Ministerul culturii al republicii MoldovaAgenţiA nAţionAlă Arheologică

ArheologiAPreventivă

în Republica Moldovavol. ii

Chişinău 2015

73

cerc

etăr

i 201

4-201

5

AgenţiA nAţionAlă ArheologicăUn mormânt sarmatic descoperit la Fîrlădeni (r-nul Căuşeni)

vol. i

i

Fig. 1. Amplasarea topografică a descoperirii.

ZZona Nistrului de Jos a reprezentat din cele mai vechi timpuri un spaţiu prielnic traiului şi practicării

diverselor activităţi economice, dovadă fiind numărul mare al siturilor arheologice înregistrate aici pe par-cursul mai multor decenii de cercetări. Referindu-ne la descoperirile din perioada antică târzie atribuite culturii sarmaţilor, menţionăm numărul relativ mare al complexelor cercetate pe ambele maluri ale Nistrului Inferior1. Acest teritoriu se caracterizează printr-un re-lief de câmpie mai puţin fragmentat şi variază în de-pendenţă de lăţimea luncii aceluiaşi fluviu şi a terase-lor adiacente. Zona unde a fost descoperit complexul sarmatic căruia îi dedicăm rândurile de mai jos repre-zintă hotarul sud-estic al Podişului Moldovei Centrale. Aici, înălţimea podişului treptat scade şi mai jos de vărsarea r. Botna în Nistru cotele cumpenei de apă nu depăşesc 150 m. Lunca din acest areal şi terasele ei pentru moment sunt încă relativ slab cercetate, astfel încât fiecare descoperire arheologică vine să comple-teze cunoştinţele noastre privind istoria străveche şi veche a regiunii.

Datorită unei informaţii parvenite din partea In-spectoratului de Poliţie al raionului Căuşeni despre depistarea unor oseminte umane pe teritoriul comu-nei Fîrlădeni din acelaşi raion, specialiştii Agenţiei Naţionale Arheologice au inspectat locul descope-ririi. Osemintele umane au ieşit la iveală pe teritoriul unei gospodării private (proprietar Larisa Cercasov), situată în partea nord-estică a localităţii Fîrlădeni, la 770 m vest-vest-nord distanţă de podul dintre locali-tăţile Fîrlădeni şi Gîsca, pe muchia unui versant întins dinspre nord-vest (Hîrbovăţ) spre sud-est (Fîrlădeni) (Fig. 1). În rezultatul cercetării de teren, s-a constatat prezenţa în zona respectivă a unui complex funerar, care probabil reprezintă un mormânt izolat sau făcea 1 Мелюкова 1962, 195-208; Рикман 1975, 13-31;

Дергачев 1984, 25-31.

un MorMÂnt sarMatic descoperit lA FÎrlăDeni (r-nUl căUŞeni)

Sergiu PoPoVici, eugen MiSTreAnU, ion noroc

cuvinte cheie: Nistrul de Jos, epoca romană, sarmaţi, mormânt, deformaţie artificială a craniului.Keywords: Lower Nistru, roman period, sarmatians, tomb, artificial deformation of the skull.Ключевые слова: Нижний Днестр, римский период, сарматы, погребение, искусствен-ное деформирование черепа.

parte dintr-o necropolă plană mai mare. Urme ale unui eventual tumul aplatizat nu au fost identificate.

Conturul gropii funerare a fost surprins la adâncimea de 1,20 m de la suprafaţa actuală de călcare, are o for-mă dreptunghiulară în plan cu colţurile rotunjite având dimensiunile de 1,0x1,8 m (Fig. 2). Umplutura gropii era formată din cernoziom amestecat cu lut. Defunctul a fost depus în poziţie întinsă pe spate cu mâinile de-a lungul corpului, orientat cu craniul spre nord, faţa spre vest, pi-cioarele întinse. Lângă umărul stâng se afla un vas cera-mic. Pe oasele craniului, în zona tâmplei stângi, s-a de-pistat un cercel din bronz, iar lângă coastele scheletului au fost găsite patru mărgele (Fig. 3). Mai jos de piept au mai fost surprinse două obiecte, mai exact un fragment de cataramă din bronz şi un obiect de fier nedeterminat, puternic oxidat.

Inventar:1. Vas ceramic (Fig. 4) reprezentând o cană de mici

dimensiuni, cu buză evazată, gâtul înalt cilindric, corpul bitronconic şi fundul inelar, slab evidenţiat. Toarta este din bandă, cu şănţuire longitudinală pe partea exterioa-ră, modelată în continuarea buzei, coborând spre linia

* Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. II – 2015, p. 73-76

74ce

rcet

ări 2

014-2

015

ArheologiA Preventivă în rePublicA MolDovASergiu PoPovici, eugen MiStreAnu, ion noroc

vol. i

i

de maximă lărgire a recipientului. Vasul a fost modelat la roata olarului dintr-o pastă fină, fără adaosuri vizibile. Suprafaţa vasului este lustruită şi poartă urme de de-cor executat prin lustruire pe gâtul vasului sub formă de benzi dispuse în zig-zag. Culoarea suprafeţei vasu-lui este cenuşie. Înălţimea vasului – 9,3 cm, diametrul gurii – 6,5 cm, diametrul corpului – 8,4 cm, diametrul fundului – 3,7 cm.

2. Cercel (Fig. 5, 1) confecţionat dintr-o sârmă de bronz, circulară în secţiune, cu capetele deschise. Dia-metrul cercelului – 2,4 cm, grosimea sârmei – 0,3 cm.

3. Fragment din garnitura unei catarame (Fig. 5, 2) de bronz de formă ovală neregulată, pe una din laturi fiind păstrate urmele unui orificiu de prindere. Lungi-mea fragmentului – 1,9 cm, lăţimea maximă – 0,7 cm, grosimea – 0,3 cm.

4. Obiect (Fig. 5, 3) inform de fier depistat între hu-merusul stâng şi coaste. Din cauza nivelului ridicat de oxidare a fierului, forma şi funcţionalitatea obiectului sunt dificil de stabilit. Dimensiuni 4,4x1,5x1,0 cm.

5. Mărgică (Fig. 5, 4) poliedrică cu 14 faţete, având canalul de formă uşor tronconică, de agat. Dimensiuni 1,1x0,7x0,5 cm.

6.-7. Două mărgele (Fig. 5, 6-7) în formă de pastilă cu baza plată din pastă sticloasă de culoare albastră. Dia-metrul pieselor este de 0,9 şi 1,0 cm, grosimea – 0,2 cm.

8. Mărgică (Fig. 5, 5) pastilată din sidef cu baza plată, fiind prevăzută cu orificiu transversal. Dimensi-uni 0,1x0,8 cm.

Analiza paleoantropologică a scheletului a fost efectu-ată de către dna dr. Angela Simalcsik şi prezintă un interes deosebit2. Vârsta estimată la deces a individului este de 8-9 ani. Nici o unitate dentară nu înfăţişează carii, tartru sau alte defecte, absenţa celor din urmă fiind o dovadă a faptului că acest copil nu a suferit în anii săi de viaţă, în special în primii 7 ani, episoade severe de stres fiziologic (boli infecţioase, subnutriţie). Calota craniană însă poartă urmele unei deformaţii artificiale. Semnele ligaturilor sunt bine vizibile pe frontal şi parietale (în imediata proximitate a suturii coronare) şi mai slab pe occipital şi temporale. Menţionăm în context că la nivelul anului 1990 în spaţiul pruto-nistrean erau cunoscute cca 20 de morminte unde defuncţii aveau craniile deformate artificial, toate comple-xele aparţinând perioadei sarmatice târzii3.

Descoperirea de la Fîrlădeni oferă date noi privind cultura sarmaţilor din zona Botnei Inferioare, în parti-cular, şi a Nistrului de Jos, în general. În această zonă geografică cele mai apropiate complexe sarmatice au fost cercetate la Ursoaia4, Chircăieşti5, Gura Bîcu-

2 Autorii exprimă sincele mulţumiri dnei dr. Angela Simalcsik pentru determinările paleoantropologice realizate.

3 Grosu 1995: 150.4 Чеботаренко, Яровой, Тельнов 1989, 132-133.5 Чеботаренко, Яровой, Тельнов 1989, 138.

Fig. 2. Fîrlădeni. Planul şi secţiunea mormântului.

Fig. 3. Fîrlădeni. Mormântul sarmatic, vasul ceramic şi cercelul de bronz aflate in situ.

1 - Cercei din bronz2 - Vas ceramic3 - Mărgele4 - Catarama din bronz5 - Obiect din fier

1.20 m

1.80 m

0 30 cm

75

cerc

etăr

i 201

4-201

5

AgenţiA nAţionAlă ArheologicăUn mormânt sarmatic descoperit la Fîrlădeni (r-nul Căuşeni)

vol. i

i

Fig. 5. Fîrlădeni. 1 - cercel din bronz; 2 - fragment de cataramă din bronz; 3 - obiect de fier; 4 - mărgică faţetată; 5 - mărgică pastilată din sidef; 6-7 - mărgele pastilate din sticlă albastră.

Fig. 4. Fîrlădeni. Vas ceramic.

lui6 şi Chiţcani–Odaia Mănăstirii7. Poziţia defunctului, depus pe fundul gropii în poziţie întinsă pe spate, cu capul orientat spre nord, este caracteristică mormin-telor sarmatice din spaţiul carpato-nistrean8. Dimen-siunile gropii funerare, însă, sunt mai puţin specifice vestigiilor sarmatice din spaţiul dat, la fel ca şi în restul teritoriului locuit de sarmaţi, unde predomină gropile dreptunghiulare înguste9. Este de remarcat faptul că gropile dreptunghiulare mari se întâlnesc frecvent în mormintele principale în tumuli. Astfel de complexe au fost identificate de pildă la Obileni10 şi Brăviceni11. Referindu-ne la inventarul depus în mormânt, putem menţiona că vasul descoperit reprezintă tipul de reci-piente cel mai des întâlnite în cadrul mormintelor sar-

6 Дергачев 1984, 25-31.7 Moroşan 1939, 249.8 Bârcă 2006, 50.9 Bârcă 2006, 41.10 Leviţki, Manzura, Demcenko 1996, 55.11 Ларина, Манзура, хахеу 2008, 97.

matice din perioada mijlocie şi târzie. El corespunde tipului 1 al cănilor, conform tipologiei propuse de către V. Bârcă12. Piesa respectivă a fost probabil achiziţionată de la popula-ţiile sedentare învecinate (daci liberi), unde decorul aplicat prin lustruire pe gâtul vaselor sub formă de benzi ondulate şi în zig-zag este frecvent întâlnit. Un vas asemănător este cunoscut la Holmskoe, mormântul 2213, altul, dar având dimensiuni puţin mai mari, a fost identificat la Chiţcani–Odaia Mănăstirii14. Mărgelele pastilate din sticlă albastră sunt deseori întâlnite în inventarul funerar al mormintelor sarmatice şi sunt cunoscute la Truşeni15, Bălţata16 etc., co-respunzând tipului 75, după clasificarea propusă de către E.M. Alekseeva17. Mărgica faţetată din lignit, coincide cu tipul 61, conform aceleiaşi tipologii18. 12 Bârcă 2006.13 Гудкова, Фокеев 1984.14 Moroşan 1939, 251, fig. 2.15 Vornic, Tabuncic 2008, 180.16 Bubulici, Matveev 2014, 135.17 Алексеева 1978, 68.18 Алексеева 1978, 17.

12

3765

4

76ce

rcet

ări 2

014-2

015

ArheologiA Preventivă în rePublicA MolDovASergiu PoPovici, eugen MiStreAnu, ion noroc

vol. i

i

Pe baza analizei practicilor funerare şi a pieselor de inventar, complexul funerar poate fi atribuit culturii sarmatice şi datat în prima jumătate a sec. II d.Hr., ce corespunde cu perioada mijlocie a culturii date.

Prin vizualizarea zonei unde a fost descoperit mor-mântul de la Fîrlădeni, după cum am menţionat mai sus, rămăşiţe ale vreunui tumul nu au fost identificate.

Contextul stratigrafic în care s-a realizat descoperirea denotă mai curând caracterul plan al înmormântării. Existenţa în acest spaţiu a unui grup de morminte sau a unei necropole plane sarmatice mai mari ar putea fi stabilită însă doar după o investigaţie sistematică a extremităţii sud-estice a muchiei versantului pe care a fost descoperit mormântul prezentat de noi.

suMMarySArMATiAn ToMB FroM FÎrlăDeni VilAge (căUŞeni DiSTricT)

The article analyzes an inhumation grave accidentally discovered on the territory of Fîrladeni village, Causeni district. Buried child of 8-9 years, was laid in a stretched position on his back, oriented to the north. Paleoanthro-pological analysis of the bone material revealed traces of intentional cranial deformation. The tomb inventory is represented by a ceramic pot, several beads, a bronze earring, a fragment of a bronze plaque. According to analog inhumation graves, this burial dates from the first half of the II-nd century A.D., which corresponds to the middle period of Sarmatian culture.

РезюМеСАРМАТСКОе ПОГРеБеНИе Из С. ФЫРЛЭДеНЬ (КЭУШеНСКИЙ Р-Н)

В статье проводится анализ случайно обнаруженного захоронения, совершенного по обряду трупополо-жения, случайно обнаруженного в селе Фырлэдень, р-на Кэушень. Погребенный, ребенок 8-9 лет, был уло-жен в вытянутом положении на спине, головой к северу. В результате антропологического анализа костного материала, были выявлены следы преднамеренной деформации черепа. Инвентарь погребения представ-лен круговым сосудом, несколькими бусинами, бронзовой серьгой, фрагментом бронзовой бляшки. По име-ющимся аналогиям данное погребение датируется первой половиной II в н.э., что соответствует среднему периоду сарматской культуры на данной территории.

BiBliogrAFie:

Bârcă 2006: V. Bârcă, Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii în spaţiul est-carpatic (sec. I a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.) (Cluj-Napoca 2006).

Bubulici, Matveev 2014: V. Bubulici, S. Matveev, Un mormânt sarmatic descoperit la Bălţata (r. Criuleni). In: Studii de Arheologie şi Istorie în onoarea profesorului Gheorghe Postică (Chişinău 2014), 133-144.

grosu 1995: V. Grosu, Sarmaţii în spaţiul geto-dacic răsăritean. Arheologia Moldovei, XVIII, 1995, 133-186.leviţki, Manzura, Demcenko 1996: O. Leviţki, I. Manzura, T. Demcenko, Necropola tumulară de la Sărăteni (Bu-

cureşti 1996).Moroşan 1939: N. Moroşan, Preistoria regiunii Copanca. Buletinul de cercetări sociale a României. Regionala Chi-

şinău, vol. 2, 1938, 247-270.Vornic, Tabuncic 2008: V. Vornic, S. Tabuncic, Un mormânt sarmatic descoperit la Truşeni (mun. Chişinău). RA, vol.

IV, nr. 2, 2008,179-185 .Алексеева 1978: Е.М. Алексеева Античные бусы Северного Причерноморья. САИ, Г1-12 (Москва 1978).Гудкова, Фокеев 1984: А.В. Гудкова, М. М. Фокеев, Земледельцы и кочевники в низовьях Дуная I-IV вв. н.э.

(Киев 1984).Дергачев 1984: В.А. Дергачев, Курганы у с. Гура-Быкулуй. В сб.: Курганы в зонах новостроек Молдавии

(Кишинев 1984), 3-36. Ларина, Манзура, Хахеу 2008: О. Ларина, И. Манзура, В. хахеу, Брэвиченские курганы (Кишинев 2008).Мелюкова 1962: А.И. Мелюкова, Сарматское погребение из кургана у с. Олонешты (Молдавская ССР). СА,

1, 1962, 195-208.Рикман 1975: э.А. Рикман Этническая история населения Поднестровья и прилегающего Подунавья в

первых веках нашей эры (Москва 1975). Чеботаренко, Яровой, Тельнов 1989: Г.Ф. Чеботаренко, Е.В. Яровой, Н.П. Тельнов, Курганы буджакской

степи (Кишинев 1989).