Prima teorem se refer la centralitatea problemelor sociale:TEOREMA 1.De regul, in poziia de centralitate este plasat la unmoment dat o singur problem i mai rar cateva in acelai timp.(2006:19)O problem social poate avea o anumit dinamic in funcie de stadiilepe care le ocup.Astfel, poate avea o ascenden de la potenialitate/laten sprecentralitate dar i o descenden spre stadiile latente.Nici una din variante nupoate clasifica dac o problem social este negativ sau pozitiv, ci se potinterpreta factorii care determin aceast dinamic a problemelor sociale.Factori ce determin ascendena problemelor sociale.a)schimbarea importanei unor valori ceea ce determin agravareaproblemei i implicit creterea strii de ingrijorare din partea comunitii;b)apariia resurselor i a oportunitilor pentru soluionarea problemeisociale;c)creterea tensiunilor asociate prin explozii ale efectelor de regulnegative ale problemei sociale;Aceast asociere determin creterea voinei deaciona ceea ce favorizeaz ascensiunea problemei poteniale la stadiul demanifest i chiar de centralitate.d)stimularea creterii presiunilor interne prin mass-media, sindicate, culteetc.e)blocajele de sistem , ceea ce favorizeaz oportunitatea unor opozani dea redefini problema dar i implicit soluiile .TEOREMA 2:Trecerea unei probleme dintr-un stadiu preliminar in unulsuperior se produce datorit accenturii unor efecte adverse, cretereapresiunilor interne/externe, apariia unor noi oportuniti de aciune pentrusoluionarea respectivei probleme.(2006:21)Factori ce determin descendena problemelor sociale:In ceea ce privete evoluia descendent a unei probleme sociale estedeterminat de faptul c centralitatea problemei nu este de durat, aceastainvoluind spre stri inferioare de manifest i laten.Factori care determin involuia unei probleme sociale , ar fi:a)problema este soluionat in totalitate, motiv pentru care problema poatedispare, sau parial ceea ce-i scade din prioritate ;b)soluionarea problemei intampin rezistene pentru soluionare dinpartea instituiilor sistemului;c)soluionarea problemelor contravine valorilor unor grupuri mai puternice;d)rezistene provenite pe parcursul soluionrii problemelor sociale;e)o alt problem devine iminent prioritar i ocup locul central indefavoarea problemei iniiale.TEOREMA 3:Ascensiunea unei probleme sociale in poziia decentralitate impinge pe cea care ocupa aceast poziie in poziiiinferioare(2006:21)f)soluiile pentru rezolvarea problemei sunt nesatisfctoare, motiv pentrucare problema scade ca prioritate i trece spre laten.TEOREMA 4:O problem social plasat in centralitate/manifest , dupce ii epuizeaz capacitatea de a fi redus semnificativ prin efort, este trecutspre laten.(2006:22)Astfel, poziia de centralitate are tendina de a nu rmane niciodatneocupat.TEOREMA 5: Legea Golul atrage plinul-:scoaterea unei probleme dinpoziie de centralitate tinde s atrag in aceast poziie o altproblem.(2006:22)Fa de identificarea problemelor sociale apare o alt intrebare:in cemsur o colectivitate este capabil s realizeze o diagnoz corect aproblemelor sociale.Pot fi identificate dou tipuri de probleme sociale: Probleme-stare, (cderea economiei, rzboi , cataclisme, conflictela nivelul comunitii sau care afecteaz comunitatea, etc.)care suntcontientizate de regul adecvat la nivelul populaiei; Probleme-cauz, care se refer la factorii care determin apariiaproblemelor respective.De la nivelul problemelor cauz pot aprea distorsiuni in identificareaadecvat a problemelor sociale .Aceste distorsiuni apar i sunt alimentate demeninerea situaiei de criz.Este identificat o funcie compensatorie pentru c ofer o relaxare astresului social prin identificarea unor cauze iluzorii, false, pentru colectivitateanecunosctoare.Pe acest fond, al lipsei de cunoatere i inelegere a problemelor sociale,populaia poate fi lesne manipulat.Astfel, formularea distorsionat a problemelorsociale poate deveni instrumentul manipulrii unor actori sociali.TEOREMA 6:Pe un deficit de cunoatere a cauzelor problem-stare,formularea problemelor cauz poate deveni instrument al manipulrii de ctreactorii sociali, un instrument de lupt politic, dar i un mecanism de absorbie a incertitiudinii , in jurul profundelor frustrri i temeri colective.(2006:24)