Care sunt primele microorganisme (numii-le) care colonizeaz cavitatea oral a nou nscutului, cnd apar, cum se mai numesc i de la cine provin, n principal? - 2 minIn mod normal, in momentul naterii, cavitatea orala a nou-nascutului este sterila (in absenta unei infectii intrauterine). Imediat si din primele 24 de ore - mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu diverse microorganisme "specii pioniere, care provin in primul rand de la mama: primii colonisti microbieni identificati la nivelul cavitatii orale a nou-nascutului (izolati la 18 ore dupa nastere) sunt: streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilii si Candida albicansCare sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavitii orale care servesc ca rezervor microbian pentru flora microbian cantonat la nivelul P.D.? - 2 minLimba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca rezervoare pentru microorganismele care participa la formarea placii dentareCare sunt primii coloniti microbieni identificai la nivelul cavitii orale a nou-nscutului? - 2 minPrimii colonisti microbieni identificati la nivelul cavitatii orale a nou- nascutului (izolati la 18 ore dupa nastere) sunt: streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilii si Candida albicansCare sunt depozitele dentare moi care acoper suprafeele dentare? - 2 minDepozite dentare moi: pelicula dobandita, placa bacteriana-microbiana, materia alba si resturi alimentare.

5. Ce este cuticula smalului? - 2 minCuticula smaltului este un reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui. Cuticula smaltului se pierde rapid, ca urmare a uzurii mecanice - frecarii si a digerarii ei, prin actiunea enzimelor salivare si microbiene.Ce este pelicula dobndit (aquired pellicle)? - 3 minPelicula dobandita=depozit dentar moale,subtire, constituit din glicoproteine de origine salivara,care se adsorb selectiv si la cristalele de hidroxiapatita de la suprafata dintilor

Acest depozit moale este: amorf,organic,puternic insolubil,translucid ,omogen si este aderent la suprafetele dentare si nu numai.Materialul adsorbit devine o pelicula insolubila care acopera in egala masura:-coroana dintilor -tartrul dentar -restaurarile dentare -protezarile partiale si totaleCare sunt rolurile peliculei dobndite? - 3 minbarieraprotectoare care limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin metabolism microbian.actioneazaca lubrifiant, prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza uzurareprezinta precursorul biofilmului microbian dentarse constituie intr-o modalitate particulara de atasare a tartrului dentar.

Care depozite dentare moi nu se ndeprteaz prin simpla cltire a gurii?2 minPlaca bacteriana-microbiana si pelicula dobandita nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii, ci numai dupa efectuarea procedurilor profilaxiei primare - si se reface instantaneu dupa realizarea lor

Care este deosebirea esenial ntre pelicula dobndit i placa dentar microbian? - 2minPelicula dobandita este placa bacteriana fara microorganisme. Rapid dupa formare, la nivelul peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana.Pelicula dobndit se adsoarbe la suprafaa structurilor dentare avnd i rol de protecie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicula dobndit de 4-5 ori mai protectoare comparativ cu aceea adsorbit la nivelul cristalelor de hidroxiapatit? - 2 minAdsorbtia GP se datoreaza interactiunilor ionice stabilite intre ionii de calciu si cei de fosfat ai hidroxiapatitei,fluorapatitei si fluorhidroxiapatitei.Ultimele 2 sunt de 4-5 ori mai protectoare cu gruparile de energie opusa a acestor macromolecule salivareCe sunt adezinele? - 2 minAdezine = proteine de legare, prin care respectivele bacterii se fixeaza la nivelul dintilor. Spre exemplu, exista adezine numite lectine, care recunosc selectiv unii carbohidrati, prin intermediul carora, din nou, S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.Cesunt bacteriocinele (bacteriocines), exemplu de competiie intermicrrobian? - 2 minStreptococii elibereaza anumite substante numite bacteriocine prin care se inhiba fixarea ulterioara a altor specii precum Actinomyces cromogenus si Actinobacillus Actinomycetemcomitans redenumit Aggregatibacter actinomycetemcomitans.

La nivelul peliculei exista o adevarata competitie unde pe langa bacterii se pot fixa:proteine ale sist complement, anticorpi sau enzime salivare(lizozim)Ce colonizeaz, n principal, Streptococul S. salivarius? - 2minStreptococul S.salivarius colonizeaza intr-o proportie ridicata suprafata limbii si saliva.Care este ncrctura electric a dintelui i ce permite aceast proprietate? - 2 minToate celulele vii, incluzand aici si bacteriile, prezinta o incarcatura electrica negativa, ce le permite atractia de suprafetele incarcate pozitiv, precum este dintele.

15. Definii biofilmul dentar. - 2 minBiofilm microbian=depozit moale,neuniform aderent la toate structurile cavitatii orale.Este intalnit la nivelul tuturor suprafetelor dentare,a restaurarilor stomatologice,inclusiv a aparatelor ortodontice si a implanturilor,dar poate exista si pe mucoasele orale.La formarea acestui depozit participa pe langa bacterii primare(600 de specii diferite) si alte microorganisme precum:virusuri,mycoplasme,spori ,protozoare.Biofilmul dentar supragingival este o aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem.Este rezultatul microorganismelor si produsilor lor de metabolism.Este o masa complexa de coloni microbiene aflate intr-o matrice intermicrobianaPlaca dentar microbian este obinuit colorat. Care este culoarea obinuit i care sunt cauzele care determin colorri variate de la galben, rou la brun, negru etc.? - 2 minP.D prezinta normal culoare alb-galbuie,care prin maturizare si neindepartata mult timp poate prezenta culori variate ,aspect cauzat de prezenta:

-pigmentilor alimentari-a unor microorganisme cromogene-a fumatului-administrarii anumitor medicamente(obisnuit saruri de fier)Ce alte microorganisme, pe lng bacterii, particip la formarea plcilor dentare microbiene? - 2 minPe langa bacterii participa microorganisme precum: micoplasme, spori, protozoare, virusuri.Care sunt zonele de risc unde se acumulaz cea mai mult P.D.? - 2 minClinic, placa bacteriana descoperita la nivelul coroanelor dentare se acumuleaza in mod obisnuit, in zonele unde autocuratirea se realizeaza mai

greu, adica subecuatorial, interdentar, la nivelul santurilor si al fosetelor coronare si la nivelul suprafetei linguale a molarilor si premolarilor mandibulariCare sunt primele microorganisme care colonizeaz P.D. (n primele 4 ore)? - 2 minLa o placa tanara, in varsta de 4 ore, constatam o proportie importanta de coci, in special streptococi( Streptococul S sanguis apare primul si este urmat de S. Mutans), care reprezinta 47-85% dintre microorganismele colonizatoare. Alaturi de streptococi, intalnim si speciile Neisseria, Corynebacterium si Rothia. Cocii aerobi sunt primii care colonizeaza pelicula dobandita, deoarece ei prezinta o forma rotunda, ce necesita o energie de fixare mica, au o marime redusa si, in plus, prezinta o enzima de suprafata care le faciliteaza fixarea.Care sunt microorganismele descoperite ntr-o P.D. tnr prezent n anurile i fosetele coronare sau interdentar? - 2 minLa nivelul fisurilor si al fosetelor coronare, cat si in spatiile interdentare, placa dentara tanara contine, pe langa streptococi si bacili gram-pozitivi, de regula, actinomicete. . Acestea ajung in contact cu dintele intamplator ,iar cele mobile precum Spirochetele ajung atrase chemotactic de prezenta factorilor nutritiviCnd nu este ndeprtat n cte zile P.D. i dubleaz grosimea? - 2 minIn aproape 2 zile de la initierea formarii ei, placa isi dubleaza grosimea.Pe msur ce P.D. se maturizeaz i se ngroa vom asista la o modificare a componeei florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrat. Pe ce grosime a plcii poate penetra oxigenul? - 2 minEste dovedit faptul ca oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de

1 mm.

ntre ce zile au loc cele mai dramatice modificri ale floriei microbiene de la interfea plac/suprafa dentar, unde vom gsi numai microorganisme facultativ sau obligatoriu anaerobe? - 2 minIntre zilele a4a si a5a au loc la interfata dinte/placa, modificarile cele mai dramatice, loc unde supravietuiesc doar microorganisme facultativ sau obligatoriu anaerobe.Din cauza grosimii i a lipsei de oxigen, n profunzimea plcii constatm prezena speciilor anaerobe gram-negative, i anume? - 2 min-Treponema denticola

Porphyromonas gingivalis -Prevotella intermediaBacteroides forsythusFusobacterium nucleatum.

Una dintre cele mai frecvente coagregri microbiene este aspectul de tiulete de porumb (corn cob) care se realizeaz ntre: - 2 minLegatura dintre microorg se realizeaza prin intermediul fimbrilor existente la suprafata membranei celulare.Aspectul de "stiulete de porumb apare datorita dispunerii specifice a microorg astfel:

-bacterii filamentoase dispuse central si perpendicular pe supraf coroanelor dentare sunt reprezentate de: forme facultativ anerobe gram pozitive precum speciile Actinomyces si Corynebacterium matruchotii sau BGN ,precum Fusobacterium nucleatum -si sunt inconjurate de coci ,obisnuit Streptococul S.sanguisUn alt aspect de coagregare microbian este cel de periu. Care sunt microorganismele care particip la formarea acestui aspect? - 2 minAceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare la nivelul bacteriilor filamentoase a BGN adica a spirochetelor care se constituie in perii periuteiDup cte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor ncetinete iar placa acumulat devine relativ stabil? - 2 minDupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ stabila.La cte celule suprapuse se reduce grosimea plcii n cazul gingiei sntoase? - 2 minCand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.n caz de gingivit cronic grosimea plcii dentare exprimat n numr de celule este de? - 2 minIn cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100300 celule.Coeziunea intermicrobian la nivelul plcilor supragingivale este realizat prin intermediul: - 2 minmatricei intermicrobiene.

Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizez stabilitatea plcii, fixarea ferm a biofilmului microbian ca i a unor microorganisme, etc.? - 2 minMatricea intermicrobiana a placii se compune, in cea mai mare parte, din produse ale metabolismului microbian, in principal polizaharide extracelulare : glucanii si fructanii, la care se adauga substante de origine salivara si exudat gingival si alte substante precum: -proteine si glicoproteine salivare care favorizeaza fixarea specifica a unor microorganisme

lipide in cantitati reduse sub forma de lipopolizaharide -subst anorganice:ioni de fosfat ,calciu,magneziu si fluor

La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatm o serie de elemente anorganice. Care este rolul acestor substane? - 2 minSubstante anorganice sunt reprezentate in primul rand de ionii de calciu si fosfat, dar si de magneziu si fluor..Prin intermediul lor se produce neutralizarea ph-ului si reminalizarea tesuturilor dure dentareCare este principala caracteristic a plcilor supragingivale mature? - 2 minPrincipala caracteristica a placilor bacteriene mature este potentialul lor de invadare a spatiului subgingival si de formare a unui tip nou de placa, mecanism prin care, in timp, si in anumite circumstante, se produce imbolnavirea localizata a gingiei. Experimental, s-a dovedit ca, la 2-3 saptamani de la abandonarea voluntara a masurilor de control al placii, se observa constant aparitia semnelor de gingivita, care dispar insa, in totalitate, la cateva zile de la reluarea procedurilor de igienizare dentara.Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 minDin punct de vedere chimic, placa dentara contine 80% apa si 20% substanta uscata. 70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un plus pentru cea subgingivala. In plus ptr a se ingrosa si maturiza P.D supragingivala are nevoie de coeziune intermicrobiana care este asigurata de matricea intermicrobiana

35. n ce zone ntlnim cea mai mare cantitate de P..D. matur? - 1 minP.D supragingivala isi incepe formarea in:-1/3 cervicala a coroanelor dentare-vecinatatea marginii gingivale libere si mai ales in zonele aproximale retentivePe ce suprafee dentare se ntlnete cea mai redus cantitate de plac dentar i de ce? - 2 minCantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor maxilari, situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii.Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbian? - 2 minMetode clinice:

-inspectie -palpare cu sonda-colorarea dintilor cu revelatori de placa De multe ori, cand placa este abundenta, matura si in plus, variat colorata, ea se identifica usor prin inspectie, insa de obicei se recomanda colorarea ei.Care sunt microorganismele care se regsesc constant la nivelul plcilor dentare i la toi indivizii? - 2 minStudiile arata ca exista un numar constant de microorganisme care se regasesc constant la toti indivizii, numind aici streptococii S.mutans, S.sobrinus,

S.sanguis si actinomiceteleCare sunt dup MARSH i MARTIN, principalele specii microbiene ntlnite la toi copiii, fr excepie, n P.D. microbian? - 2 minDupa MARSH si MARTIN, la toti copiii, fara exceptie, intalnim Streptococcus, Staphylococcus, Neisseria si Veillonella.Din punct de vedere al semnificaiei clinice P.D. supragingival reprezint factorul etiologic principal n producerea ? - 2 minGingivitei, tartrului supragingival si cariei dentare.Pe msur ce placa dentar subgingival se maturizeaz, flora microbian ntlnit, n principal, va fi reprezentat de: - 2 minPe masura ce placa subgingivala se maturizeaza, flora microbiana se modifica - si va fi reprezentata, in special, de bacterii anaerobe, gram-negative, mobile.Cror factori se datoreaz compoziia microbian diferit a plcilor dentare subgingivale comparativ cu a celor supragingivale? - 3 minCompozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale, aspect datorat:

accesuluilimitat oferit de santul gingival spre cavitatea orala, ce permite stabilirea la acest nivel numai a anumitor bacterii anaerobe ceva mai speciale, in timp ce microorganismele prezente obisnuit in fluidul oral, pot patrunde, dar supravietuiesc cu greutate;faptuluica zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de pacient. Este motivul pentru care nevoia de fixare si de producere a

matricei intermicrobiene nu mai este atat de importanta pentru mentinerea si supravietuirea microorganismelor prezente, fiind aici prezente bacterii mobile si neatasate;faptului ca este favorizata prezenta microorganismelor care se hranesc cu proteine, in principal, comparativ cu cele supragingivale, care necesita, pentru supravietuire, carbohidrati.

Prezena hemogloginei la nivelul anului gingival favorizeaz suprevieuirea a 2 microorganisme specifice. Care sunt acestea? - 2 minHemoglobina prezenta la acest nivel favorizeaza supravietuirea speciilor Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia.n placa subgingival, unele spirochete precum Treponema denticola care are nevoie, pentru supravieuire de ptomaine produse de un alt rezident subgingival. Care este acesta? - 1 minPtomainele(aminoacizi decarboxilati)sunt produse de alte specii rezidente la acest nivel precum FusobacteriumPrevotella oralis i Veillonella alcalescens care produc natural vitamina K, de regul, convieuiesc subgingival alturi de? - 2 minConvietuiesc subgingival alaturi de Prevotella intermedia si de Porphyromonas gingivalis acestea avand nevoie pentru supravietuire de menachinonaPlaca dentar subgingival asociat dintelui este legat cu formarea: - 2 minAceasta placa este asociata cu formarea tartrului, a cariei radiculare si a resorbtiei radiculare.Bacteriile patogene parodontale care invadeaz, n mod natural, canaliculele dentinare expuse permit recolonizarea spaiului subgingival la o anumit perioad de timp dup efectuarea detartrajului i a planrii radiculare. Care este, n medie, acest interval? - 1 minMedia este de de 42 de zileCe conine, n principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a anului gingival, care este orientarea acestor componente i ce le lipsete? - 2 minContine in principal bacterii mobile gram negative si spirochete care nu prezinta o orientare anume si numeroase celule sanguine albe.Nu se observa prezenta matricei intermicrobiene propriu-zise ,retentia microorganismelor datorandu-se probabil calitatilor tesutului moale gingivalen anul gingival (punga parodontal) se ntlnesc elemente ale aprrii imune, reprezentate n principal de leucocite. Dintre acestea ct la % sunt PMN? - 1 min 95% PMNn cazul gingiei sntoase, ce specii microbiene ntlnim la nivelul anului gingival? - 2 minSpecii microbiene:-gram pozitive(sterptococi-2/3 sunt reprezentate de coci) si facultativ anaerobe(forme filamentoase)Definii gingivita. - 2 min

Gingivita, inflamatia reversibila, are ca factor etiologic principal acumularile de placa dentara, la care se pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul crizelor comitiale = epilepsie.Gingivita reprezinta o inflamatie nespecifica, localizata la nivelul marginii gingivale. Ea este diferita de inflamatiile parodontale specifice, unde sunt afectate toate componentele structurale parodontale si unde intalnim un numar limitat de specii microbiene (inflamatie specifica), care insa dezvolta forme variate si specifice de parodontopatii marginale progresive.Ce conine lichidul crevicular pentru a se constitui n prima linie de aprare a inseriei epiteliale fa de atacurile bacteriene? - 2 min

In mod normal lichidul crevicular are rol de protectie. El realizeaza spalarea santului gingival si indepartarea microorganismelor de la acest nivel. Lichidul crevicular contine leucocite, elemente ale sistemului complement, anticorpi si enzime.Principalul factor etiologic n cazul gingivitelor este acumularea de plac creia i se pot asocia i alte cauze, precum: - 2 min

Se mai pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, pubertate sau alte modificari hormonale, ce o pot favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul crizelor comitiale = epilepsie.n caz de gingivit care sunt primul i al doilea semn de inflamaie? - 2 min

Clinic, primul semn de gingivita este reprezentat de sangerarea produsa, in principal, la periaj si care apare in stadiile initiale ale procesului inflamator gingival.Clinic, al doilea semn detectabil de gingivita este cresterea fluxului fluidului crevicular secretat - transudat. In caz de inflamatie, cresterea fluxului fluidului crevicular este detectabil la 9 zile de la initierea procesului inflamator.Prezena continu a plcilor patogene la nivelul anului gingival pot cauza leziuni ce se extind la nivelul? - 2 min

Prezenta continua a placilor patogene la nivelul santului gingival poate cauza extinderea leziunilor si la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului radicular si a osului alveolar.Care sunt consecinele apariiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului radicular i a osului alveolar? - 2 min

Consecinta este pierderea insertiei epiteliale si a osului alveolar de suport, moment in care vorbim de boala parodontala.Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, n producerea parodontopatiei marginale a adultului? - 2 min

Cel mai important patogen parodontal pare sa fie Porphyromonas gingivalis. Se mai adauga:Bacilli gram-negativi imobili: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia Tannerella forsythensis;Bacilli gram-negativi mobile;Spirochete

Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului?

2 min

Cauza majora a insuccesului tratamentului o constituie imposibilitatea eradicarii florei patogene subgingivale. In plus, studii recente vorbesc de existenta, la un asemenea individ si a anumitor afectari prezente la nivelul raspunsului imun. Inacest sens, se pare ca un rol important il poarta fumatul, care conduce la aparitia unor defecte de fagocitoza, manifestate la nivelul PMN, ce favorizeaza o susceptibilitate crescuta a respectivelor organisme in fata actiunii patogene a bacteriilor amintite anterior. (= cauze secundare, nu majore)ntre boala parodontal i o serie de afeciuni sistemice exist o strns legtur. Care sunt aceste afeciuni? - 2 min

Boala parodontala se leaga de o serie de afectiuni sistemice:ateroscleroza;nasteri premature;diabet si complicatiile acestuia;afectiuni pulmonare;atac cerebral.

Comparativ cu pacientul cu parodoniu sntos cei cu parodontopatii sunt mai predispui la atacuri cardiace sau cerebrale. De cte ori crete acest risc pentru parodontopai? - 2 min

Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord si de 3 ori mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate parodontal.Ce este de reinut cu privire la Parodontita juvenil localizat? - 4 min

Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor si primilor molari permaneni. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi, specific fiind faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa dentara si nici semne evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza.Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a respectivului individ este dominate de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi in principal de Actinobacillus actinomycetemcomitans -> tratament sistem cu tetracilina sau metronidazole.Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reuesc s evite cile aprrii imune. Spre esemplu Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus sau Treponema denticola elibereaz anumite proteaze, enzime capabile s degradeze? - 2 min

Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus sau Treponema denticola elibereaza anumite proteaze, capabile sa degradeze moleculele de imunoglobulinesau proteinele din seria complement, deregland astfel o cale specifica a apararii imune;Microorganismeleparodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reuesc s evite cile aprrii imune. Spre esemplu Actinobacills Actimomicetemcomitans produce substane prin care? - 2 min

Actinobacillus Actinomycetencomitans elibereaza substante:-care inhiba mecanismele chemotactice de directionare a PMN spre aria de agresiune microbiana, producand o leucotoxina, prin care PMN sunt impiedicate sa ajunga si sa actioneze direct la nivelul pungilor parodontale;-iar alte substante inhiba mecanismele de fagocitoza prezentate de aceleasi celule ale sistemului imun.Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus i Treponema denticola produc o enzim care generez degradarea variatelor proteine de la nivelul esuturilor parodontale. Cum se numete aceast enzim? - 2 min

Porphyromonnas gingivalis, Bacteroides forsythus si Treponema denticola - produc tripsina, care genereaza degradarea variatelor proteine de la nivelul tesuturilor gazda.Ceproduc, prin toxinele eliberate, patogenii parodontali? - 2 min

-induc procese inflamatorii la nivelul structurilor parodontale, inclusiv resorbtie osoasa mediata osteoclastic.Numii 2 microorganisme parodontale care produc toxine ce acioneaz distructiv la nivelul fibroblastelor, genernd alterri n procesul de sintez a colagenului. - 2 min

Actinobacillus actinomycetemcomitans produce un tip de toxina care genereaza resorbtie osoasa; Prophyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Actinobacillus actinomyctemecomitans produc toxine care actioneaza distructiv la nivelul fibroblastelor, generand alterari in procesul de sinteza a colagenului.Numii microorganismul care prin intermediul endotoxinelor proprii stimuleaz producia de prostaglandin E2 i de interleukin-ip la nivelul

macrofagelor i a fibroblastelor, prin care se induce inflamaie gingival i rezorbie osoas. - 2 minEndotoxinele produse de Porphyromonas gingivalis, cat si de alte microorganism gram-negative, stimuleaza productia de prostaglandina E2 si de interleukina 1beta la nivelul macrofagelor si al fibroblastelor, prin care se induce inflamatie gingivala si resorbtie osoasaCt reprezint microorganismele din greutatea uscat a plcii? - 2 min

70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un plus pentru cea subgingivala.Ce rezult din metabolizarea microbian a carbohidrailor? - 2 min

Prin metabolizarea microbiana rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi, polizaharide intra si extracelulare, ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placa- structura dentara, spre cel critic, de demineralizare.Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smal, pentru smalul dinilor recent erupi i pentru cementul radicular? - 2 min

Smaltul matur la 5-5,5, pentru dintii recent erupti la 6,2-6,4 si la 6-6,7 pentru cementul radicularNormal, ct este pH-ul plcii dentare naintea meselor i n ct timp revine la valorile de plecare? - 2 min

Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,,2-7 si este mai scazut in cazul persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario- rezistente, Cand se consuma alimente cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2 ore.Care sunt cele dou microorganisme care metabolizeaz acizii produi prin metabolizarea microbian a carbohidrailor i care, ntr-o oarecare msur influieneaz favorabil, comportamentul la carie a individului n cauz? - 2 min

Neisseria sau Veiiloneila. Cele doua - prezint capacitatea de a metaboliza acizii produsi si de a determina o scadere limitata a pH-ului placii, prin care se poate influenta, intr-o oarecare masura, comportamentul la carie al individului in cauzaCe asigur glucanii la nivelul plcilor dentare supragingivaie? - 2 min

Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, fixarea anumitor microorganisme, iar unii sunt surse de energie.Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale prin metabolism microbian i care este rolul lor? - 3 min

Polizaharide extracelulare - sunt reprezentate de glucani si fructani. Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganism, in timp ce fructanii, prin levan, se contituie in sursa energeticapentru oricare dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.n ce scop sunt utilizai fructanii (prin levan) de ctre microorganismele prezente la nivelul P.D.? - 2 min

Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.Care sunt polizaharidele intracelulare? - 2 min

Polizaharide intracelulare - sunt reprezentate de glicogen si amilopectina. Acestea iau nastere din descompunerea anumitor zaharuri cu molecula mica, precum glucoza si maltoza.Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acioneaz n inflamaia parodontal i ct reprezint ele ca procent din totalul acestora? - 2 min

Retinem faptul ca, impotriva microorganismelor invadatoare, la nivelul santului gingival, organismul se apara prin multiple mecanisme, inclusive prin prezentaanticorpilor IgG/M/A, a sistemului complement si a leucocitelor, din care aproximativ 95% sunt PMN si restul limfocite si monocite. La nivelul mucoasei orale, sistemele de aparare imuna se manifesta prin prezenta limfocitelor intraepiteliale, a celulelor Langerhans, a IgG si IgA. Spre exemplu, la pacientul cu un status bun al sanatatii orale predomina Ig A secretorii.Ceelement al sistemului imun se ntlnete ntr-o proporie apreciabil la pacientul cu o bun sntate a structurilor dento-parodontale? - 1 min

-Ig A secretoriinfuncie de componena microbian i de alte caracteristici, cte tipuri de P.D. au fost identificate? - 2 min

PD cariogenaPD generatoare de boala parodontalaPD generatoare de tartru dentar

Ce reprezint materia alba, din ce se compune i care este semnificaia ei clinic? - 4 min

Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp. Spre deosebire de pelicula dobandita si de placa dentara, material alba se poate indeparta si prin clatire viguroasa, prin proiectarea jetului de apa al sprayului de aer/apa al unitului dentar sau al irigatoarelor.Clinic, materia alba se observa un depozit moale, gros, de culoare alba sau alb- gri, asemanator branzei de vaci. El se identifica usor prin inspectie si fara a necesita colorare. Obisnuit, depozitul se descopera pe fata vestibulara a frontalilor maxilari, mai ales la pacientul cu respiratie orala. Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte, de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi alimentare.Cand materia este prezenta, in mod constant descoperim, la zona de contact, inflamatie gingivala si demineralizari accentuate, la contactul acestor depozite moi cu lizereu gingival si cu suprafete dentare dure. Este clar vizibila fara a necesita colorare.Care sunt depozitele dentare care se pot ndeprta prin simpla cltire a guri? - 2 min

Resturile alimentare si materia alba.Care sunt cauzele acumulrilor alimentare interdentare (ptrundere vertical i orizontal)? - 3 min

Acumularea alimentelor se poate realiza prin presare verticala, favorizata de:Prezenta spatierilor interdentare, in special cand nu exista contact dentar strans;Mobilitatea dentara;Dezechilibrele ocluzale.

Alimentele moi pot patrunde interdentar si orizontal, dinspre vestibular sau dinspre oral, cand papilele interdentare apar decapitate.Ce pot genera acumulrile alimentare interdentare ne ndeprtate lungi perioade de timp? - 2 min

Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza producerea cariilor dentare si a complicatiilor parodontale. Resturile alimentare se pot indeparta prin autocuratire naturala, dar si artificial, prin curatire mecanica, inclusive prin clatirea energica a gurii.Tartrul dentar este factor etiologic principal n declanarea i evoluia afeciunilor parodontale? - 2 min

Nu, PD este factorul etiologic principal in evolutia afectiunilor parodontale, iar tartrul este factor secundar, ce obliga insa la indepartarea periodica, profesionala.De ce depinde formarea tartrului dentar i dup ct timp apar primele centre de mineralizare la nivelul P.D.? - 3 min

Pentru formarea tartrului sunt esentiale:momentele de suprasaturare a PD in ioni de calciu si fosfat, de origine salivara;prezenta anumitor bacterii filamentoase ce participa direct sau indirect la formarea lui, transformand fosfatul organic in fosfat anorganic.

Primele centre de mineralizare apar la 24-72 de ore de la formarea PD.-primii centri de mineralizare apar obisnuit la interfara dinte-PD.-stadiu greu de sesizat clinic.Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? - 2 min

Obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale este acela de a indeparta tartrul dentar, implicit placa dentara, in scopul obtinerii unor suprafete dentare netede, lucioase.Definii tartrul dentar. - 2 min

Tartrul dentar este depozitul dentar dur, calcificat, aderent la structurile dentare, dar si la constructiile stomatologice artificiale, prezente in gura pacientului.Il intalnim si la nivelul puntilor, a protezelor, dar si la suprafata piercing-ului aplicat la nivelul limbii.El este factorul etiologic important in generarea si evolutia inflamatiei gingivale.Tartrul dentar reprezinta ultima faza de mineralizare a PD, cea de mineralizare.n ce interval de timp se atinge maximum de grosime i ntindere a depozitelor de tartru i care este cauza opririi acumulrii lui? - 2 min

In 10 saptamani-6 luni. Ritmul depunerilor se reduce probabil datorita uzurii mecanice produse natural de masticatie, mai ales la nivelul suprafetelor dentare care depasesc ecuatorul coronar.Care este ionul anorganic prezent n fluidul oral care favorizeaz, n principal, formarea T.D.? - 2 min

In principal calciul si fosfatul favorizeaza mineralizarea rapida a placii dentare mature.Care sunt factorii favorizani care influieneaz viteza de formare a tartrului dentar? - 4 min

retentivitati anatomice, precum:

cele de la nivelul jonctiunii smalt-cement radicular;asperitatile cementuli radicular dezgolit;cariile aproximale, cervicale sau radiculare;incongruenta dento-alveolara prin inghesuire;

cantitatea si calitatea salivei secretate

compozitia salivei unor indivizi, bogata in ioni anorganici, in principal calciu si fosfat, favorizeaza mineralizarea rapida a placilor dentare mature.

respiratia oralairitatiile mecanice, chimice sau termice repetatetraumele ocluzaleparafunctii musculare si ocupationaleobiceiuri vicioaseanumite boli precum

astmul bronsic si/sau fibroza chistica, influenteaza viteza depunerilor de tartru (copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru comparativ cu cei sanatosi)la fel se intampla si la cei cu probleme psihice specialesau la cei hraniti o lunga perioada prin intermediul sondelor gastrice (ei depun in cca. 30 zile cantitati importante de tartru)

fumatul

Care sunt substanele care prezente la nivelul cavitii orale reduc cantitatea de tartru dentar format? - 3 min

substante de origine salivara precum piruvatul de sodiu, mai ales cel parotidian, inhiba mineralizarea;unele medicamente, precum beta-blocantele, diureticele si anticolinergicele;pastele de dinti ce contin pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul. Astfel, tetrasodiu-pirofosfatul si disodiul-dihidrogen-pirofosfatul inhiba formarea cristalelor de calciu si implicit, pe cea de tartru.

Tartrulsupragingival se depune n straturi succesive de P.D. mineralizat ntre care exist straturi de pelicul dobndit mineralizat. Cum se numesc aceste ultime straturi? - 1 min

Linii incrementale

ncazul animalelor crescute n condiii sterile (germen free) putem avea tartru. Care este mecanismul formrii lui? - 2 min

Studiile arata ca tartrul se formeaza insa si pe suprafetele dentare ale animalelor crescute in conditii sterile (germen free). Acest tip de tartru consta dintr-o matrice organica de origine non-microbiana (pelicula dobandita) care se mineralizeaza.Caresunt afeciunile sistemice care favorizeaz producerea abundent de T.D.? - 2 min

Astm bronsic, fibroza chistica influenteaza viteza depunerilor de tartru;Cei cu probleme psihice speciale sau la cei hraniti perioade indelungate prin

intermediul sondelor gastrice.Cnd pacientul nu reuete s-i ncetinesc viteza de formare a T.D. ce se recomand? - 2 min

Cand pacientul nu reuseste sa-si incetineasca viteza de formare a TD de indica:folosirea de paste de dinti antitartru (contin: pirofosfati - light calculous, citrat de zinc, clorura de zinc si triclosan)un control mecanic (periaj), al formarii placii cat si mai frecventfolosirea gumelor de mestecat

Cand la anumiti pacienti inregistram hipersensibilitate dentinara sau iritatii ale tesutului gingival vom limita folosirea agentilor antitatru amintiti.Agenii antitartru (pirofosfai, citrat de zinc, clorur de zinc, triclosan) pot genera efecte secundare nedorite. Care sunt acestea i ce se recomand? - 2 minCare sunt cele mai nedorite efecte secundare ale detartrajului, mai ales n cazul celui subgingival? - 2 min

zgarierea si abraziunea tesuturilor dure dentare ce se produc in principal la nivelul cementului radicular moale, dar si la nivelul restului suprafetelor coronare detartrate

Unde se ntlnete obinuit tartrul supragingival? - 2 min

in treimea gingivala coronara, predominant in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare majore;pe fetele linguale ale frontalilor inferiori sau pe cele vestibulare ale molarilor superiori;

-exista situatii clinice cand TD acopera toata suprafata coronara, uneori chiar si suprafata ocluzala. Acest aspect se constata atunci cand in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatia ca urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de lipsa antagonistilor, etc.Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? - 2 min -substante anorganice 70-80%

ioni de calciu, fosfat si carbonat, ioni de sodiu, magneziu si potasiu, sub forma de urme-ioni de clor, zinc, strontiu, brom, cupru, tungsten, aur, aluminiu, siliciu, fier sau fluor

-circa 2/3 din componenta anorganica a tartrului se gaseste sub forma de cristale, obisnuit sub forma de apatita-substante organice 15% - resturi de microorganisme moale, de celule epiteliale descuamate, leucocite si de mucina salivaracolesterol, fosfolipide, AG, carbohidrati, keratina, nucleoproteine si aminoacizimicroorganisme vii: coci, bacili, fungi, forme filamentoase.

-apa 8%Din punct de vedere al mineralizrii care este mai mineralizat T.D. supra- sau subgingival i de ce? - 2 min

Tartrul supragingival - in medie, continutul mineral este de 37% (obisnuit intre 16-51 %, iar maximum , exceptional, atins este de 80%.Tartrul subgingival - media densitatii minerale este de 58% (intre 32 si 78%) si poate ajunge la valori maxime de 60-80%101 .Ce conine, n principal T.D. supragingival recent format (n primele 2 sptmni)? - 1 minCristale de brushite B - CaH(PO4)-2H20Undese gsesc, preponderent, cristale de hidroxiapatit la nivelul tartrului supragingival? - 1 minCaresunt cristalele predominente de la nivelul tartrului subgingival? - 1 min

Mineralul predominant este W care contine o proportie de 3% magneziu.Fosfat tricalcic (whitlockite - W - pCa3(Po4)2)

Sunt situaii clinice cnd ntr-o zon a arcadelor dentare coroanele sunt acoperite n ntregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaii? - 2 min

-exista situatii clinice cand TD acopera toata suprafata coronara, uneori chiar si suprafata ocluzala. Acest aspect se constata atunci cand in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatia ca urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de lipsa antagonistilor, etc.Cum evideniem prezena tartrului dentar? - 3 min

se identifica prin inspectie, palpare cu sonda si cel mai simplu, prin colorare cu substante revelatoare. Identificarea se face prin vizualizarea directa sau indirecta (oglinda dentara) numai dupa uscarea suprafetelor dentaretartrul subgingival se poate evidentia prin palpare cu sonda exploratoare sau poate sa transapra prin grosimea marginii gingivale, datorita culorii lui inchise.

Enumerai caracteristicile tartrului subgingival. - 2 min

se descopera pe suprafetele dentare care participa la constituirea santurilor gingivale si a pungilor parodontaleel este mai dur decat cel supragingival, prezinta o culoare gri spre negru, este foarte subtire si foarte aderentel reprezinta o acumulare de microorganisme amestecate cu produsi ai fluidului crevicular si sange

Care sunt cauzele care contribuie la culoarea nchis a T.D. subgingival? - 2 min

culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar si prezentei unor anumitor bacterii cromogene

La ce dentiie ntlnim T.D. i dup ce vrst l ntlnim ntr-un procent de 100% (la multe grupuri populaionale)? - 2 min

Tartrul dentar se intalneste dupa varsta de 4-6 ani, iar in procent de 100% la indivizii peste 30 de ani. TD se intalneste in cantitati variate, la orice varsta, atat la dentitia temporara, cat si la cea permanenta.Care sunt cerinele pentru ca revelatorul de plac s fie ideal? - 4 min

Revelatorul de placa ideal trebuie:sa prezinte capacitate de colorare selectiva, deci sa coloreze doar placa dentara;sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apaculoarea trebuie sa dispara de la nivelul suprafetelor dentare, dar si de la nivelul tesuturilor moi pana la sfarsitul sedintei de tratament;sa prezinte gust placut, prin care se evita respingerea metodei, unul din scopurile utilizarii revelatorilor de placa fiind acela de motivare a pacientuluisa prezinte o buna difuzibilitate - umectabilitate, sa acopere rapid suprafetele dentare, extinzandu-se si interproximal;sa prezinte calitati antiseptice si astringente.

Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de plac dentar? - 4 min

pentru individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii;la educarea si motivarea pacientilor;pentru autoevaluarea corectitudinii controlului mecanic al placii;pentru evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce vor fi modificate atunci cand scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare;la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologice,

prin efectuarea periodica a indicilor de placa.111. Sub ce form se comercializeaz revelatorii de palc i cine pot s-i foloseasc? - 2 minsub forma de solutii si tablete cu care profesionistul sau chiar pacientul pot colora PD, procedeu prin care se sesizeaza locurile in care aceasta ramane neindepartata si unde trebuie sa se insiste pe durata operatiilor de igienizare.

102. Revelatorii de plac se folosesc de ctre pacient, n principal, din dou motive. Care sunt acestea? - 2 minpentru obiectivarea PD;pentru motivarea si constientizarea pacientului cu privire la zonele incomplet curatate, in scopul unui control mai bun la PD.

Care dintre revelatorii de plac nu se mai folosesc i din ce motive? - 2 min

S-a renuntat la solutia Skinner, pe baza de iod, datorita alergiilor produse plus a gustului neplacut sau la fucsina bazica 0,2-0,3% si beta rose (cu aroma de fucsina bazica) datorita continutului in anilina si implicit a potentialului cancerigen dovedit.Care este cel mai indicat i utilizat revelator de plac i de ce? - 2 min

Eritrozina = colorant vegetal, hidrosolubil, care coloreaza in rosu suprafetele acoperite de placaeste cel mai utilizat revelator de PD.

Se comercializeaza sub forma de tablete sau solutii su diverse denumiri: Placolor, Revelan, Ceplac, Mentadent, Red-Cote (cu gust de cirese).naintea crei proceduri stomatologice contraindicm colorarea plcii dentare? - 1 min

Nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza sigilarea santurilor si fosetelor coronare.n ce proporie halitoza se datoreaz cauzelor orale i dintre acestea ct reprezint retentivitile feei dorsale a limbii? - 2 min

90% datorita cauzelor orale, din care aproape 50% sunt legate de retentivitatile fetei dorsale a limbii, in timp ce restul de 10% au cauze sistemice sau non-orale.

Pentrua reduce halitoza matinal ce se recomand? - 2 min

Se recomanda ca seara, inainte de culcare, sa realizam igienizarea, inclusiv a fetei dorsale a limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica.Cror cauze fiziologice se datoreaz halitoza matinal? - 2 min

Mirosul de dimineata a cavitatii orale se datoreaza unor situatii fiziologice precum:Reducerea fluxului salivar de pe durata somnuluiReducerea cantitatii de oxigen, care vor permite dezvoltarea microorganismelor

anaerobe producatoare de VCSs.El este o problema cosmetica analoaga cu mirosul corpului.Care sunt cauzele orale ale halitozei? - 5 min

infectiile parodontale - pot genera mirosuri ce provin de la PD subgingivala necuratata;limba incarcata - fata dorsala a limbii poate adaposti, in retentiile suprafetei, anumite microorganisme (este o nisa pentru patogenii parodontali) care in circumstante speciale pot genera substante urat mirositoare;xerostomia;restaurarile dentare deteriorate, incorect finisate sau supraextinse, care pot acumula resturi alimentare fermentabile si bacterii;protezele dentare mobile incorect igienizate sau cele purtate permanent;leziunile orale patologice - cancere orale, carcinoamele sau mucozita indusa prin expunere la radio si chimioterapie;infectii faringo-amigdaliene;despicaturile de palat.

Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? - 5 min

afectiuni ale tractului respirator

in principal la nivelul pasajului nazal, dar si sinuzite, amigdalite, pneumonii, tuberculoza, emfizem pulmonar, tumori (carcinomul laringelui), corpi straini;scorul organoleptic pentru aerul expirat pe nas este mai mare ca cel al repiratiei

orale;afectiuni ale tractului digestiv - reflux esofagian, hernie hiatala, cancer gastric, sindrom de malabsorbtie;ciroza hepatica (miros dulce acrisor) dimetil sulfat;insuficiente hepatice si renale;cancere (carcinoamele) din zona fata-nas sau altfel de cancere precum leucemia;cetoza sau cetoacidoza diabetica, -acetona;administrarea anumitor medicamente - antihipertensivele, antidepresivele triciclice, antihistaminicele, diureticele (clorotiazida, furosemidul), analgezicele (codeina, meperidina), a acelora recomandate la tratarea virozelor respiratorii, simpatoliticele a si pblocantelefumatul.

Cnd pacientul expir cu gura nchis i percepem miros neplcut vom concluziona c halitoza are ce cauz? - 2 min

Halitoza este de cauza nazala.Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilil mic? - 2 min

Cele mai frecvente cauze - infectii faringo-amigdaliene, vegetatii adenoidiene siprezenta corpilor straini in fosele nazale.Care este cauza cea mai frecvent a halitozei la pacientul n vrst? - 2 min

prezenta unei proteze mobile incorect igienizata.

De cte feluri pot fi halitozele (dup Miyazachi)? - 2 min

Adevarate (genuina)Pseudohalitoze (halena nu este perceputa de cei din jur, dar pacientii se plang de existenta ei)Halitofofobie (apare la pacienti cu modificari psihosomatice)

n 2000, halitoza genuin (adevrat) a fost mprit n dou. Ce presupune aceast modificare? - 2 min

Halitoza genuina a fost subclasificata in:halitoza fiziologica (cand aparent nu constatam boli sau stari patologice)halitoza patologica (consecinta a unei infectii a tesuturilor orale)

Cese nelege prin pseudo-halitoze i prin halitofobie? - 2 min

Pseudohalitoza (halena nu este perceputa de cei din jur, dar pacientii se plang de existenta ei). Se obtin rezultate pozitive dupa explicarea concluziilor si se fac recomandari simple, precum perierea limbii.Halitofobie - pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si dupa ce tratamentul a fost instituit a dat rezultate. Apare la pacienti cu modificari psihosomatice.Numii situaiile cnd putem nregistra halitoze tranzitorii? - 2 minCare sunt substanele care contribuie la producerea halitozei i care este termenul general folosit pentru a le numi? - 3 min

Mirosurile neplacute ale gurii apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic (microorganisme gram negative ce actioneaza la ph-uri alcaline) in principal a compusilor sulfurici volatili = VSCs.Normal, in special, in cazul afectarilor parodontale, se produce:Hidrogen sulfurat Metil-mercaptan (se gaseste in usturoi si ceapa-se mentin cca 2 zile) Cantitati mici de dimetil sulfat sau dimetil disulfat

Mai contribuie si alte substante, precum: Compusi aromatici volatili: indol, scatol Acizi organizi (acid acetic, propionic)Amine organice (cadaverina, putresceina)

n caz de halitoz de origine oral care este tratamentul indicat? - 3 min

perierea zilnica a fetei dorsale a limbii, in special jumatatea ei posterioara;folosirea pastelor de dinti care nu sunt iritante;sa utilizeze paste de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu, pentru a reduce productia de CSV;sa foloseasca gume de mesteat;se incearca stimularea secretiei salivare, prin miscari masticatorii ample;clatiri cu ape de gura, in principal pe baza de digluconat de clorhexidina, listerina, evitandu-se cele cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare de uscare a tegumentelor/mucoaselor;sa nu consume alimente puternic aromate;sa renunte la fumat;sa manance la intervale regulate.

Pastele de dini recomandate pacienilor cu halitoz sunt acelea care au n compoziie urmtoarele substane? - 2 min

paste de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu - reduc productia de VSC;

n caz de halitoz se indic i cltiri cu ape de gur, (n principal, pe baz de digluconat de clorhexidin) fr ce substane i de ce? - 2 min

clatiri cu ape de gura, in principal pe baza de digluconat de clorhexidina, listerina, evitandu-se cele cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare de uscare a tegumentelor/mucoaselor;

Halitoza oral se datoreaz metabolismului microbian proteolitic (proteinele i peptidele hidrolizate de bacteriile gram negative n mediu alcalin) cnd se produc: - 4 min

Mirosurile neplacute ale gurii apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic (microorganisme gram negative ce actioneaza la ph-uri alcaline) in principal a compusilor sulfurici volatili = VSCs.Normal, in special, in cazul afectarilor parodontale, se produce:Hidrogen sulfurat Metil-mercaptan (se gaseste in usturoi si ceapa-se mentin cca 2 zile) Cantitati mici de dimetil sulfat sau dimetil disulfat

Mai contribuie si alte substante, precum: Compusi aromatici volatili: indol, scatol Acizi organizi (acid acetic, propionic)Amine organice (cadaverina, putresceina)

Modificrile de culoare (discolorri), observate la dinii naturali integri sau la cei cu reconstrucii stomatologice, se produc prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? - 3 min

aderarea colorantului direct pe suprafata dintelui;acumularea, pe suprafetele coroanelor dentare, a depozitelor dentare moi (PD) sau dure (TD), culorarea disparand odata cu indepartarea aceste depozite;colorantul este inglobat in structura dintelui sau in materalul stomatologic restaurativ.

Discolorrile dentare dup localizare pot fi de dou feluri. Definii-le i recomandai interveniile terapeutice indicate. - 3 min

Discolorari extrinseci - cand discolorarea apare pe suprafata dentara. Pot fi indepartate usor prin periere dentara, personala sau profesionala si prin detartraje, urmate de finisarea si lustruirea suprafetelor.Discolorari intrinseci - cand colorantul se gaseste in structura dintelui, ce apare modificat la culoare. Nu se poate indeparta prin simplu periaj.

Discolorrile dentare dup origine sau sursa discolorri pot fi de dou feluri. Definii-le. - 3 min

Exogene - cand colorarea este exterioara dintelui. Aceste discolorari exogene pot fi, dupa profunzime, intrinseci sau extrinseci.Endogene - cand colorantul provine din interiorul dintelui. Sunt intotdeauna intrinseci si, in mod obisnuit, sunt modificari ale culorii dentinei, care transpare prin smaltul normal colorat.

Discolorarea exogen extrinsec galben, cauze i aspecte specifice. - 3 min Cauzele pot fi:

prezenta placii dentare neindepartate de mult timpprezenta la nivelul florei microbiene a unui microorganism numit Penicilliniumcolorarea se poate datora impregnarii PD mature cu pigmenti de origine alimentara.

se poate intalni la orce varsta si, de regula, la indivizii care neglizeaza constant igiena orala.PD se poate colora intr-o nuanta galben intunecat.

Discolorarea exogen extrinsec portocalie - roie, cauze i aspecte specifice. - 3 min

se intalneste rar, cea rosie si chiar mai rar decat cea portocalie;zona colorata se observa obisnuit in treimea cervicala a coroanelor dentare, mai frecvent la nivelul frontalilor maxilari, atat pe fetele vestibulare, cat si pe cele orale.se produc datorita prezentei la nivelul florei microbiene a placilor dentare mature, a unor bacterii cromogene - Berratia marcescens sau Flaviobacterium lutescens.

Discolorarea exogen extrinsec verde (mai puin colorarea verde nchis), cauze i aspecte specifice. - 4 min

zona colorata se observa ca o banda subecuatoriala, paralela cu festonul gingival,

mai intensa spre suprafete aproximale, dar intalnim cazuri cand intreaga suprafata vestibulara a dintilor capata aceasta culoare sau culoarea este plasata la nivelul santurilor si a fosetelor coronareCauze:prezenta la nivelul PD a unor microorganisme Aspergylis sau a unor fungi:prezenta produsilor de descompunere a Hb;prezenta masiva in saliva a unor elemente anorganica: K, Ca, Na, P, Mg;utilizarea frecventa a produselor pe baza de clorofila;inhalarea industriala a prafului ce contine particule de Cu;fumatul de marijuana - culoarea specifica verde-gri.

Culoarea verde o intalnim, cel mai frecvent, la frontalii maxilari, vestibulari in 1/3 cervicala.Discolorarea verde se poate intalni la orice varsta, chiar si la dentitia temporara si este favorizata, obisnuit, de neglijarea procedurilor de igiena orala.Discolorarea exogen extrinsec verde nchis, cauze i aspecte specifice. - 3 min

constatam ca se impregneaza structurile dentare in profunzime, discolorarea devenind intrinseca, de origine exogena.smaltul acoperit de astfel de placa, este puternic demineralizat (microretentivitatile favorizeaza fixarea placii si colorarea ei), aspect ce favorizeaza producerea cariilor.este contraindicat detartrajul, recomandandu-se doar indepartarea placii prin periaje personale;suprafetele dentare demineralizate urmeaza sa fie supuse unui program de fluorizare topica, personala sau profesionala, pana cand smaltul apare complet mineralizat.pacientului i se indica un control al placii dentare efectuat corect si zilnic.

Discolorarea exogen extrinsec neagr, cauze i aspecte specifice, inclusiv de tratament. - 5 min

aspectul este de linii fine, continue sau intrerupte, late de 1 mm sau benzi ce ocupa intreaga treime gingivala a coroanelor dentare, banda colorata in negru fiind despartita de festonul gingival printr-o zona de smalt normal colorata.se intalneste frecvent la nivelul suprafetelor coronare orale si aproximale, la nivelul dintilor maxilari laterali, la fel si la nivelul santurilor si al fosetelor ocluzale si foarte rar pe fetele vestibulare ale frontalilor;se intalneste la toate varstele, mai frecvent in copilarie si la femei, fiind o caracteristica a gurilor curate si cu indice de carie scazut;colorarea neagra reprezinta, de fapt, o PD mineralizata, colorata in negru si este asemanatoare TD;microorganismele care genereaza aceasta culoare sunt Actynomices si Bacteriodes melanogenicus, ele gasindu-se abundent la nivelul PD a acestor indivizi si apare ca o predispozitie naturala a individului in cauza;aceasta colorare se poate indeparta doar prin detartraj si periaj profesional, retinandu- se ca se poate reface rapid.

Discolorarea exogen extrinsec brun (colorarea tabacic), cauze i aspecte specifice. - 4 min

majoritatea fumatorilor prezinta suprafete coronare colorate, de la cafeniu deschis la cafeniu inchis si chiar in negru;apare clinic sub forma unor benzi inguste, paralele cu marginea gingivala, imediat deasupra ei sau poate ocupa chiar 2/3 din coroana;colorantul din tutun se poate impregna si in tartrul dentar. Utilizat prin mestecare, tutunul poate penetra smaltul, generand colorare intrinseca de origine exogena.

Discolorarea exogen extrinsec brun, cauze (altele dect cea tabacic) i aspecte specifice. - 5 min

Alte cauze:Utilizarea fluorurii de staniu in fluorizarea locala. Aceasta genereaza o nuanta de cafeniu deschis, uneori galbuie, care afecteaza, in mod obisnuit, suprafetele dentare demineralizate.Ceaiul, cafeaua, soia si alti pigmenti alimentari genereaza colorare cafenie, in conditiile in care controlul PD este deficitarClorhexidina sau alexidina, componente ale apelor de gura antiplaca, produc colorare cafenie la nivelul suprafetelor dentare, mai ales aproximal, sau a acelora greu accesibile periajului dentar, a obturatiilor nefinisate, a suprafetelor dentare expuse, a fetei dorsale a limbii;Obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca frunze de betel, utilizate pentru efectul lor anticarie, genereaza clinic o colorare a coroanelor dentare, in cafeniu inchis spre negru.

Aspectul colorarii este de depozit dur, gros, partial neted, partial rugos, indepartarea lui fiind posibila numai prin detartraj.Discolorri endogene intrinseci - colorrile tetraciclinice. - 5 min

antibioticele din clasa tetraciclinelor prezinta o afinitate speciala pentru structurile mineralizate, ele fiind absorbite la nivelul oaselor si dintilor;tetraciclinele pot traversa placenta in ultimele 3 luni de sarcina, trec in circulatia fetala si afecteaza culoarea dentitiei temporare sau pe cea permanente, in formare;sunt suficiente 4-5 zile de administrare pentru a influenta estetica dintilor in formare;dintii pot fi afectati si in cazul in care tetraciclinele sunt administrate copilului mic sau in prima copilarie, pana in jurl varstei de 6 ani;clinic: aspecte variate, contribuind tipul de tetraciclina, doza, perioada administrarii, momentul de formare sau de mineralizare a dintilor, cand substanta in cauza este administrata;in urma administrarii tetraciclinelor, dintii afectati se coloreaza variat, de la verde deschis la galben inchis sau chiar gri cafeniu. In plus, dintii respectivi, prezinta in fazele initiale un grad de fluorescenta, la iluminarea ultravioleta, care se pierde in timp;prin administrarea tetraciclinei, la nivelul structurilor dentare se formeaza initial complexul calciu-tetraciclina-ortofosfat, care dupa eruptia dintelui oxideaza;prin expunerea acestuia la lumina, fluorescenta se pierde in timp prin pierderea fosfatului, iar culoarea dintelui se modifica spre galben, brun si chiar negru.

Pentru a obine o igien oral optim sunt necesare? - 2 min

Igiena orala optima necesita :Motivarea individualizata a pacientuluiInstrumentar adecvat siinstruire profesionala

Prin ce mijloace (specifice preveniei primare) se poate intervenii mpotriva depunerilor de plac dentar? - 3 min

Impotriva depunerilor de placa dentara se poate interveni prin folosirea:Mijloacelor mecanice de control al placii dentare, reprezentate :

in principal: periajul dentar;auxiliar: ata dentara - pentru zonele interdentare, pentru prevenirea bolii parodontale, scobitori, periute interdentare si unitufa, stimulatoare gingivale si razusa de limba.

Mijloace chimice antiplaca.

Caresunt criteriile de care trebuie s inem cont n individualizarea ngrijirilor oro-dentare? - 2 min

Individualizarea nevoilor oro-dentare tine cont de nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza si de prezenta factorilor de risc pentru producerea cariei dentare ca si a bolilor parodontale si nu in ultimul rand de abilitatea (intelegerea si manualitatea) individului de a-si realiza igiena oralaNevoile personale zilnice de ngrijire oral presupune ca de cel puin 2 ori pe zi s efectum: - 3 min

Nevoile personale zilnice de ingrijire orala presupun ca de cel putin 2 ori pe zi sa se efectueze:curatirea spatiilor interdentare de resturile alimentare, inclusiv si pentru a permite substantelor active continute de pastele de dinti sa actioneze aici;perierea dintilor prin care curatam si aplicam substante in scop terapeutic la nivelul dintilor si a gingiei de vecinatate;curatarea fetei dorsale a limbii.

n 1986, Frandse, sugereaz c eficiena periajului dentar depinde de civa factori, legat de periu i periaj. Care sunt acetia? - 2 min

Un periaj dentar eficient depinde:-de designul periutei-de manualitatea cu care individual isi realizeaza periajul -de frecventa periajului si de durata acestuian ce scop este folosit periua de dini i periajul dentar? - 2 min

Periutele de dinti sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a tesuturilor moi din vecinatatea acestora.Pentru ca obisnuit exista o larga varietate de periute de dinti,stomatologul trebuie sa fie la current cu toate noutatile in domeniu,modalitatea prin care pacientul poate fi indrumat cat mai favorabil cu putintaPacientul trebuie educat in ideea considerrii periajului nu ca pe un "moft cosmetic, ci ca pe o procedura profilactico-terapeutica, prin care individul motivate isi efectueaza zilnic si corect igiena dentara. Printr-un periaj corect, pacientul reuseste sa-si influenteze favorabil starea de sanatate a structurilor dento-parodontale.Care sunt cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc periuele de dini manuale? - 3 min

Cerinte periuta manuala:Conforma cu nevoile individului in ceea ce priveste marimea, forma si duritatea;Manipulata cu usurinta si eficienta;Usor de curatat si de uscat;Rezistenta si ieftina, cu manerul rezistent, rigid si usor;Filamentele active sa prezinte capetele rotunjite prin care curata eficient structurile oro-dentare cu efecte negative minime

Care sunt cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc periuele de dini manuale? - 3 min

Periuele de dinti manuale trebuie sa indeplineasca o serie de cerine:conformecu nevoile individului in ceea ce privete marimea, forma si duritateamanipulatacu usurinta si eficientausorde curatat si uscatrezistentasi ieftina; manerul sa fie rezistent, rigid si usorfilamenteleactive sa prezinte capete rotunjite prin care curata eficient structurile oro-dentare, cu efecte negative minime

Mnerul periuelor de dini prezint un mner ergonomie, n ce scopuri? - 2 min

Manerul ergonomic permite o priza eficienta si o manevrare comodaSuprafaa activ a periuei dentare manuale se prezint ntr-o multitudine de forme. Ce form este recomandat n cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? - 1 min

Forma concava este recomandata in cazul pacientului cu aparate ortodontice fixeCare sunt factorii care influieneaz rezultatul periajului dentar? - 2 min

Rezultatul periajului dentar este influentat de manualitatea, capacitatea de intelegere a pacientului cu privire la metoda de periaj indicata si de corectitudinea cu care el isi efectueaza zilnic periajul.La aceeai grosime i lungime care sunt filamentele periuelor dentare mai flexibile i mai puin rigide? - 2 min

Filamentele fixate in unghi sunt mai flexibile si mai putin rigide, comparativ cu cele fixate vertical, la aceeasi grosime si lungime.156. Care sunt factorii care determin duritatea unei periue dentare? - 2 minDiametrul filamentelor: 0,075 mm pentru periutele extra-soft si 0,3 mm in cazul celor dureCare este maximum stabilit pentru diametrul filamentelor periuelor dentare dure la European Workshop on Mechanical Plaque Control, din 1998, chiar dac fabricarea lor nu poate fi standardizat (ca duritate)? - 2 min

Nu mai mult de 0,23 mm sau 0,009 inches.Care sunt dezavantajele filamentelor din pr natural pentru care asemenea periue de dini devin de ne recomandat? - 3 min

Periuele nu pot fi standardizate, ca duritate pentru ca diametrele firelor de par natural variaza de la 0,087 la 0,475mm; nu au aceeasi rezistenta de la un animal la altul; firele periutelor devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii ca si a uzarii lor; cel mai negativ aspect: nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma,plana.Care sunt avantajele utilizrii filamentelor artificiale? - 3 min

principalulavantaj este capul activ rotunjit,forma care genereaza cele mai reduse distructii gingivale si cea mai redusa uzura dentara (abraziune)securata si se usuca rapid (24 ore), cand sunt tinute in pozitie verticala si intr-o atmosfera deschisasuntmult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii naturalicapulrotunjit respinge(nu acumuleaza) apa si resturile organice-sunt mult mai rezistenta la acumularea de bacterii,fungi etc, comparativ cu firele de par naturalfilamentelesintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioaresefabrica rapid si la preturi de cost redusesepot standardiza, filamentele constitutive prezentand acelasi diametru

160.Care sunt factorii de care depinde eficiena periajului, legat i de multitudinea situaiilor clinice ? - 3 min-indemanarea pacientului -miscarile imprimate -presiunea folosita -frecventa si timpul acordat -configuratia arcadelor dentare-numarul de dinti prezenti pe arcade sau a constructiilor stomatologice existente etcDupce vrst recomandm, ntradevr, utilizarea pastei de dini la copii? - 1 min Dupa varsta de 2 ani.Dela apariia primului dinte i pn la vrsta de 2 ani cine realizaez perierea dentar? - 1 min

Periajul este efectuat de catre parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti.Ctpast de dini recomandm copilului ntre 2 i 4 ani la un periaj? - 1 min Pasta de dinti folosita este de marimea unui bob de mazare.Periereadentar la copilul 5-7 ani nseamn o cooperare copil-printe. n ce const aceasta? - 1 min

Periajul este efectuat de catre copilul supravegheat de parinte.Dupce vrst a copilului constatm o coordonare neuro-mucular normal care i permite acestuia s-i efectueze periaje dentare corecte? - 1 min

Dupa varsta de 5 ani. (??)Caresunt avantajele utilizrii periuelor dentare cu filamente artificiale i cap activ rotunjit? - 4 min

genereaza cele mai reduse distructii gingivale si cea mai redusa uzura dentara (abraziune)se curata si se usuca rapid(24 ore) cand sunt tinute in pozitie vertiala si intr-o atmosfera deschisasunt mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii naturalicapul rotunjit respinge( nu acumuleaza) apa si resturile organice-sunt mult mai rezistente la

acumularea de bacterii,fungi etc comparativ cu firele de par naturalfilamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioarese fabrica rapid si la preturi de cost redusese pot standardiza, filamentele constitutive prezentand acelasi diametru

Formagtului periuei reprezint un aspect important n manevrarea periuei prin care, ce, se influieneaz? - 1 min

Se influenteaza confortul si durata periajului.Caresunt factorii care influeneaz alegerea unei periue dentare, implicit a duritii ei? - 3 min

dexteritateasi manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului-care vor influenta si alegerea metodei de perierestatusul(starea) sanatatii gingivale si parodontalemorfologiacoroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara prin inghesuire sau spatiereexpunerearadacinilor dentarepreferinteleprofesionistului catre anumite metode de periaj si un anumit tip de periuta; dar si pacientul poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte atunci cand rezultatul controlului placii bacteriene este bunmetodade periaj aleasa

Care sunt regulile generale ale periajului dentar? - 5 min

1.oricare ar fi metoda de periaj manuala folosita, ea trebuie sa realizeze curatirea tuturor suprafetelor dentare libere si prezente in cavitatea orala2.obisnuit,perierea incepe dintr-o zona distala a unei arcade dentare, urmareste intreaga fata vestibulara a acelei arcade, pana in regiunea distala opusa, dupa care ne intoarcem de unde am plecat dar pe fetele orale ale dintilor; la fel se procedeaza si in cazul arcadei antagoniste3.la urmatoarea periere, pacientul incepe perierea dintr-o alta zona distala, in asa fel incat fiecare zona sa beneficieze de curatire corecta sau altfel spus, ca niciodata aceeasi zona sa fie curatata ultima, atunci cand nu mai avem rabdare,ne grabim sau am obositdupa ce am periat primul grup dentar, trecem la urmatorul, avand grija ca ultima suprafata dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de suprafata activa a periutei; prin acest procedeu avem garantia unei curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parteprin colorarea placii, descoperim suprafeele dentare insuficient periate, unde trebuie sa acionam constient; spre ex vom insista la dreptaci asupra suprafetelor hemiarcadelor dentare drepte si la stangaci invers

Cndse nlocuiete o periu dentar? - 2 min

Durata de viata a unei periute este dependenta de corectitudinea cu care se efectueaza periajul, adica de corectitudinea cu care se aplica tehnica de periaj, de forta folosita si mai putin de durata periajului. Obisnuit, durata optima de utilizare a periutei este de 2-3 luni sau, mai corect, ea se inlocuieste cand filamentele raman indoite sau se rup sau cand se decoloreaza (la Oral B - filamentele indicator care se coloreaza albastru cu Indigotina - si se decoloreaza pe masura ce periuta se uzeaza).Cand deteriorarea periutei se produce mai rapid de 2 luni, specialistul trebuie sa constate greselile de tehnica ce conduc la aceasta situatie si sa le corecteze.Periuade dini cea mai nou se folosete la periajul de sear, ca periaj principal, deoarece ele sunt mai eficiente dect cel folosite cca 3 luni. Cu ct sunt acestea mai eficiente? - 1 min

30% mai eficienteCaresunt argumentele pentru care periajul de sear este numit principal? - 3 min Individul nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.In acest fel se indeparteaza cat mai mult din P.D.existenta, resturile alimentare acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente.Microorganismele restante au, pe durata somnului, cele mai bune conditii de supravietuire si multiplicare, cavitatea orala oferind umiditate, caldura, intuneric, in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut. Conform ciclului circadian, cea mai redusa cantitate de saliva se secreta nestimulat in jurul orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz.Caresunt obiectivele periajului dentar? - 3 min

de indepartare si de intrerupere a ciclului de formare si de maturizare a P.D. supragingivalede curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare si coloratii extrinsecide stimulare a troficitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivalede a controla halitozaprin folosirea pastelor de dinti profilactice se obtine stoparea sau chiar vindecarea unor afectiuni reversibile, aparute la nivelul structurilor dento-parodontale

nconformitate cu ciclul circadian al secreiei salivare n jurul crei ore avem cea mai redus cantitate de saliv secretat nestimulat sau cnd avem cea mai abundent salivaie? - 1 min

Conform ciclului circadian, cea mai redusa cantitate de saliva se secreta nestimulat in jurul orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz.Cndpe durata zilei consumm alimente cariogene ce se recomand profilactic? - 2 min Se recomanda periajul dentar, iar cand el nu este posibil se recomanda folosirea unei gume de

mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa.Caresunt - dup Wilkins - metode vibratorii de periere manual? - 2 min Stillman, Charters, BassPentrucopii care sunt metodele de periere manual cele mai uor de efectuat? - 1 min Metoda de periere prin rulare, metoda circulara FonesMetodade periere Bass. - 5 min

Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru maxilar si in jos pentru mandibula. Periuta se plaseaza in unghi de 45 cu axul lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si marginea gingivala vecina.Se efectueaza o presiune usoara asupra gingiei dar fara a produce indoirea filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar( filamentele nu patrund si nu curata pe mai mult de 1mm subgingival).Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea varfului perilor, insumand pentru fiecare grup dentar curatat, cate 10 asemenea miscari.Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti,repetand miscarea descrisa anterior.Miscarea este repetata de-a lungul arcadelor, curatind astfel, atat fetele vestibulare cat si e cele orale ale tuturor dintilor.Frontal, atat palatinal cat si lingual, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea filamentelor in santurile gingivale de curatat.Urmeaza o miscare de curatire spre exterior,prin care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.179.In ceea ce privete metoda de periere Bass modificat i care sunt recomandrile, de ultim or, ale lui E.M. Wilkins? - 2 minTehnica Bass modificata presupune ca dupa miscarile de vibrare efectuate sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati.Wilkins recomanda ca aceasta metoda sa nu fie practicata, deoarece: prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera; reasezarea periutei in santul gingival dupa miscarile de rulare efectuate consuma timp inutil; pacientul este tentat sa efectueze prematur miscarea de rulare, astfel ca igienizarea zonei sulculare este deficitara.Wilkins prefera indicarea ambelor metode efectuate separat.Prima practicata este metoda prin rulare.Metoda de periere Collis - simultan sulcular. - 4 min

Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collis, o periuta care ofera 3 suprafete de periere in acelasi timp.In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat.Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale in unghi de 45.In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat.Dupa efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.Tehnica Collins se recomanda: pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic, pacientilor cu dizabilitati,a caror igiena este efectuata de o alta persoana, copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.Metodade periere prin rulare (roll or rolling stroke method). - 5 min

Se efectueaza cu periute de duritate medie.Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe gingia de vecinatate.Cu partea laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, care se poate albi usor, urmand sa efectuam din incheietura mainii rotirea periutei, miscare prin care filamentele realizeaza maturarea suprafetelor de curatat.Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele lor vestibulare cat si pe cele orale.Atragem atentia pacientilor ca in momentul miscarii periutei spre un alt grup dentar de curatat este posibil sa traumatizam mucoasa gingivala. Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari ca si cele linguale ale frontalilor mandibulari sunt periate cu periuta introdusa in lungul ei.Metodade periere Stillman. - 5min

Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti( duritate soft sau medium) sa se plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala.Cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia pana cand aceasta se albeste usor. Urmeaza rotirea periutei spre un unghi de 45 cu axul lung al dintelui, dupa care realizam rotatii scurte de vibrare-curatire, in timp ce usoara presiune se mentine.Se atrage atentia pacientului sa se asigure ca filamentele au patruns si interdentar.Fara o plasare atenta a filamentelor, se pot produce leziuni traumatice ale tesuturilor gingivale, mai ales ca este indicata o usoara presiune.Metodade periere Charters. - 5 min

Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei perpendicular pe suprafetele dentare de curatat, mai ales cand exista multiple papile interdentare decapitate si spatii interdentare libere, sau intr-un unghi de 45 spre ocluzal.Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile interproximale.Cu filamentele patrunse interdentar se realizeaza o miscare usoara de rotire-vibrare-presare.Vibrarea este realizata prin rotatii din maner, se fac pentru fiecare grup dentar, numarand pana la 10.In cartile de parodontologie tehnica de periere Charters este descrisa cu filamentele plasate in unghi de 45 cu axul lung al dintilor si spre ocluzal.Crorpacieni indicm metoda de periere Bass? - 3 min

tuturorpacientilor pentru indepartarea biofilmului dentar din vecinatatea sau direct sub marginea gingivalacuspatii interdentare deschise si coroane dentare cu convexitati exagerate si suprafete radiculare expusepostchirurgieparodontalacelorcu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau la purtatorii anumitor aparate ortodontice

Cror pacieni indicm metoda de periere Collis? - 2 min

pacientilorcare nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasicpacientilorcu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoanacopiilor carora li se efectueaza periajul dentar

Care sunt indicaiile metodei de periere manual prin rulare? - 3 min 1.la copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, si cand metoda sulculara poate parea dificila pentru pacient,indiferent de varsta

alternativsau combinata cu tehnicile vibratorii(Bass,Charters,Stillman)sauca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la care pozitia initiala a periutei este identica.

187.Cror pacieni se recomand metoda de periere Charters? - 3 minpacientilor cu spatii interdentare libere, spre ex la pacientii care au suportat interventii

chirurgicale parodontale si care expun suprafete radiculare2.la indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe(punti)pentru curatirea la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe.

Rezultatulperiajului dentar depinde de un numr de factori. Care sunt acetia? - 2 min

Indemanarea pacientului;Miscarile imprimatePresiunea folosita;Frecventa si timpul acordat;Configuratia arcadelor dentare, numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente.

Lacopilul mic, ntre 2 i 5 ani, cine efectuez periajul, cu ct past i care sunt metodele de periaj recomandate? - 3 min

La 2-5 ani se indica ca pasta sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul este asistat de parinte - el trebuie sa realizeze ca copilul nu prezinta abilitati necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor/supraveghere. Parintele trebuie sa fie un adevarat model pentru copil.Stadiul 1: de la 4-24 de luni - periajul este efectuat de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti;Stadiul 2: de la 2 la 4ani- periajul esteefectuatde copil sicompletat de parinte;Stadiul 3: de la 5 la 7ani- periajul esteefectuatde copilulsupravegheat deparinte - sunt

periute cu modele diferite pentru baieti si fete;Care sunt metodele de periere manual cele mai frecvent indicate i dac ele pot fi combinate n ideea de individualizare? - 2 min

Metodele rularii, Stillman modificata si Bass sunt tehnicile de periere manuala cele mai frecvent indicate si sunt utilizate singure sau combinate in functie de nevoi.Metoda de periere manual Fones. - 4 min

Metoda presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat, pacientul tinand dintii in ocluzie.Suprafata activa a periutei intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari.Miscarea imprimata periutei este una circulara, larga de maturare, efectuata cu usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara.Cand se periaza dintii regiunii frontale, ei vor fi in pozitie cap la cap, in timp ce miscarea ramane aceeasi descrisa anterior.Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin miscari de du-te-vino antero-posterioare.Metodade periere manual vertical - Leonard. - 4 min

Cu dintii cap la cap in zona frontala, plasam suprafata activa a periutei in unghi drept cu axul lung al dintilor. Perierea verticala, in sus si in jos , se face fara presiune exagerata, iar la final, cand se ajunge in contact cu gingia, se indica o usoara rotatie.Presiunea folosita este suficient de mare pentru a forta patrunderea filamentelor interdentar si suficient de blanda pentru a nu conduce la distrugerea rapida a periutei.Metodade periere orizontal. - 4 min

Miscarea este una orizontala, antero-posterioara, filamentele fiind plasate perpendicular pe suprafetele dentare de curatat.Nu sunt curatate prin aceasta miscare suprafetele interdentare, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si a marginii gingivale libere vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta etcDintretoate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este metoda de

periere cea mai nociv i de ce? - 2 minMetoda de periere orizontala este cea mai nociva. Miscarea este una orizontala, antero- posterioara, filamentele fiind plasate perpendicular pe suprafetele dentare de curatat.Nu sunt curatate prin aceasta miscare suprafetele interdentare, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.Crorarii de la nivelul arcadelor dentare trebuie s le acordm o atenie deosebit pe durata periajului dentar? - 4 min

Vestibular, in dreptul premolarilor si caninilor, unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se produce frecvent. La nivelul dintilor inclinati,cum este cazul molarilor mandibulari inclinati lingual (retentii). La nivelul dintilor cu suprafete radiculare expuse, unde cementul si dentina radiculara ofera o rezistenta mai redusa la abraziune. La nivelul furcatiilor radiculare expuse. In cazul incongruentelor dento-alveolare prin inghesuire sau prin spatiere, se recomanda o periere verticala a zonei. La nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate.Caninul si incisivul lateral, atat mandibular cat si maxilar, pe partea dreapta sunt insuficient periati la dreptaci si invers pentru stangaci.La nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori, curatirea este insuficienta,motiv pentru care perierea lor este suplimentata, indicandu-se utilizarea dental floss-ului, a superfloss-ului sau a periutelor unitufa.Cumse efectueaz perierea suprafeelor ocluzale, cnd se indic i care este cea mai

recomandabil micare? - 4 minSe pot efectua 2 tipuri de miscari: una de vibrare,prin care periutei i se imprima o miscare usor circulara, care dureaza pentru fiecare grup dentar periat cca 10s si una prin care filamentele sunt fortate (presate)sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se indoaie-se repetamiscarea de 10 ori pentru fiecare grup dentar periat.Cel mai adesea si recomandabil este sa combinam cele 2 tipuri de miscari.Perierea suprafetelor ocluzale se indica pentru indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor ocluzare, in scopul igienizarii suprafetelor care nu participa la masticatie din variate motive, a marginii restaurarilor stomatologice si obligatoriu, inaintea sigilarilor.197.Indicm folosirea periuelor de dini mecanice deoarece cu ele obinem eficien maxim n? - 2 minEle au fost propuse pentru o eficienta maxima in:Controlul placii dentare si al coloratiilor extrinseci;Combaterea tartruluiReducerea incidentei gingivitei si pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale acesteia.

198.Cror pacieni le recomandm, n mod special, periaj dentar mecanic? - 3 min -pacientilor cu aparate ortodontice fixe -cu tratamente protetice complexe -cu implanturi dentare-cu anumite dizabilitati, fizice sau psihice, periuta mecanica trebuind sa fie manevrata de parinte sau de ingrijitor -care practica un periaj agresiv-incapabili sa-si efectueze corect periajul manual (incluzand aici si copilul mic)Care sunt avantajele oferite de periajul dentar manual? - 2 minCum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceai cantitate de plac curat, specificai ct timp este necesar curiiri a 75% din placa prezent pentru periajul mecanic i ct timp pentru cel manual? - 2 min

75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1 min, in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa, curatata manual, este nevoie de 6 min.Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceai cantitate de plac curat, specificai ct timp este necesar curiiri a 75% din placa prezent pentru periajul mecanic i ct timp pentru cel manual? - 2 min

75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1 min, in timp ce pentru aceeasi cantitate din placa curatata manual este nevoie de 6 minute-.Unde se gsesc cele mai multe microorganisme, 70%, la nivelul structurilor cavitii orale i de ce? - 2 min

La nivelul suprafetei dorsale a limbii se gasesc cele mai multe microorganisme datorita suprafetei anfractuoase create de: prezenta papilelor filiforme mai lungi si a celor fungiforme mai scurte, sau de prezenta fisurilor linguale care pot masura cativa mm adancime.Care sunt motivele pentru care se indic perierea feei dorsale a limbii? - 3 min Flora microbiana descoperita la nivelul fetei dorsale a limbii este una extreme de mobila, constatandu-se ca, prin curatirea ei periodica:Se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa, cat si numarul microorganismelor prezente la nivelul fluidului oral.Unele periute au pe fata opusa filamentelor o suprafata special conceputa pentru a realiza curatarea fetei dorsale a limbii.Se reduce halena fetida.Se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate.5.Se favorizeaza perceptia gustativaPerierea fetei dorsale a limbii se indica in cazul anumitor afectiuni ( ex limba neagra paroasa-fungi: Aspergillus niger sau Candida albicans), ptr indepartarea unor coloratii aparute( ex utilizarea clorhexidinei, fumatului), la pacientul parodontopat,, la combaterea halitozei, ptr pacientii cu xerostomie, limba incarcata, fisurata sau in cazul fumatorilor.n funcie de situaia clinic pe lng perierea dinilor ce alte entiti, pari ale cavitii orale mai pot s fie periate? - 2 min

Perierea suprafeei dorsale a limbii, a mucoasei boltii palatine sau a crestelor alveolare.Unde avem, la nivelul structurilor cavitii orale, ncrctura microbian cea mai mare, medie i mic? - 2 min

Studiile intreprinse au dovedit ca cel mai mare numar de microorganisme 70% se gasesc cantonate la nivelul suprafetei dorsale a limbii (datorita suprafetei anfractuoase create de prezenta papilelor filiforme, mai lungi si a celor fungiforme, mai scurte; sau de prezenta fisurilor linguale). O incarcatura microbiana medie se gaseste la nivelul santului si mai ales la nivelul pungilor parodontale, iar cea mai mica incarcatura microbiana se gaseste la nivelul placii dentare supragingivale.Prin periere mecanic timp de 2 min obinem o ndeprtare a P.D. de 84% sau de 93% n cte minute? - 1 min Placa dentara se indeparteaza in proporie de 84% printr-un periaj mecanic de 2 minute si pana la 93% in 6 minute.n cazul penajului mecanic care sunt regulile generale de indicat pacientului? - 4 min

-Periajul se efectueaza dupa utilizarea atei dentare-vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit-vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive-vom utiliza o cantitate redusa de pasta, care se intinde pe suprafetele dentare de curatat, inainte de a pune in functiune periuta mecanica, prin care evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare-oricare din tehnicile de periaj manual pot fi utilizate si in cazul perierii dintilor cu periute mecanice-periajul incepe dintr-o zona distala, dinspre anterior, insistandu-se asupra curatirii: structurilor santului gingival, accentuandu-se curatirea suprafetelor aproximale dar si a restaurarilor stomatologice-miscarile se fac cu viteza si presiune reduse, fara a produce indoirea filamentelor -se evita curatirea cu presiune la nivelul restaurarilor acrilice sua la nivelul cementului radicularCurirea feei dorsale a limbii reprezint i parte a tratamntului indicat n cazul anumitor afeciuni sau situaii clinice. Care sunt acestea? - 3 min Perierea fetei dorsale a limbii se indica in cazul anumitor afectiuni ( ex limba neagra paroasa-fungi: Aspergillus niger sau Candida albicans), ptr indepartarea unor coloratii aparute( ex utilizarea clorhexidinei, fumatului), la pacientul parodontopat,, la combaterea halitozei, ptr pacientii cu xerostomie, limba incarcata, fisurata sau in cazul fumatorilor.Care sunt aspectele de care inem seama cnd indicm o anumit metod de periere? - 3 min

Alegerea unei anumite metode de periaj si a unui anumit tip de periuta de dinti este un lucru dificil, in acest scop trebuind sa tinem cont de o serie de aspecte:statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale;alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor, prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice, a inflamatiilor gingivale sau a pungilor parodontale;sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice;varsta pacientului si manualitatea acestuia;interesul si motivatia pacientului;usurinta si talentul cu care explica profesionistul.Din punct de vedere al penajului dentar ce recomandm n zonele unde avem infecii sau leziuni traumatice? - 2 min

In caz de zone afectate de i