pri

2
Conceptul de informatie Continuam in acest curs amintindu-va ca in procesul comunicarii vehiculam informatii. Informatia este ceea ce se comunica intr-unul din limbajele disponibile. Informatia este o combinatie de semnale si simboluri. Conventiile sociale sunt cele care dau semnificatie unui simbol. Valoarea informatiei In fiecare minut suntem "bombardati" de informatii difuzate de presa, radio si televiziune si, mai nou, prin Internet. In fiecare minut trebuie sa luam decizii in functie de informatiile pe care le primim. V-ati intrebat vreodata de ce "tresariti" atunci cand parcurgeti in viteza un ziar si alegeti un articol anume pe care il cititi apoi cu atentie? Incidentele, evenimentele neasteptate va atrag imediat atentia datorita noutatii lor. Dupa cum observati, se aplica regula conform careia noutatea este cu atat mai mare cu cat ceea ce s-a pertecut a fost, inainte de incheierea evenimentului, mai improbabil. Manualele de jurnalism prezinta un exemplu devenit c 919e46j lasic din aceasta perspectiva: "Un caine a muscat un om"-este o stire banala, neinteresanta, care nu va va atrage atentia. "Un om a muscat un caine"-este o stire cu adevarat interesanta. De ce? Pentru ca este mult mai putin probabil sa se intample acest lucru. In 1949 Shannon si Weaver defineau astfel valoarea informatiei: ca cat incertitudinea receptorului privind mesajul despre situatia X este mai mare, inainte ca situatia sa se fi produs, ca atat mai mare este

Upload: cristina-mislitchi

Post on 28-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

conceptul de informatie

TRANSCRIPT

Conceptul de informatie Continuam in acest curs amintindu-va ca in procesul comunicarii vehiculam informatii. Informatia este ceea ce se comunica intr-unul din limbajele disponibile. Informatia este o combinatie de semnale si simboluri. Conventiile sociale sunt cele care dau semnificatie unui simbol. Valoarea informatiei In fiecare minut suntem "bombardati" de informatii difuzate de presa, radio si televiziune si, mai nou, prin Internet. In fiecare minut trebuie sa luam decizii in functie de informatiile pe care le primim. V-ati intrebat vreodata de ce "tresariti" atunci cand parcurgeti in viteza un ziar si alegeti un articol anume pe care il cititi apoi cu atentie? Incidentele, evenimentele neasteptate va atrag imediat atentia datorita noutatii lor. Dupa cum observati, se aplica regula conform careia noutatea este cu atat mai mare cu cat ceea ce s-a pertecut a fost, inainte de incheierea evenimentului, mai improbabil. Manualele de jurnalism prezinta un exemplu devenit c 919e46j lasic din aceasta perspectiva: "Un caine a muscat un om"-este o stire banala, neinteresanta, care nu va va atrage atentia. "Un om a muscat un caine"-este o stire cu adevarat interesanta. De ce? Pentru ca este mult mai putin probabil sa se intample acest lucru. In 1949 Shannon si Weaver defineau astfel valoarea informatiei: ca cat incertitudinea receptorului privind mesajul despre situatia X este mai mare, inainte ca situatia sa se fi produs, ca atat mai mare este valoarea informativa a mesajului care reuseste ulterior sa elimine incertitudinea initiala. Cunoasterea si incertitudinea, in aceasta conceptie, sunt invers proportionale: in termenii folositi de Shannon si Weaver este necesar sa se tina seama de numarul rezultatelor posibile sau, altfel spus, de numarul variantelor in care mesajul despre situatia X ar putea fi interpretat. Valoarea semantica a informatiei Valoarea semantica a informatiei se refera la valoarea semnificatiei pe care mesajul o transmite. Valoarea semantica presupune o evaluare complicata. Masurabila este frecventa cuvintelor in mesaj-cuvinte des folosite sau, din contra, rar folosite. Exemplu: scoala, student-cuvinte des folosite intr-un text se golesc de sensuri si transmit mai putina informatie decat cuvinte ca explozie sau raniti. Valoarea semantica este invers proportionala cu frecventa cuvintelor intr-un mesaj. Ideea trebuie retinuta pentru ca in "crearea de imagine" construirea mesajului joaca un rol foarte important. Valoarea semantica nu poate fi evaluata doar prin frecventa cuvintelor intr-un mesaj. Trebuie sa tinem cont si de receptor, de orizontul lui de asteptare, de gradul sau de interes. Astfel ajungem la valoarea pragmatica a informatiei.