UNIUNEA EUROPEANÃ

Primãria CORNUConstruie?te pentru viitor !

ANTREPRENOR GENERAL : S.C. CAST S.R.L

PROIECT FINAN? AT PRIN FONDURI U.E.

?Extindere si imbunatatire retea de apa uzata si statie de epurare – Imbunatatirea retelei de drumuri de interes local –

Reabilitare retea de alimentare cu apa si lucrari conexe pe strada Mihai Viteazu – Dotarea asezamintelor culturale din comuna Cornu in scopul conservarii specificului si traditiilor locale –

in comuna CORNU, judetul PRAHOVA ”

PRIMÃRIA CORNU

Inaugurãm astãzi încã una punþi pietonale, construire salã de sport, dintre marile investiþii ale localitãþii teren polivalient pentru sport ºi stadion Cornu, o investiþie care integreazã patru de fotbal, amenajare de parcuri ºi zone obiective majore din programul local de verzi, locuri de joacã pentru copii, dezvoltare. Este vorba despre proiectul dezvoltarea infrastructurii turistice, integrat „Extindere ºi îmbunãtãþire reþea atragerea de investitori strãini pentru apã uzatã ºi staþie de epurare, înfiinþarea de unitãþi de producþie ºi Reabilitare reþea de alimentare cu apã ºi crearea a peste 600 locuri de muncã.lucrãri conexe pe strada Mihai Viteazu (L=877m), Imbunãtãþirea reþelei de Doresc sã mulþumesc astãzi drumuri de interes local – Reabilitare tuturor celor care ne-au sprijinit pentru a strada Mihai Viteazu (DC1) – km f a c e p o s i b i l ã f i n a l i z a r e a 0+000,0 – km 1+016,19 ºi Dotarea corespunzãtoare a proiectului incepând aºezãmintelor culturale în scopul cu Consiliului Judeþean Prahova ?i consevãrii specificului ºi tradiþiilor locale, domnului pre?edinte Mircea Cosma care în comuna Cornu, judetul Prahova”. s-a implicat direct in implementarea

acestui proiect, antreprenorului general, Realizarea acestei noi investiþii experþilor APDRP, echipei de proiect din

completeazã cu succes eforturile cadrul Primãriei Cornu, consilierilor administraþiei locale din ultimii 20 de ani, locali dar nu în ultimul rând cetã?enilor concretizate în finalizarea unor obiective din comuna Cornu. majore: reþea de alimentare cu gaze naturale, extindere ºi modernizare sistem de alimentare cu apã potabilã, modernizare reþea de iluminat public, modernizare drumuri comunale, construire trei poduri ºi refacere douã

,, Dupa 2 ani de muncã zii ?i noapte, dupã lupta cu birocra?ia ?i exigen?ele europene, a sosit momentul sã culegem roadele muncii noastre neintrerupte pentru a duce la final un proiect de 2.5 milioane euro finan?at de cãtre Fondul European Agricol de Dezvoltare Ruralã ?i sã dovedim odatã în plus cã toatã echipa Primãriei Comunei Cornu munce?te responsabil ?i stã in slujba ceta?eanului pentru un viitor mai bun al acestei urbe.”

Primar,Cornel Nanu

Cornel Nanu, primarul dumneavoastrãConstruie?te pentru viitor !

În anii 1985-1986, Cãminul cultural a suferit INFORMATII GENERALE unele modificãri de structurã. Ca urmare, sala PRIVIND PROIECTULde spectacole s-a extins, cuprinzând în prezent un numãr de 350 de locuri, 3 holuri Comuna Cornu este amplasatã în interioare ºi 7 sãli de cursuri, pe o suprafaþã partea de nord-vest a judeþului Prahova si construitã de 944 m.p. Starea de conservare a reprezinta un important centru economic ºi clãdirii este acceptabilã, însã dotarea nu este turistic al judeþului ºi al þãrii noastre. corespunzãtoare necesitãþilor actuale.Comuna Cornu face parte din

În imediata apropiere a Cãminului comunele judeþului Prahova al cãror cultural se aflã Muzeul sãtesc al comunei patrimoniu este protejat, conform legii Cornu, care a fost înfiinþat în anul 1950, nr.5/2000, privind aprobarea planului de amenajat ºi modernizat în anul 1986 ºi amenajare a teritoriului naþional – Secþiunea a cuprinde douã secþii: istorie-etnografie ºi artã III-a – Zone protejate.popularã, reconstituind, într-o imagine Comuna Cornu este formatã din satele Cornu unitarã, viaþa comunitãþii de-a lungul de Jos (sediul administrativ al comunei), vremurilor. Colecþiile sale, cuprinzînd Cornu de Sus ºi Valea Oprii cu circa 1502 de hrisoave, urice, scrise cu litere chirilice ºi gospodarii, din care 460 sunt case de vacanta.latine, se referã mai ales, la legiuirile privind Localitatea beneficiazã in prezent pãmântul, daniile, vânzãrile, preocupãrile de un fond locativ valoros cu gospodarii oamenilor.solide si bine intretinute, populatia actuala in

Mai recentul Muzeu al Hãrþilor – jur de 4900 locuitori stabili si circa 1200 înfiinþat în anul 2006 ca secþie a Muzeului locuitori sezonieri, posesori de case de Naþional al Hãrþii ºi Cãrþii Vechi din vacanta.Bucureºti, conþine o impresionantã colecþie Populatia aferenta lucrarilor de hãrþi vechi. Muzeul se aflã la etajul clãdirii propuse in proiect este de 1511 locuitori, din Cãminului cultural unde ºi-au gãsit loc de care 1087 in Cornu de Sus si 424 in Cornu de expunere circa 125 de hãrþi, precum ºi Jos.numeroase gravuri ºi litografii, de o valoare Patrimoniul cultural al comunei inestimabilã.Cornu constã în existenþa Cãminului cultural,

Biblioteca comunalã Cornu a luat a Muzeului sãtesc, Muzeul hãrþilor, fiinþã în anul 1965 ºi a fost amplasatã iniþial în Biblioteca comunalã, Biserica Înãlþarea cadrul Cãminului Cultural , în prezent având Domnului - monument istoric, Biserica sediu special amenajat. Cu un fond de carte de Cuvioasa Paraschiva, Mãnãstirea Sf. Ioan 29000 volume, biblioteca a înscris pânã în Evanghelistul, Monumentul Eroilor, case prezent un numãr de peste 1100 de cititori. vechi aflate în lista monumentelor istorice.Biblioteca este sediul tuturor expoziþilor de În centrul comunei, o clãdire carte, organizate cu ocazia aniversãrilor monumentalã atrage atenþia trecãtorului – marilor poeþi ºi prozatori, este centrul de Cãminul cultural, construcþie care a început pregãtire al programelor artistice prilejuite de în anul 1937, s-a întrerupt în timpul sãrbãtorile tradiþionale romãneºti, diferite rãzboiului, fiind terminatã abia în anul 1953. concursuri ºi lansãri de carte.

Primãria CORNUConstruie?te pentru viitor !

In ceea ce priveste alimentarea cu stare avansata de uzura fizica si morala.apa, localitatea are retea de distributie pe Infrastructura rutiera existenta este toate strazile. Regimul de functionare al formata din drumul national DN 1 (la limita folosintei de apa este permanent – 365 vestica, cu orasul Breaza) si drumul judetean zile/an, 24 ore/zi. Reteaua de distributie a DJ 205 G, drumuri care traverseaza comuna apei in comuna Cornu are o lungime de Cornu de la sud la nord, drumurile comunale 31,536 Km si deserveste doua sate – Cornu clasificate DC 1 si DC 6 si o vasta retea de de Sus si Cornu de Jos. O parte din retea in drumuri locale si strazi. Acestea asigura lungime de 18,740 Km a fost modernizata in legatura locuitorilor cu municipiul perioada 2004-2005, prin inlocuirea Câmpina, orasul Breaza si comunele conductelor din otel Ö2”-Ö6” cu conducta învecinate, Poiana Câmpina si Comarnic si PEHD. cu restul judetului Prahova prin intermediul

Pânã la punerea în funcþiune a noii drumului national DN 1. staþii de epurare ºi extinderea reþelei de Reteaua stradala a comunei Cornu canalizare, in zona centrala a comunei prezinta mai multe tipuri de sisteme rutiere, Cornu exista o retea de canalizare in sistem îmbracaminti asfaltice, îmbracaminti din divizor, Dn200 – 300 mm in lungime de beton de ciment, pietruiri si drumuri de circa 6,5 km (cca 20%). In aceasta retea erau pamânt, aflate în diverse stari de viabilitate, preluate apele uzate menajere provenite din: de la „buna” pentru DN 1, DJ 205 G, DC 1 si str. Carol I (portiunea de la Valea Rea la o parte din strazile si drumurile locale Balita), B-dul. Eroilor, str. Mihai Eminescu, reabilitate în anii trecuti, pâna la „mediocra” str. Liliacului, str. Bucurestii Noi, str. Ing. si „rea” pentru celelalte drumuri si strazi. În Ion Nistorica (partial), str. Prof. Cristea general, reteaua de drumuri locale si strazi a Stanescu, str. Murs-Erigne (partial) si str. comunei Cornu este caracterizata prin Aleea Plopilor. Evacuarea apelor uzate se declivitati mari si foarte mari si latimi ale efectua într-un decantor Imhoff aflat intr-o platformei reduse.

NECESITATEA INVESTI? IEI

Complexitatea nevoilor de dezvoltare si modernizare in continuare a comunei Cornu reclamã necesitatea unei abordari integrate a investitiilor, care presupune combinarea activitatilor si operatiunilor in cadrul Mãsurii 322 – „Renovarea ºi dezvoltarea satelor” oferita de Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã.

O astfel de abordare are la baza doua motive importante, respectiv: gradul inalt de interdependenta al investitiilor propuse, reprezentand necesitati stringente comune precum si necesitatea modernizarii, renovarii si revitalizarii comunei Cornu, coreland proiectele astfel incat acestea sa fie eficiente si in armonie cu peisajul.

Toate acestea sunt nevoi ce presupun urgenþe pentru cele patru activitati specifice propuse pentru comuna Cornu:- extindere si imbunatatire retea de apa uzata si statie de epurare; - imbunatatirea retelei de drumuri de interes local;- reabilitare retea de alimentare cu apa; - dotarea asezamintelor culturale in scopul conservarii specificului si traditiilor locale.

Realizarea investitiei integrate va conduce la imbunatatirea si crearea infrastructurii fizice de baza, a serviciilor publice de baza, precum si punerea in valoare a mostenirii culturale a localitatii.

In plus, din punct de vedere economic, aceasta abordare integrata ofera avantajul economiei operatiunilor executate integrat, dar si reducerea cheltuielilor administrative si simplificarea procedurilor, in timp ce tratarea lor individuala ar induce intarzieri in implementare.Obiectivul general al proiectului vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale in spatiu rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori care beneficiaza de servicii imbunatatite si acces la cultura.

Obiectivele operationale ale proiectului vizeaza:- imbunatatirea infrastructurii de baza – apa potabila, apa uzata si drumuri - imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia comunei- conservarea specificului si traditiilor locale

Unul din principalele drumuri care Strada Mihai Viteazul (DC1) este strãbat comuna Cornu este ºi strada Mihai este o stradã de categoria III – conform Viteazul (DC1), amplasatã în satul Cornu de STAS 10144/3 – 91 ºi OMT 49/1998. Strada Sus, stradã care asigurã accesul locuitorilor Mihai Viteazul este amplasatã pe traseul la centrul administrativ ºi la obiectivele Drumului Comunal 1 (DC1) în zona satului social-culturale ale comunei precum ºi Cornu de Sus ºi face parte din domeniul legãtura locuitorilor cu drumul naþional DN public al comunei Cornu cu destinaþia – 1 ºi drumul judeþean DJ 205 G. De drum comunal. asemenea, strada Mihai Viteazul (DC1) Pe tronsonul cuprins între km asigurã accesul direct al locuitorilor 0+000,00 ºi km 1+016,19 strada are o comunei Cornu la gara Breaza ºi respectiv lungime de 1016,19 m ºi o lãþime variabilã, calea feratã Ploieºti – Sinaia – Braºov. între 5,50 m ºi 7,50 m.

încãrcare, datoritã staþiei de epurare Extindere ?i imbunatatire depãºite;

retea de apã uzata ?i sta?ie de Pe baza celor descrise mai sus ºi a epurare

legislaþiei în domeniul protecþiei mediului, s-a impus necesitatea realizãrii reþelelor de canalizare menajerã ºi a staþiilor pentru

Necesitatea si oportunitatea epurarea apelor uzate menajere, în toate investitiei de „extindere si imbunatatire localitãþile þãrii. Inexistenþa unui sistem de retea de apa uzata si statie de epurare” este canalizare ºi epurare a apelor uzate implicã fundamentata pe o serie de considerente apariþia evacuãrilor necontrolate de ape puse in evidenta, pe de o parte de lipsa unui uzate, cu diverse încãrcãturi de poluanþi, sistem de canalizare centralizat, precum si care afecteazã atât sãnãtatea populaþiei cât de exploatarea retelelor de canalizare din ºi calitatea factorilor de mediu, genereazã comuna Cornu, ca urmare a faptului ca, poluare, ducând la degradarea factorilor de sistemul existent este foarte vechi si mediu.acopera doar o zona destul restransa din localitate, cca 15%. Totodatã, prin aderarea la Uniunea

Inexistenþa infrastructurii de Europeanã, România are de îndeplinit o canalizare-epurare a apelor uzate sau o serie de obiective privind calitatea apelor, infrastructurã deficitarã genereazã un fiind imperios necesar sã reducã tendinþa de impact negativ asupra mediului ºi sãnãtãþii poluare a apelor – cerintã expresã a populaþiei datoritã: Directivei cadru privind apa ºi a altor

- Poluarea pânzei freatice ºi a directive din domeniul protecþiei calitaþii apelor de suprafaþã, utilizate ca sursã de apã apei. Aceasta se poate face pe doua cai:potabilã; - prin realizarea canalizãrii

- Calitãþii reduse a apei de centralizate ºi a epurãrii apelor uzate consum, sub limitele admise de normele în menajere ºi industriale;vigoare, conducând la un impact negativ - prin introducerea unor tehnologii asupra sãnãtãþii populaþiei; perfomante, prietenoase faþã de mediu, care Disfuncþionalitãþi: au avantajul cã produc ape uzate ce pot fi

- Staþia de epurare este depãºitã, mult mai uºor epurate ( întrucât nu dispune decât de treapta de epurare concentraþiile de poluanþi sunt mult mai mecanicã. Procesul de epurare se scãzute), cât ºi datoritã realizãrii de desfãºoarã cu vitezã sporitã faþã de normal, economii de materii prime.datoritã faptului cã debitul de ape uzate este mai mare decât cel pentru care a fost proiectatã staþia; Directiva nr.91/271/EEC privind

- Inexistenþa canalizãrii menajere epurarea apelor uzate a fost transpusã în ºi pluviale în zona Cornu de Sus ºi pe o legislaþia româneascã prin Hotãrârea de treime din zona satului Cornu de Jos. Guvern nr.188/2002 pentru aprobarea unor Urmare a acestor disfunctionalitati norme privind condiþiile de descãrcare a generate de situatia actuala a sistemului de apelor uzate în mediul acvatic. canalizare existent au aparut o serie de probleme de mediu, respectiv : Planul de acþiune la nivel national

- Poluarea solului în zonele fãrã privind colectarea, epurarea ºi evacuarea racordare la canalizarea menajerã; apelor uzate prevede realizarea reþelelor de

- Evacuarea apelor uzate canalizare pânã în 2022 pentru toate industriale ºi menajere în râul Prahova, cu aglomerãrile între 2.000 si 15.000 l.e.

Sta?ie de epurare biologicã - comuna Cornu -

- rezervorul primar de decantareInstalaþia de tratare a apelor - rezervorul de egalizare

reziduale de la Cornu - biofiltrul- rezervorul de spãlare

1. Generalitati - stabilizarea aerobica a namolului - deshidratarea namolului

Instalaþia de tratare a apelor reziduale aflatã în comuna Cornu beneficiazã de una dintre cele mai moderne tehnologii de tratare a apelor reziduale care Apele reziduale ajung prin existã în lume la ora actualã. Tratamentul canalizare sub presiune în staþia de pompare apelor reziduale se bazeazã în principal pe în partea din faþã a instalaþiei de tratare a utilizarea unui sistem de filtrare cu flux aerat apelor reziduale. Pentru a extrage biologic pentru purificarea apelor reziduale. fragmentele de mai mari dimensiuni care ar Comparativ cu celelalte tratamente putea fi în canalizare, ca, de exemplu, bucãþi biologice, Biofiltrarea apelor reziduale este mari de material plastic sau bucãþi mari de un proces distinct, microorganismele fiind pietre, apa este trecutã mai întâi printr-un fixate pe un mediu natural de suport, iar apa proces de filtrare brutã (grosierã). Din staþia curge prin el pentru a fi tratatã. Aceastã de pompare, apele reziduale sunt dirijate tehnologie combinã într-un singur modul apoi în instalaþia de tratare. purificarea biologicã de înalt grad cu filtrarea. În general, calitatea apelor Cantitatea exactã de apã ce intrã în reziduale purificate depãºeºte cerinþele instalaþie este mãsuratã în mod continuu prin uzuale actuale ale mediului înconjurãtor intermediul unui dispozitiv de mãsurare cu

absorbþie (inducþie) hidraulicã. Pentru a Tehnologia de tratare necesitã doar putea cunoaºte calitatea apei reziduale la

un spaþiu redus, este complet conþinutã într- intrare, un dispozitiv de prelevare automat ia o clãdire ºi funcþioneazã în mod continuu ºi un eºantion de apã brutã. complet automatizat, aºa încât sunt necesare atât eforturi operaþionale foarte mici cât ºi Prima etapã de tratare mânã de lucru foarte redusã. mecanicã din cadrul instalaþiei este un

process de filtrare realizat printr-un tambur 2. Descrierea procesului rotativ de filtrare finã, în care sunt reþinute

particulele mai mari de 2 mm aflate în apã. Instalatia de tratare include urmatoarele etape ale procesului: Materialele reþ inute sunt

compactate, deshidratate ºi puse într-un sac - filtrarea (screening-ul) brutã de material plastic fãrã a lua contact cu aerul - Statia de pompare ºi stocate într-un container ºi apoi - filtrarea (screening-ul) de fineþe transportate pentru depozitare.

Dupã efectuarea filtrãrii de fineþe, pentru a elimina fragmentele solide ºi apele reziduale curg gravitaþional în biomasa produsã. Programul de curãþare rezervorul primar de limpezire în scopul de a este complet automatizat. elimina materialele rãmase. Acest rezervor Procesul de curãþare a filtrului este echipat cu un separator lamelar ºi are o necesitã aproximativ 40 de minute ºi este suprafaþã de sedimentare de 40 m2. Înaintea realizat printr-un jet combinat de apã ºi aer primei sedimentãri, se adaugã în apã o de cãtre pompele de alimentare ale soluþie lichidã de FeCl3 pentru a asigura biofiltrului ºi de cãtre compresoarele de aer. flocularea necesarã pentru eliminarea Ceea ce a rezultat în urma spãlãrii fosforului. În interiorul rezervorului de (apã ºi materialele solide în suspensie) este sedimentare lamelarã, fragmentele de pus în rezervorul de spãlare (cu un volum grãsimi rãmase sunt eliminate prin flotaþie. util de 90 m3). Acest rezervor are pe fundul Particulele decantabile ca, de exemplu, sãu un con pentru a stratifica nãmolul suspensiile solide, particulele de fosfor, ca ºi rezultat. Din rezervorul de spãlare apele resturile de nisip se vor depune ºi aduna în reziduale sunt pompate în partea din faþa a conul separatorului ºi vor fi eliminate din rezervorului de sedimentare primarã, unde apã de cãtre pompele existente ºi dirijate nãmolul rezultat ºi toate fragmentele solide spre digestorul aerobic pentru a fi în sunt înlãturate din apã prin sedimentare. continuare tratate. Nãmolul generat (primar +

Dupã tratarea mecanicã, fluxul de biologic) se depune în rezervorul de apã cade gravitaþional în rezervorul de sedimentare primarã pânã la aproximativ 3-egalizare (cu un volum util de 90 m2). 5% DS ºi este scos periodic prin pompe de Rezervorul de egalizare serveºte în principal noroi ºi dus direct în digestorul de nãmol la egalizarea hidraulicã a apei în orele de aerob care are un volum util de 225 m3. vârf (dimineaþa, seara) ºi în acelaºi timp, ca În interiorul digestorului, nãmolul rezervor necesar de stocare a apei pentru va fi stabilizat prin activitate biologicã purificarea cu biofiltru. Rezervorul este aerobã. În urma procesului de stabilizare echipat cu un dispozitiv scufundat de rezultã un nãmol biologic fãrã miros mixare. (inodor) ºi nedãunãtor. Intrarea oxigenului

Din rezervorul de egalizare, filtrul necesar activitãþii biologice din interiorul biologic cu flux aerat AQUABIOflux® (cu digestorului se realizeazã printr-un proces diametrul de 3,40 m) este adus, prin de aerare cu bule fine. pompele de alimentare, de la fundul Din digestor, nãmolul stabilizat este luat rezervorului spre partea superioarã. prin conducte de aspirare ºi dus spre Biofiltrul este umplut cu un mediu de suport dispozitivul de deshidratare a nãmolului natural (argilã arsã granulatã cu dimensiuni (presã cu ºurub). Prin deshidratarea de 2 pânã la 5 mm). Pe acest mediu special, nãmolului, cantitatea de nãmol produs este se dezvol tã microorganisme care diminuatã foarte mult. degradeazã ºi eliminã poluanþii din apele reziduale pânã la nivelele limitã cerute de activitatea biologicã (Eliminarea BOD, Nitrificarea, Denitrificarea ºi Filtrare). In vederea asigurãrii intrãrii oxigenului necesar activitãþii biologice, biofiltrul este aerat prin intermediul compresoarelor de aer.

Dupã un anumit timp de operare (24 pânã la 48 de ore) sau în cazul în care presiunea de intrare a filtrului creºte la o anumitã valoare, biofiltrul este curãþat

Încãrcari hidraulice la intrarea în instalaþie

Unit

Valoare

Afluxul maxim zilnic

m³/d

875

Afluxul mediu zilnic

m³/d

310

Debitul maxim pe orã

m³/h

37

Valori de admisie (intrare) hidraulice

Primãria CORNUConstruie?te pentru viitor !

morala. Datorita starii tehnice precare, nu Reabilitare retea de alimentare mai erau respectate standardele privind cu apacerintele de igiena si sanatate a populatiei.

Reteaua de alimentare cu apa Avariile pe acest tronson de retea propusa pentru reabilitare este amplasata pe erau frecvente si din aceasta cauza se strada Mihai Viteazul, intre Pod Valea Rea si produceau pierderi semnificative de apa si Strada Independentei. Aceasta are o implicit intreruperi frecvente ale alimentarii lungime de aproximativ 900 m si este cu apa. Caminele de vane erau alcatuita din conducta de otel Ö6”. Pe subdimensionate, se colmatau frecvent, iar strada Mihai Vitezul conducta veche de apã vane l e de i zo l a r e sun t ap roape era din otel Ö6” are o vechime de nefunctionale. Pentru satisfacerea nevoilor aproximativ 30 ani si nu mai corespundea de igiena prevazute in normele in vigoare, din punct de vedere tehnic, prezentand se impune racordarea gospodariilor la astfel un grad ridicat de uzura fizica si reteaua de apa reabilitata.

sporit de carburanþi, efecte negative asupra Imbunatatirea retelei de drumuri autovehiculelor, timp sporit de deplasare, de interes localpericol de producere a accidentelor, etc.

Tinând cont ºi cã zona menþionatã Avand in vederea ca realizarea este în plinã dezvoltare, cu efecte

retelei de canalizare si reabilitarea retelei de importante asupra evoluþiei traficului de apa implica desfacerea si refacerea perspectivã apare ca absolut necesara ºi sistemului rutier existent, apare ca necesara oportuna reabilitarea strãzii Mihai Viteazu si imbunatatire retelei de drumuri de interes între km 0+000,00 ºi km 1+016,19, local, prin reabilitarea strazii Mihai Viteazu, concomitent cu realizarea sistemului de intr-o prima etapa. canalizare pe aceasta strada.Sistemul rutier al strãziiMihai Viteazu se Reabilitarea strãzii Mihai Viteazul afla într-o stare mediocrã ºi rea de viabilitate (zona din Cornu de Sus a DC1) va conduce ºi se prezintã într-o stare avansatã de uzurã. la îmbunãtãþirea accesului la reþeaua de Creºterea în intensitate ºi tonaj pe osie a drumuri a comunei ºi judeþului, facilitând traficului rutier în zonã, precum ºi depãºirea accesul locuitorilor din zonã cãtre drumul duratei de serviciu a îmbrãcãminþii a dus la naþional DN 1, drumul judeþean DJ 205 G, depãºirea capacitãþii portante a sistemului gara Breaza, centrul administrativ, etc., rutier existent. îmbunãtãþirea stãrii de viabilitate, asigurând

Aceste degradãri s-au produs atât continuitatea circulaþiei rutiere ºi pietonale datoritã traficului generat de zonã ºi pe toatã durata anului în condiþii de efectului de îngheþ – dezgheþ, cât, mai ales, siguranþã ºi confort, îmbunãtãþind condiþiile datoritã depãºirii duratei de serviciu a de mediu prin reducerea noxelor (praf, îmbrãcãminþii, ceea ce conduce la zgomot, noroi, etc.) ºi reducând riscul de perturbãri în desfãºurarea traficului, producere a accidentelor.eliberãri de noxe în atmosferã, consum

Primãria CORNUConstruie?te pentru viitor !

participare a populaþiei rurale la viata Dotarea asezamintelor culturale in culturalã, ºi care impune ca desfãºurarea scopul conservarii specificului si activitãþii aºezãmintelor culturale sã fie

traditiilor locale centratã pe realizarea urmãtoarelor obiective:

Necesitatea realizãri proiectului - oferirea de produse ºi servicii propus rezultã din congruenþa a patru factori culturale diverse pentru satisfacerea imperativi nevoilor culturale comunitare, în scopul

- proiectul contribuie la atingerea creºterii gradului de acces ºi de participare a obiectivului general strategic al comunei ºi cetãþenilor la viaþa culturalã; anume la creºterea calitãþii vieþii în mediul - conse rva rea , p ro t e j a rea , rural, prin dotarea aºezãmintelor culturale. transmiterea, promovarea ºi punerea în Pe lângã realizarea unor proiecte de valoare a culturii tradiþionale ºi a dezvoltare a infrastructurii de bazã a patrimoniului cultural imaterial; localitãþii (drumuri, apa, canalizare, iluminat - educaþia permanentã si formarea public, etc.) strategia de dezvoltare a profesionalã continuã de interes comunitar localitãþii urmãreºte ºi valorificarea în afara sistemelor formale de educaþie. potenþialului rural, natural ºi etno-cultural - interesul tot mai mare arãtat de existent. locuitorii comunei de a participa la viaþa

- aplicarea legislaþiei în vigoare culturalã a localitãþii ºi de a consuma servicii privind organizarea ºi desfãºurarea culturale, care sunt, conform legii servicii de activitãþii aºezãmintelor culturale, care are utilitate publicã. Astfel, diversificarea ºi ca scop întãrirea rolului aºezãmintelor sporirea ofertei culturale din localitate este culturale ºi transformarea acestora în centre absolut necesarã, pentru a oferi unui public comunitare de acces la informaþie ºi culturã cât mai larg liberul acces la actul cultural ºi ºi de coeziune socialã, diversificarea ofertei valorile culturale. culturale, creºterea gradului de acces ºi de

Principalele deficienþe constatate sunt : cursuri ºi pentru alte instrumente : vioarã, nai, mandolinã, fluieraº, etc.

- lipsa echipamentelor de scenã, - lipsa costumelor populare pentru sunet, lumini ºi efecte speciale; aparaturã

ansamblurile populare care activeazã în foto, video pentru spectacolele susþinute de cadrul cãminului cultural. Pentru susþinerea formaþiile de muzicã ºi dansuri populare reprezentaþiilor artistice, atât la manifestãrile locale, precum ºi pentru artiºtii români ºi organizate pe scena cãminului cultural Cornu strãini invitaþi sã participe la festivalurile ºi cât ºi în alte localitãþi din þarã sau din alte acþiuni culturale organizate. strãinãtate, costumele populare au fost - necesitatea înlocuirii mobilierului, împrumutate de la instituþii de culturã din a draperiilor, cortinelor,etc. pentru: sãlile de oraºele învecinate; spectacol, sãlile de cursuri, repetiþii, camere

- lipsa totalã a instrumentelor de artiºti, cercul de teatru, etc. Dotãrile muzicale. În cadrul cãminului cultural s-au existente sunt mai vechi de 30 de ani; organizat prin contracte de colaborare cu mobilierul este învechit ºi degradat în cea profesori atestaþi cursuri de : acordeon, mai mare parte iar draperiile ºi cortinele de chitarã ºi orgã. Acestea se efectueazã cu scenã sunt deteriorate, rupte ºi decolorate. instrumente aduse de colaboratori. Cãminul - i n s u f i c i e n þ a v i t r i n e l o r cultural nu deþine nici un fel de instrumente expoziþionale pentru conservarea ºi punerea muzicale – însã copiii care frecventeazã în valoare a pieselor existente în muzeul cursurile ºi-au exprimat dorinþa de a urma hãrþilor ºi muzeul sãtesc.

Oportunitatea investiþiei

Strategia guvernamentalã post aderare acordã mediului rural o importanþã deosebitã din punctul de vedere al dezvoltãrii comunitãþilor rurale ºi al creºterii calitãþii vieþii, urmãrind pe termen lung diminuarea disparitãþilor dintre sat ºi oraº. Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintã o sursã importantã de dezvoltare la nivel local ºi naþional. Dezvoltarea ruralã durabilã nu se poate face fara dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea serviciilor, educatia si consumul cultural prin pãstrarea identitãþii culturale.

Aceste obiective au fost transpuse în Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã – Mãsura 322 - Renovarea ºi dezvoltarea satelor, îmbunãtãþirea serviciilor de bazã pentru economia ºi populaþia ruralã ºi punerea în valoare a moºtenirii rurale, prin care se susþin investiþiile de renovare, modernizare ºi dotarea aferentã aºezãmintelor culturale din localitãþile rurale.

Primãria comunei CornuBdl. Eroilir, nr. 750

tel.: 0244/367.461; fax: 0244/367.402

primariacornu@clicknet.ro

www.primariacornu.ro

ANTREPRENOR GENERAL :

S.C. CAST S.R.L

www.aquabiotec.com