alunia Pagca

W*rrfroo*,dy*ryUn jurnol al devenirii

*

Editura GordianTimitoara, 2013

I

\

€upnnr

De ce scriu aceasti carte

O sutii de ipostaze in patruzeci de liri

Ciutarea, ca o 4669Revela$a scopului, in Singapore

Cu zAmbetul pe buze gi sufletul t--i6f^'mr1

110

717BitrAna care mi-a dat aripi, cu flori ...';

spuse cel cu pirul de secari ..'....'...........152,,Elt cum o da Domnu'!" spuse cel cu Piin drum spre templu, ag fi putrit si mor

Tu bei otrave gi agtepti ca ea si moari?

1.63

@ suti do tltostazo in patruzoci ds t,an

AZ\m impnrgit o casd cu unsprezece Persoane din gapte liri

diferite, timp de un an de zile, in Angli-'l;;rii, cu uimire la locul nagterii Dunirii' in PXdurea Neagrh

a Germaniei.Am primit cel mai bun masai de 1a un nevdzitor' in Kuala Lumpur'

Malaezia.' ^--n* pfa"t impreund cu iaponezii induntrul Muzeului Memorial

al Masacrului din Nanjing, China'*-il;;; doui sbptimAni, mi-am inceput diminelile privind

."ru*oriu de incilzire sincron a peste o mie de copii' Pe terenul de

snort al unei scoli in Naniing.''- l,t-r- ptitUut prin cim"puri de lalele 9i zambile in Olanda'-

Hrli-r-'i-p;.tii.ina cu un cilS tor jaPon:z in tr.Yn-tre: in Bulgaria'

ti "p"i li il-i impir[it cu mine hainele din valizd cAnd s-a fbcut

insuoortabil de frig in timpul noptii''l;'i;;;;;t;3, ,;r;rl,ut soarelui pe malul lacului olrrid' in

,"p;;; M;;"d""ie' impreuni cu gaptezeci de oameni din douizeci

de !dri.Am dormit in interiorul unui buncir in Zirrich'

ern f"t"t,lt in romAneqte cu vorbitorii de limbi romang5 din

creierii iJpilor Elvetieni, Pentru a vedea dacd ne inlelegem unii pe

altii. Nu ne-am inteles.' Mi-am perfecfonat aptitudinile de negociere in piele 9i magazrne

din China, India, Peru, Bolivia gi KenY

Am uimirit cu fascinalie birba{i in kilturi' pe strizi sco{iene'

10

aM-am sufocat in saune umede in Letonia gi m-am ofilit in saune

uscate in Estonia.Am b;tut capitala Lituaniei la pas qi m-am incAntat in discutii

cu tineri lituanieni

. 4* ?:**! multe ore plirnbAndu-mi cu pumnii strAngi prininteriorul laglrelor de la Auschwitz, gi m-am rugat intr_o capeldconstruite inb-o mind de sare, la peste 100 de metri sub pimAnt.

^ Am admirat Praga de sus, de pe deal, cu o sticli de qampanie in

mAni qi un zAmbei imposibil de gters de pe fa{i.

- Am pigit in pas dansant pe strdzi pariziene, privind cu coada

ochiului la Notre Dame, Luvru gi Tumul Eiffel.Am colindat cu voce aburindd in agteptarea Crdciunului in

Traf algar Square, Londra.Am bdut un Guiness la mama lui acasd, chiar dupi ce am aflat

cAte caloril are un pint de licoarc neagtd.M-am indrdgostit de plaje gi smochine portugheze.

. L-am vizitat pe Shakespeare la cisufa lui din Stratford_upon_Av9n. dar din pdcate am ajuns cu 390 de ani prea tArziu pentru a_lmai gisi acasi.

. _ Am piqit sfios pe stadionul Santiago Bemabeq Madrid qi m_am

inclinat cu respect.Am plAns in hafic in China 9i am rAs cu lacrimi in trafic in

Vietnam.

. Am privit qobolanii la gritar din pielele din Laos, qi cu greu m_am

retinut de la a o lua la fugi peste granifd.M-am fdcut leoarci intr-o canoe pe cAnd o manevram prin

splendidul Halong Bay, Vietnam.

. Am ficut cunogtinl5 cu tarsierii, cele mai mici maimute din lume,in Filipine, gi tot acolo m-am imprietenit cu un piton de 250 dekilograme. O scumpete.

- Am dansat firi oprire sub indrumarea unui cipitan chipeg, peo barcd plutitoare pe ape greceqti gi limpezi.

M-am delectat cu langogi qi vin de Tokaj, qi am rimas fire cuvintein fata clidirii Parlamenhrlui in Budapesta.

M-am indrigostit de Gaudi gi operele lui in superba Barcelona.

r-p lunia Paqca

Am Petrecut timP inc-un ashraml:indus pe malul Mamei Gang4

la ooalele mungilor HimalaYa'

Am stat pe 8atul unui elefant in Thailanda'

Vf-* .a6ri p" t "

vulcan activ iir Indonezia qi pe altul in Chile'

Am mers in ceutare de anaconda' Nu am gisit nici unul' in schimb

am gisit un pegte piranha' M-am uitat drept in ochii 1ui.9i i-am spus

.-""q"a-dli ipoi, .a"a el s-a executat am multumit Domnului

nentru reflexul bun.""' ;;;;; ; ;e inii roz in junglele din Bolivia' qi am povestit cu

lupii de mare in Chile.'-t "L

a--u i"tr-un hotel ficut din sare, la poalele unui degert de

sare, in Bolivia.---1m petrecut treizeci qi gase de ore pe un {eribot indreptat spre

.sfatgitt i f"*ir', up.oup" d" Atttutctica' Cu ocazia aceasta am caqti-

gat o perspectivd cu tonrl noui asupra riului de mare'" e* ,iutut peste Paiagonia intr-un avion de doualecl de per-

soane, $i am reu$it si nu pl6ng sau vomit'- - -

ii A* saiaboardinlin cel tnai arid deqert din lume' in Chile'

e- J""tri f-pteuni cu fAntAna cAntitoare din Dubai' in fala

celei mai inalte clidiri din lume, Burj Khalifa'

e* *"aitut i., interiorul mAnisiirii sacre Incaqe' Machu Picchu'

9i * ,r."ut p" Wuy.u Picchu, vArful prezent in cele mai multe dintre

vederile cu Machu Picchu'

Am cules fructe de cacaq portocale' banane 9i mango direct din

resDectivii coPaci'---tilt-t "orrr'trtit

case ecologice intr-un parc Ecologic Yoga' in

Argentina''Am petre*t zece zile speciale cu un Preot incaq in Valea Sacri

ain l"*lepoi tot zece z e de meditalie budisti in tdcere' tot in Valea

Sacr5 din Peru'Am mers la clllrit tn jungle malaeziene' qi in piduri argentimene

bitrane de sute de ani.--'^e- "al

tg" o schimbare completd de perspectivi astpta faoe-

lelor din Rio de ]aneiro

Prin lume, spre mine a.. Mi-am amorlit picioarele dansAnd samba la repetiliile uneiadintre cele mai bune qcoli de samba din Rio de Janeiro. Apoi mi-amrupt $osetele dansAnd cu cAteva sute de brazilieni la un

-concert al

celebrei trupe Celebrare.M-am imprietenit cu maimute buclucage in BaIi, lrdia, Thailanda

gi Bolivia. Cel pufin pAni au reugit se-mi fure toatd mincarea pe c;uele-o adusesem.

"- Am mAngAiat un pui de lami gi un pui de leneg. Lenegul mi_a

ficut cu ochiul. Jur ci mi-a fdcut.

- Am primit cel mai bun masaj de reflexologie din viala mea inS]er1 Re_ap, dupi trei zile de plimbiri printre tlmplele Ankor Wa4Cambodgia.

. -.Am petrecut trei zile pe o motocicleti, acoperind 500 km de teren

indian.

Am a!.ut un accident de motocicletd, o mAni infectattr si o reve_lalie putemici cum cd viafa e prea prelioasd gi prea scurtd pentruorice altceva.

Pe malul lacului Titicaca, am gezut qi-am pl6ns.

qM-arn minunat de gralia pdsirilor flamingo in Chile qi Bolivia' qi

am edsit pene de flamingo roz pe l6ngd Iagune colorate'""' "^i:"ttl t.iri"i-i'tt -o" pi"itu terrialS

"in cel mai mare cimp de

"r'''",).L a* et"rica de Sud. Opt dimineala' minus gapte grade't'*f;oe;,,i;,';;i;Jr"'iuot.;l"i

""-u i"vitat sus in cabina lui' apoi

""-"';;;?i;; il f",,o"ut al tocalitegi Puerto Toro' cel mai sudic

punct locuit de Pe Planeta Pimint'"* M;;;i ;;inunat la Penito Moreno' superbul ghelar albastru

al Argentinei" ^x fii servit cu vin gi gampanie la cini'

Am exPerimentat cum e sa

"" ^"itU"i,1" atgentina' Apoi am vizut incredibilul: 1 kilogram de

[t""'"""*t iz tlsos si 1 liiru de vin pentru 30 pesos' in Uruguay't""i;1;;;"";J;;;;i"'

Casa Rosa din Buenos Aires' am.vdzut-o

p";#H il;.-.io1i-i"tita"a discursul ei celebru de la celebrul ei

balcon.""-r.,lrn -"r, ia circ ?r capitala Paragual'ului' iar apoi la plimbare

orintre superbe ruine iezuite't'" o-;;;; io .ut*a" Apoi m-am frcut ciuciulete in Casca-

dele iguazu. Am inteles ca nu toate cascadele sunt Ia tel'

L-am vizut de aproape pe lisus-uJ ce imbrdfigeazi Rio de Janeiro

de pe deal. $i pe celle imbrhtigeazd Lisabona'"'til;;;;ependenta dL voiei pe plajd' pe plaia Copacabana'

in Rio."'^i- for, escortate de hcurici a{ari din cea mai mare pidure

urbani din lume, in Brazilia'*1;;;cip-;, h o iupte de tauri 9i la un botez Andin' in valea

Sacri din Peru.""-'a* A."i otfe 9i le-am vindut pe striizile din Peru'

i"li-t" p"l ".f; de vaci in pd'a in India (urini de vacd sfAnti'

adici). T: i,^L^r,.r. .'*'--i'- ,ernu, in.remenita in fala maiestuoziti{ii Taj Mahal-ului'

Am participant la t"t""'o"iJ Tt-u'cal (sauni nativ indiani) 9i 1a

."."*or'r'il de foc intr-un hpi (cort nativ indian)

Am reuqit un numar imPresionant de nouizeci qi trei de inlepi-

t,l i" O.tit in trei zile, in itmgld in Bolivia Asta cu solut-ii 9i creme

impotriva i:-larilot ucop"tindu-mi pielea in mod constant'

14

aAm primit o cerere in cisitorie in cea mai mare mini de argint

clin America de Sud. Apoi o alta in mijlocul triburilor Maasai din[stul Africii. O alta in India, gi inci una in China.

M-am bucurat de un pioric pe o insuli plind de cactugi, in mijloculunui degert de sare. Apoi un altul ?n mijlocul Anzilor. $i un altul inm ijlocul savanei africane.

I-am spus ,,Bund" celui mai mare rozitor din lume. Apoi, ,,Larevedere". Rapid.

Am stat lAngi oameni ce sal.urau un porcugor de Guinee4 inI'cru. M-am luptat din greu sd imi lin propria mAncare in stomac.

Am petrecut qaizeci de ore continue intr-un autobuz, travers6ndllrazilia de la est la vest. D4 am f5cut du$ in timpul acelei cilitorii.. .

Am pelrecut doudzeci gi opt de ore intr-un autobuz pentru o cdli-krie ce trebuia sd dureze gaisprezece. Nu, nu am ficut iuq in timpullceleia. Am reugit de asemenea si nici nu md sinucid.

Am cilitorit cu trenul in Mumbai aproape de ora de vArf _ oaventurd cel putin curajoasi.

^ L-am ascultat pe Domnul Degert spun6ndu_qi povestea vietiiin .jurul unui foc, in mijlocul deqertului, sub rdsuflarea cdmilelor qiocrotirea magici a stelelor.

. Am mAncat exagerat de multe m6ncare serviti pe margineadrumului, qi am schimbat povegti de viafe cu multi ii.,t." J"i."o vindeau.

. Am trecut in noul an in jurul unui foc inconjurat de oameniminunati gi un cAine ldcdni! sub cerul fabulos, plin de stele, 9i insunete dulci de acordeo4 chitar5, tobe gi voci divine.

Am impdrft un mic a to cu qaptesprezece alte persoane, in India.Am purtat hainele gi orlorile cele mai neasortaie, qi nu mla plsat

de asta nici micar o secundi.Am mAncat pegte crud inmuiat tn ldmAie, cu porumb crocant gi

cartofi dulci, in Peru. Am biut Tsunami in Chile qi Submarinos inArgentina.

, Y-u* inclinat in fafa locului unde s-a niscut Zeul Soarelui, peInsula Soarelui de pe lacul Titicaca.

15

qAm mAncat popcorn proasplt cu unt 9i am blut ceai cu rom in

f.,"?;;il;;;i o hg;.'a ru azoo de metri altitudine''ur Peru Apoi

:1; ;;- #;;i *ag;' i" 1o' de pe un munte timp de doui ore' pe

"" ,t#u care in mod normal dtrreazi uatru'"' ;;;a-t;;;"ui" nu* ei Hare Krishna cu sute de {o8^T.l P"

malurile Mamei Ganga, qi m-am rugat cu citeva sute de Shiks in

Templul de Aur din Amritsar' lndia'^"'oii;; i;;;;piiio"'"r" galilut" du sute de pesti Doctor' in

Cambodgia.'" "e?l?"*, ort" doui cutremure in Chile' Prin primul' d::Tld

i* i".,riii ."r *ai inalt lac navigabil din lumt liT]Itl*ti*n.t;;;;;;-;;iicut o viziti locuitoiilor insulelor plutitoare uros't^

1;-d;, t; ['t" ti"ti "'t" ae paturi' canapele' saltele' podele'

.J;;;;.*;;,'""io*", t"tiuott,,i Am dormii p,nd-ei intr-o casd

i#*iiiJ" t"r.f""i, in Vientiane' caPitala micutei :)n Lloi^=-

^'A- ;ilt" flori de ia o doum''e itt uatsti qi le-am impirlit cu

lrr, ar* i.,,t"i itt arum dinspre Machu Picchu'

Am realizat ci nu ai nevoie de mai mult de gase tricouri' un

oulover, doi pantaloni, patru gosete qi o pereche O" L"O.Il fl1Tl

#rlililil;turn" utt un de zile cu rucsacul in sPate' $i sa rr mar

fericit ca niciodate' .!,,-- -: -^*-ril"" il4;;;;""9tin!i cu lumea sirenelor' peqtilor 9i coralilor' in

anele Oceanului lndian'"tT;;;";;;; Ju* nouy*ooa ta nunta unui mire din sri Lanka

gi a unei mirese din Singapore' Apoi un altul in Indi4 in fala a 2000

de spectatori ai urit mirositor fruct de pe planeti'

Am mincat duriao cet m

Nu o singuri dati'M-am prijit aga de sever intr-o zi noroasi pe o insuli indone-

"h;; ili;;;bJtt 'a raman itt concediu medical pentru.cateva ziie'

Am biut ceai javanez f" t"ijl"""f teraselor de ore' din BalL sub

oloaia caldd qi toren[iali't'" A-;;;;;;; p"'ultitlete sate intreBi locuite de poporut Ti:"-qd*;;;';;;tb'torit Anul Nou impreuni qi ne-am aruncat mrngl

de tenis unii altor4 conform tradifiei'

16 l7

Prin lume, spre mine

Le-am goptit.Vd iubesc pe toti" leilor, zebrelor, girafelor, gazelelor,gheparzilor, babuinilor, elefantilor, leoparzilor, hipopotamilor, bivo-lilor gi rinocerilor din savana african{ in timp ce ii priveam de la zece

metri distanli.Am descoperit ci limbajul semnelor este de multe ori singura

lirnbi pe care e nevoie si o vorbeqt| Am intalnit profesori incredibilide viali la fiecare pas, Si am avut conversalii transformatoare, atatcu ei, cAt gi cu mine insimi.

Am zAmbit, am rAg am plAnq am m6ncat, m-am rugat, am iubit,am invilat, am dansat, m-arn mimrnat, am strilucit, arn scris, m-ambucurat, am infelet am acceptat, am mulfumit. Am trdit.

q

a

€a inooput arttt soontatoa

({na v mai 1985, 9i apa se ruPsese fll trei sdptimAni prea

devreme. Viala curgea la vale pe strdzile cenuqii, intr-o lari uitati

de mult de americani, de nemfi, 9i unii spuneau chiar de Dumnezeu'

O lare uitate de mulli dintre cei care o locuiau, o respirau' o triiau De

""i "" mrrrisere demult, dar a chror corpuri stiruiau si impAnzeasci

strdzile triste, la cozi obosite 9i ucigitoare de spirit omenesc'

in uceu zi vedeam lumina zilei pentru prima dati' dupi. multe

ore de zbucium atat Pentru mine, iAt 9i Pentru cea care mi-a dat

via1e. Pirea ce totul e ir reguli, 9i cd Partea cea mai grea a trecut dar

aparenlele s-au dovedit inielitoare Cu toate ci am fost trimisi acasl

ci qtampila de copil sXnitos, cinci luni mai tArziu am fost diagnos-

,i."r; ." displazie bilaterali de bazin, ceea ce in limbaj popular

inseamni ci mi ndscusem cu ambele Picioare disiocate Nu fusese

e.rider,t p".rt- doctori, qi descoperirea a fost ficuti dupd. cinci luni

doar daioriti insistenleior serioase ale pdrinlilor' Nu mi-e posibil

si-mi imaginez cum ar fi viala mea azi dacd ei ar fi acceptat rispun-

surile repiafe ale doctorilor care sPuneau ce totul e in reguli' Nu-mi

pot i-ujina *rn ur fi, dar sunt siguri ci ar fi foarte, foarte diferiti'' C" a'rrrmut dupi ziua diagnosticirii au fost cinci luni de chin

inerozitor, despre cire cel mai mult igi amintegte bunica mea matemi'

loitiiitoui"u principalS a mainii de om incorsetat in dispozitivul

i-?Ul ta.", iin gtt;ps. Din fericire, bunica avea centure neagre in

cresterea nepolilci, 9i ,,i.i u"o*, uitAndu-se inapoi' nu-gi poate da

""u*u *- gi-u pisirat minlile intregi cAnd qi-a scos cu- m'iinile ei

nepotul de dtl ani cizut in fAnt6ni, cAnd l-a vdzut pe un altul muEcat

18

Prin lume, spre mine

dc omizi, qi pe toli cei patru plimb6ndu-se pe acoperiqul casei la miezdc zi. Bunica se niscuse ea sd fie bunicd, dar poate nu se agteptasela ce avea sI vie.

Limitarea aceasta experimentate de copil, durerea fizici, discon-fortul, toate gi-au pus amprenta asupra omului ce avea sd creascidin acel copil aritat lumii cu trei sdptXm6ni prea deweme. Am crescutdrcpt urr copil timid gi docif care ficea mereu ce i se spunea c6nd i sespunea, gi niciodatd ce ,,nu trebuia". Un copil ce a luptat incontinuudouizeci de ani sd devini ceea ce altii se a$teptau de la ea si devini.Un copil ce s-a simfit mereu in umbra fratelui mai mare qi mai degtept,

iri a veriqoarei mai mari gi mai frumoase. Un copil care a excelat laircoal6, dar s-a simtit mereu mediocru, gi nu foarte inteligent. Caret'ra apreciat de a$i, dar nu qtia ce inseamnd aprecierea de sine. Unldolescent confuz care triia precum dicta b;taia vAntului, negfiindnici cine este, nici ce vrea de la viali. Nici ce e aceea viali in primulrind. Un student nefericit care nu qtia ce vrea, dar ?ncepea si reali-zcze ce anume nu vrea.

ln decursul copiliriei am acumulat o serie de credinte izvorAtedin intAmpliri aparent nevinovate, dar cu ecouri susfinute in vialamca de adult in devenire. Pentru cd bunica nu mX lisa si fac gogogiimpreund cu e4 gi pentru ci sufeream grozav de fiecare dat6 cAndprrimeam inci un refuz, am tras concluzia ci bunica nu mi iubeqte,;i ci eu sunt cea mai putin preferati nepoatl a bunicii. Pentru ciatunci c6nd o joacd de copii s-a transformat intr-o arcadi spart5, qi o

l'creche de pXrinti panicali, care gi-au gdsit copilul culcat pe o perindplini de sAnge, au pdrut si se simtd mai bine cAnd copilul a afigat unzimbet linigtitor, am tras concluzia ci in viala tot ce trebuie sd facipcntru ca ceilalli sd fie fericiti este si strAngi din dinli qi si ascunzidurerea in spatele unui zAmbet. Pentru cd fratele meu nu invila delocacasi, dar la gcoali avea rezultate la fel de bune ca ale mele, care mispeteam cu digerarea cdrlilor ziua qi noaptea, am tras concluzia cdrrr: sunt suficient de inteligentd. Pentru c;nu ardtam ca desprinsi depc culoarele de defilare a fotomodelelor, am tras concluzia ci nu suntstrficient de frumoasd. Pentru ci vedeam mereu in jurul meu cel pufino persoand care era mai buni decAt mine la cev4 am tras concluzia ci

a