Principii biblice despre bani și prosperitate

Biblia abundă în învățături financiare sănătoase. Aproape fiecare casă din

România are cel puțin o Biblie în bibliotecă. Și totuși… oare câți o citesc?

O întrebare și mai grea: oare câți o aplică? Pot să spun cu siguranță și cu

dovezi clare că foarte puțini. :-)

De unde știu? Uită-te câți români au probleme serioase cu banii. Uită-te

câți, dintre prietenii și cunoscuții tăi, încalcă principiile de bază despre

bani și prosperitate. Și mai uită-te la câți dintre români SE PLÂNG legat

de acest lucru. De neajunsuri. De nedreptate.

Dar au Biblia în casă. E ca și cum te-ai plânge că ești bolnav, cu

medicamentul potrivit în mână.

Poate că îți spui: „Lorand, cam exagerezi… Cum să fie Biblia

medicamentul potrivit pentru bani? Nu scrie acolo că banii sunt ochiul

dracului și că banii sunt începutul tuturor relelor?”

Nu, nu scrie. :-) Scrie că IUBIREA de bani este începutul tuturor relelor,

ceea ce este o mare diferență. Iar legat de „necuratul”, nu scrie așa

ceva. Dar vezi? Ne încredem în TRADIȚIE, în ce ne-au spus alții despre

religie și despre Biblie. În loc să o citim noi înșine și să ne extragem

propriile lecții.

Cu acest pdf scurt, am 2 obiective:

1. Să vezi de ce spun că Biblia este un medicament potrivit pentru viața

ta financiară. Să vezi cum poți să îți îmbunătățești lumea interioară (de

sub apă), ca să ai rezultate mai bune în lumea exterioară (de deasupra

apei — bani).

2. Să te provoc într-un mod plăcut să citești din Biblie chiar tu, nu să te

bazezi exclusiv pe ce îți spune altcineva (mă includ și pe mine). Tu ești

cel care îți cunoști cel mai bine situația și nevoile actuale.

Așadar, de ce spun că Biblia este, probabil, cea mai bună carte de

educație financiară? Pentru că vorbește despre o mulțime de subiecte pe

care le putem legat direct sau indiect de bani. Și, în fiecare dintre aceste

referințe, găsim cel puțin câte o recomandare sănătoasă.

De aceea, în cele ce urmează, vreau să îți prezint câteva dintre aceste

versete / pasaje (în jur de 30), cu următoarele observații:

1. Am bolduit cuvintele sau frazele cheie din pasajele mai lungi, ca să

vezi mai ușor ideea de bază.

2. La majoritatea, am scris și un comentariu scurt, unde am simțit nevoia.

3. Dacă vrei să explorezi mai profund una dintre idei, găsești referința

după modelul clasic: cartea - capitolul: versetul/versetele (ex.

Eclesiastul 7:12 - cartea Eclesiastul, capitolul 7, cu versetul 12).

1.Despre a lua credite

Proverbe 22:7 - Bogatul stăpânește peste cei săraci și cel ce ia cu

împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.

Romani 13:8 - Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe

alții, căci cine iubește pe alții a împlinit Legea.

Psalmul 37:21 - Cel rău ia cu împrumut și nu dă înapoi, dar cel neprihănit

este milos și dă.

Comentariu: Împrumuturile erau o problemă încă din Antichitate. Biblia

spune clar că atunci când apelezi la un credit, te faci rob creditorului.

2. Despre economisire

Proverbe 21:20 - Comori de preț şi untdelemn sunt în locuinţa celui

înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.

3. Despre lăcomie

Luca 12:15 - Apoi le-a zis: „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de

bani, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.”

1 Timotei 6:10 - Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi

unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns

singuri cu o mulţime de chinuri.

11  Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută

neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.

Evrei 13: 5 - Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El

Însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.”

Comentariu: Atenție! Unii oameni s-au blocat la fraza „mulțumiți-vă cu ce

aveți” și au luat-o ca resemnare și plafonare. Însă versetul avertizează

despre un singur lucru — dacă NU ești recunoscător pentru ce ai și vrei

întotdeauna mai mult (adică iubești ideea de a avea tot mai mult), nu vei

putea să ai liniște. Este una să fii lacom și alta să faci mai mulți bani care

să te servească.

Eclesiastul 5:10 - Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint, şi

cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o

deşertăciune!

Ezechiel 28:4-7

4 Prin înţelepciunea şi priceperea ta ţi-ai făcut avere şi ţi-ai grămădit aur

şi argint în vistieriile tale;

5 prin marea ta înţelepciune şi prin negoţul tău ţi-ai mărit bogăţiile, şi

prin bogăţiile tale, inima ţi s-a îngâmfat foarte mult.”

6 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Pentru că îţi dai ifose ca şi

când ai fi Dumnezeu,

7  iată că voi aduce împotriva ta nişte străini, pe cele mai asupritoare

dintre popoare, care vor scoate sabia împotriva înţelepciunii tale

strălucitoare şi-ţi vor pângări frumuseţea.

4. Despre câștiguri prin metode necinstite

Proverbe 11:18 - Cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel  ce

seamănă neprihănirea are o adevărată plată.

Comentariu: Doar câștigurile cinstite aduc liniște. Corupția este

înșelătoare și are urmări grave în final.

5. Despre importanța planificării financiare

Luca 14:28 - Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă

mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să

îl sfârşească?

29 Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi

toţi cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el

30 şi să zică: ‘Omul acesta a început să zidească şi n-a putut isprăvi.’

6. Despre bazele financiare și rezerve, înainte de investiții

Proverbe 24:27 - Vezi-ţi  întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul

câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa!

7. Despre anotimpurile economice

Povestea lui Iosif și visul lui Faraon. Povestea completă o găsești în

Geneza, capitolul 41. Iată cel mai important pasaj:

26  Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani şi cele şapte spice

frumoase înseamnă şapte ani: este un singur vis.

27  Cele şapte vaci sfrijite şi urâte, care se suiau după cele dintâi,

înseamnă şapte ani, şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit,

vor fi şapte ani de foamete.

28 Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce

are să facă.

29 Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.

30 După ei, vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul

acesta în ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.

Același principiu este ilustrat în Proverbe 6:

6 Du-te  la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi

înţelepţeşte-te!

7 Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân,

8 totuşi, îşi pregăteşte hrana vara şi strânge de ale mâncării în timpul

secerişului.

9 Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

Comentariu: La seminariile mele, predau deja de ani buni principiul

anotimpurilor economice. Din când în când, câte un sceptic apare și mă

întreabă: De când e asta? Iar eu răspund: Dintotdeauna. De când există

istorie scrisă. Iată că Biblia este printre primele surse care ne vorbește

despre ciclurile din economie. Ele sunt o parte normală și naturală care

va continua câtă vreme există economie. :-)

8. Despre îmbogățirea rapidă

Proverbe 13:11 -  Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge

încetul cu încetul, creşte.

9. Despre a fi garant

Proverbe 22:26-27

26 Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru

datorii.

27 Căci dacă n-ai cu ce să plăteşti, pentru ce ai voi să ţi se ia patul de

sub tine?

10. Despre a fi integru financiar și a nu lua cu dobândă

Leviticul 25:35-37

35 Dacă fratele tău sărăceşte şi nu mai poate munci lângă tine, să-l

sprijini, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine.

36 Să nu iei de la el nici dobândă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul

tău, şi fratele tău să trăiască împreună cu tine.

37 Să nu-i împrumuţi banii tăi cu dobândă şi să nu-i împrumuţi merindea

ta pe camătă.

Psalmul 15:5 - El nu-şi dă banii cu dobândă şi nu ia mită împotriva celui

nevinovat. Cel ce se poartă aşa, nu se clatină niciodată.

Exod 22:25 - Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului

care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri camătă

de la el.

11. Despre a dărui

Fapte 20:35  - În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că,

lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de

cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât

să primeşti.”

Comentariu: Atenție! Unii oameni folosesc partea finală, „este mai ferice

să dai decât să primești”, ca justificare a rușinii lor de a primi. Dar

versetul nu spune că este rău să primești. Spune doar că fericirea de a

dărui este mai mare decât fericirea de a primi.

Marcu 12:41-44

41 Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului şi Se uita cum arunca norodul

bani în vistierie. Mulţi, care erau bogaţi, aruncau mult.

42 A venit şi o văduvă săracă şi a aruncat doi bănuţi, care fac un gologan.

43 Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Adevărat vă spun că

această văduvă săracă a dat mai mult decât toţi cei ce au aruncat în

vistierie;

44 căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a

aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”

Maleahi 3:10 - Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie

hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi

veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi

turna peste voi belşug de binecuvântare.

12. Despre excese

Proverbe 21:17  - Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă şi cine iubeşte

vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte.

13. Despre a pune banii să lucreze pentru tine

Pilda talanților, din Matei 25: 14 Atunci, Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să

plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi şi le-a încredinţat avuţia sa.

15  Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul, fiecăruia  după

puterea lui, şi a plecat.

16  Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a

câştigat cu ei alţi cinci talanţi.

17 Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei.

18  Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în

pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.

19  După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut

socoteală.

20 Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis:

‘Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi

cinci talanţi.’

21 Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în

puţine lucruri, te voi pune peste*  multe lucruri; intră în bucuria

stăpânului tău.’

22  Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, mi-ai

încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.’

23 Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în

puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului

tău!’

24 Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, am

ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de

unde n-ai vânturat:

25 mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi

ce este al tău!’

26 Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde

n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat,

27 prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea

mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!

28 Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi.

29 Pentru că celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, dar de la cel ce

n-are, se va lua şi ce are!

Comentariu: Pilda talanților este deosebit de bogată în învățături. Printre

acestea, se numără:

- banii ținuți la saltea își pierd din valoare

- banii investiți aduc alți bani

- dacă ai un talant (de unde vine și cuvântul talent) și nu îl folosești, în

final rămâi cu nimic

- cel ce gestionează puțin va ajunge să gestioneze mult, iar cel ce nu

poate să gestioneze nici puținul, își va pierde și ce avea. Același

principiu apare și aici:

Luca 16:10-11

10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în

cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în

cele mari.

11  Deci, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiilea  nedrepte, cine vă va

încredinţa adevăratele bogăţii?

14. Despre grijile legat de bani

Matei 6:31-34

31 Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?”

sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”

32 Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc

ştie că aveţi trebuinţă de ele.

33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate

aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

34 Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va

îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.

15. Despre robie ca urmare a capitalismului

Plângerile lui Ieremia 5:2,4 

2 Moștenirea noastră a trecut la niște străini, casele noastre, la cei din

alte țări!

4 Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.

16. Despre lucrurile pe care nu poți să le cumperi cu bani

Faptele Apostolilor 8:18-21

18  Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor

apostolilor, le-a dat bani

19  şi a zis: „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi

voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.”

20 Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai

crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani!

Isaia 55:2 - De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce

vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă, dar, şi

veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate

gustoase.

Matei 6:19-21

19 Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi

unde le sapă şi le fură hoţii;

20 ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi

unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

21 Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

Comentariu: Cu alte cuvinte, nu te axa pe ce AI, pentru că va trece într-o

zi. Axează-te pe cine EȘTI, pentru că asta contează cu adevărat.

17. Despre recunoștință și echilibru

Filipeni 4:12 - Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul

şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să

fiu în lipsă.

18. Despre a face bani pentru binele mai mare

Filipeni 4:17-19

17 Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştigul care

prisoseşte în folosul vostru.

18  Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat de când am primit prin

Epafrodit ce mi-aţi trimis… un miros de bună mireasmă, o jertfă bine

primită şi plăcută lui Dumnezeu.

19 Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după

bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.

Comentariu: Cum am vorbit și într-un alt loc din acest modul, banii merg

acolo unde există un plan clar pentru ei. Ba mai mult, merg acolo unde

planul contribuie și la bunăstarea altora, la locuri noi de muncă etc.

Filipeni 2:3-4

3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci, în smerenie,

fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.

4 Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.

19. Despre ce vei obține respectând principiile sănătoase

Deuteronom 28:

12 Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită ţării

tale ploaie la vreme şi ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale: vei da

cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut.

13 Domnul te va face să fii cap, nu coadă; întotdeauna vei fi sus, şi

niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului

Dumnezeului tău pe care ţi le dau astăzi, dacă le vei păzi şi le vei

împlini.

20. Despre înțelepciune

Eclesiastul 7:12 - Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul;

dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe

cei ce o au.

Comentariu: Ne permitem să completăm după „înțelepciune” cu

„financiară”. Este la fel de valabil. Banii pot să vină și să plece, dar cel

cu înțelepciune financiară îi va face din nou.

Iov 28:12-17

12 Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 Omul nu-i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pământul celor vii.

14 Adâncul zice: „Nu este în mine”; şi marea zice: „Nu este la mine.”

15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cântărindu-se

cu argint;

16 nu se cântăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe

safir.

17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba

cu un vas de aur ales.

21. Despre plata taxelor

Matei 22:19-21

19 Arătaţi-Mi banul birului.” Şi ei I-au adus un ban.

20 El i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el ale cui sunt?”

21  „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis:  „Daţi, dar,

cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui

Dumnezeu!”

22. Pasaje anti-bogăție?

Am lăsat pe final probabil cele mai puternice 2 referințe folosite, cel

puțin la o primă vedere, împotriva bogăției. Prima este din Matei 19:24:

„Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea

acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.”

A doua este din Luca 16:19-31:

19 Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi

ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

20 La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

21  Şi dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa

bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.

22 Cu vremea, săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam.

A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

23 Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus,

a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui

24 şi a strigat: „Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr

să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba; căci

grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.”

25 „Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai

luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este

mângâiat, iar tu eşti chinuit.

Sunt 2 pasaje pe care le scot în față multe persoane, ca să condamne

bogăția. Și e ok. Când nu înțelegem ceva, condamnăm.

Dar oare aceste 2 versete chiar sunt împotriva bogăției?

Întreb în primul rând pentru că ar fi ÎMPOTRIVA celorlalte pasaje pe care

le-ai citit mai sus, nu crezi? Citeam adineauri că „Domnul îţi va deschide

comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită ţării tale ploaie la vreme şi ca

să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale” și multe altele. Atunci cum se

face că aceste pasaje sunt exact invers?

Un posibil răspuns vine dintr-un alt pasaj, din Pilda tânărului bogat, din

Luca 18:18.

18 Un fruntaş a întrebat pe Isus: „Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să

moştenesc viaţa veşnică?”

19  „Pentru ce Mă numeşti bun?”  i-a răspuns Isus.  „Nimeni nu este bun

decât Unul singur: Dumnezeu.

20 Ştii poruncile: ‘Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o

mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.’”

21 „Toate aceste lucruri”, I-a zis el, „le-am păzit din tinereţea mea”.

22  Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis:  „Îţi mai lipseşte un lucru:

vinde tot ce ai, împarte la săraci şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi,

vino şi urmează-Mă.”

23 Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot, căci era foarte

bogat.

24 Isus a văzut că s-a întristat de tot şi a zis: „Cât de anevoie vor intra în

Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!

25 Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să

intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.”

26 Cei ce-L ascultau au zis: „Atunci cine poate fi mântuit?”

27  Isus a răspuns:  „Ce  este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la

Dumnezeu.”

28 Atunci, Petru a zis: „Iată că noi am lăsat totul şi Te-am urmat.”

29 Şi Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat

casa sau nevasta sau fraţii sau părinţii sau copiii pentru Împărăţia lui

Dumnezeu

30  şi să  nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în

veacul viitor, viaţa veşnică.”

Care este, de fapt, mesajul din acest pasaj? Dacă ne uităm la tânărul

bogat, când i s-a cerut să vândă tot, de fapt i s-a cerut să nu își lege

inima de ceea ce are.

Pentru că, așa cum o spunea și P.T. Barnum, „banii sunt un servitor

excelent, dar un stăpân teribil”. Tânărul bogat era ROBUL banilor săi.

Asta este singura problemă din acest pasaj.

De aceea, da, „este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului,

decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.”

Îmi permit, din nou, un comentariu: nu poți să fii liber câtă vreme îți ții

inima legată de bogăție. Nu există libertate câtă vreme există lăcomie

sau frică de a pierde. Tânărul bogat se temea să piardă.

Într-un alt loc, ni se spune: „Și ce folosește unui om să câștige toată

lumea, dacă își pierde sufletul?” (Marcu 8:36)

Cu alte cuvinte, niciun câștig nu te ajută DACĂ te face să îți pierzi

sufletul.

Repet, DACĂ.

Cei care scot în față pasajele cu cămila și cu Lazăr, uită de acest DACĂ.

Bogăția este periculoasă, într-adevăr. Dar la fel este și sărăcia. Banii nu

schimbă oamenii — doar accentuează ceea ce deja exista în ei, înainte să

îi aibă.

Nu este greșit să fii bogat. Repet acest lucru mai ales pentru tine, cel

care ai crescut, la fel ca mine, cu Biblia sub pernă. Ai crezut până acum,

în adâncul sufletului tău, că este păcat să fii bogat? Că vei ajunge, ca

Lazăr, în chinuri groaznice? Că vei avea de trecut printr-un ac mic de tot?

Dacă nu ești legat de averea ta, nu este greșit să fii bogat. Dacă ești liber

în fața banilor, mai mulți bani își vor face loc în viața ta.

Și știi mai bine ca mine, cu bani poți să ajuți, poți să crești, poți să îi

înveți și pe alții să iasă din mentalitatea de sărăcie și vinovăție.

Știu… Vor fi în continuare multe voci care vor spune că nu e așa. Că banii

sunt răi. Că bogații sunt răi. Și mai ales, că Biblia este împotriva

bogaților!

Te rog să le spui atât — dacă Biblia este, într-adevăr, împotriva bogaților,

atunci cum se face că o mare parte din oamenii importanți din Biblie

au fost bogați? Nu sunt vorbe de la mine:

1. Avram

Geneza 13:2 - Avram era foarte bogat în vite, în argint şi în aur.

2. Isaac

Geneza 26:12  - Isaac a făcut semănături în ţara aceea şi a strâns rod

însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat.

13 Astfel, omul acesta s-a îmbogăţit şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce

mai mult, până ce a ajuns foarte bogat.

3. Iacov (Israel)

Geneza 36:6  - Esau şi-a luat nevestele, fiii şi fiicele, toată lumea din

casă, turmele, toate vitele şi toată averea pe care şi-o agonisise în ţara

Canaan şi s-a dus într-o altă ţară, departe de fratele său Iacov.

7 Căci bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună şi ţinutul în

care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor.

4. Iosif, fiul lui Iacov

Geneza 42:6 - Iosif era mai-mare în ţară; el vindea grâu la tot poporul din

ţară. Fraţii lui Iosif au venit şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.

5. Împăratul David

1 Cronici 29:28 - A murit  după o bătrâneţe fericită, sătul  de zile, de

bogăţie şi de slavă. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Solomon.

6. Înțeleptul Solomon

2 Cronici 9:22 - Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului

prin bogăţiile şi înţelepciunea lui.

7. Iosif din Arimateea, discipol al lui Isus

Matei 27:57 - Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif,

care era şi el ucenic al lui Isus.

Iată că există oameni bogați celebrați și apreciați în Biblie, care au rămas

în istorie. Avram e tatăl tuturor credincioșilor. Iacov este părintele

evreilor. Fără Iosif, Egiptul ar fi intrat în colaps. David și Solomon sunt

onorați și în prezent ca exemple de viață, credință și înțelepciune.

În consecință, din punctul meu de vedere, Biblia nu este împotriva

bogăției. Singurul lucru împotriva căreia este Biblia, explicit, este iubirea

sau atașamentul de bogăție (pe care poate, la fel de bine, să îl aibă un

sărac).

Sper ca acest material să îți fi adus claritate pe cel puțin o zonă din viața

ta. Greu de crezut că Biblia acoperă atât de multe arii financiare, așa-i?

Dacă ți-a plăcut, dacă ți-a fost util în vreun fel, te invit să explorezi mai

mult. Poți să începi cu Cartea Proverbelor, în care vei descoperi sute de

idei scurte și înțelepte.

La final, vreau să îți clarifici atât: Care este principiul pe care l-am aflat

azi și pe care îmi asum să îl respect de acum?

Să fii prosperitate-n toate!

Lorand