prezentarea sistemului de calcul

7/23/2019 Prezentarea Sistemului de Calcul

1/52

CALIN DRAGOS ADRIANINFORMATICA MANAGERIALA Grupa 622


2/52


INTRODUCERE

Cumprarea unui calculator repreint o !eciie important care tre"uie luat #n $unc%ie !e"u&etul !e care !i'punem (i !e mo!ul #n care !orim ' $olo'im calculatorul) *n calculator$olo'it #n principal pentru proce'are !e te+t ,'cri'- $ormatare. (i pentru e+plorarea internetului

nu tre"uie ' $ie puternic- #n' un calculator $olo'it (i pentru /ocuri 'au e!itare au!io01i!eotre"uie ' $ie #n!ea/un' !e puternic #nc#t ' poat $ace $a% cu 'ucce' ace'tor 'arcini) Cei care#(i cumpr pentru prima !at un calculator '#nt '$tui%i '0(i cumpere unul !e/a a'am"lat- careare (i 'i'temul !e operare prein'talat)

O$ertele !e calculatoare !e/a a'am"late '#nt #n' !e multe ori !eec3ili"rate ,!e e+)proce'or puternic (i plac 1i!eo 'la"a- etc). !e aceea e'te recoman!at ' le 'punem celor careni0l 1#n! la ce #l $olo'im #n principal) Ace(tia pot '0i a/u'tee con$i&ura%ia ,#n anumite limite.#n raport cu cerin%ele noa'tre- #n a(a $el #nc#t ' nu a1em 'urpria ' cumprm un calculator

prea 'la" ,pentru care 1om $i ne1oi%i ' in1e'tim al%i "ani #n 'copul ameliorrii lui. 'au !incontr unul prea puternic ,ca #n care am c3eltuit "ani pentru ni(te caracteri'tici pe care nu le$olo'im.)

Cei care au !e/a un calculator (i au cuno(tin%e !e'pre pie'ele !in ace'ta ,in'talare-con$i&urarea !rai1erelor. pot ' #(i a'am"lee 'in&uri un nou calculator $r un e$ort preamare) A1anta/ul principal al a'am"lrii unui calculator !in componente cumprate 'eparat e'tec a1em toate pie'ele #n &aran%ie (i putem #n acela(i timp ' !e'c3i!em calculatorul pentru a$ace #m"unt%iri 'au pentru a0l #ntre%ine ,cur%are !e pra$- lu"ri$ierea 1entilatoarelor- etc). $ra pier!e &aran%ia) Dac am luat un calculator !e/a a'am"lat- &aran%ia 'e pier!e !e o"icei !ac!e'c3i!em calculatorul (i !e aceea '#ntem ne1oi%i '0l tran'portm la 'er1iciul !e repara%ii alma&ainului !e un!e l0am cumprat ori !e c#te ori a1em pro"leme cu el 'au !orim '0ia!ucem #m"unt%iri) *n alt a1anta/ ma/or e'te $aptul c putem ale&e pie'ele care au cel mai

"un raport calitate0pre%- ne$iin! o"li&a%i ' le cumprm pe toate !e la acela(i $urnior) Faptulc nu !epin!em !e componentele a1ute #n 'toc !e o anumit $irm care 1in!e calculatoarea'am"late !e/a- ne permite ' ale&em pie'ele (i #n $unc%ie !e companiile pro!uctoare) Dee+emplu- !ac am a1ut e+perien%e poiti1e cu plcile !e "a pro!u'e !e compania 4 (i cu

plcile 1i!eo pro!u'e !e compania 5 putem ' ne procurm #n continuare pie'e pro!u'e !eace'te companii pentru noul calculator pe care !orim '0l a'am"lm)

Dac reu(im ' a'am"lm un calculator care $unc%ionea e+act a(a cum ne !orim 1oma1ea 'ati'$ac%ia lucrului "ine $cut (i #n mo! 'i&ur 1om c#(ti&a (i re'pectul prietenilor no'triintere'a%i (i ei !e calculatoare) e !e alt parte !ac per$orman%ele calculatorului a'am"lat '#nt!eparte !e ce 'peram 'au c3iar ace'ta nu porne(te- 1om $i ne1oi%i ' apelm la 'er1iciile unor

'peciali(ti- lucru care ne 1a co'ta #n plu')Deciia !e a a'am"la 'in&uri un calculator tre"uie luat numai !ac '#ntem 'i&uri c 1om

!uce lucrul la "un '$ir(it) Re'pon'a"ilitatea pentru a'am"larea cu 'ucce' a unui calculator #ire1ine #n #ntre&ime aceluia ,'au aceleia. care #(i a'um un a't$el !e proiect) Cel mai importantlucru ,!up cuno(tin%ele !e "a !e'pre componentele unui calculator (i $unc%ionareaace'tuia. care ne poate &aranta 'ucce'ul #ntr0o a't$el !e ini%iati1 e'te #ncre!erea #n $or%ele

proprii)

Calculatorul e'te in e'enta o ma'ina electronica comple+a 'i la $el ca orice ma'ina arene1oie !e intretinere pentru a $unctiona la parametrii ma+imi un timp cit mai in!elun&at)

Te3nicile !e intretinere 'int preentate pe lar& in Manualul !e Intretinere a unui Calculator)


3/52


ALEGEREA I CUMPRAREA PIESELOR

Ale&erea (i cumprarea pie'elor '#nt cele mai importante etape atunci c#n! ne !eci!em '

ne a'am"lm 'in&uri un calculator)

Ale&erea pie'elor tre"uie ' 'e $aca #n $unc%ie !e "u&etul !e care !i'punem (i !e mo!ulprincipal !e $olo'ire a calculatorului) E+i't pie'e la care putem $ace economie cumpr#n!'ortimente mai ie$tine (i pie'e la care nu e'te in!icat ' $acem economie !ac !orim ' a1emun calculator puternic) 7nainte !e a cumpra pie'ele e'te "ine ' citim #n re1i'tele cu tematicTI ,te3nolo&ia in$orma%iei. te'tele la care au $o't 'upu'e componentele !intr0o anumitcate&orie (i #n $unc%ie !e ace'tea ' le ale&em pe acelea care au cel mai "un raport calitate0pre%,pie'e cu per$orman% "un la un pre% reona"il.) Toate re1i'tele !e calculatoare e$ectueaa

perio!ic te'te ale pie'elor ce compun calculatoarele ,plci !e "a- proce'oare- plci 1i!eo-etc). un!e '#nt preentate !e a'emenea (i caracteri'ticile te3nice (i !otrile pie'elor re'pecti1e)7n plu' !ac a1em !e/a un calculator conectat la internet ,'au mer&em #ntr0o ca$enea internet.

putem con'ulta pa&inile 'iturilor 'pecialiate #n 3ar!8are) C#te1a !intre 'iturile care preint

re&ulat te'te comparati1e !etaliate ale pie'elor !e calculator '#nt 9 4"it La"'- Di&it Li$e- Tom:';ar!8are- Anan!tec3- E+tremeTec3- etc) Dup ce ne0am 3otr#t a'upra pie'elor !orite tre"uie ' alctuim o li't a ace'tora pe care 'o 'criem pe 3#rtie) E'te "ine ' a1em pentru $iecare component cel pu%in !ou op%iuni- #n a(a$el #nc#t !ac pie'a re'pecti1a nu e'te nicieri #n 'toc ' cumprm alta cu per$orman%e'imilare) Apoi tre"uie ' 1e!em care !in $urniorii !e componente are #n 'toc pie'ele !orite !enoi (i care e'te pre%ul lor) utem a$la ace't lucru $ie 1iit#n! 'e!iile $urniorilor ,ma&ainele.-$ie tele$on#n! la ace'te 'e!ii- $ie contact#n!u0i pe $urniori prin po(ta electronic)


4/52


au 'pu' c o o$er) e !e alt parte !ac un $urnior particular e'te o cuno(tin% !e0a noa'tr'au locuie(te #n acela(i "loc 'au #n apropiere putem ' apelam la el pentru c #n mo! aproape'i&ur ne 1a o$eri 'uport te3nic (i ne 1a re'pecta &aran%ia !ac 1om a1ea ne1oie)

Cea mai &rea !eciie !e luat e'te !aca 'a 'e cumpere un calculator ,'au o componenta. in

momentul in care 'e pro!uce o 'c3im"are ma/ora a 'tan!ar!elor !e $a"ricatie acomponentelor) Anul 2==> a $o't un an in care '0au intro!u' 'tan!ar!e noi ,Serial ATA pentru3ar!i'curi- CI E+pre'' +?6 pentru placi 1i!eo- DDR2 pentru memoria RAM. 'i $ormate noi!e 'ocluri ,LGA@@ pentru entium >- 'ocBet pentru At3lon 6> 'i At3lon 6> F4.)Stan!ar!ele mai noi 'int intot!eauna mai "une !ecit cele 1ec3i- !ar nu acela'i lucru 'e poate'pune !e'pre primele componente con'truite in con$ormitate cu ele) Ca 'i in caul oricarui

pro!u' electronic !e lar& con'um- prima &eneratie con$orma cu 'tan!ar!ul nou nu e'teintot!eauna 'i cea mai reu'ita- pentru ca !oar utiliarea mai in!elun&ata a unui pro!u' 1a'coate la i1eala !e$ectele !e $a"ricatie- prin reol1area carora pro!ucatorul 1a reu'i 'a0'iim"unatatea'ca pro!u'ul) Fiecare utiliator 1a !eci!e 'in&ur !aca 'a cumpere o componenta!in prima &eneratie con$orma cu noul 'tan!ar! 'au !aca 'a a'tepte un timp , 0 6 luni e'te

'u$icient. pina la maturiarea pro!u'ului re'pecti1) In &eneral a'teptarea e'te cea mai "unaoptiune- mai ale' ca pretul unui pro!u' tin!e 'a 'ca!a o!ata cu trecerea timpului !e laintro!ucerea pe piata- iar calitatea 'e im"unatate'te)

PROCESORULINTELAMD

GENERALITI

roce'orul e'te pie'a cea mai important a unui calculator ,cea care $ace calculele. (i e'tealctuit !intr0o multitu!ine !e microcircuite inte&rate- care '#nt compu'e la r#n!ul lor !intrani'tori- rei'tori ,rei'ten%e.- capacitori ,con!en'atori. (i !io!e) Toate ace'te componente'er1e'c la alctuirea unor circuite care $ormea porti lo&ice ,lo&ic &ate'. ce 'tau la "aa

principiului !e $unc%ionare a microproce'orului)

roce'orul 'e mai nume(te (i C* ,Central roce''in& *nit.) uterea unui proce'or e'te

!at !e !e $rec1en%a !e $unc%ionare ,1itea cu care $ace calculele.- !e ar3itectura 'a interna'i !e cantitatea !e memorie !e pe pa'tila proce'orului) Frec1en%a !e $unc%ionare e'te !enumit!e o"icei $rec1en% !e cea' ,clocB $reuenc. 'au $rec1en% !e tact 'i e'te m'urat #nMe&a;erti ,M;. 'au Gi&a;erti ,G;.) Ar3itectura proce'orului 'e re$era in principal latipul !e microcircuite 'i !i'punerea lor #n ca!rul nucleului ,nucleelor. ace'tuia) Memoriae+i'tent pe pa'tila proce'orului 'e nume'te memorie cac3e !e ni1el ?- 2 'au - 'cri'

pre'curtat !e o"icei L?- L2- L) Memoria cac3e ,cac3e !epoit. !e pe pa'tila proce'oruluie'te o memorie rapi! $olo'it e+clu'i1 !e proce'or- care #n ace't $el #(i 'ca!e !epen!en%a $a%!e memoria 'i'temului ,memoria RAM. (i !e1ine mai rapi! #n e+ecutarea in'truc%iunilor 'ale)Memoria cac3e 'er1e(te la 'tocarea !atelor acce'ate $rec1ent !e proce'or (i are o importan%!eo'e"it #n aplica%iile ,/ocurile pe calculator- etc). care utiliea $rec1ent acelea(i 'eturi !e

!ate) Frec1en%a !e $unc%ionare ,1itea. a unui proce'or e'te !at !e pro!u'ul !intre$rec1en%a ,1itea. ma&i'tralei principale !e !ate ,Front Si!e Hu' 0 FSH. (i $actorul !e


5/52


multiplicare a ace'teia ,multiplier.) De e+emplu un proce'or cu $rec1en%a !e $unc%ionare,clocB $reuenc. !e ?>6@ M; are o $rec1en% a ma&i'tralei principale !e !ate !e ?M; (i un $actor !e multiplicare !e ??)

In mo! cla'ic proce'oarele pentru calculatoarele per'onale au o ar3itectura "aata pe un

'in&ur nucleu 'i lucreaa cu in'tructiuni pe 2 !e "iti) Cre'terea !e per$ormanta a noilor&eneratii !e proce'oare 'e "aeaa pe marirea $rec1entei !e tact- a ma&i'tralei principale,FSH. 'i a cantitatii !e memorie cac3e- proce'e po'i"ile intre altele 'i prin im"unatatirea

proce'ului !e $a"ricare) Dar in anul 2==> a !e1enit e1i!ent ca ace'te proce!uri !e cre'tere aper$ormantei i'i atin'e'era limita $iica 'i nu puteau $i impin'e mai !eparte) Ca urmare atitAMD cit 'i INTEL au inceput 'a caute mo!alitati noi prin care 'a reu'ea'ca 'a 'coata incontinuare &eneratii !e proce'oare cit mai per$ormante) S0a preconiat !eci pe !e o partecon'truirea unor proce'oare care 'a utiliee in'tructiuni pe 6> !e "iti- iar pe !e alta partecon'truirea unor proce'oare care 'a in&lo"ee mai multe nuclee) roce'oarele pe 6> !e "iti au$o't lan'ate !e AMD in anul 2== 'i !e INTEL in anul 2==- iar proce'oarele cu !oua nuclee,!ual0core 0 "inucleate. ale celor !oi pro!ucatori 'i0au $acut 'i ele aparitia in 2==)

roce'oarele "inucleate 'int in!icate pentru cei care lucreaa in mo! curent cu aplicatii ce'uporta mo!ul multi$ir ,multit3rea!.- a!ica e!itarea au!io01i!eo- co!area au!io01i!eo-

prelucrarea !e &ra$ica D ,mo!elare- ran!are- etc). 'i proiectarea a'i'tata !e calculator ,CAD.)Liniile !e proce'oare cla'ice nu au $o't inca a"an!onate- in'a e'te po'i"il ca in citi1a ani ele'a ce!ee locul aproape in totalitate proce'oarelor cu mai multe nuclee 'i care $olo'e'cin'tructiuni pe 6> !e "iti)

E+i't mai mul%i $a"rican%i !e proce'oare !ar cei mai importan%i '#nt INTEL (i AMD)Ace'te companii au o o$erta #mpr%it #n trei cate&orii 9

?. roce'oare $oarte puternice) S#nt !e'tinate #mptimi%ilor !e /ocuri !e ultim &enera%ie 'aucelor care au ne1oie !e c#t mai mult per$orman% pentru aplica%iile ,anima%ii D (i e!itareau!io01i!eo pro$e'ional- etc). pe care le $olo'e'c (i nu 'e uit la 'uma !e "ani pe care tre"uie' o c3eltuia'c) In acea't cate&orie AMD propune proce'oarele At3lon 6> 42 ,"inucleat. 'iAt3lon 6> F4- iar Intel proce'oarele entium E+treme E!ition ++ 'i entium > E+tremeE!ition)

2. roce'oare puternice) S#nt !e'tinate utiliatorilor care $olo'e'c calculatorul at#t pentru/ocuri !e ultim &enera%ie c#t (i pentru aplica%ii comune ,prelucrare !e te+t- internet- e!itareau!io01i!eo- etc).) In acea't cate&orie AMD propune proce'oarele At3lon 6>- iar Intel

proce'oarele entium D ,"inucleat.- entium > 6++ 'i entium > ++). roce'oare cu per$orman%e me!ii) S#nt !e'tinate utiliatorilor care $olo'e'c calculatorul

#n 'pecial pentru aplica%ii mai pu%in inten'i1e ,aplica%ii !e "irotica- internet- 1iionare !e$ilme- a'cultare !e muica- etc).) Ace'te proce'oare pot $i $olo'ite (i pentru /ocurile !e ultim&enera%ie #n' !oar !ac '#nt $cute anumite mo!i$icri #n 'etrile /ocurilor ,'c!ereareolu%iei (i a !etaliilor &ra$ice. care ' permit rularea lor la un ni1el accepta"il) Din acea'tcate&orie $ac parte proce'oarele Sempron pro!u'e !e AMD (i proce'oarele Celeron pro!u'e!e Intel)

. roce'oare cu per$orman%e o"i(nuite ,'cute.) S#nt !e'tinate utiliatorilor care $olo'e'ccalculatorul e+clu'i1 pentru aplica%ii pu%in inten'i1e ,aplica%ii !e "irotic- internet- 1iionare!e $ilme- a'cultare !e muic- etc).) Din acea't cate&orie $ac parte proce'oarele


6/52


Le&aturi ctre unele !in cele mai "une articole !e pe internet re$eritoare la proce'oare pot $i&a'ite #n Ane+a Manualului)

INTEL

roce'oarele $a"ricate !e compania INTEL '#nt !e !ou tipuri (i anume entium (i Celeron-care la r#n!ul lor e+i't #n mai multe 1ariante #n $unc%ie !e &enera%ie ,entium >- entium -Celeron 2- etc). (i !e $rec1en%a !e cea' ,2 G;J 2-> G3J G3J etc).) 7ntre ace'te !ou tipurie+i't a'emnari (i !i$eren%e care 'e re$lect #n per$orman%a lor &lo"al) roce'oarele entium'#nt !e'tinate acelora care !ore'c c#t mai mult per$orman% !e la calculator (i ca urmare '#nt!i'pu(i ' pltea'ca un pre% pe m'ur pentru ace't lucru) roce'oarele Celeron '#nt !e'tinateacelora care !ore'c ' cumpere proce'oare pro!u'e !e compania Intel- !ar '#nt !e acor! ''acri$ice un anumit &ra! !e per$orman% #n $a1oarea unui pre% mai 'cut) Acea't politica !emarBetin& a companiei Intel $ace ca proce'oarele Celeron ' $ie $a"ricate (i poi%ionate pe

pia% #n a(a $el #nc#t ' nu intre #n concuren% cu proce'oarele entium) Ca urmare ele au

1itee mai mici !ec#t cele mai noi proce'oare entium- au o $rec1en% !e $unc%ionare ama&i'tralei !e !ate mai mic (i !e a'emenea mai pu%in memorie cac3e pe pa'tila

proce'orului) De e+emplu la un moment !at cel mai puternic proce'or Celeron ,cu nucleuNort38oo!. a1ea o $rec1en% !e cea' !e 2- G;- o $rec1en% !e $unc%ionare a ma&i'tralei !e!ate ,a proce'orului- intern. !e >== M; (i o memorie cac3e L2 !e ?2 KH) rincompara%ie- la acela(i moment cele mai puternice proce'oare entium > o"i(nuite ,nu E+tremeE!ition. a1eau o $rec1en% !e cea' !e -> G3- o $rec1en% !e $unc%ionare a ma&i'tralei !e!ate ,a proce'orului- intern. !e == M; (i o memorie cac3e L2 !e ?2 KH ,> cu nucleu

Nort38oo!. 'au ?=2> KH ,> cu nucleu re'cott.)

1. PENTIUM

?.1 Procesoare mononucleae !"s#n$le core" % cu un s#n$ur nucleu&

roce'oarele entium '#nt cele mai puternice proce'oare pro!u'e !e Intel (i '#nt in!icatepentru cei care !ore'c ' $olo'ea'ca calculatorul (i pentru /ocuri !e ultim &enera%ie 'aupentru prelucrare au!io01i!eo) roce'oarele entium $a"ricate #n preent '#nt !intr0a patra&enera%ie ,entium >.- !ar 'e &'e'c #n 1#nare ,#n 'pecial la m#na a !oua. (i proce'oare !in&enera%ia a treia ,entium - !enumire 'cri'a !e o"icei entium III.) roce'oarele !in&enera%ia a patra ,cu e+cep%ia 'eriei > E+treme E!ition. au $o't $a"ricate $olo'in!u0'e'ucce'i1 ,#n or!ine cronolo&ic. patru tipuri !e nuclee (i anume ilamette ,p#n la 2 G;

inclu'i1.- Nort38oo! ,!e la 2G; p#n la -> G3. (i re'cott ,!e la 2- G3 #n 'u'.) 7ntrecele trei tipuri !e nuclee e+i't multe a'emnri #n' e+i't (i !e'tule !i$eren%e- le&ate !eproce'ul !e $a"rica%ie 'au !e ar3itectura intern) Nucleul re'cott are un numr !u"lu !etrani'tori $a% !e nucleul Nort38oo! (i are ?6 KH !e memorie cac3e L? (i ?=2> MH !ememorie cac3e L2) Nucleul Nort38oo! are !oar KH !e memorie cac3e L? (i ?2 KH !ememorie cac3e L2) 7n plu' proce'oarele "aate pe nucleul re'cott au o ar3itectur#m"unt%it (i '#nt !otate cu un 'et nou !e in'truc%iuni- numit SSE- care nu e+i't la

proce'oarele "aate pe nuclee mai 1ec3i (i care 1a $i pu' #n 1aloare !e creatorii !e 'o$turi) e!e alt parte nucleul re'cott are un con'um !e electricitate mai cre'cut (i !e&a/ mai multcl!ur #n timpul $unc%ionrii inten'i1e !ec#t nucleul Nort38oo!- ceea ce repreint un!ea1anta/)


7/52


roce'oarele entium > 6++ ,6@=- 66=- 6=- etc). 'int cele mai noi repreentante ale&eneratiei !e proce'oare mononucleate entium > 'i 'int "aate pe nucleul re'cott 2M- acarui caracteri'tica principala e'te preenta unei memorii cac3e !e 2 MH) In'a ceea ce le!eo'e"e'te !e &eneratiile prece!ente e'te po'i"ilitatea $olo'irii te3nolo&iei EM6>T ,En3ance!Memor 6> Tec3nolo&.- a!ica $olo'irea in'tructiunilor pe 6> !e "iti) Ace'tea au ne1oie

pentru a $unctiona !e placi !e "aa care 'a 'uporte te3nolo&ia EM6>T la ni1el !e HIOS- iar lani1el 'o$t8are !e 'i'teme !e operare ,in!o8' 4 +6> 'au Linu+. 'i !e aplicatii pe 6> !e "iti)

roce'oarele entium > E+treme E!ition ,entium > 4E. '#nt cele mai per$ormanteproce'oare !in &enera%ia entium >- #n' pre%ul lor e'te pro3i"iti1) Ace'te proce'oare '#nt"aate pe nucleul Gallatin- iar una !intre caracteri'ticile nucleului care contri"uie !in plin la'porul !e per$orman% e'te preen%a unui ni1el !e memorie cac3e L cu o marime !e 2 MH-care 'e a!au&a memoriei cac3e L2 !e ?2 KH) roce'oarele entium > E+treme E!ition nu aune1oie !e plci !e "a 'peciale- ele put#n! $i montate pe plcile !e "a o"i(nuite pentruentium > (i anume 'ocBet >@ 'au 'ocBet LGA@@) A't$el- proce'orul > 4E )> G;e+i'ta atit in 1arianta pentru 'oclu >@ cit 'i in 1arianta pentru 'oclu LGA@@) Cel mai

puternic repreentant al ace'tei $amilii e'te proce'orul entium > 4E )@ G;- care e'tecon'truit e+clu'i1 pentru $ormatul !e 'oclu LGA@@)

O parte !in proce'oarele entium > cu $rec1en%a !e tact !e pe'te 2-> G; po'e! $acilitatea!e ;per0T3rea!in& ,;T.- ceea ce #n'eamn c un proce'or e'te 1ut !e SO ca $iin! !e$apt compu' !in !ou proce'oare lo&ice ,1irtuale. care $unc%ionea la $rec1en%a !e cea'nominal a proce'orului real) *nele aplica%ii '#nt optimiate pentru mo!ul multi$ir,multit3rea!. 'au pentru 'i'temele multiproce'or (i ca urmare ele 1or rula mai rapi! pe un'i'tem !otat cu un proce'or entium >- c3iar !ac ace't 'i'tem !oar emulea un 'i'tem

"iproce'or- $r a $i (i #n realitate unul) De a'emenea te3nolo&ia ;T a!uce un a1anta/ #n'itua%ia lucrului 'imultan cu mai multe aplica%ii 'au #n caul #n care unele aplica%ii ruleaautomat #n $un!al) er$orman%a unui 'i'tem !otat cu un proce'or care utiliea te3nolo&ia;per0T3rea!in& nu e'te #n' la $el !e mare ca a unui 'i'tem !otat cu !ou proce'oare reale,i!entice cu cel $olo'it #n 'i'temul monoproce'or.- !in caua $aptului c proce'oarele lo&icetre"uie totu(i ' #mpart re'ur'ele proce'orului real) Cre(terea !e per$orman% e'te !e o"icei!e or!inul ?=0= - !ar e+i't (i 'itua%ii #n care te3nolo&ia ;T tre"uie !eacti1at pentru cea #ncetine(te acti1itatea proce'orului #n anumite aplica%ii) entru a putea $olo'i te3nolo&ia ;Te'te ne1oie !e o plac !e "a compati"ila (i !e un SO ,in!o8' 4 'au unele !i'tri"u%ii !eLinu+. optimiat pentru acea't te3nolo&ie) Acti1area 'au !eacti1area te3nolo&iei ;T 'e $ace!in HIOS0ul plcii !e "a)

1.' Procesoare (#nucleae !")ual core" % cu )oua nuclee& Familia !e proce'oare entium D ++ e'te "aata pe nucleul Smit3$iel!- care e'te $ormat!in !in !oua nuclee re'cott 'i are o memorie cac3e !e 2 MH- cite ? MH pentru $iecarenucleu) Ea cuprin!e mo!elele >= ,-2 G;.- = , G;. 'i 2= ,2- G;.- am"ele nucleea1in! $rec1enta !e tact 'peci$icata in parantea) roce'oarele entium D pot $olo'i te3nolo&iaEM6>T ,in'tructiuni pe 6> !e "iti.- in'a nu 'i te3nolo&ia ;per0T3rea!in&- care a $o't!eacti1ata)

roce'oarele entium E+treme E!ition ,!e e+) entium 4E >=. 'int "aate tot pe nucleulSmit3$iel!- in'a 'pre !eo'e"ire !e entium D- ele au te3nolo&ia ;per0T3rea!in& acti1ata)


8/52


Am"ele $amilii !e proce'oare $olo'e'c $ormatul !e 'oclu LGA@@- au ma&i'trala !e !ate !e== M; 'i au ne1oie !e o placa !e "aa cu cip'et Intel 4 'au N SLI IntelE!ition)

'. CELERON

roce'oarele Celeron mo!erne au nucleu !e proce'or entium > ,1arianta ilamette-Nort38oo! 'au re'cott.- !ar #n trecut proce'oarele Celeron $olo'eau acela(i nucleu ca (iproce'oarele entium mai 1ec3i cu o &enera%ie) E'te !emn !e remarcat $aptul ca proce'oareleCeleron D ,cele mai noi- "aate e+clu'i1 pe nucleul re'cott. au o per$ormanta nota"ilcre'cuta $ata !e proce'oarele Celeron !in &eneratiile anterioare- c3iar (i la o $rec1enta !e tacte&ala) Ace't lucru 'e !atoreaa mai multor $actori (i anume 9 marimea memoriei cac3e L? (iL2 '0a !u"lat ,L? ?6 KH- L2 26 KH.- 1itea ma&i'tralei principale a cre'cut (i ea ,M;- $ata !e >== M; c#t a1eau cele mai per$ormante proce'oare Celeron cu nucleu

Nort38oo!. (i a $o't intro!u' 'etul !e in'tructiuni SSE) e !e alta parte proce'oareleCeleron- in!i$erent !e &eneratie- nu 'uporta te3nolo&ia ;per0T3rea!in&- acea'ta raminin!

apana/ul proce'oarelor entium >)

Incepin! cu a !oua /umatate a anului 2== Intel a inceput 'a pro!uca 'i proce'oare CeleronD care $olo'e'c te3nolo&ia EM6>T ,in'tructiuni pe 6> !e "iti.- !e e+emplu mo!elele CeleronD 26- ?- 6- >?- >6- ?) Ace'tea au $rec1ente !e tact !e la 2- la -2 G; 'i $olo'e'c$ormatul !e 'oclu LGA@@)

roce'oarele Celeron cu $rec1en%a !e tact 'u" 2 G3 '#nt in!icate pentru calculatoare$olo'ite pentru aplica%ii mai pu%in 'olicitante) Acea'ta nu #n'eamn c ele nu pot $i $olo'ite

pentru /ocuri 'au e!itare au!io01i!eo- ci !oar c per$orman%a lor #n ace'te cauri e'te mult'cut $a% !e proce'oarele entium !e ultim &enera%ie- #n principal !atorit cantit%ii mici!e memorie cac3e) roce'oarele Celeron cu 1itee !e 2 G; 'au mai mult pot $i $olo'ite #n'(i pentru aplica%ii 'olicitante- !e(i cantitatea re!u' !e memorie cac3e #(i pune #n continuareamprenta a'upra per$orman%elor proce'orului- e+ceptie $c#n! "ineintele' proce'oareleCeleron D)

DENUMIREA PROCESOARELOR INTEL

Compania Intel a $olo'it pina in anul 2==> !enumiri pentru proce'oarele entium (i Celeroncare inclu!eau o"li&atoriu (i $rec1enta !e cea' reala a ace'tora ,!e e+) entium > )> G; Jentium > )2E G; J entium > 2)C G; J Celeron 2 G;- Celeron 2) G;- etc).) Scopul

era ca orice cumparator 'a poat 'a apreciee u(or per$ormanta proce'oarelor (i 'a poat 'a 'e!eci!a rapi! care e'te cel mai potri1it pentru ne1oile 'ale)

Intel a complicat #n' lucrurile pe parcur' ,#n 'pecial pentru cumparatorii mai pu%in a1iati.pentru ca au e+i'tat $oarte $rec1ent 'ituatii #n care proce'oare entium > a1#n! aceea(i$rec1enta !e cea' a1eau per$ormante 'en'i"il !i$erite) Ace't lucru 'e !atora #n principal$aptului ca unele !intre ace'te proce'oare $unc%ionau cu o ma&i'trala interna !e !ate !e ==M;- iar altele cu M; 'au ca unele proce'oare $olo'eau te3nolo&ia ;per0T3rea!inn timp ce altele nu) Mai mult- inter1eneau #n ecuatie (i !i$erentele le&ate !e nucleele pe "aacrora erau con'truite proce'oarele) 7n ace't $el nu erau rare 'ituatiile #n care cumparatoriierau pu'i #n !i$icultate atunci c#n! tre"uiau 'a alea&a proce'orul a!ec1at !intre mai multe

proce'oare a1#n! aceea(i $rec1enta !e cea' !ar preturi !i$erite) Acea'ta 'tare !e lucruri!e$a1oria #n mo! e1i!ent cumparatorul (i #n plu' permitea unele mane1re !e marBetin&


9/52


a"ui1e !in partea $irmelor care 1in!eau 'i'teme (i componente !e calculator- $irme care !eo"icei 'peci$icau #n o$ertele lor !oar $rec1enta !e cea' a proce'orului- $ara a precia (i$rec1enta ma&i'tralei !e !ate- tipul nucleului 'au compati"ilitatea cu te3nolo&ia ;per0T3rea!in&)

Incepin! cu anul 2==> Intel a 3otarit 'a 'c3im"e ra!ical mo!ul !e !enumire a proce'oarelorpe care le pro!uce- #n a(a $el #nc#t !i$erentele !e per$ormanta 'a $ie $oarte clare) Noua meto!a!e !enumire implica $olo'irea unui numr ,roce''or Num"er 0 N. care 'a re$lecte

per$ormanta &lo"ala a proce'orului re'pecti1) Denumirea 1a $i $ormata !in numeleproce'orului ,entium 'au Celeron. la care 'e a!au&a un numr alcatuit !in trei ci$re- !e$orma ++- @++- 6++- ++ 'au ++- !up linia !e proce'oare #n care 'e inca!reaa un anumitmo!el !e proce'or) - iar ultimul proce'oarele Celeron) roce'oarelenumite ++ 'int cu !oua nuclee)

*n proce'or a1#n! un anumit numr e'te mai puternic !ecit proce'oarele cu numere maimici (i mai 'la" !ecit proce'oarele cu numere mai mari) De e+emplu un proce'or entium > la-6 G; ,con'truit pe nucleul re'cott- a1#n! ma&i'trala !e !ate !e == M;- ?MH memoriecac3e L2- compati"il cu te3nolo&ia ;T. 1a a1ea numarul 6=- un proce'or a1#n! acelea'icaracteri'tici te3nice !ar $unc%ionin! la $rec1enta !e -> G; 1a a1ea numarul =- iar un

proce'or a1#n! acelea'i caracteri'tici te3nice !ar $unc%ionin! la $rec1enta !e -> G; 1a a1eanumarul @=) 7n mo! 'imilar un proce'or Celeron D la 2-66 G; ,con'truit pe nucleulre'cott- a1#n! ma&i'trala !e !ate !e M;- 26 KH memorie cac3e L2. 1a a1ea numarul=- un proce'or a1#n! acelea'i caracteri'tici te3nice !ar $unc%ionin! la $rec1enta !e 2- G;1a a1ea numarul 2=- iar un proce'or a1#n! acelea'i caracteri'tici te3nice !ar $unc%ionin! la$rec1enta !e 2- G; 1a a1ea numarul )

AMD

roce'oarele $a"ricate !e compania AMD '#nt !e !ou tipuri (i anume At3lon (i Sempron-ace'tea !in urma inlocuin! linia !e proce'oare Duron la /umatatea anului 2==>) 7ntre ace'te!ou tipuri e+i't a'emnri (i !i$eren%e care 'e re$lect #n per$orman%a lor &lo"al) Di$eren%a#ntre proce'oarele !e tip At3lon (i Sempron e'te #n mare m'ur aceea(i care e+i't #ntre

proce'oarele entium (i Celeron (i e'te le&at !e $rec1en%a !e cea' ,1itea. a proce'orului-

!e $rec1en%a ma&i'tralei !e !ate- !e cantitatea !e memorie cac3e !e pe pa'tila proce'orului (i!e tipul nucleului $olo'it)

1. PROCESOARE MONONUCLEATE !"s#n$le core" % cu un s#n$ur nucleu&

1.1 AT*LON +, - AT*LON +, /

Compania AMD a intro!u' in pro!uctie incepin! cu anul 2== proce'oare $a"ricatee+clu'i1 pe "aa unei ar3itecturi pe 6> !e "i%i ,AMD6>. (i anume $amiliile !e proce'oareAt3lon 6> F4 ,@- - (i ?. 'i At3lon 6>) Ace'te proce'oare '#nt optimiate pentru a rulaaplica%ii pe 6> !e "i%i- #n' ele pot rula e+trem !e "ine (i aplica%ii pe 2 !e "i%i 'au c3iar pe ?6

"i%i) 7n aplica%iile pe 2 !e "i%i ,!e e+) /ocuri- pro&rame !e "irotic- e!itare au!io01i!eo- etc).per$orman%a proce'oarelor cu ar3itectura pe 6> !e "i%i e'te c3iar con'i!era"il mai "un !ec#t a


10/52


proce'oarelor pe 2 !e "i%i) uterea real a proce'oarelor pe 6> !e "i%i e'te #n' !e'ctu(at!oar !e 'i'temele !e operare ,in!o8' 4 +6>- Linu+. (i aplica%iile pe 6> !e "i%i)

roce'oarele AMD pe 6> !e "i%i au ar3itectura nucleului a'emntoare cu cea aproce'oarelor At3lon 4- la care '0au a!u&at #n' mai multe ino1a%ii #n 'copul cre(terii

per$orman%ei) Cea mai nota"il ino1a%ie e'te inclu!erea #n nucleu a controlerului !e memorie-care era p#n atunci pla'at #n cip'etul plcii !e "a) 7n ace't $el lucrul cu memoria DDRAMe'te accelerat (i #n plu' per$orman%a proce'orului nu mai !epin!e !e calitatea controlerului$olo'it !e pro!uctorul plcii !e "a) 7n plu' ele $olo'e'c (i in'truc%iunile SSE 2- care nu '#nt

preente la proce'oarele At3lon 4) roce'oarele AMD At3lon pe 6> !e "i%i au ne1oie !eplci !e "a 'peciale- ele neputin! $i in'talate pe H pentru proce'oare At3lon 4) Lainceputul pro!uctiei ace'tor proce'oare- H tre"uiau 'a $ie !e tipul SocBet >= pentruAt3lon 6> F4 (i SocBet @> pentru At3lon 6>- #n $unc%ie !e numarul !e pini ai $iecarui tip!e proce'or) *lterior compania AMD a 3otarit ca am"ele tipuri !e proce'oare 'a ai"a acela(inumr !e pini- (i anume - iar placile !e "aa !e tipul SocBet 'a $ie compati"ile at#tcu proce'oarele At3lon 6> F4- c#t (i cu proce'oarele At3lon 6> con'truite cu ace't numr !e

pini)

1.1.1 AT*LON +, /

roce'oarele At3lon 6> F4 ,?- - 'i @. '#nt 1arianta mai per$ormanta ,(i #n acela(itimp mai 'cumpa. a proce'oarelor AMD pe 6> !e "iti- $iin! !eci 1ir$ul !e lance alcompaniei AMD #n competitia !e pe piata proce'oarelor pentru 'i'teme !e "irou ,!e'Btop.)Ele po'e! un controler !e memorie "icanal ,!ual c3annel.- o inter$a% !e lucru cu memoriacac3e L2 pe ?2 "i%i (i o cantitate !e memorie cac3e L2 !e ?=2> KH ,? MH.)

rimele proce'oare At3lon 6> F40? (i F40 in&lo"au nucleul Sle!&e3ammer- a1eau>= !e pini ,$iin! !eci compati"ile cu placile !e "aa SocBet >=. (i- lucru $oarte important-a1eau ne1oie pentru a $unc%iona !e o memorie RAM 'pecial ,Re&i'tere! DDRAM.)

Compania AMD a !eci' ulterior incetarea pro!uctiei proce'oarelor F40? (i intrarea #npro!uctie a unor proce'oare At3lon 6> F40 care in&lo"eaa nucleul Cla83ammer 'i au !e pini ,$iin! !eci compati"ile cu placile !e "aa SocBet .) Mai important- AMD a3otarit ca toate proce'oarele At3lon 6> F4 pro!u'e !in acel moment 1or $unc%iona cumemorie RAM o"i'nuita- nemai$iin! ne1oie !e memoria RAM 'pecial !e tipul Re&i'tere!DDRAM) Memoria RAM o"i'nuita are !ou a1anta/e $ata !e cea 'peciala ,re&i'tere!. (ianume e'te mai rapi!a (i mai ie$tina)

Cel mai nou ,'i mai puternic. repreentant al $amiliei At3lon 6> F4 e'te proce'orul At3lon

6> F40@ ,$rec1enta reala 2- G;.- care are !e pini 'i e'te con'truit pe "aa nucleuluiSan Die&o- "ene$iciin! !eci !e un controler !e memorie im"unatatit 'i !e compati"ilitate cu'etul !e in'tructiuni SSE)

1.1.' AT*LON +,

roce'oarele At3lon 6> '#nt 1arianta mai pu%in per$ormanta ,(i #n acela(i timp mai ie$tina. aproce'oarelor AMD pe 6> !e "iti- !ar c3iar (i a(a ele intrec #n per$ormanta proce'oareleAt3lon 4 cu aceea(i $rec1enta !e tact) Ele '#nt con'truite $olo'in! nucleele Ne8ca'tle-Cla83ammer- inc3e'ter 'i e'te proce'orul At3lon 6> >=== ,$rec1enta reala 2-> G;.- care are !e pini) El e'te

con'truit pe "aa nucleului Cla83ammer ,la $el ca 'i At3lon 6> F40- care are aceea'i


11/52


$rec1enta !e tact.- a1in! controler !e memorie "icanal 'i o cantitate !e memorie cac3e L2 !e ?MH)

roce'oarele At3lon 6> cu nucleu Cla83ammer ,2==- >== (i @==. au @> !e pini,'#nt compati"ile cu H SocBet @>.- po'e! un controler !e memorie monocanal ,'in&le

c3annel.- o inter$a% !e lucru cu memoria cac3e L2 pe 6> "i%i ,ceea ce le $ace mai pu%inper$ormante. (i o cantitate !e memorie cac3e L2 !e ?=2> KH)7n ceea ce le pri1e'te pe proce'oarele At3lon 6> cu nucleu Ne8ca'tle lucrurile '#nt ce1a

mai complicate) rimele proce'oare At3lon 6> ,2==- ===- 2==- >==. cu nucleuNe8ca'tle a1eau @> !e pini ,$iin! !eci compati"ile cu placile !e "aa SocBet @>. po'e!auun controler !e memorie monocanal ,'in&le c3annel.- o inter$a% !e lucru cu memoria cac3eL2 pe 6> "i%i ,ceea ce le $acea mai pu%in per$ormante. (i o cantitate !e memorie cac3e L2 !e?2 KH) roce'oarele !in a !oua 'erie At3lon 6> cu nucleu Ne8ca'tle ,==- ==. au !e pini ,$iin! !eci compati"ile cu placile !e "aa SocBet . po'e!a un controler !ememorie "icanal ,!ual c3annel.- o inter$a% !e lucru cu memoria cac3e L2 pe ?2 "i%i ,la $elca proce'oarele At3lon 6> F4. (i o cantitate !e memorie cac3e L2 !e ?2 KH)

roce'oarele At3lon 6> cu nucleu inc3e'ter ,===- 2== (i ==. au !e pini,'#nt compati"ile cu H SocBet .- po'e! un controler !e memorie "icanal ,!ualc3annel. (i o cantitate !e memorie cac3e L2 !e ?2 KH) Deo'e"irea intre nucleele Ne8ca'tle'i inc3e'ter tine e+clu'i1 !e proce'ul !e $a"ricatie- primele $iin! $a"ricate cu te3nolo&ie !e?= nm ,=-? microni. iar celelalte- mai noi- cu te3nolo&ie !e = nm ,=-= microni.)Te3nolo&ia !e = nm permite atit 'ca!erea co'turilor !e pro!uctie cit 'i un con'um !eelectricitate mai mic- ceea ce are ca e$ect o temperatura mai 'cauta)

roce'oarele At3lon 6> cu nucleu pentru placile !e "aa) Toate proce'oarele !e mai 'u' au $o't $a"ricate cu o te3nolo&ie !e?= nm)

roce'oarele Sempron cele mai noi 'int $a"ricate pentru plat$orma SocBet @> cu a/utorulte3nolo&iei !e = nm- in&lo"eaa nucleul alermo 'i au 1alorile nominale ,ratin&'. 9 26==


12/52


,$rec1) reala ?-6 G3.- 2== ,?-6 G3.- === ,?- G;. 'i == ,2 G;.) Di$erenta !eper$ormanta !intre mo!elele 26== 'i 2== nu e'te !ata !e $rec1enta !e $unctionare- caree'te aceea'i- ci !e cantitatea !e memorie cac3e L2) roce'oarele con'truite pe "aa nucleuluialermo au cantitati !i$erite !e memorie cac3e L2 'i anume 9 26== ,?2 KH.J 2== ,26KH.- === ,?2 KH.- == ,?2 KH.)

roce'oarele Sempron con'truite cu nucleele ari' 'i alermo po'e!a a1anta/ele con$erite!e ace'tea ,!e e+) controler !e memorie inte&rat.- !ar nu pot rula aplicatii pe 6> !e "iti)E1i!ent ca nici cele con'truite pe "aa nucleelor T3orou&3"re! H 'i Harton nu pot rulaaplicatii pe 6> !e "iti)

Incepin! cu a !oua /umatate a anului 2== AMD a inceput 'a pro!uca 'i proce'oareSempron care $olo'e'c te3nolo&ia AMD6> ,in'tructiuni pe 6> !e "iti.- !e e+emplu 1er'iunile26==- 2==- ===- ?==- an! ==) Ele 'e !eo'e"e'c !e mo!elele pe 2 !e "iti prininterme!iul co!ului ON)

1.0 AT*LON /P

Cea mai popular ,mai "ine 1#n!ut. $amilie !e proce'oare $a"ricat !e AMD '0a numitAt3lon 4- ea $iin! a$lata in pro!uctie intre anii 2==?02==) roce'oarele At3lon 4 au $o't$a"ricate $olo'in!u0'e 'ucce'i1 ,#n or!ine cronolo&ic. patru tipuri !e nuclee (i anumealomino ,?== p#n la 2?==.- T3orou&3"re! ,?6== p#n la 2@==.- Harton ,2== p#nla 2==. (i T3orton ,2===- 22==- 2>==.)

Nucleul T3orou&3"re! a a1ut !ou re1iii ,1er'iuni. (i anume T3orou&3"re! A (iT3orou&3"re! H- ace'ta !in urma preent#n! un a1an' te3nolo&ic con'i!era"il $a% !e nucleeleanterioare- inclu'i1 1er'iunea A) Di$eren%ele !intre nuclee '#nt !ate #n principal !e optimiareaar3itecturii lor #n 1e!erea #m"unt%irii per$orman%ei &lo"ale a proce'orului- cu c#te1a e+cep%ii#n care !i$eren%ele !intre &enera%iile !e nuclee '#nt minore (i tin !oar !e cantitatea !e memoriecac3e !e pe pa'tila proce'orului) Ca o re&ul aproape &eneral cu c#t nucleul e'te mai nou cuat#t proce'orul e'te mai "un- a!ic mai rapi! (i mai 'ta"il)

Di$eren%a #ntre nucleul Harton (i cel T3orou&3"re! H e'te minima !)p)!)1 al ar3itecturii-!eo'e"irea principal #ntre ele $iin! !at !e a!u&area a 26 KH !e memorie cac3e L2 penucleul Harton #n a(a $el #nc#t ace'ta are ?2 KH memorie cac3e L2 #n timp ce nucleulT3orou&3"re! H ,ca (i nucleele alomino (i T3orou&3"re! A. are !oar 26 KH)

Nucleul T3orton e'te un nucleu Harton care are !oar 26 KH !e memorie cac3e L2 (i a $o'tpro!u' !oar !in con'i!erente ce %in !e proce'ul !e pro!uc%ie- pentru c era mai ie$tin ' 'e$olo'ea'c aceea(i linie !e $a"rica%ie ca pentru nucleele Harton !ec#t ' 'e p'tree linia !e

$a"rica%ie a nucleelor T3orou&3"re! H)1., DURON

roce'oarele Duron mai recente au $o't con'truite 'ucce'i1 cu !ou tipuri !e nuclee (ianume Mor&an ,#ntre ? G; (i ?- G;. (i Apple"re! ,?-> G;J ?-6 G; (i ?- G;.)

Nucleul Apple"re! e'te #m"unt%it con'i!era"il $a% !e nucleele anterioare (i permite$unc%ionarea proce'orului la o $rec1en% a ma&i'tralei !e !ate ,FSH. !e 266 M;)roce'oarele Duron au o cantitate !e memorie cac3e L2 !e !oar 6> KH- $a% !e 26 'au ?2KH pentru proce'oarele At3lon 4- ceea ce 'e r'$r#n&e a'upra per$orman%elor #n aplica%iile,/ocuri- pro&rame !e "irotic- etc). !epen!ente !e cantitatea !e memorie cac3e !i'poni"il)

Acea'ta linie !e proce'oare a $o't 'coa'a !in pro!uctie #n momentul #n care a $o't lan'atmo!elul Sempron)


13/52


'. PROCESOARE INUCLEATE !")ual core" % cu )oua nuclee&

'.1 AT*LON +, /'

Familia !e proce'oare At3lon 6> 42 inclu!e mo!elele >== ,2-> G;.- >6== ,2-> G;.->>== ,2-2 G;. 'i >2==,2-2 G;.- "aate pe nucleele Tole!o ,>== 'i >>==. 'iManc3e'ter ,>6== 'i >2==.) Di$erenta !e per$ormanta intre mo!elele cu aceea'i $rec1enta!e tact e'te !ata !e marimea memoriei cac3e L2- care e'te !e alt$el 'i 'in&ura !i$erenta intrecele !oua tipuri !e nuclee) Acea'ta e'te !e 2MH ,cite ? MH pt) $iecare nucleu. la >== 'i>>== 'i !e ? MH ,cite ?2 KH pt) $iecare nucleu. la >6== 'i >2==) Toate mo!elele $olo'e'c

placi !e "aa !e tip SocBet 'i au ma&i'trala !e !ate !e ?=== M;) Ele 'int compati"ilecu 'etul !e in'tructiuni SSE 'i au un controler !e memorie im"untatit $ata !e proce'oareleAt3lon 6>)

roce'orul At3lon 6> 42 >== e'te la ora actuala cel mai puternic proce'or e+i'tent pentru

calculatoarele per'onale- el !epa'in! nu numai cele mai per$ormante proce'oare AMD- ci 'ipe cele pro!u'e !e INTEL)

DENUMIREA PROCESOARELOR AMD

AMD 'u'tine c $olo'e(te o ar3itectur pentru nucleele proce'oarelor 'ale pe 2 !e "iti,At3lon 4- Duron- Sempron. care e'te mai "un !ec#t cea $olo'it !e INTEL) Ace't lucru ar

permite ca un proce'or At3lon 4 ' ai" la o anumit $rec1en% !e tact o per$orman% e&al'au mai "un !ec#t un proce'or entium > care $unc%ionea la o $rec1en% !e tact 'uperioaracelei a proce'orului At3lon 4) De e+emplu AMD 'u'%ine ,#n mo! in!irect. c un proce'orAt3lon 4 2== ,nucleu T3orou&3"re! H. care $unc%ionea la $rec1en%a reala !e 22= M;,2-2 G;. are aceea(i per$orman% ca un proce'or entium > 2) care $unc%ionea la$rec1en%a reala !e 2== M; ,2- G3.) Ace't lucru nu e'te $r o "a real- pentru c

proce'oarele pro!u'e !e AMD e+ecut mai multe in'truc%iuni pe ciclu !ec#t proce'oarelepro!u'e !e Intel)

Compania AMD #(i nume(te proce'oarele At3lon 4 #n $unc%ie !e per$orman%a lor,per$ormance ratin& 0 R. (i nu !e $rec1en%a !e tact real- #n a(a $el #nc#t un proce'or At3lon4 2=== are !e $apt $rec1en%a !e cea' !e ?66@ M;) Intro!ucerea nucleului Harton acomplicat #ntruc#t1a lucrurile pentru c !e e+emplu un proce'or At3lon 4 2== cu nucleuT3orou&3"re! H $unc%ionea la $rec1en%a !e 22= M; ,?66+?-.- iar un proce'or At3lon

4 2== cu nucleu Harton $unc%ionea la $rec1en%a !e 2= M; ,?66+?2-.- AMD'u'%in#n! c memoria cac3e L2 mai mare a nucelului Harton #l $ace capa"il ' ai" aceea(iper$orman% cu nucleul T3orou&3"re! H- c3iar !ac $unc%ionea la o $rec1en% mai mic)Cele mai per$ormante proce'oare At3lon 4 ,=== (i 2==. '#nt #n' con'truite numai$olo'in! nuclee Harton)

Apari%ia proce'oarelor pe 6> !e "i%i a complicat (i mai mult lucrurile #n ceea ce pri1e(te!enumirile $olo'ite !e compania AMD pentru pro!u'ele 'ale) A't$el- meto!a R a $o't p'trat

pentru proce'oarele At3lon 6> ,2==- >==- >===.- #n' pentru proce'oarele At3lon 6> F4'0a optat pentru !enumiri care nu au le&tur cu $rec1en%a !e $unc%ionare ,F40? $unc%ioneala 2-2 G;- F40 la 2-> G;- iar F40 la 2-6 G;. 'au cu per$orman%a comparati1 cu

proce'oarele entium > ,numerele ?- 'i nu au nici o relatie cu per$ormantaproce'oarelor pro!u'e !e Intel.) Denumirea proce'oarelor Sempron ,?==- 2==- 26==-


14/52


etc). e'te con$orma cu mo!elul R ,per$ormance ratin&. e+pu' mai 'u'- !ar ele nu 'eraporteaa la per$ormanta comparati1a a unor proce'oare entium >) roce'oarele Duron au$o't !enumite #n $unc%ie !e $rec1en%a !e cea' e+primat #n M; ,Duron ?6==- Duron ?==.-ele $iin! 'coa'e in'a !in pro!uctie)

Acurate%ea $olo'irii unei !enumiri care nu 'e "aea pe $rec1en%a !e cea' a proce'orului #ncau- ci pe $rec1en%a unui proce'or concurent care are per$orman%e a'emntoare- e'te pu'#n c3e'tiune !e unii 'peciali(ti) Din te'tele e$ectuate !e mai multe 'ituri 'pecialiate #n3ar!8are reult c 1aloarea nominala ,ratin&. $olo'it !e AMD pentru proce'oarele 'aleAt3lon 4 e'te a!ec1at #n 'pecial #n le&tur cu aplica%iile !e "irou (i cu /ocurile pecalculator) 7n caul prelucrrii au!io01i!eo ,co!are MEG>- co!are M. !enumirea #(i

pier!e !in preciie- 'uprae'tim#n! #ntr0o anumit m'ur per$orman%ele proce'orului AMD)

In caul proce'oarelor At3lon 6> 'i Sempron- compania AMD a $o't acuata ca 1alorilenominale ,ratin&'. par a $i 'ta"ilite uneori $ara prea multa ri&uroitate lo&ica- !incon'i!erente care tin mai mult !e 'trate&iile !e acoperire a pietei cu o &ama cit mai lar&a !e

pro!u'e- !ecit !e per$ormantele comparati1e ale proce'oarelor) Acuatiile nu 'e 1eri$ica inma/oritatea caurilor- compania AMD nea1in! intere'ul 'a i'i creee o reputatie proa'ta prinapelarea mult prea $la&ranta la trucuri ie$tine !e marBetin&) De e+emplu un proce'or At3lon6> == ,2-2 G; 0 ?2 KH cac3e L2 0 inter$ata cu memoria pe ?2 !e "iti 0 nucleu

Ne8ca'tle 'au inc3e'ter. e'te in ma/oritatea te'telor mai per$ormant !ecit unul >== ,2->G; 0 ?2 KH cac3e L2 0 inter$ata cu memoria pe 6> !e "iti 0 nucleu Ne8ca'tle.- c3iar !acaace'ta !in urma are o $rec1enta !e cea' mai mare cu 2== M;) La un moment !at pe piataromanea'ca ele co'tau ,cu T==.- $iecare

potential cumparator urmin! 'a !eci!a 'in&ur !aca !i$erenta !e = !e E*R la pret re$lectaa!ec1at !i$erenta !e per$ormanta)

*n !ea1anta/ al proce!urii !e numire $olo'ite !e AMD e'te $aptul ca pot e+i'ta proce'oarecu aceea'i 1aloare nominala care $ac parte !in $amilii !i$erite 'i e1i!ent au 'i preturi !i$erite)O a't$el !e 'ituatie 'e intilne'te in caul proce'oarelor At3lon 6> === ,2 G; 0 ?2 KHcac3e L2 0 nucleu Cla83ammer 'au Ne8ca'tle.- At3lon 4 === ,2-? G; 0 ?2 KH cac3eL2 0 nucleu Harton. 'i Sempron === ,2 G; 0 ?2 KH cac3e L2 0 nucleu Harton.) In ace'tca ale&erea proce'orului cel mai per$ormant tre"uie 'a 'e $aca !upa pretul 'au) De e+emplula un moment !at proce'orul Sempron === ,?- G; 0 ?2 KH cac3e L2 0 nucleu alermo.co'ta in Romania ?? E*R ,incl) T- lucru re$lectat $oarte"ine !e pret)

E'te !eci recoman!at 'a nu 'e $aca comparatii "aate pe 1alorile nominale intre proce'oareAMD apartinin! unor $amilii !i$erite) entru a a1ea rele1anta- a't$el !e comparatii tre"uie 'a'e $aca !oar pe "aa reultatelor o"tinute !e proce'oare in te'tele e$ectuate !e 'iturile'pecialiate in recenii ale componentelor 3ar!8are) In '$ir'it- !aca tre"uie 'a ne !eci!ema'upra a !oua proce'oare !in aceea'i $amilie ,!e e+) At3lon 6>.- care au aceea'i 1aloarenominala ,!e e+) ==. !ar 'int $a"ricate cu te3nolo&ii !i$erite ,= nm 'i ?= nm.- e'terecoman!at 'a ale&em proce'orul $a"ricat cu te3nolo&ia mai noua ,= nm.)


15/52


per$orman% care e'te $oarte "un) E'te recoman!at cumprarea unui proce'or At3lon 6> 'auAt3lon 4 !ac $olo'im calculatorul pentru aplica%ii care nece'it putere mare !e calcul,/ocuri- prelucrare au!io01i!eo. 'au un proce'or Sempron !ac #l $olo'im pentru aplica%ii !einten'itate me!ie ,aplica%ii !e "irou- internet.) La $el ca #n caul proce'oarelor Celeron-

proce'oarele Sempron pot $i $olo'ite (i pentru /ocuri 'au e!itare au!io01i!eo- #n'

per$orman%ele lor '#nt mai 'cute !ec#t ale proce'oarelor At3lon 6> 'i At3lon 4- e1i!ent la1alori nominale apropiate ,a nu 'e compara !eci un Sempron ?== cu un At3lon 4 2===.)roce'oarele Sempron cu 1alori nominale mari ,pe'te 2==. pot $i $olo'ite $ara pro"leme 'i

pentru /ocurile noi- !ar /ucatorii impatimiti ar tre"ui 'a cumpere mai !e&ra"a proce'oareAt3lon 6> 'au At3lon 4)

I!enti$icarea nucleului unui proce'or At3lon 4- At3lon 6> 'au Sempron 'e $ace pe "aaco!ului in'crip%ionat pe ace'ta ,Or!erin& art Num"er 0 ON. 'au $olo'in! 'o$turi 'pecialecum '#nt C*iDMa+ 'au C*0) S pre'upunem c a1em un proce'or At3lon 4 cuurmatorul co! in'crip%ionat pe plcu%a 'a 9 A4DA ?@== D*TC) entru a0l !e'ci$ratre"uie ' urmm in!ica%iile !e pe 'itul AMD) Grupul !e litere A4DA ne 'emnalea c

a1em !e0a $ace cu un proce'or At3lon 4 cu nucleu Harton 'au T3orou&3"re!- numrul?@== ne !e1luie c proce'orul are o per$orman% ,per$ormance ratin&. !e ?@== ceea celmure(te #n plu' $aptul c e'te 1or"a !e un nucleu T3orou&3"re!- litera D 'emni$ic $aptulc proce'orul e'te #mpac3etat $olo'in! te3nolo&ia OGA- litera * arat c ten'iunea !e$unc%ionare e'te !e ?-6 F4 'au a unui proce'or entium > E+treme E!ition- !ac


16/52


"ine#n%ele' "u&etul le permite cumprarea unor a't$el !e proce'oare $oarte per$ormante !ar (i$oarte 'cumpe)

*tiliatorii care au un "u&et mai putin &enero' ,totu'i con'i!era"il. tre"uie 'a ai"a in1e!ere cumpararea unui proce'or At3lon 6> 'au a unui proce'or entium > cu nucleu !in

&eneratia Nort38oo! 'au re'cott 'i cu $rec1enta !e cea' !e pe'te 2== M; ,2- G;.)

*tiliatorii care au un "u&et re'trin' pot cumpara un proce'or At3lon 4 ,2== 'au mai"un. cu nucleu T3orou&3"re! H- T3orton 'au Harton- un proce'or Sempron ,2== 'au mai"un. 'au un proce'or Celeron ,recoman!at tipul D. cu $rec1enta !e cea' !e 2- G3 ,'au maimult.) In $unctie !e "u&et pot $i cumparate proce'oare entium > cu $rec1ente !e tact mai mici!e 2- G;- At3lon 4 cu $rec1ente !e tact mai mici !e ? M; 'au Celeron cu $rec1ente!e tact mai mici !e 2- G;- !ar ace't lucru nu e'te recoman!at !aca !orim 'a a1em uncalculator pe care 'a0l $olo'im pentru aplicatii inten'i1e 'i in urmatorii 2 ani !e la cumparare)

In '$ir'it- utiliatorii care $olo'e'c calculatorul pentru aplicatii care nu nece'ita multa putere

!e calcul au cel mai "un raport per$ormanta0pret !aca ale& un proce'or ie$tin !in &ameleSempron- Celeron 'au e1entual


17/52


'cumpe) La cumprarea rcitorului tre"uie ' %inem cont !e $aptul c rcitoarele pentruproce'oare entium 'au Celeron '#nt !i$erite ,!in punct !e 1e!ere al !i'poiti1ului !emontare. !e cele pentru proce'oare At3lon4 'au Duron (i !e a'emenea !i$erite !e cele

pentru proce'oarele At3lon 6>) E'te recoman!at cumprarea unui rcitor care are o pa'til !ecupru #n locul #n care ra!iatorul 1ine #n contact cu proce'orul)

PLACA 2IDEON2IDIAATI

GENERALITI

laca = !e ca!re pe 'ecun!a. pro!uce oc3iului 'enatia c elementele preente #n ima&ini,per'ona/e- 1e3icule- etc). 'e a$la #n mi'care- la $el cum inlantuirea rapi! a ca!relor !e pe rolaunui $ilm pro!uce 'enatia !e mi'care) Ace't proce' !e creare a ima&inilor D !e1ine e1i!entatunci c#n! #ncercam ' rulam un /oc D pe o < mai 'la"a (i reultatul e'te c actiunea

/ocului 'e !e'$a'oara 'aca!at- 'emanin! uneori cu o 'e'iune !e 1iionare a unor !iapoiti1e,'li!e'3o8.)

Crearea unei ima&ini D e'te o operatiune comple+a- care 'e !e'$a'oara #n !ou etape mari,&eometrica (i &ra$ica. la care participa at#t proce'orul central ,C*. c#t (i proce'orul&ra$ic ,G* 0


18/52


toate #n raport cu un&3iul !e 1e!ere al 'cenei.) 7n etapa &ra$ica 'e trece la mo!i$icareapropriu0i'a a 'cenei #n con$ormitate cu calculele $acute #n etapa &eometrica- a!ic 'ea!au&a te+turile- culorile (i um"rele o"iectelor preente #n 'cena (i 'e o"tine ima&inea $inala-

proce!eu numit ran!are ,ren!erin&.) Etapa &eometrica era realiata !e o"icei !e C*-#n' #n < mo!erne ea e'te realiata ,e+clu'i1 'au cu a/utorul C*. !e ctre G* prin

unitatea !e tran'$ormare (i iluminare ,tran'$orm P li&3tnin& 0 TPL. preenta pe cipul&ra$ic) Etapa &ra$ica e'te realiata !e ctre < care prelucreaa pi+elii care compunima&inea (i le a!au&a te+turi pe care apoi le optimieaa #n a(a $el #nc#t e$ectul ' $ie c#t maireali't) Scena $inala reultata ,ca!rul. !epin!e !eci $oarte mult !e capacitatea < !e a0(ie+ecuta operatiile c#t mai "ine ,$r !e$ecte !e te+turare- arte$acte cromatice- etc). (i #ntr0untimp c#t mai 'curt)

Ran!area ima&inii $inale e'te realiata !e < cu a/utorul unor con!ucte !e ran!are,ren!erin& pipeline' 'au pi+el pipeline'. #n ca!rul crora 'e !e'$a'oara operatiile !e

prelucare a pi+elilor) Fiecare con!ucta !e ran!are $olo'e'te un anumit numr !e unitati !emapare a te+turilor ,te+ture mappin& unit'. a caror $unc%ie e'te !e a aplica te+turi pe

'upra$etele o"iectelor preente #n ima&ine- 'upra$ete alctuite !in pi+eli) Aplicarea te+turilor'eamana $oarte "ine cu aplicarea unui tapet pe un perete 'au cu acoperirea unui o"iect cu o'to$a ,!e e+) a'earea unei $ete !e ma'a. cu mentiunea c pe un o"iect !intr0o ima&ine D 'eaplica !e o"icei mai multe te+turi pentru a o"tine e$ecte reali'te- !e e+emplu pentru a 'imula o'upra$a%a cu protu"erante 'au una &iriata)

er$orman%a unei plci 1i!eo e'te !at !e in'umarea mai multor $actori printre care cei maiimportanti '#nt $rec1en%a !e cea' a proce'orului &ra$ic- $rec1en%a !e cea' a memoriei RAM ,(icantitatea ei. !e pe "i%i)

laca 4- ele a1#n!

per$orman%e apropiate- e1i!ent cu un plu' !e per$orman% pentru 4) Stan!ar!ul CI E+pre''

+?6 cre'te 'emni$icati1 cantitatea !e !ate care poate $i tran'$erata intre placa 1i!eo 'i 'i'tem,in 'peta cip'etul Nort3Hri!&e !e pe H.- a'a0numita latime !e "an!a ,"an!8it3.) In plu'ace't nou 'tan!ar! preinta 'i a1anta/ul ca !atele pot $i tran'$erate 'imultan in am"ele 'en'uri,!e la < la 'i'tem 'i in1er'. prin $olo'irea unor canale in!epen!ente !e tran'$er a !atelor) Alta1anta/ important e'te po'i"ilitatea !e a $urnia mai mult curent electric placii 1i!eo !irect

prin ma&i'trala CI E+pre'' 4?6- in a'a $el incit e'te po'i"il ca alimentarea unei < puternice'a 'e $aca e+clu'i1 in ace't $el- renuntin!u0'e la conectorul !e alimentare 'uplimentar) De'i'lotul CI E+pre'' +?6 are acea'i !imen'iune ca 'lotul AG- 'tan!ar!ele CI E+pre'' +?6 'iAG 'int incompati"ile- !eci o placa CI E+pre'' +?6 nu 1a $unctiona !ecit !aca 1a $iin'talata intr0un 'lot CI E+pre'' + ?6 pe placa !e "aa)


19/52


lcile


20/52


$unctie !e aplicatia care ruleaa- !ar utiliatorul are po'i"ilitatea 'a inter1ina in acea'ta!eciie) Cre'terea !e per$ormanta 1ariaa in $unctie !e aplicatia $olo'ita 'i !e reolutie- putin!a/un&e pina la ?== ,'i'temul Cro''Fire $iin! !e !oua ori mai per$ormant ca o 'in&ura

placa.- in'a in mo! o"i'nuit in1irtin!u0'e in /urul 1alorilor !e =06= ) Mai e+i'ta 'i mo!ul !elucru SuperAA ,Super Anti0Alia'in&. care a!uce !oar un plu' !e calitate a ima&inii- in'a cu

pretul unor per$ormante mai 'caute) Dea1anta/ele ace'tei 'olutii 'int repreentate !e marireacon'umului !e ener&ie electrica 'i a &omotului pro!u' !e 1entilatoare $ata !e caul $olo'iriiunei 'in&ure placi) lacile !e "aa compati"ile cu te3nolo&ia Cro''Fire !e la ATI au !oua'loturi CI E+pre'' +?6 'i 'e "aeaa pe cip'etul Ra!eon 4re'' 2== Cro''Fire E!ition RD>= in caul proce'oarelor AMD) entru proce'oarele Intel tre"uie $olo'ite placi !e "aa cucip'eturile Ra!eon 4re'' 2== Cro''Fire E!ition RD >== 'au Intel i4)

Le&aturi ctre unele !in cele mai "une articole !e pe internet re$eritoare la placile 1i!eo pot$i &a'ite #n Ane+a Manualului)

N2IDIA

Compania N,GeForce F4 2==. e'te mai 'la" !ec#t proce'orul cu nucleul N< ? ,GeForce F4 6==. (imult mai 'la" !ec#t proce'orul cu nucleu N< ,GeForce F4 ==.) entru &eneratia a @0anucleele 'int !enumite G++- un!e ++ e'te un numr $ormat !in !oua ci$re ,!e e+) G@=

pentru placile GeForce @== GT 'i GT4.)

Georce , - Georce 0 - Georce M/ lcile GeForce !in &enera%iile (i > au $o't !enumite GF Titanium N- un!e N era unnumar care ma'ura per$ormanta in raport cu a celorlalte mo!ele !e tip GF ,GF Ti2==- GF Ti==. 'au GF > ,GF Ti >2==- >>==- >6==- >==.) Familia !e placi cea mai lon&e1i1a

pro!u'a !e N


21/52


Georce 3 - Georce + - Georce /

7ncepin! cu placile !in &enera%ia F4 compania N !e con!ucte !e ran!are 'i con!ucte !e 1ertec'i. 'i GeForce @==GT ,$rec1) nucleului >== M;- $rec1) memoriei ?=== M;- ma&i'tr) !e memorie pe 26

"iti- 2= !e con!ucte !e ran!are 'i @ con!ucte !e 1ertec'i.)

Generatia !e placi GeForce 6 cuprin!e $amiliile GF 62==- GF 66==- 'i GF 6==) Mai /o'e'te preentat un ta"el cu caracteri'ticile te3nice cele mai importante ale mo!elelor care !aunumele $amiliilor)

Fiecare $amilie are in componenta mai multe mo!ele care 'e !eo'e"e'c prin 9

Frec1en%a roce'orului Gra$ic ,G* $reuenc.Frec1en%a Memoriei RAM !e pe < ,memor $reuenc.Tipul Ma&i'tralei !e Memorie ,26 'au ?2 !e "iti.Tipul mo!ulelor !e memorie ,GDDR 'au DDR.Numarul !e Con!ucte !e Ran!are ,ren!erin& pipeline' 0 pi+el pipeline'.Numarul !e Con!ucte !e


22/52


In caul $amiliei "aate pe nucleul N< >- a1em ca repreentate principale mo!elele,$urniate !e !i1er'i pro!ucatori. numite GeForce F4 6== ,$rec1en%a G* 2 M; (i$rec1en%a memoriei = M;. (i GeForce F4 6== *ltra ,$rec1en%a G* >== M; (i$rec1en%a memoriei == M;.- ultimele $iin! #n mo! e1i!ent mai per$ormante) entru c (iutiliatorii cu mi/loace $inanciare mai re!u'e ' poat '0(i cumpere o < cu nucleu N< > au

$o't 'coa'e pe piata (i plcile GeForce 6== 4T ,$rec1en%a G* 2 M; (i $rec1en%amemoriei >== M;.- #n 1arianta cu ma&i'trala !e memorie pe ?2 !e "i%i 'au pe 6> !e "i%i-!ar per$orman%a ace'tor plci e'te mult mai 'cut !ec#t a placilor GeForce 6== 'au GeForce F4 6== *ltra)

lacile N==- enumerate aici #n or!inea !e'cre'catoare a

per$orman%ei)

Fiecare placa GeForce !in &eneratia 6 e'te !i'poni"ila in !oua 1er'iuni- care !i$era intre ele!oar prin mo!ul !e conectare la placa !e "aa- 'lot AG 'au 'lot CI E+pre'') Cumparatorul1a tre"ui 'a alea&a 1arianta care 'e potri1e'te cu placa !e "aa e+i'tenta in calculator)

Compania N


23/52


7ncepin! cu placile !in &enera%ia compania ATI a ale' o 'trate&ie !e numire a placilor careintentioneaa 'a puna in 1aloare $aptul ca $iecare &eneratie contine o &ama completa !emo!ele- !e la unele cu per$ormante 'caute la unele cu per$ormante !e e+ceptie) In ace't $elorice utiliator i'i poate ale&e- in limita "u&etului 'u- placa care are cel mai "un raport

calitate0pret)

Generatia !e placi Ra!eon 4?=== ,aparuta in anul 2==. cuprin!e $amiliile 4?==- 4?6=='i 4?==) Mai /o' e'te preentat un ta"el cu caracteri'ticile te3nice cele mai importante alemo!elelor care !au numele $amiliilor) Mo!elele 4?== 'i 4?6== 'int in $apt cele numite4?== 4T 'i 4?6== 4T- nee+i'tin! inca in ace'te $amilii mo!ele $ara 'u$i+)

Generatia !e placi Ra!eon 4 cuprin!e $amiliile 4==- 46==- 4@== 'i 4==) Mai /o' e'tepreentat un ta"el cu caracteri'ticile te3nice cele mai importante ale mo!elelor care !aunumele $amiliilor) Mo!elul 46== e'te in $apt cel numit 46== ro- nee+i'tin! in acea'ta

$amilie un mo!el $ara 'u$i+)

Fiecare $amilie are in componenta mai multe mo!ele care 'e !eo'e"e'c prin 9

Frec1en%a roce'orului Gra$ic ,


24/52


e+).- nu #ntre !i1er'ele $amilii !e < ,!eci nu #ntre plcile 6== (i cele ==.) lcile ATIRa!eon 6== 4T '#nt mai "une ,(i mai 'cumpe. !ec#t plcile ATI Ra!eon 6==- #n' #n nici unca ele nu au per$orman%ele placilor ATI Ra!eon ==- ca ' nu mai 1or"im !e plcile ATIRa!eon == 4T)

I!enti$icarea !e ctre un potential cumprator a liniilor !e pro!u'e cu per$orman%eo"i(nuite- me!ii 'au !e 1ir$ tre"uie ' 'e $aca !up pre%- pentru c !enumirea < nu inclu!eun element !e !i$eren%iere preci') A't$el- o plac cu un nou cip &ra$ic inte&rat pe placile !e "aa- numit IntelGrap3ic' Me!ia Accelerator ==- menit 'a a!uca un plu' !e per$ormanta $ata !e cipul 1ec3i)

lacile !e "aa a1in! cip'etul i?G au $o't primele !otate cu ace't cip &ra$ic inte&rat- iarte'tele au !emon'trat ca noul cip &ra$ic !epa'e'te cu mult per$ormantele cipului IntelE+treme Grap3ic' 2 'i 'e apropie !e per$ormantele cipurilor inte&rate $a"ricate !e N


25/52


lacile


26/52


Ma&i'trala !e memorie 9 6>- ?2 'au 26 !e "itiConectarea la placa !e "aa 9 AG 'au CI E+pre''Direct4 9 1arianta Direct4 cu care < e'te compati"ila ,D4@- D4 )?- D4.Si'temul !e racire 9 ra!iator ,pe cipul &ra$ic 'i memorii. 'i 1entilator

Companiile NM4.- &enera%ia ,GeForce Ti ==.- &enera%ia > ,GeForce > Ti

>6==.- &enera%ia F4 ,GeForce F4 =. 'i &eneratia 6 ,GeForce 6==.)

entru a compara !ou plci 1i!eo ,e1entual !in &enera%ii !i$erite. tre"uie ' calculamper$orman%a lor "ruta ,numarul !e pi+eli care pot $i prelucrati #ntr0o 'ecun!a. prininmultirea $rec1entei !e tact a proce'orului &ra$ic cu numarul !e con!ucte !e ran!are) Dee+emplu o plac GeForce F4 = *ltra $unc%ionea la $rec1en%a !e >@ M; ,>@ mil) ;.(i are > con!ucte !e ran!are- #n timp ce o plac GeForce F4 2== *ltra $unc%ionea la$rec1en%a !e 2 M; ,2 mil) ;. (i are !oar 2 con!ucte !e ran!are) laca GeForce F4= *ltra 1a putea prelucra ?- ml!) pi+eli pe 'ecun!a ,>@ mil) + >.- #n timp ce placaGeForce F4 2== *ltra poate prelucra !oar 6= mil) pi+eli pe 'ecun!a) 7n con'ecinta pre%ul

plcii GeForce F4 = *ltra 1a $i !e cel pu%in trei ori mai mare !ec#t al plcii GeForce F42== *ltra pentru c (i per$orman%a "ruta e'te !e trei ori mai mare- la care 'e a!au&acalitatea mai "un a ima&inii #n aplica%iile D)

O "un meto!a !e a e1alua per$orman%a unei < $r a o te'ta 'au $r a $ace calcule cupri1ire la per$ormata ei "ruta e'te ' ne &3i!am !up pre%ul ei) O < mai 'cump e'teintot!eauna mai "un !ec#t una mai ie$tina- c3iar !ac cea ie$tina $ace parte !intr0o &enera%iemai noua) De e+emplu o < GeForce F4 2== e'te mult mai pu%in per$ormant !ec#t o 6== (i ace't lucru e'te re$lectat cel mai "ine !e pre%) Di$eren%a !e pre% !intre !ou< re$lecta a!ec1at !i$eren%a !e per$orman%- mai ale' #n caul placilor !in aceea(i &enera%ie)

lcile


27/52


po'i"il ca ' &a'im !e 1inare o < cu per$orman%e me!ii la pre% !e < cu per$orman%eo"i(nuite !ac !e la lan'area ei au trecut ? luni 'au mai mult)

O lac


28/52


lacile 1i!eo 'cumpe au 'i'teme !e racire per$ormante- compu'e !intr0un 1entilator !e!imen'iuni mari ,'au c3iar mai multe 1entilatoare mici. 'i ra!iatoare cu 'upra$ata cre'cuta

pu'e citeo!ata pe am"ele parti ale


29/52


entium (i Celeron $olo'e'c acela(i tip !e 'oclu (i acela(i lucru 'e poate 'pune !e'preproce'oarele At3lon (i Sempron ,Duron.)

7n caul H pentru proce'oare Intel entium > 'au Celeron e+i'ta !ou tipuri !e 'ocluri 9

SocBet >@SocBet LGA@@ 0 1arianta im"unatatita a $ormatului anterior- intro!u'a la mi/locul anului2==>

7n caul H pentru proce'oare AMD At3lon- Sempron 'i Duron tipurile !e 'ocluri '#nturmatoarele 9

SocBet >62 ,numit !e o"icei 'ocBet A. 0 pentru At3lon 4- Sempron ,22== pina la ===.'i Duron $ormat !e 'oclu 'co' !in pro!uctie in anul 2==U

SocBet >= 0 pentru At3lon 6> F40? $ormat !e 'oclu 'co' !in pro!uctie in anul 2==>USocBet @> 0 pentru At3lon 6> 'i Sempron $ormat !e 'oclu 'co' !in pro!uctie in anul 2==U

SocBet 0 pentru At3lon 6> 'i At3lon 6> F4

Componenta principal a unei H e'te un an'am"lu !e microcircuite ,numit cip'et. a carui$unc%ie e'te !e realiare (i optimiare a tran'$erului !e !ate #ntre !i$eritele componente alecalculatorului ,C*- memoria RAM- !e "i%i- tran'$erul !e!ate #ntre proce'orul central ,care contine controlerul !e memorie. (i cip'etul plcii !e "a 'e$ace printr0o ma&i'trala !e mare 1itea numit ;perTran'port) Compania Intel $olo'e'te!enumirea !e Direct Me!ia Inter$ace ,DMI. pentru ma&i'trala !e mare 1itea ceinterconecteaa cipurile Nort3Hri!&e (i Sout3Hri!&e !e pe H cu cip'eturi i? 'au i2

pentru proce'oarele entium >)

lacile !e "aa compati"ile cu te3nolo&ia SLI !e la N SLI ,pt) proc) AMD. 'i nForce > SLI IntelE!ition ,pt) proc) INTEL.)

lacile !e "aa compati"ile cu te3nolo&ia Cro''Fire !e la ATI au !oua 'loturi CI E+pre''+?6 'i 'e "aeaa pe cip'etul Ra!eon 4re'' 2== Cro''Fire E!ition RD >= in caul

proce'oarelor AMD) entru proce'oarele Intel tre"uie $olo'ite placi !e "aa cu cip'eturileRa!eon 4re'' 2== Cro''Fire E!ition RD >== 'au Intel i4)

Le&aturi ctre unele !in cele mai "une articole !e pe internet re$eritoare la placile !e "aa

pot $i &a'ite #n Ane+a Manualului)


30/52


CUMPRAREA UNEI PLCI DE A7

lcile !e "a '#nt pro!u'e !e o multitu!ine !e companii- unele mai cuno'cute ,A'u'-Epo+- Gi&a"te- etc). altele mai pu%in cuno'cute) er$orman%a unei H e'te !at #n mare

ma'ura !e cip'etul ei- !ar un rol important #l are (i ar3itectura ' ,a'am"larea !i1er'elor 'alecomponente (i optimiarea $unc%ionarii ace'tora. care e'te 'peci$ica $iecarui pro!ucator)

lcile !e "a 'e ale& #n primul r#n! #n $unc%ie !e proce'orul pe care !orim '0l $olo'im,AMD 'au INTEL. (i !e 1itea ace'tuia) *n a'pect 'uplimentar pe care tre"uie 'a0l luam incalcul e'te 'oclul proce'orului) Companiile pro!ucatoare !e proce'oare 'c3im"a uneori$ormatul 'oclului pentru un anumit proce'or 'i ca urmare 1or e+i'ta pe piata H cu am"eletipuri !e 'ocluri) E'te recoman!at 'a cumparam o H care are ultima 1arianta !e 'oclu pentruca acea'ta contine !e o"icei im"unatatiri $ata !e 1er'iunea anterioara) In mo! e1i!ent- atuncicin! cumparam proce'orul tre"uie !e a'emenea 'a ale&em unul con'truit in con$ormitate cunoul 'tan!ar!) De e+emplu !aca !orim 'a cumparam o H care are 'oclul in noul $ormat

LGA@@ ,conceput !e Intel. tre"uie !e a'emenea 'a cumparam un proce'or entium > care 'a$ie compati"il cu ace't tip !e 'oclu) e o a't$el !e placa nu 1om putea in'tala un proce'orentium > con'truit pentru $ormatul anterior 'ocBet >@) Lucrurile 'tau 'imilar in pri1inta

proce'oarelor At3lon 6> 'au At3lon 6> F4- in 'en'ul ca e'te recoman!at 'a cumparam o Hcon$orma cu noul $ormat 'ocBet 'i un proce'or compati"il cu ea) O moti1atie in plu'

pentru cumpararea unei H con$orma cu $ormatul cel mai nou !e 'oclu e'te $aptul ca !aca1om !ori ulterior 'a 'c3im"am proce'orul cu unul mai per$ormant nu 1a mai $i ne1oie 'a'c3im"am 'i H- 'tiut $iin! ca pro!ucatorii nu mai 'cot pe piata mo!ele noi !e proce'oare care'a $ie compati"ile cu $ormatul 1ec3i !e 'oclu)

A !oua etapa #n luarea !eciiei cu pri1ire la cumprarea unei H e'te le&ata !e cip'etulace'teia) Numarul !e pro!ucatori !e cip'eturi e'te re'trin' ,INTEL- ==- ultimul $iin! o 1arianta #m"unt%it ,'uport

pentru FSH !e 2== M; (i pentru memorii DDR>==- controler !e memorie "icanal. aprimului) lcile !e "a pentru proce'oare At3lon 6> (i At3lon 6> F4 $olo'e'c #n principalcip'eturile N- N


31/52


,#n or!inea aparitiei lor. 9 i6- i@- i?- i2- $iecare cip'et e+i'tin! in mai multe 1ariantecon'tructi1e)

La $el ca orice componente !e calculator (i plcile !e "a au pre%uri care 1ariaa $oartemult- lucru !eterminat #n principal !e !otrile inclu'e !e ctre pro!ucatori) Toate plcile !e

"a pro!u'e recent au c#te1a !otri e'entiale cum '#nt 'loturile CI ,#n care 'e $i+eaa !ee+emplu placa !e 'unet- mo!emul- placa !e captura 1i!eo- etc).- 'lotul AG ,#n care 'e $i+eaaplaca 1i!eo.- 'loturile pentru memoria RAM- porturi S2 ,pentru ta'tatura (i mau'.- porturi*SH ,pentru !i'poiti1e care 'e conecteaa prin *SH cum '#nt minicamerele 1i!eo.-&ameport ,pentru /o'tic 'au &amepa!.- portul paralel ,pentru imprimanta.) Multe !in H au (ialte !otri #n a$r celor e'entiale- !e e+emplu #n ultimii ani aproape toate plcile !e "a auinclu'a (i o plac !e 'unet- iar unele au inclu'a o plac &ra$ica- o plac !e retea- porturi IEEE?> ,Fireire.- etc)) Dotrile 'uplimentare co'ta #n plu' (i e'te la latitu!inea noa'tra !acle acceptam 'au cautam o H $r ele) e !e alte parte !ac a1em un !i'poiti1 e+tern ,!e e+)o camera 1i!eo !i&itala. pe care !orim '0l conectam la calculator- tre"uie ' ne a'i&uram cH are #n !otare porturile nece'are ,*SH- Fireire. (i #n plu' !ac ele '#nt #ntr0un numr

core'punator (i '#nt u(or acce'i"ile) 7n caul #n care a1em un 3ar!i'c Serial ATA ,SATA. 'auintentionam ' cumprm unul #n 1iitor tre"uie ' ne a'i&uram c H e'te compati"ila cuace't 'tan!ar! ,are controler SATA (i e'te !otata cu conectorii core'punatori.)

Numarul mare !e pro!ucatori !e H a !u' la aparitia unei concurente acer"e #n !omeniu (ica urmare $iecare pro!ucator incearca ' a!uca un plu' !e !otri 'au !e #m"unt%iri te3nice)*nii $a"ricanti au pu' la punct o meto!a !e control a 1iteei 1entilatorului proce'orului #n a(a$el #nc#t ea ' $ie #n concor!anta cu temperatura ace'tuia !in urma- reultatul $iin! 'ca!erea&omotului &enerat !e 1entilator) O parte !in pro!ucatorii !e H pentru proce'oare At3lon 6>con'truie'c plci compati"ile cu te3nolo&ia Cool :n: Quiet ,Rece (i Silentio'. pu'a la

punct !e AMD- prin care $rec1en%a !e cea' (i 1olta/ul proce'orului '#nt mo!i$icate !inamic #n$unc%ie !e &ra!ul !e $olo'ire a proce'orului) lcile !e "a care 'uporta te3nolo&ia Cool :n:Quiet permit !eci o re!ucere a ni1elului !e &omot (i a con'umului !e ener&ie electrica- $ra a$ecta ni1elul !e per$orman%) Alti pro!ucatori in'taleaa !ou cipuri HIOS ,te3nolo&ienumit !ual HIOS- mirror HIOS- etc). #n a(a $el #nc#t !ac "io'ul 'tocat pe cipul principal!e1ine corupt ,ca urmare a unui 1iru' 'au a unei tentati1e e(uate !e actualiare 0 up!ate. el1a putea $i re'taurat automat cu a/utorul cipului 'ecun!ar)

Alaturi !e o H e'te inclu' !e o"icei (i un CD pe care alaturi !e !rai1ere 'e a$la mai multe'o$turi !intre care cel mai importante '#nt un pro&ram !e tip anti1iru' (i un pro&ram !emonitoriare a temperaturii proce'orului (i a 1iteei !e rotatie a palelor 1entilatorului

proce'orului)

*ARDISCUL

GENERALITI


32/52


;ar!i'cul ,3ar! !i'B 0 !i'c !ur 0 ;D. e'te componenta pe care '#nt 'tocate !atele cu carelucreaa calculatorul- incepin! cu 'i'temul !e operare (i terminin! cu $i'ierele in'talate !e

pro&rame 'au create !e noi) El repreint !eci memoria !ura"ila ,ne1olatila. acalculatorului- pentru c !atele '#nt pa'trate (i !up intreruperea alimentarii cu curent electric)

;D e'te $ormat !e o"icei !in mai multe !i'curi !e aluminiu ,numite platane. 'uprapu'e peacela(i a+ (i acoperite cu o+i! !e $ier) La mic !i'tanta !e 'upra$a%a !i'curilor 'e mi'ca ni(te"rate metalice ale caror capete ma&netieaa portiuni !in !i'curi- #n ace't $el $iin! 'cri'e (icitite !atele) ;D e'te una !in putinele pie'e !intr0un calculator care are (i o componentamecanica ,un motor care in1irte !i'curile (i mi'ca "ratele metalice. !ar a'ta nu in'eamna cnu e'te !e o"icei o pie' $oarte $ia"ila- capa"ila ' $unc%ionee multi ani $r a caua pier!erea!atelor 'tocate)

*n ;D e'te caracteriat !e capacitatea !e 'tocare !e !ate ma'urata #n Gi&a Hte' ,GH. (i!e 1itea !e rotatie a platanelor ,)>==- @)2== 'au ?=)=== !e rotatii pe minut.) Cu c#t platanele'e rote'c mai repe!e cu at#t citirea (i 'crierea !atelor e'te mai rapi!- !eci (i calculatorul e'te

mai rapi!) Capacitatea unui ;D preentata !e companiile pro!ucatoare ,cea pe care o 1e!em#n o$ertele !e 1inare. e'te !i$erita !e capacitatea raportata !e 'i'temul !e operare- pentru ctoti pro!ucatorii con'i!era c ? MH ?)===)=== "te'- c#n! !e $apt ec3i1alenta corecta e'te ?MH ?)=>)@6 "te') Si'temul !e operare raporteaa !eci #n mo! corect o capacitate ce1amai mic a ;D- in!i$erent !e numele pro!ucatorului ace'tuia)

;ar!i'cul 'e conecteaa la re'tul 'i'temului cu a/utorul unui ca"lu care 'e $i+eaa cu uncapat #ntr0o pria ,conector. !e pe ;D (i cu celalalt capat #ntr0o pria ,conector. !e pe placa!e "a) entru marea ma/oritate a 3ar!i'curilor a$late #n 'i'temele actuale tran'$erul !e !ate#ntre ;D (i 'i'tem 'e realieaa #n con$ormitate cu un 'tan!ar! numit arallel ATA,A!1ance! Tec3nolo& Attac3ment.- 'cri' !e o"icei !oar ATA) E+i't mai multe 1er'iuni aleace'tui 'tan!ar! create !e0a lun&ul timpului- numite ATA0- ATA066- ATA0?== (i ATA0?-$iecare 1er'iune repreentin! o #m"unt%ire ,uneori con'i!era"ila. a 1er'iunii prece!ente)

;ar!i'curile cele mai mo!erne $olo'e'c 'tan!ar!ul Serial ATA ,'cri' pre'curtat SATA. #nlocul 'tan!ar!ului ATA) Stan!ar!ul SATA e'te compati"il cu 'tan!ar!ul ATA- lucru care

permite $olo'irea #n acela(i calculator at#t a 3ar!i'curilor SATA c#t (i a celor ATA) entru aputea $olo'i un 3ar!i'c SATA tre"uie ' a1em o H care ' !etina un controler SATA inte&rat#n cip'etul ,Sout3Hri!&e. plcii !e "a 'au a$lat pe un cip 'eparat)

Stan!ar!ul SATA a!uce unele #m"unt%iri $a% !e 'tan!ar!ul ATA- !intre care merita

mentionate po'i"ilitatea unei cre'teri importante a ratei !e tran'$er a !atelor #ntre ;D (i'i'tem- ca (i o pa'trare mai "un a inte&ritatii !atelor pe timpul tran'$erului lor) Din punctul !e1e!ere al in'talarii ;D apare po'i"ilitatea !e in'talare la cal! ,3ot plu&&in&.- ceea cein'eamna c un ;D poate $i in'talat (i apoi utiliat $r a opri 'i'temul- lucru e+trem !econ1ena"il atunci c#n! lucram cu ;D e+terne- $olo'ite !e e+emplu pentru a tran'$era cantitatimari !e !ate #ntre !ou calculatoare) *n alt a1anta/ a!u' !e SATA e'te conectarea ;D la H

prin interme!iul unui ca"lu cilin!ric !e !iametru re!u' (i cu o lun&ime !e p#n la ? m- ca"lucare permite o mai "un circulatie a aerului #n carca'a comparati1 cu ca"lul !e tip pan&lica$olo'it anterior) 7n '$ir'it- o!ata cu aparitia 'tan!ar!ului SATA a !i'parut nece'itateacon$i&urarii 3ar!i'curilor ca 'tapin ,ma'ter. 'au 'cla1 ,'la1e.- pentru c #n con$ormitate cunoul 'tan!ar! $iecare ;D e'te con$i&urat automat e+clu'i1 ca 'tapin- ceea ce #i permite '

$unc%ionee la parametrii ma+imi)


33/52


;ar!i'curile $olo'ite #n 'er1ere $olo'e'c !e o"icei 'tan!ar!ul SCSI ,Small ComputerS'tem Inte$ace.- care permite ata'area la 'i'tem a opt !i'poiti1e ,3ar!i'curi- unitati optice!e 'tocare- 'canere- etc).- 'pre !eo'e"ire !e 'tan!ar!ul ATA care permite ata'area a !oar patru!i'poiti1e ,3ar!i'curi (i unitati optice !e 'tocare.) Stan!ar!ul SCSI permite o rata !e tran'$er!e !ate con'i!era"il mai mare !ec#t cea o$erita !e 'tan!ar!ul arallel ATA ,cu care !e alt$el

nu e'te compati"il. (i !e aceea ;D care $olo'e'c ace't 'tan!ar! '#nt utiliate #n 'er1ere c3iar!ac pre%ul lor e'te mult mai ri!icat comparati1 cu al ;D o"i(nuite) Stan!ar!ul SAS ,SerialAttac3e! SCSI. 1a inlocui 'tan!ar!ul SCSI (i 1a a1ea printre alte a1anta/e (i pe acela c 1a $icompati"il cu 'tan!ar!ul SATA)

Le&aturi ctre unele !in cele mai "une articole !e pe internet re$eritoare la 3ar!i'curi pot $i&a'ite #n Ane+a Manualului)

CUMPRAREA UNUI *ARDISC

;ar!i'curile '#nt $a"ricate !e un numr re'trin' !e companii (i anume 9 SEAGATE-MA4TOR- ;ITAC;I- SAMS*NG- ESTERN DIGITAL (i F*ITS*) er$orman%ele ;D'#nt oarecum a'emanatoare in!i$erent !e pro!ucator- !ar ceea ce le !i$eren%iaa e'te$ia"ilitatea (i perioa!a pe timpul creia e'te acor!ata &aran%ia ,unii pro!ucatori o$era ? an&aran%ie- iar altii ani.) ;D '#nt unele !in cele mai $ia"ile componente ale unui calculator !arcu timpul- la $el ca orice alt componenta- 'e pot !e$ecta #ntr0o mai mare ,;D !e1ine completinutilia"il. 'au mai mic ma'ura ,!oar unele portiuni !in ;D !e1in inutilia"ile 0 "a!'ector' 0 'ectoare !e$ecte.)

Ale&erea unui ;D al unuia 'au altuia !intre pro!ucatori e'te o c3e'tiune !e pre$erintaper'onala- !eterminata !e cele mai multe ori !e e+periente placute 'au neplacute a1ute cu3ar!i'cul pe care #l po'e!am !e/a) E'te totu(i "ine ' con'ultam (i re1i'tele 'au 'iturile 8e"'pecialiate #n te'tarea componentelor 3ar!8are #nainte !e a lua o 3otarire !e$initi1a) O alt'ur'a !e in$ormare '#nt $orumurile !e !i'cutii- un!e $orumi'tii #(i imparta'e'c $rec1ente+perientele a1ute cu ;D !i1er'ilor pro!ucatori)

E'te recoman!at cumprarea unui ;D cu o capacitate !e minimum >= GH (i cu o 1itea!e rotatie a platanelor !e @)2== rpm) ;ar!i'curile cu 1itea !e )>== rpm '#nt un pic maiie$tine !ec#t cele cu 1itea !e @)2== rpm ,la capacitati e&ale. !ar (i per$orman%a lor e'te mai'cut) ;ar!i'curile cu 1itea !e ?=)=== rpm '#nt mult mai 'cumpe !ec#t cele cu @)2== rpm,la capacitati e&ale. !ar '#nt ce1a mai per$ormante)

MEMORIA RAMGENERALITI


34/52


Memoria RAM ,Ran!om Acce'' Memor 0 memorie cu acce' aleator. e'te memoriarapi! $olo'it !e componentele calculatorului pentru 'tocarea temporara !e !ate) Datele '#nt'cri'e- 'ter'e (i iara'i 'cri'e reultin! un ciclu !e 'criere0'ter&ere !eterminat !e nece'itatile

pro&ramelor care ruleaa #ntr0un anumit moment) Memoria RAM repreint memoria 1olatilaa calculatorului pentru c !atele 'tocate !e ea '#nt pier!ute #n momentul intreruperii

alimentarii cu curent electric) Ace't lucru nu e'te un !ea1anta/ pentru c $unc%ia memorieiRAM e'te aceea !e a 'toca !atele care '#nt nece'are $unc%ionarii calculatorului #ntr0un anumitmoment (i nu aceea !e a 'toca !ate pe perioa!e lun&i !e timp)

Memoria RAM 'e preinta ca o placuta mic ,mo!ul. pe care 'e a$la mai multe cipuri !ememorie- placuta care 'e $i+eaa #ntr0un loca' 'pecial ,'lot !e memorie.) Cu c#t a1em maimult memorie RAM- cu at#t calculatorul no'tru e'te mai rapi!) e placa !e "a 'e &a'e'c !eo"icei trei 'loturi pentru memoria RAM- #n $iecare putin! ' in'talam o placuta) Ace'tea aucapacitati !i$erite incepin! cu ?2 MH (i terminin! cu ? GH) Cele mai $olo'ite '#nt mo!ulele,placutele. cu capacitatea !e ?2 MH- 26 MH (i ?2 MH)

Memoria RAM $olo'it #n preent cel mai mult e'te cea !e tip DDR SDRAM ,!ou"le !atarate SDRAM.- care poate $i in'talata at#t pe H pentru proce'oare INTEL c#t (i pe H pentru

proce'oare AMD) Ea e'te !e mai multe tipuri #n $unc%ie !e 1itea !e tran'$er a !atelor #ntrema&i'trala principal (i cipurile !e memorie) A't$el- e+i't !e e+emplu mo!ule !e memorieC ?6== ,contin cipuri DDR2==.- C 2?== ,DDR266.- C 2@== ,DDR. (i C 2==,DDR>==.- un!e numarul !e !up DDR in!ica $rec1en%a la care $unc%ionea cipurile !ememorie- iar numarul care intra #n componenta numelui mo!ulelor in!ica latimea !e "an!a,"an!8i!t3. #n M;) O plac !e "a 'uporta !e o"icei toate tipurile !e memorie DDR !are'te recoman!at ' cumprm memorie c#t mai rapi!- pentru c 'i'temul ' $unc%ionee la

per$orman%a ma+ima) Alte pre'curtari $olo'ite pentru !e'emnarea mo!ulelor !e memorie !etip !ou"le !ata rate SDRAM '#nt DDRAM 'au DDR)

Incepin! cu anul 2==> au $o't intro!u'e pe piata 'i mo!ule !e memorie con$orme cu'tan!ar!ul DDR2 SDRAM) Ace'ta are cite1a a1anta/e $ata !e 1ec3iul 'tan!ar!- printre carecele mai nota"ile 'int latimea !e "an!a cre'cuta ,ceea ce ii permite 'a tran'$ere mai multe !ate

pe unitatea !e timp. 'i un con'um mai re!u' !e ener&ie electrica ,ceea ce are ca e$ect 'ecun!ar'i o temperatura mai 'cauta.) Totu'i noul 'tan!ar! are un mare !ea1anta/ 'i anume $aptul camo!ulele !e memorie DDR2 au o latenta 'en'i"il cre'cuta $ata !e cele mai per$ormantemo!ule !e tip DDR ,DDR>==.) Mo!ulele !e memorie DDR2 'int !enumite !upa $rec1entacipurilor !e memorie- 'i anume DDR20>==- DDR20- etc) Ele 'int recoman!ate pentru'i'temele "aate pe proce'oarele entium >- "ineintele' !aca a1em o H cu cip'et mo!ern ,!e

e+) i?- i2- etc). care e'te compati"il cu ace't tip !e memorie) Mo!ulele !e memorieDDR2 'int a'emanatoare ca $orma 'i 'tructura cu cele DDR !ar !in punct !e 1e!ere al$unctionalitatii ele 'int incompati"ile cu 'loturile DDR !e pe placa !e "aa) Ca urmare- pentrua le putea $olo'i tre"uie 'a a1em o H cu 'loturi 'peciale pentru mo!ulele DDR2) *nele H auatit 'loturi DDR cit 'i DDR2- !ar tre"uie 'a ne 3otarim care tip !e memorie il 1om $olo'i

pentru ca nu e'te po'i"il 'a $olo'im mo!ule !e am"ele tipuri)

*n alt tip !e memorie preenta #n calculatoarele mo!erne e'te cea !e tip RDRAM,memorie Ram"u'. care e'te mai rapi! !ec#t cea DDR #n' e'te (i !e aproape !ou ori mai'cump) Ace't tip !e memorie poate $i in'talat !oar pe H pentru proce'oarele INTELcon'truite 'pecial pentru a $unc%iona cu ace't tip !e memorie) Memoria RDRAM e'te !in ce

in ce mai putin $olo'ita)


35/52


Le&aturi ctre unele !in cele mai "une articole !e pe internet re$eritoare la memoria RAMpot $i &a'ite #n Ane+a Manualului)

CUMPRAREA DE MEMORIE RAM

E'te recoman!at cumprarea a cel pu%in 26 MH !e memorie DDR SDRAM pentru a"ene$icia !e o rulare rapi! a pro&ramelor inten'i1e ,!e e+) cele !e prelucrare au!io01i!eo 'au&ra$ica. (i a /ocurilor !e ultim &enera%ie) Cu c#t cumprm mai mult memorie RAM cu at#tcalculatorul 1a $i mai per$ormant) 7n caul #n care $olo'im calculatorul #n mo! $rec1ent pentrurularea unor /ocuri nou aparute e'te recoman!at ' cumprm cel pu%in ?2 MH !e memorieRAM)

UNITILE OPTICEGENERALITI

*nitatile optice '#nt ni(te !i'poiti1e care $olo'e'c me!ii !e 'tocare optice pentru citirea (i'crierea !atelor) Stocarea optica e'te meto!a prin care !atele '#nt in'criptionate pe un me!iu'pecial cu a/utorul unei rae la'er) Citirea !atelor !e pe un me!iu optic 'e realieaa tot cua/utorul unei rae la'er)

7n $unc%ie !e caracteri'ticile lor te3nice (i !e capacitatea !e 'tocare me!iile optice 'e impart#n !ou cate&orii (i anume CD ,Compact Di'c. (i D


36/52


mono'trat ,'in&le0'i!e!- 'in&le0laer. pentru c au un pre% con1ena"il (i o capacitate'u$icienta !e 'tocare pentru utiliatorii particulari ,ca'nici.)

*nitatile optice 'e impart !up $unc%ionalitatea lor #n unitati !e citire ,Rea! Onl Memor 0ROM- care pot !oar ' citea'ca !atele !e pe un me!iu optic. (i unitati !e citire'criere

,Rea!rite 0 R- care pot at#t ' citea'ca c#t (i ' 'crie !ate pe un me!iu optic.) O altimpartire a unitatilor optice 'e realieaa !up me!iile optice pe care le pot $olo'i- D


37/52


CD Recor!a"le 0 CD0R. (i CD0uri pe care putem 'crie !e mai multe ori ,CD0uri rein'cripti"ile0 CD Re8rita"le 0 CD0R.) Scrierea unui CD !ureaa !e o"icei c#te1a minute) *nitatile CD0R 'e !eo'e"e'c !up 1itea !e 'crierere'criere a CD0urilor) O unitate 24 24 24 'crieCD0uri in'cripti"ile cu 1itea 24- 'crie CD0uri rein'cripti"ile cu 1itea 24 (i cite'te CD0uricu 1itea 24)

Cea mai ie$tina unitate CD0R co'ta !e o"icei !e !ou ori mai mult !ec#t o unitate CD0ROM !ar e'te o in1e'titie $oarte "un pentru c ne permite ' 'tocam #n 'i&uranta pe CD0uri!atele importante !e pe calculatorul no'tru) De a'emenea ea ne permite ' tran'portamcantitati mari !e !ate ,un CD are 6=- @== 'au == MH. #ntre !ou calculatoare ,!e e+) cel !eaca'a (i cel !e la 'er1ici.)

Un#aea com(o CD%R8 - D2D%ROM

*nitatea com"o #(i !eri1a numele !e la $aptul c ea com"ina $unc%ionalitatea unei unitatiCD0R (i a uneia D


38/52


De(i pe termen lun& cumparatorii ,con'umatorii. 1or a1ea !e ci'ti&at pentru c pro"a"il 1apre1ala 'tan!ar!ul care permite pro!ucerea !e me!ii cu cel mai "un raport calitate0pre%- petermen 'curt cumparatorii au !e pier!ut pentru c ei tre"uie ' pltea'ca $acilitatea unei unitatiD


39/52


Monitoarele cu tu" cato!ic ,Cat3o!e Ra Tu"e 0 CRT. au !rept componenta principal untu" !e 'ticla ,1i!at !e aer. !e $orma pirami!ala- un!e "aa pirami!ei e'te repreentata !eecranul monitorului) 7n 1ir$ul pirami!ei ,la interior. 'e a$la un !i'poiti1 numit tun !eelectroni care emite permanent un $a'cicul !e electroni) Ace't $a'cicul e'te !iri/at (i $ocaliat!e un !i'poiti1 'pecial (i el a/un&e #n $inal #ntr0o portiune a 'upra$atei interne a "aei

pirami!ei interactionin! cu un 'trat !e $o'$or care 1a emite lumina) Cu a/utorul ace'teilumini ,care poate a1ea !i$erite inten'itati. 'e $ormeaa ima&inea pe care o 1e!em noi peecran) Fa'ciculul !e electroni tre"uie ' 'e mi'te #n permanenta pe 'upra$a%a !e $o'$or pentruc ecranul ' #(i pa'tree luminoitatea) Din acea't caua 'e 'pune c $a'ciculul !e electroni

"aleia ,mtur. ecranul (i #n con'ecinta ima&inea !e pe ecran 'e re#mpro'pteaaperio!ic)

LCD

Monitoarele cu a$i'a/ prin cri'tale lic3i!e ,Liui! Cr'tal Di'pla 0 LCD. $olo'e'cinteractiunea !intre curentul electric (i moleculele !e cri'tale lic3i!e pentru a pro!uce

ima&inea) Ace'te monitoare au #n' !ea1anta/ul c uneori reimpro'patarea ima&inii are olatenta 'e'ia"ila (i !e aceea nu '#nt recoman!ate !e o"icei pentru /ocurile pe calculator)Monitoarele LCD au c#te1a a1anta/e $a% !e cele CRT (i anume 9 calitatea ima&inii e'te multmai "un !ec#t cea $urniata !e monitoarele CRT- '#nt e+trem !e 'u"tiri ,plate. $iin! i!eale

pentru "irourile companiilor (i au un con'um !e ener&ie e+trem !e re!u' ,ca urmare nici nu!e&a/a cal!ura.) Ele au #n' (i !ea1anta/e cum e'te $aptul c ima&inea nu mai e'te 1ii"ila!ac ne !epla'am #n lateral cu un anumit un&3i $a% !e centrul ecranului) De a'emeneamonitoarele LCD '#nt mai $ra&ile !ec#t monitoarele CRT) Marele lor !ea1anta/ e'te #n'

pre%ulele $iin! !e o"icei !e cel pu%in !ou ori mai 'cumpe !ec#t monitoarele CRT)

CUMPRAREA UNUI MONITOR

CRT

Rata !e reimpro'patare a ima&inii pe 1erticala 'uportata !e un monitor CRT e'te unul !incele mai importante criterii !e 'electie a ace'tuia (i 'e ma'oara #n ; ,cicluri !ereimpro'patare pe 'ecun!a.) O rata mic $ace ca ima&inea ' pilpie ,pentru c are ten!inta '0(i piar!a luminoitatea. (i ca urmare oc3ii 1or o"o'i $oarte u(or) O rata !e re#mpro'ptareoptima tre"uie ' $ie !e pe'te @ ;- !ar e'te recoman!at o rata e&ala 'au mai mare !e ;!ac !orim ' ne pa'tram oc3ii 'anato'i)

*n alt criteriu important #n ale&erea unui monitor e'te reolutia pe care o 'uporta) Reolutiane arata care e'te &ra!ul !e !etaliere a ima&inii a$i'ate !e un monitor) Cu c#t reolutia'uportata e'te mai mare cu at#t ima&inea e'te !e calitate mai "un) Reolutia ma'oaranumarul !e pi+eli ,elemente con'tituti1e ale ima&inii. a$i'ati pe oriontala (i 1erticala) Oreolutie !e ?=2> + @6 repreint un numr !e ?=2> !e pi+eli a$i'ati pe oriontala ecranului(i un numr !e @6 !e pi+eli a$i'ati pe 1erticala) E+i't reolutii mai mici- !e e+emplu == +6== ,recoman!at pentru monitoarele !e ?. !ar (i mai mari- !e e+emplu ?2= + 6=)Reolutia optima pentru un monitor e'te le&ata !e !imen'iunea !ia&onalei ecranului ace'tuia)Monitoarele !e ? ,inci. 'uporta o reolutie !e ?=2> + @6 #n' elementele ima&inii a$i'ate #nacea't 'ituatie '#nt at#t !e mici #nc#t o a't$el !e reolutie nu poate $i practic $olo'it- !eci 1om

$olo'i reolutia !e == + 6==) entru monitoarele !e ?@ reolutia optima e'te !e ?=2> + @6)Reolutia e'te le&ata (i !e rata !e reimpro'patare- a't$el c pentru $iecare reolutie e+i't mai


40/52


multe rate !e reimpro'patare 'uportate !e monitorul CRT) De e+emplu un monitor CRT !e?@ tre"uie ' 'uporte la reolutia !e ?=2> + @6 rate !e reimpro'patare !e 6= ;- @= ;- @2;- @ ;- ;)

Supra$a%a ecranului unui monitor CRT e'te "om"ata- con$i&uratie !atorata con'tructiei

tu"ului cato!ic) 7n ultimii ani acea't "om"are a $o't mult !iminuata #n a(a $el #nc#t unele!intre monitoarele mai noi 'e !e$ine'c ca a1#n! un ecran plat ,$lat.) Ace't tip !e monitoareare o ima&ine mai "un !ec#t monitoarele la care "om"area ecranului e'te mai e1i!enta)

*n alt a'pect important care tre"uie luat #n calcul la ac3iitionarea unui monitor e'tere'pectarea !e ctre pro!ucator a unor norme internationale !e re!ucere a ra!iatiilor (i acon'umului !e ener&ie) Monitoarele mai "une '#nt cele la care 'e 'peci$ica re'pectarea normeiTCO (i preen%a caracteri'ticii Lo8 Ra!iation ,ra!iatie 'cut.)

E'te recoman!at cumprarea unui monitor CRT cu !ia&onala ecranului !e ?@ inci- cuecran plat (i care ' 'uporte o reolutie !e ?=2> + @6 la o rata !e reimpro'patare 1erticala !e

;) 7n plu' el tre"uie ' ' re'pecte norma TCO (i ' $ie e1entual !e tipul Lo8Ra!iation) E'te !e pre$erat ' cumprm un monitor $a"ricat !e o companie cuno'cuta (iapreciata pentru calitatea pro!u'elor 'ale) Fiin!ca un monitor e'te o in1e'titie pe termen lun&tre"uie 'a $im 'i&uri ca ima&inea pe care o a$i'eaa e'te core'punatoare cu !orintele noa'tre)Inainte !e a cumpara monitorul putem 1eri$ica calitatea ima&inii ,luminoitate- contra't-nuante !e culoare. $olo'in! un 'et !e ima&ini a!u'e cu noi pe un CD 'au !i'c3eta- ima&ini pecare le0am 1iionat in preala"il pe un monitor care le a$i'a corect)

LCD

*n monitor LCD e'te mai 'anato' pentru oc3i (i !atorita $aptului c nu con'uma multener&ie electrica #(i 1a amortia co'tul #n timp) Atunci cin! cumparam un monitor LCDtre"uie 'a luam in calcul nu numai pretul ci 'i per$ormantele ace'tuia- in a'a $el incit 'a il

putem $olo'i pentru toate aplicatiile !e calculator pe care le rulam in mo! re&ulat) La $el ca incaul monitoarelor CRT 'i monitoarele LCD 'int cu atit mai 'cumpe cu cit au !ia&onala maimare)

In &eneral monitoarele LCD au o reolutie recoman!ata ,la care ima&inea e'te cea mai"una. 'i e'te in!icat 'a ne &in!im "ine !aca acea'ta reolutie 'e potri1e'te cu aplicatiile,'o$turile. pe care le $olo'im) De e+emplu o reolutie !e ?=2> + @6 e'te a!ec1ata pentruaplicatiile !e "irotica 'i /ocuri- in'a e'te in'u$icienta !aca a1em !e &in! 'a $olo'im in mo!

curent aplicatii !e &ra$ica pro$e'ionala) La cumpararea unui monitor LCD mai tre"uie 'a tinem cont 'i !e un a'pect $oarteimportant care !eri1a !in te3nolo&ia lor !e $unctionare) E'te 1or"a !e a'a0numitul timp !era'pun' ,re'pon'e time. care ma'oara

prezentarea sistemului de calcul

Documents