RAPORT DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE

CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A

ELEVILOR

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

SERVICIILE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ ÎN

ROMÂNIA

1. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE și instituțiile sale subordonate:

A. Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (C.J.R.A.E.), CJAP

B. Școala:

Ore de Consiliere și orientare profesională

Consilierea asigurată de fiecare disciplină de studiu

Cabinete de Asistență Psihopedagogică din școli

C. Centrele de Consiliere și Orientare Profesională

D. Parteneriate școli - ONG-uri/alte instituții, proiecte finanțate din fonduri structurale

2. ALTE ORGANISME PARALELE de asigurare a consilierii și orientării în carieră:

A. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Centrele de Informare și Consiliere a Carierei din cadrul AJOFM;

B. Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele de informare și consiliere pentru tineri, pentru categoria de vârstă 14 - 35 ani, aflate în subordinea Direcțiilor județene pentru tineret;

C. Centrul Național de Resurse pentru Orientarea Profesională (Euroguidance);

D. Asociația Națională de Orientare Școlară și Profesională;

E. Institutul de Științe ale Educației

CONTEXT

Cercetarea a fost desfășurată în perioada mai 2014 – octombrie 2015 în

cadrul activității A.8.Realizare studiu de cercetare si diseminarea

acestuia, activitate care a constat în:

Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului;

Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare;

Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute;

Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare pe baza

anchetelor realizate;

Organizarea a trei seminarii de diseminare a studiului.

TEMA CERCETĂRII

Aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si

calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor

desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile factorilor

implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori,

directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale)

Aprecierea abilităților și cunoștințelor dezvoltate de grupul țintă ca

urmarea a participării la proiect.

Ipoteze de cercetare

Serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind

importante de către majoritatea factorilor educaționali;

Preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a

elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât

pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice;

METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE

1. Anchetă sociologică pe bază de chestionar

Instrumente:

două chestionare pentru elevi (înainte și după participarea la activitățile proiectului)

2. Interviul semi-structurat

Instrumente:

un ghid de interviu pentru cadrele didactice;

un ghid de interviu pentru părinţi;

un ghid de interviu pentru reprezentanţii comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă);

un ghid de interviu pentru reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (licee si universități).

EȘANTION Elevi – pentru ancheta pe bază de chestionar (câte 400 de elevi

din județul Gorj)

Cadre didactice, părinți, reprezentanții instituțiilor de învățământ, reprezentanții comunității locale – pentru interviurile semi-structurate (câte 8 persoane din fiecare categorie)

Profil liceu %

Tehnic 30,46

Economic 16.46

Uman 22.60

Real 25.06

Teologic 4,91

Clasa a XI-a 61,48

Clasa a XII-a 38,52

Raport privind rezultatele

anchetei pe bază de

chestionar pentru elevi

In vederea alegerii unui traseu educaţional/profesional optim, consideri că

elevii au nevoie de consiliere şi orientare profesională?

Item %

Da 90

Nu 5.1

Nu știu 3.6

Item %

Da 80,5

Nu 8.15

Nu știu 11.36

Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare

profesională desfășurate în liceul tău?

Cu toate ca la întrebările anterioare

majoritatea elevilor au exprimat opinii variate cu privire la activitatea de consiliere desfășurată la nivelul instituției de învățământ pe care o frecventează, un procent semnificativ, 41,5%, recunosc că nu au frecventat astfel de activități.

Jumătate din elevii chestionați (58,5%) au beneficiat de servicii de consiliere școlară, cel mai mare procent fiind înregistrat la elevii de la liceele tehnice, iar la liceele teoretice un procent relativ scăzut.

Nevoia de consiliere şi orientare profesională este mai pronunțată la elevii cu profil tehnologic și la cei cu profil real.

Cine a susținut activităţile de consiliere şi

orientare profesională la care ai participat?

Daca ai participat la aceste activităţi, descrie pe scurt cum

te-a ajutat, în plan personal și/sau școlar, activităţile de

consiliere şi orientare profesională la care ai participat?

Aproximativ jumătate dintre elevi nu au participat la

activități de consiliere și orientare in cariera. Pentru

elevii participanți la aceste activități cunoașterea

personala are ponderea cea mai mare (17%), urmată de

conturarea unei imagini despre cariera(15%) și alegerea

meseriei/facultății(10%). Dintre cei participanți la

activitățile de consiliere desfășurate în cadrul liceului

doar 4.1% au afirmat că aceste activități nu le-au fost de

ajutor.

Ce tip de activităţi de consiliere şi orientare profesională

s-au desfășurat în liceul tău?

Item %

Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline; 68,3

Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate; 40.8

Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la Cabinetul școlar

de asistență psihopedagogică;

12.3

Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea scolii

postliceale/facultăţii;

25.1

Vizite de studiu/orientare la scoli postliceale/facultăți/firme; 12

Şedinţe de consiliere în cadrul Cabinetul școlar de asistență

psihopedagogică;

6.1

Activităţi de voluntariat; 39.1

Stagii de formare practică la o firmă sau instituţie; 19.2

Nu s-au desfășurat astfel de activități.

3.9

În ce măsură participarea la activităţile desfăşurate în

cadrul proiectului TRANSEL te-a ajutat la definitivarea

opţiunilor tale privind viitorul tău socio-profesional

(alegerea studiilor superioare, a profesiei viitoare)?

În ce măsură consideri că activitățile

proiectului TRANSEL te-au ajutat:

În foarte mare

măsură

%

În mare măsură

%

Într-o

oarecare

măsură %

În mică

măsură

%

În foarte

mică

măsură

%

1. Să te cunoști mai bine (teste de

interese, aptitudini, personalitate)

28.4 45.2 22.6 1.5 1.5

2. Să comunici/să-ți dezvolți

competențe sociale

21.8. 45.7 24.4 7.1 1

3. Să realizezi un CV, să te prezinți la

un interviu

18.8 44.4 28.9 6.3 1.5

4. Să deții informații despre facultăți,

profesii/meserii

23.6 47.2 22.6 5.8 0.8

5. Să iei o decizie privind alegerea

școlii postliceale/ facultății/profesiei

19.9 43.1 27.7 6.3 2.5

Ți-ai format o imagine despre meseria pe care dorești să

o practici după finalizarea studiilor (liceu/școala

postliceală/facultate)?

Care sunt principalii factori care stau la

baza acestei opțiuni?

Principalii factori pe care respondenții îi ia în considerare ca determinanți

pentru alegerea carierei sunt aspirațiile personale coroborate cu rezultatele

școlare, ceea ce denotă realism și maturitate în evaluarea oportunităților

viitoare.

In rândul elevilor de la liceele teoretice o pondere însemnată o au aspirațiile

personale, rezultatele școlare, perspectiva împlinirii personale, dar și

recomandările persoanelor semnificative.

Elevii de la liceele tehnologice au optat într-o proporție mai mare pentru

rezultatele școlare, urmat de modelul din familie.

Este de remarcat faptul că Alegerile prietenilor/colegilor nu reprezintă un

motiv pentru alegerea carierei pentru elevii de liceu, înregistrându-se un

procent foarte mic.

Ce așteptări ai de la viitoarea

ocupație?

Item %

1. Recunoaștere profesională; 53.8

2. Salariu mare; 65.7

3. Timp liber; 32.2

4. Formare/dezvoltare profesionala continua; 29.3

5. Relații/contacte; 19.8

6. Dezvoltare personală (încredere în sine, inițiative, toleranța). 26

Speranţa obţinerii unor venituri consistente și recunoaşterea profesională

sunt în top-ul aşteptărilor elevilor, formarea/dezvoltare profesionala continua şi

dezvoltarea personală regăsindu-se şi ele în expectanţele elevilor, dar la un nivel

mai redus.

În ce măsură consideri că anii de studiu din liceu

te-au pregătit pentru susținerea examenului de

bacalaureat?

Aproximativ 70% dintre elevii

care au absolvit clasa a XII-a sunt de părere că anii de liceu le-au oferit pregătirea necesară pentru susținerea examenului de bacalaureat, iar 20% dintre elevi susțin moderat acest punct de vedere. Există și un procent de 7% care consideră că anii de liceu i-au pregătit pentru susținerea examenului de bacalaureat într-o mică și foarte mică măsură.

Te rugăm să precizezi la ce facultate te-ai înscris

sau te vei înscrie în următoarea perioadă:

Universităţile din România sunt în top-ul preferinţelor viitorilor absolvenţi, cele două unităţi de învăţământ din Timișoara și Tg. Jiu, datorită în primul rând a proximităţii lor, înregistrând cel mai mare număr de opţiuni, la distanţă mică situându-se structurile de învăţământ superior din Bucureşti.

Facultăţile de stat se bucură de încrederea absolvenţilor de liceu din România, probabil şi pentru facilitatea pe care o oferă prin neplata taxelor de şcolarizare.

Forma de învăţământ ZI oferă cea mai completă ofertă educaţională, acesta fiind probabil principalul motiv pentru care viitori studenţi optează în acest sens.

Ai promovat examenul de bacalaureat?

Promovarea

examenului de

Bacalaureat rămâne

un obstacol greu de

depăşit pentru liceeni,

puțin peste jumătate

dintre elevii

chestionați reuşind să

obţină un rezultat

favorabil la acest

examen al vieţii.

În ce măsură ești mulțumit(ă) de rezultatele

obținute la examenul de bacalaureat?

Aproximativ 50%

dintre elevi se

declară mulțumiți,

17% dintre elevi

susțin că sunt

mulțumiți într-o

oarecare măsură,

iar 30% sunt

nemulțumiți de

rezultatele la

examenul de

bacalaureat.

Care consideri că este factorul decisiv ce a

contribuit la obținerea rezultatelor

nemulțumitoare la examenul de bacalaureat?

40% dintre elevi au

confirmat că lipsa de interes este principalul factor de insucces la examenul de bacalaureat, un procent de 6.7 % au susținut că profesorii nu și-au dat interesul, iar 3.4% dintre elevii chestionați au considerat că modificările din sistemul de învățământ au avut un rol decisiv în obținerea rezultatelor nemulțumitoare la examenul de bacalaureat.

În prezent ai un loc de muncă?

Cei mai mulţi nu au un

loc de muncă în prezent, ținând cont că, marea majoritate a lor își continuă studiile (în liceu sau în facultate). Faptul că printre tinerii absolvenți se regăsesc şi tineri care au reuşit să intre pe piaţa muncii creează o perspectivă optimistă asupra acestui aspect.

CONCLUZII

Din datele obţinute în urma finalizării cercetării a rezultat faptul că

elevii au conturată o idee asupra profesiei pe care vor să o urmeze,

alegerea acesteia fiind bazată pe aspiraţiile personale coroborate cu

rezultatele şcolare. Părinţii, cadrele didactice şi consilierii proiectului

sunt principalii factori direcţionali în alegerea profesiei spre care se

îndreaptă actualii şi viitorii absolvenţi şi, cu toţii şi-au exprimat

speranţa unei comunicări mai eficiente cu reprezentanţii mediului de

afaceri local, cu scopul de a echilibra balanţa între cerinţele

investitorilor şi bagajul educaţional al absolvenţilor.

Reprezentările elevilor despre nevoile

personale de consiliere si orientare

Elevii au fost solicitați sa-si exprime opinia si asupra

nevoile personale de consiliere. Majoritatea

respondenților considera ca au nevoie de sprijin în special

în luarea deciziei cu privire la alegerea

profesiei/facultății (aproximativ 80%), minimizând

importanța pe care o are factorul consiliere pe termen

lung, prin dimensiunile sale: planificarea carierei și

redactarea unui CV/scrisori de intenție sau/si pregătirea

și prezentarea la un interviu.

Importanța serviciilor de consiliere şi

orientare profesională pentru reușita în

viață

Importanța serviciilor de consiliere şi orientare

profesională are semnificație pentru elevi, pentru părinții

acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate

socială. Astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia

este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul

socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor

de orientare școlară și profesională a elevilor este

condiționată de contextul socio-economic.

Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de

consiliere şi orientare profesională din şcoală

De observat faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare

profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al

elevilor cu lumea muncii este redus.

Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată

de către specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane

avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a

personalităţii (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu

cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această activitate şi cadrele

didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele didactice pot

descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după

caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei.

Modalități de implicare a angajatorilor în

consilierea şi orientare profesională a

elevilor:

Reprezentanţii comunităţii locale consideră că angajatorii ar

putea contribui la consilierea și orientarea profesională a

elevilor prin implicare directă, care să constea în

organizarea de cursuri de specializare în anumite domenii şi

practică în unităţi.

În urma realizării interviurilor se detaşează o concluzie clară

şi anume faptul că, cooptarea reprezentaţilor comunităţii

locale în activităţile de orientare şi consiliere este imperios

necesară pentru a întregi acest proces de sprijinire a

viitorilor absolvenţi pentru accesul pe piaţa muncii.

Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de

învăţământ referitoare la orientarea școlară și

profesională a elevilor:

Ca reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ,

intervievaţii au susţinut mai multe direcţii de optimizare a acestor activităţi, printre care: necesitatea unor programe de formare continuă pe această temă, în care specialiștii să susțină cursuri mai mult concrete și mai puțin teoretice, testarea elevilor din punct de vedere psihologic, coordonarea activităților de orientare de către CJRAE începând de la învățământul primar și continuând cu cel gimnazial și liceul, o participare mai largă a reprezentanților agenților economici și a reprezentanților AJOFM în liceele tehnologice.

Nevoile părinților referitoare la orientarea

școlară și profesională a elevilor:

Interogaţi direct cu privire la serviciile de consiliere şi orientare

şcolară, părinţii au recunoscut în unanimitate importanţa acestui

demers pentru viitorul copiilor lor, în special pentru cei care nu şi-au

format o idee clară cu privire la ceea ce doresc să facă în viitor.

Părinţii consideră că ar apela la serviciile de consiliere în special în

situaţiile dificile, când copiii lor ar manifesta deviaţii de

comportament sau ca suport motivaţional şi pentru orientarea în

carieră. Pentru a îmbunătăţii serviciile de consiliere şi orientare

şcolară, părinţii au sugerat să se folosească teste aptitudinale

specifice şi programe speciale pentru a-i ajuta în orientarea

profesională cu participarea unor specialişti din afara instituţiei.

Nevoile cadrelor didactice în vederea

îmbunătățirii serviciilor de consiliere şi orientare

profesională furnizate elevilor la şcoală:

Cadrele didactice (cu sau fără funcție de conducere), recunosc nevoia de a fi consiliați în plan personal si profesional.

Profesorii participanţi la interviuri au susţinut ideea că activitatea de consiliere trebuie să fie corelată cu profilul și opțiunile elevilor, fiecare disciplină școlară oferind elevului o bază informațională care îl poate sprijini în depistarea domeniului pentru care are înclinații, iar asimilarea cunoștințelor este nu numai facilă, ci și stârnește interes către studiu aprofundat.

Aceste servicii, oferite în principal de profesorii consilieri, îi ajută să descopere oportunitățile de învățare şi abilitățile care îi recomandă pentru o anumită carieră, le structurează şi organizează atât resursele personale cât şi forma și conținutul cunoștințelor dobândite la orele de curs, între acestea existând o intercondiționare biunivocă.

Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au recunoscut că pentru a susţine la nivel optim orientarea profesională a elevilor au nevoie de sprijin permanent, care să constea în materiale şi teste specifice, în specialişti care să susţină cursuri de formare prezentate într-un mod cât mai practic, asigurarea unui cadru legal, crearea unor activități de voluntariat sau parteneriat cu diferite instituții.

RECOMANDĂRI

Aşa cum se desprinde şi din concluziile studiului, facilitarea comunicării între toţi jucătorii de pe piaţa muncii, coroborată cu adaptarea posibilităţilor aptitudinal-intelectuale ale elevilor la cerinţele angajatorilor prin intermediul programelor de orientare şi consiliere, reprezintă reţeta succesului pentru întregul mecanism socio-economic pe care-l numim generic - COMUNITATE LOCALĂ.

Importanța deosebită a serviciilor de consiliere și orientare profesională este dată de faptul că aduce multiple beneficii în plan școlar și social, și anume: crește motivația școlară, reduce absenteismul și abandonul școlar, duce la creșterea performanțelor școlare, a rezultatelor la examenele naționale, crește gradul de adaptare școlară și de integrare socio-profesională și crește satisfacția cu viața a cetățenilor, în general.

Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o mai mare susținere a învățământului din partea societății în general și se impun următoarele recomandări:

extinderea serviciilor de informare si orientare profesionala în toate scolile, inclusiv în cele din zone defavorizate;

normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de învăţământ;

modificarea cadrului legislativ privind numărul de elevi cu care ar trebui să lucreze un profesor consilier școlar;

întâlniri tematice ale acestora cu elevii, incluse în programele școlare;

suplimentarea numărului de consilieri;

colaborarea profesorilor cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor;

regândirea programelor școlare ale diferitelor discipline școlare astfel încât să permită prioritizarea formării/dezvoltării de abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră;

alocarea unui buget de timp la nivelul fiecărei discipline, materii, programe pentru orientarea şcolară şi profesională;

desfășurarea activităților de orientare școlară și profesională în mediul muncii, nu doar în mediul școlar.

VĂ MULȚUMIM!

Studiul de cercetare: http://www.transel.ro/resurse/