MHC-uri și impactul acestora asupra habitatului vidrei (Lutra lutra) în ariile

protejate

Studiu de caz: Râul Topolog

Drd. Bouroș George

Trei MHC-uri și trei captări au fost propuse pentru sectorul superior al râului Topolog și afluentul acestuia Topologel;

Amenajarea hidroenergetică este propusă în SCI-ul Natura 2000, Munții Făgăraș.

Vidra Euroasiatică (Lutra lutra) este una dintre speciile de mamifere pentru care a fost desemnat acest SCI.

Fiind un prădător de top al ecosistemelor acvatice este direct influențat de distrugerea și degradarea habitatului riparian;

Introducere

Areal de studiu

Carpații Meridionali, Sudul Masivului Făgăraș;

Sectorul superior al râurilor Topolog și Topologel;

La nord de comuna Sălătrucu, jud. Argeș;

Sud-vestul ROSCI0122 Munții Făgăraș;

Fondul de vânătoare Negoiu;

Râul Topolog, habitat utilizat de vidră © Bouroş George

Prezentă în Lista Roșie IUCN, considerată specie vulnerabilă până în anul 2000, în anul 2004 ea este considerată Potențial Amenințată (NT), datorită recuperării populației din partea de vest a Europei;

Cartea Roșie a Vertebratelor din România (Botnariuc et al. 2005) o consideră specie Vulnerabilă.

Listată în Anexa a II-a a Convenției de la Berna (Anexa II: specii de animale strict protejate) la care Romania a aderat, prin legea nr. 13 din martie 1993, Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.

Încadrată în Directiva Consiliului European nr. 92/43EEC din 1992 privind conservarea habitatelor naturale, faunei și florei sălbatice, specii pentru care se consideră că sunt necesare zone speciale de conservare (Anexa II) și specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă (Anexa IV).

De ce vidra?

© Nicole Duplaix

Indicator al calității habitatului!

Cauze 4000 m³ beton și 300 tone fier

beton; 3 prize de captare (≈200 m²) 3 MHC (≈ 450 m²); Aducțiunea: lungime - 8187 m,

lățime: 0,6 -1,3 m Suprafața temporar afectată este

mult mai mare; Crește accesibilitatea și prezența

umană în zonă; Deplasări zilnice ale muncitorilor

și ale utilajelor de construcție; Schimbări ale cursului, debitului și

turbidității râului; Amenajarea hidrotehnică și

canalizarea râului.

Impactul în perioada de construcție

Efecte Distrugerea vegetației ripariene de

pe maluri – locul preferat de vidre pentru alegerea vizuinelor;

Diminuarea resursei trofice și creșterea consumului de timp și energie pentru captură;

Perturbarea activităților zilnice (hrănire, creșterea puilor, reproducere, marcarea teritoriului, etc.);

Modificări ale structurii populației de vidră;

Retragerea spre zone mai liniștite (Escape areas) pe durata lucrărilor;

Concurență cu exemplarele și speciile ce ocupă deja acel teritoriu;

Râul Topolog – amonte de captare 23.06.2013

Râul Topolog – aval de captare23.06.2013

© Bouroş George© Bouroş George

Captarea Topolog

© www.hidroelectrica.ro

© Bouroş George

Impactul în perioada de utilizare

Diminuarea majoră a debitelor râurilor Topolog (2 m³/s) și Topologel (0,4 m³/s);

Debitul rămas va fi insuficient pentru menținerea unor comunități acvatice sănătoase, ce reprezintă resursa trofică pentru vidră;

Cu cât debitul va fi mai apropiat de valorile normale, cu atât mai puține specii vor fi afectate;

Vidra este cunoscut ca un mamifer piscivor, în cazul în care debitul se va reduce resursa de pește va dispărea, astfel va fi nevoită să se orienteze spre alte surse de hrană (amfibieni, reptile, păsări, etc.) sau spre noi teritorii.

Forțate să ocupe noi teritorii (zone de refugiu), vidrele vor fi nevoite să intre în competiție cu alte exemplare sau alte specii pentru: resurse de hrană, vizuine, locuri de odihnă sau alte resurse ecologice.

În final exemplarele forțate să-și părăsească teritoriul nu vor supraviețui sau nu vor reuși să își găsească un nou teritoriu, rămân hoinare.

Distribuția Vidrei – Potențiale zone de refugiu

?

Semne de prezență și activități de monitorizare a vidrei

Cu toate că râurile Topolog și Topologel se află într-un SCI, NATURA 2000, până acum acest fapt nu a împiedicat demararea procesului de autorizare a  unui proiect hidroenergetic, care dacă ar fi aprobat, ar distruge habitatul unor specii, pentru care a fost declarat acest sit.

Aflându-se în vârful piramidei trofice, vidra este un bun indicator al calității ecosistemului acvatic, absența ei, poate fi cauzată de lipsa unui potențial trofic satisfăcător, bioacumulare, parametri fizico – chimici nefavorabili, perturbare antropogenă, specii invazive, etc.

În timpul etapei de construcție vegetația ripariană va fi degradată și distrusă într-o mare măsură, aceasta reprezentând locul perfect pentru alegerea unei vizuine de către vidră.

Diminuarea drastică a debitelor râurilor va avea ca rezultat un debit insuficient pentru menținerea unor comunități acvatice sănătoase, ce reprezintă principala resursă trofică pentru vidră;

Ariile naturale protejate, incluzand  și siturile NATURA2000 desemnate pentru protectia unor specii si habitate de râu, se recomandă  a fi excluse din planurile de dezvoltare hidroenergetică. În ceea ce priveste râurile aflate în afara ariilor protejate, în vederea construcției unei noi amenajări hidrotehnice, trebuie avut în vedere impactul cumulat pe care îl are o astfel de investiție asupra ecosistemelor.

Concluzii

Vă mulțumesc pentru atenția

acordată! © Nicole Duplaix