materie penal de 86,45 ă %.

14

de operativitate în cadrul sec iei civile pe materii ţ

În anul 2010, în cadrul sec iei civile s-a aflat pe rolul instan ei unţ ţ num r de 30.787 de cauze. A fost înregistrat un num r de 26.314 de cauze, ceă ă s-a ad ugat la stocul de 4.473 de cauze i solu ionat un num r de 24.175 deă ş ţ ă cauze.

Un num r deă 9746 cauze a fost solu ionat prin pronun area de sentin eţ ţ ţ i un num r de 14.429ş ă cauze a fost solu ionat prin pronun area de încheieriţ ţ

de edin .ş ţăAstfel, la sfâr itul anului 2010 a fost înregistrat un stoc de 6.612 deş

cauze, din care 1.368 de cauze sunt suspendate. Fa de anii de referin , în cursul anului 2010 a fost solu ionat unţă ţă ţ

num r mult mai mare de cauze, cu 14.597 de cauze mai mult decât în anulă 2008 ( când au fost solu ionate 9.578 de cauze ) i cu 7.024 de cauze maiţ ş mult fa de anul 2009 (când au fost solu ionate 17.151 de cauze ).ţă ţ

Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, ( f r a se lua înţă ă ţ ă ă calcul dosarele suspendate ), în cursul anului 2010, s-a înregistrat un indice de operativitate în materie civil , de ă 82,17 % 8.

Fa de num rul de dosare nou intrate în cadrul sec iei civile, în cursulţă ă ţ anului 2010, raportat la num rul de dosare solu ionate, s-a înregistrat ună ţ indice de operativitate de 91,88%.

AnulStoc anterior

Intrate în cursul anului

Total(cauze pe rol)

Solu ionaţte

Operativitatea raportat

laă dosarele intrate%

Suspendate

Operativitatea raportată la cauzele aflate pe rol (f ră ă suspendate)

%2008 2.525 9.736 12.261 9.387 96,42 862 82,132009 2.874 18.941 21.815 17.342 91,55 % 1.155 83,93

8 Fa de num rul de dosare aflat pe rolul sec iei civile, ( luându-se în calcul dosarele suspendate ), înţă ă ţ cursul anului 2010, s-a înregistrat un indice de operativitate în materie civil , de ă 78,52 %.

15

2010 4.473 26.314 30.787 24.175 91,88 % 1.368 82,17

Analizând materiile în care s-a procedat la specializare, în cursul anului 2010, în materia dreptului civil, s-a înregistrat un indice de operativitate în solu ionareaţ 9 cauzelor de 86,54 %10, în materie comercial s-aă înregistrat un indice de operativitate în solu ionareaţ 11 cauzelor de 80,90 %12, în materia dreptului familiei a fost înregistrat un indice de operativitate în solu ionareaţ 13 cauzelor de 78,89 %14, în materie de fond funciar s-a înregistrat un indice de operativitate a cauzelor15 de 83,87 %16 iar în materia dreptului contraven ional s-a înregistrat un indice de operativitate înţ solu ionarea cauzelorţ 17 de 65,57 %18.

În anexa nr. I pct. 5 este prezentat situa ia comparativ aă ţ ă operativit ii cauzelor civile, pe materii.ăţ

2.3.3. Operativitatea pe judec tor ă

În cursul anului 2010, media de operativitate, pe instan , în func ie deţă ţ dosarele rulate i solu ionate, a fost de ş ţ 60,62 %, în cadrul sec iei civile a fostţ de 62,15 %, iar în cadrul sec iei penale a fost ţ 43,05 %.

S-au remarcat în cursul anului 2010, în func ie de materia în care i-auţ ş 9 A fost solu ionat un num r de 14.632 cauze, dintr-un num r de 17669 cauze aflate pe rolul instan ei,ţ ă ă ţ r mânând un stoc de 3.037 cauze i 762 cauze suspendate.ă ş10 Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, ( luându-se în calcul dosarele suspendate ), înţă ă ţ cursul anului 2010, s-a înregistrat un indice de operativitate în materia dreptului civil de 82,81 %. 11 A fost solu ionat un num r de 5.355 cauze, dintr-un num r de 6.899 cauze aflate pe rolul instan ei,ţ ă ă ţ r mânând un stoc de 1.544 cauze i 280 cauze suspendate (operativitatea s-a calculat prin sc dereaă ş ă dosarelor suspendate )12 Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, luându-se în calcul dosarele suspendate, în cursulţă ă ţ anului 2010, s-a înregistrat un indice de operativitate în materia dreptului comercial de 77,61%.13 A fost solu ionat un num r de 2.388 cauze, dintr-un num r de 2.550 cauze aflate pe rolul instan ei,ţ ă ă ţ r mânând un stoc de 666 cauze din care 162 cauze suspendate.ă14 Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, ( luându-se în calcul dosarele suspendate ), în cursulţă ă ţ anului 2010, s-a înregistrat un indice de operativitate în materia dreptului familiei de 73,88 %.15 A fost solu ionat un num r de 26 de cauze, dintr-un num r de 36 cauze, r mânând în stoc un num r deţ ă ă ă ă 10 cauze, din care 5 cauze suspendate.16 Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, ( luându-se în calcul dosarele suspendate ), în cursulţă ă ţ anului 2010, s-a înregistrat un indice de operativitate în materia fondului funciar de 72,22 %.17 A fost solu ionat un num r de 2.278 cauze, dintr-un num r de 3633 cauze aflate pe rolul instan ei,ţ ă ă ţ r mânând un stoc de 1355 cauze din care 159 cauze suspendate.ă18 Fa de num rul de dosare aflat pe rolul instan ei, ( luându-se în calcul dosarele suspendate ), în cursulţă ă ţ anului 2009, s-a înregistrat un indice de operativitate în materia dreptului contraven ional de ţ 62,70 %.

16

desf urat activitatea i num rul de dosare solu ionate, doamna judec torăş ş ă ţ ă Cucu Alexandrina, ce a solu ionat un num r de 1.484 de cauze, domnulţ ă judec tor Militaru Ionu , ce a solu ionat un num r de 1.473 de cauze,ă ţ ţ ă doamna judec tor Opreanu Daniela, ce a solu ionat un num r de 1.452 deă ţ ă cauze, doamna judec tor Dochi a Mihaela, ce a solu ionat un num r deă ţ ţ ă 1.446 dosare, doamna judec tor As nic Andra, ce a solu ionat un num ră ă ă ţ ă 1.443 dosare, doamna judec tor Sîrghi Ruxandra, ce a solu ionat un num ră ţ ă de 1.432 dosare i doamna judec tor tefan Claudia ce a solu ionat unş ă Ş ţ num r de 1405 dosare.ă

Dintre cele mai bune rezultate, în materie civil , raportându-ne laă num rul dosarelor rulate i la indicele de operativitate, în cursul anuluiă ş 2010, au ob inut judec torii: Dochi a Mihaela, cu un indice de operativitateţ ă ţ de 67,22%, Cojocaru Adina, cu un indice de operativitate de 66,95 %, Opreanu Daniela, cu un indice de operativitate de 66.88 %, Sîrghi Ruxandra, cu un indice de operativitate de 66,14 %, Militaru Ionu cu un indice deţ operativitate de 65,35 % i Cucu Alexandrina cu un indice de operativitateş de 64,16 %.

În materie de minori i familie, în cursul anului 2010, doamnaş judec tor Maga Simona a solu ionat un num r de 1.289 cauze, cu un indiceă ţ ă de operativitate de 60,57 %, doamna judec tor Prilogan Claudia a solu ionată ţ 1259 cauze, cu o operativitate de 59,47 %, doamna judec tor Pa ca Mihaelaă ş a solu ionat un num r de 1250 de cauze, cu un indice de operativitate deţ ă 57,50 % i doamna judec tor Munteanu Veronica, care a solu ionat unş ă ţ num r de 1238 de dosare, cu un indice de operativitate de 59,63 %. ă

Dintre cele mai bune rezultate, în materie penal , raportându-ne laă num rul dosarelor solu ionate i la indicele de operativitate, în cursulă ţ ş anului 2010, au ob inut judec torii, Postelnicu Lucre ia, ce a solu ionat unţ ă ţ ţ num r de 455 cauze, cu un indice de operativitate de 47,74 %, Boroi Dana, ceă a solu ionat un num r de 275 cauze, cu un indice de operativitate de 44,28ţ ă % i doamna judec tor Voicu S ndina, ce a solu ionat un num r de 274ş ă ă ţ ă cauze, cu o operativitate de 39,94 %.

Trebuie remarcat activitatea domnului judec tor Manea C t lină ă ă ă D nu , care în cursul anului 2010 i-a desf urat activitatea atât în cadrulă ţ ş ăş sec iei civile în perioada 01.01.2010 – 01.07.2010, respectiv 15.10.2010 –ţ 31.12.2010, perioad în care a solu ionat un num r de 1013 cauze, cât i înă ţ ă ş cadrul sec iei penale, în perioada 01.07.2010 – 15.10.2010, când a solu ionatţ ţ un num r de 48 cauze.ă

Media dosarelor rulate de fiecare judec tor a fost de 1.852,2 dosare înă

17

cadrul sec iei civile i de 566,2 de dosare în materie penal . ţ ş ăDetaliind activitatea sec iei civile, în materie dreptului civil mediaţ

dosarelor rulate de fiecare judec tor a fost de 1.788,35 de dosare, iar înă materia dreptului familiei de 2124 de dosare.

Media dosarelor solu ionate de fiecare judec tor a fost de 1.151,2ţ ă dosare, în cadrul sec iei civile i de 243,6 de dosare în cadrul sec iei penale.ţ ş ţ

În ceea ce prive te activitatea sec iei civile, în materia dreptului civil,ş ţ media dosarelor solu ionate de fiecare judec tor a fost de 1.125,8 de dosare,ţ ă iar în materia dreptului familiei media a fost de 1259 de dosare.

Situa ia operativit ii solu ion rii cauzelor, pe fiecare judec tor, înţ ăţ ţ ă ă materia dreptului civil se afl prezentat în anexa nr. I pct. 6, în materiaă ă dreptului familiei în anexa nr. I pct. 7 i în materia dreptului penal în anexaş nr. I pct. 8.

2.4. Înc rc tura pe fiecare judec tor ă ă ăConsider m c operativitatea solu ion rii cauzelor trebuie analizată ă ţ ă ă

comparativ cu volumul de activitate al fiec rui magistrat al instan ei,ă ţ num rul edin elor de judecat la care a participat i num rul de dosareă ş ţ ă ş ă rulate. Schema Judec toriei sectorului 6 Bucure ti prevede un num r de 27ă ş ă de judec tori, în cursul anului 2010, în cadrul cadrul sec iei civile fiindă ţ repartizat un num r de 22 de judec tori, iar în cadrul sec iei penale ună ă ţ num r de 5 judec tori.ă ă

În cursul anului 2010, pe rolul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti, auă ş avut loc 1.269 de edin e de judecat , la care au participat un num r de 27ş ţ ă ă de judec tori, dar în mod efectiv i constant doar 22, avem în vedere faptulă ş c doi magistra i i-au încetat activitatea în cadrul Judec toriei Sectorului 6ă ţ ş ă Bucure ti, începând cu data de 15 iunie 2010 (Burnel Oana i Zarafiuş ş Simona), un magistrat i-a încetat activitatea începând cu data de 15ş septembrie 2010 (Bourceanu Viviana), un magistrat i-a încetat activitateaş începînd cu data de 1 octombrie 2010 (Mo neagu Alina Petronela), doiş magistra i i-au încetat activitatea începând cu data de 15 octombrie 2010ţ ş (Cuzuc Mihaela i Oprina Evelina), iar doi magistra i i-au începutş ţ ş activitatea începând cu data de 15 octombrie 2010 (Costache Ivanov Cristina

i Mihai C t lin Constantin).ş ă ăÎn cadrul sec iei penale ţ au avut loc 501 edin e de judecat , la care auş ţ ă

participat un num r de 7 judec tori, dar în mod efectiv i constant 5ă ă ş

18

magistra i, pe perioada cuprins între 01 ianuarie – 31 septembrie 2010, iarţ ă în perioada 01 octombrie 2010 – 31 decembrie 2010, doar 4 magistra i. Înţ medie, pe fiecare judec tor, raportat la num rul magistra ilor prev zu i înă ă ţ ă ţ schema de func ionare a sec iei penale, s-a realizat o înc rc tur medie deţ ţ ă ă ă 566,2 de dosare, îns , în raport de num rul constant de magistra i care auă ă ţ participat în edin ele de judecat , înc rc tura medie a fost de 679,4 deş ţ ă ă ă dosare, respectiv 849,25.

Exemplificând, doamna judec tor Postelnicu Lucre ia a participat laă ţ 154 edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 953 de dosare rulate,ş ţ ă ş ă ă ă doamna judec tor Boroi Dana a participat la 97 edin e de judecat i a avută ş ţ ă ş o înc rc tur de 621 de dosare rulate, doamna judec tor Voicu S ndina aă ă ă ă ă participat la 99 de edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 686 deş ţ ă ş ă ă ă dosare rulate.

În cadrul sec iei civileţ , au avut loc 768 edin e de judecat , la care auş ţ ă participat un num r de 21 de judec tori, dar în mod efectiv i constant doară ă ş 17, patru magistra i desf urându- i activitatea pe perioade mai scurte deţ ăş ş timp (Zarafiu Simona, în perioada 01.01-15.06.2010, Cuzuc Mihaela iş Oprina Evelina în perioada 01.01 – 15.10.2010 i Bourceanu Viviana, înş perioada 01.01 – 15.09.2010). În medie, pe fiecare judec tor, raportat laă num rul magistra ilor prev zu i în schema de func ionare a sec iei civile, s-ă ţ ă ţ ţ ţa realizat o înc rc tur medie de 1.852,2 dosare, îns , în raport de num rulă ă ă ă ă constant de magistra i care au participat în edin ele de judecat ,ţ ş ţ ă înc rc tura medie a fost de 2.288 de dosare.ă ă

Având în vedere materiile în care magistra ii i-au desf uratţ ş ăş activitatea, men ion m c în materie civil a avut loc un num r de 597ţ ă ă ă ă

edin e de judecat , la care a participat un num r de 17 judec tori, dar înş ţ ă ă ă mod efectiv i constant doar 13 judec tori i, raportat la num rulş ă ş ă magistra ilor prev zu i în schema de func ionare a sec iei civile, s-a realizatţ ă ţ ţ ţ o înc rc tur medie de 1.788,3 de dosare, îns , în raport de num rulă ă ă ă ă constant de magistra i care au participat în edin ele de judecat ,ţ ş ţ ă înc rc tura medie a fost de 2.338,6 de dosare.ă ă

Astfel, doamna judec tor Dochi a Mihaela a participat la 45 edin e deă ţ ş ţ judecat i a avut o înc rc tur de 2.151 dosare rulate, domnul judec toră ş ă ă ă ă Militaru Ionu a participat la 45 edin e de judecat i a avut o înc rc turţ ş ţ ă ş ă ă ă de 2.254 dosare rulate, doamna judec tor Sîrghi Ruxandra a participat la 45ă

edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.165 de dosare rulate,ş ţ ă ş ă ă ă doamna judec tor Cucu Alexandrina a participat la 44 edin e de judecat iă ş ţ ă ş a avut o înc rc tur de 2.313 de dosare rulate, doamna judec tor Opreanuă ă ă ă

19

Daniela a participat la 44 edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.171ş ţ ă ş ă ă ă de dosare rulate, doamna judec tor As nic Andra a participat la 44ă ă ă

edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.343 de dosare rulate,ş ţ ă ş ă ă ă doamna judec tor tefan Claudia a participat la 44 de edin e de judecat iă Ş ş ţ ă ş a avut o înc rc tur de 2.199 de dosare rulate, doamna judec tor Cojocaruă ă ă ă Adina a participat la 44 edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.082ş ţ ă ş ă ă ă de dosare rulate, doamna judec tor Axînti Nicoleta, în perioada 01.01 –ă 22.11.2010 a participat la 39 edin e de judecat i a avut o înc rc tur deş ţ ă ş ă ă ă 2039 de dosare rulate, domnul judec tor Manea D nu a participat, înă ă ţ cadrul sec iei civile la 34 de edin e, rulând un num r de 1742 dosare, cuţ ş ţ ă men iunea c în perioada 01 iulie – 15 octombrie 2010, acesta i-a desf uratţ ă ş ăş activitatea în cadrul sec iei penale în cadrul c reia a participat la 24 edin eţ ă ş ţ de judecat i a rulat un num r de 173 dosare. În ceea ce-i prive te pe ceilal iă ş ă ş ţ magistra i men iona i în anexa nr. I pct. 6, ace tia i-au desf uratţ ţ ţ ş ş ăş activitatea pentru diverse perioade de timp, astfel, doamna judec tor Oprinaă Evelina, în perioada 01.01 – 15.10.2010 a participat la 32 edin e de judecatş ţ ă

i a rulat un num r de 1793 dosare, doamna judec tor Cuzuc Mihaela, înş ă ă perioada 01.01 – 15.10.2010, a participat la 31 edin e de judecat i a rulatş ţ ă ş un num r de 1492 dosare, doamna judec tor Vasilache Maria Aurelia înă ă perioada 01.05 – 31.12.2010 a participat la 31 edin e de judecat i a rulat unş ţ ă ş num r de 1458 dosare, doamna judec tor Grigore Adriana în perioada 22.06ă ă – 31.12.2010 a participat la 21 edin e de judecat i a rulat un num r deş ţ ă ş ă 1351 dosare, doamna judec tor Bourceanu Viviana în perioada 01.01 –ă 15.09.2010 a participat la 25 edin e de judecat i a rulat un num r de 1.213ş ţ ă ş ă dosare, doamna judec tor Zarafiu Simona, în perioada 01.01 – 15.06.2010 aă participat la 20 edin e de judecat i a rulat un num r de 988 dosare iar,ş ţ ă ş ă domnul judec tor Mihai C t lin Constantin, în perioada 15.10 – 31.12.2010 aă ă ă participat la 9 edin e de judecat i a rulat un num r de 648 dosare.ş ţ ă ş ă

În materie de minori i familieş au avut loc un num r de 171 edin eă ş ţ de judecat , la care au participat în mod constant un num r de 4 magistra iă ă ţ

i, raportat la num rul magistra ilor prev zu i în schema de func ionare aş ă ţ ă ţ ţ sec iei civile, s-a realizat o înc rc tur medie de 2.123,73 de dosare. ţ ă ă ă

În ceea ce prive te magistra ii care i-au desf urat activitatea înş ţ ş ăş materia dreptului familiei, men ion m c doamna judec tor Pa ca Mihaela aţ ă ă ă ş participat la 44 edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.174 deş ţ ă ş ă ă ă dosare rulate, doamna judec tor Maga Simona, a participat la 44 edin e deă ş ţ judecat i a avut o înc rc tur de 2.128 dosare, doamna judec tor Prilogană ş ă ă ă ă Claudia a participat la 42 edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.117ş ţ ă ş ă ă ă

20

de dosare rulate, iar doamna judec tor Munteanu Veronica a participat laă 41 edin e de judecat i a avut o înc rc tur de 2.076 de dosare rulate.ş ţ ă ş ă ă ă

Statistic, situa ia privind num rul edin elor de judecat la care aţ ă ş ţ ă participat fiecare judec tor, num rul dosarelor solu ionate i num rulă ă ţ ş ă dosarelor rulate de c tre fiecare dintre ace tia, este prezentat în anexele nr.ă ş ă I, pct. 6, în materie civil , nr. I pct. 7, în materie penal i nr. I pct. 8, atât înă ă ş materie civil , cât i în materie penal a raportului de bilan .ă ş ă ţ

Potrivit datelor cuprinse în aceast situa ie, num rul edin elor deă ţ ă ş ţ judecat la care au participat magistra ii instan ei este mai mare în materieă ţ ţ penal , întrucât magistra ii ce func ioneaz în cadrul acestei sec ii auă ţ ţ ă ţ asigurat de-a lungul anului cel pu in o dat pe s pt mân permanen a înţ ă ă ă ă ţ materia m surilor preventive în materie penal , iar pre edintele instan ei,ă ă ş ţ doamna judec tor Postelnicu Lucre ia, a solu ionat cererile de autorizare aă ţ ţ intercept rii convorbirilor i comunic rilor efectuate prin telefon sau prină ş ă orice mijloc electronic de comunicare.

Num rul diferit al edin elor de judecat în materie civil i înă ş ţ ă ă ş materie de minori i familie la care au participat fiecare dintre magistra iiş ţ instan ei ce a func ionat pe toat durata anului în cadrul Judec torieiţ ţ ă ă sectorului 6 Bucure ti este justificat de participarea la alte edin e deş ş ţ judecat , potrivit planific rii semestriale întocmite, în conformitate cu art. 98ă ă alin. 6 din Regulamentul de ordine interioar pentru cazurile în care nu seă poate asigura continuitatea completului de judecat , precum i deă ş perioadele diferite de timp în care ace tia i-au desf urat activitatea înş ş ăş cadrul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti. ă ş

2.5.Concluzii privind evolu ia indicatorilor statistici la nivelulţ instan ei în anul 2010. Vulnerabilit i identificate. M suri de remediereţ ăţ ă propuse

2.5.1.Concluzii privind evolu ia indicatorilor statistici la nivelulţ instan ei în anul 2010ţ

Cre terea constant a volumului de activitate în ş ă materie civilă din anii de referin a cunoscut un salt considerabil în anul 2010. Comparativ cu aniiţă 2008 i 2009, în anul 2010 a fost înregistrat un num r semnificativ mai mareş ă de dosare, i anume 23.522 cauze, fa de anul 2009 existând o diferen deş ţă ţă 4.581 cauze i fa de anul 2008 existând o diferen de 13.786 cauze . ş ţă ţă

Modific rile legislative intervenite în materie civil în cursul anuluiă ă

21

2009, avem în vedere OUG nr.42/06.05.200919 i Decizia nr. IV/19.01.2009 aş Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie în solu ionarea recursului în interesulţ ţ ş ţ ţ legii20, au anulat progresele înregistrate în sistemul judiciar prin adoptarea în anul 2006 a Legii nr. 459/200621 i au m rit considerabil volumul deş ă activitate al judec toriilor, situa ie existent i în cazul Judec torieiă ţ ă ş ă sectorului 6 Bucure ti.ş

Astfel, observ m c în cursul anului 2010 a crescut considerabilă ă num rul cererilor de încuviin are de executare silit i, de asemenea, într-oă ţ ă ş pondere mai mic , cererile având ca obiect învestire cu executare silit . Dacă ă ă în anul 2009, în perioada mai-decembrie a fost înregistrat un num r de 5.444ă de cereri de încuviin are executare silit i un num r de 1.534 de cereriţ ă ş ă având ca obiect învestire cu formul executorie, ce însumeaz un num r deă ă ă 6.978 de cereri, în cursul anului 2010 a fost înregistrat un num r de 12.038ă cauze având ca obiect încuviin are de executare silitţ ă22 i un num r de 1.781ş ă cauze având ca obiect învestire cu formul executorieă 23, ce însumeaz ună num r de 13.819 cauze.ă

Trebuie s avem în vedere atunci când analiz m num rul cererilor deă ă ă încuviin are de executare silit i învestire cu formul executorie c acesteţ ă ş ă ă cereri sunt urgente, se solu ioneaz în termene foarte scurte i presupun oţ ă ş perioad de redactare de 3 zile, mult mai scurt decât termenul de redactareă ă a sentin elor civile.ţ

În ceea ce prive te cauzele ce atrag inciden a dispozi iilor Coduluiş ţ ţ civil, ce au stabilit în grila elaborat de Consiliul Superior al Magistraturiiă ă cea mai mare complexitate24, în cursul anului 2010 au fost înregistrate 2.414 19 Prin OUG nr. 42/2009 au fost modificate dispozi iile art. 373ţ 1 din Codul de procedur civil .ă ă20 Decizia nr. IV/19.01.2009 a ICCJ în solu ionarea recursului în interesul legii, ţ privind interpretarea iş aplicarea dispozi iilor art. 374ţ 1 din Codul de procedur civil , astfel cum au fost introduse prin Legea nr.ă ă 459/2006, raportate la prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin, cuş modific rile i complet rile ulterioare, i ale art. 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cuă ş ă ş modific rile i complet rile ulterioare, referitor la învestirea cu formul executorie a cambiei, biletului laă ş ă ă ordin i ceculuiş21 Avem în vedere modificarea dispozi iilor Codului de procedur civil prin Legea nr. 459/2006 ce aţ ă ă avut ca efect degrevarea instan elor de judecat de cererile având ca obiect încuviin area execut rii siliteţ ă ţ ă

i cererile având ca obiect încuviin area execut rii siliteş ţ ă22 În materia încuviin rilor de executare silit , în cursul anului 2010, au fost înregistrate un num r deţă ă ă 12.038 cauze, din care 11.061 cauze au fost solu ionate, stocul fiind format din 977 cauze, din care 208 cauzeţ suspendate.23 În ceea ce prive te cererile de învestire cu formul executorie, în cursul anului 2010 au fost înregistrateş ă 1781 cauze, ce s-a ad ugat la stocul de 282 cauze, din care a fost solu ionat un num r de 2004 cauze,ă ţ ă r mânând un stoc de 59 cauze. ă24 Avem în vedere cauzele având ca obiect stabilirea drepturilor i a obliga iilor ( ac iuni în revendicare,ş ţ ţ ac iuni în constatare, partaj bunuri comune i partaj judiciar, succesiuni, uzucapiuni, ac iuni având caţ ş ţ obiect preten ii civile, ac iuni în anularea unor acte, desfiin area unor contracte i altele)ţ ţ ţ ş

22

cauze, comparativ cu anul 2009 când au fost înregistrate 2.118 cauze, existând o diferen pozitiv de ţă ă 296 de cauze având acest obiect.

În materie comercial num rul cauzelor înregistrate comparativ cuă ă anii 2008 i 2009 a crescut, se înregistreaz o cre tere de 23 de cauze avândş ă ş ca obiect soma ii de plat fa de anul 2009 i de 247 de cereri de învestire cuţ ă ţă ş formul executorie a titlurilor de credit. ă

În materie contraven ional , volumul de activitate este comparabil cuţ ă cel din anul 200925, existând o diferen negativ de 17 cauze fa de anulţă ă ţă 2009, când remarcam, îns , o cre tere de 800 de cauze fa de anul 2007. ă ş ţă

Singurul domeniu în care se înregistreaz o sc dere semnificativ aă ă ă volumului de activitate este cel al dreptului funciar, unde volumul de activitate s-a redus la jum tate, fa de anul 2009, i anume în cursul anuluiă ţă ş 2010 au fost înregistrate 18 cauze, iar în anul 2009 au fost înregsitrat un num r de 35 de cauze.ă

Cifrele prezentate dovedesc un volum de activitate foarte ridicat. Efortul depus de magistra ii sec iei civile trebuie raportat la num rulţ ţ ă magistra ilor care i-au desf urat activitatea efectiv în cadrul sec iei civile,ţ ş ăş ţ în anul 2010, i anume 13 judec tori, care a fost mai mic atât fa de anulş ă ţă 2009, când au func ionat în cadrul sec iei civile un num r de 18 magistra i,ţ ţ ă ţ cât i de anul 2008, când au func ionat în cadrul sec iei civile un num r deş ţ ţ ă 14 magistra i, îns volumul de activitate a fost de 3 ori mai mic fa de celţ ă ţă din anul 2010. Dup cum se poate observa diferen ele de condi ii suntă ţ ţ semnificativ diferite, eforul magistra ilor sec iei civile fiind unul deosebit. ţ ţ

În materie de minori i familie, volumul de activitate a înregistratş fluctua ii normale. Mai ridicat fa de anul 2009, cu 86 de cauze, i maiţ ţă ş sc zut fa de anul 2008 cu 60 de cauze, remarc m c 34% din cauze suntă ţă ă ă cereri având ca obiect divor cu copii, 31% din cauze sunt cereri având caţ obiect divor f r copii i divor prin acord, 24,9% cauze având ca obiectţ ă ă ş ţ cereri ce privesc raporturile de familie, cum ar fi pensie de între inere, partajţ bunuri comune, stabilire program vizitare minori etc., 4,45 % sunt cereri având ca obiect încredin are minori formulate pe cale separat , 0,8 % suntţ ă cereri având ca obiect stabilire paternitate, 0,85% cereri având ca obiect t gad paternitate.ă ă

25 În materie contraven ional volumul de activitate s-a men inut la un nivel ridicat i ca urmare a aplic riiţ ă ţ ş ă în continuare a Hot rârii Consiliului Local al Sectorului 6 Bucure ti nr. 3/12.02.2008 a Consiliului Locală ş Sector 6 Bucure ti, prin care s-a aprobat ridicarea, depozitarea i eliberarea vehiculelor sta ionateş ş ţ neregulamentar pe partea carosabil a drumului public din Sectorul 6 i care constituie un obstacol pentruă ş circula ia public . ţ ă

23

Trebuie avut în vedere c în materie de minori i familie i-auă ş ş desf urat activitatea în mod constant 4 magistra i, la fel ca i în anul deăş ţ ş referin , care au solu ionat, de asemenea, i cereri de încuviin are deţă ţ ş ţ executare silit , în propor ie egal cu magistra ii sec iei civile, doamnaă ţ ă ţ ţ judec tor Pa ca Mihaela solu ionând i o cauz în materie penal , având înă ş ţ ş ă ă vedere situa ia de incompatibilitate a tuturor magistra ilor sec iei penale. ţ ţ ţ

În materie penal volumul de activitate se men ine constant fa deă ţ ţă anul 2009, îns mai ridicat fa de anul 2008. Astfel, în ceea ce prive teă ţă ş cauzele cu privire la care instan a a fost sesizat prin rechizitoriu, în cursulţ ă anului 2010 au fost înregistrate 529 de cauze, fa de anul 2009 existând oţă diferen negativ de 16 cauze, iar fa de anul 2008 de 12 cauze.ţă ă ţă

În ceea ce prive te natura infrac iunilor cu judecarea c rora instan a aş ţ ă ţ fost sesizată26, în principal, au fost înregistrate 228 de cauze având ca obiect infrac iuni de furt calificat, în anul 2009 un num r de 212 cauze, iar în anulţ ă 2008 un num r de 236 de cauze; 93 de cauze având ca obiect infrac iuni deă ţ tâlh rie, în anul 2009 fiind înregistrat un num r de 62 cauze, iar în anul 2008ă ă un num r de 53 de cauze; 71 de cauze având ca obiect infrac iuni contraă ţ persoanei ( ucideri din culp i v t mare corporal ); 40 de cauze având caă ş ă ă ă obiect infrac iuni de în el ciune, în anul 2009 fiind înregistrat un num r deţ ş ă ă 34 cauze, iar în anul 2008 un num r de 45 de cauze; infrac iuni reglementateă ţ de OUG nr. 195/2002, un num r de 67 de cauze, în anul 2009 fiindă înregistrat un num r de 117 cauze, iar în anul 2008 un num r de 95 de cauze;ă ă infrac iuni privind combaterea evaziunii fiscale un num r de 9 cauze.ţ ă

În materia m surilor preventive, în cursul anului 2010 au fostă înregistrate 189 cereri, cu 2 cereri mai mult decât în anul 2009 i cu 10 cereriş mai mult decât în anul 2008.

Volumul de activitate trebuie raportat la num rul judec torilor care i-ă ă şau desf urat activitatea în cadrul sec iei penale, i în acest sens men ion măş ţ ş ţ ă c în cursul anului 2010, timp de 2 luni i jum tate, începând cu data deă ş ă 15.10.2010, în cadrul sec iei penale au func ionat doar 4 magistra iţ ţ ţ 27.

În aceast perioad magistra ii sec iei penale au participat o dat peă ă ţ ţ ă lun , asigurând permanen a completului 3P, la o a doua edin deă ţ ş ţă judecat , fa de edin a de judecat s pt mânal i, de asemenea, 5 zile iă ţă ş ţ ă ă ă ă ş ş un week-end pe lun permanen a în materie penal .ă ţ ă26 Avem în vedere infrac iunea cea mai grea cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecat în fiecareţ ă dintre cauzele cu privire la care a fost sesizat instan a, având în vedere modalitatea de eviden iereă ţ ţ statistic .ă27 Doamna judec tor Mo neagu Alina a fost deta at începând cu data de 15.10.2010 la Ministerulă ş ş ă Administra iei i Internelor pentru o perioad de 2 ani. ţ ş ă

24

Comparativ cu anii de referin , în anul 2009 au func ionat 5ţă ţ judec tori în cadrul sec iei penale, iar în anul 2008, de asemenea, 5ă ţ magistra i.ţ

În ceea ce prive te operativitatea ş în solu ionarea cauzelor, observ mţ ă c în anul 2010 au fost solu ionate un num r impresionant de cauze,ă ţ ă considerabil mai mare decât în to i anii anteriori. Astfel, în cursul anuluiţ 2010 au fost solu ionate 25.637 cauze, fa de anul 2009, când au fostţ ţă solu ionate 18718 cauze, fa de anul 2008, când au fost solu ionate 10.854ţ ţă ţ cauze, fa de anul 2007, când au fsot solu ionate 10.575 cauze, de anul 2006ţă ţ când au fost solu ionate 15.578 de cauze etc.ţ

De i num rul de dosare nou-intrate a fost, de asemenea, foarte ridicat,ş ă în anul 2010 a fost înregistrat un indice de operativitate mai ridicat decât în anii anteriori.

Indicele de operativitate trebuie raportat la num rul magistra ilor careă ţ i-au desf rat efectiv activitatea în cadrul Judec toriei sectorului 6ş ăş ă

Bucure ti, în anul 2010, i anume 21 de magistra i din schema de 2 deş ş ţ magistra i.ţ

2.5.2 Vulnerabilit i identificate. M surile de remediere propuseăţ ă

Din analiza indicilor statistici men iona i anterior reiese c activitateaţ ţ ă Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti a fost caracterizat de eficien i efortă ş ă ţă ş deosebit de sus inut în cursul anului 2010. ţ

Vulnerabilit ile existente în activitatea instan ei se refer , pe de-oăţ ţ ă parte, la dimensionarea schemei de personal i, pe de alt parte, la num rulş ă ă magistra ilor ce i-au desf urat efectiv activitatea în cadrul Judec torieiţ ş ăş ă Sectorului 6 Bucure ti.ş

Schema Judec toriei sectorului 6 Bucure ti prevede un num r de 27 deă ş ă judec tori, în cursul anului 2010, în cadrul cadrul sec iei civile fiindă ţ repartizat un num r de 22 de judec tori, iar în cadrul sec iei penale ună ă ţ num r de 5 judec tori.ă ă

Trebuie remarcat, îns , c în fapt schema instan ei este format dintr-ă ă ţ ăun num r de 25 de magistra i, 2 posturi de execu ie r mânând tot timpulă ţ ţ ă neocupate, potrivit explica iilor date de Direc ia Resurse Umane aţ ţ Consiliului Superior al Magistraturii pentru a asigura posibilitatea ocup riiă posturilor de conducere în cazul în care pentru acestea ar candida magistra iţ din afara instan ei. În fapt aceast problem nu s-a pus niciodat la nivelulţ ă ă ă Judec toriei sectorului 6 Bucure ti, îns aceste 2 posturi au r mas tot timpulă ş ă ă

25

neocupate, f r a figura ca fiind vacante în schema instan ei i f r a putea fiă ă ţ ş ă ă ocupate la momentul organiz rii de concursuri sau prin transfer.ă

Rezultatele men ionate au fost ob inute în condi iile în care în cadrulţ ţ ţ Judec toriei sectorului 6 Bucure ti a func ionat un num r de judec tori multă ş ţ ă ă mai redus decât în anul 2009.

Absen a temporar , dar periodic , din instan a unor judec tori,ţ ă ă ţă ă func ionarea instan ei cu schema incomplet , în condi iile în care apreciemţ ţ ă ţ c dimensionarea schemei nu este adecvat volumului de activitate ală ă instan ei, are repercursiuni directe asupra activit ii profesionale i, nu înţ ăţ ş ultimul rând, asupra persoanei fiec ruia dinte magistra ii instan ei.ă ţ ţ Num rul mare de dosare din fiecare edin de judecat , precum iă ş ţă ă ş participarea judec torului la numeroase edin e de judecat , îl potă ş ţ ă împiedica pe judec tor s studieze temeinic fiecare cauz , sub aspectulă ă ă situa iei de fapt, al legisla iei i practicii judiciare aplicabile. De asemenea,ţ ţ ş volumul mare de activitate îl împiedic uneori pe magistrat s studiezeă ă doctrina i s redacteze în termen hot rârile judec tore ti. ş ă ă ă ş

Activit ii de judecat i se adaug faptul c majoritatea magistra ilorăţ ă ă ă ţ instan ei desf oar i alte activit i în cadrul instan ei, în cadrulţ ăş ă ş ăţ ţ compartimentelor auxiliare ale instan ei, iar în materie penal ace tiaţ ă ş solu ioneaz cererile în materia m surilor preventive formulate pe parcursulţ ă ă urm ririi penaleă 28.

Volumul mare de activitate, precum i solu ionarea cererilor privindş ţ m surile preventive i celelalte m suri urgente în cursul urm ririi penale,ă ş ă ă impun prezen a judec torului în instan i în afara orelor de program, f rţ ă ţă ş ă ă ca aceast activitate suplimentar s fie remunerat suplimentar. În cadrulă ă ă ă Judec toriei sectorului 6, datorit volumului de activitate ridicat, aceste oreă ă suplimentare efectuate atât în zilele lucr toare, cât i în cele nelucr toare nuă ş ă pot fi compensate prin acordarea unor zile libere.

Toate aceste aspecte duc la o uzur fizic i psihic deosebit , cuă ă ş ă ă repercursiuni asupra s n t ii personale i asupra activit ii profesionale.ă ă ăţ ş ăţ

Aceste probleme constante cu care se confrunt instan a pot fiă ţ remediate prin m suri de ordin administrativ, dar i legislativ. ă ş

Principala m sur care se impune este aceea a supliment riiă ă ă num rului de grefieri în schema de personal, astfel încât prin raportare laă

28 De i magistra ii ce- i desf oar activitatea în materie penal au avut o înc rc tur mai redusş ţ ş ăş ă ă ă ă ă ă decât cei din materie civil , ace tia au asigurat, cel pu in o dat pe s pt mân , permanen a pentruă ş ţ ă ă ă ă ţ cererile formulate în materia arest rii preventive, edin ele de judecat dep ind în mod uzuală ş ţ ă ăş programul de lucru.

26

num rul de judec tori ace tia s reprezinte o propor ie de 2 la 1. Dublareaă ă ş ă ţ num rului de grefieri ar permite realizarea dezideratului de transfer ală atribu iilor nejurisdic ionale de la judec tor la grefier, de diminuare aţ ţ ă volumului de activit i ce revin unui judec tor, urmat de posibilitateaăţ ă ă magistratului de a studia mai profund problemele de drept ce-i sunt deduse judec ii, de a solu iona mai rapid dosarele ce-i sunt repartizate i de a daăţ ţ ş solu ii temeinice i legale.ţ ş

O alt m sur ce se impune a fi luat este aceea a deta rii unoră ă ă ă şă judec tori pe posturile temporar vacante, deta are ce ar putea fi realizat deă ş ă la instan ele din ar cu un volum de activitate mai mic. De altfel, colegiul deţ ţ ă conducere analizeaz constant solicit ri de deta are ale unor colegi din alteă ă ş localit i, cereri respinse, îns , constant de Consiliul Superior alăţ ă Magistraturii. În acest sens men ion m c în ultimii 3 ani, de i tot timpul auţ ă ă ş existat, în fapt, cel pu in 2 posturi libere i, de i, uneori, conducerileţ ş ş instan elor de la care se solicita deta area au acordat avize favorabile, nu s-aţ ş aprobat nicio cerere de deta are pentru posturile temporar vacante laş Judec toria sectorului 6 Bucure ti. Completarea schemei instan ei ară ş ţ conduce la constituirea mai multor completuri de judecat , i, pe cale deă ş consecin , ar atrage diminuarea num rului de dosare din edin ele deţă ă ş ţ judecat , la acest moment în materie civil . De i pe tot parcursul anului auă ă ş fost acordate avize favorabile deta rii i transfer rii unor magistra i ceşă ş ă ţ doreau s - i desf oare activitatea în cadrul Judec toriei sectorului 6ă ş ăş ă Bucure ti, cererile formulate au fost respinse, f r a se cunoa te motivele, înş ă ă ş condi iile în care i instan a de unde se solicitase transferul î i d duseţ ş ţ ş ă acordul în acest sens. Trebuie men ionat c în cursul anului 2010 Cosiliulţ ă Superior al Magistraturii a aprobat deta area unui magistrat pentru oş perioad de 2 ani în cadrul Ministerului Administra iei i Internelor.ă ţ ş

A doua etap ce trebuie parcurs în mod obligatoriu dup acoperireaă ă ă schemei de personal se refer la adaptarea schemei de personal judec torescă ă la volumul de activitate al instan ei. În acest sens, prin hot rârea Consiliuluiţ ă Superior al Magistraturii nr. 2119/3.12.2009 pentru implementarea Programului privind stabilirea volumului optim de munc i asigurareaă ş calit ii activit ii în instan e, în anul 2010 au fost dispuse m suri pentruăţ ăţ ţ ă aplicarea acestui program, ceea ce a dus la o m rire a termenelor de judecată ă acordate pentru dosarele nou-intrate în cursul anului 2010 fa de aniiţă anteriori, în materie civil .ă

Aplicarea acestui program de normare a muncii, în cursul anului 2010, credem c i-a atins scopul, i anume oferirea de date statistice elocventeă ş ş

27

pentru stabilirea num rului corespunz tor de judec tori în vedereaă ă ă instrument rii i solu ion rii cauzelor cu respectarea prevederilor legale i aă ş ţ ă ş obliga iilor privind garantarea tuturor drepturilor procesuale ale p r ilor,ţ ă ţ redactarea hot rârile judec tore ti în concordan cu exigen ele impuse, atâtă ă ş ţă ţ de normele interne cât i de cele interna ionale. ş ţ

Cu toate acestea, solicit rile conducerii instan ei de m rire a schemeiă ţ ă de personal, nu numai c nu au fost încununate de succes, îns r spunsulă ă ă Ministerului de Justi ie a fost prompt, în sensul c prin adresa nr.ţ ă 104633/03.11.2010 s-a comunicat c „în contextul politicii de restrângere aă cheltuielilor bugetare nu se poate pune în dicu ie problema uneiţ supliment ri a num rului posturilor alocate instan elor judec tore ti”. Deă ă ţ ă ş asemenea, în cuprinsul adresei se men ioneaz faptul c Judec toriaţ ă ă ă sectorului 6 Bucure ti nu a fost cuprins în rândul instan elor pentru care s-ş ă ţa stabilit suplimentarea num rului posturilor de judec tor – Hot râreaă ă ă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 798/2009 modificat prină Hot rârea nr. 1955/2009, prin care a fost etapizat procesul de redistribuire aă posturilor de judec tor, în vederea atingerii unei scheme optime.ă

În acest sens, facem precizarea c în anul 2004, prin promovarea unuiă num r de 13 magistra i, schema de personal a fost mic orat de la 33 deă ţ ş ă posturi la un num r de 27 de posturi, în mod nejustificat, doar ca urmare aă unei promov ri a unui num r foarte mare de magistra i, în condi iile în careă ă ţ ţ la acel moment schema era corespunz tor dimensionat , iar în anii ulterioriă ă volumul de activitate a fost într-o vizibil i consistent cre tere, refuzul deă ş ă ş redimensionare a schemei fiind nejustificat fa de volumul actual deţă activitate al instan ei.ţ

Apreciem c pentru asigurarea unui act calitativ de justi ie programulă ţ de normare a activit ii magistra ilor trebuie s continue, trebuie s fieăţ ţ ă ă îmbun t it prin stabilirea unor criterii obiective de complexitate a cauzeloră ăţ în toate materiile, pentru a se putea efectua o repartizare echitabil aă sarcinilor de serviciu în cadrul instan ei. ţ

28

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIV A ACTIVIT II INSTAN EIĂ ĂŢ Ţ

3.1. Efectele modific rilor legislative survenite în 2010 asupraă activit ii instan eiăţ ţ

În cursul anului 2010 au intervenit modific ri legislative deosebit deă importante, atât în materie civil cât i în materie penal . Avem în vedereă ş ă adoptarea noilor coduri în materie penal i în materie civil , precum i aă ş ă ş dispozi iilor Legii nr. 202/2010 prin care s-a urm rit de legiuitor luarea unorţ ă

29

m suri pentru accelerarea solu ion rii proceselor, intitulat sugestiv deă ţ ă ă ini iatorul Ministerul Justi iei, „mica reform ”ţ ţ ă .

De asemenea, modificarea dispozi iilor art. 29 din Legea nr. 47/1992ţ privind organizarea i func ionarea Cur ii Constitu ionale referitoare la art.ş ţ ţ ţ 29 din actul normativ aminintit a determinat ca procesul s nu mai poat fiă ă suspendat prin invocarea unei excep ii de neconstitu ionalitate, pentruţ ţ solu ionarea acesteia, fiind necesar doar înaintarea încheierii de edinţ ă ş ţă prin care s-a admis cererea de sesizare a Cur ii Constitu ionale pentruţ ţ solu ionarea excep iei invocate.ţ ţ

Astfel, în materie penal , prin Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 publicată ă în Monitorul Oficial Nr. 510 din 24 iulie 2009, a fost adoptat noul Cod penal, prin care se urm re te, a a cum rezult dă ş ş ă in expunerea de motive, realizarea urm toarelor obiective: crearea unui cadru legislativ coerent în materieă penal , cu evitarea suprapunerilor inutile de norme în vigoare existente înă actualul Cod penal i în legile speciale; simplificarea reglement rilor deş ă drept substan ial, menit s faciliteze aplicarea lor unitar i cu celeritate înţ ă ă ă ş activitatea organelor judiciare; asigurarea satisfacerii exigen elor decurgândţ din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constitu ie iţ ş de pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, laş care România este parte; transpunerea în cadrul legislativ penal na ional aţ reglement rilor adoptate la nivelul Uniunii Europene; armonizareaă dreptului penal material român cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premis a cooper rii judiciare în materie penală ă ă bazat pe recunoa tere i încredere reciproc .ă ş ş ă

De asemenea, a fost adoptat noul Cod de procedur penal ă ă prin Legea nr. 135/2010 publicat în ă Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010.

Prin adoptarea unui nou Cod de procedur penal se urm re teă ă ă ş crearea unui sistem modern, care s corespund imperativelor cre rii uneiă ă ă justi ii adaptate a tept rilor sociale, precum i cre terii calit ii acestuiţ ş ă ş ş ăţ serviciu public; simplificarea procedurilor judiciare penale prin introducerea unor noi institu ii, cum este acordul de recunoa tere a vinov iei; reducereaţ ş ăţ duratei proceselor; compatibilizarea mijloacelor de prob sau a proceduriloră probatorii actuale cu standardele europene in materie; reducerea gradelor de jurisdic ie; crearea unei jurispruden e unitare la nivel na ional, cuţ ţ ţ respectarea celor mai exigente standarde interna ionale în materie procesualţ penal , respectiv standardele Cur ii Europene a Drepturilor Omului.ă ţ

De i pân la intrarea în vigoare a noilor coduri, aceste modific ri nuş ă ă se vor r sfrânge asupra activit ii instan ei, în cadrul edin elor deă ăţ ţ ş ţ

30

înv mânt profesional au fost discutate principalele dispozi ii cuprinse înăţă ţ actele normative men ionate, magistra ii instan ei comunicând puncte deţ ţ ţ vedere cu privire la claritatea reglement rii i aplicabilitatea practic aă ş ă noilor institu ii, ţ înc din faza de proiect a acestora.ă

Ceea ce a produs deja efecte cu privire la activitatea instan ei deţ judecat este modificarea legislativ intervenit prin adoptarea Legii nr.ă ă ă 202/2010 privind unele m suri pentru accelerarea solu ion rii proceselor,ă ţ ă publicat în ă Monitorul Oficial Nr. 714 din 26 octombrie 2010, a c rei iă ntrare în vigoare a fost stabilit la 30 de zile de la data public rii, respectiv la dataă ă de 25 noiembrie 2010.

Spre deosebire de celelalte acte normative, Legea nr. 202/2010 intervine în spa iul legislativ românesc atât în scopul asigur rii celerit iiţ ă ăţ procedurilor penale cât i în vederea preg tirii implement rii noilor coduri,ş ă ă unele dintre reglement rile cuprinse în viitoarea codificare reg sindu-se înă ă aceast legeă 29.

Prin reformarea codului de procedur penal , dar i a celui deă ă ş procedur civil , s-a urm rit, ca obiectiv esen ial, crearea în materiaă ă ă ţ procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care s r spund peă ă ă deplin imperativelor func ion rii unei ţ ă justi ii moderneţ , adaptate a tept rilorş ă sociale, precum i necesit ii ş ăţ cre terii calit ii acestui serviciu publicş ăţ .

inând îns seama de termenul preconizat pentru intrarea în vigoare aŢ ă noilor coduri de procedur (1 octombrie 2011), s-a apreciat c se impuneă ă instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate - în preg tireaă implement rii codurilor i în acord cu solu iile legislative consacrate de acesteaă ş ţ - de natur s faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare i solu ionarea cuă ă ş ţ celeritate a proceselor.

Principalele modific ri legislative operate prin „mica reform ” seă ă refer la:ă

- competen , în principal competen a material , personal iţă ţ ă ă ş func ional , prorogarea de competen în caz de conexitate sauţ ă ţă indivizibilitate sau de str mutare, respectiv trimiterea cauzei la un altă parchet;

29 În acest sens în expunerea de motive la aceast lege s-a ar tat c : „ă ă ă dintre disfunc ionalit ile majore aleţ ăţ justi iei din România, cel mai aspru criticat a fost ţ ă lipsa de celeritate în solu ionarea cauzelorţ . Întrucât procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare i de lung durat , s-aş ă ă con tientizat faptul c eficacitatea administr rii actului de justi ie const în mare m sur i în celeritatea cuş ă ă ţ ă ă ă ş care drepturile i obliga iile consfin ite prin hot râri judec tore ti intr în circuitul juridic, asigurându-seş ţ ţ ă ă ş ă astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judec ii”.ăţ

31

- prevederea unui nou impediment la punerea în mi care sauş exercitarea ac iunii penale constând în ţ încheierea unui acord de mediere cu privire la latura penal a cauzei, în cazul infrac iunilor pentru careă ţ retragerea plângerii sau împ carea p r ilor înl tur r spunderea penal ;ă ă ţ ă ă ă ă

- reglementarea posibilit ii ca, îăţ n cursul procesului penal, cu privire la preten iile civile, inculpatul, partea civil i partea responsabil civilmenteţ ă ş ă s încheie o tranzac ie sau un acord de mediere cu privire la latura civil aă ţ ă cauzei;

- eliminarea c ilor de atac împotriva hot rârilor pronun ate în temeiulă ă ţ art. 2781 Cod procedur penal ;ă ă

- trimiterea pe cale administrativa a plângerilor gre it îndreptate;ş- modalitatea de citare a p r ilor la judecat , de dobândire aă ţ ă

termenului în cuno tin , ş ţă de preschimbare a termenului;- procedura simplificat în cazul recunoa terii vinov iei;ă ş ăţ- m suri de ă natur a contribui la desf urarea cu celeritate a judec iiă ăş ăţ

(accesul la bazele electronice de date; aducerea prin constrângerea în temeiul unui mandat de aducere i a martorului; posibilitatea instan ei de judecatş ţ ă de a desemna un reprezentant comun, avocat din oficiu, în cauzele cu un num r mare de p r i v t mate, civile sau responsabile civilmente;ă ă ţ ă ă posibilitatea aplic rii unei amenzi judiciare p r ii v t mate sau p r iiă ă ţ ă ă ă ţ responsabile civilmente care lipse te nejustificat de la chemarea instan ei deş ţ judecat , în cazul în care aceasta din urm a apreciat c prezen a acestoră ă ă ţ p r i este necesar pentru buna desf urare a judec ii);ă ţ ă ăş ăţ

- procedura simplificat ă de solu ionare a cererii de revizuire (cerereaţ de revizuire adresat direct instan ei se trimite pe cale administrativă ţ ă procurorului competent; admisibilitatea în principiu, presupune o procedur necontradictorie în care ă instan a examineaz , în camera deţ ă consiliu f r citarea p r ilor i f r participarea procuroruluiă ă ă ţ ş ă ă );

- inadmisibilitatea contestatiei la executare (dup r mânerea definitivă ă ă a unei hot râri pronun ate cu privire la o contesta ie la executare, cererileă ţ ţ ulterioare sunt inadmisibile dac exist identitate de persoan , de temeiă ă ă legal, de motive i de ap r ri, operând autoritatea de lucru judecat a primeiş ă ă hot râri);ă

- reglementarea, prin introducerea art. 741 C.pen, a posibilit iiăţ inculpatului de a proceda in cursul solu ion rii cauzei la acoperireaţ ă prejudiciului creat prin s vâr irea anumitor infrac iuni, situa ie ce poateă ş ţ ţ constitui, dup caz, o cauz de reducere a pedepselor, o circumstană ă ţă atenuant legal sau o cauz de nepedepsire;ă ă ă

32

- împ carea p r ilor în cazul v t m rii corporale din culp prev zută ă ţ ă ă ă ă ă ă de art. 184 alin. (2) C.pen., respectiv art. 184 alin. (2) i (4) C.pen..ş

Având în vedere momentul adopt rii nu putem aprecia efecteleă modific rilor legislative introduse prin Legea nr. 202/2010 în ceea ceă prive te durata de solu ionare a cauzelor. Astfel, vom face aprecieriş ţ privitoare la dispozi iile men ionate raportat la intervalul de timp în careţ ţ acestea i-au produs efectul.ş

Reglementarea procedurilor de înaintare a cererilor pe cale administrativ instan elor, organelor de urm rire penal sau parcheteloră ţ ă ă competente, în materia revizuirii, în cazul în care cererile sunt adresate direct intan ei de judecat urmând a fi înaintate pe cale administrativţ ă ă parchetului competent, în materia întreruperii i amân rii execut riiş ă ă pedepsei, precum i în cazul plângerilor penale adresate direct instan ei deş ţ judecat , apreciem c sunt utile. Dac practica instan ei judec tore ti a fostă ă ă ţ ă ş constant dup modificarea art. 279 Cod proc.pen. intervenit în anul 2006ă ă ă 30

de a înainta, pe cale administrativ , plângerile adresate direct instan ei deă ţ judecat organelor de urm rire penal competente, apreciem c dispozi iileă ă ă ă ţ de reglementare a celorlalte m surilor men ionate vor fi de natur să ţ ă ă degreveze instan ele judec tore ti i s conduc la solu inarea cu celeritate aţ ă ş ş ă ă ţ cauzelor.

Apreciem c m surile de ă ă natur a contribui la desf urarea cuă ăş celeritate a judec ii (ăţ accesul la bazele electronice de date; aducerea prin constrângere, în temeiul unui mandat de aducere, i a martorului;ş posibilitatea instan ei de judecat de a desemna un reprezentant comun,ţ ă avocat din oficiu, în cauzele cu un num r mare de p r i v t mate, civile sauă ă ţ ă ă responsabile civilmente; posibilitatea aplic rii unei amenzi judiciare p r iiă ă ţ v t mate sau p r ii responsabile civilmente care lipse te nejustificat de laă ă ă ţ ş chemarea instan ei de judecat , în cazul în care aceasta din urm a apreciatţ ă ă c prezen a acestor p r i este necesar pentru buna desf urare a judec ii)ă ţ ă ţ ă ăş ăţ î i vor atinge scopul urm rit de legiuitor i vor contribui la solu ionarea cuş ă ş ţ celeritate a cauzelor.

Anticipând viitorul Cod de proc. pen. legiuitorul a introdus dispozi iile art. 320ţ 1 Cod proc. pen. privind solu ionarea cauzei prinţ recunoa terea vinov iei, f r ca instan a s procedeze la cercetareaş ăţ ă ă ţ ă judec toreasc .ă ă

Dac la prima vedere pare o procedur de urgentare a solu ion riiă ă ţ ă cauzelor i, pe cale de consecin , de degrevare a judec torului, în fapt,ş ţă ă

30 Art. 279 Cod proc. pen. a fost modificat prin art. I, pct. 140 din Legea nr. 356/200633

dup aplicarea acesteia, apreciem c situa ia nu se prezint în totalitate înă ă ţ ă acest mod. Astfel, în cauzele în care sunt trimise în judecat mai multeă persoane dintre care unele solicit solu ionarea cauzei prin parcurgereaă ţ procedurii prev zute de art. 320ă 1 Cod proc. pen., iar altele nu uzeaz deă aceast procedur , precum i în cazul în care este exercitat ac iunea civilă ă ş ă ţ ă în procesul penal ce nu se poate solu iona la acel termen, solu ia deţ ţ disjungere fie a laturii penale, fie a laturii civile, are drept efect, pe de-o parte m rirea volumului de activitate cu un num r considerabil de cauze, iar peă ă de alt parte costuri suplimentare legate de crearea noului dosar, cum ar fiă xeroxarea dosarului de urm rire penal în cazurile în care dosarul ini ială ă ţ este trimis în c ile de atac.ă

Solu ia de disjungere a laturii penale cu privire la unele dintreţ persoanele trimise în judecat ridic întreb ri privitoare la calitatea în noulă ă ă proces a inculpatului fa de care s-a solu ionat cauza prin parcurgereaţă ţ procedurii prev. de art. 3201 Cod proc. pen. i de apreciere a valoriiş probatorii a declara iei acestuia în noul proces penal.ţ

Nu în ultimul rând, apreciem c parcurgerea acestei proceduriă creeaz o situa ie discriminatorie a inculpatului fa de al i inculpa i, careă ţ ţă ţ ţ nu uzeaz de aceast procedur , fa de solu ia obligatorie de condamnare,ă ă ă ţă ţ ce poate fi pronun at în cauz . În acela i sens, respingerea cererii deţ ă ă ş solu ionare a cauzei prin parcurgerea procedurii prev zute de art. 320ţ ă 1 Cod proc. pen., în condi iile în care inculpatul recunoa te s vâr irea faptelor înţ ş ă ş forma re inut în rechizitoriu, pune probleme de antepronun are.ţ ă ţ

Introducerea art. 741 Cod penal creeaz , din punctul nostru de vedere,ă situa ii, de asemenea, discriminatorii, pe de-o parte, pe considerente deţ natur material , între persoanele trimise în judecat petru s vâr irea deă ă ă ă ş infrac iuni contra patrimoniului, iar pe de alt parte, fa de persoane ceţ ă ţă sunt cercetate tot pentu infrac ini contra patrimoniului, altele decât celeţ prev. de art. 74 indice 1 alin.1 Cod penal.

Pe lâng reglementarea neclar i defectuoas din punct de vedere ală ă ş ă tehnicii legislative, dispozi ia legal creeaz probleme de aplicare, în situa iaţ ă ă ţ în care inculpatul achit prejudiciul ce este sub 50.000 de euro, în ceea ceă prive te solu ia ce urmeaz s fie adoptat , i anume achitarea inculpatuluiş ţ ă ă ă ş întrucât faptei îi lipse te gradul de pericol social în concret al uneiş infrac iuni, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. pen. rap. la art. 10 alin. 1 lit.ţ b1 Cod proc. pen. sau încetarea procesului penal, ca urmare a înlocuirii r spunderii penale, în baza art. 11 pct. 2 lit.b Cod proc. pen. rap. la art. 10ă alin. 1 lit. i1 Cod poc. pen. Discu ia porne te de la situa ia necorel riiţ ş ţ ă

34

dispozi iilor art. 74 indice 1 alin. 1 Cod penal cu cele ale art. 90 alin. 1 Codţ penal în ceea ce prive te infrac iunile pentru care se poate dispuneş ţ înlocuirea r spunderii penale, f când aceast institu ia inaplicabil . Or, oă ă ă ţ ă sanc iune administrativ se mai poate dispune doar în cazul pronun riiţ ă ţă unei solu ii de achitare întrucât faptei îi lipse te gradul de pericol social înţ ş concret al unei infrac iuni, solu ie greu de acceptat având în vedere valoareaţ ţ prejudiciului.

De asemenea, de i nu este vorba de modific ri legislative propriu-zise,ş ă se remarc faptul c în cursul anului 2010, Înalta Curte de Casa ie i Justi ieă ă ţ ş ţ a solu ionat recursuri în interesul legii, num rul acestora fiind mult redusţ ă fa de anul precedent (în cursul anului 2010 au fostţă solu ionate un num rţ ă de 6 recursuri în interesul legii în materie penal , fa de anul 2009, în cursulă ţă c ruia au fost solu ionate un numar de 24 de recursuri în interesul legii, înă ţ materie penal ), ceea ce denot diminuarea semnificativ a problemelor deă ă ă drept ce au generat practic judiciar neunitar i reflect eforturile depuseă ă ă ş ă în acest sens de institu iile abilitate atât cu sesizarea acestor aspecte, cât i cuţ ş clarificarea sau solu ionarea acestora. ţ

Semnal m ca fiind semnificative, din acest punct de vedere i în raportă ş cu practica judiciar a instan ei urm toarele decizii pronun ate înă ţ ă ţ solu ionarea unor recursuri în interesul legii:ţ

- decizia nr. 1 din 15 martie 2010 prin care s-a stabilit c ă cererea de prelungire a dreptului de circula ie, întemeiat pe prevederile art. 111 alin.ţ ă (6) din Ordonan a de urgen a Guvernului ţ ţă nr. 195/2002 privind circula iaţ pe drumurile publice, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare,ă ă ş ă se va solu iona în condi ii de publicitate, cu citarea p r ilor, conformţ ţ ă ţ prevederilor art. 290 i ş 291 din Codul de procedur penal , iar instan a deă ă ţ judecat se va pronun a prin încheiere motivat care poate fi atacat odată ţ ă ă ă cu sentin a sau decizia, conform art. 361 alin. 2 i ţ ş art. 385 1 alin. 2 din Codul de procedur penală ă; - decizia nr. 3 din 15 iunie 2010 potrivit c reia, ă în procesul penal, Fondul de protec ie a victimelor str zii are calitatea de parte responsabilţ ă ă civilmente i poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plataş desp gubirilor civile c tre persoanele p gubite prin accidente de vehiculeă ă ă neasigurate;

- decizia nr. 4 din 20 septembrie 2010, prin care s-a stabilit că procurorul din cadrul structurii specializate, Direc ia Na ionalţ ţ ă Anticorup ie, respectiv Direc ia de Investigare a Infrac iunilor deţ ţ ţ Criminalitate Organizat i Terorism, este competent în condi iile art. 397ă ş ţ

35

alin. 1 din Codul de procedur penal s efectueze actele de cercetare i să ă ă ş ă înainteze materialul împreun cu concluziile referitoare la cererile deă revizuire formulate împotriva hot rârilor care au avut ca obiect infrac iuni aă ţ c ror urm rire penal este de competen a exclusiv a uneia sau alteia dintreă ă ă ţ ă cele dou structuriă ;

- decizia nr. 8 din 18 octombrie 2010 prin care s-a stabilit c ă normele de incriminare a insultei i calomniei cuprinse în art. 205 i art. 206 din Codulş ş penal, precum i prevederile art. 207 Cod penal privind proba verit ii,ş ăţ abrogate prin dispozi iile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispozi iiţ ţ declarate neconstitu ionale prin decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 a Cur iiţ ţ Constitu ionale, nu sunt în vigoare;ţ

- decizia nr. 9 din 15 noiembrie 2010 prin care s-a stabilit c ă sintagma „proces penal în curs”, cuprins în textul art. 119 din Legea nr. 302/2004ă privind cooperarea judiciar în materie penal , modificat , se interpretează ă ă ă în sensul c recunoa terea pe cale incidental a unei hot râri penale str ineă ş ă ă ă sau a unui act juridic str in se poate face i în faza privind punerea înă ş executare a hot rârilor penale definitive.ă

În materie civil , principalele modific ri legislative cu implica iiă ă ţ asupra activit ii instan ei în anul 2010, adoptate prin Legea nr. 202/2010ăţ ţ privind unele m suri pentru accelerarea solu ion rii proceselor, au privită ţ ă competen a judec toriei, modificare ce prive te – totodat – i c ile de atacţ ă ş ă ş ă ce pot fi exercitate în anumite cauze cu o valoare redusă31. Modificarea are în vedere numai cererile care au ca obiect plata unor sume de bani, iar nu orice alt litigiu patrimonial, cu o valoare de cel mult 2.000 de lei, astfel c alegândă s modifice art. 1 i art. 299 Cod procedur civil , legiuitorul a ales să ş ă ă ă sustrag controlului unei instan e superioare numai litigii, civile sauă ţ comerciale, cu o valoare redus , de o mai mic importan , aflate înă ă ţă competen a judec toriei, iar nu i a celorlalte instan e cu competenţ ă ş ţ ţă special . ă

Modific ri importante sunt aduse prevederilor relative la excep ia deă ţ necompeten , teritorial sau material , scurtându-se termenul deţă ă ă solu ionare a cauzei, prin reglementarea dispozi iei din Codul de procedurţ ţ ă civil în mod similar celei existente în materie penal , i anume înl turareaă ă ş ă c ii de atac ce putea fi exercitat împotriva hot rârii de declinare. Astfel,ă ă ă potrivit art. 158 alin. 3 C.pr.civ., în noua redactare, dac instan a se declară ţ ă 31 Astfel prin Legea nr. 202/2010, la articolul 1 al Codului de procedur civil , dup punctul 1 se introduceă ă ă punctul 11, cu urm torul cuprins: “11. în prim i ultim instan , procesele i cererile privind crean eă ă ş ă ţă ş ţ având ca obiect plata unei sume de bani de pân la 2.000 lei inclusiv”.ă

36

necompetent , hot rârea nu este supus niciunei c i de atac, dosarul fiindă ă ă ă trimis, de îndat , instan ei competente sau, dup caz, altui organ cuă ţ ă activitate jurisdic ional competent. ţ ă

De asemenea, noua lege aduce clarific ri cu privire la necompeten a deă ţ ordine public sau privat , ar tând i modul în care excep ia necompeten eiă ă ă ş ţ ţ poate fi invocat de p r i.ă ă ţ

Art. 159 alin. 1 arat care sunt cazurile de necompeten de ordineă ţă public (1. nerespectarea competen ei generale, când procesul nu este deă ţ competen a instan elor judec tore ti; 2. înc lcarea competen ei materiale,ţ ţ ă ş ă ţ când procesul este de competen a unei instan e de alt grad; 3. nerespectareaţ ţ competen ei teritoriale exclusive, când procesul este de competen a unei alteţ ţ instan e de acela i grad i p r ile nu o pot înl tura), la alin. 2 ar tând c înţ ş ş ă ţ ă ă ă toate celelalte cazuri, necompeten a este de ordine privat .ţ ă

Cu privire la termenul în care poate fi invocat necompeten a uneiă ţ instan e de judecat , prin noua lege se introduce în Codul de procedurţ ă ă civil art. 159ă 1, care la alin. 1 prevede c necompeten a general a instan eloră ţ ă ţ judec tore ti poate fi invocat de p r i ori de c tre judec tor în orice stare aă ş ă ă ţ ă ă pricinii. La alin. 2 se prevede c necompeten a material i teritorial deă ţ ă ş ă ordine public poate fi invocat de p r i ori de c tre judec tor la prima zi deă ă ă ţ ă ă înf i are în fa a primei instan e, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilorăţ ş ţ ţ asupra fondului.

Alin. 3 al aceluia i nou text de lege arat c necompeten a de ordineş ă ă ţ privat poate fi invocat doar de c tre pârât, prin întâmpinare, sau, cândă ă ă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înf i are. ăţ ş

Potrivit noii reglement ri, judec torul este obligat ca, la prima zi deă ă înf i are, din oficiu, s verifice i s stabileasc dac instan a sesizat esteăţ ş ă ş ă ă ă ţ ă competent general, material i teritorial i s judece pricina, consemnând înă ş ş ă cuprinsul încheierii de edin temeiurile de drept pentru care constatş ţă ă competen a instan ei sesizate (art. 159ţ ţ 1 alin. 4).

Potrivit alineatului ultim al art. 1591, verificarea competen ei conformţ alin. 4 nu împiedic formularea excep iilor de necompeten în cazurile iă ţ ţă ş condi iile prev zute la alin. 1-3, asupra c rora judec torul se va pronun a înţ ă ă ă ţ condi iile legii.ţ

Verificarea competen ei sale, la prima zi de înf i are, nu permiteţ ăţ ş instan ei s invoce din oficiu o excep ie de necompeten de ordine privat ,ţ ă ţ ţă ă ci doar s constate – atunci când este cazul – c partea ce avea interes s oă ă ă invoce este dec zut din acest drept. O interpretare contrar în materiaă ă ă competen ei ar transforma normele de ordine privat în norme de ordineţ ă

37

public , efect invers celui urm rit de legiuitor i care rezult cu for aă ă ş ă ţ eviden ei din interpretarea sistematic a aceluia i articol. ţ ă ş

Elementul de noutate este reprezentat numai de obliga ia de aţ consemna temeiurile de drept pentru care constat competen a instan eiă ţ ţ sesizate. „Temeiul de drept” este reprezentat de norma legal ceă reglementeaz competen a instan ei sesizate, f r a fi necesar expunereaă ţ ţ ă ă ă motivelor ce determin în concret încadrarea într-un text anume. ă

Referitor la citarea i comunicarea actelor de procedur , o altş ă ă modificare adus Codului prive te comunicarea actelor de procedur prină ş ă mijloacele moderne de comunicare (telefon, fax, po t electronic , etc.) sauş ă ă direct între p r ile angrenate într-un proces civil, scopul acestor noiă ţ modalit i de comunicare fiind acela al reducerii timpului în care esteăţ judecat un litigiu32.

Aceste modalit i de comunicare pot fi indicate de oricare dintre p r iăţ ă ţ (reclamant sau pârât), respectiv ter ii care devin p r i în procesţ ă ţ

32 Astfel, art. 82 alin. 1 s-a modificat i va avea urm torul cuprins: “Orice cerere adresatş ă ă instan elor judec tore ti trebuie s fie f cut în scris i s cuprind ar tarea instan ei, numele iţ ă ş ă ă ă ş ă ă ă ţ ş prenumele, domiciliul sau re edin a p r ilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor, numele i prenumele,ş ţ ă ţ ă ş ş domiciliul sau re edin a reprezentan ilor lor, dac este cazul, obiectul cererii i semn tura. De asemenea,ş ţ ţ ă ş ă cererea va cuprinde, dac este cazul, i datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de p r i,ă ş ă ţ precum num rul de telefon, num rul de fax, adresa de po t electronic sau altele asemenea”. ă ă ş ă ă

Regula general de la art. 82 alin. 1 C.pr.civ., se completeaz cu modific ri asem n toare aduse art.ă ă ă ă ă 112 i art. 115.ş

Astfel, “art. 112, punctele 1, 2 i ultima tez a punctului 5 se modific i are avea urm torulş ă ă ş ă cuprins: 1. numele i prenumele, domiciliul sau re edin a p r ilor ori, pentru persoanele juridice,ş ş ţ ă ţ denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, num rul de înmatriculare în registrul comer ului sau deş ş ă ă ţ înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dispozi iile art. 82 alin. 1 teza a II-aş ţ sunt aplicabile. Dac reclamantul locuie te în str in tate, va ar ta i domiciliul ales în România, undeă ş ă ă ă ş urmeaz s i se fac toate comunic rile privind procesul; ă ă ă ă

2. numele i calitatea celui care reprezint partea în proces, iar în cazul reprezent rii prin avocat,ş ă ă numele acestuia i sediul profesional. Dispozi iile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în modş ţ corespunz tor; […]ă

Când se va cere dovada cu martori, se vor ar ta numele i locuin a martorilor, dispozi iile art. 82ă ş ţ ţ alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunz tor;". ă

De asemenea, articolul 115 se modific i va avea urm torul cuprins: „Întâmpinarea va cuprinde: 1.ă ş ă numele i prenumele, domiciliul sau re edin a pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea iş ş ţ ş sediul lor, precum i, dup caz, num rul de înmatriculare în registrul comer ului sau de înscriere înş ă ă ţ registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dispozi iile art. 82 alin. 1 teza a II-a suntş ţ aplicabile în mod corespunz tor; ă

2. excep iile de procedur pe care pârâtul le ridic la cererea reclamantului; ţ ă ă3. r spunsul la toate capetele de fapt i de drept ale cererii; ă ş4. dovezile cu care se ap r împotriva fiec rui cap t de cerere; când va cere dovada cu martori,ă ă ă ă

pârâtul va ar ta numele i locuin a lor, dispozi iile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în modă ş ţ ţ corespunz tor; ă

5. semn tura”.ă

38

(intervenientul, chematul în garan ie, cel ar tat ca titular al dreptului),ţ ă c rora le sunt aplicabile – a a cum au fost modificate – prevederile art. 82,ă ş 112 i 115 C.pr.civ.ş

De asemenea, legea prevede c i martorii vor putea fi chema i în fa aă ş ţ ţ instan ei de judecat prin mijloacele moderne de comunicare, a a cumţ ă ş rezult din noua redactare a art. 112 pct. 2 i a art. 115 pct. 4 C.pr.civ.ă ş

Cu referire la proba comunic rii actelor de procedur , dac înă ă ă modalitatea comunic rii prin telefon sau fax proba se face, în primul caz –ă potrivit art. 1321 alin. 2 teza ultim – printr-un referat întocmit de grefierulă de edin , în care va ar ta modalitatea de încuno tin are i obiectulş ţă ă ş ţ ş acesteia, iar în al doilea caz prin confirmarea remis de fax pe suport deă hârtie, în cazul comunic rii prin po ta electronic proba se poate realiza prină ş ă tip rirea paginii web din care rezult faptul c s-a realizat comunicareaă ă ă actului de procedur .ă

O alt posibilitate de comunicare rapid a actelor de procedur esteă ă ă aceea a comunic rii lor directe între p r i, dac acestea au avocat sauă ă ţ ă consilier juridic (art. 861 teza I, text introdus prin noua lege). Se mai arat că ă persoana care prime te actul va atesta primirea i va consemna data primiriiş ş pe însu i exemplarul care se va depune la instan , de îndat , subş ţă ă sanc iunea nelu rii în seam . Mai mult, dovada comunic rii actelor poate fiţ ă ă ă f cut i prin orice alt înscris depus la dosarul cauzei prin care se atest , subă ă ş ă semn tur , primirea fiec rui act de procedur care a fost comunicat.ă ă ă ă

Noua lege aduce o completare important Codului de procedură ă civil , fiind introdus un nou articol, art. 86ă 2, care prevede în alin. 1 c , înă scopul ob inerii datelor i informa iilor necesare realiz rii procedurii deţ ş ţ ă comunicare a cita iilor, a altor acte de procedur , precum i îndepliniriiţ ă ş oric rei atribu ii proprii activit ii de judecat , instan ele au drept de accesă ţ ăţ ă ţ direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare de inuteţ de autorit i i institu ii publice. Se mai arat , în alin. 2 al aceluia i articol,ăţ ş ţ ă ş c autorit ile i institu iile prev zute la alin. 1 au obliga ia de a luaă ăţ ş ţ ă ţ m surile necesare în vederea asigur rii accesului direct al instan elor laă ă ţ bazele electronice de date i sistemele de informare prev zute la acela iş ă ş alineat.

În acest sens, s-au f cut demersuri pentru ca, începând cu data deă 01.01.2011, Judec toriei sectorului 6 Bucure ti s i se permit accesul laă ş ă ă bazele de date ale Oficiul Na ional al Registrului Comer ului, aleţ ţ Administra iei Na ionale a Penitenciarelor i ale Ministerului Administra ieiţ ţ ş ţ

i Internelor. ş39

Unele modific ri au fost aduse institu iei termenului în cuno tin iă ţ ş ţă ş celei a preschimb rii termenului de judecat .ă ă

Astfel, potrivit art. 153 alin. 1 partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conven ional i a luat termenul în cuno tin ,ţ ş ş ţă precum i partea care a fost prezent la un termen de judecat , ea îns i sauş ă ă ăş printr-un reprezentant al ei, nu va fi citat în tot cursul judec ii la aceaă ăţ instan , prezumându-se c ea cunoa te termenele de judecat ulterioare;ţă ă ş ă aceste dispozi ii îi sunt aplicabile i p r ii c reia, personal sau prinţ ş ă ţ ă reprezentant legal sau conven ional, i s-a înmânat, sub semn tur deţ ă ă primire, cita ia pentru un termen de judecat , considerându-se c , în acestţ ă ă caz, ea cunoa te i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru careş ş ă cita ia i-a fost înmânat .ţ ă

De asemenea, art. 88 alin. 1 va fi completat cu un nou punct, 51, potrivit c ruia cita ia va cuprinde men iunea c , prin înmânarea cita iei, subă ţ ţ ă ţ semn tur de primire, personal sau prin reprezentant legal sauă ă conven ional, pentru un termen de judecat , cel citat este prezumat c are înţ ă ă cuno tin i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care cita ia i-aş ţă ş ă ţ fost înmânat .ă

În acest mod, numai în cazurile în care partea sau reprezentantul s uă ia cuno tin , nemijlocit, de faptul c pe rolul unei instan e se afl un procesş ţă ă ţ ă care îl prive te, partea nu va mai fi citat pentru nici un alt termen deş ă judecat , cu excep ia cazurilor prev zute de art. 153 alin. 2 Cod procedură ţ ă ă civil . ă

Relativ la preschimbarea termenului de judecat , art. 153 alin. 3 se vaă modifica i va avea urm torul cuprins: termenul de judecat nu poate fiş ă ă preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oric reia dintre p r i; completul de judecat învestit cu judecarea cauzeiă ă ţ ă hot r te în camera de consiliu, f r citarea p r ilor; p r ile vor fi citate deă ăş ă ă ă ţ ă ţ îndat pentru noul termen fixat; dispozi iile art. 132ă ţ 1 alin. 2 sunt aplicabile.

În acest mod se creeaz o procedur mai supl cu privire laă ă ă preschimbarea termenului de judecat fa de procedura existent până ţă ă ă acest moment, procedur ce presupunea citarea p r ilor, uneori, în urmaă ă ţ cit rii, preschimbarea termenului de judecat neputând s - i mai atingă ă ă ş ă scopul.

Prin noile dispozi ii adoptate, s-au adus modific ri i cu privire laţ ă ş limitele rolului activ al judec torului. Art. 129 alin. 5 C.pr.civ. a fostă modificat prin noua lege, astfel c judec torii au îndatorirea s st ruie, prină ă ă ă toate mijloacele legale, pentru a preveni orice gre eal privind aflareaş ă

40

adev rului în cauz , pe baza stabilirii faptelor i prin aplicarea corect aă ă ş ă legii, în scopul pronun rii unei hot râri temeinice i legale; dac probeleţă ă ş ă propuse nu sunt îndestul toare pentru l murirea în întregime a procesului,ă ă instan a va dispune ca p r ile s completeze probele; de asemenea,ţ ă ţ ă judec torul poate, din oficiu, s pun în discu ia p r ilor necesitateaă ă ă ţ ă ţ administr rii altor probe, pe care le poate ordona chiar dac p r ile seă ă ă ţ împotrivesc.

Cu toate acestea, lipsa – în opinia p r ilor – a rolului activ ală ţ judec torului în încuviin area i administrarea mijloacelor de prob nu vaă ţ ş ă mai putea fi criticat în c ile de atac, responsabilizând – în acest mod –ă ă p r ileă ţ 33.

În materie comercială al turi de concilierea direct , ca o modalitateă ă preliminar de solu ionare a litigiilor evaluabile în bani este prev zut iă ţ ă ă ş medierea, a a cum rezult din noua redactare a art. 720ş ă 1 alin. 1 C.pr.civ. Ca atare, partea interesat poate apela la oricare dintre cele dou proceduri.ă ă

Cu privire la mediere, trebuie re inut c termenul de prescrip ie aţ ă ţ dreptului la ac iune pentru dreptul litigios supus medierii se suspend peţ ă durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei (art. 7201 alin. 11). Dup cum se poate observa, numai în cazul medierii seă suspend termenul de prescrip ie a dreptului la ac iune pentru dreptulă ţ ţ litigios, iar nu i în cazul concilierii directe.ş

Relativ la sesizarea instan ei dup mediere sau dup conciliere direct ,ţ ă ă ă art. 109 alin. 3, în noua redactare, prevede c neîndeplinirea proceduriiă prealabile nu poate fi invocat decât de c tre pârât prin întâmpinare, subă ă sanc iunea dec derii, în acest mod excep ia lipsei procedurii prealabile aţ ă ţ concilierii directe a devenit din peremptorie i absolut , peremptorie iş ă ş relativ . ă

Relativ la procedura prealabil în materie succesorală ă, art. 109 alin. ultim, a a cum este modificat prin lege, prevede c la sesizarea instan ei cuş ă ţ dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea eviden elor succesorale prev zuteţ ă de Codul civil i de lege; în acest caz neîndeplinirea procedurii prealabileş poate fi invocat nu numai de c tre pârât, ci i de c tre instan , din oficiu,ă ă ş ă ţă instituindu-se – astfel – un veritabil fine de neprimire.

33 Astfel, art. 129 Cod proc. civ. a fost completat cu un nou alineat, 51, cu urm torul cuprins: “Cu toateă acestea, p r ile nu pot invoca în c ile de atac omisiunea instan ei de a ordona din oficiu probe pe care eleă ţ ă ţ nu le-au propus i administrat în condi iile legii”.ş ţ

41

Modific rile aduse în ă materia dreptului familiei privesc divor ul, atâtţ prin modificarea Codului familiei, cât i a Codului de procedur civil , careş ă ă con ine normele procedurale aplicabile în materie.ţ

Modific rile aduse Codului familiei, care con ine normele de dreptă ţ substan ial relative la divor , au privit divor ul prin acordul so ilor,ţ ţ ţ ţ reglementat prin art. 38, a a cum a fost modificat prin noua lege, acesta vaş putea fi pronun at de c tre instan a judec toreasc indiferent de durataţ ă ţ ă ă c s toriei i indiferent dac exist sau nu copii minori rezulta i dină ă ş ă ă ţ c s torie. ă ă

Au fost, astfel, înl turate condi iile restrictive care f ceau imposibilă ţ ă divor ul prin acordul p r ilor – pân la data cererii de divor s fi trecut celţ ă ţ ă ţ ă pu in un an de la încheierea c s toriei i s nu existe copii minori rezulta iţ ă ă ş ă ţ din c s torie. ă ă

De asemenea, în acela i articol se arat c divor ul prin acordul so ilorş ă ă ţ ţ nu poate fi admis dac unul dintre so i este pus sub interdic ie, instan aă ţ ţ ţ fiind obligat s verifice existen a consim mântului liber i neviciat ală ă ţ ţă ş fiec rui so . ă ţ

Noutatea Legii nr. 202/2010 în materia dreptului familiei este dat deă introducerea în Codul familiei a patru noi articole, referitoare la procedura divor ului administrativ, care instituie o procedut necontencioasţ ă ă referitoare la divor , dac so ii nu au copii minori rezulta i din c s torie. ţ ă ţ ţ ă ă

Astfel, art. 381 prevede c dac so ii sunt de acord cu divor ul i nu auă ă ţ ţ ş copii minori, n scu i din c s torie sau adopta i, ofi erul de stare civil oriă ţ ă ă ţ ţ ă notarul public de la locul c s toriei sau al ultimei locuin e comune a so iloră ă ţ ţ poate constata desfacerea c s toriei prin acordul so ilor, eliberându-le ună ă ţ certificat de divor , potrivit legii, dispozi iile art. 38 alin. 2 r mânândţ ţ ă aplicabile.

Alin. ultim al art. 382 prevede c solu ionarea cererilor privind alteă ţ efecte ale divor ului asupra c rora so ii nu se în eleg este de competen aţ ă ţ ţ ţ instan ei judec tore ti. ţ ă ş

Art. 383 alin. 1 i 2 stabile te implicit competen a teritorial aş ş ţ ă solu ion rii cererii de divor administrativ. În cazul în care cererea esteţ ă ţ depus la prim rie, competent este prim ria unde s-a încheiat c s toriaă ă ă ă ă ă sau prim ria în a c rei raz teritorial so ii au avut ultima locuin comun ,ă ă ă ă ţ ţă ă competen a astfel stabilit având caracter absolut , so ii neputând depuneţ ă ă ţ cererea de divor decât la una dintre cele dou prim rii, iar nu i la o altţ ă ă ş ă prim rie de pe teritoriul rii. ă ţă

42

Alin. ultim al art. 384 prevede c pentru repararea prejudiciului prină refuzul abuziv al ofi erului de stare civil sau notarului public de a constataţ ă desfacerea c s toriei prin acordul so ilor i de a emite certificatul de divor ,ă ă ţ ş ţ oricare dintre so i se poate adresa, pe cale separat , instan ei competente.ţ ă ţ

Cu privire la modific rile aduse Codului de procedur civil , prină ă ă noua lege, relativ la procedura divor ului, potrivit art. 613ţ 1 alin. 2, în noua redactare, primind cererea de divor formulat în condi iile alin. 1, instan aţ ă ţ ţ va verifica existen a consim mântului so ilor, dup care va fixa termenţ ţă ţ ă pentru solu ionarea cererii în camera de consiliu.ţ

Fa de vechea reglementare, când se fixa un termen de judecat deţă ă dou luni, noua reglementare nu mai prevede un asemenea termen deă gândire. Potrivit art. 6131 alin. 4, în noua redactare, la cererea so ilor,ţ instan a va pronun a o hot râre cu privire la divor potrivit alin. 3. Prinţ ţ ă ţ aceea i hot râre, instan a se va pronun a, potrivit legii, cu privire la numeleş ă ţ ţ pe care îl va purta fiecare so dup desfacerea c s toriei i, când este cazul,ţ ă ă ă ş cu privire la încredin area copiilor minori i contribu ia p rin ilor laţ ş ţ ă ţ cheltuielile de cre tere, educare, înv tur i preg tire profesional aş ăţă ă ş ă ă copiilor. Tot astfel, instan a va putea lua act de învoiala so ilor cu privire laţ ţ alte cereri accesorii, în condi iile legii. ţ

Potrivit alin. 5 al aceluia i text legal, în cazul în care so ii nu se învoiescş ţ asupra cererilor accesorii, instan a va continua judecata administrândţ probele prev zute de lege pentru solu ionarea acestor cereri.ă ţ

De i inten ia legiuitorului pare clar , dedegrevare a instan elor deş ţ ă ţ judecat de solu ionarea unor astfel de cereri, în concret, efectele nu par atâtă ţ de apropiate, pe de-o parte datorit onorariilor percepute de notari pentruă parcugerea acestei proceduri i, pe de alt parte datorit intervalului lungş ă ă de timp de solu ionare a unor astfel de cereri de Oficiul de Stare Civil .ţ ă

În privin a execut rii silite, prin legea nou s-a modificat art. 373 alin.ţ ă ă 1, potrivit c ruia dac prin lege nu se dispune altfel, hot rârile judec tore tiă ă ă ă ş

i celelalte titluri executorii se execut de executorul judec toresc dinş ă ă circumscrip ia cur ii de apel în care urmeaz s se efectueze executarea ori,ţ ţ ă ă în cazul urm ririi bunurilor, de c tre executorul judec toresc dină ă ă circumscrip ia cur ii de apel în care se afl acestea; dac bunurile urm ribile,ţ ţ ă ă ă mobile sau imobile, se afl în circumscrip iile mai multor cur i de apel, esteă ţ ţ competent oricare dintre executorii judec tore ti care func ioneaz pe lângă ş ţ ă ă una dintre acestea.

43

Acest alineat trebuie coroborat i cu prevederile corespunz toare dinş ă Legea nr. 188/2000, a a cum aceasta este modificat prin Legea nr.ş ă 202/2010.

În conformitate cu art. 3731 Cod procedur civil , executorulă ă judec toresc, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, vaă solicita instan ei de executare încuviin area execut rii silite. De asemenea,ţ ţ ă instan a de executare încuviin eaz executarea silit a obliga iei stabiliteţ ţ ă ă ţ prin titlul executoriu, printr-o singur încheiere dat în camera de consiliu,ă ă f r citarea p r ilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii deă ă ă ţ încuviin are a execut rii silite, fapt ce a determinat luarea de m suri de c treţ ă ă ă Colegiul de conducere al instan ei în vederea punerii în aplicare ce a dus laţ m srirea volumului de activitate, în aceast materie, al magistra ilor sec ieiă ă ţ ţ civile.

O alt modificare adus acestui articol este în sensul stabiliriiă ă situa iilor în care instan a poate respinge cererea de încuviin are a execut riiţ ţ ţ ă silite. Astfel, instan a poate respinge cererea de încuviin are a execut riiţ ţ ă silite numai dac : 1. cererea de executare silit este de competen a altuiă ă ţ organ de executare decât cel sesizat; 2. titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dac , potrivit legii, aceast cerin este necesar pentru pornireaă ă ţă ă execut rii silite; 3. crean a nu este cert , lichid i exigibil ; 4. titlul cuprindeă ţ ă ă ş ă dispozi ii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silit ; 5. existţ ă ă alte impedimente prev zute de lege. ă

O completare important este adus în materia execut rii siliteă ă ă referitoare la evacuare. Astfel, în Codul de procedur civil se introduce art.ă ă 5781, potrivit c ruia nicio evacuare din imobilele cu destina ie de locuin nuă ţ ţă poate fi f cut de la data de 1 decembrie i pân la data de 1 martie a anuluiă ă ş ă urm tor, decât dac creditorul face dovada c , în sensul dispozi iiloră ă ă ţ legisla iei locative, el i familia sa nu au la dispozi ie o locuinţ ş ţ ţă corespunz toare ori c debitorul i familia sa au o alt locuină ă ş ă ţă corespunz toare în care s-ar putea muta de îndat ; dispozi iile alin. 1 nu seă ă ţ aplic în cazul evacu rii persoanelor care ocup abuziv, pe c i de fapt, f ră ă ă ă ă ă niciun titlu, o locuin , i nici celor care au fost evacua i pentru c pun înţă ş ţ ă pericol rela iile de convie uire sau tulbur în mod grav lini tea public .ţ ţ ă ş ă

Textul nou introdus se refer numai la imobilele cu destina ie deă ţ locuin , ca atare, o evacuare ce are în vedere un alt gen de imobile, cum ar fiţă un spa iu comercial, se va putea efectua i în perioada 1 decembrie – 01ţ ş martie.

44

Modific ri importante sunt aduse mai multor acte normativeă referitoare la dreptul contraven ionalţ .

Astfel art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 s-a modificat în sensul c , dacă ă prin lege nu se prevede altfel, hot rârea judec toreasc prin care s-aă ă ă solu ionat plângerea poate fi atacat cu recurs în termen de 15 zile de laţ ă comunicare, la sec ia contencios administrativ a tribunalului. ţ

Prin modificarea acestui text de drept comun din materia dreptului contraven ional se stabile te, ca regul , faptul c sentin ele date înţ ş ă ă ţ plângerile contraven ionale pot fi recurate, putând exista – a a cum vomţ ş ar ta mai jos – i excep ii, când aceste sentin e sunt irevocabile. ă ş ţ ţ

Astfel, în cazul plângerilor contraven ionale ce au ca obiect procese-ţverbale întocmite în temeiul O.U.G. nr. 195/2002 i a Legii nr. 61/1991,ş sentin a pronun at de judec torie este definitiv i irevocabil .ţ ţ ă ă ă ş ă

De asemenea, potrivit art. 118 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, în noua redactare, plângerea suspend executarea amenzilor i a sanc iuniloră ş ţ contraven ionale complementare de la data înregistr rii acesteia pân la dataţ ă ă pronun rii hot rârii judec tore ti.ţă ă ă ş

Dup pronun area sentin ei prin care instan a a respinsă ţ ţ ţ plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei, înţ termen de 15 zile, contravenientul este obligat s se prezinte la serviciulă poli iei rutiere care îl are în eviden pentru a preda permisul de conducere.ţ ţă

Aceast din urm dispozi ie legal , a atras m rirea num rului deă ă ţ ă ă ă judec tori delega i la serviciul execut ri contraven ionale, în vedereaă ţ ă ţ asigur rii punerii în executare a hot rârilor irevocabile pronun ate deă ă ţ instan .ţă

Efecte în ceea ce prive te activitatea instan ei, în sensul unific riiş ţ ă practicii în privin a solu ion rii cererilor de înlocuire a amenzii aplicate cuţ ţ ă munc în folosul comunit ii, a avut pronun area Deciziei nr. 7/20ă ăţ ţ septembrie 2010 a Inaltei Cur i de Casa ie i Justi ie în solu ionareaţ ţ ş ţ ţ recursului în interesul legii, privind interpretarea i aplicarea dispozi iilorş ţ art. art. 9 alin. 3 – 5 din O.G. nr. 2/2001, prin raportare la dispozi iile art. 9ţ alin. 1 i 2 din aceea i ordonan i la dispozi iile art. 1 din O.G. nr. 55/2002.ş ş ţă ş ţ

S-a stabilit astfel c dispozi iile legale anterior men ionate seă ţ ţ interpreteaz în sensul admisibilit ii cererilor de înlocuire a sanc iuniiă ăţ ţ amenzii cu sanc iunea oblig rii contravenientului la prestarea unei activit iţ ă ăţ în folosul comunit ii indiferent dac contraven iile s vâr ite suntăţ ă ţ ă ş prev zute i sanc ionate prin legi, ordonan e ale Guvernului sau alte acte cuă ş ţ ţ caracter normativ i chiar dac actul care stabile te i sanc ioneazş ă ş ş ţ ă

45

contraven iile nu prevede, alternativ cu sanc iunea amenzii, sanc iuneaţ ţ ţ prest rii unei activit i în folosul comunit iiă ăţ ăţ .

În ceea ce prive te recursurile în interesul legii solu ionate în cursulş ţ anului 2010, ce au avut ca efect unificarea practicii judiciare se remarcă num rul extrem de mic de astfel de recursuri solu ionate de Înalta Curte înă ţ materie civil , cu implica ii asupra activit ii instan ei fiind numai deciziaă ţ ăţ ţ men ionat mai sus.ţ ă

Prin decizia nr. 1202/5.10.2010 a Cur ii Constitu ionale, aceasta aţ ţ admis excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art. 8ţ ţ ţ 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excep ie ridicat , în mod direct,ţ ă de Avocatul Poporului, i a constatat c dispozi iile art. 8ş ă ţ 1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt neconstitu ionale.ţ

În motivarea deciziei curtea a constatat c în cazul cererilor în materieă succesoral introduse în fa a instan elor judec tore ti înainte de intrarea înă ţ ţ ă ş vigoare a Legii nr.276/2009, indiferent de parcurgerea sau nu a procedurii succesorale notariale, prevederile art.81 din Legea nr. 146/1997 nu s-ar putea aplica decât cu înc lcarea principiului neretroactivit ii legii, contrar art.15ă ăţ alin.(2) din Constitu ie. Astfel, aceste cereri ar urma s fie guvernate, înţ ă materia taxelor judiciare de timbru, de cele aplicabile la momentul introducerii lor, pentru c , în caz contrar, prin schimbarea eficien ei juridiceă ţ a actelor juridice realizate în anteceden a intr rii în vigoare a Legiiţ ă nr.276/2009, ar fi nesocotit principiul constitu ional al neretroactivit ii legii.ţ ăţ

Curtea a mai re inut c textul legal criticat încalc i principiulţ ă ă ş egalit ii în drepturi, întrucât instituie posibilitatea ca, în situa ia uneiăţ ţ hot râri judec tore ti care a consfin it procedura succesoral anterioră ă ş ţ ă intr rii în vigoare a Legii nr.276/2009, un mo tenitor, solicitând mai repedeă ş o copie legalizat de pe hot rârea judec toreasc , s pl teasc o taxă ă ă ă ă ă ă ă modic , în timp ce cel lalt mo tenitor, aflat prin ipotez în aceea i situa ieă ă ş ă ş ţ juridic , ac ionând dup intrarea în vigoare a legii men ionate, s mai fieă ţ ă ţ ă nevoit s pl teasc o tax judiciar de timbru ce dep e te cu mult atâtă ă ă ă ă ăş ş valoarea taxei judiciare de timbru pl tit în cursului procesului, cât iă ă ş valoarea taxei judiciare de timbru pl tite de cel lalt mo tenitor cu aceea iă ă ş ş ocazie.

În plus s-a constatat c prevederile art.8ă 1 alin.(2) din Legea nr.146/1997 sunt lipsite de previzibilitate, întrucât Hot rârea Guvernului nr.1514/2006,ă care stabilea valoarea taxei judiciare de timbru la nivelul anului 2007, a fost abrogat prin Hot rârea Guvernului nr.956/2009, f r a se stabili vreo altă ă ă ă ă valoare a taxei judiciare de timbru. Astfel, existen a normativ a textului esteţ ă

46

compromis , nici justi iabilul i nici instan ele judec tore ti neputând aveaă ţ ş ţ ă ş reprezentarea clar a efectelor pe care trebuie s le produc textul în cauz .ă ă ă ă În consecin , astfel c art. 8ţă ă 1 alin.(2) din Legea nr.146/1997 contravine prevederilor art.1 alin.(5) din Constitu ie.ţ

3.2. Indici de calitate ai activit ii judiciareăţ

A. Repartizarea aleatorie a cauzelor

Prin hot rârea Colegiului de conducere al instan ei nr.ă ţ 51/2009, au fost stabilite completurile de judecat ce au func ionat în cursul anului 2010,ă ţ precum i pre edin ii de complet ai acestora, asigurându-se respectareaş ş ţ continuit ii completului de judecat i aplicarea regulilor privindăţ ă ş repartizarea aleatorie a cauzelor.

Modific rile intervenite pe parcursul anului, cu privire la componen aă ţ completurilor de judecat , au fost efectuate în urma hot rârilor Colegiuluiă ă de conducere al Judec toriei Sectorului 6 adoptate pe parcursul interveniriiă unor situa ii obiective, cum ar fi concediu medical prelungit, concediu deţ maternitate, transferarea sau promovarea judec torilor la alte instan e deă ţ judecat .ă

Începând cu data de 01.01.2005, repartizarea cauzelor în cadrul Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti s-a efectuat prin intermediul aplica ieiă ş ţ ECRIS, în mod aleatoriu, respectându-se dispozi iile Regulamentului deţ ordine interioar al instan elor, adoptat prin hot rârea Consiliului Superioră ţ ă al Magistraturii nr. 387/22.09.2005, astfel cum a fost modificat prin hot rârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 352/2006, nr. 46/2007 iă ş nr. 614/2008. Din luna februarie 2006, toate cauzele repartizate aleatoriu pe baza programului ECRIS poart num r unic, iar registrele sunt inute i înă ă ţ ş varianta electronic , aspect ce a influen at pozitiv activitatea cu publicul,ă ţ care a primit informa ii în termen mai scurt, acestea putând fi ob inute iţ ţ ş f r deplasarea la sediul instan ei, prin accesarea paginii de INTERNETă ă ţ „portalul instan elor de judecat ”ţ ă .

În cadrul Judec toriei Sectorului 6 toate cauzele sunt repartizateă aleatoriu, la primirea cererii, de c tre serviciul registratur , cu excep iaă ă ţ cauzelor urgente în materie penal (propuneri de arestare preventiv ,ă ă prelungiri de arestare preventi , perchezi ii), ce sunt solu ionate deă ţ ţ completuri stabilite printr-o planificare lunar , a cauzelor disjunse din alteă cauze repartizate anterior aleatoriu, ce sunt solu ionate de completul ce aţ

47

dispus m sura, cererilor de recuzare i de ab inere ce sunt solu ionateă ş ţ ţ 34 de completul de judecat imediat urm tor în materia respectiv , cauzeloră ă ă având ca obiect m suri asigur torii, în cazul în care pe rolul instan ei există ă ţ ă un alt proces, ce sunt solu ionateţ 35 de completul de judecat învestit cuă solu ionarea procesului de fond, i cauzelor date în competen a exclusiv deţ ş ţ ă solu ionare a pre edintelui instan ei, i anume suspendarea provizorie aţ ş ţ ş execut rii silite, în conformitate cu dispozi iile art. 403 alin. 4 Cod procedură ţ ă penal , cererile de interceptare i înregistrare a convorbirilor sauă ş comunic rilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic deă comunicare, anulare fil CEC, înfiin area sechestrului asigur tor odat cuă ţ ă ă înmânarea soma iei, procedur reglementat de art. 411 alin. 2 Codţ ă ă procedur civ., în acest sens fiind înfiin at zilnic un complet specializat.ă ţ

Orice modificare intervenit în ceea ce prive te completul de judecată ş ă la care un dosar a fost ini ial repartizat se eviden iaz atât în eviden eleţ ţ ă ţ Ecris, cât i în registrul special, inându-se i o map special cu procesele-ş ţ ş ă ăverbale încheiate în acest sens.

Pentru a se acoperi situa iile în care judec torul unui complet se afl înţ ă ă imposibilitate de a participa la edin a de judecat , a fot întocmit oş ţ ă ă planificare semestrial a magistra ilor, pentru ca i în aceast situa ieă ţ ş ă ţ desemnarea judec torului ce îi va ine locul, s se fac aleatoriu.ă ţ ă ă

Stabilirea completului de judecat în mod aleatoriu, corelat cuă ă men inerea unei înc rc turi constante i egale pentru toate completurile deţ ă ă ş acela i tip din instan , a condus la repartizarea echitabil a dosarelor atâtş ţă ă din punct de vedere numeric, cât i al complexit ii cauzelor, sistemul avândş ăţ efecte pozitive atât în percep ia magistra ilor cât i a justi iabililor. ţ ţ ş ţ

Programul ECRIS IV a fost implementat în cadrul Judec torieiă sectorului 6 Bucure ti în data de 22.11.2010.ş

Implementarea noului program a permis repartizarea aleatorie informatic succesiv a aceluia i dosar, înl turând practica anterioar deă ă ş ă ă generare de noi dosare în aplica ia ECRIS III.ţ

Problemele ap rute ulterior implement rii au fost rezolvate în mareă ă parte, astfel c la acest moment men ion m câteva dintre disfunc ionalit ieă ţ ă ţ ăţ actualei aplica ii ce ar trebui remediate.ţ

Un prim aspect se refer la calcularea complexit ii cauzelor în materieă ăţ penal , unde aplica ia nu permite calcularea unui punctaj real în cazul înă ţ 34 Avem în vedere dispozi iile art. 98 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioar al instan elor deţ ă ţ judecat , modificat prin hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 352/2006.ă ă35 Avem în vedere dispozi iile art. 96ţ 1 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioar al instan elor deă ţ judecat , modificat prin hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 614/2008.ă ă

48

care inculpatul este trimis în judecat pentru mai multe infrac iuni deă ţ aceea i natur , stabilindu-se complexitatea cauzei doar prin raportare la unaş ă dintre infrac iunile de aceea i natur , indiferent de num rul acestora.ţ ş ă ă Aceast împrejurare nu permite în materie penal cuantificarea corect aă ă ă volumului de activitate al magistra ilor, în condi iile în care, în cursul anuluiţ ţ 2010, potrivit hot rârii Consiliului Superior al Magistraturii ă nr. 2119/3.12.2009 pentru implementarea Programului privind stabilirea volumului optim de munc i asigurarea calit ii activit ii în instan e înă ş ăţ ăţ ţ anul 2010 stabilirea punctajului unei cauze în materie penal s-a f cut prină ă raportare la un singur inculpat i la infrac iunea cea mai grea cu privire laş ţ care acesta a fost trimis în judecat .ă

În anexa III pct. 1 este reprezentat situa ia complexit ii dosareloră ţ ăţ nou intrate, pe completuri de judecat i a punctelor incluse în hot rârileă ş ă finale pronun ate de judec tori, în materie penal , în anexa III pct. 2 esteţ ă ă reprezentat situa ia complexit ii dosarelor nou intrate, pe completuri deă ţ ăţ judecat i a punctelor incluse în hot rîrile finale pronun ate de judec tori,ă ş ă ţ ă în materie civil , iar în anexa III pct. 3 este reprezentat situa iaă ă ţ complexit ii dosarelor nou intrate, pe completuri de judecat i a punctelorăţ ă ş incluse în hot rîrile finale pronun ate de judec tori, în materia minori iă ţ ă ş familie.

Facem precizarea c în totalul punctelor repartizate sunt incluse iă ş punctele încorporate în dosarele înregistrate în anul 2009, cu prim termen de judecat în anul 2010, îns , sunt sc zute punctele incluse în dosareleă ă ă înregistrate în anul 2010 cu prim termen de judecat în anul 2011. În ceea ceă prive te punctele cuprinse în hot rârile finale, aceste reprezint totalulş ă ă punctelor încorporate în dosarele solu ionate de magistra ii men iona i,ţ ţ ţ ţ inclusiv în situa iile în care au asigurat serviciul de permanen , conformţ ţă art. 98 din Regulamentul de ordine interioar . ă

Un alt aspect se refer la setarea programului informatic în cazulă cererilor de preschimbare a termenului de judecat . Astfel, în cazul în careă într-un dosar repartizat aleatoriu se formuleaz o cerere de preschimbare aă termenului de judecat , dosarul respectiv este cuantificat i luat în calcul înă ş ceea ce prive te complexitatea stabilit ca i dosar nou-intrat de 2 ori, atât peş ă ş completul de edin public , unde a fost repartizat aleatoriu, cât i peş ţă ă ş completul de camer de consiliu, ceea ce împiedic repartizarea altor cauzeă ă nou-intrate pe completele respective.

De asemenea, în situa ia în care este necesar introducerea unuiţ ă termen la o dat anterioar celei la care a fost repartizat cauza aleatoriu,ă ă ă

49

pentru solu ionarea de cereri în camera de consiliu, pentru termenulţ repartizat aleatoriu trebuie introdus un motiv de amânare fictiv pentru a se putea introduce termenul pentru solu ionarea cererii pe camer de consiliu.ţ ă Astfel, în eviden ele instan ei figureaz pân la termenul acordat în urmaţ ţ ă ă repartiz rii aleatorii c s-a dispus deja amânarea cauzei la acel termen deă ă judecat , situa ie ce nu corespunde realit ii.ă ţ ăţ

Reglarea acestei probleme s-ar putea realiza prin tergerea termenuluiş repartizat aleatoriu, opera iune ce nu ar mai permite s se verificeţ ă modalitatea de repartizare aleatorie a cauzei, aspect care a fost verificat i înş anul 2009, de inspectorii CSM, care au eviden iat ca un aspect negativţ aceast practic de tergere a termenului de judecat repartizat aleatoriu. ă ă ş ă

La generarea condicii de edin apar, de asemenea, probleme, înş ţă cazul în care un dosar are 2 termene de judecat , unul pentru solu ionareaă ţ unei cereri în camera de consiliu i unul pentru solu ionarea fonduluiş ţ cauzei, condica de edin eviden iind primul termen de judecat , pentruş ţă ţ ă inserarea ambelor termene de judecat fiind necesar efectuarea deă ă opera iuni suplimentare de redactare a documentelor în WORD. ţ

Sper m ca în urm toarea perioad problemele semnalate s seă ă ă ă reglementeze, pentru a se putea ine eviden e informatice corecte i pentru aţ ţ ş se u ura i eficientiza activitatea personalului instan ei.ş ş ţ

B. Date privind durata de solu ionare a cauzelorţ

Ca urmare a aplic rii ă hot rârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.ă 2119/3.12.2009 pentru implementarea Programului privind stabilirea volumului optim de munc i asigurarea calit ii activit ii în instan e înă ş ăţ ăţ ţ anul 2010, Colegiul de conducere a adoptat m suri provizorii privindă normarea punctelor repartizate pe fiecare complet de judecat pentruă dosarele nou-intrate, începând cu data de 1.01.2010, prin hot râreaă Colegiului de conducere al instan ei nr.ţ 51/2009, fiind stabilite completurile de judecat ce au func ionat în cursul anului 2010, precum i pre edin ii deă ţ ş ş ţ complet ai acestora.

Urm rindu-se acordarea unor termene de judecat adecvate obiectuluiă ă cauzei i, totodat , aplicarea dispozi iilor privind repartizarea aleatorie aş ă ţ cauzelor i a regulilor privind normarea muncii, prin Hot rârea Colegiuluiş ă de conducere nr. 65/21.12.2010 s-a stabilit înfiin area, atât în materie civilţ ă cât i în materia minori i familie, a unor completuri de urgen de edinş ş ţă ş ţă

50

public i de camer de consiliu, s pt mânal, pentru fiecare dintreă ş ă ă ă magistra ii ce particip la edin ele de judecat din cadrul sec iei civile. ţ ă ş ţ ă ţ

De asemenea, în urma punerii în aplicare a prevederilor art 36 din Legea nr. 202/2010 Colegiul de conducere al instan ei a dispus m suri ceţ ă asigur solu ionarea cererilor având ca obiect încuviin are executare silit înă ţ ţ ă termenul de maxim 7 zile prev zut de lege.ă

În ceea ce prive te cauzele în materie penal , ca i în anii anteriori s-aş ă ş procedat la înfiin area de complete specializate pentru solu ionarea cererilorţ ţ în materia m surilor preventive, precum i a cauzelor în care sunt cercetateă ş persoane în arest preventiv cu respectarea termenelor stabilite pe ore de legiuitor.

Preocuparea pentru solu ionarea cauzelor într-un „termen rezonabil” aţ reprezentat i în anul 2010 un aspect urm rit în activitatea magistra ilorş ă ţ instan ei. Acest lucru este eviden iat de num rul redusţ ţ ă 36 de cauze a c roră durat de solu ionare dep e te 1 an, monitorizate lunar, în vedereaă ţ ăş ş identific rii i înl tur rii cauzelor de tergiversare.ă ş ă ă

Astfel, dintr-un num r de 24.175 de cauze civile solu ionate în cursulă ţ anului 2010, un num r de 23.680 au fost solu ionate într-un termen de 0 – 6ă ţ luni, 396 cauze au avut o vechime cuprins între 6 – 12 luni, 90 cauze au avută o vechime între 1 – 2 ani i 9 cauze o vechime cuprins între 2 – 3 ani. ş ă

Procentual, situa ia se prezint astfel: 97,95 % din cauzele solu ionateţ ă ţ în anul 2010 au fost solu ionate într-un termen de 0-6 luni, 1,64% dintreţ cauze au fost solu ionate într-un termen de 6 – 12 luni, 0,37 % dintre cauzeţ au fost solu ionate într-un termen de 1 – 2 ani i 0,04 % dintre cauze au fostţ ş solu ionate într-un termen de 2 – 3 ani. ţ

Astfel, apreciem c termenul rezonabil de solu ionare a cauzei a fostă ţ respectat, nu numai în ceea ce prive te cauzele solu ionate în intervalul 0-12ş ţ luni, ci i în ceea ce prive te cauzele ce au fost solu ionate într-un termenş ş ţ mai mare de 1 an, întrucât astfel de cauze fie au necesitat, raportat la gradul de complexitate, un probatoriu adecvat, fie au privit p r i al c ror domiciliuă ţ ă este în state ce nufac parte din Uniunea European i pentru care termenulă ş de îndeplinire a procedurii de citare este mai îndelungat, fie judecata a fost suspendat pe diverse perioade de timp, uneori din culpa p r ilor care nuă ă ţ

i-au îndeplinit obliga iile procesuale puse în vedere de pre edintele deş ţ ş complet.

36 De i num rul acestora este mai mare decât num rul dosarelor care dep iser aceea i durat deş ă ă ăş ă ş ă solu ionare la data de 31.12.2009, raportat la num rul cauzelor aflate în curs de solu ionare în anul 2010 peţ ă ţ rolul instan ei apreciem c acestea reprezint un num r redus. ţ ă ă ă

51

În ceea ce prive te situa ia dosarelor mai vechi de 1 an, aflate pe rolulş ţ Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti la data 31.12.2010, acesta se prezint astfel:ă ş ă dintr-un num r de 5.463 cauze aflate pe rol un num r de 88 dosare sunt mai vechiă ă de 1 an, 83 în materie civil i 5 în materie penal .ă ş ă

În cele 83 de dosare civile s-au identificat urm toarele cauze deă amânare: într-un num r de 47 cauze printre ultimele motive de amânare seă num r lipsa raportului de expertiz , lipsa r spunsului expertului laă ă ă obiectiunile formulate de p r i, acordarea unui termen pentru ca p r ile să ţ ă ţ ă ia cuno tin de rapoartele de expertiz depuse la dosar, într-un num r deş ţă ă ă 15 cauze s-a acordat termen pentru lipsa rela iilor solicitate de instan de laţ ţă diverse institu ii, un num r de 9 cauze a avut ca motiv de amânareţ ă administrarea probatoriului, o cauz s-a amânat pentru lipsa comisieiă rogatorii i 11 cauze au avut diverse motive de amânare, printre careş amintim lipsa de procedur , solu ionarea unor cereri de reexaminare sauă ţ ajutor public judiciar s.a.

În ceea ce prive te obiectul acestor cereri, cele mai multe cauze au caş obiect preten ii (26 cauze), urmate de partaj bunuri comune i partaj judiciarţ ş ( 12 cauze ), succesiune ( 12 cauze), ac iune în constatare i pronun areţ ş ţ hot râre care s in loc de act autentic ( 9 cauze ), ac iuni în constatareaă ă ţ ă ţ uzucapiuni (7 cauze), ac iuni în anulare unor acte (5 cauze), obliga ie de aţ ţ face, ac iuni în revendicare, gr ni uiri i cereri formulate în materia fonduluiţ ă ţ ş funciar (câte 2 cauze ), dizolvare asocia ie ( o cauz ) i plângere împotrivaţ ă ş încheierii de carte funciar (o cauz ). ă ă

În ceea ce prive te cele 83 de cauze civile, în func ie de vechimeaş ţ acestora pot fi clasificate dup cum urmeaz :ă ă

cu o vechime cuprins între 8 ani i 7 ani - 1 cauz● ă ş ă- dosarul civil nr. 120/303/2002, având ca obiect partaj judiciar, a fost

înregistrat pe rolul instantei la data de 17.01.2002, cu men iunea c dosarul aţ ă fost suspendat aproximativ 7 ani, respectiv in perioada martie 2002 – octombrie 2009, astfel c vechime real a dosarului este cuprins între 1 - 2ă ă ă ani;

cu o vechime cuprins între 3 ani i 4 ani – 1 cauz● ă ş ă- dosarul nr. 9151/303/2007, având ca obiect uzucapiune, a fost

înregistrat pe rolul instan ei la 02.11.2007, cu men iunea c în perioadaţ ţ ă 12.06.2008 – 18.09.2008 i în perioada 16.10.2008 – 12.11.2009, dosarul a fostş suspendat, astfel c vechimea sa real poate fi cuprins într-o perioada de 1ă ă ă – 2 ani;

cu o vechime cuprins între 2 ani i 3 ani – 6 cauze● ă ş52

- dosarul nr. 1289/303/2008, având ca obiect uzucapiune, fiind înregistrat pe rolul instantei la data de 15.02.2008;

- dosarul nr. 1289/303/2008, având ca obiect partaj bunuri comune, a fost înregistrat pe rolul instan ei la data de 15.02.2008; ţ

- dosarul nr. 1935/303/2006, având ca obiect succesiune, dosarul a fost inregistrat pe rolul instan ei la data de 06.03.2008; ţ

- dosarul nr. 5446/303/2008, având ca obiect obliga ia de a face, a fostţ înregistrat pe rolul instan ei la data de 30.06.2008, cu precizarea c în aceastaţ ă cauz procedura de citare cu unele dintre p r i se efectueaz în alt stat;ă ă ţ ă

- dosarul nr. 7493/303/2008, având ca obiect ac iune în constatareaţ dreptului de proprietate, a fost înregistrat pe rolul instan ei la dataţ 18.09.2008, fiind suspendat în perioada 28.10.2008 – 29.09.2009, astfel că vechimea sa real este cuprins între 1 – 2 ani; ă ă

- dosarul nr. 10495/303/2008, având ca obiect anulare act, a fost înregistrat pe rolul instan ei la data de 23.12.2008. ţ

Celelalte 75 de dosare au o vechime cuprins între 1 i 2 ani,ă ş principalele cauze de amânare fiind expuse anterior.

În materie penal în cursul anului 2010 au fost eviden iate un num ră ţ ă de 5 cauze mai vechi de un an, având ca obiect infrac iuni de fals – 2 cauze,ţ infrac iuni s vâr ite în afara teritoriului - o cauz , infrac iunea de evaziuneţ ă ş ă ţ fiscal – o cauz i infrac iunea de în el ciune – o cauz . ă ă ş ţ ş ă ă

În cele 5 cauze ultimul termen acordat a fost pentru lipsa de procedură (2 cauze), necesitatea efecut rii comisiei rogatorii (o cauz ) i pentruă ă ş administrarea probatoriului (dou cauze). ă

• Reprezentarea grafic a dosarelor mai vechi de un an, în raport cuă stocul existent la 31 decembrie 2010

53

Stocul la 31.12.2009 - 5.463 dosare

Dosare mai vechi de un an – 88 de dosare

C Ponderea atacabilit ii hot rârilor judec tore ti. Indicele deăţ ă ă ş desfiin areţ

1. Ponderea atacabilit ii hot rârilor judec tore tiăţ ă ă ş

În anul 2010 s-a urm rit, ca i în anii anteriori, eficientizarea activit iiă ş ăţ de judecat , punîndu-se în mod ferm accentul pe aspectul calitativ al muncii.ă

Reflectând asupra datelor care prezint volumul, num rul cauzeloră ă solu ionate i operativitatea ridicat în solu ionarea acestora, comparativ cuţ ş ă ţ indicii de modificare a hot rârilor pronun ate, se constat c activitatea deă ţ ă ă judecat a avut un nivel calitativ ridicat.ă

În anul 2010 au fost solu ionate un num r de 25.637 cauze, fiindţ ă pronun ate un num r de 10.596 sentin e i un num r de 15.041 încheieriţ ă ţ ş ă . Astfel, în cadrul sec iei civile au fost pronun ate un num r de 9.746 sentin eţ ţ ă ţ

i un num r de 14.429 încheieri, iar în cadrul sec iei penale au fostş ă ţ pronun ate un num r de 850 sentin e i un num r de 612 încheieriţ ă ţ ş ă . În 3.636 din solu iile pronun ate au fost exercitate c ile de atac prev zute de lege,ţ ţ ă ă îns numai 3052 c i de atac privesc fonduri, diferenta reprezentând c i deă ă ă atac declarate împotriva unor încheieri interlocutorii. În materie civil s-auă exercitat 2.197 c i de atac împotriva solu iilor (sentin e i încheieri)ă ţ ţ ş pronun ate, dintre care 397 apeluri i 1.800 recursuri, iar în materie penalţ ş ă au fost exercitate c i de atac împotriva a 855 dintre solu iile pronun ate,ă ţ ţ dintre care 508 apeluri i 347 recursuri. ş

În anul 2009 au fost solu ionate un num r de 18.718 cauze, fiindţ ă pronun ate un num r de 10.686 sentin e i un num r de 8.032 încheieri.ţ ă ţ ş ă Astfel, în cadrul sec iei civile au fost pronun ate un num r de 9.811 sentin eţ ţ ă ţ

i un num r de 7.340 încheieri, iar în cadrul sec iei penale au fostş ă ţ pronun ate un num r de 875 sentin e i un num r de 692 încheieri. În 3.061ţ ă ţ ş ă din solu iile pronun ate au fost exercitate c ile de atac prev zute de lege. Înţ ţ ă ă materie civil s-au exercitat 1.961 c i de atac împotriva solu iilor (sentin e iă ă ţ ţ ş încheieri) pronun ate, dintre care 473 apeluri i 1.481 recursuri, iar în materieţ ş penal au fost exercitate c i de atac împotriva a 1.100 dintre solu iileă ă ţ pronun ate, dintre care 352 apeluri i 748 recursuri. ţ ş

54

În anul 2008 au fost solu ionate un num r de 10.854 cauze, fiindţ ă pronun ate un num r de 9.478 sentin e i un num r de 1.376 încheieri.ţ ă ţ ş ă Astfel, în cadrul sec iei civile au fost pronun ate un num r de 8.648 sentin eţ ţ ă ţ

i un num r de 930 încheieri, iar în cadrul sec iei penale au fost pronun ateş ă ţ ţ un num r de 830 sentin e i un num r de 446 încheieri. În 2.724 din solu iileă ţ ş ă ţ pronun ate au fost exercitate c ile de atac prev zute de lege. În materieţ ă ă civil s-au exercitat 1.279 c i de atac împotriva solu iilor (sentin e iă ă ţ ţ ş încheieri) pronun ate, dintre care 640 apeluri i 1.239 recursuri, iar în materieţ ş penal au fost exercitate c i de atac împotriva a 730 dintre solu iileă ă ţ pronun ate, dintre care 420 apeluri i 310 recursuri. ţ ş

Comparativ cu anii de referin , se observ c de i în cursul anuluiţă ă ă ş 2010 au fost exercitate un num r mai mare de c i de atac decât în anii deă ă referin , având în vedere num rul dosarelor solu ionate, procentul deţă ă ţ solu ii pronun ate atacate este mai redus decât în anul 2008, îns cu aproapeţ ţ ă 4 procente mai mare decât anul 2009.

Situa ia indicilor de atacare a hot rârilor judec tore ti cu apel i cuţ ă ă ş ş recurs, comparativ cu anii 2008 i 2009, se prezint astfel:ş ă

Anul de referinţă

Indicele de atacare a hot rârilor judec tore ti prină ă ş raportare la totalul solu iilor pronun ate ţ ţ

2008 23,59%2009 10,56%2010 14,18%

1a. Indicele de desfiin are în materie penalţ ă

În cursul anului 2010, în materie penală, au fost pronun ate un num rţ ă de 1.462 hot râri judec tore ti, din care 850 sentin e i 612 încheieri, iar înă ă ş ţ ş 1.336 cazuri au fost exercitate c i de atac, din care 676 c i de atac declarateă ă împotriva sentin elor i 660 c i de atac declarate împotriva încheierilor deţ ş ă

edin (dintre acestea din urm 179 fiind încheieri de fond, diferen a de 481ş ţă ă ţ fiind încheieri pronun ate în cursul judec ii). ţ ăţ

În cursul anului 2010, în materie penal , au fost restituite la practica deă casare un num r de 871 dosare, dintre acestea un numar de 17 cauze fiindă trimise spre rejudecare. Din totalul dosarelor restituite, în 424 de cauze sunt

55

declarate c i de atac împotriva sentin elor, iar în 447 de cauze s-au declarată ţ c i de atac împotriva încheierilor pronun ate de Judec toria sectorului 6ă ţ ă Bucure ti.ş

Din cele 424 de dosare în care s-au declarat c i de atac împotrivaă sentintelor, doar 201 privesc solu ii pronun ate în anul 2010, diferen a, iţ ţ ţ ş anume 223 de dosare prive te solu ii pronun ate în anii anteriori (în anulş ţ ţ 2009 – 209 solu ii, în anul 2008 – 8 solu ii, în anul 2007 - 3 solu ii, în anulţ ţ ţ 2005 – o singur solu ie, în anul 2004 – o singur solu ie i în anul 2003 – oă ţ ă ţ ş singur solu ie).ă ţ

Din cele 424 dosare înregistrate la practica de casare în cursul anului 2010 în care au fost declarate c i de atac împotriva sentin elor, au fostă ţ admise caile de atac declarate împotriva unui num r de 126 sentinte ( 53ă pronun ate în cursul anului 2010, 68 pronun ate în cursul anului 2009, 5ţ ţ pronun ate în cursul anilor anteriori), fiind men inute 298 de solu ii (148ţ ţ ţ pronun ate în 2010, 141 pronun ate în 2009, 9 pronun ate în anii anteriori).ţ ţ ţ Dintre acestea, au fost desfiin ate un num r de 109 solu ii, iar un num r deţ ă ţ ă 17 cauze au fost trimise spre rejudecare.

Motivele ce au determinat desfiin area celor 109 sentin e (46ţ ţ pronun ate în 2010, 59 pronun ate în 2009, 4 pronun ate în anii anteriori) auţ ţ ţ fost imputabile în 28 de cauze (13 pronuntate in anul 2010, 15 pronuntate in anul 2009) i neimputabile în celelalte 81 de cauze (33 pronun ate în anulş ţ 2010, 44 pronun ate în anul 2009, 4 pronun ate în anii anteriori).ţ ţ

În ceea ce prive te cele 17 cauze trimise spre rejudecare (toate fiindş sentin e), doar un num r de 7 hot râri au fost pronun ate în anul 2010,ţ ă ă ţ celelalte 10 hot râri fiind pronuntate în anii anteriori (9 în anul 2009 i unaă ş în anul 2004). Cât prive te caracterul imputabil sau neimputabil alş motivului ce a determinat casarea cu trimitere spre rejudecare, din totalul hot rârilor casate (în num r de 17), 13 solutii de casare au fost determinateă ă de motive imputabile judecatorului fondului (6 pronun ate în anul 2010, 7ţ pronun ate în anul 2009), iar 4 de motive neimputabile (una pronun at înţ ţ ă anul 2010, 2 pronun ate în anul 2009 i una pronun at în anul 2004).ţ ş ţ ă

Cât prive te situa ia încheierilor de edin , dintre cele 447 încheieriş ţ ş ţă pronun ate, 176 sunt încheieri privind fondul cererii deduse judec iiţ ăţ (propunere de arestare preventiva, propunere de prelungire arestare preventiv , cerere de liberare provizorie sub control judiciar formulate înă cursul urm ririi penale), iar 271 sunt încheieri pronun ate în cursulă ţ solution rii cauzei (privind verificarea legalit ii i temeiniciei m suriiă ăţ ş ă arest rii preventive la sesizarea instan ei, precum i în cursul solu ion riiă ţ ş ţ ă

56

cauzei, respectiv încheieri prin care se solu ioneaz cereri de liberareţ ă provizorie sub control judiciar formulate în cursul judec ii). ăţ

Din cele 447 încheieri, 356 sunt încheieri pronun ate în anul 2010 (140ţ încheieri fond i 216 încheieri în cursul judec ii) i 91 sunt încheieriş ăţ ş pronun ate în anul 2009 (36 încheieri fond i 55 încheieri în cursul judec ii).ţ ş ăţ

Din totalul celor 447 dosare înregistrate la practica de casare în cursul anului 2010, în care au fost declarate c i de atac împotriva încheierilor, auă fost admise c ile de atac declarate împotriva unui num r de 20 încheieri (12ă ă pronun ate în cursul anului 2010 – 6 încheieri fond, 6 încheieri pronun ate înţ ţ cursul judec ii, 8 pronun ate în cursul anului 2009 – 4 încheieri fond, 4ăţ ţ încheieri pronun ate în cursul judec ii), fiind men inute 427 de solu ii (344ţ ăţ ţ ţ pronun ate în 2010 - 134 încheieri fond, 210 încheieri pronun ate în cursulţ ţ judec ii, 83 pronun ate în 2009 - 32 încheieri fond, 51 încheieri pronun ateăţ ţ ţ în cursul judec ii).ăţ

Raportându-ne la totalul hot rârilor casate în materie penal , restituiteă ă Judec toriei sectorului 6 în anul 2010 (65) i num rul solu iilor pronun ateă ş ă ţ ţ în materie penal (1426), rezult un procent de casare de ă ă 4,44%, iar din motive imputabile judec torului (20) un procent de ă 1,36 %.

1b. Indicele de desfiin are în materie civilţ ă

În anul 2010, în materie civilă, au fost pronun ate un num r de 24.175ţ ă hot râri, din care 9.746 sentin e i 14.429 încheieri. ă ţ ş

Num rul hot rârilor înregistrate la practica de casare în materie civilă ă ă (incluzând anul 2010 i anii anteriori), restituite la 31.12.2010, a fost de 1.965ş din care un num r de 131 de dosare trimise spre rejudecare. ă

Din totalul de 1.965 al dosarelor restituite din c ile de atac, un num ră ă de 1.903 cauze privesc dosare ce au fost solu ionate prin sentin e.ţ ţ

Din cele 1.965 de dosare restituite la practica de casare, 479 privesc sentin e pronun ate în anul 2010, 862 privesc solu ii pronun ate în anul 2009,ţ ţ ţ ţ iar restul de 624 solu ii pronun ate în anii anteriori. ţ ţ

Din cele 479 de dosare pronun ate în anul 2010 i restituite la practicaţ ş de casare, 128 de solu ii au fost desfiin ate în c ile de atac, dintre care 50 dinţ ţ ă motive imputabile judec torului, 54 din motive neimputabile judec toruluiă ă

i 24 cas ri cu rejudecare.ş ăÎn ceea ce prive te motivele de casare re inute de instan ele de controlş ţ ţ

judiciar remarc m: gre ita apreciere a probelor, gre ita aplicare sauă ş ş interpretare a legii, dep irea limitelor investirii.ăş

57

Cauzele desfiin rii sentin elor, care au fost apreciate a fiţă ţ neimputabile, constau, printre altele, în renun area la judecat în calea deţ ă atac, învoiala p r ilor intervenit în c ile de atac, tranzac ia p r ilor sauă ţ ă ă ţ ă ţ eviden ierea unei practici neunitare în spe e similare, administrare de probeţ ţ noi în c ile de atac, schimbarea programului de vizitare a minorului în caleaă de atac.

Din cele 131 de dosare trimise spre rejudecare, doar 24 privesc solu iiţ pronun ate în anul 2010, diferen a de 107 prive te solu ii pronun ate în aniiţ ţ ş ţ ţ anteriori.

Cauzele de casare cu rejudecare au fost necercetarea fondului cauzei ca urmare a solu ion rii cauzelor în prim instan prin admiterea de excep iiţ ă ă ţă ţ

i necesitatea administr rii de probe noi.ş ă Raportându-ne la totalul hot rârilor din anul 2010 casate în materieă

civil , restituite Judec toriei sectorului 6 în anul 2010 (128 hot râri) iă ă ă ş num rul solu iilor pronun ate în materie civil (24.175 hot râri), rezult ună ţ ţ ă ă ă procent de casare de 0,52%, iar din motive imputabile judec torului ună procent de casare de 0,20%.

Situa ia indicilor de atacare a hot rârilor judec tore ti cu apel i cuţ ă ă ş ş recurs, comparativ cu anii 2008 i 2009, se prezint astfel:ş ă

Anul de referinţă

Indicele de atacare a hot rârilor judec tore tiă ă ş prin raportare la totalul solu iilor pronun ate ţ ţ

2008 23,59%2009 10,56%2010 0,52 %

D. M suri luate pentru unificarea practicii judiciare ă

La nivelul Judec toriei sectorului 6 s-a remarcat în cursul anului 2010ă o sc dere a num rului cauzelor în care s-au înregistrat solu ii de practică ă ţ ă neunitar . De cele mai multe ori problemele de practic neunitar au fostă ă ă generate de interpretarea i aplicarea dispozi iilor legislative noi, insuficientş ţ de clare i coerente pentru a asigura o practic judiciar unitar .ş ă ă ă

58

Principala modalitate de unificare a practicii judiciare a fost organizarea de întâlniri lunare ale judec torilor, în care au fost discutateă problemele de drept care au condus la pronun area unor solu ii diferite, înţ ţ conformitate cu prevederile art. 261 din Regulamentul de ordine interioar aă instan elor judec tore ti, introdus prin Hot rârea nr.46/01.02.2007.ţ ă ş ă

Aceste probleme de drept au fost analizate, în prealabil, de c treă pre edin ii celor dou sec ii ale instan ei, care au prezentat studii asupraş ţ ă ţ ţ acestora, cu referire i la practica judiciar a altor instan e.ş ă ţ

Studiile au fost supuse dezbaterii judec torilor, opiniile acestoraă asupra problemelor de drept dezb tute fiind consemnate în minute, ce auă fost înaintate Cur ii de Apel Bucure ti.ţ ş

În urma discu iilor purtate la nivelul Judec toriei sectorului 6ţ ă Bucure ti practica neunitar a fost uniformizat , g sindu-se, apreciem noi,ş ă ă ă solu iile în conformitate cu finalitatea urm rit de legiuitor .ţ ă ă

De asemenea, în acela i sens, al unific rii practicii judiciare, în cursulş ă anului 2010, au fost analizate, în cadrul edin elor de înv mântş ţ ăţă profesional i probleme de drept care, de i nu au condus efectiv laş ş pronun area unor solu ii diferite, ar putea genera pe viitor asemenea solu ii.ţ ţ ţ De asemenea, au fost puse în discu ia magistra ilor cu ocazia edin elor deţ ţ ş ţ înv mânt profesional i materialele transmise de c tre Curtea de Apelăţă ş ă Bucure ti referitoare la întâlnirile organizate de Consiliul Superior alş Magistraturii având ca obiect unificarea practicii judiciare. Aspecte practice controversate au fost eviden iate i în cuprinsul referatelor întocmite deţ ş judec torii sec iei, prezentate i supuse dezbaterii în cadrul edin elor deă ţ ş ş ţ înv mânt profesional, desf urate conform planific rii realizate laăţă ăş ă începutul anului, prin aceasta urm rindu-se crearea unei practici unitare.ă

O alt solu ie adoptat pentru unificarea practicii o constituieă ţ ă comunicarea c tre to i judec torii sec iei a referatelor de practic de casareă ţ ă ţ ă întocmite lunar, discutarea acestor referate i a problemelor de drept ce seş eviden iaz în practic i care ar putea determina interpret ri diferiteţ ă ă ş ă asupra unor probleme de drept în cadrul edin elor de înv mântş ţ ăţă profesional .

S-au adus la cuno tin a judec torilor i s-au pus în discu ie deciziileş ţ ă ş ţ pronun ate de Curtea European a Drepturilor Omului, respectiv de Curteaţ ă de Justi ie a Comunit ilor Europene. ţ ăţ

La unificarea practicii la nivelul instan ei a contribuit i punerea înţ ş discu ie a tuturor modific rile legislative importante imediat dup apari iaţ ă ă ţ acestor modific ri, încercându-se g sirea unor interpret ri comune a acestoră ă ă

59

dipozi ii, pentru a nu se ajunge la pronun area unor solu ii diferite dinţ ţ ţ cauza interpret rilor diferite, precum i analiza hot rârilor pronun ate deă ş ă ţ alte instan e în cauze relevante i publicate pe portalul instan elor, precumţ ş ţ

i analiza Buletinului jurispruden ei cu decizii relevante întocmit de Cur ileş ţ ţ de Apel.

De asemenea, au fost dezb tute în cadrul edin elor de înv mântă ş ţ ăţă profesional minutele întocmite cu ocazia întâlnirilor pentru discutarea problemelor de practic neunitar organizate de Curtea de Apel Bucure ti,ă ă ş respectiv Consiliul Superior al Magistraturii.

O alt m sur luat pentru unificarea practicii judiciare a fost aceea deă ă ă ă a se asigura diseminarea informa iilor de c tre magistra ii care au participat laţ ă ţ seminarii interne i interna ionaleş ţ .

Unii dintre magistra ii instan ei au participat la seminarii organizateţ ţ de Institutul Na ional al Magistraturii sau instan ele din Bucure ti cu privireţ ţ ş la probleme de drept ce au determinat practic neunitar la nivelul unoră ă instan e diferite, comunicând tuturor magistra ilor instan ei problemeleţ ţ ţ puse în discu ie i solu iile preconizate în cadrul edin elor de înv mântţ ş ţ ş ţ ăţă profesional organizate lunar. În vederea unific rii practicii judiciare, au fostă semnalate, prezentate i supuse dezbaterii judec torilor instan ei studiileş ă ţ întocmite de pre edin ii celor dou sec ii în cursul anului 2010, cu privire laş ţ ă ţ alte probleme de drept care au primit interpret ri diferite în practic .ă ă

În materie penală, la nivelul Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti, înă ş cursul anului 2010, au fost constatate urm toarele probleme de drept care auă condus la pronun area unor solu ii diferiteţ ţ în cadrul sec iei penale aţ Judec toriei sectorului 6 Bucure ti: ă ş

1. Angajarea r spunderii asigur torului pentru pagube rezultate dină ă accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania Cu privire la acest aspect, în practica judiciar au fost adoptateă urm toarele solu ii:ă ţ

- obligarea la plata de despagubiri atât a inculpatului cât i a asiguratorului,ş apreciindu-se c , fata de faptul ca inculpatul avea la data produceriiă acidentului un contract de raspundere civila obligatorie, se impune obligarea atat a inculpatului cat si a asiguratorului la despagubiri, insa pe temeiuri diferite, obligatiile acestora fiind divizibile;

60

- obligarea la plata de despagubiri a inculpatului, asiguratorul fiind citat pentru opozabilitate, apreciindu-se c hotararea este opozabila asiguratoruluiă in limita sumei asigurate;

- obligarea asiguratorului la plata despagubirilor, apreciindu-se că raspunderea contractuala a asiguratorului pentru plata despagubirilor cuvenite persoanelor pagubite prin decesul victimei are caracter prioritar in raport cu raspunderea civila delictuala a asiguratului (a inculpatului) in sensul ca actiunea civila se poate exercita direct impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limita obligatiei acestuia; fata de modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 prin OUG 61/2005, conform careia despagubirile se platesc de catre societatea de asigurare nemijlocit persoanelor fizice pagubite – potrivit art. 55 alin. 1 – asiguratorul trebuie sa raspunda in cadrul procesului penal pentru pagubele produse prin fapta inculpatului, art. 54 alin. 2 prevazand ca actiunea in pretentii se exercita impotriva asiguratorului, asa incat fata de caracterul imperativ al textelor mentionate este evident ca nu se mai poate sustine ca raspunderea asiguratorului are un caracter subsidiar fata de cea a asiguratului si nici ca raspunderea contractuala a societatii de asigurare coexista cu raspunderea delictuala a inculpatului;

- obligarea inculpatului in solidar cu partea responsabila civilmente (in baza 998, 999, 1003 C.civ.) si asiguratorul (in baza art. 54 alin. 1 Legea 136/1995) la plata despagubirilor, avandu-se în vedere c autoturismul implicat ină accident era asigurat RCA la data savarsirii infractiunii, astfel incat devin incidente prevederile art. 54 alin. 1 din Legea 136/1995;

- obligarea inculpatului alaturi de asigurator, apreciindu-se ca autoturismul implicat in accident era asigurat RCA la data savarsirii infractiunii, astfel incat devin incidente prevederile art. 54 alin. 1 din Legea 136/1995.

Opinia unanim a judec torilor din cadrul sec iei penale a Judec torieiă ă ţ ă sectorului 6 Bucure ti a fost în sensul obligarii asiguratorului la plataş despagubirilor, pana la limita plafonului legal, inculpatul urmand a fi obligat doar la acoperirea restului prejudiciului cauzat, daca este cazul.

2. Încadrearea juridic dat faptei de smulgere a unui lucru aflat asupraă ă p r ii v t mate (telefonul mobil din m nâ sau l n i orul de la gât) – tâlh rie/furt.ă ţ ă ă ă ă ţ ş ă

Într-o opinie se apreciaz c o astfel de fapt constituie ă ă ă infrac iunea deţ tâlh rieă , deoarece prin luarea telefonului mobil din posesia partii vatamate, s-a adus atingere patrimoniului acesteia, actiunea de luare fiind savarsita fara consimtamantul partii vatamate, in scopul insusirii bunului, prin

61

smulgere, partea vatamata fiind pusa in imposibilitate de a se apara. Chiar daca inculpatul nu a lovit-o pe partea vatamata, fapta constituie talharie intrucat exista violenta si atunci cand bunul este smuls din mana partii vatamate, chiar daca aceasta, din neputinta, spaima sau din cauza surprizei, nu a opus rezistenta. În opinia contrar se arat c o astfel de faptă ă ă ă constituie infrac iunea de furtţ , apreciindu-se c pentru a exista infrac iunea deă ţ tâlh rie trebuie ca actele de violen s fie exercitate asupra persoaneiă ţă ă v t mate i nu asupra bunului sustras, a a cum se intâmpl în situa iaă ă ş ş ă ţ smulgerii lan ului de la gâtul p r ii v t mate.ţ ă ţ ă ă

Opinia unanim a judec torilor din cadrul sec iei penale a Judec torieiă ă ţ ă sectorului 6 Bucure ti a fost în sensul c o astfel de fapt constituieş ă ă infrac iunea de tâlh rie, cu men iunea c se impune aprecierea ca atare înţ ă ţ ă func ie de circumstan ele reale ale savâr irii faptei, în sensul c este necesarţ ţ ş ă s existe o minim atingere adus integrit ii corporale a p r ii v t mate.ă ă ă ăţ ă ţ ă ă

3. Aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c Cp în cazul s vâr iriiă ş infrac iunilor prev. de OUG 195/2002 i a infrac iunilor din culpţ ş ţ ă

Astfel, atât la nivelul Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti, cât i laă ş ş nivelul instan elor de control judiciar au fost exprimate dou opinii înţ ă practica judiciar , considerându-se c activitatea de conducere pe drumuriă ă publice reprezint sau nu o activitate de natura aceleia „de care s-a folosită condamnatul pentru s vâr irea infrac iunii”, cu consecin a aplic rii sauă ş ţ ţ ă neaplic rii cu titlu de pedeaps accesorie a interzicerii dreptului prev. de art.ă ă 64 lit. c Cod penal.

Opinia unanim a judec torilor din cadrul sec iei penale a Judec torieiă ă ţ ă sectorului 6 Bucure ti a fost în sensul c se impune aplicarea pedepseiş ă accesorii prev. de art. 64 lit. c Cp în cazul tuturor infrac iunilor s vâr ite cuţ ă ş inten ie, ce atrag o astfel de pedeaps acesorie, iar în situa ia s vâr irii uneiţ ă ţ ă ş infrac iuni din culp , dac este cazul, se impune luarea m surii de siguranţ ă ă ă ţă prev. de art. 115 Cp.

4. Aprecierea asupra calit ii unei societ i comerciale bancare ca o unitateăţ ăţ din cele prev. de art. 145 Cod penal.

Cu privire la posibilitatea includerii societ ilor bancare în domeniulăţ art. 145 Cod penal pe considerentul c acestea ar reprezenta persoaneă juridice de interes public, opinia judec torilor sec iei a fost unanim înă ţ ă sensul c acestea nu pot fi considerate ca persoane juridice de interes publică fa de faptul c sunt societ i comerciale, iar scopul principalţă ă ăţ al acestora este realizarea profitului i nu a unui interes public. ş

62

5. Solu ia instan ei în cazul cererilor care nu îndeplinesc condi iile deţ ţ ţ regularitate.

Opinia judec torilor sec iei penale a fost unanim în sensul c solu iaă ţ ă ă ţ ce urmeaz a fi pronun at de instan în cazul cererilor ce nu îndeplinescă ţ ă ţă condi iile de regularitate este respingerea ca inadmisibil a acestora,ţ ă deoarece, chiar i în cazul în care s-ar aprecia c cererea ar fi nul , Codul deş ă ă procedur penal cuprinde dispozi ii proprii cu privire la nulit i, nefiindă ă ţ ăţ necesar recurgerea la norme de procedur civil . ă ă ă

În materie civilă, în anul 2010 s-au eviden iat trei probleme de dreptţ ce au primit interpret ri diferite, generând solu ii de practic neunitar .ă ţ ă ă

O prim problem de dreptă ă sesizat în cursul anului 2010 se refer laă ă stabilirea instan ei competente s solu ioneze cererile de restituire a taxelorţ ă ţ pl tite pentru ridicarea, transportul i depozitarea autoturismelor parcateă ş neregulamentar, admisibilitatea acestor cereri formulate împotriva societ iiăţ prestatoare de servicii publice, în urma discu iilor purtate practica tututorţ judec torilor instan ei unificându-se în sensul în care competen a deă ţ ţ solu ionare a cererii de restituire a taxelor pl tite pentru ridicarea,ţ ă transportul i depozitarea autoturismelor parcate neregulamentar apar ineş ţ judec toriei, atât în cazul în care cererea este formulat odat cu plângereaă ă ă contraven ional prin care se contest procesul verbal de contraven ie prinţ ă ă ţ care reclamantul a fost sanc ionat pentru sta ionarea neregulamentar (înţ ţ ă temeiul art. 17 Cod procedur civil ), cât i în cazul în care cererea esteă ă ş formulat separat (fiind incident criteriul valoric de stabilire a competen eiă ţ prev zut de art. 2 C.proc.civ.) i indiferent dac cererea este îndreptată ş ă ă împotriva Brig zii de Poli ie Rutier , împotriva societ ii prestatoare deă ţ ă ăţ servicii publice sau împotriva ambelor.

O a doua problem de dreptă în leg tur cu care s-au eviden iat solu iiă ă ţ ţ de practic neunitar la nivelul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti se referă ă ă ş ă la timbrarea cererilor de încuviin are a execut rii silite, în urma discu iilorţ ă ţ purtate stabilindu-se, în unanimitate, c obliga ia de plat a taxei de timbruă ţ ă pentru astfel de cereri revine creditorului, acesta fiind i titularul dreptuluiş de a exercita calea de atac împotriva încheirii prin care s-a pronun at oţ solu ie de respingere, conform art. 373ţ 1 alin. 2 Cod procedur civil .ă ă

Cu privire la obliga ia de plat a taxei de timbru pentru cererea deţ ă chemare în judecat , având ca obiect obligarea pârâtului la plata unei sumeă de bani, reprezentând cheltuieli de judecat ocazionate de alt litigiu, opiniaă unanim a judec torilor acestei instan e rezultat , în urma discu iilor înă ă ţ ă ţ

63

edin a de practic neunitar , a fost aceea c taxa de timbru este datorat înş ţ ă ă ă ă conformitate cu art. 1 i art. 3 alin.1 din Legea nr. 146/1997 coroborate cu art.ş 14 din OMJ nr. 760/C/1999, intrepretat per a contrario.

Astfel, cererea formulat pentru obligarea pârâtului la plata unei sumeă de bani, reprezentând cheltuieli de judecat ocazionate de alt litigiu, nu areă caracter accesoriu, ci principal astfel c este supus taxei judiciare de timbruă ă determinat în fuc ie de cuantumul debitului solicitat, potrivit dispozi iiloră ţ ţ art. 2 alin. 1 din Legea nr. 146/1997.

O ultim problem de practic neunitară ă ă ă la nivelul Judec torieiă sectorului 6 Bucure ti, se refer la momentul la care începe s curgş ă ă ă termenul de prescrip ie pentru exercitarea ac iunii în regres a asiguratoruluiţ ţ împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, opinia majoritară a fost în sensul în care termenul de prescrip ie începe s curg pentruţ ă ă asigur tor de la data pl ii desp gubirii c tre asiguratul în drepturile c ruiaă ăţ ă ă ă se subrog , în timp ce opinia minoritar a apreciat c acest termen începe să ă ă ă curg de la data la care cel îndrept it a cunoscut paguba i pe cel careă ăţ ş r spunde de aceasta. ă

E. Aplicarea direct a dreptului comunitar, respectiv a CEDO laă nivelul instan eiţ

1. Aplicarea direct a dreptului comunitar în activitatea judec toriloră ă instan ei ţ

Importan a rolului judec torului na ional i, în acela i timp,ţ ă ţ ş ş responsabilitatea deosebit a acestuia, în aplicarea i interpretarea dreptuluiă ş comunitar a fost subliniat de Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene:ă ţ ăţ „judec torul na ional, îns rcinat cu aplicarea, în cadrul competen ei sale, aă ţ ă ţ dispozi iilor dreptului comunitar, are obliga ia de a a sigura efectul deplin alţ ţ acestor norme, l sând neaplicat , la nevoie, din propria sa autoritate, oriceă ă dispozi ie contrar legisla iei na ionale, chiar ulterioar , f r a trebui sţ ă ţ ţ ă ă ă ă cear sau s a tepte eliminarea prealabil a acesteia pe cale legislativ sauă ă ş ă ă prin alt procedeu constitu ional” (CJCE ţ Simmenthal, 106/ 77).

În materia dreptului comunitar, judec torul na ional este competent să ţ ă judece toate litigiile care privesc aplicarea i interpretarea dreptuluiş comunitar, dac o norm de drept comunitar nu stabile te competen aă ă ş ţ instan elor comunitare. Astfel, primul judec tor comunitar este judec torulţ ă ă na ional.ţ

64

Acesta exercit controlul deplin i efectiv al aplic rii i respect riiă ş ă ş ă dreptului comunitar asigur interpretarea i aplicarea uniform i identic aă ş ă ş ă dreptului comunitar în tot spa iul Uniunii Europeneţ

De la data ader rii sale, judec torul na ional are obliga ia de a aplicaă ă ţ ţ acquis-ul comunitar în integralitatea sa, respectiv toate actele normative comunitare cu for juridic obligatorie. ţă ă

În cursul anului 2010, num rul cauzelor în care s-au invocat i aplicată ş dispozi ii de drept comunitar a fost unul redus, fapt determinat deţ competen a material a judec toriei.ţ ă ă

Astfel, alt caz de aplicare a normelor de drept comunitar este acela al verific rii caracterului abuziv al clauzelor din contractele comerciale.ă

Astfel, prin sentin a civil nr. 1024/ 05.02.2010, pronun at în dosarulţ ă ţ ă nr. 19601/ 303/ 2009, s-a constatat inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 193/ 2000 în cauza dedus judec ii.ă ăţ

Obiectul cauzei consta în promovarea unei cereri în anulare împotriva sentin ei civile nr. 8726/ 24.11.2009 pronun at de Judec toria Sectorului 6ţ ţ ă ă Bucure ti în dosarul nr. 15556/ 303/ 2009.ş

De asemenea, prin sentin a civil nr. 8726/ 24.11.2009 pronun at deţ ă ţ ă Judec toria Sectorului 6 Bucure ti în dosarul nr. 15556/ 303/ 2009ă ş , s-a admis cererea formulat de creditoarea ă Compania Na ional de Autostr zi iţ ă ă ş Drumuri Na ionale din Româniaţ i a fost obligat debitoarea ş ă S.C. E.M.T. S.R.L. la plata sumei de 225 de euro, în echivalent lei la data pl ii,ăţ reprezentând contravaloarea ratelor 3 i 4 restante, aferente rovinietei, i aş ş sumei de 327,38 euro, în echivalent lei la data pl ii, reprezentând penalit iăţ ăţ de întârziere, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonan ei, precumţ

i a cheltuielilor de judecat în valoare de 42 de leiş ă .Instan a a re inut c dispozi iile Legii nr. 193/ 2000, invocate în cerereaţ ţ ă ţ

în anulare, nu sunt aplicabile, deoarece societatea-debitoare nu are calitate de consumator, Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene statuând cu titluţ ăţ de principiu prin hot rârea din 22 noiembrie 2001 pronun at în cauzeleă ţ ă reunite C-541/ 99 Cape Snc/ Iealservice Srl iş C-542/ 99 Idealservice MN RE Sas/ OMAI Srl c „ no iunea de consumator în privin a clauzelor abuzive (...)ă ţ ţ trebuie interpretat în sensul c vizeaz exclusiv persoanele fizice ”. ă ă ă

S-a mai re inut c termenul de ţ ă consumator face obiectul mai multor acte interna ionale, cum ar fi Conven ia de la Bruxelles din 1968, Conven ia de laţ ţ ţ Roma din 1980, Directiva 93/ 13/ CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate de consumatori, Directiva privind protec iaţ consumatorilor în materia contractelor la distan , fiind în general definit caţă

65

persoana fizic ce încheie – în afara cadrului comer ului s u, a afacerilor saleă ţ ă sau a profesiei sale – un contract cu un furnizor aflat în exerci iul activit iiţ ăţ sale profesionale sau comerciale.

Instan a a mai re inut c în dreptul comparat s-a constatat uneoriţ ţ ă extinderea sferei de aplicare a no iunii de ţ consumator, îns în dreptul internă Legea nr. 296/ 2004 privind Codul consumului a limitat sfera la orice persoan fizic sau grup de persoane fizice constituite în asocia ii, careă ă ţ ac ioneaz în scopuri din afara activit ii sale comerciale, industriale sau deţ ă ăţ produc ie, artizanale ori liberale ( pct. 13 din Anexa legii ). ţ

Prin decizia nr. 1129/ 16.10.2008 Curtea Constitu ional a României aţ ă re inut c autorul excep iei critica modalitatea de redactare a prevederilorţ ă ţ art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/ 2000, sus inând c defini ia no iunii deţ ă ţ ţ consumator ar trebui s includ i persoana juridic , atunci când aceasta esteă ă ş ă parte la încheierea unor contracte comerciale ce pot intra sub sfera actului normativ criticat. Excep ia a fost respins ca inadmisibil , cu motivarea cţ ă ă ă pretinsa neconstitu ionalitate este dedus dintr-o omisiune de reglementareţ ă pe care Curtea Constitu ional nu o poate complini, întrucât, potrivit art. 61ţ ă din Constitu ie, „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a rii”,ţ ţă modificarea sau completarea normelor juridice fiind atribu ii exclusive aleţ acestuia.

La nivelul instan ei, aplicarea dreptului comunitar s-a realizat, deţ asemenea, în leg tur cu ă ă clauzele abuzive în contractele comerciale încheiate de societ ile comerciale care activeaz în domeniul telefonieiăţ ă mobile.

Astfel prin sentin a civil nr. 2491/ 22.03.2010, pronun at în dosarulţ ă ţ ă civil nr. 18512/ 303/ 2010, instan a a re inut c , în ceea ce prive teţ ţ ă ş penalit ile de întârziere de 1% solicitate de creditoare ca urmare aăţ neachit rii debitului în termen, potrivit art. 9.1 din contract, pentruă nerespectarea obliga iilor de plat societatea de telefonie mobil "va puteaţ ă ă factura abonatului o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere, de la data scaden ei i pân la plata efectiv a debitului, penalitate ce se va calculaţ ş ă ă la echivalentul în USD al facturii".

S-a mai ar tat c , în condi iile art. 1066 C. civ., s-a stipulat în contractulă ă ţ încheiat o clauz penal pentru executarea cu întârziere a obliga ieiă ă ţ principale, instan a re inând c evaluarea conven ional i anticipat aţ ţ ă ţ ă ş ă prejudiciului suferit de reclamant a vizat întârzierea în executarea obliga ieiă ţ în termenul de scaden stabilit. Clauza penal , contract accesoriu încheiatţă ă în mod valabil, este obligatorie între p r i. Ap rarea pârâtei în sensul c nu aă ţ ă ă

66

fost emis o factur fiscal con inând cuantumul penalit ilor nu poate fiă ă ă ţ ăţ primit , dat fiind c obliga ia rezult din însu i contractul p r ilor i esteă ă ţ ă ş ă ţ ş exigibil din ziua urm toare scaden ei, factura fiscal având doar scopulă ă ţ ă eviden ierii în contabilitate, din punct de vedere civil conven ia p r ilorţ ţ ă ţ fiind actul necesar i suficient pentru na terea crean ei. Pârâta nu a contestatş ş ţ cuantumul penalit ilor. Analizând din oficiu acest aspect, instan a aăţ ţ constatat c modul de calcul ar tat de societatea de telefonie mobil esteă ă ă corect.

De asemenea, instan a a apreciat c ţ ă dispozi iile Legii nr. 193/ 2000 nuţ sunt aplicabile, deoarece societatea-debitoare nu are calitate de consumator. Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene a statuat cu titlu de principiuţ ăţ prin hot rârea din 22 noiembrie 2001 pronun at în cauzele reunite C-ă ţ ă541/99 Cape Snc/Iealservice Srl i C-542/99 Idealservice MN RE Sas/OMAIş Srl c „no iunea de consumator în privin a clauzelor abuzive (...) trebuieă ţ ţ interpretat în sensul c vizeaz exclusiv persoanele fizice”. ă ă ă

Termenul de consumator face obiectul mai multor acte interna ionale,ţ cum ar fi Conven ia de la Bruxelles din 1968, Conven ia de la Roma dinţ ţ 1980, Directiva 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate de consumatori, Directiva privind protec iaţ consumatorilor în materia contractelor la distan , fiind în general definit caţă persoana fizică ce încheie - în afara cadrului comer ului s u, a afacerilor saleţ ă sau a profesiei sale - un contract cu un furnizor aflat în exerci iul activit iiţ ăţ sale profesionale sau comerciale.

La nivelul instan ei inciden a dreptului comunitar s-a putut observa ţ ţ în cauze relative la executarea silită.

Astfel, s-a solicitat în unele cauze încuviin area execut rii silite cuţ ă privire la unele titluri executorii emise de instan e str ine din cadrul unorţ ă state din Uniunea European .ă

Prin încheierea de edin din data de ş ţă 07.12.2010 pronun at înţ ă dosarul civil nr. 21806/ 303/ 2010, s-a admis excep ia lipsei de interes aţ cererii de încuviin are a execut rii silite, formulat de creditoarea P.B.ţ ă ă GmbH, invocat din oficiu, respingându-se cererea de încuviin are aă ţ execut rii silite formulat de creditoarea P.B. GmbH, înaintat deă ă ă BEJ D.B., ca fiind lipsit de interes.ă

Prin încheiere s-a re inut c prin cerere s-a solicitat încuviin areaţ ă ţ execut rii silite cu privire la sentin a pronun at pentru neprezentare iă ţ ţ ă ş sentin a privind stabilirea cheltuielilor de judecat , ambele pronun ate deţ ă ţ Tribunalul Hildesheim, Germania, la data de 02.12.2009, i certificate la dataş

67

de 23.12.2009, conform Regulamentului (CE) nr. 805/ 2004 al Parlamentului European i al Consiliului.ş

S-a mai ar tat c , potrivit art. 5 din ă ă Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind creareaş unui titlu executoriu european pentru crean ele necontestateţ , o hot râreă judec toreasc care a fost certificat ca titlu european în statul membru deă ă ă origine este recunoscut i executat în celelalte state membre, ă ş ă f r a fiă ă necesar încuviin area execut rii ă ţ ă i f r a fi posibil contestareaş ă ă ă recunoa terii sale.ş

Instan a a mai re inut c , având în vedere faptul c în spe hot rârileţ ţ ă ă ţă ă au fost certificate ca titlu executoriu european în temeiul Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 21 aprilie 2004,ş nu mai este necesar încuviin area de executare silit , executorulă ţ ă judec toresc având obliga ia de a începe executarea silit f r nici o altă ţ ă ă ă ă formalitate.

Prin încheierea de edin din data de ş ţă 22.12.2010 pronun at înţ ă dosarul civil nr. 24931/ 303/ 2010, s-a respins ca neîntemeiat cererea deă încuviin are a execut rii silite formulat de creditoarea B.G. a.s.ţ ă ă

Instan a a constatat c cerere nu este întemeiat , fa de dispozi iileţ ă ă ţă ţ titlului reprezentat de soma ia european de plat emis de instan a Krajskyţ ă ă ă ţ soud v Ostrave la data de 17.02.2010 în cauza cu nr. 37 Cm 274/ 2009, formularul E.

Astfel, s-a re inut c , potrivit art. 18 alin. 1 din Regulamentul CE nr.ţ ă 1896/2006 al Parlamentului European i al Consiliului de Instituire a uneiş proceduri europene de soma ie de plat , constituie titlu executoriu înţ ă m sura în care nu a fost f cut nici o opozi ie la instan a de origine. Înă ă ă ţ ţ consecin , instan a de origine este aceea care declar c soma ia europeanţă ţ ă ă ţ ă de plat este executorie, utilizând formularul tip G din anexa VII, verificândă data la care a fost comunicat sau notificat soma ia de plat . Ulterioră ă ţ ă instan a trimite soma ia european de plat executorie pârâtului.ţ ţ ă ă

Potrivit dispozi iilor art. 373ţ 1 alin. 4 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/ 2010 privind unele m suri pentru accelerareaă solu ion rii proceselor, instan a de executare a respins cererea deţ ă ţ încuviin are a execut rii silite în situa ia în care titlul nu a fost învestit cuţ ă ţ formul executorie, dac , potrivit legii, aceast cerin este necesar pentruă ă ă ţă ă pornirea execut rii silite.ă

În consecin , având în vedere faptul c titlu invocat de c tre creditorţă ă ă soma ia european de plat emis de instan a Krajsky soud v Ostrave laţ ă ă ă ţ

68

data de 17.02.2010 în cauza cu nr. 37 Cm 274/ 2009 nu este învestit cu formul executorie, respectiv nu este declarat executorie prin utilizareaă ă formularului G din anexa VII, în considerarea textelor legale sus men ionateţ instan a a respins ca neîntemeiat cererea. ţ ă

Pe de alt parte, prin sentin a civil nr. 4825/ 14.06.2010, pronun ată ţ ă ţ ă în dosarul nr. 5940/ 303/ 2010, instan a a admis, în parte, contesta ia laţ ţ executare formulat de contestatoarea S.C. T.I.S.-C.V. S.R.L.ă împotriva intimatei S.C. M. SPA T.I. i în contradictoriu cu BEJ C.S.Aş . De asemenea, s-a dispus îndreptarea actelor de executare silit ce fac obiectul dosarului deă executare nr. 281/ 2009 al BEJ, în sensul men inerii execut rii silite pentruţ ă sumele de 38.035,46 euro debit, 8.100 lei onorariul executorului judec toresc,ă 80 lei comunicare acte de procedur , 714 lei onorariu avocat, 50 lei taxe deă timbru, 460 lei traducere titlu executoriu conform procesului-verbal privind cheltuielile de executare silit la data de 17.03.2010.ă

În considerentele sentin ei, instan a a re inut ţ ţ ţ c îă n privin a criticilorţ aduse certificatului de titlu executoriu european, potrivit art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004 al Parlamentului European i al Consiliuluiş din 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru crean ele necontestate, pţ e baz de cerere adresat instan ei judec tore ti deă ă ţ ă ş origine, certificatul de titlu executoriu european este: (a) rectificat, în cazul în care, ca urmare a unei erori materiale, exist o neconcordan între hot râreă ţă ă

i certificat; (b) ş retras, în cazul în care este evident c certificatul a fostă eliberat în mod neîntemeiat, având în vedere cerin ele prev zute deţ ă prezentul regulament.

Legisla ia statului membru de origine se aplic rectific rii i retrageriiţ ă ă ş certificatului de titlu executoriu european. Rectificarea sau retragerea unui certificat de titlu executoriu european se poate solicita utilizând formularul tip prev zut în anexa VI. Eliberarea unui certificat de titlu executoriuă european nu poate fi supus niciunei c i de atac.ă ă

S-a mai re inut c în privin a certificatului de titlu executoriuţ ă ţ european, contestatoarea are o cale procesual special , în m sura în careă ă ă apreciaz c nu au fost îndeplinite condi iile din art. 3 i art. 6 dină ă ţ ş Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă c a depus deja o astfel de cerere, intitulat „Cerere de revocare aă ă certificatului de titlu executoriu european”, care – din informa iile de careţ dispune instan a - nu a fost solu ionat pân la data pronun rii hot rârii deţ ţ ă ă ţă ă

69

fa . ţă Simpla existen a unei astfel de proceduri în curs nu afecteazţă ă caracterul executoriu al titlului.

Pe de alt parte, instan a a mai ar tat c neconcordan ele dintreă ţ ă ă ţ certificatul de titlu executoriu european i hot rârea în temeiul c reia a fostş ă ă emis nu sunt de natur a conduce la anularea execut rii silite. Instan a aă ă ţ re inut c exist într-adev r neconcordan e în privin a datei pronun riiţ ă ă ă ţ ţ ţă hot rârii (pct. 4.1 din certificat) i a num rului de referin (pct. 4.2. dină ş ă ţă certificat), îns exist suficiente alte elemente din care se poate concluzionaă ă c acela i Tribunal a emis certificatul de titlu executoriu european depus laă ş dosar pentru hot rârea depus , de asemenea, la dosar, respectiv: erorileă ă materiale ar privi numai anul (2007 în loc de 2008), atât în privin a dateiţ emiterii titlului, cât i a num rului de referin ; p r ile sunt indicate înş ă ţă ă ţ ambele documente, fiind u or de identificat, chiar dac nu se men ioneazş ă ţ ă denumirea complet ; sumele datorate de debitoare sunt identice, atât înă privin a debitului principal, cât i în privin a cheltuielilor de judecat ;ţ ş ţ ă

În privin a anului din care începe calculul dobânzii, instan a aţ ţ constatat c nu exist o neconcordan evident , ci în titlul executoriu seă ă ţă ă men ioneaz c dobânda este datorat de la data scaden ei soldului, iar înţ ă ă ă ţ certificat este indicat expres scaden a soldului ca fiind din anul 2007. Înă ţ lipsa unei hot râri pronun ate conform art. 10 alin. 1 lit. a din ă ţ Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004, instan a nu poate formula aprecieri proprii cu privire laţ acest aspect, urmând a re ine c dobânda legal a fost corect calculatţ ă ă ă începând cu anul 2007.

În privin a calit ii pasive a debitoarei în faza execut rii silite, instan aţ ăţ ă ţ a precizat c în titlul executoriu, reprezentat de hot rârea judec torească ă ă ă pronun at de Tribunalul din Como, debitoarea este identificat în modţ ă ă corect, cu denumirea complet i indicarea sediului social: S.C. T.I.S.C.V.ă ş S.R.L. Neconcordan ele apar în certificatul de titlu executoriu, îns , a a cumţ ă ş instan a a re inut anterior, chiar în situa ia existen ei unor erori materiale,ţ ţ ţ ţ acestea nu sunt de natur a conduce la anularea procesului-verbal, atâtaă timp cât nu s-a produs o v t mare contestatoarei, în condi iile art. 105 alin. 2ă ă ţ C. proc. civ., care s impun anularea actelor de executare silit . Urmareaă ă ă procedurii de rectificare prev zut de art. 10 alin. 1 lit. a din ă ă Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004 are ca scop înl turarea erorilor materiale, îns efectulă ă acestor erori materiale asupra execut rii silite este apreciat în func ie deă ţ v t marea ce ar putea fi produs contestatoarei, neputându-se sus ine că ă ă ţ ă orice eroare material ar lipsi de efect titlul executoriu sau certificatul.ă

70

Aceast v t mare nu rezult din probele administrate, nef cându-se dovadaă ă ă ă ă împrejur rii c ar exista o alt societate cu denumirea T.I. S.R.L. Simplaă ă ă invocare a acestor neconcordan e nu este suficient , având în vedere cţ ă ă exist alte elemente concrete din cele dou înscrisuri care înl tur oriceă ă ă ă echivoc cu privire la calitatea de debitor a persoanei juridice urm rite silit. ă

Toate actele de executare silit efectuate în România au privit peă debitoarea-contestatoare S.C. T.I.S.C.V. S.R.L., astfel cum este identificat înă titlul executoriu – hot râre judec toreasc , fiind comunicate la sediul dină ă ă Bucure ti (România), astfel c sunt perfect valabile din acest punct deş ă vedere.

Relativ la termenul de prescrip ieţ , instan a a re inut c , îţ ţ ă ntrucât excep ia prescrip iei dreptului la ac iune este o excep ie de fondţ ţ ţ ţ peremptorie, ea are a fi invocat înainte de r mânerea definitiv a hot râriiă ă ă ă judec tore ti, în caz contrar producându-se efectul recunoa terii dreptuluiă ş ş de crean cu autoritate de lucru judecat. ţă

În m sura în care excep ia prescrip iei prive te dreptul de a cereă ţ ţ ş executarea silit (art. 405 i urm toarele C. proc. civ.), instan a a re inut că ş ă ţ ţ ă titlul executoriu este emis în data de 27.03.2008, iar ulterior au fost îndeplinite acte de executare de c tre creditor cu efect întreruptiv (art. 405ă 2

C. proc. civ.). Astfel, la data de 30.09.2009 a fost depus cererea de executare,ă înso it de titlul executoriu. Potrivit art. 405 alin. 1 C. proc. civ., dreptul de aţ ă cere executarea silit se prescrie în termen de 3 ani. Trimiterea contestatoareiă la dispozi iile Conven iei CMR nu prive te prescrip ia dreptului de a cereţ ţ ş ţ executarea, ci prescrip ia dreptului material la ac iune, pentru anumiteţ ţ ac iuni derivând din contractele de transport, analiz ce ar fi putut faceţ ă obiectul hot rârii judec tore ti pronun ate de Tribunalul din Como, pe bazaă ă ş ţ probelor administrate în procedura din statul membru de origine.

Art. 33-34 din Regulamentul (CE) nr. 44/ 2001 al Consiliului Uniunii Europene nu sunt incidente în cauz , deoarece fac trimitere la Capitolul IIă din acela i Regulament, respectiv la sec iunile ş ţ 3, 4 i 6, care privesc contracteş în materie de asigur ri, ă contractele încheiate de consumatori, ac iuni înţ materie de drepturi reale imobiliare sau de închiriere a unor imobile, valabilitatea constituirii, nulitatea sau dizolvarea societ ilor sau aăţ persoanelor juridice care au sediul pe teritoriul unui stat membru ori valabilitatea deciziilor organelor acestora, valabilitatea înregistr rilor înă registrele publice, înregistrarea sau valabilitatea brevetelor, m rcilor,ă

71

desenelor i modelelor industriale. Or, conform informa iilor de care aş ţ dispus instan a, dreptul de crean ce face obiectul execut rii silite nu a avutţ ţă ă la baz o astfel de ac iune. ă ţ

Nefiind vorba despre o competen expres prev zut deţă ă ă Regulamentul (CE) nr. 44/ 2001, care s atrag nerecunoa terea hot rârii,ă ă ş ă sus inerea contestatoarei c ar fi trebuit depuse înscrisurile care au stat laţ ă baza emiterii hot rârii pentru a se verifica în cadrul execut rii siliteă ă competen a instan ei din statul membru de origine este neîntemeiat .ţ ţ ă Nefiind aplicabile excep iile instituite de art. 34 din acela i Regulament,ţ ş r mân pe deplin incidente dispozi iile art. 33 alin. 1, conform c rora oă ţ ă hot râre pronun at într-un stat membru este recunoscut în celelalte stateă ţ ă ă membre f r s fie necesar s se recurg la nicio procedur special .ă ă ă ă ă ă ă

Mai mult, Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004 a instituit mai multe dispozi ii speciale în scopul elimin rii procedurii de ţ ă exequatur. Potrivit art. 5 din acest Regulament, o hot râre judec toreasc care a fost certificat ca titluă ă ă ă executoriu european în statul membru de origine este recunoscut iă ş executat în celelalte state membre, f r a fi necesar încuviin areaă ă ă ă ţ execut rii i f r a fi posibil contestarea recunoa terii sale. ă ş ă ă ă ş

În ceea ce prive te executarea hot rârilor, sunt competente instan eleş ă ţ din statul membru pe teritoriul c ruia a fost sau urmeaz s fie executată ă ă ă hot rârea [art. 22 pct. 5ă din Regulamentul (CE) nr. 44/ 2001], regulă respectat în cauz prin urmarea procedurii de executare silit prev zut deă ă ă ă ă Codul de procedur civil română ă .

În privin a aplic rii în timp a legisla iei comunitare, instan a a re inutţ ă ţ ţ ţ c potrivit art. 26 din Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004 c prezentulă ă regulament nu se aplic decât hot rârilor judec tore ti pronun ate,ă ă ă ş ţ tranzac iilor judiciare aprobate sau încheiate i actelor autentice întocmiteţ ş sau înregistrate ulterior intr rii în vigoare a prezentului regulament. Or,ă hot rârea judec toreasc a fost pronun at la data de 27.03.2008, după ă ă ţ ă ă intrarea în vigoare a Regulamentului la 21 ianuarie 2005 i dup punerea înş ă aplicare începând cu 21 octombrie 2005. Începând cu data de 01.01.2007 prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplicş ă direct în România în calitate de stat membru în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunit ii Europene (art. 33).ăţ

Un alt aspect analizat de instan a fost acela al comunic rii titlului sau aţă ă certificatului de titlu executoriu.

72

Astfel, prin cererea precizatoare depus la dosar, contestatoarea a maiă invocat faptul c nu i s-au comunicat actele procesului din statul membru deă origine, temeiul de drept i izvorul obliga iei, nu a fost informat cu privireş ţ ă la drepturile sale minime legale ori c nu a fost îndeplinit procedura deă ă comunicare a titlului conform art. 3 din Legea nr. 191/ 2007.

În primul rând, instan a a re inut c art. 3 din Legea nr. 191/ 2007ţ ţ ă prive te ipoteza în care contestatoarea îns i ar fi solicitat în România, caş ăş stat membru de origine, emiterea unui certificat de titlu executoriu european pentru o hot râre pronun at de o jurisdic ie român , situa ie diferit de ceaă ţ ă ţ ă ţ ă în cauz . ă

În al doilea rând, potrivit art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004, o hot râre judec toreasc privind o crean necontestat pronun at într-ună ă ă ţă ă ţ ă stat membru este certificat , la cererea adresat în orice moment instan ei deă ă ţ origine, ca titlu executoriu european în cazul în care se îndeplinesc urm toarele ă condi iiţ : (a) hot rârea este executorie în statul membru deă origine; (b) hot rârea nu este incompatibil cu dispozi iile în materie deă ă ţ competen prev zute de Regulamentul (CE) nr.ţă ă 44/2001 capitolul II sec iunile 3 i 6; (c) procedura judiciar din statul membru de origine aţ ş ă îndeplinit cerin ele prev zute de capitolului III în cazul unei crean eţ ă ţ necontestate în sensul articolului 3 alineatul (1) literele (b) sau (c); i (d)ş hot rârea a fost pronun at în statul membru în care debitorul î i areă ţ ă ş domiciliul în sensul articolului 59 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001, în cazul în care este vorba de o crean necontestat în sensul articolului 3ţă ă alineatul (1) litera (b) sau (c) din prezentul regulament; i în care aceasta seş raporteaz la un contract încheiat de o persoan , consumatorul, pentru oă ă utilizare care se poate considera ca fiind str in de activitatea saă ă profesional ; i în care debitorul este consumatorul.ă ş

Conform art. 3 din acela i Regulament, o crean se considerş ţă ă necontestat : (a) în cazul în care debitorul a recunoscut-o în mod expresă acceptând-o sau recurgând la o tranzac ie care a fost aprobat de o instanţ ă ţă judec toreasc sau încheiat în fa a unei instan e judec tore ti în cursulă ă ă ţ ţ ă ş unei proceduri judiciare; sau (b) în cazul în care debitorul nu i s-a opus niciodat , în conformitate cu normele de procedur ale statului membru deă ă origine, în cursul procedurii judiciare; sau (c) în cazul în care debitorul nu s-a prezentat sau nu a fost reprezentat în cadrul unei edin e de judecatş ţ ă privind aceast crean dup ce a contestat-o ini ial în cursul proceduriiă ţă ă ţ judiciare, cu condi ia ca atitudinea sa s fie asimilabil unei recunoa teriţ ă ă ş

73

tacite a crean ei sau a faptelor invocate de creditor în temeiul legisla ieiţ ţ statului membru de origine; sau (d) în cazul în care debitorul a recunoscut-o în mod expres într-un act autentic.

Aceste condi ii se verific îns de instan judec toreasc de origine,ţ ă ă ţă ă ă care emite certificatul, iar nu de instan a din statul membru de executare. Înţ cauz , din certificatul de titlu executoriu european rezult c decizia esteă ă ă executorie în statul membru de origine (pct. 6 din certificat), c decizia nuă este supus niciunei c i de atac (pct. 7), decizia este conform art. 6 alin. 1 lit.ă ă ă b din Regulament (pct. 9 din certificat), nu prive te un consumator,ş notificarea cererii de chemare în judecat s-a f cut conform Cap. III (pct. 11ă ă din certificat bifat), notificarea s-a f cut conform art. 13 (pct. 11.1. bifat),ă debitorul a fost informat conform art. 16 i art. 17 (pct. 11.2 din certificatş bifat), nu este aplicabil notificarea cita iei de prezentare (pct. 12 dină ţ certificat bifat), debitorul a fost informat regulamentar conform art. 17 (pct. 12.2 din certificat bifat), notificarea deciziei judiciare s-a efectuat conform art. 13 (pct. 13.1 din certificat bifat), debitorul a fost informat regulamentar conform art. 18 par. 1 lit. b (pct. 13.2 din certificat bifat), debitorul a avut posibilitatea s atace decizia (pct. 13.3 din certificat bifat), debitorul a omisă s atace decizia conform cerin elor de procedur pertinente (pct. 13.4 dină ţ ă certificat bifat).

Revizuirea îndeplinirii acestor condi ii este supus legisla iei statuluiţ ă ţ membru de origine, care se aplic rectific rii i retragerii certificatului deă ă ş titlu executoriu european. Rectificarea sau retragerea unui certificat de titlu executoriu european se poate solicita utilizând formularul tip prev zut înă anexa VI. Rezult c în privin a certificatului de titlu executoriu european,ă ă ţ contestatoarea are o cale procesual special , în m sura în care apreciaz că ă ă ă ă nu au fost îndeplinite condi iile din art. 3 i art. 6 din ţ ş Regulamentul (CE) nr. 805/ 2004, iar din înscrisurile depuse la dosar rezult c a depus deja o astfelă ă de cerere, intitulat „Cerere de revocare a certificatului de titlu executoriuă european”. Simpla existen a unei astfel de proceduri în curs nu afecteazţă ă caracterul executoriu al titlului, iar fa de con inutul certificatului de titluţă ţ executoriu, instan a de executare re ine c au fost îndeplinite condi iileţ ţ ă ţ impuse de Regulament, concluzie ce subzist în lipsa unei decizii deă retragere a certificatului din partea instan ei judec tore ti de origine.ţ ă ş

Un ultim aspect relevant, care a fost analizat în aceast sentin a fost cel ală ţă dobânzii i datei scaden eiş ţ .

74

În privin a dobânzii, instan a a ar tat c aceasta este prev zut deţ ţ ă ă ă ă titlul executoriu, fiind a adar determinabil , de la data scaden ei crean eiş ă ţ ţ pân la plata efectiv a debitului, în func ie de dobânda legal din statulă ă ţ ă membru de origine sau de dobânda contractual prev zut de p r i.ă ă ă ă ţ Instan a judec toreasc de origine a avut la dispozi ie actele dosarului dinţ ă ă ţ procesul ce a condus la pronun area hot rârii, astfel c dobânda legalţ ă ă ă indicat , de 7% peste dobânda B ncii Centrale Europene, ar putea faceă ă obiectul unei c i de atac împotriva titlului sau al unei cereri de rectificare/ă retragere a certificatului. Evident, o astfel de solu ie va trebui s aib înţ ă ă vedere probele aflate în dosar i legisla ia aplicabil raporturilor de dreptş ţ ă substan ial (în acest sens, instan a remarc existen a Directivei 2000/ 35/ CEţ ţ ă ţ a Parlamentului European i a Consiliului privind combaterea întârzieriiş pl ilor în tranzac iile comerciale, în vigoare în statele membre de la dataăţ ţ public rii în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene, transpus înă ăţ ă România prin O.U.G. nr. 119/ 2007 i în Italia prin Decretul Lege nr. 231 dinş 9 octombrie 2002 publicat în Monitorul Oficial al Italiei nr. 249 din 23 octombrie 2002; acest din urm act face referire în art. 5 la aceea i valoare aă ş dobânzii ca i certificatul în cauz ), îns asupra c rora instan a de executareş ă ă ă ţ nu poate face aprecieri de fond în cadrul prezentei proceduri, ci doar re ineţ c nu exist nicio aparen care s justifice refuzul execut rii silite. ă ă ţă ă ă

De i competen a judec toriei a atras inciden a dreptului comunitarş ţ ă ţ într-un num r foarte redus de cauze, preocuparea judec torilor pentruă ă însu irea cuno tin elor de drept comunitar i familiarizarea cu hot rârileş ş ţ ş ă pronun ate de Curtea European de Justi ie se men ine, informareaţ ă ţ ţ judec torilor prin intermediul comunicatelor de pres ale Cur ii Europeneă ă ţ de Justi ie fiind periodic .ţ ă

2. Aplicarea dispozi iilor Conven iei Europene pentru ap rareaţ ţ ă Drepturilor Omului i a Libert ilor Fundamentale, astfel cum suntş ăţ interpretate în jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului, deţ ţ c tre judec toriiă ă instan eiţ

România a ratificat Conven ia i Protocoalele ei adi ionale prin Legeaţ ş ţ nr. 30/1994, publicat în M.Of. nr. 135/31.05.1994, intrat în vigoare laă ă 20.06.1994. Potrivit art. 11 alin. 2 din Constitu ia României, tratatele ratificateţ de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, iar potrivit art. 20 din Constitu ia României dispozi iile constitu ionale privind drepturile iţ ţ ţ ş libert ile cet enilor vor fi interpretate i aplicate în concordan cuăţ ăţ ş ţă

75

Declara ia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i celelalte tratate laţ ă ş care România este parte. Dac exist neconcordan între pactele i tratateleă ă ţă ş privitoare la drepturile i libert ile fundamentale ale omului, la careş ăţ România este parte i legile interne, au prioritate reglement rileş ă interna ionale, cu excep ia cazului în care Constitu ia sau legile interneţ ţ ţ con in dispozi ii mai favorabile. ţ ţ

Obliga ia interpret rii i aplic rii dispozi iilor constitu ionale înţ ă ş ă ţ ţ materia aplic rii drepturilor omului, în conformitate cu tratateleă interna ionale ratificate de România (implicit a Conven iei Europene) existţ ţ ă pentru toate autorit ile publice. Întrucât norma conven ional este deăţ ţ ă direct aplicare, ea este interpretat i aplicat nu numai de instan a deă ă ş ă ţ contencios constitu ional, ci i de orice alt jurisdic ie i autoritate public ,ţ ş ă ţ ş ă toate fiind inute s aplice i s respecte dispozi iile constitu ionale. ţ ă ş ă ţ ţ

Întrucât problemele puse de alineatele 1 i 2 ale articolului 20 dinş Constitu ie sunt diferite, una fiind de constitu ionalitate, iar a doua deţ ţ conven ionalitate, rezult existen a a dou c i procedurale pentru a ataca oţ ă ţ ă ă lege intern contrar Conven iei Europene. Primul mijloc este invocareaă ă ţ contrariet ii directe între norma legislativ intern i cea conven ionalăţ ă ă ş ţ ă (art. 20 alin. 2 din Constitu ie). Competen a apar ine instan elorţ ţ ţ ţ judec tore ti, iar sanc iunea ce intervine este, a a cum am mai ar tată ş ţ ş ă inaplicabilitatea respectivei norme cu efecte inter partes. Cel de-al doilea mijloc procedural este invocarea contrariet ii între norma legislativăţ ă intern i o norm constitu ional , aceasta din urm interpretat înă ş ă ţ ă ă ă concordan cu norma conven ional , conform art. 20 alin. 1, deci ridicareaţă ţ ă unei excep ii de neconstitu ionalitate într-un proces aflat pe rolul uneiţ ţ instan e judec tore ti. Competen a apar ine exclusiv Cur ii Constitu ionale,ţ ă ş ţ ţ ţ ţ iar sanc iunea este declararea neconstitu ionalit ii legii, cu efecte ţ ţ ăţ erga omnes.

În materie civilă, în domeniul propriet ii, caracterul normelorăţ edictate de-a lungul timpului, fac tot mai dificil de aplicat dreptul intern pentru argumentarea solu iilor pronun ate de instan , fiind frecventeţ ţ ţă situa iile în care solu iile de ţ ţ admisibilitate ale ac iunii în revendicareţ (referitoare la imobile trecute în proprietatea statului) formulat pe caleaă dreptului comun, dup adoptarea Legii nr. 10/2001, sunt motivate prină raportare la dispozi iile Conven iei, respectiv la cele ale ţ ţ art. 6 i ş art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1.

76

În dosarul civil nr. 5765/303/2010, instan a a respins ca neîntemeiatţ ă excep ia inadmisibilit ii ac iunii în revendicareţ ăţ ţ invocat de pârâta S.C.ă Lujerul S.A. prin întâmpinare i chematul în garan ie Statul Român prinş ţ Ministerul Finan elor Publice, re inându-se c reclaman ii au formulatţ ţ ă ţ cerere de revendicare întemeiat pe dreptul comun solicitând comparareaă titlului de proprietate de inut de reclaman i, respectiv titlul de proprietateţ ţ nr. 10279/6/14.04.2000 emis de Prefectura Municipiului Bucure ti, care nu aş fost desfiin at pân în prezent i titlul de proprietate de inut de pârât ,ţ ă ş ţ ă respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate MOF nr.2317/05.01.2007, de asemenea nedesfiin at, pentru a stabili cine esteţ îndrept it la posesia terenului pentru care coexist cele dou titluri deăţ ă ă proprietate. Având în vedere temeiul invocat de reclaman i art. 480 dinţ Codul civil i situa ia de fapt re inut , instan a a apreciat c în spe nu seş ţ ţ ă ţ ă ţă poate raporta în solu ionarea cauzei la decizia pronun at în recursul legiiţ ţ ă de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie în dosarul nr. 60/2007, în edin a dinţ ş ţ ş ţ 09.06.2008, în sensul de a se acorda eficien dispozi iilor Legii nr. 10/2001,ţă ţ deoarece nu dispozi iile acestei legi sunt invocate ca temei juridic, iar titlulţ invocat de reclaman i este emis în baza Legii nr. 18/1991. Pe de alt parte,ţ ă Curtea European a Drepturilor Omului a statuat în cauza ă Caracas c. României c nu sunt îndeplinite condi iile art. 6 par. 1 din Conven ie dacă ţ ţ ă reclaman ii au acces la un tribunal, dar numai pentru a li se declara a douaţ ac iune inadmisibil . ţ ă

Prin sentin a civil nr. 7564/18.10.2010 pronun at în dosarul civil nr.ţ ă ţ ă 3368/303/2009 s-a re inut c potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 adi ional laţ ă ţ Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilorţ ă ş ăţ fundamentale, „orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectareaă ă ă bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate public i în condi iile prev zute de lege i de principiileă ş ţ ă ş generale ale dreptului interna ional”.ţ

Curtea European a Drepturilor omului a statuat c un reclamant nuă ă poate invoca o înc lcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în m sura în careă ă actele de care se plânge se raportau la “bunuri”, în sensul acestor dispozi ii.ţ Potrivit jurispruden ei constante a organelor Conven iei în acest sens,ţ ţ no iunea de “bun” poate cuprinde atât “bunurile existente”, cât i valoriţ ş patrimoniale, respectiv crean e, cu privire la care reclamantul poate pretindeţ c are cel pu in o “speran legitim ” de a le vedea concretizate. În sensă ţ ţă ă contrar, nu vor fi considerate “bunuri” în sensul articolului sus-men ionatţ

77

speran a de a redobândi un drept de proprietate care s-a stins de mult timpţ ori o crean condi ional care a devenit caduc prin neîndeplinireaţă ţ ă ă condi iei (cauza ţ Malhous c. Republicii Cehe, decizie de inadmisibilitate din 13 decembrie 2000, cererea nr. 33071/96; cauza Kopecký c. Slovaciei, cererea nr. 44912/98, par. 35).

În cauza Pen ia i Pen ia c. Românieiţ ş ţ (decizie de inadmisibilitate din 23 martie 2006) Curtea european a considerat c reclaman ii nu beneficiau înă ă ţ momenul introducerii ac iunii în revendicare de o dispozi ie legal sau deţ ţ ă un act juridic, precum o decizie judiciar , susceptibile a constitui o “sperană ţă legitim ”, astfel c nu dispuneau de un “bun” în sensul Conven iei i aveauă ă ţ ş în procedura intern pozi ia unor simpli peten i urm rind restituirea înă ţ ţ ă natur a imobilului na ionalizat în 1950.ă ţ

Ca i în cauzaş Pen ia i Pen ia c. României,ţ ş ţ pârâta C.L. a formulat o cerere de retrocedare a unui teren de 246 m2 situat în str. Sebe Vasile nr. 4 în baza Legii nr. 10/2001, teren ce a trecut în proprietatea statului în anul 1986 în baza Decretului nr. 133/16.04.1986. Prin Dispozi ia Primarului nr.ţ 10709/04.06.2008 s-a propus desp gubirea prin echivalent pentru fostulă teren, iar pe rolul Tribunalului Bucure ti - Sec ia a III-a civil se afl dosarulş ţ ă ă nr. 8593/3/2009 având ca obiect anularea acestei dispozi ii i obligarea laţ ş restituirea în natur .ă

Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv i perpetuu careş confer titularului s u exerci iul liber i nestingherit al tuturoră ă ţ ş prerogativelor sale - posesia, folosin a i dispozi ia -, motiv pentru care,ţ ş ţ constatând caracterul întemeiat al ac iunii în revendicare formulate de c treţ ă reclamanta A.N.L., întrucât pârâta C.L. nu are niciun titlu de proprietate asupra imobilului, fiind un simplu posesor neproprietar, instan a a admisţ cererea de chemare în judecat formulat i modificat ă ă ş ă i a oş bligat pe pârâta s lase reclamantei în deplin proprietate i lini tit posesie ă ă ş ş ă imobilul-teren.

În aplicarea i interpretarea art. 6 din Conven ie, din prismaş ţ dreptului de acces la un tribunal, Judec toria Sectorului 6 Bucure ti aă ş judecat în cursul anului 2010 mai multe cereri având ca obiect obligarea unor autorit i publice, în calitate de debitori, la plata unor ăţ amenzi civile.

Prin încheierea din data de 05.05.2010 pronun at în dosarul civil nr.ţ ă 5749/303/2010 s-a re inut cţ ă pârâtul nu a executat obliga ia de a face stabilitţ ă în sarcina sa prin titlul executoriu constând în sentin a civil nr.ţ ă 1265/05.10.2006 pronun at de Tribunalul Bucure ti-Sec ia a III-a Civil înţ ă ş ţ ă dosarul nr. 13065/3/2006 prin care s-a anulat Dispozi ia Prim rieiţ ă

78

Municipiului Bucure ti nr. 5180/2006, i a fost obligat pârâtul Municipiulş ş Bucure ti reprezentat de Primar General, s emit o dispozi ie pentruş ă ă ţ acordarea de m suri reparatorii prin echivalent constând în alte bunuri sauă servicii.

Instan a a apreciat c nu pot fi re inute drept exoneratoare deţ ă ţ r spundere sus inerile pârâtului în sensul c suprafa a mare de teren aă ţ ă ţ generat o imposibilitate de punere în executare a titlului executoriu, fiind dificil de g sit un imobil cu dimensiunile respective, în condi iile în careă ţ pârâtul nici nu a f cut dovada efectu rii niciunui demers efectiv în sensulă ă identific rii unui astfel de teren. ă

Mai mult decât atât, instan a a apreciat c simpla înaintare a dosaruluiţ ă la Comisia intern de aplicare a Legii nr. 10/2001 la data de 12.04.2010, deciă ulterior înregistr rii prezentei ac iuni i dup 3 ani i 4 luni de la r mânereaă ţ ş ă ş ă irevocabil a sentin ei civile ce constituie titlu executoriu, ă ţ în vederea analiz riiă

i solu ion rii, ş ţ ă nu poate fi considerat un demers efectiv în sensul execut riiă obliga iei.ţ

În aprecierea caracterului efectiv al demersului invocat de pârât în ap rarea sa, instan a are în vedere i jurispruden a constant a Cur iiă ţ ş ţ ă ţ Europene a Drepturilor Omului, care a statuat c dreptul la un procesă echitabil nu acoper procedura numai pân la pronun area hot rârii, ciă ă ţ ă pân la executarea acesteia, statul ( i administra ia public ) având obliga iaă ş ţ ă ţ de a pune în executare hot rârea judec toreasc pronun at contra sa (cauzaă ă ă ţ ă Hornsby c. Greciei). Curtea a apreciat în mod constant în jurispruden a sa cţ ă protec ia efectiv a justi iabilului i restabilirea legalit ii implic obliga iaţ ă ţ ş ăţ ă ţ administra iei de a se „plia” unei sentin e civile, Curtea reamintind înţ ţ aceast privin c administra ia constituie un element al statului de drept iă ţă ă ţ ş c interesul s u se identific cu cel al unei bune administr ri a justi iei. Dacă ă ă ă ţ ă administra ia refuz sau omite s execute hot rârea judec toreasc ţ ă ă ă ă ă sau întârzie s o fac , dreptul la o instan i garan iile conferite de art. 6 dină ă ţă ş ţ Conven ie ar deveni în întregime iluzorii i teoretice (ţ ş Antonetto c. Italiei, Sabin Popescu c. României, Beis c. Greciei).

Executarea unei hot râri trebuie deci s fie considerat ca f când parteă ă ă ă integrant din proces, în sensul art. 6 al Conven iei Europene a Drepturiloră ţ Omului, iar ac iunea debitorului analizat prin prisma garan iilor conferiteţ ă ţ de norma men ionat .ţ ă

79

Instan a apreciaz c trebuie subliniat i faptul c , în opinia Cur iiţ ă ă ş ă ţ Europene a Drepturilor Omului nu este oportun s se cear unei persoaneă ă care a ob inut o crean contra statului în urma unei proceduri judiciare sţ ţă ă ini ieze procedura execut rii pentru satisfacerea crean ei sale (ţ ă ţ Karahalios c. Greciei).

Astfel, având în vedere toate aceste considerente, instan a a apreciat cţ ă simpla înaintare a dosarului unei comisii, în vederea analiz rii iă ş solu ion rii, dup o perioad de timp de aproape 4 ani de la data r mâneriiţ ă ă ă ă irevocabile a hot rârii, dup declan area procedurii execut rii siliteă ă ş ă împotriva debitorului i dup declan area litigiului având ca obiectş ă ş aplicarea unei amenzi civile în baza art. 5803 C.pr.civ., nu constituie un demers efectiv în vederea execut rii obliga iei de a face, neputându-seă ţ aprecia c la acest moment pârâtul s-ar mai afla într-un termen rezonabil caă s justifice efectuarea unui singur demers în sensul execut rii hot rârii înă ă ă sensul men ionat. ţ

Pe cale de consecin , în baza art. 580ţă 3 alin. 1 C.pr.civ., instan a aţ obligat Primarul General ca reprezentant al Municipiului Bucure ti sş ă pl teasc , în favoarea statului, o amend civil în cuantum de 50 lei / pe ziă ă ă ă de întârziere, de la data pronun rii prezentei hot râri pân la executareaţă ă ă obliga iilor prev zute în titlul executoriu reprezentat de sentin a civil nr.ţ ă ţ ă 1265/05.10.2006 pronun at de Tribunalul Bucure ti-Sec ia a III-a, definitivţ ă ş ţ ă

i irevocabil .ş ăTot în aceea i materie s-au pronun at i încheierile civile din data deş ţ ş

01.11.2010 în dosar nr. 14861/303/2010, respectiv din data de 04.10.2010 în dosar nr. 13406/303/2010, în care s-a re inut c îţ ă n nenum rate cauze ă Curtea European a Drepturilor Omului a constatat înc lcarea art. 6 din Conven ieă ă ţ prin neexecutarea unor hot râri judec tore ti, înc lcare ă ă ş ă din cauza faptului c statul, prin organele sale,ă nu a depus toate eforturile necesare pentru executarea întocmai a titlurilor executorii (cauza Dobre c. României, hot râreaă din 15 martie 2007; cauza Durdan c. României, hot rârea din 26 aprilie 2007). ă

În cauza Ghiga c. României, hot rârea din 25 noiembrie 2008, Curteaă European a constatat înc lcarea art. 6 din Conven ie i art. 1 din Protocolulă ă ţ ş nr. 1 din cauza faptului c dup obligarea unei autorit i publice laă ă ăţ restituirea unui teren, Guvernul, parte a aceleia i administra ii, a luat oş ţ hot râre împotriva execut rii hot rârii judec tore ti prin transferareaă ă ă ă ş terenului în proprietatea public a statului, ce dovede te lipsa deă ş coordonare între diverse organe ale administra iei, imputabil Statului, careţ ă a împiedicat reclamanta s se bucure de terenul s u mai mult de 8 ani.ă ă

80

Curtea a re inut c îi revenea Consiliului local, debitor al obliga iei deţ ă ţ restituire, sarcina de a introduce o contesta ie la executare sau orice altţ ă ac iune, cu scopul de a stabili imposibilitatea de executare, ori de a g si alteţ ă mijloace pentru a îndeplini obliga iile decurgând din hot rârea în cauz . ţ ă ă

În cauza Atanasiu i Poenaru c. Românieiş (hot rârea din 12 octombrieă 2010), Curtea european a decis aplicarea procedurii hot rârilor pilot înă ă domeniul retroced rilor, cu privire la care s-au constatat disfunc ionalit iă ţ ăţ sistemice. Cauza prive te în principal lipsa de acces la un tribunal pentru aş revendica un apartament na ionalizat ţ i întârzierea autorit ilor administrativeş ăţ în pronun area unei solu ii cu privire la cererea de restituire a acestui bunţ ţ .

Având în vedere c exista un titlu executoriu valabil, o hot râreă ă pronun at de o instan judec toreasc definitiv i irevocabil învestitţ ă ţă ă ă ă ş ă ă cu formul executorie, care obliga pârâtul s emit o dispozi ie prin care să ă ă ţ ă solu ioneze notific rile formulate în baza Legii nr. 10/2001 sau s emit oţ ă ă ă dispozi ie cu un con inut determinat de instan , pentru a evita ca, prin lipsaţ ţ ţă de coordonare i prin tergiversarea solu ion rii unor cereri de c treş ţ ă ă autorit i, numeroase persoane s fie lipsite vreme îndelungat de beneficiulăţ ă ă de care s-ar putea bucura prin restituirea bunurilor sau de compensa ia înţ echivalent în cazul în care s-ar constata c sunt îndrept ite la aceste formeă ăţ de repara ii, instan a a admis cererile reclaman ilor.ţ ţ ţ

Analiza preten iilor p r ilor din prisma ţ ă ţ art. 1 din Protocolul nr. 1 s-a f cut nu numai în cauze având ca obiect ac iune în revendicare, ci i înă ţ ş ac iunile în ţ preten ii civileţ .

În sentin a civil nr. ţ ă 1226/12.02.2010 pronun at înţ ă dosarul nr. 55/303/2010 privind ac iunea formulat de ţ ă Parchetul de pe lâng Tribunalulă Bistri a N s ud împotriva pârâtului N.G. pentru întoarcerea execut riiţ ă ă ă efectuate în baza sentin ei nr. 129/2002 pronun at în dosarul nr. 2011/2002ţ ţ ă de Tribunalul Bistri a N s ud, men inut prin decizia civil nr. 1813/2002Rţ ă ă ţ ă ă pronun at de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 4831/2002, desfiin at prinţ ă ţ ă decizia în recurs în anulare nr. 3479/2003 pronun at de Curtea Suprem deţ ă ă Justi ie în dosarul nr. 2948/2003, instan a a re inut c potrivit dispozi iilorţ ţ ţ ă ţ Constitu iei României, în caz de neconcordan între pactele i tratateleţ ţă ş privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte

i legile interne, au prioritate reglement rile interna ionale, cu excep iaş ă ţ ţ situa iei în care Constitu ia sau legile interne con in dispozi ii maiţ ţ ţ ţ favorabile.

Conven ia European a Drepturilor Omului are aplicabilitate directţ ă ă 81

în sistemele na ionale de drept ale statelor contractante, iar dispozi iile ei nuţ ţ pot fi interpretate i aplicate în mod corect decât prin raportare laş jurispruden a Cur ii europene. Mai precis, jurispruden a instan ei deţ ţ ţ ţ contencios european al drepturilor omului este i ea direct aplicabil înş ă sistemul român de drept i are for a constitu ional i supralegislativş ţ ţ ă ş ă conferit înse i dispozi iilor Conven iei i ale protocoalelor sale adi ionale.ă ş ţ ţ ş ţ Ca atare, autorit ile na ionale române, în special instan ele judec tore ti,ăţ ţ ţ ă ş confruntate cu aplicarea prevederilor acestor tratate interna ionale, suntţ obligate s in seama de solu iile jurispruden iale ale organelor Conven ieiă ţ ă ţ ţ ţ

i s se conformeze lor.ş ăInstan a a apreciat c , dac s-ar face aplicarea art. 404ţ ă ă 1 alin. 1 C.pr.civ.

i s-ar da eficien deciziei pronun at în recursul în anulare, s-ar aduceş ţă ţ ă atingere dispozi iilor art. 6 din Conven ia European a Drepturilor Omului,ţ ţ ă precum i art. 1 din Primul Protocol al Conven iei.ş ţ

În spe a de fa , instan a a apreciat c suma de bani pe care pârâtul aţ ţă ţ ă primit-o în baza sentin ei civile nr. 129/2002 reprezint un „bun” în în elesulţ ă ţ art. 1 al Primului Protocol adi ional la Conven ie, iar desfiin area de c treţ ţ ţ ă Curtea Suprem de Justi ie a hot rârii irevocabile în baza c reia a primită ţ ă ă banii a fost o ingerin în exercitarea dreptului de proprietate, prin privareaţă pârâtului de acea sum de bani, privare care îns nu putea s aib loc decâtă ă ă ă pentru cauz de utilitate public .ă ă

În plus, orice ingerin în exercitarea dreptului de proprietate trebuieţă s respecte criteriul propor ionalit ii, p strându-se un echilibru just întreă ţ ăţ ă cerin ele interesului general al comunit ii i imperativele protec ieiţ ăţ ş ţ drepturilor fundamentale ale omului.

Prin prezenta ac iune, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului laţ restituirea sumei de bani primit în baza unei hot râri judec tore tiă ă ă ş definitiv i irevocabil i care s-a bucurat de autoritate de lucru judecat.ă ş ă ş

Preeminen a dreptului, ce reprezint unul dintre principiileţ ă fundamentale ale societ ii democratice, presupune respectarea principiuluiăţ siguran ei raporturilor juridice, în mod special a hot rârilor judec tore tiţ ă ă ş care se bucur de autoritate de lucru judecat. Niciuna din p r i nu esteă ă ţ abilitat s solicite supervizarea unei hot râri definitive i executorii doară ă ă ş pentru a ob ine o reexaminare a cauzei i o nou decizie favorabil înţ ş ă ă privin a sa.ţ

În acest sens, al protej rii drepturilor ob inute printr-o hot râreă ţ ă judec toreasc definitiv i irevocabil , care, de i s-a bucurat de autoritateă ă ă ş ă ş de lucru judecat, a fost desfiin at pe calea recursului în anulare, Curteaţ ă

82

European este consecvent în deciziile sale, sanc ionând Statul Română ă ţ pentru ingerin ele aduse dreptului de proprietate ce reprezint o înc lcare aţ ă ă art. 1 din Primul Protocol al Conven iei (a se vedea cauzele ţ Brum rescu c.ă României, SC Ma iniimportexport Industrial Group SA c. României, Raicu c.ş României, Cornif c. Romaniei).

Fa de considerentele Cur ii europene, rezult c decizia nr.ţă ţ ă ă 3479/2003 a Cur ii Supreme de Justi ie dat în solu ionarea recursului înţ ţ ă ţ anulare a fost pronun at cu înc lcarea art. 6 alin. 1 din Conven ie.ţ ă ă ţ

De altfel, este de subliniat faptul c în prezent, Codul de procedură ă civil nu mai reglementeaz calea extraordinar a recursului în anulare, prină ă ă care se putea desfiin a o hot râre definitiv i irevocabil , care se bucura deţ ă ă ş ă autoritate de lucru judecat.

Prin urmare, instan a apreciaz c , dac s-ar da eficien deciziei nr.ţ ă ă ă ţă 3479/2003 a Cur ii Supreme de Justi ie, decizie ce încalc art. 6 alin. 1 dinţ ţ ă Conven ie, s-ar aduce o atingere dreptului câ tigat în mod irevocabil deţ ş pârât, înc lcându-se astfel art. 1 din Primul Protocol al Conven iei.ă ţ

În consecin , având în vedere toate aceste argumente, precum iţă ş prioritatea dispozi iilor Conven iei fa de art. 404ţ ţ ţă 1 alin. 1 C.pr.civ., instan aţ a respins ac iunea ca neîntemeiat .ţ ă

Importan a ţ principiului securit ii raporturilor juridice, în mod specialăţ a hot rârilor judec tore ti care se bucur de autoritate de lucru judecat,ă ă ş ă rezult i din alte hot râri pronun ate de Judec toria Sectorului 6 Bucure tiă ş ă ţ ă ş în materie civil . ă

Astfel într-o procedur ă având ca obiect revizuirea unei hot râri deă acordare a personalit ii juridiceăţ a unei Asocia ii de Proprietari, prinţ încheierea din 15.11.2010 pronun at în dosarul ţ ă nr. 19867/303/2010 s-a re inut c posibilitatea promov rii cţ ă ă ilor extraordinare de atac esteă recunoscut numai p r ilor la procesul civil, iar nu i unor ter i. ă ă ţ ş ţ

Potrivit jurispruden ei constante a Cur ii Europene a Drepturilorţ ţ Omului, dreptul la un proces echitabil în fa a unei instan e, garantat de art. 6ţ ţ par. 1 din Conven ie, trebuie s se interpreteze în lumina preambululuiţ ă Conven iei, care enun suprema ia dreptului ca element al patrimoniuluiţ ţă ţ comun al statelor contractante (cauza Blidaru c. României).

Unul dintre elementele fundamentale ale suprema iei dreptului esteţ principiul securit ii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, caăţ solu ia dat de c tre instan e în mod definitiv oric rui litigiu s nu mai fieţ ă ă ţ ă ă pus în discu ieă ţ (Brum rescu c. Românieiă , par. 61). Reexaminarea nu trebuie

83

s devin un apel deghizat, iar simplul fapt c pot exista dou puncte deă ă ă ă vedere asupra unei chestiuni nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauz . Acestui principiu nu i se poate aduce derogare decât dac o impună ă motive substan iale i imperioaseţ ş (Riabykh c. Rusiei, par. 52).

În cazul Asocia iei de Proprietariţ sunt aplicabile dispozi iile art. 11 dinţ Conven ia European a Drepturilor Omului privind dreptul la liberţ ă ă asociere (a se vedea cauza Bozgan c. României) i, pe cale de consecin , iş ţă ş dispozi iile art. 6 din Conven ie, iar revizuirea unei hot râri prin care s-aţ ţ ă acordat personalitate juridic trebuie s respecte o procedur prev zut deă ă ă ă ă lege, clar i previzibil (cauza ă ş ă S.C. Ghepardul S.R.L. c. României). Or, art. 336 alin. 3 C.pr.civ. prevede o cale de atac accesibil oric rei persoane. Astfel,ă ă potrivit acestui text, recursul poate fi f cut de orice persoan interesat , chiară ă ă dac nu a fost citat la dezlegarea cererii. Instan a a pus în discu ia p r iloră ă ţ ţ ă ţ acest aspect, ocazie cu care reclamantul, personal i în calitate de mandatarş al reclamantei, a ar tat c în elege s - i precizeze f r echivoc obiectulă ă ţ ă ş ă ă cererii de chemare în judecat , ca fiind revizuire, iar nu recurs împotrivaă unei încheieri pronun ate în procedur necontencioas .ţ ă ă

Pierderea beneficiului unei c i de atac nu poate justifica însă ă interpretarea extensiv , for at , a dispozi iilor legale i revizuirea în bazaă ţ ă ţ ş acestora a unei hot râri judec tore ti, deoarece s-ar aduce atingereă ă ş principiului securit ii raporturilor juridice (a se vedea cauza ăţ Stanca Popescu c. României, hot rârea din 7 iulie 2009, în materia revizuirii). ă

În acela i sens s-a pronun at instan a i în ş ţ ţ ş dosarele nr. 12333/303/2009 i ş 12336/303/2009, în care s-au respins cererile de îndreptare a unor pretinse

erori materiale, constând în rectificarea cuantumului penalit ilor deăţ întârziere de la 0,2%, cum a fost precizat de c tre instan a prin hot râreaă ţ ă pronun at , la 1% cum este prev zut în contractul dintre p r i. ţ ă ă ă ţ

Instan a a constatat c petenta invoc în continuare în cadrul cererii deţ ă ă îndreptare a erorii materiale, dar i în cadrul cererii de reexaminare aş amenzii judiciare aplicate pentru introducerea unei cereri v dit netemeiniceă aspecte ce privesc fondul cererii de chemare în judecat , dovedind astfel că ă insist în dep irea limitelor procedurii îndrept rii de eroare material , ceeaă ăş ă ă ce denot rea-credin – din moment ce reducerea penalit ilor era motivată ţă ăţ ă pe larg în considerentele hot rârii - i men inerea amenzii judiciare a fostă ş ţ considerat justificat .ă ă

84

Un alt domeniu în care solicit rile p r ilor i implicit solu iile date deă ă ţ ş ţ instan se întemeiaz frecvent pe dispozi iile Conven iei, respectiv pe celeţă ă ţ ţ ale art. 6, este cel al dreptului contraven ionalţ .

În solu iile pronun ate (în cuprinsul c rora instan a s-a raportat laţ ţ ă ţ prevederile contraven ionale) s-a re inut c garan iile oferite de art. 6 înţ ţ ă ţ materie penal trebuie respectate i în materie contraven ional i că ş ţ ă ş ă petentul se bucur de prezum ia de nevinov ie, îns instan a a apreciat, deă ţ ăţ ă ţ la caz la caz, dac petentul, într-o plângere la proces-verbal s-a bucurat deă toate garan iile unui proces echitabil, în special dac au fost asigurateţ ă condi iile exercit rii efective a dreptului la ap rare i, în func ie de aceasta,ţ ă ă ş ţ dac beneficiaz sau nu de o cale efectiv de atac împotriva procesului-ă ă ăverbal.

De i în dreptul nostru intern contraven iile au fost scoase de subş ţ inciden a dreptului penal i procesual penal, în lumina jurispruden ei Cur iiţ ş ţ ţ Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei i ş Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contraven ii intr înţ ă sfera „acuza iilor în materie penal ” la care se refer primul paragraf alţ ă ă articolului 6 din Conven ia European a Drepturilor Omului. La aceastţ ă ă concluzie conduc dou argumente: ă 1. norma juridic ce sanc ioneaz astfelă ţ ă de fapte are caracter general; 2. sanc iunile contraven ionale aplicabileţ ţ urm resc un scop preventiv i represiv. ă ş

Curtea european a drepturilor omului a considerat cu alte ocaziiă (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Nea c. României, Anghel c.ţă României) c aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) suntă suficiente pentru a demonstra c fapta în discu ie are în sensul art. 6 dină ţ Conven ie „caracter penal”.ţ

Conform jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului,ţ ţ dreptul unei persoane de a fi prezumat nevinovat i de a solicita acuz riiă ă ş ă s dovedeasc faptele ce i se imput ă ă ă nu este absolut, din moment ce prezum iile bazate pe fapte sau legi opereaz în toate sistemele de drept iţ ă ş nu sunt interzise de Conven ia European a Drepturilor Omului, în m suraţ ă ă în care statul respect limite rezonabile, având în vedere ă importan a scopuluiţ urm rită , dar i ş respectarea dreptului la ap rareă (cauza Salabiaku c. Fran eiţ , hot rârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza ă Västberga Taxi Aktiebolag

i Vulic c. Suedieiş , paragraf 113, 23 iulie 2002).For a probant a rapoartelor sau a proceselor-verbale este l sat laţ ă ă ă

latitudinea fiec rui sistem de drept, putându-se reglementa importan aă ţ fiec rui mijloc de prob , îns instan a are obliga ia de a respecta caracterulă ă ă ţ ţ

85

echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administreaz i apreciază ş ă probatoriul (cauza Bosoni c. Fran eiţ , hot rârea din 7 septembrie 1999). ă

Persoana sanc ionat are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 dinţ ă O.G. nr. 2/2001) în cadrul c ruia s utilizeze orice mijloc de prob i să ă ă ş ă invoce orice argumente pentru dovedirea împrejur rii c situa ia de fapt dină ă ţ procesul verbal nu corespunde modului de desf urare al evenimentelor, iarăş sarcina instan ei de judecat este de a respecta limita ţ ă propor ionalit iiţ ăţ între scopul urm rită de autorit ile statului de a nu r mâne nesanc ionate ac iunileăţ ă ţ ţ antisociale prin impunerea unor condi ii imposibil de îndeplinit iţ ş respectarea dreptului la ap rareă al persoanei sanc ionate contraven ionalţ ţ (cauza Anghel c. României, hot rârea din 4 octombrie 2007, cauza ă Nea c.ţă României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

În sentin a civil nr. 8476/17.11.2010 pronun at în dosarul nr.ţ ă ţ ă 14343/303/2010 având ca obiect plângerea contraven ional împotrivaţ ă procesului-verbal de contraven ie prin contestatorul a fost sanc ionatţ ţ contraven ional ţ de intimata D.G.P.M.B. - Brigada de Poli ie Rutierţ ă cu amend întrucât ă a sta ionat autoturismul voluntar în intersec ie în intervalulţ ţ orar 17.13-17.20 pe B-dul Iuliu Maniu nr. 15, sector 6, contraven ie prev zutţ ă ă de art. 143 lit. a din H.G. nr. 1391/2006 i sanc ionat de art. 100 alin. 2 i art.ş ţ ă ş 108 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, republicat , instan a a apreciat, îă ţ n acord cu jurispruden a Cur ii de la Strasbourg i re inând ţ ţ ş ţ unele aspecte din motivarea deciziei dat de CEDO în cauza ă Anghel c. României în privin aţ prezum iilor i a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie s oţ ş ă dep easc în folosirea lor, c una din limitele pân la care trebuie săş ă ă ă ă ac ioneze prezum ia de temeinicie a procesului verbal este dat deţ ţ ă constatarea personal a faptei de c tre agent.ă ă

Instan a interpreteaz decizia invocat în sensul c este o hot râre deţ ă ă ă ă spe , care ţă nu statueaz de principiu c procedura contraven ional dină ă ţ ă dreptul român nu ar corespunde exigen elor CEDO, i re ine c pentruţ ş ţ ă faptele constatate personal de c tre agen ii care întocmesc procesele verbale,ă ţ func ioneaz prezum iile de legalitate i de temeinicie a procesului verbal.ţ ă ţ ş

Acest mod de abordare se întemeiaz pe singurul considerent că ă s vâr irea faptei este constatat personal ă ş ă (ex propriis sensibus) de c treă agentul constatator - persoana special împuternicit de lege în acest sens, iară constat rile acestuia se prezum c sunt conforme cu realitatea. Aceasta nuă ă ă înseamn c ă ă de plano (în mod automat) nu se poate proba contrariul celor re inute prin procesul-verbal, prin administrarea de probe, inclusivţ

86

declara ia unui singur martor, fiind atributul exclusiv al instan ei deţ ţ judecat s aprecieze asupra probelor i s stabileasc adev rul în fiecareă ă ş ă ă ă cauz .ă

În aceea i hot râre s-a f cut referire la cauza ş ă ă Gaucher c. Fran ei ţ (decizia de inadmisibilitate din 13 februarie 2001), în care reclamantul a fost sanc ionat pentru dep irea vitezei legale maxime admise în bazaţ ăş procesului-verbal de contraven ie i a plan ei fotografice ata ate la dosarulţ ş ş ş cauzei, în ciuda faptului c reclamantul afirmase c nu el a fost conducatorulă ă autovehiculului la data constat rii faptei. Fa de împrejurarea c această ţă ă ă ap rare i-a fost respins i c instan ele nationale nu ar fi produs dovadaă ă ş ă ţ concret c ma ina fusese condus de reclamant, acesta s-a plâns deă ă ş ă înc lcarea prezum iei de nevinov ie.ă ţ ăţ

Curtea a re inut în motivarea deciziei de inadmisibilitate a cauzei cţ ă nu rezult din motivarea hot rârii interne c instan ele na ionale au pornită ă ă ţ ţ de la ideea preconceput c reclamantul este vinovat de s vâr irea faptei, ciă ă ă ş au judecat cauza pe baza probelor furnizate de acuzare i administrate înş mod contradictoriu în fa a lor. Dac este adevarat c sarcina probei incumbţ ă ă ă acuz rii i dubiul profit celui acuzat, simpla negare a împrejur rii că ş ă ă ă reclamantul conducea ma ina în momentul constat rii faptei nu esteş ă suficient pentru a îl exonera de r spundere, acesta neaducând nici m cară ă ă un indiciu pertinent care s dea veridicitate acestei afirma ii. ă ţ

Ap rarea contestatorului c nu a condus vehiculul sta ionată ă ţ neregulamentar este confirmat de probele administrate în cauz , iară ă instan a constat c petentul nu este proprietarul vehiculului, potrivitţ ă ă certificatului de înmatriculare nr. B02453135. Aceste împrejur ri împiedică ă aplicarea prezum iei simple, de fapt, în sensul c vehiculul a fost condus iţ ă ş parcat de proprietar.

Fa de aceste considerente, instan a a constatat c din probeleţă ţ ă furnizate de agentul constatator, nu se poate re ine faptul vecin i conex peţ ş care se întemeiaz prezum ia c vehiculul a fost condus de petent.ă ţ ă

În cauz exist un dubiu care nu poate fi înl turat prin administrareaă ă ă altor probe, dubiu care profit petentului, potrivit principiului ă in dubio pro reo, principiu complementar prezum iei de nevinov ie.ţ ăţ

Înainte de a fi o problem de drept, regula ă in dubio pro reo este o problem de fapt. Înf ptuirea justi iei cere ca judec torii s nu seă ă ţ ă ă întemeieze, în hot rârile pe care le pronun , pe probabilitate, ci peă ţă certitudinea dobândit pe baz de probe decisive, complete, în m sur să ă ă ă ă reflecte realitatea obiectiv (fapta supus judec ii). ă ă ăţ

87

Având în vedere cele re inute anterior i faptul c intimata nu aţ ş ă produs vreo prob care s ateste vinov ia petentului, plângerea a fostă ă ăţ admis , iar procesul-verbal contestat a fost anulat. ă

Tot în materie contraven ional , în leg tur cu ţ ă ă ă m sura suspend riiă ă activit ii agen ilor economici aplicat în baza art. 14 alin. 2 din O.U.G. nr.ăţ ţ ă 28/1999 pentru nerespectarea de c tre agen ii economici a prevederilor art.ă ţ 10 lit. b), referitoare la neemiterea bonurilor fiscale pentru toate serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioar celei reale atrage iă ş suspendarea activit ii unit ii pe o perioad de 3 luni, s-a pronun atăţ ăţ ă ţ sentin a civil nr. 121/08.01.2010 în dosarul nr. 7066/303/2009ţ ă .

În motivare s-a re inut c sanc iunile complementare se aplic înţ ă ţ ă func ie de natura i de gravitatea faptei, în temeiul art. 5 alin. 6 raportat laţ ş art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, conform c ruiaă sanc iunea (principal sauţ ă complementar – conform principiului ă ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus) se aplic în limitele prev zute de actul normativ iă ă ş trebuie s fie propor ional cu gradul de pericol social al faptei s vâr ite,ă ţ ă ă ş inându-se seama de împrejur rile în care a fost s vâr it fapta, de modul iţ ă ă ş ă ş

mijloacele de s vâr ire a acesteia, de scopul urm rit, de urmarea produs ,ă ş ă ă precum i de circumstan ele personale ale contravenientului i de celelalteş ţ ş date înscrise în procesul-verbal.

Potrivit art. 50 din O.G. nr. 2/2001, dreptul comun în materie contraven ional , actele normative prin care se stabilesc contraven ii, înţ ă ţ vigoare la data public rii prezentei ordonan e în Monitorul Oficial ală ţ României, Partea I, vor fi modificate sau completate, dac este cazul, în termenă de 3 luni, potrivit prevederilor acesteia. Acest text reprezint o excep ie de laă ţ principiul c legea special derog de la legea general , excep ie impus deă ă ă ă ţ ă interpretarea istorico-teleologic , având în vedere finalitatea urm rit deă ă ă legiuitor prin introducerea art. 50 din O.G. nr. 2/2001.

Prin urmare, având în vedere c legea special , O.U.G. nr. 28/1999,ă ă este anterioar dreptului comun i nu con ine dispozi ii clare referitoare laă ş ţ ţ modul de aplicare al sanc iunii complementare a suspend rii activit iiţ ă ăţ („atrage iş suspendarea activit ii unit ii pe o perioad de 3 luni”), instan aăţ ăţ ă ţ re ine c la aplicarea acesteia trebuie avute în vedere dispozi iile O.G. nr.ţ ă ţ 2/2001, care indic elementele în func ie de care se apreciaz ă ţ ă oportunitatea aplic rii sanc iuniiă ţ .

La acest argument se adaug interpretarea textului special prin metodaă reducerii la absurd. Astfel, dac sanc iunea complementar s-ar aplica deă ţ ă drept, în cazul în care s-ar constata neemiterea unui bon fiscal în valoare de 1

88

leu, de i s-ar putea aplica sanc iunea principal a avertismentului raportat laş ţ ă lipsa de pericol social a contraven iei, nu s-ar putea aprecia oportunitateaţ aplic rii sanc iunii complementare, ceea ce ar duce, spre exemplu, laă ţ suspendarea activit ii unei societ i cu profit anual de milioane de euro.ăţ ăţ Aceast ipotez nu este compatibil cu principiile economiei de pia i ară ă ă ţă ş reprezenta un abuz de neacceptat al statului, cu înc lcarea legisla ieiă ţ interna ionale în materie.ţ

Conform jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului înţ ţ analiza art. 1 din Protocolul 1 al Conven iei Europene a Drepturilor Omului,ţ interesele economice legate de gestiunea unei afaceri constituie „bun” în sensul Conven iei (cauza ţ Tre Traktorer c. Suediei), iar suspendarea activit iiăţ are consecin e negative asupra fondului de comer i a valorii întreprinderii,ţ ţ ş astfel c , de i m surile luate de autorit ile statului care aduc atingereă ş ă ăţ acestui drept pot fi necesare într-o societate democratic , pentru prevenireaă faptelor penale, bun starea economic a rii sau pentru protejareaă ă ţă drepturilor i libert ilor altora, nu este i suficient ca acestea s fieş ăţ ş ă justificate, ci trebuie s fie i ă ş propor ionaleţ , iar accesul la instan nu poate fiţă lipsit de un remediu adecvat, constând în obliga ia instan ei de a aprecia cuţ ţ privire la oportunitatea acestei m suri.ă

Clientela i vadul comercial (elemente incorporale ale fondului deş comer ) sunt afectate în mod direct de sanc iunea complementar aţ ţ ă suspend rii activit ii, fiind evident c , în m sura în care activitatea uneiă ăţ ă ă societ i comerciale înceteaz , num rul persoanelor care apelau în modăţ ă ă obi nuit la serviciile societ ii va sc dea, ca i capacitatea comerciantului deş ăţ ă ş a atrage aceste persoane.

Curtea European a Drepturilor Omului a statuat c ă ă fondul de comerţ se încadreaz în no iunea de „ă ţ bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1, spre deosebire de profitul viitor, i a analizat propor ionalitatea ingerin eiş ţ ţ statului în dreptul de proprietate al reclamantului [cauza Ian Edgar (Liverpool) Limited c. Marii Britanii, cauza Denimark Limited i al ii c. Mariiş ţ Britanii].

În cauza Hoerner Bank GmbH c. Germaniei Curtea de la Strasbourg a re inut c dreptul invocat de reclamant poate fi asimilat dreptului deţ ă ă proprietate consacrat de art. 1 din Protocolul 1. Datorit activit ii sale timpă ăţ de aproape 150 de ani în domeniul genealogiei i dezbaterii succesiunilor,ş reclamanta a reu it s î i constituie o ş ă ş clientelă. Îmbr când sub multe aspecteă caracterul unui drept privat, clientela se analizeaz ca o valoare patrimonial ,ă ă

89

deci ca un bun în sensul primei teze a art. 1, cu referire la hot râreaă pronun at în cauza ţ ă Van Marle i al ii c. Olandeiş ţ , paragraful 41.

Având în vedere jurispruden a Cur ii europene, instan a apreciaz cţ ţ ţ ă ă o astfel de m sur este oportun în cazul petentei, îns durata de 3 luni nuă ă ă ă respect condi iile de propor ionalitate. ă ţ ţ

O interpretare a art. 14 alin. 2 din O.U.G. nr. 28/1999 în sensul că sanc iunea se aplic de drept (ţ ă ope legis) i c în cadrul solu ion rii plângeriiş ă ţ ă contraven ionale nu se poate analiza oportunitatea aplic rii acesteiaţ ă contravine prevederilor art. 1 din Protocolul 1 i ale art. 6 din Conven iaş ţ European a Drepturilor Omului prin aceea c poate fi afectat dreptul deă ă proprietate al comerciantului, dar i dreptul de acces la o instan deş ţă judecat i la un proces echitabil. ă ş

De i Conven ia European a Drepturilor Omului nu impune statelorş ţ ă membre fixarea unor limite minime sau maxime ale sanc iunilorţ contraven ionale, este lipsit de echivoc c o sanc iune fix (mai ales deţ ă ţ ă gravitatea acesteia) afecteaz balan a propor ionalit ii ingerin ei în dreptulă ţ ţ ăţ ţ de proprietate, în defavoarea contravenientului.

F r doar i poate, în m sura în care fapta unui agent economic esteă ă ş ă suficient de grav pentru a justifica aplicarea acestei sanc iuniă ţ complementare, nu se poate trece cu vederea c dac o perioad de 7 zileă ă ă poate ap rea ca fiind propor ional , apt a atinge scopul punitiv i educativă ţ ă ă ş al legii i nici nu ar afecta iremediabil fondul de comer (clientela i vadulş ţ ş comercial), aplicarea unei sanc iuni de 3 luni, ar conduce la înc lcareaţ ă condi iilor impuse de Conven ie i la afectarea nejustificat a dreptului deţ ţ ş ă proprietate al agentului economic.

Având în vedere faptul c petenta este o întreprindere mic , cu ună ă obiect de activitate care nu îi asigur un profit foarte mare, dar care prezintă ă

i un interes economic ridicat (comercializarea de produse de panifica ieş ţ într-o zon intens populat ), aplicarea unei m suri complementare deă ă ă aceast natur ar putea conduce la pierderea clientelei sau chiar laă ă închiderea definitiv a punctului de lucru, pentru o fapt care nu prezintă ă ă un pericol social ridicat (suma de 84,4 lei f r provenien ). ă ă ţă

Fa de aceste împrejur ri i de situa ia contestatoarei, instan a aţă ă ş ţ ţ apreciat c o sanc iune ă ţ complementar a suspend rii activit ii agentuluiă ă ăţ economic de 7 zile va atinge scopul prev zut de lege i va determinaă ş conducerea societ ii ca pe viitor s ăţ ă continue activitatea cu respectarea dispozi iilor legale în domeniu, în caz contrar antecedentul putând sta laţ

90

baza unei sanc iuni mult mai grave în cazul s vâr irii unei noi contraven iiţ ă ş ţ de aceea i natur .ş ă

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, instan a a admis în parte plângerea contestatoarei ţ S.C. …. S.R.L. i aş dispune reducerea sanc iunii contraven ionale complementare a suspend riiţ ţ ă activit ii agentului economic aplicate în baza art. 14 alin. 2 din O.U.G. nr.ăţ 28/1999, de la 3 luni la 7 zile, cu men inerea celorlalte dispozi ii aleţ ţ procesului-verbal.

Art. 8 din Conven ia European a Drepturilor Omului i-a g sitţ ă ş ă aplicarea cel mai frecvent în cauzele de dreptul familiei, care privesc raporturile de bun vecin tate sau de convie uire. ă ă ţ

În sentin a civil nr. 810/29.01.2010 pronun at în dosarul nr.ţ ă ţ ă 13903/303/2009, având ca obiect evacuare, instan a a avut în vedere laţ solu ionarea cauzei i jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omuluiţ ş ţ ţ în aplicarea i interpretarea art. 8 din Conven ia European a Drepturilorş ţ ă Omului, sub aspectul dreptului la domiciliu. În cauza osi c. Croa ieiĆ ć ţ (hot rârea din 15 ianuarie 2009), ă Curtea a re inut c evacuarea reclamanteiţ ă din apartament a constituit o ingerin în dreptul la respectarea domiciliului,ţă chiar dac hot rârea de evacuare nu a fost înc pus în executare (a se vedeaă ă ă ă mutatis mutandis cauza Stanková c. Slovaciei, par. 7, hot rârea din 9ă octombrie 2007). Deciziile autorit ilor na ionale au fost întemeiate numai pe concluziaăţ ţ c reclamanta nu avea niciun drept pentru a ocupa apartamentul potrivită dreptului intern. Instan ele na ionale s-au mul umit cu constatarea cţ ţ ţ ă ocuparea de c tre reclamant a imobilului nu avea nicio baz legal , f r aă ă ă ă ă ă mai analiza propor ionalitatea m surii ce urma s fie aplicat .ţ ă ă ă

Pierderea locuin ei de c tre o persoan este o form extrem aţ ă ă ă ă ingerin ei în dreptul la respectarea domiciliului. Orice persoan ce risc oţ ă ă restrângere atât de grav trebuie în principiu s poat cere unui tribunală ă ă independent s stabileasc propor ionalitatea i rezonabilitatea m surii prină ă ţ ş ă prisma art. 8 din Conven ie, chiar dac , potrivit dreptului intern, dreptul s uţ ă ă de a ocupa un imobil s-a stins (a se vedea McCann c. Regatului Unit, par. 50, 13 mai 2008).

Având în vedere aceste principii i circumstan ele deosebite ale cauzei,ş ţ instan a a constatat c p r ile nu au dezb tut succesiunea defunctului ţ ă ă ţ ă O.T., iar pârâtul are calitate de succesibil potrivit legii, fiind descendent de gradul întâi. Argumentele reclamantei au fost tocmai c pârâtul îi refuz accesul înă ă

91

imobil, iar instan a nu poate re ine în procedura ac iunii în evacuare cţ ţ ţ ă pârâtul nu are niciun titlu locativ, din moment ce însu i acest refuz poate fiş discutat în procedura dezbaterii succesiunii drept o acceptare tacit aă succesiunii. Instan a nu a avut a dezlega în prezenta cauz acest aspect, însţ ă ă a re inut c aparen a cu privire la dreptul de proprietate asupraţ ă ţ apartamentului determin înclinarea balan ei c tre persoanele care auă ţ ă domiciliul în acest imobil.

Un alt aspect net g duit de c tre reclamant este c pârâ ii O.C. iă ă ă ă ă ţ ş B.N. locuiesc în garsonier împreun cu copiii lor minori, care nu sunt p r iă ă ă ţ în procesul civil de fa . Cu toate acestea, nu se poate nega faptul cţă ă evacuarea p rin ilor din apartament ar afecta în mod indirect i intereseleă ţ ş copiilor.

Fa de probele administrate, iţă nstan a g se te c ingerin a nuţ ă ş ă ţ urm re te un scop legitim, de a proteja drepturile reclaman ilor în calitateă ş ţ de proprietari ai apartamentului garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 Adi ional laţ Conven ia European a Drepturilor Omuluiţ ă , din moment ce situa ia juridic a imobilului nu a fost clarificat prin dezbaterea succesiuniiţ ă ă în condi ii de contradictorialitate, existând i în acest moment posibilitateaţ ş ca pârâtul însu i s de in o cot ideal din dreptul de proprietate.ş ă ţ ă ă ă

Ingerin a nu are ca scop nici protejarea ordinii i a lini tii publice, dinţ ş ş moment ce din declara ia martorei M.P. nu a rezultat dincolo de orice dubiuţ c se impune evacuarea din imobil, chiar în situa ia în care pârâtul ar invocaă ţ un drept de proprietate propriu.

În consecin , din necesitatea asigur rii unui just echilibru întreţă ă imperativele de ap rare a drepturilor fundamentale ale p r ilor, instan a aă ă ţ ţ respins cererea de chemare în judecat ca neîntemeiat .ă ă

În materie penală, în cursul anului 2010, se constat c cea maiă ă frecvent aplicare direct a dispozi iilor Conven iei Europene a Drepturiloră ă ţ ţ Omului s-a manifestat i în cursul anului 2010 în domeniul arest riiş ă preventive a inculpatului, judec torii aplicând în mod constant principiile ceă se desprind din jurispruden a CEDO privind ţ dreptul la libertate consacrat de art. 5 din Conven ieţ .

Astfel, în dosarul nr. 2465/303/2010, prin încheierea de edin dinş ţă data de 05.02.2010 instan a a re inut c pentru a se dispune luarea m suriiţ ţ ă ă arest rii preventive a inculpa ilor este necesar îndeplinirea condi iiloră ţ ă ţ prev zute de art. 23, art. 136 alin. 1, 6, art. 143 alin. 1, art. 148 alin. 1ă C.proc.pen. i art. 5 pct. 1 lit. c CEDO i anume: s existe inculpat în cauz ,ş ş ă ă

92

adic o urm rire penal început i s fie pus în mi care ac iunea penal ;ă ă ă ă ş ă ă ş ţ ă s existe probe sau indicii temeinice c inculpatul a s vâr it o faptă ă ă ş ă prev zut de legea penal , iar pentru sanc ionarea acesteia legea s prevadă ă ă ţ ă ă deten iunea pe via sau a închisorii; s existe unul dintre cazurile în care seţ ţă ă poate lua m sura arest rii preventive; s existe pericolul de sustragere aă ă ă inculpatului de la urm rirea penal sau de la judecat , respectiv deă ă ă împiedicare a bunei desf ur ri a bunei desf ur ri a procesului penal;ăş ă ăş ă realizarea scopului prev zut de art. 136 alin. 1 C.proc.pen. s poat avea locă ă ă numai prin luarea m surii arest rii preventive, conform criteriilor prev zuteă ă ă de art. 136 alin. 8 C.proc.pen..

Instan a a apreciat c probele i indiciile temeinice c inculpa ii auţ ă ş ă ţ s vâr it fapta de care sunt învinui i au în elesul prev zut de art. 63 alin. 1ă ş ţ ţ ă C.proc.pen., respectiv art. 681 C.proc.pen., adic elemente de fapt sau dateă din care rezult presupunerea rezonabil c persoana fa de care seă ă ă ţă efectueaz acte de urm rire penal a s vâr it fapta. Acestor no iuni dină ă ă ă ş ţ dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosit de art. 5ă pct. 1 lit. c din CEDO, direct aplicabil în dreptul intern în temeiul art. 20ă raportat la art. 1 alin. 2 din Constitu ie. Aceast sintagm a primit înţ ă ă jurispruden a CEDO semnifica ia de existen a unor fapte sau informa ii deţ ţ ţă ţ natur a convinge un observator obiectiv c persoana a comis o infrac iuneă ă ţ (cauza Fox, Campbell i Hartley c. Regatul Unitş ) f r a fi necesar ca laă ă momentul lu rii m surii arest rii preventive s existe probe suficienteă ă ă ă pentru a se putea formula o acuzare complet (cauza ă Murray c. Regatul Unit).

În consecin , prin luarea în considerare a tuturor împrejur rilorţă ă cauzei i a circumstan elor personale ale fiec rui inculpat, analizate în modş ţ ă separat, instan a a apreciat c l sarea în libertate a inculpa ilor prezintţ ă ă ţ ă pericol concret pentru ordinea public , iar m sura priv rii de libertate esteă ă ă adecvat (cauza ă Clooth c. Belgiei; Matznetter c. Austriei), a a încât pentruş asigurarea bunei desf ur ri a procesului penal este necesar a se lua fa deăş ă ţă inculpa i tocmai m sura arest rii preventive dintre m surile preventiveţ ă ă ă reglementate de lege, nefiind suficient luarea fa de ace tia a m suriiă ţă ş ă oblig rii de a nu p r si localitatea pentru a se asigura îndeplinirea scopuluiă ă ă prev zut de art. 136 alin. 1 C. pen.ă

O frecvent aplicare a jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturiloă ţ ţ Omului s-a f cut de c tre judec tori în cursul anului 2010 în materiaă ă ă aplic rii pedepselor accesoriiă în cazul condamn rilor la pedepse privativeă de libertate, materializat în neaplicarea automat i integral a dispozi iiloră ă ş ă ţ art. 71 Cod penal privind obligativitatea pedepsei accesorii, ca o consecin aţă

93

principiilor desprinse din jurispruden a Cur ii i având în vedere înţ ţ ş principal hot rârile ă Hirst c. Marii Britanii, Sabou i Pârc lab c. României ş ă i maiş nou hot rârea ă Calmanovici c. României.

Astfel, aceast nou apreciere asupra propor ionalit ii pedepseiă ă ţ ăţ accesorii a interzicerii exercit rii unor drepturi s-a ad ugat la aceea privindă ă drepturile prev. de art. 64 lit. d i e Cod penal, datorat condamn riiş ă ă României în cauza Sabou i Pârc lab, în care Curtea a statuat c ş ă ă interzicerea exercit rii drepturilor p rinte ti celor condamna i la pedepse privative de libertate,ă ă ş ţ ope legis, constituie o ingerin la drepturile ap rate de art. 8 din Conven ieţă ă ţ .

În cauza Hirst c. Marii Britanii, Curtea European a Drepturilor Omuluiă a stabilit c de inu ii, în general, continu s se bucure de toate drepturile iă ţ ţ ă ă ş libert ile fundamentale garantate de Conven ie, cu excep ia dreptului laăţ ţ ţ libertate. Corelativ obliga iei pozitive asumate de statele membreţ prin art. 3 Protocol 1, cet enii statelor membre au dreptul de a- i exprima voin a înăţ ş ţ cadrul alegerilor legislative i de a nu fi împiedica i în mod nejustificat s î iş ţ ă ş exercite acest drept. Curtea European a apreciat c orice restric ie a acestoră ă ţ drepturi trebuie s fie justificat i s urm reasc un scop legitim:ă ă ş ă ă ă considera ii de securitate, în special preven ia infrac iunilor i ap rareaţ ţ ţ ş ă ordinii publice, ce decurg, în mod inevitabil din condi iile deten ieiţ ţ . S-a concluzionat c interzicerea automat a dreptului de a participa la alegerileă ă legislative, aplicabil tuturor de inu ilor condamna i la executarea uneiă ţ ţ ţ pedepse cu închisoarea, de i urm re te un scop legitim, nu respectş ă ş ă principiul propor ionalit ii, reprezentând în aceste condi ii o înc lcare a art.ţ ăţ ţ ă 3 Protocol 1 din Conven ie. ţ

Cu titlu exemplificativ men ion m ţ ă sentin a penal nr. 424/24.06.2010ţ ă pronun at în dosarul 8996/303/2010ţ ă în care s-a apreciat c în ceea ce prive teă ş pedeapsa accesorie, instan a a avut în vedere jurispruden a CEDO,ţ ţ respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii i cauza ş Sabou i Pârc lab contraş ă României, precum i decizia LXXIV din 05.11.2007 a Înaltei Curti de Casațieş si Justi ie. Astfel, s-a re inut c sistemul sanc ionator nu trebuie s conducț ţ ă ţ ă ă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sanc iune apare caţ v dit dispropor ionat fa de gravitatea infrac iunii. Instan a s-a raportat laă ţ ă ţă ţ ţ cauza Hirst contra Marii Britanii Curtea European a apreciat c oriceă ă restric ie a drepturilor electorale trebuie s fie justificat i s urm reasc unţ ă ă ş ă ă ă scop legitim, în special preven ia infrac iunilor i ap rarea ordinii publiceţ ţ ş ă . Curtea a concluzionat ca interzicerea automat a dreptului de a participa laă alegerile legislative, aplicabil tuturor de inu ilor condamna i la executareaă ţ ţ ţ unei pedepse cu închisoarea, de i urm re te un scop legitim, nu respectş ă ş ă

94

principiul propor ionalit ii, reprezentând în aceste condi ii o înc lcare a art.ţ ăţ ţ ă 3 Protocol 1 din Conven ie. Prin ratificarea Conven iei Europene aţ ţ Drepturilor Omului, statele î i asum i obliga ia prev. de art. 3 Protocol 1ş ă ş ţ de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret în condi ii care s asigure libera exprimare a opiniei cu privire la alegereaț ă corpului legislativ, astfel c acestea trebuie s asigure de inutului condi iileă ă ţ ţ necesare exercit rii efective a acestuia, chiar în contextul unui regim privativă de libertate.

În consecin , fa de natura i gradul de pericol social al faptei,ţă ţă ş respectiv infrac iunea de furt calificat, instan a a interzis inculpatuluiţ ţ exercitarea drepturilor prev zute de art. 64 lit. a (teza a II a) si b C.pen,ă apreciind c interzicerea exerci iul dreptului de a fi ales în autorit ileă ţ ăţ publice sau în func ii elective publice i dreptul de a ocupa o func ieţ ş ţ implicând exerci iul autorit ii de stat pe întreaga durat a execut riiţ ăţ ă ă pedepsei închisorii, sunt propor ionale cu scopul urm rit i raportat laţ ă ş gravitatea infrac iunii. ţ

De asemenea, s-a re inut c prin hot rârea ţ ă ă Sabou i Pîrc lab contraş ă Romaniei, Curtea European a statuat c la aplicarea pedepsei accesorii aă ă interzicerii drepturilor prev zute de art. 64 Cod penal, trebuie analizat tipulă infrac iunii. Având în vedere c infrac iunea de furt calificat pentru careţ ă ţ inculpatul era judecat în acea cauz este independent de autoritateaă ă p rinteasc i de modul în care inculpatul i-ar putea exercita drepturile iă ă ş ş ş îndeplini obliga iile p rinte ti precum i fa de împrejurarea c inculpatulţ ă ş ş ţă ă nu s-a folosit de profesia sa pentru comiterea faptei, instan a nu a aplicat cuţ titlu de pedeaps accesorie interzicerea drepturilor prev zute de art. 64 lit. c,ă ă d, e Cod penal.

Cu titlu de exemplu mai men ion m i ţ ă ş sentin a penal nr.ţ ă 788/09.12.2010 în dosarul nr. 13934/303/2010 prin care inculpatul a fost condamnat pentru s vâr irea infrac iunii de conducere a autoturismului peă ş ţ drumurile publice f r a poseda permis de conducere prev zut de art. 86ă ă ă ă alin. 1 din OUG nr. 195/2002, întrucât referitor la pedeapsa accesorie s-a f cut aplicarea jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului i aă ţ ţ ş deciziei nr. 74/2007 a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie pronun at înţ ţ ş ţ ţ ă solu ionarea unui recurs în interesul legii, în sensul c exerci iul unui dreptţ ă ţ nu poate fi interzis decât în m sura în care exist o nedemnitate. Instan a aă ă ţ re inut c , fa de natura faptei s vâr ite, exist o nedemnitate în exercitareaţ ă ţă ă ş ă drepturilor de natur electoral prev zute de art. 64 lit. a teza a II-a i b. Prină ă ă ş urmare, dreptul de a fi ales în autorit ile publice sau în func ii electiveăţ ţ

95

publice sau de a ocupa o func ie ce implic exerci iul autorit ii de stat auţ ă ţ ăţ fost interzise inculpatului pe durata execut rii pedepsei, aceast ingerină ă ţă fiind în concordan cu principiile stabilite prin hot rârea Hirst c. Mariiţă ă Britanii. De asemenea, s-a re inut c prin ţ ă Hot rârea Sabou i Pîrc lab contraă ş ă Romaniei, Curtea European a statuat c la aplicarea pedepsei accesorii aă ă interzicerii drepturilor prev zute de art. 64 Cod penal, trebuie analizat tipulă infrac iunii. Având în vedere c infrac iunea pentru care inculpatul eraţ ă ţ judecat în acea cauz era independent de autoritatea p rinteasc i deă ă ă ă ş modul în care inculpatul i-ar putea exercita drepturile i îndepliniş ş obliga iile p rinte ti, instan a nu a aplicat cu titlu de pedeaps accesorieţ ă ş ţ ă interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d, e Cod penal. Pe de alt parte,ă îns instan a a interzis inculpatului pe durata execut rii pedepsei principaleă ţ ă

i exerci iul dreptului de a conduce un vehicul pe drumurile publice, avândş ţ în vedere c acesta a s vâr it infrac iunea folosindu-se de activitatea deă ă ş ţ conducere a unui autovehicul pe drumurile publice.

În concluzie, analizând hot rârile prezentate anterior, se apreciaz că ă ă magistra ii Judec toriei sectorului 6 Bucure ti sunt preocupa i deţ ă ş ţ cunoa terea i aplicarea în materie penal a dispozi iilor Conven ieiş ş ă ţ ţ Europene a Drepturilor Omului a a cum au fost interpretate înş jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului.ţ ţ

3.3. Cre terea gradului de specializare în activitatea judiciar ( sec iiş ă ţ sau complete specializate existente la nivelul instan ei )ţ

În cursul anului 2010, în cadrul sec iei penale a Judec toriei Sectoruluiţ ă 6 Bucure ti au func ionat complete specializate pentru judecarea cauzelorş ţ penale în care p r ile v t mate sau inculpa ii sunt minori ( 4 completuri ),ă ţ ă ă ţ precum i pentru solu ionarea cauzelor având ca obiect infrac iuni deş ţ ţ corup ie ( 3 completuri ).ţ

În cadrul sec iei civile, au existat completuri specializate pentruţ solu ionarea cererilor având ca obiect acordare de personalitate juridicţ ă asocia iilor, funda iilor i asocia iilor de proprietari (cinci completuri), înţ ţ ş ţ materia fondului funciar ( 3 completuri ), în materie de minori i familie ceş au solu ionat cauze în materia dreptului familiei, cât i în materie civil ce îiţ ş ă privesc pe minori ( 4 completuri ), precum i pentru solu ionarea cş ţ auzelor

96

reglementate de lege ca fiind de competen a exclusiv a pre edinteluiţ ă ş instan eiţ ( un complet ).

Solu ionarea unei cauze de c tre un complet specializat în materia ceţ ă face obiectul respectivei cauze constituie o garan ie a respect rii dreptului laţ ă un proces echitabil. Aceasta este i ra iunea pentru care Legea nr. 304/2004ş ţ consacr principiul specializ rii judec torului, precum i organizareaă ă ă ş instan elor în sec ii i/sau complete specializate. În acela i sens, printreţ ţ ş ş garan iile procedurale avute în vedere de articolul 6 din Conven iaţ ţ European a Drepturilor Omului, se reg se te i cea privitoare la o instană ă ş ş ţă independent , impar ial , instituit de lege, având competen a de aă ţ ă ă ţ pronun a decizii cu for obligatorie, ceea ce presupune, potrivit uneiţ ţă interpret ri extensive, c no iunea instituit de lege se refer inclusiv laă ă ţ ă ă respectarea principiului specializ rii instan ei. Nerespectarea acestuiă ţ principiu de c tre un tribunal semnific o înc lcare a dispozi iilor art.6ă ă ă ţ paragraf 1 din Conven ie. Curtea European a statuat în mai multe cauze cţ ă ă expresia „stabilit de lege ” prive te nu numai baza legal a îns i existen eiş ă ăş ţ tribunalului, ci i compozi ia forma iunii de judecat pentru fiecare cauz .ş ţ ţ ă ă

Dispozi iile Regulamentului, de i încearc s respecte acest principiuţ ş ă ă nu reu esc întotdeauna. Astfel, art. 98 alin. 2 prevede c „incidenteleş ă procedurale referitoare la to i membrii completului de judecat , precumţ ă incompatibilitatea, recuzarea sau ab inerea, se vor solu iona de completul cuţ ţ num rul imediat urm tor, care judec în aceea i materie. Dac în materiaă ă ă ş ă respectiv nu exist decât un singur complet de judecat , incidenteleă ă ă procedurale referitoare la to i membrii completului vor fi solu ionate deţ ţ completul imediat urm tor, ă indiferent de materia în care judecă.” De asemenea Regulamentul de ordine interioar nu prevede situa ia aplicabilă ţ ă în cazul în care to i magistra ii unei sec ii ai instan ei sunt incompatibili.ţ ţ ţ ţ

Aceste aspecte le-am semnalat i prin raportul de bilan de anul trecutş ţ i reiter m aceste aspecte, întrucât atât în cursul anului 2008, în cursulş ă

anului 2009, cât i în cursul anului 2010 au existat situa ii în care to iş ţ ţ magistra ii sec iei penale au devenit incompatibili, cauze de natur penalţ ţ ă ă complexe fiind solu ionate de judec tori din cadrul sec iei civileţ ă ţ 37.

Dispozi iile art. 98 alin. 3 atât în forma anterioarţ ă38 modific riiă 37 Avem în vedere cauza penal ce a format obiectul dosarului nr. 5954.03/303/2009.care a fost solu ionată ţ ă de un judec tor din cadrul sec iei civile, întrucât to i magistra ii instan ei erau incompatibili, întrucâtă ţ ţ ţ ţ solu ionaser fie propunerea de arestare preventiv , fie propunerile de prelungire a m surii arest riiţ ă ă ă ă preventive.38 Art.98 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioar prevedea c : „ă ă Dac în urma solu ion rii incidenteloră ţ ă procedurale prev zute la alin. (2) se constat c , din motive prev zute de lege, completul c ruia i-a fostă ă ă ă ă repartizat aleatoriu cauza nu este în m sur s judece, dosarul se repartizeaz completului urm tor celuiă ă ă ă ă ă

97

intervenite prin Hot rârea nr. 614/2008 a Consiliului Superior ală Magistraturii, cât i ulteriorş 39 acestei modific ri nu reglementeaz această ă ă situa ie.ţ

Solu ionarea cauzelor din materie penal de c tre judec tori dinţ ă ă ă cadrul sec iei civile este inechitabil , pe de-o parte întrucât judec torii sec ieiţ ă ă ţ civile solu ioneaz , pe lâng cauzele din materia în care sunt specializa i, iţ ă ă ţ ş cauze deosebit de dificile40 în materii în care cuno tin ele lor sunt, de regul ,ş ţ ă la nivel teoretic, iar pe de alt parte întrucât se creeaz o situa ieă ă ţ prejudiciabil pentru justi iabili, care ar putea invoca aspecte privitoare laă ţ respectarea dreptului la un proces echitabil.

Aceast situa ie creeaz i un dezechilibru între sec ii, în condi iile înă ţ ă ş ţ ţ care Sec ia penal nu va solu iona cauze în materie civil , num rulţ ă ţ ă ă judec torilor ce solu ioneaz cauze în materie civil fiind mult mai mareă ţ ă ă decât cel al judec torilor ce solu ioneaz cauze în materie penal , iară ţ ă ă num rul incidentelor procedurale în cauzele civile este extrem de redus, înă timp ce judec torii sec iei civile vor solu iona, pe lâng cauzele ce le suntă ţ ţ ă repartizate aleatoriu, cereri ce vizeaz starea de arest i cauzele de mareă ş dificultate în materie penal , f r a fi specializa i în aceast materie.ă ă ă ţ ă

Din interpretarea prevederilor art. 98 alin 2 teza a II a din Regulamentul de ordine interioar al instan elor judec tore ti (incidenteleă ţ ă ş procedurale referitoare la to i membrii completului de judecat , precumţ ă incompatibilitatea, recuzarea sau ab inerea, se vor solu iona de completul cuţ ţ num rul imediat urm tor, care judec în aceea i materie, iar dac înă ă ă ş ă materia respectiv nu exist decât un singur complet de judecat ,ă ă ă incidentele procedurale referitoare la to i membrii completului vor fiţ solu ionate de completul imediat urm tor, indiferent de materia în careţ ă judec ), rezult c solu ionarea unor astfel de incidente procedurale de c treă ă ă ţ ă un complet din aceea i materie reprezint regula, posibilitatea solu ion riiş ă ţ ă de c tre un complet din alt materie fiind prev zut cu titlu de excep ie.ă ă ă ă ţ Aceast excep ie se refer , îns , la situa ia în care în materia în care aă ţ ă ă ţ intervenit incidentul procedural nu exist decât un singur complet,ă neputând fi aplicat i într-o situa ia imposibilit ii constituirii completuluiă ş ţ ăţ

care a solu ionat incidentul procedural sau, dac nu exist un asemenea complet, cauza va fi judecat deţ ă ă ă completul care a solu ionat incidentul procedural."ţ39 Art.98 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioar prevede c : „Dac în urma solu ion rii incidenteloră ă ă ţ ă procedurale prev zute la alin. 2 se constat c , din motive prev zute de lege, completul c ruia i-a fostă ă ă ă ă repartizat aleatoriu cauza nu este în m sur s judece, dosarul se repartizeaz aleatoriu.”ă ă ă ă ă40 În aceste cauze urm rirea penal dureaz o perioad îndelungat întrucât se strânge un probatoriu careă ă ă ă ă formeaz mai multe dosare de urm rire penal , iar inculpatul/inculpa ii sunt cerceta i pentru un num ră ă ă ţ ţ ă mare de infrac iuni sau o infrac iune deosebit de complex . ţ ţ ă

98

care s solu ioneze incidentul procedural, excep iile fiind de strictă ţ ţ ă interpretare, neputând fi aplicate decât în situa iile pentru care au fostţ prev zute. ă

Fa de cele men ionate, propunem înc o dat modificarea iţă ţ ă ă ş completarea dispozi iilor art.98 din Regulamentul de ordine interioar alţ ă instan elor, în sensul ca în cazul în care to i judec rii unei sec ii a uneiţ ţ ă ţ instan e sunt incompatibili s solu ioneze o cauz , cauza s fie trimis spreţ ă ţ ă ă ă competent solu ionare sec iei specializate în aceea i materie din cadrulă ţ ţ ş unei instan e de acela i grad, respectându-se, astfel, principiul specializ riiţ ş ă judec torului.ă

Atât înfiin area sec iilor, cât i a completelor specializate din cadrulţ ţ ş acestora a avut ca efect specializarea magistra ilor în materiile în care i-auţ ş desf urat activitatea, fapt ce rezult atât din preocuparea acestora de aăş ă participa la cursuri de perfec ionare profesional în aceast materie, cât iţ ă ă ş din rezultatele statistice ce reflect activitatea instan ei în cursul anului 2010,ă ţ privind num rul cauzelor solu ionate i durata de solu ionare a acestora.ă ţ ş ţ

Fa de cele men ionate, apreciem c înfiin area de sec ii i completeţă ţ ă ţ ţ ş specializate a avut un impact pozitiv asupra activit ii instan ei,ăţ ţ specializarea magistra ilor urmând s fie continuat i în cursul anului 2011,ţ ă ă ş în principiu prin asigurarea continuit ii componen ei acestora. ăţ ţ

3.4. Formarea profesional la nivelul instan ei ă ţ

i în cursul anului 2010 s-a pus un mare accent pe formareaŞ profesional desf urat la nivelul instan ei. Astfel, la începutul anului aă ăş ă ţ fost stabilit tematica pentru înv mântul profesional, atât pentruă ăţă judec tori, cât i pentru personalul auxiliar, fiind desemnat, prin ordin ală ş pre edintelui instan ei, judec torul care r spunde de organizarea activit iiş ţ ă ă ăţ de formare profesional continu , respectiv vicepre edintele instan ei.ă ă ş ţ

În ceea ce prive te magistra ii instan ei, în tematica stabilit s-auş ţ ţ ă reg sit teme privind: aspecte teoretice i practice ale aplicabilit iiă ş ăţ principiului non bis în idem pe plan na ional i european; no iunea de privareţ ş ţ de libertate în jurispruden a CEDO; calitatea procesual pe care trebuie s oţ ă ă aib „fondul pentru protec ia victimelor str zii” în procesul penal;ă ţ ă admisibilitatea ac iunii în revendicare imobiliar pe dreptul comun. intrareaţ ă în vigoare a legii nr. 10/2004; r spunderea diciplinar a magistra ilor;ă ă ţ liberarea provizorie sub control judicia; probleme practice privind dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune i prin uzucapiune;ş

99

aspecte practice privind ac iunea în revendicare; dreptul la ajutor publicţ judiciar între abuz i exercitarea cu bun credin ; ac iunea în evacuareş ă ţă ţ întemeiat pe OUG nr. 40/1999, din prisma dispozi iilor CEDO.ă ţ

La edin ele stabilite au participat to i judec torii instan ei fiindş ţ ţ ă ţ dezb tute i alte aspecte teoretice i practice pe lâng tematica stabilit ,ă ş ş ă ă privitoare la aplicarea dispozi iilor legale în activitatea de judecat .ţ ă

A a cum s-a men ionat, au avut loc repetate întâlniri ale judec torilorş ţ ă în afara zilelor de înv mânt profesional, ocazie cu care au fost discutateăţă solu iile pronun ate de instan ele de control judiciar, identificate în urmaţ ţ ţ analizei practicii de casare, aspecte teoretice i practice din dosareleş solu ionate, precum i aspecte de practic neunitar . De altfel, dup data deţ ş ă ă ă 26.10.2010, respectiv dup publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr.ă 202/2010 privind unele m suri pentru accelerarea solu ion rii proceselor,ă ţ ă prevederile legii au fost discutate de judec torii instan ei în vederea puneriiă ţ în aplicare la momentul intr rii în vigoare în mai multe edinte organizate înă ş cadrul sec iei civile.ţ

De men ionat c judec torii din cadrul Judec toriei sector 6 au optat laţ ă ă ă începutul anului pentru participarea la seminarii în cadrul programului de formare continu desf urat de Institutul Na ional al Magistraturii, fiindă ăş ţ selectat doar o parte dintre ace tia, în func ie de criteriile stabilite deă ş ţ organizator.

În cursul anului 2010 formarea profesional a grefierilor s-a realizată atât în cadrul instan ei, cât i prin intermediul cursurilor organizate, înţ ş cadrul form rii continue, fie de Curtea de Apel Bucure ti, fie de coalaă ş Ş Na ional de Grefieri.ţ ă

Astfel, în cadrul instan ei au avut loc întâlnirile trimestriale conformţ program rii anuale întocmite de vicepre edintele instan ei, unde, pe lângă ş ţ ă temele stabilite, au fost dezb tute i alte aspecte teoretice i practiceă ş ş referitoare la punerea în aplicare a noilor dispozi ii legele, implementareaţ programului ECRIS IV, dar i probleme ap rute în desf urarea atribu iilorş ă ăş ţ de serviciu, c utându-se solu ii pentru eficientizarea activit ii zilnice aă ţ ăţ acestora.

De precizat c un mare accent s-a pus pe p strarea stabilit iiă ă ăţ completului de judecat – judec tor – grefier, urm rindu-se realizarea maiă ă ă multor obictive: familiarizarea grefierului cu problematica dosarelor înregistrate pe edin a de judecat la care particip , specializarea acestuiaş ţ ă ă potrivit func iei de inute, într-un domeniu al dreptului, printr-o bunţ ţ ă preg tire din punct de vedere teoretic i practic, crearea unei modalit iă ş ăţ

100

practice de desf urare a activit ii propriu-zise în vederea unei buneăş ăţ colabor ri între pre edintele de complet i grefier.ă ş ş

Apreciem c rezultatele au fost pozitive i c ă ş ă în cursul anului 2010, grefierii ce au participat la edin ele de judecat au întocmit acteş ţ ă procedurale în conformitate cu dispozi iile legale i în termenele stabilite, auţ ş aplicat cuno tin ele dobândite i au fost preocupa i pentru îmbun t ireaş ţ ş ţ ă ăţ activit ii lor profesionale.ăţ

În ceea ce prive te grefierii ce î i desf oar activitatea laş ş ăş ă compartimentele auxiliare, sub supravegherea direct a judec toruluiă ă delegat sau a conducerii instan ei, ace tia i-au desf urat activitatea înţ ş ş ăş conformitate cu normele Regulamentului de Ordine Interioar , urm rindu-ă ăse familiarizarea acestora cu noua aplica ie ECRIS IV i modalitatea în careţ ş trebuie introduse i generate datele în eviden ele informatizate ale instan ei.ş ţ ţ

În anexa nr. III pct. 4 este prezentat lista detaliat a seminariilor laă ă care magistra ii instan ei au participat în anul 2010 i în anexa nr. III pct. 5ţ ţ ş lista detaliat a seminariilor la care personalul auxiliar al instan ei aă ţ participat în anul 2010.

3.5. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instan eiţ

Conducerea instan ei a fost asigurat pe parcursul anului 2010 de unţ ă pre edinte i un vicepre edinte, al turi de cei doi pre edin i ai sec iilorş ş ş ă ş ţ ţ instan ei i de colegiul de conducere al instan ei.ţ ş ţ

Colegiul de conducere a func ionat cu num rul maxim de membriţ ă prev zut de lege, 4 membri ale i, la care s-a ad ugat pre edintele instan eiă ş ă ş ţ ca membru de drept. Colegiul de conducere a adoptat un num r de 79 deă hot râri , prin care a organizat activitatea Judec toriei sectorului 6 Bucure tiă ă ş în limitele prev zute de dispozi iile art. 22 din Regulamentul de ordineă ţ interioar . ă

Adunarea general a judec torilor a fost convocat în anul 2010, deă ă ă c tre pre edintele instan ei, de 12ă ş ţ ori, în cadrul primei adun ri a anuluiă aprobându-se raportului de activitate pe anul precedent.

Repartizarea grefierilor în cadrul compartimentelor auxiliare ale instan ei s-a f cut de c tre pre edintele instan ei, prin ordin de serviciuţ ă ă ş ţ anual, anterior începerii anului 2010.

Un rol important în controlul administrativ al instan ei îl auţ judec torii delega i cu atribu ii în verificarea i supravegherea activit iiă ţ ţ ş ăţ diverselor compartimente auxiliare din cadrul instan ei ( biroul deţ

101

informa ii i rela ii cu publicul, biroul de execut ri penale, biroul deţ ş ţ ă execut ri contraven ionale, compartimentul de înregistrare i eviden aă ţ ş ţă persoanelor juridice cu scop nepatrimonial, biroul de execut ri civile,ă verificarea instrumentului juridic aplicabil în cazul îndeplinirii procedurii de citare sau comunicare a actelor procedurale unor persoane aflate în str in tate). Astfel, prin ordinul de serviciu anual emis de pre edinteleă ă ş instan ei ( hot râre aprobat de colegiul de conducere) au fost delegateţ ă ă atribu ii specifice judec torilor, pentru compartimentele men ionate a c rorţ ă ţ ă activitate trebuie coordonat de un judec tor delegat prev zute deă ă ă Regulamentul de ordine interioar , celelalte compartimente, registratur ,ă ă arhiv , activitatea gefierilor de edin , fiind în supravegherea direct aă ş ţă ă pre edintelui i a vicepre edintelui instan ei.ş ş ş ţ

Un prim aspect urm rit prin managementul desf urat la nivelulă ăş instan ei se refer la existen a unei bune comunic ri a conducerii instan eiţ ă ţ ă ţ cu personalul judec toresc al instan ei. Stabilirea nevoilor angaja ilor pentruă ţ ţ a- i desf ura activitatea în bune condi ii i g sirea de solu ii pentruş ăş ţ ş ă ţ remedierea eventualelor lipsuri se poate realiza doar printr-un dialog permanent între conducerea instan ei i magistra i i grefieri, întreţ ş ţ ş judec tori i grefieri, prin organizarea periodic de edin e de lucru laă ş ă ş ţ nivelul întregii instan e sau la nivelul fiec rei sec ii, prin implicareaţ ă ţ magistra ilor i grefierilor în adoptarea anumitor decizii sau în g sireaţ ş ă solu iilor pentru anumite probleme administrative. Conducerea instan ei aţ ţ analizat cu aten ie propunerile personalului cu privire la organizarea iţ ş administrarea instan ei, încurajând, credem noi, ini iativa personal aţ ţ ă fiec ruia pentru îmbun t irea activit ii instan ei. ă ă ăţ ăţ ţ

Oferirea unor condi ii corespunz toare specificului activit iiţ ă ăţ desf urate de c tre fiecare angajat al instan ei a reprezentat o alt prioritateăş ă ţ ă pentru conduc torul instan ei. Îmbun t irea activit ii magistra ilor seă ţ ă ăţ ăţ ţ poate realiza prin degrevarea acestora de activit i adiacente sau auxiliareăţ celor privind solu ionarea cauzelor. Promovarea transferului activit ilorţ ăţ extrajudiciare i de execu ie de la judec tori la grefieri reprezint o solu ieş ţ ă ă ţ pentru a îmbun t i activitatea magistra ilor. În acest mod judec torul ară ăţ ţ ă avea mai mult timp pentru luarea deciziilor, pentru elaborarea unor strategii coerente, pentru verificarea modului în care func ioneaz compartimenteleţ ă auxiliare, eliminând din efortul zilnic activit i precum tehnoredactareaăţ documentelor sau alte opera iuni de execu ie. Aceste m suri trebuie corelateţ ţ ă cu o repartizare eficient a grefierilor în cadrul diverselor compartimenteă auxiliare ale instan ei, astfel încât s fie valorificate calit ile personale aleţ ă ăţ

102

angaja ilor, înclina ia lor c tre îndeplinirea cu prec dere a anumitorţ ţ ă ă activit i în detrimentul altora, nevoia acestora de perfec ionareăţ ţ profesional . ă

Tot în încercarea de a degreva magistra ii instan ei de sarciniţ ţ administrative, în ceea ce prive te activitatea de primire a cererilor, s-aş realizat transferul acestor atribu ii f r func ie jurisdic ional c tre grefieriiţ ă ă ţ ţ ă ă cu studii superioare. Din data de 03.04.2006, atribu iile judec torului deţ ă serviciu au fost preluate de un grefier cu studii superioare, care prime teş cererile de chemare în judecat , efectueaz o prim verificare a acestora,ă ă ă stabile te taxa de timbru, un alt grefier procedând la introducerea datelor înş aplica ia ECRIS pentru repartizarea aleatorie a cererilor pe completele deţ judecat i la realizarea citativului. Magistra ii instan ei verifică ş ţ ţ ă corectitudinea întocmirii citativului i a adresei la care p r ile urmeaz a fiş ă ţ ă citate, i dispun cu privire la m surile ce se impun a fi luate pân la primulş ă ă termen de judecat în ceea ce prive te dosarele nou intrate pe complet, laă ş sfâr itul fiec rei zile, urmând ca, potrivit dispozi iilor acestora, s fieş ă ţ ă întocmite cita iile i adresele pentru primul termen de judecat . ţ ş ă

În vederea asigur rii unui climat profesional deschis cooper rii, amă ă urm rit crearea i men inerea unor echipe stabile judec tor-grefier, bunaă ş ţ ă cunoa tere a manierei de lucru permi ând solu ionarea mai rapid aş ţ ţ ă sarcinilor de serviciu. Nu în ultimul rând, desf urarea activit ii de c treăş ăţ ă grefieri pe acela i complet de judecat a avut ca rezultat acumulareaş ă cuno tin elor necesare îndeplinirii atribu iilor de serviciu, specializareaş ţ ţ acestora i nu în ultimul rând responsabilizarea adecvat a acestora, potrivitş ă exigen elor exercit rii profesiei de grefier.ţ ă

De asemenea, în ceea ce prive te personalul auxiliar s-a urm ritş ă repartizarea acestora în cadrul compartimentelor auxiliare, atât în func ie deţ preg tirea profesional , cât i de aptitudinile i calit ile personale aleă ă ş ş ăţ fiec ruia, tocmai pentru eficientizarea muncii prestate.ă

Responsabilizarea personalului auxiliar în rezolvarea prompt iă ş corect a solicit rilor justi iabililor este una dintre m surile principale peă ă ţ ă care trebuie s le ia conducerea instan eiă ţ pentru desf urarea în buneăş condi ii a raporturilor cu publicul. Îmbun t irea imaginii sistemuluiţ ă ăţ judiciar se poate realiza zilnic printr-o atitudine politicoas i r bd toare iă ş ă ă ş prin solu ionarea rapid a problemelor administrative ale justi iabililor.ţ ă ţ G sirea persoanelor cu aptitudini reale de comunicare cu publicul iă ş acordarea de atribu ii de aceast natur poate crea o imagine corect în ceeaţ ă ă ă

103

ce prive te calitatea ridicat a lucr rilor întocmite în cadrul instan ei noastreş ă ă ţ i promptitudinea cu care se r spunde la solicit ri.ş ă ă

Utilizarea eficient a echipamentelor IT pentru informarea „on line”ă prin intermediul portalului instan elor de judecat a justi iabililor, precumţ ă ţ

i utilizarea terminalelor specializate pentru furnizarea informa iilor c treş ţ ă public ar fi putut avea ca i consecin degrevarea activit iiş ţă ăţ compartimentului arhiv prin oferirea de informa ii doar acelor persoane ceă ţ nu ar fi putut ob ine informa ii prin intermediul terminalului infochio c.ţ ţ ş Aceste informa ii nu sunt preluate pe portalul instan ei la momentulţ ţ introducerii, existând, uneori, i perioade de 7 zile pentru preluareaş acestora, fapt ce determin numeroase reclama ii dinpartea justi iabililoră ţ ţ c tre conducerea instan ei. ă ţ

În acest sens au fost efectuate sesiz ri c tre serviciul IT al Ministeruluiă ă de Justi ie, sperând ca în viitor aceste disfunc ionalit i s fie remediate.ţ ţ ăţ ă

3.6. Aspecte privind asigurarea transparen ei activit ii instan ei iţ ăţ ţ ş protec ia datelor cu caracter personalţ

Transparen a activit ii judiciare (ce reprezint unul dintre principiileţ ăţ ă de baza ale sistemului juridic) este asigurat si prin reglement rile Legii nr.ă ă 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public. ţ

Prin intermediul dispozi iilor Legii nr. 544/2001 se asigur accesulţ ă justi iabililor la informa iile de interes public care i-ar interesa, facilitându-ţ ţse, astfel, apropierea justi iabililor de actul de justi ie, prin posibilitateaţ ţ în elegerii corecte a modului de desf urare a activit ii de judecat , fapt ceţ ăş ăţ ă conduce la sporirea încrederii în sistemul judiciar.

La nivelul Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti, transparen a înă ş ţ comunicare i facilitarea accesului la informa ii au fost intermediate deş ţ Biroul de Informa ii i Rela ii Publice, care reprezint interfa a dintre justi ieţ ş ţ ă ţ ţ si cet ean, sub rezerva respect rii normelor privind protec ia datelorăţ ă ţ personale.

Biroul de Informare i Rela ii Publice din cadrul Judec torieiş ţ ă Sectorului 6 Bucure ti este condus de un judec tor, care îndepline te i rolulş ă ş ş de purt tor de cuvânt. În cadrul biroului activeaz i doi grefieri, f r aă ă ş ă ă exista în structura biroului i consilierul pentru informa ii publice, prev zutş ţ ă de art. 78 din Regulament.

In cursul anului 2010, Judec toria Sectorului 6 s-a preocupat în modă constant pentru a asigura transparen a activit ii judiciare, desf urându- iţ ăţ ăş ş

104

activitatea pe dou coordonate: asigurarea leg turii instan ei cu publicul iă ă ţ ş cu mijloacele de comunicare în mas i asigurarea activit ii de solu ionareă ş ăţ ţ în termen a peti iilor formulate.ţ

Astfel, la avizierele instan ei sunt afi ate informa ii cu privire laţ ş ţ programul de func ionare al instan ei, procedura ce trebuie urmat pentruţ ţ ă acordarea ajutorului public, taxele de timbru datorate pentru diverse cereri si ac iuni, precum i alte informa ii de interes public privind organizarea iţ ş ţ ş func ionarea instan ei. Pentru a veni în sprijinul justi iabililor au fost afi ateţ ţ ţ ş la loc vizibil pliantele privind „Transparen a actului de justi ie” întocmite deţ ţ CSM, proiect finan at prin fonduri PHARE; au fost afi ate con inutulţ ş ţ prevederilor articolelor 112 i 113 din Codul de procedur civil , a fostş ă ă afi at anexa la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,ş ă con inutul OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materieţ civil , precum i Legea nr. 202/2010 privind unele m suri pentruă ş ă accelerarea solu ion rii proceselor.ţ ă

De asemenea, toate aceste informa ii se reg sesc si pe portalulţ ă instan ei, pentru a putea fi accesate i studiate într-un mod cât mai facil.ţ ş

Din luna decembrie 2008, Judec toria sectorului 6 Bucure ti areă ş instalat un infochio c, ce faciliteaz accesul justi iabililor i a altor persoaneş ă ţ ş interesate la informa iile de interes public cu privire la dosarele aflate peţ rolul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti, listele de edin a si alte informa iiă ş ş ţ ţ ce se reg sesc pe portal-ul instan ei.ă ţ

În ceea ce prive te ş activitatea de solu ionare a cererilor privind liberul accesţ la informa iile de interes public,ţ în cursul anului 2010 s-au înregistrat un num r total de 178 de solicit ri de informa ii de interes public ( cu 9ă ă ţ solicit ri mai pu in decât în anul 2009). ă ţ

Departajarea acestora pe domenii se poate face dup cum urmeaz :ă ă informa ii privind registrele persoanelor juridice ( 14 cauze, fa de 22 cauzeţ ţă la nivelul anului 2009 ), informa ii cu privire la existen a pe rolul acesteiţ ţ instan e a unor dosare ( 9 cauze fa de 14 cauze la nivelul anului 2009),ţ ţă informa ii referitoare la dosare aflate pe rolul acestei instan e ( 44 cauze faţ ţ ţă de 27 cauze la nivelul anului 2009), solicit ri privind comunicarea unoră hot râri sau înscrisuri aflate în arhiva acestei instan e (42 cauze fa de 47ă ţ ţă cauze la nivelul anului 2009), alte informa ii solicitate (13 cauze fa de 46ţ ţă cauze la nivelul anului 2009), informa ii de interes public (37 cauze fa deţ ţă 33 cauze la nivelul anului 2009), cereri de acreditare a unor ziari ti (7 cauzeş fa de 2 cauze la nivelul anului 2009), cereri privind efectuarea unorţă

105

fotografii i cereri privind efectuarea de film ri în incinta cl dirii (12 cauzeş ă ă fa de 6 cauze la nivelul anului 2009).ţă

Au fost rezolvate favorabil 148 de cereri (fa de 134 cereri la nivelulţă anului 2009), cu privire la 4 cereri s-a re inut c informa iile solicitate erauţ ă ţ exceptate de la acces (fa de 6 cereri la nivelul anului 2009), cu privire la 22ţă de cereri s-a re inut c se solicitau informa ii inexistente (fa de 45 cereri laţ ă ţ ţă nivelul anului 2009).

Dintre solicit rile adresate instan ei, 137 s-au formulat pe suport deă ţ hârtie (fa de 128 cereri la nivelul anului 2009) i 41 au fost comunicate prinţă ş po ta electronic (fa de 59 cereri la nivelul anului 2009), 87 de solicit ri auş ă ţă ă fost adresate de persoane fizice (fa de 88 cereri la nivelul anului 2009) i 91ţă ş de persoane juridice (fa de 99 cereri la nivelul anului 2009), num rulţă ă estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare fiind de 4/zi .

2007 2008 2009 2010Reprezentarea grafic a solicit rilor de informa ii publice, pe anulă ă ţ

2010, comparativ cu anul 2008, anul 2007 i anul 2009ş

178Solicit riă

de informa iţ

i

123 Solicitări

de informaţii

183 Solicitări

de informaţii

185 solicitări de informaţii

106

În cadrul instan ei func ioneaz , în condi iile art. 35 din HG nr.ţ ţ ă ţ 123/2002, o comisie constituit din 3 judec tori, pentru solu ionareaă ă ţ reclama iilor administrative formulate de persoanele ce se considerţ ă v t mate în drepturile lor, îns nu a fost înregistrat la Judec toriaă ă ă ă ă sectorului 6 Bucure ti vreo astfel de cerere i, în consecin , nici vreoş ş ţă plângere împotriva solu iei dat la reclama iile administrative. ţ ă ţ

În ceea ce prive te stadiul de aplicare al Legii nr. 677/2001ş , se impune a se face mai întâi precizarea c Judec toria Sectorului 6 este operator de date cuă ă caracter personal, notific rile completate pe formularele F1 i F2, adresateă ş Autorit ii Na ionale de supraveghere a Prelucr rii Datelor cu Caracterăţ ţ ă Personal, fiind înregistrate la aceast institu ie sub nr. 3211, respectiv 3261,ă ţ a a cum rezult din adresa nr. 5575/31.10.2006, comunicat de ANSPDCP. ş ă ă

În cursul anului 2010 nu s-au înregistrat la nivelul Judec torieiă Sectorului 6 Bucure ti, cereri formulate în exercitarea drepturilorş recunoscute de Legea nr. 677/2001 pentru protec ia persoanelor cu privire laţ prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circula ie a acestor dateş ţ (art. 12 - art. 15) - respectiv dreptul la informare, dreptul de acces la date, dreptul de interven ie si dreptul de opozi ie. ţ ţ

De asemenea, nu s-au înregistrat litigii având ca obiect ap rareaă drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001 modificat , drepturi care s fiă ă fost înc lcate în procedura prelucr rii datelor cu caracter personal,ă ă judec toria având competen în aceasta materieă ţă 41.

Pentru protejarea datelor cu caracter personal al persoanelor publice, exist întocmit o map special în care sunt p strate originaleleă ă ă ă ă documentelor ce con in informa ii cu privire la datele personale, în dosareleţ ţ instan ei depunându-se fotocopii cu datele personale protejate.ţ

În ce prive te transferul de date în str in tate, în condi iile art. 29 dinş ă ă ţ Legea nr. 677/2001, preciz m c judec toria a efectuat astfel de transferuriă ă ă în materia cererilor de extr dare i în materia arest rii preventive în vedereaă ş ă extr d rii, Autoritatea Na ionala de Supraveghere a Prelucr rii datelor cuă ă ţ ă Caracter Personal fiind notificat în acest sens. ă

La data de 11.03.2010, Judec toria sector 6 Bucure ti a înaintată ş Autorit ii Na ionale de Supraveghere a Prelucr rii datelor cu Caracterăţ ţ ă Personal, sub nr. 299/11.03.2010, Raportul anual de activitate pentru anul

41 Potrivit art. 18 din Legea nr. 677/2001 orice persoan care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucr riă ă de date cu caracter personal, efectuate ilegal, se poate adresa instan ei competente pentru reparareaţ acestuia. Instan a competent este cea în a c rei raza teritorial domiciliaz reclamantul.ţ ă ă ă ă

107

2009 privind modul de îndeplinire a atribu iilor specifice privind prelucrareaţ datelor cu caracter personal, în aplicarea Legii nr.677/2001, Autoritatea înregistrând raportul sub nr. 5611/16.03.2010.

Judec toria Sectorului 6 nu a fost supus vreunei proceduri deă ă investigare exercitate de Autoritatea Na ional de Supraveghere aţ ă Prelucr rii datelor cu Caracter Personal, ca urmare a unor plângerii sauă sesiz ri. ă

Nu au fost întâmpinate dificult i în aplicarea legii, judec toria nu aăţ ă fost sesizat cu cereri în aceasta materie, iar activitatea obi nuit a instan eiă ş ă ţ nu ridic probleme în acest domeniu. ă

3.7. Aspecte privind site-ul instan ei, stocarea documentelor înţ format elecronic i participarea la JURINDEXş

i în cursul anului 2010 s-a urm rit respectarea RegulamentuluiŞ ă privind site-ul Cur ii de Apel Bucure ti i instan elor arondate aprobat prinţ ş ş ţ Hot rârea Colegiului de conducere al Cur ii de Apel Bucure ti din data deă ţ ş 19.05.2006. Respectându-se Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturiiă nr. 1315/27.11.2008 ce a modificat dispozi iile art. 26ţ 5 din Regulamentul de Ordine Interioar , din vara anului 2010, lunar, vicepe edintele instan ei,ă ş ţ prin intermediul grefierului ef al instan ei, s-a ocupat de actualizareaş ţ portalului instan ei prin publicarea jurispruden ei relevante. ţ ţ

Astfel, prin intermediul grefierului- ef i cu recomandareaş ş compartimentului IT al Tribunalului Bucure ti s-a procedat la publicarea peş site a hot rârilor judec tore ti relevante pronun ate de judec torii instan eiă ă ş ţ ă ţ în materie civil i penal pe anul 2010, fiind publicate un num r deă ş ă ă apoximativ 30 de sentin e, civile i penale, dup avizul pre edinteluiţ ş ă ş instan ei, în conformitate cu prevederile art. 3.1.1 din Regulamentulţ men ionat mai sus. ţ

Referitor la stocarea documentelor în format electronic modificarea Regulamentului de Ordine Interioar prin Hot rârea Consiliului Superior ală ă Magistraturii nr. 1788/15.10.2009 a impus o obliga ie în sensul scan rii iţ ă ş arhiv rii electronice a tuturor actelor de sesizare ale instan eloră ţ judec tore ti, precum i a actelor ata ate pe parcursul solu ion rii cauzei.ă ş ş ş ţ ă

Adoptarea acestei hot râri nu a fost înso it , îns , i de modificareaă ţ ă ă ş schemei de personal prin suplimentarea acesteia cu un num r de posturi deă arhivar necesare pentru aplicarea acestor dispozi ii i preg tirea acestorţ ş ă persoane prin organizarea unor cursuri de specialitate pentru folosirea

108

aparaturii electronice i stocarea electronic propriu-zis a acestorş ă ă informa ii, reu indu-se punerea în aplicare a acesteia începând cu data deţ ţ 01.04.2010.

În ceea ce prive te participarea la Jurindexş 42, în cadrul Judec torieiă sectorului 6 Bucure ti toate hot rârile judec tore ti sunt salvate în aplica iaş ă ă ş ţ ECRIS IV, imediat dup redactare, în vederea prelu rii spre publicare.ă ă

3.8. Asigurarea liberului acces la justi ieţ

Asigurarea accesului liber la justi ie este unul dintre drepturileţ cet ene ti consacrate de Constitu ia României i de tratate interna ionale laăţ ş ţ ş ţ care România este parte, i anume art.6 pct.1 din Conven ia European aş ţ ă Drepturilor Omului, art.10 din Declara ia Universal a Drepturilor Omului,ţ ă art.14 pct.1 din Pactul Interna ional cu privire la Drepturile Civile i Politice.ţ ş

Accesul liber la justi ie presupune un cadru legal care s pun laţ ă ă dispozi ia oric rui cet ean instrumentele necesare pentru a se adresa uneiţ ă ăţ instan e de judecat i asigurarea exercit rii efective a unei proceduriţ ă ş ă judiciare.

Dac în anii anteriori legiuitorul a fost preocupat pentru a asiguraă accesul efectiv la justi ie prin acordarea unor facilit i de plat , prin Legeaţ ăţ ă nr. 146/1997 privind txele judiciare, astfel cum a fost modificat prină Ordonan a de Urgen a Guvernului nr. 212/2008 i Ordonan a de Urgenţ ţă ş ţ ţă a Guvernului nr. 51/21.04.2008 privind ajutorul public judiciar în materie civil , în cursul anului 2010 prin adoptarea Legii nr. 202 , art. XVI a fostă abrogat art. 9 din Legea nr. 146/1997 care prevedea posibilitatea restituirii taxelor de timbru în cazul în care p r ile solu ionau cauza prin încheiereaă ţ ţ unei tranzac ii în cauzele având ca obiect partaj bunuri comune, partajţ judiciar, partaj succesoral, ie ire din indiviziune.ş

42 Jurindex exploateaz avantajul informatiz rii complete a sistemului judiciar, prin stocarea într-oă ă aplica ie electronic toate hot rârile judec tore ti pronun ate în România. Jurindex extrage din arhivaţ ă ă ă ş ţ fiecarei instan e copii de pe hot rârile judec tore ti, le prelucreaz automat în vederea elimin rii datelor cuţ ă ă ş ă ă caracter personal i a datelor care permit identificarea, asigurând apoi publicarea pe Internet. Este practicş eliminat orice interven ie manuala, judecatorii si personalul auxiliar fiind dispensati de aceasta activitate.ă ţ Toate hotararile sunt supuse unui proces electronic de anonimizare, eliminandu-se datele cu caracter personal ale tuturor persoanelor implicate în cadrul procesului, indiferent de calitatea acestora, astfel încât sã fie protejat dreptul la viat privatã i intimã. Jurindex asigura publicarea hotararilor in forma loră ş completa si originala, adica exact astfel cum ele au fost comunicate partilor sau inregistrate si arhivate in evidentele si dosarele instantei, dup anonimizarea tuturor datelor cu caracter personal cuprinse înă hot rârile publicate, precum i a datelor de identificare ale persoanelor.ă ş

109

Spre deosebire de legiuitor, Curtea Constitu ional prin adoptareaţ ă deciziei nr. 1202/5.10.201043 a constatat neconstitu ionalitatea dispozi iilorţ ţ art. 81 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, re inând cţ ă în cazul cererilor în materie succesoral introduse în fa a instan eloră ţ ţ judec tore ti înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.276/2009, indiferent deă ş parcurgerea sau nu a procedurii succesorale notariale, prevederile art.81 din Legea nr. 146/1997 nu s-ar putea aplica decât cu înc lcarea principiuluiă neretroactivit ii legii, contrar art.15 alin.(2) din Constitu ie.ăţ ţ

În ceea ce prive te exercitarea efectiv a acestui drept, magistra iiş ă ţ Judec toriei Sector 6 Bucure ti au asigurat condi iile exercit rii dreptului deă ş ţ ă acces liber la justi ie prin asigurarea asisten ei juridice solicitate de p r i,ţ ţ ă ţ prin asigurarea dreptului la interpret i, bineîn eles, prin respectarea strictş ţ ă a normelor care prev d procedura de solu ionare a cauzelor, în concordană ţ ţă cu principiile instituite de art. 6 din CEDO (proces public, judecată impar ial, termen rezonabil, etc.).ţ

În cursul anului 2010 au fost promovate 371 cereri de asistenţă judiciar gratuit , 19 întemeiate pe dispozi iile L146/1997 i 362 peă ă ţ ş dispozi iile OUG nr. 51/2008.ţ

Din totalul cererilor formulate:-24 au avut ca obiect încuviin area ap r rii i asisten ei gratuite printr-ţ ă ă ş ţ

un avocat delegat de baroul avoca ilor;ţ-5 cereri reducerea/scutire cau iune;ţ-10 cereri având ca obiect scutirea de la plata onorariului de expert;-332 cereri având ca obiect scutire/reducere /e alonare de la plataş

taxei de timbru;Din cele 371 cereri formulate un num r de 258 au fost admise i ună ş

num r de 113 cereri au fost respinse. ăComparativ cu anul 2009 în anul 2010 au fost înregistrate cu 153 de

cereri de asisten judiciar mai multe, dac privim în ansamblu cererile deţă ă ă acest gen i f r a diferen ia temeiul juridic pe care s-au bazat aceste cereri.ş ă ă ţ

Raportat la aplicarea Ordonan a de Urgen a Guvernuluiţ ţă nr.51/2008, fa de anul 2009 în care au fost înregistrate un num r de 213ţă ă cereri, se constat o cre tere semnificativ a cererilor de ajutor public,ă ş ă respectiv cu 149 cereri mai mult.

În materie penal , de i nu au fost adoptate noi acte normative înă ş aceast materie, au fost aplicate de instan a de judecat dispozi iile Legii nr.ă ţ ă ţ 211/2004 ce impune obliga ia de a informa p r ile v t mate cu privire laţ ă ţ ă ă

43 A se vedea capitolul III, subcapitolul I din prezenta lucrare.110

drepturile de care beneficiaz , potrivit acestui act normativ. Astfel, în cazulă în care p r ii v t mate nu i-au fost aduse la cuno tin drepturile iă ţ ă ă ş ţă ş garan iile procesuale conferite de Legea nr. 211/2004, pe parcursul urm ririiţ ă penale, instan a de judecat , pe parcursul judec ii, va informa p r ileţ ă ăţ ă ţ v t mate cu privire la serviciile i organiza iile care asigur consiliereă ă ş ţ ă psihologic sau orice alte forme de asisten a victimei, dreptul la asistenă ţă ţă juridic i institu ia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept,ă ş ţ condi iile i procedura pentru acordarea asisten ei juridice gratuite,ţ ş ţ drepturile procesuale ale persoanei v t mate, ale p r ii v t mate i aleă ă ă ţ ă ă ş p r ii civile, condi iile i procedura pentru a beneficia de dispozi iile art.ă ţ ţ ş ţ 861, 862, 864 i 86ş 5 din Codul de procedur penal , precum i de dispozi iileă ă ş ţ Legii nr. 682/2002 privind protec ia martorilor, condi iile i proceduraţ ţ ş pentru acordarea compensa iilor financiare de c tre stat. ţ ă

Asigurarea interpre ilor, în cazul procedurilor judiciare, pentruţ persoanele care nu în eleg limba român , reprezint un drept al p r ilor,ţ ă ă ă ţ care este asigurat în cadrul instan ei. ţ

În cursul anului 2010 în lunile martie i, respectiv aprilie, au fostş desemna i interpre i de limba arab pentru a asigura traducerea în dosarulţ ţ ă penal nr.6139/ 303/2010, un interpret de limb englez pentru a asiguraă ă traducerea în dosarul nr. 21343/303/2010 i un interpret specializat înş limbajul mimico-gestual, în dosarul nr. 10595/303/2010.

3.9. Aspecte privind evaluarea i r spunderea disciplinar aş ă ă personalului instan eiţ

În anul 2010 a continuat procedura de evaluare a activit iiăţ profesionale a judec torilor din cadrul Judec toriei sectorului 6 pentruă ă perioada 2008 – 2010 în conformitate cu prevederile art. 30 i urm toareleş ă din Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii ă nr. 676/04.10.2007, astfel cum a fost modificat prin Hot rârea nr. 79/24.01.2008,ă ă pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activit ii profesionale a judec torilor iăţ ă ş procurorilor, i ulterior prin Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturiiş ă nr. 706/22.10.2010, procesul de evaluare vizând to i judec torii acesteiţ ă instan e, în raport de perioada stabilit prin art. 2 - 3 din Regulamentulţ ă susmen ionat.ţ

Comisia de evaluare a fost constituit în conformitate cu prevederileă art. 25-26 din Regulament, fiind compus din doamna judec tor Lucre iaă ă ţ Postelnicu – membru de drept în calitate de pre edinte al Judec torieiş ă sectorului 6 i pre edinte al Comisiei, doamna judec tor Claudia tefan iş ş ă Ş ş

111

doamna judec tor Evelina Oprina, membrii desemna i, doamna judec toră ţ ă Cucu Alexandrina fiind desemnat membru supleant. Odat cu promovareaă ă doamnei judec tor Evelina Orina la tribunalul Bucure ti, doaman judec toră ş ă Cucu Alexandrina a fost desemnat în comisia de evaluare, doamnaă judec tor Pasaca Mihaela fiind desemnat membru supleant.ă ă

În vederea întcmirii rapoartelor de evaluare, au fost selec ionate, atâtţ în cursul anului 2010 un num r de 10 ă hot râri cu obiect diferit, cu un gradă de complexitate cel pu in mediu, relevante pentru activitatea desf urat deţ ăş ă fiecare judec toră . Totodat au fost încheiateă procese – verbale anuale, preliminare evalu rii finale, în care se men ioneaz date privind eficien a iă ţ ă ţ ş calitatea activit ii, date referitoare la integritate i la formarea profesionalăţ ş ă continu , comisia de evaluare i judec torul evaluat stabilind aspectele cuă ş ă privire la care este necesar realizarea unui progres în perioada urm toare.ă ă

Toate etapele procedurii de evaluare pentru perioada 2008-2010, specifice acestei faze premerg toare, au fost parcurse f r a afecta în vreună ă ă mod independen a judec torului evaluat i cu respectarea caracteruluiţ ă ş confiden ial al procesului-verbal întocmit anual pentru fiecare judec torţ ă supus evalu rii, fiind culese, de asemenea, datele statistice din eviden aă ţ instan ei.ţ

Astfel, în vederea întocmirii procesului-verbal preliminar anual au fost men iona i indicii de operativitate, respectarea termenului rezonabil deţ ţ solu ionare a cauzelor – în baza ţ raportului trimestrial întocmit la nivelul instan ei cu privire la num rul cauzelor nou înregistrate, num rul cauzelorţ ă ă aflate pe rol (nou înregistrate i amânate), vechimea cauzelor de la dataş înregistr rii în sistem i vechimea cauzelor la instan a care face raportarea,ă ş ţ pentru fiecare complet de judecată - , respectarea termenului de redactare a hot rârilor judec tore ti – fiind men iona i i factorii obiectivi care auă ă ş ţ ţ ş determinat dep irea termenului în câteva situa ii –, modul de îndeplinire alăş ţ atribu iilor de serviciu în cadrul compartimentelor auxiliare, absen aţ ţ sanc iunilor disciplinare dar i preocuparea de a- i perfec iona activitateaţ ş ş ţ prin prezentarea de teme în cadrul edin elor de înv mânt profesional,ş ţ ăţă participarea la diverse cursuri de formare profesional în m sura în care auă ă fost selecta i i inând cont de prevederile art. 7 alin 2 din Regulamentţ ş ţ .

Având în vedere principalul scop al procesului de evaluare i anumeş îmbun t irea performan ei judiciare a magistratului i a sistemului caă ăţ ţ ş întreg, în vederea implement rii principalelor obiective ale Strategiei de Reformă ă a Sistemului Judiciar i anume garantarea independen ei efective a sistemuluiş ţ judiciar, asigurarea transparen ei actului de justi ie, îmbun t irea calit ii actuluiţ ţ ă ăţ ăţ

112

de justi ie, sporirea eficien ei i responsabiliz rii sistemului judiciar prin reducereaţ ţ ş ă duratei procedurilor judiciare i a volumului de activitate i nu în ultimul rândş ş garantarea accesului liber la justi ieţ , apreciem c procedura de evaluareă desf urat în cursul anului 2010 în cadrul Judec toriei sectorului 6 s-aăş ă ă efectuat în condi ii de obiectivitate, impar ialitate, transparen i într-unţ ţ ţă ş ambient concordant cu normele de conduit profesional , integritate iă ă ş independen a judec torului. ţă ă În ceea ce prive te personalul auxiliar alş instan ei, evaluarea acestora s-a realizat în conformitate cu dispozi iileţ ţ legale, de c tre pre edintele instan ei, fiind apreciat în func ie de criteriileă ş ţ ă ţ men ionate în cuprinsul fi ei de evaluare.ţ ş

În cursul anului 2010 nu au fost aplicate sanc iuni disciplinareţ personalului instan ei.ţ

3.10. Concluzii privind progresele înregistrate, precum iş vulnerabilit ile identificate i m surile de remediere a acestora ăţ ş ă

Progresele înregistrate în cursul anului 2010 sunt din punctul nostru de vedere evidente în ceea ce prive te calitatea actului de justi ie. Dac înş ţ ă capitolul anterior am vorbit atât despre un volum record de activitate cât iş despre num rul record al magistra ilor care i-au desf urat efectivă ţ ş ăş activitatea în cadrul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti în anul 2010, în acestă ş capitol observ m rezultatele statistice deosebite în ceea ce prive te indicii deă ş desfiin are a hot rârilor judec tore ti, num rul redus de situa ii în care auţ ă ă ş ă ţ fsot înregistrate solu ii de practic neunitar , care, de altfel, au fostţ ă ă identificate i discutate în cadrul edin elor din cadrul sec iilor instan ei,ş ş ţ ţ ţ preocuparea magistra ilor instan ei de pronun are a solu iilor atât înţ ţ ţ ţ conformitate cu noile dispozi ii legale interne, cât i cu jurispruden a Cur iiţ ş ţ ţ Europene a Drepturilor Omului i dispozi iile adoptate la nivel comunitar.ş ţ

De asemenea, se remarc prioritatea magistra ilor instan ei de a facilitaă ţ ţ accesul la respectarea procedurilor judiciare, în concordan cu dispozi iileţă ţ legale i de garantare eficient a accesului liber la justi ie a justi iabililor.ş ă ţ ţ

Nu în ultimul rând se remarc termenul redus de solu ionare aă ţ cauzelor i num rul redus de cauze al c ror termen de solu ionareş ă ă ţ dep e te un an.ăş ş

Progresele înregistrate în materie legislativ se refer la adoptareaă ă unor m suri care erau absolut normale i a c ror lips fusese semnalat deă ş ă ă ă instan e de ani de zile, privitoare la luarea unor m suri obligatorii pentruţ ă solu ionarea cu celeritate a cauzei. Avem în vedere modific rile Legii nr.ţ ă 47/1992, privitoare la înl turarea obliga iei instan ei de suspendare a cauzeiă ţ ţ

113

în cazul în care sesiza Curtea Constitu ional cu solu ionarea unor excep iiţ ă ţ ţ de neconstitu ionalitate, modalitatea în care se efectueaz procedura deţ ă citare i în materie civil , obliga ia de constrângere a martorului fa de careş ă ţ ţă s-a dispus emiterea unui mandat de aducere de c tre organul de poli ieă ţ competent cu aducerea la îndeplinire a m surii dispuse de instan , accesulă ţă instan elor de judecat la baza de date a serviciilor de evidenţ ă ţă informatizat a persoanei, Oficiul Registrului Comer ului etc., pentruă ţ verificarea datelor p r ilor implicate în procedurile judiciare.ă ţ

În concret, îns , punerea în aplicare a acestor dispozi ii nu ofer accesă ţ ă decât a unui num r de -2 angaja i ai instan ei i în condi ii de justificare aă ţ ţ ş ţ motivului pentru care sunt accesate aceste informa ii, or raportat la volumulţ de activitate al instan ei, se prevede indisponibilizarea unui angajat alţ instan ei pentru desf urarea acestei activit i.ţ ăş ăţ

Introducerea unei noi aplica ii ECRIS IV ce permite repartizareaţ informatic aleatorie succesiv a cauzelor, oferindu-se transparen pentruă ă ţă justi iabil cu privir la modalitatea de repartizare a cauzei sale, reprezint unţ ă alt aspect ce trebuie inclus în categoria progreselor înregistrate în anul 2010.

Pe de alt parte, aplicarea noului progam de stocare a dateloră informatice ale instan ei solicit personalului instan ei introducerea unuiţ ă ţ volum mare de informa ii, stocarea tuturor documentelor din instan înţ ţă urma opera iunilor de scanare, în condi iile actualei lipse de personal,ţ ţ reprezint un efort extrem de sus inut din partea personalului instan ei, peă ţ ţ care nu o putem include în categoria progreselor.

Vulnerabilit ile identificate se refer , de asemenea, la adoptarea uneiăţ ă legisla ii care nu are în vedere volumul real de activitate al instan elorţ ţ judec tore ti, i prevede urgentarea solu ion rii unor cauze în termeneă ş ş ţ ă extrem de scurte, care nu necesit , din punctul nostru de vedere, oă procedur judiciar , i anume cererile de încuviin are a executrii silite. Deă ă ş ţ asemenea, dup cum am semnalat, adoptarea unor dispozi ii legale neclareă ţ în materie penal , sunt de natur s genereze noi solu ii de practică ă ă ţ ă neunitar .ă

De i se urm re te specializarea magistra ilor instan ei, dispozi iileş ă ş ţ ţ ţ Regulamentului de Ordine Interioar nu garanteaz acest principiu, decât înă ă situa ia obi nuit , când exist suficien i magistra i pentru solu ionareaţ ş ă ă ţ ţ ţ cauzelor în diferite materii. Apreciem c o reglementare care s prevadă ă ă obligativitatea solu ion rii unei cauze în cazul în car nu mai existţ ă ă magistra i specializa i în materia respectiv de c tre o alt intan , ar fi deţ ţ ă ă ă ţă

114

natur s asigure garan ii cu privire la respectarea dreptului la un procesă ă ţ echitabil a persoanelor implicate în procedurile judiciare.

În ceea ce prive te m surile de remediere propuse, acestea se refer laş ă ă lucrurile ce ar putea fi schimbate, pentru îmbun t irea activit ii instan eiă ăţ ăţ ţ

i scurtarea termenelor de solu ionare a cauzei. ş ţAstfel, dup cum am men ionat anterior, mai mult de jum tate dintreă ţ ă

dosarele al c ror termen de solu ionare a dep it 1 an se amân din lipsaă ţ ăş ă unor rapoarte de expertize tehnice judiciare întocmite fie cu respectarea dispozi iilor legale, fie cu celeritate.ţ

Existen a dificult ilor în administrarea unor probe cu expertizeleţ ăţ tehnice sau contabile judiciare este determinat fie de lipsa de preg tire aă ă exper ilor, fie de ignoran a acestora în realizarea atribu iilor stabilite de legeţ ţ ţ la momentul desemn rii. ă

În ceea ce prive te prima categorie apreciem c modalitatea de selec ieş ă ţ a acestora nu este una riguroas , în condi iile în care unii dintre ace tia nuă ţ ş cunosc procedura ce trebuie urmat pentru efectuarea expertizelor, deă exemplu citarea p r ilor pentru întocmirea expertizelor, iar al ii nu auă ţ ţ cuno tin ele de specialitate pentru întocmirea lucr rilor dispuse de instan .ş ţ ă ţă

În ceea ce prive te cea de-a doua categorie, exist situa ii frecvente deş ă ţ întârziere în îndeplinirea atribu iilor, f r a se oferi justific ri obective. ţ ă ă ă

În ambele situa ii se impune o monitorizare lunar a cauzelor ce suferţ ă ă întârzieri ca urmare a neefectu rii expertizelor, pentru depistarea iă ş sanc ionarea exper ilor nu numai de c tre pre edintele de complet, ci i deţ ţ ă ş ş Biroul Local de Expertize.

În ceea ce prive te efectuarea expertizelor medico-legale, Judec toriaş ă sectorului 6 Bucure ti a întâmpinat dificult i deosebite. Expertizele medico-ş ăţlegale se efectueaz cu mare întârziere, Institutul de Medicin Legal Minaă ă ă Minovici având o colaborare defectuoas cu unit ile sanitare din re eauaă ăţ ţ Ministerului S n t ii sau a Administra iei Na ionale a Penitenciarelor, înă ă ăţ ţ ţ ceea ce prive te prezentarea persoanelor aflate în stare de deten ie înş ţ vederea expertiz rii. Termenele în care se efectueaz expertizele suntă ă deosebit de lungi, motivate de lipsa personalului i a resurselor materialeş pentru redactarea rapoartelor de expertiz . Dac în ceea ce-i prive te peă ă ş ceilal i exper i sanc iunile aplicate pot fi puse în executare, atingându- iţ ţ ţ ş scopul, în ceea ce-i prive te pe exper ii din cadrul Institutului de Medicinş ţ ă Legal Mina Minovici sanc iunile aplicate sunt lipsite de eficien , întrucâtă ţ ţă unitatea medico-legal nu furnizeaz datele de stare civil ale angaja iloră ă ă ţ

115

s i, pretextând c sunt date cu caracter personal la care instan a nu are acces.ă ă ţ

O alt cauz ce au determinta nesolu ionarea în termenul de 1 ană ă ţ identificat se refer la întârzierile în îndeplinirea procedurii de citare, cuă ă p r ile aflate în str in tate, în special în statele care nu fac parte din Uniuneaă ţ ă ă European , în cauzele penale.ă

În ceea ce prive te cita iile emise pentru persoane aflate în str in tate,ş ţ ă ă în special în statele ce nu fac parte din Uniunea Eropean , scurtareaă termenului de solu ionare a cauzelor prive te îmbun t irea activit iiţ ş ă ăţ ăţ desf urate de Ministerul Justi iei, care ar trebui s verifice în fiecare cazăş ţ ă situa ia ce a determinat neîndeplinirea procedurii de citare în termenulţ stabilit de completul de judecat .ă

De asemenea, un aspect pe care l-am remarcat i în anii anteriori seş refer la practica persoanelor nemul umite de solu iile adoptate peă ţ ţ parcursul solu ion rii cauzei ce nu se atac în mod separat, ci doar odat cuţ ă ă ă fondul, de a formula c i de atac înainte de a se pronun a solu ionarea cauzeiă ţ ţ

i de a se face presiuni cu privire la înaintarea cauzei în calea de atac.ş Practica instan elor de control judiciar este de a înregistra astfel de c i deţ ă atac i de a solicita dosarul instan ei de fond pentru solu ionarea c ii deş ţ ţ ă atac, în condi iile în care cererea de apel sau de recurs se depune la instan aţ ţ ce solu ioneaz fondul. În materie penal aceast practic este uzitatţ ă ă ă ă ă extrem de frecvent în ceea ce prive te solu iile pronun ate în materiaş ţ ţ m surilor preventive, fiind atacate încheieri ce nu sunt prev zute cu cale deă ă atac, fapt ce determin lipsa dosarului în edin a de judecat iă ş ţ ă ş imposibilitatea solu ion rii cauzei. ţ ă

Apreciem c o solu ie legal ar fi cea ca în asemenea cazuri, instan aă ţ ă ţ de control judiciar s ne solicite trimiterea doar a unei copii de pe încheiereaă atacat , act pe care noi îl apreciem suficient pentru a putea invoca excep iaă ţ inadmisibilit ii i a se putea respinge c ile de atac exercitate. ăţ ş ă

Toate aceste aspecte reprezint vulnerabilit i ale sistemului judiciară ăţ cu care judec torii se confrunt în activitatea de zi cu zi.ă ă

M surile de remediere nu pot fi adoptate de c tre magistra i. Acesteaă ă ţ se refer , f r îndoial , la adoptarea unor dispozi ii legale coerente, care să ă ă ă ţ ă fie corelate cu celelalte dispozi iile legale, pentru a putea fi aplicate în modţ unitar.

CAPITOLUL IVGESTIONAREA RESURSELOR

116

4.1. Resursele umane aflate la dispozi ia instan ei în anul 2010ţ ţ

4.1.1 Situa ia judec torilorţ ă

Schema de personal a Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti, pentru anulă ş 2010, prevede un num r de 27 de judec tori. Men ion m înc o dat , înă ă ţ ă ă ă speran a unei remedieri a practicii Direc iei Resurse Umane a Consiliuluiţ ţ Superior al Magistraturii c , în fapt, schema instan ei este format dintr-ună ţ ă num r de 25 de magistra i, 2 posturi de execu ie r mânând tot timpulă ţ ţ ă neocupate, potrivit explica iilor date, pentru a asigura posibilitatea ocup riiţ ă posturilor de conducere în cazul în care pentru ocuparea acestora ar candida magistra i din afara instan ei. În fapt aceast situa ie, de a candida pentruţ ţ ă ţ func iile de conducere magistra i de la alte intan e, nu a fost întâlnit laţ ţ ţ ă nivelul Judec toriei sectorului 6 Bucure ti în ultimii 7 ani, îns aceste 2ă ş ă posturi au r mas tot timpul neocupate, f r a figura ca fiind vacante înă ă ă schema instan ei i f r a putea fi ocupate la momentul organiz rii deţ ş ă ă ă concursuri sau prin transfer.

Apreciem c i în cazul în care posturile de conducere ar fi ocupate deă ş magistra i de la alte instan e, situa ia concret ar trebui remediat prinţ ţ ţ ă ă alocarea instan ei respective a unui post din fondul de rezerv , pe o duratţ ă ă determinat , cât va func iona magistratul respectiv în func ia de conducereă ţ ţ

i nu prin indisponibilizarea ş de plano a 2 posturi din schema, pe care o apreciem i a a ca fiind nedimensionat corespunz tor volumului deş ş ă ă activitate al intan ei.ţ

Fluctua ia magistra ilor în cadrul instan ei în cursul anului 2010 a fostţ ţ ţ deosebit de ridicat , cu consecin e în ceea ce prive te p strarea continuit iiă ţ ş ă ăţ completurilor de judecat i repartizarea judec torilor pe completuriă ş ă (impunându-se respectarea program rilor semestriale privind modalitateaă în care se intr în edin ele r mase descoperite, respectiv modificareaă ş ţ ă acestora succesiv ). ă

Astfel, doamna judec tor Burnel Oana, care ocupa i func ia deă ş ţ pre edinte sec ie penal , începând cu data de 15 iunie 2010 a promovat laş ţ ă Tribunalul Bucure ti, afectând în mod real activitatea sec iei penale (înş ţ cadrul sec iei penale func ioneaz cinci magistra i, fiecare fiind desemnatţ ţ ă ţ pre edinte al unui complet de judecat i care, totodat , asigur serviciulş ă ş ă ă de permanen ). Umare acestei situa ii, prin Hot rârea Colegiului deţă ţ ă conducere nr. 38/2010 s-a procedat la trasferarea domnului judec tor Maneaă

117

C t lin din cadrul sec iei civile în cadrul sec iei penale, pentru acoperireaă ă ţ ţ deficitului.

De asemenea, cu aceea i dat , doamna judec tor Zarafiu Simonaş ă ă Maria a promovat la Tribunalulul Bucure ti, completul prezidat deş magistratul men ionat fiind preluat de doamna judec tor Grigore Adriana,ţ ă care i-a reluat activitatea începând cu data de 22 iunie 2010 (pân la data ceş ă 22 iunie 2010 fiind în concediu pentru cre terea copilului). ş

Trebuie precizat c schema de personal a Judec toriei Sector 6ă ă Bucure ti a suferit modific ri i la data de 15 octombrie 2010, dat la care,ş ă ş ă atât doamna judec tor Cuzuc Mihaela, pre edinte al sec iei civile, cît iă ş ţ ş doamna judec tor Oprina Evelina Mirela, judec tor în cadrul sec iei civileă ă ţ au promovat la Tribunalul Bucure ti, ca urmare a valorific rii ulterioare aş ă examenului de promovare.

Totodat , preciz m c , începând cu data de 15 octombrie 2010, înă ă ă cadrul Judec toriei Sector 6 Bucure ti î i desf oar activitatea doamnaă ş ş ăş ă judec tor Costache Ivanov Cristina (transferat de la Judec toria Ploie ti),ă ă ă ş care a fost desemnat pre edinte al completului penal 1-C1P-L i domnulă ş ş judec tor Mihai C t lin Constantin (transferat de la Judec toria Cornetu)ă ă ă ă care a fost desemnat pre edinte al completului 5-C2-Ma (complet prezidatş anterioar datei de 15.10.2010, de doamna judec tor Oprina Evelina).ă

i în ceea ce prive te schema func iilor de conducere din cadrulŞ ş ţ Judec toriei sectorului 6 Bucure ti, în cursul anului 2010, a suferit o serie deă ş modific ri. Astfel, în perioada ianuarie – 15 iulie 2010 pe func ia deă ţ vicepre edinte a fost delegat doamna judec tor Pa ca Mihaela. Prinş ă ă ş Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 792/2010, doamnaă judec tor Pa ca Mihalea a fost numit începând cu data de 15.07.2010, înă ş ă func ia de vicepre edinte, pe o perioad de 3 ani.ţ ş ă

În ceea ce prive te func ia de pre edinte sec ie penal , aceasta s-aş ţ ş ţ ă vacantat începând cu data de 15 iunie 2010, a fost ocupat prin delegare deă c tre doamna judec tor Voicu S ndina (în perioada 15.06.2010 – 01.07.2010),ă ă ă iar prin Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 739/2010,ă doamna judec tor Voicu S ndina a fost desemnat în func ia de pre edinteă ă ă ţ ş al sec iei penale, pe o perioad de 3 ani. ţ ă

În ceea ce prive te func ia de pre edinte al sec iei civile, aceasta s-aş ţ ş ţ vacantat în data de 15 octombrie 2010, în perioada 15.10.2010 – 09.12.2010, func ia a fost ocupat prin delegare de doamna judec tor Cucu Alexandrinaţ ă ă Mariana, iar prin Hot rârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.ă

118

1241/2010, magistratul men ionat a fost numit în func ia de pre edinte alţ ţ ş sec iei civile pe o perioad de 3 ani. ţ ă

Astfel, cum am precizat, schema de personal, în ceea ce-i prive te peş magistra i, a prev zut în cursul anului 2010, un num r de 27 de judec tori,ţ ă ă ă îns , în medie, în cadrul instan ei i-au desf urat activitate un num r deă ţ ş ăş ă 22 de magistra i, fiind i perioade de timp, când s-a func ionat cu un num rţ ş ţ ă mai mic (în luna noiembrie un num r de 21 de judc tori i-ai desf urată ă ş ăş activitatea în mod efectiv, iar în decembrie un num r de 20 de judec tori i-ă ă şau desf urat activitatea în mod efectiv).ăş

În ceea ce prive te situa ia posturilor vacante temporar în anul 2010 auş ţ fost înregistrate 5 astfel de situa ii, i anume postul ocupat de doamnaţ ş judec tor Beldianu Diana (indisponibilizat pentru o perioad de 5 ani),ă ă postul ocupat de doamna judec tor Bourceanu Viviana (care a intrat ină concediu f r plat pentru o perioad de 4 ani, începând cu data de 15ă ă ă ă septembrie 2010); postul ocupat de domnul judec tor Ecedi Staisovleviciă Claudiu (deta at la Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene începândş ţ ăţ cu 01 septembrie 2008, deta are prelungit în anul 2009 pentru înc doi ani);ş ă ă postul ocupat de doamna judec tor Mo neagu Alina Petronela (deta at înă ş ş ă cadrul Ministerului Administra iei i Internelor începând cu data de 01ţ ş octombrie 2010) i postul ocupat de doamna judec tor Axînti Nicoleta (careş ă începând cu data de 22 iunie 2010 a intrat în concediu de odihn , ulterior înă concediu medical, urmat de concediu prenatal).

Urmare demersurilor întreprinse de Judec toria Sectorului 6 Bucure ti,ă ş prin Consiliul Superior al Magistraturii a scos un num r de 4 posturi înă vederea ocup rii de c tre absolven ii Institutului Na ional al Magistraturii iă ă ţ ţ ş anume, dou posturi r mase vacante prin promovarea doamnelor judec toră ă ă Cuzuc Mihaela i Oprina Evelina i dou posturi din fondul de rezervş ş ă ă (posturile vacante temporar al doamnelor judec tor Beldianu Diana iă ş Bourceanu Viviana).

4.1.2 Situa ia grefierilor i a celorlalte categorii de personal auxiliar ţ ş

În ceea ce prive te personalul auxiliarş , schema de personal pentru anul 2010 a Judec toriei sectorului 6 Bucure ti, a prev zut 44 posturi de grefier,ă ş ă îns prin Ordinul Ministrului Justi iei nr. 1943/C/2010 a fost modificată ţ ă prin transferarea a dou posturi de grefier cu studii superioare la Curtea deă Apel Bucure ti,ş pe perioad determinat de 5 ani ca urmare a ocup rii, prină ă ă

119

concurs, în cursul anului 2009, de 2 dintre grefierii instan ei a dou posturiţ ă de conducere în cadrul Cur ii de Apel Bucure ti. ţ ş

Celelalte 42 de posturi au fost ocupate integral la data de 23 aprilie 2010 (dat la care la Judec toria Sectorului 6 Bucure ti s-au angajat treiă ă ş absolven i ai colii Na ionale de Grefieri), îns pentru o perioad scurt deţ Ş ţ ă ă ă timp, întrucât începând cu data de 21 mai 2010, postul doamnei grefier Galan Alina s-a vacantat prin demisia titularului, iar la data de 05.07.2010, postul doamnei grefier Davidoiu Monica s-a vacantat prin absolvirea examentului de intrare în magistratur , pe post de c tre titular. ă ă

Preciz m c postul doamnei grefier Davidoiu Monica s-a ocupat,ă ă începând cu 01 octombrie 2010 de doamna grefier Timofticiuc Cornelia, iar postul doamnei grefier Galan Alina este vacant i în prezentş

Situa ia posturilor vacante temporar, se prezint astfel: dou posturiţ ă ă vacante temporar, pentru toat perioada anului, respectiv postul ocupat deă doamna grefier Zaharia Florina (aflat în concediu pentru cre tere copil) iă ş ş postul ocupat de doamna grefier Zid rescu Simona (aflat în concediuă ă medical pentru o perioada mai îndelungat ), care, îns , au fost ocupateă ă temporar, de c tre doamnele grefier Ghica Irina Ionela i Matei Janina. Înă ş perioada 01.01.2010 – 01.05.2010 doamna grefier Ungureanu Mihaela a fost în concediu pentru cre terea copilului. ş

În ceea ce prive te situa ia deleg rilor, facem men iunea c un grefierş ţ ă ţ ă a fost deta at la Curtea de Apel Bucure ti, pe o perioad de 6 luni, începândş ş ă cu data de 18.06.2010 ce a fost prelungit , pentru o alt perioad de 6 luni. ă ă ă

De asemenea, în schema instan ei exist 7 posturi de grefier arhivar,ţ ă din care 6 posturi ocupate (postul doamnei grefier Ilie Nicoleta fiind vacant începând cu data de 15.07.2010), 3 posturi de aprod, ocupate în totalitate, dou posturi de agent procedural, ambele vacante, dou posturi de ofer, ună ă ş

ofer fiind deta at la Curtea de Apel Bucure ti, în perioada 12.04.2010 –ş ş ş 08.07.2010, dou posturi de muncitor, dintre care unul este deta at laă ş Judec toria Bufteaă .

Lipsa unui agent procedural în cadrul instan ei ne creeaz mariţ ă dificult i, în condi iile în care apreciem c pentru îndeplinirea proceduriiăţ ţ ă de citare în cauzele urgente cel pu in 4 agen i procedurali ar fi fost necesari.ţ ţ

Preciz m c în schema de personal a Judec toriei Sectorului 6ă ă ă Bucure ti au intervenit modific ri i cu privire la nivelul studiilorş ă ş corespunz toare, prin transformarea a dou posturi de studii medii înă ă posturi de grefier cu studii superioare (postul ocupat de doamna grefier Constantin Alina i postul vacant). ş

120

4.2. Resursele materiale aflate la dispozi ia instan ei în anul 2010ţ ţ

În prezent Judec toria Sectorului 6 Bucure ti î i desf oar activitateaă ş ş ăş ă într-o cl dire (2S+P+E) situat pe str. tirbei Vod nr. 115 sector 1, avândă ă Ş ă urm toarele spa ii:ă ţ

- 3 camere pentru arhiva veche- 3 camere pentru arhiva curentă- 1 camer pentru registratură ă - 12 birouri (spa ii) pentru judec tori, din care 1 birou pre edinte, 1ţ ă ş

birou vicepre edinte, 1 birou pentru cei doi pre edin i de sec ii;ş ş ţ ţ - 15 birouri (spa ii) pentru grefieri, din care 1 birou pentru grefierii- efţ ş

i un birou pentru Biroul de Informa ii i Rela ii Publiceş ţ ş ţ - un birou (spa ii) pentru procuroriţ - 4 s li de edin (o sal în care î i desf oar activitatea Sec iaă ş ţă ă ş ăş ă ţ

Penal , 3 s li în care î i desf oar activitatea Sec ia Civil ) i o sal pentruă ă ş ăş ă ţ ă ş ă cauzele ce se solu ioneaz în camera de consiliu i audierea minorilor.ţ ă ş

Fiecare judec tor are un calculator i fiecare birou de judec tor are câteă ş ă o imprimant . Grefierii de edin au fiecare câte calculator i în fiecareă ş ţă ş birou câte o imprimant . Patru calculatoare sunt instalate în s lile deă ă

edin , dou calculatoare în camera de consiliu, dou în cadrul serviciuluiş ţă ă ă execut ri penale, cinci la registratur i cinci la arhiv . Exist dou instala iiă ă ş ă ă ă ţ care permit înregistrarea edin elor de judecat . ş ţ ă

Aplica ia Ecris este utilizat în cadrul serviciului registratur , pentruţ ă ă repartizarea aleatorie a cauzelor i pentru inerea eviden elor, impunându-ş ţ ţse precizarea c opisul alfabetic este listat zilnic prin intermediul aplica iei.ă ţ

i serviciul arhiv utilizeaz aplica ia, pentru inerea diferitelor eviden e.Ş ă ă ţ ţ ţ Grefierii de edin utilizeaz aplica ia Ecris pentru toate lucr rile pe care leş ţă ă ţ ă efectueaz i tot din Ecris se listeaz i borderourile pentru comunicareaă ş ă ş cita iilor i a altor adrese. ţ ş

Toate calculatoarele aflate în fiecare birou de judec tori i personală ş auxiliar au acces la INTERNET i la programul legislativ. ş

În cursul anului 2010, Judec toria sectorul 6 Bucure ti a fost dotat cuă ş ă urm toarele echipamente: un aparat de fax, legat la o linie telefonică ă interna ional , instalate la Compartimentul execut ri penale i un laptop.ţ ă ă ş

De i am formulat cereri repetate în acest sens, nu s-a reu it dotareaş ş instan ei cu aparate de aer condi ionat, absolut necesare pentru desf urareaţ ţ ăş activit ii pe perioada lunilor de var . ăţ ă

121

De asemenea, o alt problem cu care se confrunt instan a este lipsaă ă ă ţ unui specialist informatician în cadrul judec toriei pentru remediereaă prompt a neregulilor ce apar inerent în func ionarea programului ECRIS.ă ţ Apreciem, astfel, c se impune crearea unui post de informatician în cadrulă instan ei, întrucât actualele m suri luate pentru aplicarea proiectului privindţ ă normarea muncii impun modific ri urgente i frecvente în parametrii deă ş repartizare a cauzelor, ce nu pot fi efectuate de c tre persoanele ce auă atribu ii cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor.ţ

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTAN I CELELALTE INSTITU IIŢĂ Ş Ţ I ORGANISME, PRECUM I CU SOCIETATEA CIVILŞ Ş Ă

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raportul instan ei cu Consiliul Superior al Magistraturii se manifestţ ă pe dou planuri: unul decurgând din calitatea Consiliului Superior ală Magistraturii de garant al independen ei justi iei i din atribu iile pe careţ ţ ş ţ acesta le are cu privire la organizarea i activitatea instan elor, activitatea iş ţ ş cariera judec torilor i un altul, decurgând din manifestarea concret ,ă ş ă punctual a diferitelor atribu ii conferite de lege Consiliului Superior ală ţ Magistraturii.

Activitatea instan ei implic , pe de o parte, raporturi directe cuţ ă Consiliul Superior al Magistraturii, împrejurare decurgând tot din atribu iileţ stabilite în sarcina acestei institu ii. Num rul, în permanen , insuficient deţ ă ţă judec tori, face ca aprobarea deta rii, deleg rii sau transferuluiă şă ă judec torilor la instan a noastr s aib în continuare o importană ţ ă ă ă ţă deosebit , în ce prive te posibilitatea de organizare a completelor. În cursulă ş anului 2010 nu a fost aprobat nicio cerere de deta are la Judec toriaă ş ă Sectorului 6 ( de i au existat i exist i în prezent 3 posturi vacante iş ş ă ş ş solicit ri ale magistra ilor de la alte instan e f cute în acest sens ). ă ţ ţ ă

Începând cu data de 15.10.2010 au fost aprobate 2 cereri de transfer pentru 2 dintre posturile libere din cadrul instan ei i alte 4 posturi au fostţ ş ocupate de magistra ii ce au sus inut examenul de capacitate, care la acestţ ţ moment a teapt numirea de c tre Pre edintele României.ş ă ă ş

122

În urma hot rârii Consiliului Superior al Magistraturii, în cursulă anului 2010 s-a realizat controlul tematic privind verificarea modalit ii deăţ aplicare a dispozi iilor Regulamentului de Ordine Interioar la nivelulţ ă tuturor instan elor din ar , concluzii care nu au fost comunicate, îns pânţ ţ ă ă ă la acest moment.

Pe de alt parte, atribu iile Consiliului Superior al Magistraturiiă ţ privind sesizarea din oficiu pentru a ap ra judec torii i procuroriiă ă ş împotriva oric rui act care le-ar putea afecta independen a sauă ţ impar ialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acesta, privind ap rareaţ ă reputa iei profesionale a judec torilor i procurorilor, asigurarea respect riiţ ă ş ă legii i a criteriilor de competen etic profesional în desf urarea cariereiş ţă ă ă ăş profesionale a acestora, atribu iile referitoare la cariera judec torilor iţ ă ş procurorilor, cele privind organizarea i func ionarea instan elor deş ţ ţ judecat , cele referitoare la adoptarea Codului deontologic al judec torilor iă ă ş procurorilor, Regulamentul de ordine interioar al instan elor judec tore ti,ă ţ ă ş coordonarea activit ii Institutului Na ional al Magistraturii i a coliiăţ ţ ş Ş Na ionale de Grefieri, de i nu creaz raporturi directe cu instan a,ţ ş ă ţ influen eaz desf urarea activit ii acesteia. Modul în care sunt ap rateţ ă ăş ăţ ă interesele judec torilor i procurorilor se reflect asupra tuturor membriloră ş ă corpului magistra ilor, iar modalitatea în care se realizeaz admiterea înţ ă magistratur , precum i la coala Na ional de Grefieri, num rul de locuriă ş Ş ţ ă ă alocate celor dou institu ii, modalitatea de promovare a judec torilor iă ţ ă ş procurorilor se reflect , în final, asupra calit ii actului de justi ie. ă ăţ ţ

Lipsa de reac ie a Consiliului Superior al Magistraturii în cazurileţ penale mediatizate excesiv înainte ca judec torul s solu ioneze cereriă ă ţ privind luarea unor m suri preventive creaz presiuni deosebite asupraă ă magistratului la momentul instrument rii cauzei i deliber rii i, în func ieă ş ă ş ţ de solu ia pronun at , o în elegere gre it a rolului judec torului într-oţ ţ ă ţ ş ă ă societate democratic . ă

Apreciem, de asemenea, c nu se iau m suri eficiente pentru ap rareaă ă ă reputa iei profesionale a magistra ilor în mod real, simpla publicare aţ ţ solu iei date în urma cercet rilor efectuate de inspectorii Consiliuluiţ ă Superior la Magistraturii pe site-ul institu iei nefiind suficient pentruţ ă producerea unor efecte reale.

În ceea ce prive te derularea programului de normare a muncii,ş apreciem c men inerea i în viitor a acestuia reprezint o garan ie cuă ţ ş ă ţ privire la calitatea actului de justi ie. Trecerea unui an de la aplicareaţ acestuia credem c a fost suficient ca perioad de monitorizare, i a tept mă ă ă ş ş ă

123

m suri concrete de propuneri de redimensionare a schemelor atât în ceea ceă prive te num rul magistra ilor, cât i a grefierilor i de îmbun t ire aş ă ţ ş ş ă ăţ criteriilor de stabilire a complexit ii reale a cauzelor. ăţ

5.2. Raporturile cu Ministerul Justi iei i Libert ilor Cet ene tiţ ş ăţ ăţ ş

Raportul instan ei cu Ministerul Justi iei i Libert ilor Cet ene tiţ ţ ş ăţ ăţ ş trebuie privite prin prisma reglement rilor H.G. nr. 652/2009, potrivit art. 3ă al acestui act normativ, ministerul coopereaz institu ional cu celelalteă ţ ministere, cu Administra ia Preziden ial i Parlamentul, cu Consiliulţ ţ ă ş Superior al Magistraturii , cu organiza iile neguvernamentale, cu Ministerulţ Public i exercit autoritatea prev zut laş ă ă ă art. 132 alin. 1 din Constitu iaţ României, republicat .ă

În materie penal , raporturile Ministerului Justi iei i Libert iloră ţ ş ăţ Cet ene ti s-au concretizat, în principal prin colaborarea între Biroulăţ ş Execut ri penale i Direc ia Drept Interna ional i Tratate din cadrul acesteiă ş ţ ţ ş institu ii, în aplicarea dispozi iilor legale din Legea nr. 302/2004, privindţ ţ cooperarea judiciar în materie penal , în considerarea calit ii deă ă ăţ autoritate central în domeniul cooper rii judiciare interna ionale, potrivit tratatelor laă ă ţ care România este parte i instrumentelor juridice adoptate în cadrul Uniuniiş Europene.

De asemenea, efectuarea procedurii de citare a persoanelor aflate în state ce nu fac parte din Uniunea European a fost efectuat prină ă intermediul Ministerului de Justi ie i Libert ilor Cet ene ti, în calitate deţ ş ăţ ăţ ş autoritate judiciar , potrivit tratatelor la care România este parte.ă

De i, pe parcursul anului 2010 colaborarea dintre instan iş ţă ş Ministerul Justi iei - Direc ia Drept Interna ional i Tratate s-a încadrat înţ ţ ţ ş limitele regelementate de dispozi iile legale, apreciem util urgentareaţ ă expedierii actelor de procedur , inclusiv prin fax, primite de la autorit ileă ăţ judiciare str ine, în func ie de termenul de judecat acordat pentruă ţ ă solu ionarea cauzei. ţ

Volumul de activitate deosebit de ridicat al instan ei a determinatţ conducerea instan ei s propun Ministerului de Justi ie o redimensionare aţ ă ă ţ schemei magistra ilor instan ei, propunere care, dup cum am men ionat iţ ţ ă ţ ş anterior, a fost respins , apreciindu-se c aceast m sur nu este justificat . ă ă ă ă ă ă

F r a fi de acord cu pozi ia Ministerului de Justi ie sper m ca cererileă ă ţ ţ ă noastre privind redimensionarea schemei s fie reanalizate i admise.ă ş

124

5.3. Raporturile cu Parchetul de pe lâng Judec toria sectorului 6ă ă Bucure tiş

Raporturile instan ei cu parchetul trebuie privite pornind de laţ anumite principii care stau la baza organiz rii judiciare. Astfel, aceasta seă instituie având ca finalitate asigurarea respect rii drepturilor i libert iloră ş ăţ fundamentale ale persoanei, prev zute în documentele interna ionale,ă ţ pentru garantarea respect rii Constitu iei i a legilor rii, precum i pentruă ţ ş ţă ş asigurarea respect rii dreptului la un proces echitabil i judecarea proceseloră ş de c tre instan ele judec tore ti în mod impar ial i independent de oriceă ţ ă ş ţ ş influen e exterioare.ţ

Justi ia se înf ptuie te în numele legii, este unic , impar ial i egalţ ă ş ă ţ ă ş ă pentru to i i se înf ptuie te prin instan ele de judecat .ţ ş ă ş ţ ă

Ministerul Public reprezint interesele generale ale societ ii i ap ră ăţ ş ă ă ordinea de drept, precum i drepturile i libert ile cet enilor i î i exercitş ş ăţ ăţ ş ş ă atribu iile în temeiul legii. Procurorii î i desf oar activitatea potrivitţ ş ăş ă principiilor legalit ii, impar ialit ii i controlului ierarhic sub autoritateaăţ ţ ăţ ş ministrului justi iei, în condi iile legii. Procurorii î i exercit func iile înţ ţ ş ă ţ conformitate cu legea, respect i protejeaz demnitatea uman i ap ră ş ă ă ş ă ă drepturile persoanei. Parchetele sunt independente în rela iile cu instan eleţ ţ de judecat precum i cu celelalte autorit i publice. Parchetele func ionează ş ăţ ţ ă pe lâng instan ele de judecat , conduc i supravegheaz activitatea deă ţ ă ş ă cercetare penal a poli iei judiciare, în condi iile legii.ă ţ ţ

Raporturile dintre instan i parchet sunt de colaborare pentruţă ş atingerea unor obiective comune cum sunt realizarea actului de justi ie iţ ş ap rarea drepturilor i intereselor cet enilor, colaborare ce se reflectaă ş ăţ asupra asigur rii condi iilor unui proces echitabil, în care drepturile iă ţ ş interesele fundamentale sunt garantate i ap rate. Judec torul i procurorulş ă ă ş sunt p r i ale aceluia i mecanism, care func ioneaz pentru realizareaă ţ ş ţ ă aceluia i obiectiv.ş

Rela ia cu Ministerul Public, fie c decurge din activitatea de urm rireţ ă ă penal (sesizarea instan ei prin rechizitoriu, cererile privind luareaă ţ m surilor preventive, perchezi iile sau intercept rile), fie c decurge dină ţ ă ă activitatea procurorului de edin (atât în penal cât i în civil), a fost una deş ţă ş colaborare, ce poate fi caracterizat în termeni pozitivi.ă

Consider m necesar a semnala faptul c s-a îmbun t it semnificativă ă ă ăţ celeritatea r spunsurilor i a comunic rilor actelor solicitate de instan . Înă ş ă ţă schimb, a r mas neschimbat modalitatea în care Parchetul de pe lângă ă ă

125

Judec toria Sectorului 6 Bucure ti efectueaz comunicarea solu iilor deă ş ă ţ netrimitere in judecat c tre persoanele interesate, i anume f r s existeă ă ş ă ă ă dovezi de comunicare a acestor solu ii, ceea ce face ca activitatea instan eiţ ţ s fie îngreunat , instan a fiind in imposibilitate s verifice respectarea sauă ă ţ ă nu de c tre peten i a termenelor de dec dere prev zute de art. 278 alin. 3 siă ţ ă ă art. 2781 alin. 2 Cod procedur penal .ă ă

De asemenea, se constat c se efectueaz cu foarte mare întârziereă ă ă cercet rile prev zute de lege în cauzele având ca obiect punere subă ă interdic ie, ceea ce conduce la o durat mult prea mare de solu ionare a unorţ ă ţ astfel de cereri.

5.4. Raporturile cu mass-media

Raporturile de colaborare a Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti cuă ş reprezentan ii mass-media s-au realizat, în principal, prin intermediulţ Biroului de Informa ii i Rela ii Publice, sub coordonarea magistratului careţ ş ţ îndepline te i func ia de purt tor de cuvânt al instan ei.ş ş ţ ă ţ

Aceast colaborare s-a circumscris dispozi iilor art. 77-81 dină ţ Regulamentul de Ordine Interioar , asigurându-se liberul acces ală reprezentan ilor mass-media la informa iile de interes public, cu veghereaţ ţ îns asupra respect rii i protej rii datelor cu caracter personal. ă ă ş ă

În acest sens, în anul 2010 au fost depuse 7 cereri de acreditare din partea unor reporteri apar inând atât presei scrise, cât i audio-vizualului,ţ ş din acestea 5 cereri au fost încuviin ate, în dou cazuri s-a pus în vedereţ ă peten ilor s depun copii dup actele de identitate i legitima iile deţ ă ă ă ş ţ ziari ti, îns ace tia nu s-au conformat cerin elor instan ei.ş ă ş ţ ţ

De asemenea, la Biroul de Informa ii i Rela ii Publice au fost depuseţ ş ţ de c tre ziari ti 8 cereri pentru încuviin area studierii unor dosare, cereri ceă ş ţ au fost aprobate, precum i 3 cereri de fotocopiere a unor înscrisuri dinş dosare, care au fost încuviin ate (îns cu protejarea datelor cu caracterţ ă personal). În plus, au existat 12 cereri de aprobare a film rii într-o sal deă ă judecat sau pe holurile instan ei, cereri ce au fost aprobate.ă ţ

Pentru o colaborare profesionist i eficient cu mass-media revenimă ş ă cu observa ia privitoare la necesitatea angaj rii unui consilier pentruţ ă informa ii publice, absolvent al facult ii de jurnalistic sau specialist înţ ăţ ă comunicare (care ar îndeplini func ia de purt tor de cuvânt al instan ei),ţ ă ţ pentru a se crea cadrul necesar i optim pentru o comunicare facil cuş ă

126

reprezentan ii mass-media, în condi iile în care atribu ia principal a unuiţ ţ ţ ă judec tor r mâne activitatea de judecat .ă ă ă

5.5. Raporturile dintre instan i societateaţă ş civilă

În ultimii ani sistemul judiciar a suferit evolu ii i transform riţ ş ă importante, consolidându- i rolul în cadrul celorlalte puteri ale statului. Înş acela i timp , pentru preg tirea sistemului judiciar, Ministerul Justi iei aş ă ţ elaborat, dup ample consult ri cu to i factorii responsabili, dar i cuă ă ţ ş societatea civil Strategia pentru dezvoltarea justi iei ca serviciu public 2010-ă ţ2014.Unul dintre obiectivele asumate prin strategie este consolidarea institu iei medierii, inându-se cont de faptul c importan a medierii, caţ ţ ă ţ alternativ la procesul în instan , dep e te grani ele create de nevoileă ţă ăş ş ţ sistemului judiciar .

Pe aceast linie, Judec toria sector 6 a încheiat în luna noiembrie 2010ă ă un protocol permanent de promovare a medierii cu Asociatia Mediatorilor din Bucuresti, în vederea implement rii legii medierii, care cuprindeă dispozi ii obligatorii începând cu 3 martie 2010ţ de informare a p r ilor de c treă ţ ă judec tori cu privire la aceasta noua institu ie. Cele dou organisme voră ţ ă colabora pentru a aduce la cuno tin a publicului larg i in special aş ţ ş justi iabililor, dar si a profesioni tilor în drept avantajele apel rii la mediereţ ş ă mai înainte de a sesiza instan a cu o cerere de chemare in judecata sau chiarţ

i dup acest moment.ş ă Pentru judec tori, apelarea la mediere va fi o solu ie viabila deă ţ rezolvare a problemei supraînc rc rii ă ă cu dosare de solu ionat. Pentru p r i,ţ ă ţ apelarea la mediere ii va ajuta sa i i rezolve litigiile intr-o perioada scurta deş timp, cu un efort financiar redus, iar finalitatea va consta intr-un acord de mediere autentificat de notarul public sau încuviin at de instan a de judecataţ ţ care va prezenta un câ tig ş pentru toate p r ile implicate în proceduraă ţ

Încheierea acestui protocol face posibil actualizarea la timp aă Tabloului Mediatorilor, dar i a mediatorilor activi din cadrulş Asociatia Mediatorilor din Bucuresti, în vederea afi rii la avizierul instan ei a listelorşă ţ cu numele acestora, într-un loc accesibil publicului în general iş justi iabilului în special.ţ

127

CONCLUZII

Analizând întreaga problematic expus anterior, volumul de muncă ă ă în cursul anului 2010, condi iile materiale în care personalul Judec torieiţ ă sectorului 6 Bucure ti i-a desf urat activitatea, exigen ele impuse deş ş ăş ţ strategia de reform a sistemului judiciar, nu putem s concluzion m decâtă ă ă în sensul c efortul depus a fost imens, ar tând constan în ceea ce prive teă ă ţă ş nivelul ridicat de preg tire profesional .ă ă

Apreciem c i în anul 2010 activitatea depus de magistra iiă ş ă ţ Judec toriei sectorului 6 Bucure ti a fost meritorie, fiind evidentă ş ă preocuparea pentru aplicarea corect a legii, pentru a reda justi iabiluluiă ţ încrederea deplin în puterea judec toreasc i în actul de justi ie. ă ă ă ş ţ

128