Redactare: Mihail Khalid QLramahTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar si design coperti: Marius Badea

Deecrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomlnieiT.ANG,IIWEMTCHAELPrivind ciltre Dumnezeul nostru : orientarea ln timpul rug6ciuniiliturgice / Uwe Michael Lang ; trad. din lb. englezd de Mihail Khalid

Qramah 9i Mihai Riduci; pref. de pr. prof univ. Dumitru A' Vanca. -

Pitegti : Paralela 45, 2079Conline bibliografie. - IndexISBN 978-973- 47 -2824-4I. Qramah, Mihail Khalid (trad.)

II. Rnducl, Mihai (trad.)

III. Vanca, Dumitru A. (pref')2

Turning Tozoards the LordOrientation in Linrgical PraYer

Uwe Michael Lang

Copl'right O 2009 by lgnatius Press, San Francisco

Al1 rights reserved

Copyright @ Editura Paruleh 45,2019

Prczenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar

conpnutr-rl este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectuali'

www. edituraparalela45,ro

tlwe Michael Lang

PRIVII{D CATRtrDIIMI{trZF,IJLI{OSTRTIOrientarea in timpul rugiciunii liturgice

Traducere din limba englezl de

Mihail Khalid Qaramah 9i Mihai Riduci

Prefagl de Pr. prof, univ. Dumitru A. Vanca

Editura Paralela 45

CUPRINS

Rdsdritul cel de sus (Prefagi la edigia romAneascl)Pr. prof. univ. Dumitru A. VANCA ..........9

Cuvint-inainte........... ........21

Mulgumiri. .......25

lntroducere ......27

I. Reforma liturghiei si pozitionarea slujitorului la altar........35

II. Despre orientarea in timpul rugiciunii, Liturghiegi arhitectura loca;ului de cult in Biserica primari.........,...49

III. Orientarea comunl in timpul ruglciunii liturgice:Esenga ei teologici gi duhovniceasci......... ......115

IV. Privind citre Dumnezeul nostru ................... 158

Abrevieri... .....167

Ilustragii..... ......171

Bibliografie .....173

Index......... .....I93

Reforma Liturghiei

s1, pozigionarea slujitorului la akar

Reforma Missei romane realizatd. dupi ConciliulVatican II a schimbat semnificativ forma cultului catolic.Una dintre cele mai evidente schimblri a fost ridicarea de

altare de sine stltitoare. Slujirea uersus ytopulum afost adop-tati peste tot in Biserica Latind" si, cu citeva excepgii, a

devenit ptactica predominanti ca in timpul Missei slujito-rul sI stea in spatele altarului, cu faga la adunare. Aceastiuniformizare a condus la o neingelegere pe scari largd, a

faptului cI intoarcerea preotului cu spatele spre popor ar fio caracteristicl a ritului Missei celebrate in conformitate cuMissalul Papei Pius al V-lea, in timp ce intoarcerea preotu-lui cu faga citre popor ar fi specificl Missei din Nouus Ordo

al Papei Paul al Vl-lea. De asemenea, este admis de publi-cul larg faptul cI celebrarea Missei cu faga citre popor ar fipretinsi, dacl nu chiar impusi, de reforma liturgici inau-gurati de Conciliul Vatican II.

Totu;i, documentele conciliare ;i postconciliare rele-vante prezinti o imagine destul de diferitS. ConstitugiaConciliului despre Sflnta Liturghie, Sacros s anctum Concilium,

nu vorbe;te nici despre celebrarea lersus populum, nici

35

Priuind cdtre Dumnezeul nostru

despre ridicarea de noi altare. Avind in vedere acest Apt,

este uimitor cit de repede au aplrut altarele uersus popu-

Iuminbisericile catolice din intreaga lume'. Directiva Inter

Oecumenici, emisi la data de 26 septembrie 1964 ;i pregi-titl de Conciliu pentru ducerea la bun sfirqit a Constitugiei

despre Sfinta Liturghie, are un capitol despre proiectarea

noilor biserici gi altare care include urmitorul paragraf:

,,Praestat ut altare maius extruatur a pariete seiunc-

tum, ut facile circumiri et in eo celebratio versus poPu-

lum peragi possit. [Este de preferat ca altarul principal

sI fie ridicat departe de perete, astfel incAt sI se poatl cu

uquringi merge in jurul lui gi sluji cu fa,ta citre popor]2".

Se specifici agadar cI este de preferat sI se ridice altarul

principal separat de peretele din spate, astfel incXt preotul

si-l poatl inconjura cu u;uringl gi, prin urmare, slujirea cu

faga spre popor si fie posibilS. Josef AndreeasJungmann ne

cere sI lulm in considerarea urmitorul lucru:

,,Doar posibilitatea este scoasi in evidengl. $i aceasta

[separarea altarului de perete (n.n.)] nici micar nu este pre-

scrisi, ci doar recomandati, precum se Poate vedea, dacl

se consulti textul latin al directivei... in noile instrucgiuni

permisiunea generali pentru o astfel de amplasare a alta'

rului este accentuati doar in privinga posibilelor piedici

sau restriclii locale3".

1J. A. Jungmann, 'Der neue Altar', Der Seelsorger 37 (1967): 375.2 Sacra Congregatio Rituum, Instructio ad exsecutionem Constitutionis de

sacra Liturgia recte ordinandam 'Inter Oecumenici', AAS 56 (1964): 898, no.

91. Aceasti traducere este mai literali decit cea din Documents on the

Liturgy, 1963- 7979: Conciliar, Paltal, and Curial Texts (Collegeville, Minn.:Liturgical Press, 1982), 108, no. 383.3 TraducereJungmann, oDer neue Altar',375.

36 37

Reforma Liturghiei $ pozipionarea slujitorului la ahar

intr-o scrisoare adresati presedingilor conferintelorepiscopale, cardinalul Giacomo Lercaro, pregedinteleConsiliului pentru implementarea Constitugiei despreLiturghie, afirmI c5, in ceea ce priveqte innoirea altare-lor, ,,prudenga trebuie si ne fie cdliuzi". El continu5,explicXnd:

,,Mai presus de toate, pentru o liturghie vie gi partici-pativl nu este indispensabil ca altarul sd, fr uersus populum.

in cadrul Missei, intreaga Liturghie a Cuvintului este

celebratl la tron, amvon sau stranl gi, prin urmare, cu faga

la adunare; iar in ceea ce prive;te Liturghia Euharisticlsistemele de amplificare sonori inlesnesc participarea. inal doilea rind, o atengie deosebitl ar trebui si fie acordatiaspectului artistic ;i arhitectural, acest element fiind pro-tejat in multe locuri de aspre legi civilea".

Cu referire la indemnul pentru prudengi al cardinalu-lui Lercaro, Jungmann ne avertizeazl sd nu transformimoptiunea acordati de instructiuni ,,intr-o ceringi absolutlsi, eventual, intr-o modl pentru care cineva cedeazi fird,si se gnndeascit".

a G. Lercaro, 'LHeureux D6veloppement', Nor 2 (1966) 160; Traducereaenglezi: Documents on the Liturgy,722, no. 428.5 Traducere dinJungmann, 'Der neue Altar', 380; a se vedea gi C. Napier,'The Altar in the Contemporary Church', CIeR 57 (1972): 624. A.Lorenzer,',,Sacrosanctum Concilium": Der Anfang der,,Buchhalterei":Betrachtungen aus psychoanalytisch-kulturkritischer Sicht', in Gottesdienst-Kirche-Gesellschaft: Interdiszipliniire und 6kumenische Standortbestimmungennach 25Jahren Liturgiereform, eds. H. Becker, B. J. Hilberath ;i U. Willers,PiLi 5 (St. Ottilien: EOSVerlag, 1991), 158, susrine ci existl o diferengisemnificativi intre documentele conciliare si ceea ce arezultat din ele. intimp ce textele prezinti cu griji o serie de opgiuni, punerea lor in aplicarea devenit un exercigiu de ,,despidurire total5".

Priuind cdtre Dwmnezeul nostru

Inter Oecumenici permite slujirea Missei cu fala citrepopor, dar nu o recomandl. Precum sublinia LouisBouyer in 7967, acel document nu sugereazi nicidecumcX Missa slujitl cu faga citre popor este intotdeauna forma

preferatl a celebririi euharistice6. Rubricile din innoi-tul Missale Romanum al Papei Paui al Vl-lea presuPun o

direcgie comunl a preotului ;i a poporului pentru nucleul

Liturghiei Euharistice. Acest lucru este indicat de indru-marea cata Orate, fratres, Pax Domini, Ecce, Agnus Dei qi

Ritus conclusionis preotul si se intoarcl spre popo/. Aceasta

pare si insemne ci mai inainte preotul ;i poporul priveau

in aceea;i direcgie, adici spre aItar. La implrti;irea preotu-

lui rubricile conlin indicagia ,,ad altare versus"8, ceea ce ar

fi totugi redundant dacl slujitorul stitea in spatele altarului

ctt faga spre popor. Aceastl interpretare este confirmati de

directivele Instruc giunilor Generale, chiar dacd ocazional

ele sunt in dezacord cs Ordo Missaee. A treia Editio typica a

6 L. Bouyer, Liturgy and Architecture (Notre Dame, Ind.: University ofNotre Dame Press, 1967), 105-6.7 Missale Romanum ex decreto Sacrosancti Oecumenici Concilii Vaticani II insta-

watum auctoritate Pauli PP.VI promulgatum, edrtio typica (Cetatea Vatican:Typis Polyglottis Vaticanis, 1970), Ordo Missae cum populo,391, no.25 (ver-

sus ad populum),473, no. 128 (ad populum conuersus),474, r'o.133 (ad populum

uersus) gi 475, no. 142 (uersus ad populum).I lbid., 474, no. 134.e |bid., Institutio Generalis, nos. 107, L15, 776, 122, ptecun gi 198 ;i 199 pen-

tru Misele celebrate. Cf. O. Nu8baum, 'Die Zelebration versus populumund der Opfercharakter der Messe', ZKTU 93 (1971): 149-50, care aratd citde pugin a vrut reforma liturgicl si faci celebratea ue$us populum norrnaexclusivi. Acest lucru, consideri el, este demonstrat limpede de faptul ciin revizuirea ficuti la Ritus seruand.us in celebratione Missae, cit;i in versi-unile din 1965 gt 1967 aLe Ordo Mrssae, slujitorul inci era instruit expli-cit sI se intoarci spre popor cind i se adreseazi in mod direct, precum se

intimpll, de exemplu, la saluturile liturgice. Novus Ordo Missae pdstreazl,

38 39

Reforma Liturghiei ! pozilionarea slujitorului la ahar

innoitului Mksale Romanum, aprobatl de Papa Ioan Paul alIl-lea la 10 aprilie 2000 ;i publicati in primivaraltri 2002,plstr eazi aceste rubricilo.

Aceasti interpretare a documentelor oficiale a fost apro-bati de Congregafia Romanl penrru Cultul Divin. Uneditorial din publicagia sa oficiald, Notitiae, afirmi cd. aran-jarea unui altar care si permitl slujirea cu faga cltre popornu este o chestiune pe care liturghia sti sau cade (,,quaes-

tio stantis vel cadentis liturgiae"). Mai mult, articolul suge-rcazi cA in aceasti privingS, ca in multe altele, chemareala prudengl a Cardinalului Lercaro a fost cu greu auziti ineuforia postconciliarS. Editorialul observl cI schimbareaorientlrii altarului gi folosirea limbii vernaculare ar puteadeveni un substitut facil pentru pltrunderea in dimensi-unile teologice qi duhovnice;ti ale Liturghiei, penrru a-istudia istoria ;i pentru a lua in considerare consecingelepastorale ale reformeill.

Edigia revizuiti a Instructiunilor Generale ale MisaluluiRoman, cate a fost publicati pentru scopuri academice inprimivara anului 2000, contine un paragraf referitor lachestiunea altarului:

de asemenea, aceasti practicl la Liturghia EuharisticS. Nu8baum a fost cusiguranfl un avocat al celebririi uersus Ttopulum si totusi el recunoaqte ci inreforma liturghiei aceasta nu a fost optiunea preGrati, ca si nu mai vorbimde singurul mod legitim de a celebra Missa.10 Missale Romanum ex decreto Sacrosancti Oecumenici Concilii Vaticani II instau-raturn auetoritate Pauli PP. VI promulgatum loannis Pauli Pp. II cura recognitum,editio typica tertia (Cetatea Vatican: Typis Vaticanis,2002), Ordo Missae,515, no. 28; 600, no. 1.27;601, nos. 1,32-33;603, no. 141.11 Congregatio de Cultu Divino et Disciplina Sacramenrorum, ,Editoriale:

Pregare ,,ad orientem versus"', Not 29 (1993): 247.

Priuind cdtre Dumnezeul nostru

,,Altare exstruatur a pariete seiunctum, ut facile cir-

cumiri et in eo celebratio versus populum peragi possit,

quod expedit ubicumque possibile sit. [Altarul sI fie con-

struit departe de perete, astGl incit sI poati fi cu uquringi

inconjurat gi si se slujeasci cu faga cltre popor, ceea ce

este de dorit oricind este posibil]l2".

Formularea subtili a acestui paragraf (possit - possibile)

indici in mod clar faptul cI pozigia preotului slujitor ct feqa

spre popor nu este obligatorie. Prevederea ingiduie pur

;i simplu ambele forme de slujire. in orice caz, sintagnta:

,,ceea ce este de dorit oriunde (sau oricind) este posibil

(.quod expedit ubicumque possibile sit)))", se referl la asi-

gurarea unui altar de sine stititor;i nu la cererea de a sluji

cufaga citre poporr3. Cu toate acestea, diverse ;tiri ce rela-

teazi despre edigia revizuiti a Instrucliunilor Generale par sI

sugereze cI pozigionarea slujitorului versus orientem saLt versus

absidem a fost declaratdindezirabili, daci nu chiar interzisi.

Totu;i, aceastl interpretare a fost respinsi de Congregatia

pentru Cultul Divin in rlspunsul la intrebarea adresati de

Cardinalul Christoph Schonborn, Arhiepiscopul Vienei.

Rispunsul este datat in 25 septembrie 2000 ;i este semnat de

CardinalulJorge Arturo Agustin Medina Est6vez, pe atunci

prefectul Congregagiei, gi de Arhiepiscopul Francesco Pio

Tamburrino, secretarul siu:

,;in primul rind, trebuie si avem in minte ci latinescul

expeditnuconstituie o obligagie, ci o sugestie care se referl

t2 Missale Romanum (2002), Institutio Generalis, no.299'13 Textul este atent examinat de C. M. Cullen 9i J.W. Koterski, 'The NewIGMR and Mass uersus Populum', Homiletic and Pastoral Reuiew, J:une 2OOl,

51-54.

40 41

Reforma Liturghiei ;i pozilionarea slujitorului la altar

la construclia altarului a pariete seiunctum (despirgit de

perete) gi la slujirea uersus populum (spre popor). Propozigia

ubi [sic] possibile sit (unde e posibil) se referi la diferite ele-

mente, ca de exemplu: topografia locului, disponibilitatea

spafiului, valoarea artistici a altarului existent, sensibilita-

tea poporului ce participi la celebririle dintr-o anumitibisericl etc. Se reafirmi cI pozigia cu faga spre adunarepare mai convenabill, intrucAt inlesnegte comunicarea(cf. editorialului din Notitiae 29 179931, 245-2,49), firla a

exclude totu;i alte posibilitigi.in orice caz, indiferent de iare ar fi pozigia preotului

slujitor, este clar cdJertfa Euharisticl este oferiti singuru-lui Dumnezeu treimic ;i ci principalul, ve;nicul gi maretre

Preot este Iisus Hristos, Cel care Tucreazi prin preogia pre-

otului care sluje;te in chip vizut ca instrument al SIu.Adunarea liturgicl participl la slujire in virtutea preogiei

universale a credinciosilor care necesitl slujirea preotu-lui hirotonit pentru a fi exercitatl in sinaxa euharisticl.Pozigia fizicd., ni'ai ales cu privire la comunicarea dintrediferiEii membri ai adunlrii, trebuie deosebiti de orien-tarea duhovniceascl interioari a tuturor. Ar fi o gravieroare si ne imaginim cI orientarea principal5 a actuluijertfelnic este spre comunitate. DacI preotul slujeqte uer-

sus ltrtpulum, ceea ce este legitim qi adesea recomandabil,atitudinea sa duhovniceascl trebuie sI fie intotdeauna ver-

sus Deum per lesum Christum (spre Dumnezeu prin Iisus

Hristos), ca reprezentant al intregii Biserici. Asemenea gi

Biserica, ce ia formi concreti in adunarea care participi,este in intregime indreptati uersus Deum (spre Dumnezeu),aceasta fiind prima sa miscare duhovniceasclla".

ra Congregatio de Cultu Divino et Disciplina Sacramentorum, 'Responsa

ad quaestiones de nova Institutione Generali Missalis Romani', CCCIC 32

Priuind cdtre Dumnezeul nostru

tn mod evident, paragraful relevant din Instrucgiunile

Generale trebuie citit in lumina acestei clarificiri.lsDeja in anii '60, teologi de renume internagional cri-

ticau triumful slujirii versus Tto7tulr*. in completarea lui

Jungmann;i a lui Bouyer,Joseph Ratzinger, pe atunci pro-

fesor de teologie la Tiibingen qi peritus la Conciliu, a linuto prelegere la Katholikentagin 1966,la Bamberg, care a fost

receptati cu multi atenfie. Observagiile sale nu qi-au pier-

dut relevanga:

,,Nu mai putem nega faptul ci exagerlri ;i aberagii

enervante ;i necuviincioase s-au strecurat in interior. De

exemplu, trebuie ca fiecare Missi si fie celebrati cu faga

cltre popor? Este atit de important sI putem privi faga

preotului sau n-ar fi mai degrabi binevenit sl reflectlm la

faptul ci Ei el este un creqtin ;i ci are ;i el toate motivele

si se intoarci spre Dumnezeu impreuni cu togi fragii siicreqtini din adunare 9i sI rosteasci impreunX cu ei <Tatll

nostru>16?".

Liturgistul german Balthazar Fischer admite ci intoar-cerea slujitorului spre popor pentru intreaga celebrare a

Missei nu a fost niciodatl introdusl sau prescrisl in mod

oficial de noua legislagie liturgicl. ln documentele post-

conciliare ea a fost pur gi simplu declaratl posibili. AvAnd

(2000): 171,-72. in mod surprinzitor, nu a fost publicat in Notitiae, ciin Communicationes, p,tblicagia oficiall a Consiliului Pontifical pentruInterpretarea Textelor Juridice.rs Cf. observagiilor lui J. Nebel, 'Die editio typica tertia des MissaleRomanum: Eine lJntersuchung iiber die Verdnderungen', Ecclesia Orans19 (2002):278, n.72.16 R. Ratzinger, 'Catholicism after the Council', trad. P. Russell, TheFurrow 18 (1967): 11-12.

42 43

Reforma Liturghiei ;i poziyionarea slujitorului la altar

in vedere aceasta, faptul cI slujirea uersus gtopulum a devenitpractica dominantl a Bisericii Latine aratl totugi uluitoareamisurl la care a ajuns ,,rolul activ al poporului in celebrareaeuharisticS"; pentru Fischer, aceasta este intr-adevlr pro-blema fundamentali a reformei liturgice de dupl ConciliulVatican II17.

De obicei sunt aduse doui argumente principale infavoarea pozigionirii slujitorului cu fala spre popor in tim-pul Liturghiei Euharistice. tn primul rind, se susgine ciaceasta era pnctica Bisericii primare ;i ci ar trebui si fieregula 9i pentru vremea noastrS. tn al doilea rind, se sustineci ,,participarea activil" a credinciosilor, un principiu carea fost introdus de Papa Pius al X-lea gi care este centralin Sacrosanctum Concilium, cere slujirea cufaga spre poporls.Scopul acestui studiu va fi de a corrtracara aceste argumentedin doul direcgii. inainte de toate, o examinare a mlrtu-riilor istorice va dovedi ci orientarea comuna a preotuluigi a poporului in cadrul Liturghiei Euharistice este aresratiin Biserica primari si ea era de fapt obiceiul universal. Vafi evident faptul cI direcgia comunl a rugiciunii liturgiceeste o traditie consecverlti atat in R5sirit, cAt;i in Apus. inal doilea rnnd, a; dori si argumentez,bazindu-mi pe gin-direa teolo gilor contemporani, c5, p ozigionarea permanenti

17 B. Fischer, 'Die Grundaussagen der Liturgie-Konstitution und ihreRezeption in fiinfundzwanztgJahten', in Becker, Hilberath qi Willers,Go t te s d iens t- Kirch e- G e s ell s ch aft, 422-23.18 A se vedea, de exemplu, O. Nu8baum, Der Standort des Liturgen am christlichenAkar uor demJahre 1000: Eine archiiologische und liturgiegeschichtliche IJntersuchung,Theoph 18 (Bonn: Hanstein, 1965), 1,:22,;i B. Neunheuser, 'Eucharisriefeieram Altare uersus ytoltwlum: Geschichte und Problemat rk', in FlorentissimaprolesEcclesiae: Miscellanea hagiographiu, hktorica et liturgica Reginaldo GregoireO.S.B.XII lustra complenti oblata, ed. D. Gobbi (Trento: Civis, 1996), 442-43.

Privind cdtre Dumnezeul nostru

fagd.in fagi a preotului ;i a poporului nu este benefici pen-

tru o participare reall a credinciogilor la Liturghie, aqa

cum a avut in vedere Conciliul Vatican II. Reflecgiile cri-tice recente despre participatio actuosa au descoperit nevoia

unei reconsideriri teologice ;i a adnncirii acestui princi-piu important. Cardinalul Ratzinger face o distincgie nece-

sari intre participarea la Liturghia CuvAntului, care include

acte exterioare, in special lecturarea ;i cintarea, ;i parti-ciparca 1a Liturghia Euharisticl, unde gesturile exterioare

sunt destul de secundare. Acesta scrie:

,,Lucrarea chiar trebuie sI inceteze cind ajungem

in inima a ceea ce este important: ruglciunea (otatio).

Trebuie si fie foarte clar cl oratio este inima a ceea ce este

important, dar cI este importantl tocmai pentru cI oferlun spagiu pentru lucrarea (aaio)lui Dumnezeu. Oricine

inqelege aceasta va vedea cu u;uringi cI problema nu con-

sti de fapt in a privi la sau inspre preot, ci a privi impreunicltre Domnul gi a ie;i in intimpinarea Lui1e".

Declaragia Congregagiei pentru Cultul Divin, citatldeja, arati cI atunci cind se vorbeqte despre ,,slujirea cu

faga spre poporo' se indicl pur ;i simplu pozigra preotului

vis-d-uis de adunare in anumite momente ale liturghiei,flri a se face referire la un concept teologic2..

1eJ. Ratzinger, The Spirit of the Liturgy, trad. J. Saward (San Francisco:

Ignatius Press, 2000), 174, cf. 171'J7. A se vedea, de asemenea, observagiile

critice ale lui M. Kunzler, 'La liturgia alf inizio del Terzo Millennio', in IlConcilio Vaticano II: Recezionee attualiti alla luce del Giubileo, ed' R. Fisichella(Milan: San Paolo, 2000),277-24 qi D. Torevell, Losing the Sacred: Ritual,

Modernity and Linrgical Reform (Edinburgh: T and T Clark, 2000).20 Congregatio de Cultu Divino et Disciplina Sacramentorum, 'Editoriale',

249.

44 45

Reforma Liturghiei ;i poziyionarea slujitorului la altar

Expresia uersus (ad) populumpare si fi fost folositi pen-tru prima dati de maestrul papal de ceremonii, JohannesBurckard in lucrarea sa, Ordo Missae, din 150221gi a fostpreluati in scrierea Ritus servandus in celebratione Missae dinMissale Romanum pe care Papa pius al V-lea a emis-o in7570. Ritus seruandus trateazl. despre cazrlin care altaruleste direcgionat spre rislrit gi, in acelagi timp, spre popor(altare sit ad orientem, uersus Ttopulum). Aceastaeste intr-adevlrstarea de fapt in majoritatea basilicilor romane cu intrareain partea de rlslrit;i cu absida spre apus. Aici, uersus popu-lum trebuie privit pur si simplu ca o apozigie limuritoare, sianume in perspectiva directivei imediat urmitoare potrivitcdreia, in acest caz,la Pax Domini, slujitorul nu trebuie si se

intoarcl (non uertit humeros ad altare), din moment ce el dejastd, ad populum". in acesr sens topografic trebuie intelese, deasemenea, qi pasajele similare din Amalarius (cca. 830)13 ;iDurandus (spre s{hrgitul secolului al XIII-lea)ra.

2t Johannes Burckard, Ordo Missae loannis Burckardi, ed. J.\V. Legg, Tracts

on the Mass, HBS 27 (London: Harrison, 1904), 1.42; cf. NuBbauL, ,OieZelebration versus populum', 1,60- 61".22 Missale Romanum ex decreto sacrosancti concilii riidentini restitrtum pii vPont. Max. iussu editum, Ritus seruandus in celebratione Missae,y,3. Edigiaprinceps din 1570 a Missalului este acum disponibili intr-o edigie de stu_diu: M. Sodi qi A.M. Tnacca, ed., Missale Romanum: Editio princeps (1570),Monumenta Liturgica concilii rridentini 2 (cetatea vatican: LibreriaEditrice Vaticana, 1998).

'Amalarius foloseste expresiile ad orientem ;r ad populum pentru a explicafaptul ci slujitorul sti inaintea altarului cu fata spre rlsirit qi se intoarcepentru saluturile liturgice: Liber officialis III, 9, ed. J.M. Hanssens, Studi eTesti, 139, 1:288-90. Despre Amalarius, a se vedea: W'. Steck, Der LiturgikerAmalarius: Eine quellenkritische (Jntersuchung zu Leben und werk eines Theologender Karolingerzeit, MThS.H 35 (Munich: St. Ottilien: EOS-Verlag, 2000).2a 'In ecclesiis vero ostia ab oriente habentibus, ut Rome, nulra est in saluta-tione necessaria conversio, quia sacerdos in illis celebrans semper ad popu_lum stat conversus' (intr-adevIr, in bisericile care au intrare; spr. .is5.it,