prietenii contabilitatii - senior expert...

Prietenii Contabilităţii

Publicaţie electronică de contabilitate si fiscalitate

pentru un buget redus

Nr. 1 / 03 Ianuarie 2014

Marca Prietenii Contabilitatii este marca supusa inregistrarii la OSIM

Cabinet consultant fiscal Benta Adrian, Office: Str. Aleea Posada, nr. 8, bl. 31, sc. 2, et. 1, ap. 19, cod postal

051414, Sector 5, Bucuresti Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760

Revistă saptămânală transmisă electronic în fiecare miercuri.

Senior Expert

ISSN 2343 - 8460 ISSN-L 2343 - 8460

Prietenii Contabilității – Senior Expert

Cuprins

1. Noi modificări legislative din domeniul financiar contabil, explicate de specialiști;

2. Monografii contabile, 3 situaţii analizate de specialiști; Monografie contabilă privind valorificarea

inventarului efectuat la data de 31 decembrie 2013 - provizioane pentru deprecierea stocului de marfă, stocuri greu vandabile, imputarea unei sume lipsă în gestiune.

Monografie contabilă reevaluare clădire la data de 31 decembrie 2013, cu diminuarea valorii, urmată în anul următor de o creştere a valorii.

Monografie contabilă ajustare TVA autoturism donat la o fundaţie, TVA la alte bunuri decât cele de capital. Diferenţa dintre donaţie şi dar manual, conform art. 1011 din Codul civil.

3. Soluții de consultanță contabilă, 3 spețe analizate de specialiști; Cum constituim o unitate protejată? De ce aspecte

trebuie să ţinem cont? Tratamentul contabil al reviziilor anuale efectuate la

utilajele de producţie. Analiză comparată prevederi aplicabile de la 01 ianuarie 2014, faţă de prevederile existente anterior.

O nouă procedură contabilă privind corelarea cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile din subvenţii aplicabilă de la 01 ianuarie 2014.

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Cuprins

4. Soluții de consultanță și optimizare fiscală, 3 spețe

analizate de redacție; În ce condiţii se beneficiază de scutirea la impozitul

pe dobânzi şi revedenţe plătite unor nerezidenţi începând cu 01 ianuarie 2014?

Se mai impune ajustarea TVA la bunurile de capital când la achiziţie s-a dedus TVA în procent de 50%?

Cum se refacturează asigurările în cadrul contractelor de leasing, asigurări suportate de finanţator şi refacturate către utilizator?

5. Subiecte de interes actual din activitatea financiar - contabilă, legislație comentată. Întocmirea situațiilor financiare anuale; Despre formularul 012 şi declararea anuală a

impozitului pe profit, cu efectuarea de plăți trimestriale anticipate egale. Termen opţiune 31 ianuarie.

6. Adresa cabinetului/echipa redacțională.



Capitolul I - Noi modificări legislative

Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte normative (click pe denumirea actului normativ pentru a-l deschide):

Ordin ANAF nr. 3806 din 17 Decembrie 2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0833 din 24 decembrie 2013 - Ordin pentru modificarea anexelor nr. 1-3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/ prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/ prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA

HG nr. 1070 din 11 Decembrie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0831 din 24 decembrie 2013 - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.235/2010 privind aprobarea realizării Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar


http://itva.ro/documents/Ordin3806per2013.pdf

































































































































































http://itva.ro/documents/HG1070per2013.pdf





























































































OMFP nr. 2060 din 23 Decembrie 2013 publicat

în Monitorul Oficial nr. 0836 din 24 decembrie 2013 - Ordin privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii ianuarie 2014

Legea nr. 377 din 19 Decembrie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0826 din 23 decembrie 2013 - Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/ 2010

Principalele modificări aduse de aceste acte normative sunt:

I. Ordin ANAF nr. 3806/2013 aduce începând cu anul 2014, o uşoară modificare a instrucţiunilor de completare a declaraţiei informative 394 privind achiziţiile şi livrările pe teritoriul naţional, efectuate între persoane înregistrate în scopuri de TVA.

II. Modificarea constă în schimbarea nomenclaturii combinate pentru cerealele şi plantele tehnice, supuse măsurii de taxare inversă, când livrarea se efectuează între două persoane înregistrate în scopuri de TVA în România. În rest, nu sunt modificări cu privire la procedura de depunere


http://itva.ro/documents/OMFP2060per2013.pdf



















































































http://itva.ro/documents/Lege377per2013.pdf
































































a declaraţiei.

III. Mai reţinem faptul că noul ordin menţine scutirea la declarare până la data de 31 decembrie 2014 a bonurilor fiscale ce îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate.

Declaraţia informativă 394 se depune până pe data de 25 a lunii următoare ( lună sau trimestru, după caz, în funcţie de perioada fiscală avută de contribuabil), fie prin transmiterea electronică, fie la registratura ANAF sau cu poşta.

IV. În declaraţie se vor raporta achiziţiile şi livrările de bunuri / prestările de servicii pentru care au fost primite / emise facturi, inclusiv cele supuse măsurii de taxare inversă, inclusiv cele pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare şi inclusiv pentru facturile de avans. Nu se declară autofacturile în declaraţia 394.

V. Reţinem şi faptul că ordinul menţine obligaţia depunerii declaraţiei numai pentru perioada fiscală când există livrări/achiziţii efectuate între persoane înregistrate în scopuri de TVA, iar declaraţia nu se depune pentru perioadele când nu au existat astfel de achiziţii/livrări.



VI. HG nr. 1070/2013 reglementează plata impozitelor şi taxelor utilizând cardurile bancare Sunt două prevederi principale ale modificării reglementate de prezenta hotărâre, astfel: 1) instituţiile publice ce vor încasa taxe şi impozite trebuie să îşi adapteze tehnologiile astfel încât să poată accepta toate mijloacele de plată online – internet banking, mobile banking etc., iar dacă plătitorii de taxe şi impozite decid achitarea sumelor prin cardul bancar, instituţia publică are obligaţia să selecteze o bancă prin care se vor efectua transferurile; 2) o a doua implicaţie este de natură financiară, respectiv comisioanele percepute de furnizorii de servicii vor fi suportate astfel: a. de către plătitor, pentru comisioanele

percepute la plată de către furnizorul de servicii al acestuia ( comisioanele băncii proprii sunt suportate de acesta);

b. de către beneficiarul plăţii, pentru comisioanele aferente serviciilor de plată, percepute de furnizorul de servicii al instituţiei publice – comisioanele aferente băncii cu care instituţia publică îşi desfăşoară activitatea, sunt suportate de instituţia publică.

VII. În termen de 45 de zile, prin ordin comun al



Ministrului Finanţelor Publice, Ministrului Comunicaţiilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor, se va adopta procedura efectivă de transpunere în practică a acestei hotărâri.

VIII.Prin OMFP nr. 2060/2013 se aprobă pentru luna ianuarie 2014 prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.030 milioane lei, din care 230 milioane lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei, iar metoda de vânzare este licitaţia, adjudecarea făcându-se după metoda cu preţ multiplu.

IX. Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice, iar ofertele de cumpărare pot fi competitive şi necompetitive.

Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit. Oferte de cumpărare



necompetitive se acceptă într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni.

Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

X. Ofertele de cumpărare se transmit la BNR ce are calitatea de administrator al pieţei primare, în ziua licitaţiei, iar rezultatul se va stabilii în aceeaşi zi şi va fi dat publicităţii.

XI. Tot prin acest ordin, se anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5, 10 şi 15 ani, precum şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON).

Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora, iar valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de



stat de tip benchmark este de 10.000 lei.

XII. Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. În acest caz, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

La licitaţiile de referinţă, ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive, iar numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

XIII. Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă. În acest caz, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Pentru SSON, ofertele de cumpărare sunt necompetitive şi pot fi depuse exclusiv de dealerii primari. Valoarea ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi de minimum 10.000 lei.

XIV.Ofertele de cumpărare se transmit la BNR, care acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al



sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, iar rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

XV. Legea nr. 377/2013 modifică punctual Legea responsabilităţii fiscal bugetare nr. 69/2010, act normativ ce a introdus câteva restricţii cu privire la deficitele bugetare.

Selectăm câteva aspecte considerate de noi interesante, după cum urmează: datoria publică a României calculată conform

metodologiei UE nu va depăşii 60% din produsul intern brut;

dacă datoria publică este între 45% şi 55% din produsul intern brut, se stabileşte un grafic de măsuri de diminuare şi îngheţare a cheltuielilor bugetare.

XVI.Dintre aceste măsuri amintim: îngheţarea cheltuielilor cu salariile din sistemul

public; adoptarea unui program guvernamental de

reducere a datoriei publice. dacă datoria publică depăşeşte 60% din

produsul intern brut, devine urgentă şi



imperativă aplicarea măsurilor de reducere a datoriei publice, atât prin reducerea cheltuielilor publice, cât şi prin alte măsuri fiscale.

XVII.Legea introduce şi diverse măsuri punctuale, cum ar fi corectarea eventualelor diferenţe de opinie între prognozele consiliului fiscal şi prognozele Guvernului cu privire la evoluţia macroeconomică a ţării.



Capitolul II – Monografii contabile

I. Monografie contabilă privind valorificarea inventarului efectuat la data de 31 decembrie 2013 - provizioane pentru deprecierea stocului de marfă, stocuri greu vandabile, imputarea unei sume lipsă în gestiune.

Cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului efectuat la data de 31 decembrie 2013 la societatea Depozitul de Mărfuri SRL, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA în România, ce aplică sistemul cu exigibilitate normală a TVA, plătitoare de impozit pe profit, se constată că în depozitul societăţii se află trei tipuri de mărfuri, după cum urmează: a. pentru mărfuri ce au costul de achiziţie de

20.000 lei, stocurile sunt greu vandabile, iar preţul de revânzare este de 80% din costul de achiziţie;

b. pentru mărfuri ce au costul de achiziţie de 40.000 lei pentru care s-a dedus TVA, se constată o degradare cantitativă şi calitativă în procent de 100%, degradare neimputabilă. Societatea apelează la un prestator de servicii autorizat ce preia în mod gratuit toate deşeurile provenite, eliberează societăţii dovezi de distrugere şi reciclare conformă cu procedurile de mediu.



c. pentru mărfuri în valoare de 30.000 lei plus

TVA, se constată o degradare intregrală a acestora, degradare datorată gestionarului ce îşi recunoaşte vina; costul de înlocuire al mărfii este de 32.000 lei plus TVA, sumă imputată gestionarului. Stocurile nu sunt asigurate. Care este monografia contabilă aplicabilă

acestor situaţii?

Ca şi observaţie cu caracter general, procedura inventarierii este adoptată de OMFP nr. 2861/2009 privind inventarierea.

Notă: evaluarea stocului de active circulante şi prezentarea acestuia în situaţiile financiare anuale se efectuează la valoarea cea mai mică între costul istoric de achiziţie şi valoarea de realizare ( valorificare conform pct. 166 din OMFP nr. 3055/2009, privind contabilitatea).

Astfel, stocurile trebuie să se reflecte în situaţiile financiare anuale cu valoarea de 16.000 lei. În situaţia de faţă, societatea va constata o depreciere de 4.000 lei a stocului de active circulante.

Înregistrare contabilă privind ajustarea deprecierii: 6814 «Cheltuieli de exploatare privind



ajustările pentru deprecierea activelor circulante» = 397 «Ajustări pentru deprecierea mărfurilor» cu suma de 4.000 lei.

Foarte important: cheltuiala cu deprecierea este nedeductibilă fiscal la determinarea impozitului pe profit deoarece nu este prevăzută de art. 22 Provizioane şi rezerve din Codul fiscal.

Pentru suma de 40.000 lei, reprezentând stocuri degradate şi neimputabile, societatea înregistrează în evidenţa contabilă scăderea din gestiune a acestora.

Înregistrări contabile: 607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371

“Mărfuri” cu suma de 40.000 lei.

Foarte important: având în vedere faptul că stocul nu este asigurat, cheltuiala este nedeductibilă fiscal la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.

Din punct de vedere fiscal, se impune analiza ajustării TVA dedus la achiziţia stocului, conform normelor de aplicare pentru art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

Nu se va efectua ajustarea taxei deductibile



dacă sunt îndeplinite condiţiile din normele de aplicare, regăsite la pct. 53 alin. (10) – (11) din HG nr. 44/2004, respectiv: se constată că degradarea calitativă a avut loc

din cauze obiective, dovedite cu documente; bunurile au fost distruse.

În cazul nostru de faţă, societatea face dovada acestor condiţii şi nu se impune ajustarea TVA dedus la achiziţia stocului.

Cu privire la mărfurile imputate, prevederile normative de la pct. 40 alin. (2) din OMFP nr. 2861/2009, stabilesc că imputarea se efectuează la valoarea de înlocuire, respectiv la valoarea de 32.000 lei plus TVA, adică la valoarea de 39.680 lei. Imputaţia nu mai conduce la colectarea de TVA începând cu februarie 2013, dar se va ajusta TVA dedus la achiziţia stocurilor.

Scăderea din gestiune a stocului se efectuează prin articolul contabil: 607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371

“Mărfuri” cu suma de 30.000 lei.

Foarte important: în ce priveşte suma imputată gestionarului, aceasta este o operaţie economică scutită de TVA, începând cu anul 2013, însă se



necesită ajustarea TVA dedus iniţial, conform norme pentru art. 148 din Codul fiscal, regăsite la pct. 53 alin. (6) lit. d) din HG nr. 44/2004.

Înregistrare contabilă imputaţie: 461 “Debitori diverşi” = 758 “Alte venituri din

exploatare” cu suma de 39.680 lei.

Ajustarea TVA dedus la achiziţia mărfurilor se înregistrează prin articolul contabil: 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” = 4426

„TVA deductibilă” cu suma de 30.000 lei x 24% = 7.200 lei.

II. Monografie contabilă reevaluare clădire la data de 31 decembrie 2013, cu diminuarea valorii, urmată în anul următor de o creştere a valorii.

În decembrie 2011, o societate comercială, persoană juridică română, achiziţionează o clădire de birouri, pentru desfăşurarea activităţii principale unde se desfăşoară activitatea de intermedieri în comerţ. Valoarea clădirii este de 600.000 lei, durata normată de amortizare stabilită de societate este de 50 ani, amortizată în metoda lineară, şi corespunde o amortizare lunară de 1.000 lei, ce a început cu ianuarie 2010.



În decembrie 2013, se reevaluează clădirea, iar

valoarea reevaluată este de 500.000 lei. Reţinem că aceasta este o reevaluare ce conduce la o valoare mai mică decât costul iniţial de achiziţie. Observăm că la data reevaluării a fost calculată amortizare pentru 2 ani, respectiv suma de 24.000 lei.

Care este monografia contabilă aplicabilă acestei situaţii?

Ca şi regulă generală, entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, conform prevederilor cap. 8.2.5 Reguli de evaluare alternativă din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele două moduri: a. recalculată proporțional cu schimbarea valorii

contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;

b. eliminată din valoarea contabilă brută a activului și valoarea netă, determinată în urma



corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piață.

Foarte important: dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

Dacă rezultatul reevaluării este o creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: ca o creștere a rezervei din reevaluare, dacă nu

a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau

ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ.

Notă: trebuie să ţinem cont şi de implicaţiile



fiscale privind baza impozabilă pentru taxele locale, conform art. 253 din Codul fiscal, ce stabileşte următoarele procente de impozitare în cazul clădirilor reevaluate şi nereevaluate datorate de persoane juridice, după cum urmează: 1) cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv; 2) în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între: a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost

reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă;

b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă .

Monografie contabilă: Achiziţie clădire: 212 “Construcţii” = 404 “Furnizori de

imobilizări” cu suma de 600.000 lei.

Înregistrare contabilă reevaluare la luna decembrie 2013: 1. eliminarea amortizării existente din valoarea



activului: 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212

“Construcţii” cu suma de 24.000 lei 2. înregistrare cheltuiala cu deprecierea activului: 6813 "Cheltuieli de exploatare privind

ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor" = 212 “Construcţii” cu suma de 76.000 lei.

Notă: această cheltuială este nedeductibilă la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. ş) din Codul fiscal.

Începând cu ianuarie 2014, amortizarea contabilă lunară este 500.000 lei / 48 ani / 12 luni = 868 lei / lună. Practic, în acest moment, valoarea din evidenţa contabilă este egală cu valoarea din raportul de evaluare, sumă ce se va declara până pe 30 ianuarie 2014 la Direcţia de impozite şi taxe locale.

Analizăm tratamentul amortizării fiscale, având în vedere prevederile de la art. 7 alin. (1) pct. 33 lit. c) ultima teză din Codul fiscal, ce defineşte valoarea fiscală rezultată în urma reevaluării, după cum urmează: "în situaţia reevaluării terenurilor care

determină o descreştere a valorii acestora sub



costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;”.

De reţinut: legiuitorul menţine din punct de vedere fiscal amortizarea fiscală la costul de achiziţie sau producţie, când s-a efectuat o reevaluare ce conduce la diminuarea valorii activului.

Acest lucru înseamnă că pe parcursul anului 2014, amortizarea înregistrată în contabililitate este suma de 868 lei x 12 luni = 10.416 lei.

Amortizarea fiscală este de 1.000 lei (corespunzător costului iniţial de achiziţie) x 12 luni = 12.000 lei.

Practic, în declaraţia 101 pentru anul 2014, amortizarea fiscală va fi înregistrată ca o sumă deductibilă în valoare de 12.000 lei, iar amortizarea contabilă ca o sumă nedeductibilă de 10.416 lei.

La finele anului 2014, se reevaluează activul, la valoarea de 650.000 lei, reprezentând o creştere a valorii activului.



Înregistrări contabile: 1. eliminarea amortizării existente din valoarea activului: 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212

“Construcţii” cu suma de 10.416 lei 2. reluarea în venituri suma corespunzătoare cheltuielii din reevaluarea din anul precedent: 212 “Construcţii” = 7813 "Venituri din ajustari

pentru deprecierea imobilizarilor" cu suma de 76.000 lei.

Notă: acest venit este neimpozabil la determinarea impozitului pe profit, fiind o reluare de cheltuială nedeductibilă, conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal. 3. constituim rezervă din reevaluare: 212 “Construcţii” = 105 «Rezerva din

reevaluare» cu suma de 84.416 lei.

III. Monografie contabilă ajustare TVA autoturism donat la o fundaţie, TVA la alte bunuri decât cele de capital. Diferenţa dintre donaţie şi dar manual, conform art. 1011 din Codul civil.

Societatea Servicii Curierat SRL, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA în România, a achiziţionat în luna iunie 2011 un autoturism în valoare de 30.000 lei plus TVA 24%.



Societatea stabileşte ca durată de amortizare fiscală perioada de 4 ani. Prin natura activităţii, acest autoturism a fost utilizat în mod exclusiv în scopuri ce dau dreptul la deducere a TVA.

În luna mai 2014, societatea donează acest autoturism spitalului din localitate, ce îl va folosi pe post de ambulanţă.

Care este monografia contabilă aplicabilă? Potrivit art. 149 din Codul fiscal, sunt considerate bunuri de capital activele ce au o durată de amortizare fiscală mai mare de 5 ani. Acest lucru înseamnă că acele active ce sunt supuse amortizării, dar cu o durată mai mică de 5 ani corespund noţiunii de alte bunuri decât cele de capital, conform art. 148 din Codul fiscal.

Noţiunea este foarte importantă din punctul de vedere al ajustării TVA, respectiv la data la care bunurile nu mai sunt utilizate în activităţi economice, pentru alte bunuri decât cele de capital, se ajustează TVA la valoarea neamortizată, conform norme de aplicare pentru art. 148 din Codul fiscal.

Achiziţie autoturism în iunie 2011: 2133 „Mijloace de transport” = 404 „Furnizori

de imobilizări” cu suma de 30.000 lei



4426 „TVA deductibilă” 404 „Furnizori de imobilizări” cu suma de 30.000 lei x 24% = 7.200 lei.

Notă: la achiziţia autoturismului, societatea deduce integral TVA, întrucând acesta va fi utilizat în mod exclusiv în activităţi economice, respectiv în activităţi de curierat, conform art. 145^1 din Codul fiscal.

Înregistrare amortizare lunară: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind

amortizările” = 2813 „Amortizarea mijloacelor de transport” cu suma de 30000 lei / 4 ani / 12 luni = 625 lei.

La data donaţiei, valoarea amortizată a autoturismului este de 625 lei x 34 luni = 21.250 lei, iar valoarea neamortizată este de 8.750 lei.

Pentru valoarea neamortizată se impune ajustarea TVA dedus iniţial la achiziţie, ce se înregistrează prin articolul contabil: 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” = 4426

„TVA deductibilă” cu suma de 8.750 x 24% = 2.100 lei.

Notă: societatea va emite o autofactură pentru



această ajustare a TVA.

Scăderea din gestiune a autoturismului: 6582 „Cheltuieli cu donaţii” = 2133 „Mijloace

de transport” cu valoarea neamortizată, respectiv suma de 8.750 lei

2813 „Amortizarea mijloacelor de transport” = 2133 „Mijloace de transport” cu valoarea amortizării, respectiv 21.250 lei.

Trebuie să ţinem cont în această situaţie şi de câteva aspecte reglementate de Codul civil, adoptat de Legea nr. 287/2009, respectiv: donaţia trebuie consemnată într-un contract

de donaţie, semnat într-o formă autentică, în faţa notarului public, conform art. 1011 alin. (1) din Codul civil;

fac excepţie darurile manuale, considerate ca şi donaţii de bunuri cu valoare de până la 25.000 lei.

De reţinut: un contract de dar manual este un contract unilateral, prin care o persoană donează un bun sau o sumă de bani de până la 25.000 lei, iar contractul nu este obligatoriu de semnat în formă autentică pentru a fi opozabil terţilor.



Capitolul III – Soluții de consultanță contabilă

I. Este obligatorie întocmirea unui acord de 1. Cum constituim o unitate protejată? De ce aspecte trebuie să ţinem cont?

Cadrul normativ general privind înfiinţarea unei societăţi protejate este dat de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată cu modificări, însă aceasta trebuie să respecte şi următoarele proceduri: a) prevederile stabilite de Legea nr. 448/2006

privind protecţia persoanelor cu handicap; b) Ordinul Ministrului Muncii şi Familiei nr.

1372/2010 privind procedura efectivă de autorizare ca unitate protejată.

În principal, se necesită ca minim 30% din salariaţii unitatii protejate să fie persoane cu handicap. Avantajul fiscal imediat al unităţii protejate constă în faptul că ceilalţi operatori economici pot achiziţiona bunuri şi servicii produse de această unitate protejată, în loc să plătească la buget contribuţia pentru neîncadrarea persoanelor cu handicap.

De exemplu, dacă un operator economic datorează la buget pentru neîncadrare de persoane cu handicap o sumă de 1.000 lei, acesta poate să



opteze fie pentru plata sumei la buget, fie pentru achiziţia de bunuri şi servicii produse de o unitate protejată. Cu siguranţă, a doua situaţie este cea mai convenabilă.

Din punct de vedere fiscal, această societate poate fi plătitoare de impozit pe profit sau plătitoare de impozitul pe venitul microîntreprinderii.

Din punctul de vedere al TVA, unitatea protejată este o persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA, iar la depăşirea plafonului cifrei de afaceri de 220.000 lei, are obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA şi respectă reglementările privind TVA. II. Tratamentul contabil al reviziilor anuale efectuate la utilajele de producţie. Analiză comparată prevederi aplicabile de la 01 ianuarie 2014, faţă de prevederile existente anterior.

Societatea ALFA SRL, persoană juridică română, conduce contabilitatea conform OMFP nr. 3055/ 2009 privind contabilitatea şi deţine un utilaj de producţie pentru care se efectuează revizia anuală în luna ianuarie. În anul 2014, furnizorul de servicii tehnice ce efetuează revizia emite o factură de 8.000 lei + TVA 24%. Ce tratament contabil va aplica societatea în anul 2014 cu privire la aceste revizii?



Din punctul de vedere al scopului cheltuielii, observăm că o revizie generală, chiar dacă nu îmbunătăţeşte parametrii tehnici ai echipamentului are ca efect menţinerea capacităţii tehnologice a acestuia, cel puţin pe durata estimată a următorului an, până la următoarea revizie.

Din punct de vedere contabil, până la data de 31 decembrie 2013, această revizie are caracterul de cheltuială a perioadei şi o vom regăsii în contul de profit sau pierdere, conform pct. 107 din OMFP nr. 3055/2009.

Începând cu 01 ianuarie 2014, prin OMFP nr. 1898/2013, se modifică pct. 107 din OMFP nr. 3055/2009, din care prezentăm un extras astfel: „(1) (...)Costurile întreţinerii zilnice sunt

reprezentate, în principal, de costurile cu manopera şi materiale consumabile. Scopul acestor cheltuieli îl constituie reparaţiile şi întreţinerea curente ale elementului de imobilizări corporale.

(2) Cheltuielile cu lucrările de reparaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1), efectuate potrivit condiţiilor tehnice de exploatare a activelor respective, care au ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici sau sunt



indispensabile, la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării activelor la parametrii normali se includ în valoarea activului respectiv. Cheltuielile cu reparaţiile includ, de exemplu, sumele facturate de furnizori pentru lucrările efectuate sau valoarea manoperei şi consumurilor de stocuri, amortizarea şi alte cheltuieli atribuibile în cazul lucrărilor executate în regie proprie. Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere.”

Observăm că entitatea nu va mai contabiliza cheltuielile cu reviziile anuale pe seama contului de profit şi pierdere, ci le va înregistra în valoarea activului imobilizat. Începând cu luna următoare, societatea va recalcula amortizarea lunară, pe durata rămasă.

Înregistrare contabilă: 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”

= 404 „Furnizori de imobilizări” cu suma de 8.000 lei, la data facturii

2131 „Echipamente, utilaje” = 231 „Imobilizări



corporale în curs de execuţie” cu 8.000 lei, la data Procesului verbal de recepţie a reviziei.

III. O nouă procedură contabilă privind corelarea cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile din subvenţii aplicabilă de la 01 ianuarie 2014.

Societatea ALFA SRL, persoană juridică română, semnează în luna ianuarie 2014, un contract de finanţare POSDRU ( dezvoltarea resurselor umane) în sumă de 10.000 lei. Această sumă reprezintă 50% dintr-un proiect la care societatea participă cu o finanţare de 50% în sumă de 10.000 lei. În lunile ianuarie şi februarie 2014 se efectuează instruirile personalului, se întocmeşte documentaţia justificativă şi se prezintă cererea de finanţare. În data de 10 martie 2014, se primeşte subvenţia de 10.000 lei prin transfer bancar. Ce procedură contabilă este aplicabilă începând cu luna ianuarie 2014 pentru această subvenţie, din punctul de vedere al conectării veniturilor la cheltuieli? Prin OMFP nr. 1898/2013, s-a introdus un nou temei normativ, respectiv pct. 235^2 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, ce reglementează următoarea procedură aplicabilă din ianuarie 2014 pentru subvenţii:



„Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii se ţine distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanţare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi situaţii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect. (2) Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se procedează astfel: 1. din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere: în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor; la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;

2. din punctul de vedere al bilanţului: creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă; periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe



baza altor documente prin care se stabilesc şi aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii.”

Observăm aşadar că modificarea fundamentală constă în recunoaşterea la venituri a cheltuielilor finanţate din subvenţie, chiar dacă aceasta nu este încasată, în luna în care cheltuielile au fost efectuate.

Înregistrări contabile: 1. semnarea contractului de finanţare: 445 „Subvenţii” = 475 „Subvenţii pentru

investiţii” cu suma de 10.000 lei 2. efectuarea cheltuielilor finanţate prin proiect: 628 „Cheltuieli cu alte servicii executate de

terţi” = 401 „Furnizori” cu suma de 20.000 lei 3. virarea subvenţiei la venituri: 475 „Subvenţii pentru investiţii” = 7584 „Venituri

din subvenţii pentru investiţii” cu 10.000 lei 4. încasarea subvenţiei: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenţii”

cu suma de 10.000 lei.

De reţinut: dacă cererea de finanţare se va aproba pe o altă sumă, mai mică decât cea iniţială, se procedează la ajustarea venitului din subvenţie.



Capitolul IV – Soluţii de consultanţă şi optimizare fiscală

I. În ce condiţii se beneficiază de scutirea la impozitul pe dobânzi şi revedenţe plătite unor nerezidenţi începând cu 01 ianuarie 2014?

Începând cu 01 ianuarie 2014, prin OG nr. 102/ 2013, se modifică art. 117 lit. j) din Codul fiscal, prin care se stabileşte că sunt scutite de impozit veniturile din dobânzi şi revedenţe care intră sub incidenţa capitolului IV din prezentul titlu al Codului fiscal.

Ce reprezintă acest fapt? Capitolul IV din Titlul V Impozitul datorat de nerezidenţi în România din Codul fiscal reflectă impozitarea tranzacţiilor cu redevenţe şi dobânzi realizate între întreprinderi asociate, iar temeiul normativ este dat de art. 124^18 – art. 124^27 din Codul fiscal.

Când o întreprindere este asociată altei întreprinderi? O întreprindere este asociată unei alte întreprinderi dacă, cel puţin: prima întreprindere are o participare minimă

directă de 25% în capitalul celei de-a doua întreprinderi; sau

cea de-a doua întreprindere are o participare



minimă directă de 25% în capitalul primei întreprinderi; sau

o întreprindere terţă are o participare minimă directă de 25% atât în capitalul primei companii, cât şi în al celei de-a doua.

Foarte important: participările în capitalul social trebuie să fie deţinute numai la întreprinderile rezidente pe teritoriul Comunităţii Europene.

Pentru a fi considerate întreprinderi asociate, perioadele de participare la capitalul social al celeilalte societăţi trebuie să fie menţinut o perioadă neîntreruptă de cel puţin doi ani, conform art. 124^18 alin. (10) şi (11) din Codul fiscal.

În aceste condiţii, se poate beneficia de scutire la impozitul pe dobânzi şi redevenţe plătite către nerezidenţi. Desigur, se presupune că rezidentul este beneficiarul efectiv al dobânzii sau al redevenţei.



II. Se mai impune ajustarea TVA la bunurile de capital când la achiziţie s-a dedus TVA în procent de 50%?

În luna iulie 2012, societatea Prietenii Contabilităţii SRL, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA, a achiziţionat un autoturism în valoare de 50.000 lei + TVA 24%. Datorită faptului că acest mijloc de transport nu a fost utilizat integral în activităţi economice, la data achiziţiei, societatea a dedus numai 50% din TVA, conform art. 145^1 din Codul fiscal. Durata normată de funcţionare a mijlocului fix a fost stabilită la 6 ani. În luna februarie 2014, societatea donează acest mijloc de transport la o fundaţie ce are ca obiect de activitate promovarea tinerilor talentaţi la matematică. Are societatea obligaţia ajustării TVA pentru acest bun de capital? Temeiul normativ este dat de art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, ce va fi modificat de OG nr. 102/2013 începând cu 01 ianuarie 2014, după cum urmează: „La articolul 149 alineatul (4) litera a), punctul

1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1. integral sau parţial, pentru alte scopuri

decât activităţile economice, cu excepţia



bunurilor a căror achiziţie face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1.”

Potrivit art. 149 din Codul fiscal, pentru bunurile de capital la care s-a dedus TVA la achiziţie, se impune ajustarea TVA, când acestea nu mai sunt utilizate în activităţi economice.

Fac excepţie de la ajustare, începând cu 01 ianuarie 2014, bunurile pentru care la data achiziţiei, TVA a fost dedusă în procent de 50% pentru neutilizarea acestora în activităţi economice, conform art. 145^1 din Codul fiscal.

În concluzie, nu se impune ajustarea TVA pentru bunul din situaţia analizată, iar cititorii interesaţi ar trebui să urmărească această situaţie fiscală.



III. Cum se refacturează asigurările în cadrul contractelor de leasing, asigurări suportate de finanţator şi refacturate către utilizator?

Până la data de 31 decembrie 2013, normele de aplicare pentru art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, regăsite la pct. 35^1 alin. (2) din HG nr. 44/2004, stabilea faptul că beneficiază de scutire de TVA pentru servicii de asigurări numai societatea care suporta riscul de despăgubire în legătură cu activul asigurat.

Prin excepţie, toate refacturările de asigurări când cel care efectuează refacturarea nu suporta riscul de despăgubire, au fost considerate ca fiind în sfera TVA.

Începând cu 01 ianuarie 2014, art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, ce reglementează păţile în contul unui terţ, va avea următorul conţinut: „e)sumele achitate de o persoană impozabilă

în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, astfel cum s-a pronunţat Curtea



Europeană de Justiţie în Cauza C-224/11 BGŻ Leasing sp. z o.o., precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.”

Observăm aşadar că refacturarea asigurărilor este considerată ca o plată în contul unui terţ şi nu mai este supusă TVA. Reţinem acest fapt începând cu 01 ianuarie 2014, având în vedere multitudinea de contracte de leasing existente, respectiv că refacturarea asigurărilor este scutită de TVA.



Capitolul V- Informații de interes general Despre formularul 012 şi declararea anuală a impozitului pe profit, cu efectuarea de plăți trimestriale anticipate egale. Termen opţiune 31 ianuarie.

În Monitorul Oficial nr. 9 din 07.01.2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 1994 din 27 Decembrie 2012 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (012) „Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit”.��

Începând cu anul 2013, marea majoritate a contribuabililor plătitori de impozit pe profit poate opta pentru declararea anuală a impozitului pe profit, cu efectuarea de plăți trimestriale anticipate egale, conform art. 34 alin. (2) din Codul fiscal.

Reținem că acest sistem este unul opțional, aplicabil de persoanele interesate. Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal până la data de 31 ianuarie inclusiv.

Actul normativ amintit reglementează modelul şi conţinutul Formularului 012 “Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit” prin care



se comunică opțiunea către autoritățile fiscale.

Cine poate aplica sistemul ?

Sistemul poate fi aplicat de societățile comerciale române, indiferent de forma de organizare și de forma de proprietate.

Cum funcționează sistemul ?

Opțiunea efectuată este obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederii de revenire la sistemul obișnuit.

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum.

Cum se efectuează plata impozitului?

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din



impozitul pe profit datorat pentru anul precedent.

Suma este actualizată cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.

Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declarației privind impozitul pe profit.

Cine nu poate opta pentru sitemul de plăți anticipate?

Nu pot aplica sistemul plăților anticipate: organizațiile non-profit ce au obligația de a

declara și plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor ;

contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor și a plantelor tehnice, pomicultură și viticultură, creşterea cartofului, au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor;

contribuabilii prevăzuți la art. 13 lit. c) – e) din



Codul fiscal (persoane juridice străine ce dețin proprietăți imobiliare în România sau participații la capitalul social al persoanelor juridice române, asocierile fără personalitate juridică).

Cine nu mai poate aplica sistemul plăților anticipate?

Nu se aplică sistemul nici de către contribuabilii, care, în anul precedent, se aflau în una dintre următoarele situații: nou-înființați; înregistrează pierdere fiscală la sfârșitul anului

fiscal precedent; s-au aflat în inactivitate temporară; au fost plătitori de impozit pe veniturile micro-

întreprinderilor, în anul pentru care se datorează impozitul pe profit aplică sistemul de declarare normal.

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată anticipată care, în primul an al perioadei de 2 ani înregistrează pierdere fiscala, efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plată anticipată.



Definitivarea și calculul final al impozitului pe profit se efectuează prin depunerea declarației anuale de impozit pe profit 101 până pe data de 25 Martie a anului următor.



Echipa redactională Prietenii Contabilității

Manager produs: Adrian Bența Manager Calitate: Mihaela Bența Manager Marketing: Arsene Emilia Manager IT: Radu Florin Consilier contabilitate: Bădoi Maria Consultant afaceri: Horațiu Sasu

Adresă:

CABINET CONSULTANT FISCAL ADRIAN BENȚA, Str. Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod poștal 051414.

Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la

urmatoarele numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795


prietenii contabilitatii - senior expert...

Documents