30

30.Periutele dentare electrice.avantaje.indicatii.

Pentru eficien maxim in controlul PD, colorati exogene, n combaterea tartului i n reducerea incidenei gingivitei.

Indicaii pt. periuele mecanice:

1. pacientii cu aparate ortodontice fixe

2. pacienii cu tratamente protetice complexe

3. pacienii cu implanturi dentare

4. pacienii cu imobilizri intermaxilare

5. pacienii cu dizabilitai fizice sau psihice

6. copiilor

7. celor care practic un periaj agresiv (cu periua electrica se folosete o presiune mai redus i au senzori de presiune care opresc functionarea ei la un moment dat)

8. pacienii incapabili s i efectueze un periaj normal, corect

Dup sursa de energie:

alimentate dirct de la reeau de curent electric (puine)

cu baterii (schimbate sau nu)

acumulatori rencarcabili cele mai recomandate

Dup forma capului activ:

Pt adulti: cu cap activ rotund , suprafaa activ plan sau conic

cap activ asemenea celor manuale, suprafaa activ: plan, crenelat sau angular

Pt copii: Cap activ rotund mai mic cu filementele mai scurte i consisten extrasoft

Periuele interdent ce se pot ataa la mnerul periuelor mecanice, ele fiind ca form asemntoare periuelor interdentare de utilizat manual.

Toate periuele electrice au filamente din nylon cu cap rotunjit, consisten soft i extrasoft.

Diversele tipuri de periue pot efectua micri de curire avansate: pulsaii, rotaii, oscilaii, micri orizontale, combinate.

Primul mare avantaj al periuelor elctrice: eficina maxima obinuta n timp redus.

Pentru a indeprta 75% din PD este necesar 1 min de utilizare periuta electrica si 6 min periuta manuale

timpul optim de folosire al periri mecanice e de 2 min, se indeparteaz aprox 84% din cant de PD sau 93% dup 6 minute de curaare.

Alte avantaje:

periere mai eficient i la niv suprafeelor intredentare

efecte negative minime produse la nivelul prilor moi i al structurilor dure dentare. Dupa 10 ani de utilizare corect a periuelor dentare mecanice se constat o sntate superioar a structurilor dento-parodontale comparativ cu perierea fcut manual.

Pacientul trebue ndrumat de profesionist inaintea utilizrii perielor mecanice, indicndui-se i folosirea a substanelor revelatoare de plac.

31.Periutele dentare electrice.tehnica de periere.

regulile generale i obiectivele cerute periajului manual sunt valabile i n acest caz

pacientul va alege pt periajul mecanic paste de dini cel mai puin abrazive

se recomand cant redus de past care n plus se ntinde pe suprafaa de curaat nainte de punerea n folosina a periuei pt a evita mprocarea zonelor nconjurtoare:

se indic pacientului pe lng micrile efectuate de periu, s realizeze micri de curire dup una din tehnicile de periere manual.

perierea incepe dintr-o zon distal, insistndu-se aspra curirii str anului gingival, suprafeelor interproximale, la nivelul construciilor stoma.

se evit insistarea n zona restaurrilor acrilice/ cement radicular moale.

micrile de curire se fac la o vitez si presiune sczute i fr a produce ndoirea filamntelor.

fiecare suprafa dentar e curat minim 3-5 secunde.

se vor cura suprafeele dentare Vestibulare, Orale, Ocluzale i este nevoie de timp pt nsuirea tehnicii de periere indicat i pt obtinerea unui control eficient al PD.

32.Curatirea suprafetelor dorsale a limbii.

La acest nivel se constat cant cea mai mare de microorg, apoi urmatade zona anului i pungilor parodontale i abia la sfrit la nivelul PD supragingivale.

Prin curirea suprafeei dorsale a limbii se reduce cant de plac depus supragingival i numarul de microorga prezente n fluidul oral, se reduce halena fedid,se favo percepia gustativ, se stimuleaz troficitatea esuturilor moi periate.

Curirea feei dorsale a limbii se constitue i n tratamentul efectuat n anumite afectiuni: limb neagra proas sau la ndeprtarea coloraiei aprute n folosirea clorhexidinei, pacienii cu xerostomie, limb ncrcat seburl, fumtori.

Curirea se efectueaz cu mijloace speciale fabricate(RAZUTE) sau cu periuele obinuite cu sau fara past de dini.

-din plastic sau oel

-prezint 1 sau 2 mnere

-se folosesc ncurbate pt a nu izbi suprafeele dentare vecine in timpul curatiri

-limba e scoas n afara cavitaii orale, micare de periere/rzuire dinspre post spre ant.

-perierea se face sub presiune joas efectundu-se 6-8 astfel de micri.

33.Efectele negative ale periajului dentar.

Scopul final al controlului PD = a limita maturizarea ei, de a prevenii producerea bolilor plcii, totul la un minim de efecte negative produse la niv str dure dentare i al esuturilor moi nconjurtoare.

Leziuni produse la nivelul esuturilor moi:

leziunile se produc frecvent la niv marginii gingivale vestibulare n special n dreptul dinilor proemineni,n dreptul C i a PM 1, 2.

clinic se constat ca efecte megative leziuni acute i leziuni cronice.

a) leziuni acute - pe durata nsuirii unei tehnici noi de periere dat. felul in care pacientul efectueaz perierea, lipsa de ndemnare, uztilizare de periue dure sau cu filamente deteriorate. - apa cu care cltim la sfritul perijului trebuie s ne pun pe gnduri, asta putnd semnificnd:leziuni traumatice produse de o tehnic de perire brutal sau prezena inflamaiei gingivale -exfolieri ale epiteliului, cu denaturarea esutului subiacent vascularizat

- la niv lizereului gingival se observ leziuni punctiforme pe un fond eritematos difuz.

b) leziuni cronice - modificri de contur al marginii gingivale

- retracii gingivale

Modificri de contur apar sub forma

1.festonului gingival- McCall, lizereul gingival apare boselat, ferm, festonat.consecin neinflamatorie filirotc, fa de un periaj incorect, marginea gingival se ingroase

2.Fisurile Stillman- retracii gingivale fine n dreptul C vestibularizai

3.Abraziunile dentare- pierdere de sub dur dentar produs prin uzur mecanic alta dect cea produs prin masticaie (ATRIIE)

De regul abraziunea ca efect negativ al periajului dentar se observ pe feele V ale dintilor proeminenti.

Clinic pierderea de sub debutez la niv cementului radicular denudat, apoi se continu i n 1/3 cervical coronar. Apare ca o excavaie n pan, ce se poate extinde pe feele V al mai multor dini: C,PM 1,2 maxilari;la toi dinii prezeni, chiar i la frontalii mandibulari.Cauza este un periaj agrsiv, cu periue dure sau deteriorate pe dini cu str moale.Cnd suspicionm o astfel de cauz profesionistul ia msuri indicnd o tehnic vibratorie de periere, periue moi/mecanice, paste de dini ct mai puin abrazive.

34.Ata dentara.indicatii.limite.obiective.

Ruperea dental floss-ului reprezint o cauz frecvent de abandonare a folosirii lui.

O alt limit a folosirii- nu cur suprafeele radiculare concave, ca exemplu: suprafeele radiculare meziale a primilor PM maxilari sau al M mandibulari.

Se constat c prin folosirea regulat, corect rezultatele sunt superioare n mai toate situaiile clinice, comparativ cu utilizarea celorlalte mijloace auxilare pt curirea interdentar.

Indicaii:

principal spaii interdent cu papile dent integre i fr expunera cementului radicular

adolescenilor dup 10-12 ani

adulilor tineri

tuturor indivizilor ce au o bun coordonare neuro-muscular a micrilor

retracii gingivale cnd este ns nevoie de un efort suplimentar, o dexteritate superioar i un timp crescut.

Dac n cazul PD tinere curirea se face rapid fr for deosebit, pe cea matur pe lang for este nevoie de micri repetate i un timp alocat mai ndelungat.

In functie de diferitelor tipuri de puncte de contact s-au imaginat diferite tipuri de ae, la diferite groasimi i limi, rotunde sau sub form de panglioc; cerate sau necerate; impregnate cu diverse substane active sau nu; colorate sau albe.

Preferate sunt cele cerate (permit o trecere mai facil a punctelor de contact i sunt mai rezistente), colorate (permit pacientului s observe PD curat i s se motiveze) i impregnate cu ment.

Obiectivele folosirii aei dentare:

ndeprtarea PD, resturilor alimentare din spaiile interdentare de la niv dinilor naturali sau acoperiti protetic, de la niv implanturilor, componentelor aparatelor ortodontice fixe;

lustruirea suprafeelor dentare curate n ideea limitrii depunerilor ulterioare

masaj blnd al papilelor interdentare ce stimuleaz circulaia

limitarea PD i al tartului ce reduce sngerarea;

Prin aplicare agenilor chimio-terapeutici se poate obine albirea suprafeelor dentare sau tratarea lor cu floruri, ageni antimicrobieni.Curirea cu a dentar se recomand naintea periajului.Odat realizat periajul pacientul i simte gura curat, nu mai este motivat, nu mai are suficient timp.Prin curirea PD se uureaz parial i actionarea fluorurilor coninute n pastele de dini, indicate n prevenirea cariei.

35.Superfloss-ul.

-un tip special de ata cu un cap rigid, urmat de o reea de filamente de nylon, mai groase cu care curm i un al doilea capt cu care realizeaz prinderea i micrile de tergere.

-Se indic la curarea spaiilor interdentare cu papile uor retrase, sub intermediarii punilor, la niv. aparatelor ortodontice fixe, n jurul implantelor, n zona furcaiilor

-Se introduceuor cu ajutorul captului rigid, n timp ce micrile de curire sunt orizontale sau verticale n funcie de zona curat

36.Stimulatoarele gingivale interdentare.-recomandate la: masarea tesutului ginginval prin care se imbunatateste circulatia, keratinizarea mu., indepartara P.B, resturilor alimentare in spatiile interdentare cu papilla decapitate, furcatii expuse, dupa interventii chirurgicale parodontale, pentru reconturarea tisulara si cand pacientului nu are voie sa isi perie zona operata.

-sunt dispozitive de forma conica / piramidala, fabricate din plastic/ cauciuc

-cele din cauciuc pot fi fixate la manerul periutelor de dinti in capatul opus celui activ, sau sunt atasate la manere special fabricate din plastic.

-cele de forma conica sunt: moi, flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat.

se introduc in spatiile interdentare libere dinspre V si O, perpendicular pe axul lung al dintelui, unde se realizeaza miscari circulare (10) sub usoara presiune

-se recomanda folosirea o data pe zi, exceptional de 2 ori

-cele din plastic:sub forma de piramide triunghiulare, rigide ,mai putin indicate, avantaj de rezistenta indelungate.

-miscarile de curatire V-O 10 miscari pe fiecare spatiu curatat indiferent de tipul de stimulator folosit, el trebuie curatat dupa fiecare utilizare

37.Scobitorile.

-cele mai vechi dispozitive de curatare mecanica a dintilor

-initial construite din aur, apoi din fildes.

-se folosesc 2 tipuri:

rotunda conica, din lemn moale de balsa sau mesteacan, prin fixare la capatul unui maner de plastic, special fabricat, se efectueaza miscari circulare, de obicei dinspre oral, fiind indicate in principal la curatarea zonelor laterale.

Prin faptul ca realizeaza in momentul curatarii si o depresie a tesuturilor moi gingivale apar superioaritatea lor comparativ cu folosirea clorhexidinei

triunghiulara, din lemn de tei, mesteacan, plastic, prin miscari V-O,folosite doar dinspre V.

-scobitoarele de lemn sunt mai recomandate ca ofera o duritate convenabila, mai ales dupa inmuierea in saliva. se utilizeaza pana cand varful lor se deterioreaza.

-cele din plastic se folosesc repetat (avantaj), se spala dupa fiecare utilizare.

-sunt manipulate usor si sunt cele mai utilizate mijloace auxiliare.

-utilizate incorect, agresiv produc efecte negative (retractii, sangerari gingivale)

-indicate: la curatarea mecanica a spatiilor interdentare cu papile partial retrase, de regula la curatarea suprafetelor radiculare concave (la nivelul PM 1 max) si mezial la nivelul M mand), la curatarea santuri, pungi gingivale in zona furcatiilor expuse, in jurul componentelor ortodontice fixe, la pacientii cu constructii protetice complexe.

-scobitorile se folosesc si la aplicarea sub chimice active, mai ales in cazul tratarii zonelor cu hipersensibilitate.

38.Periutele interdentare si unitufa.

-asemanatoare celor de spalat sticle

-2 variante: Montate la maner de plastic. propriilor manere

-Partea activa a periutei montate = 12-15 mm si filamente lungi de 3-5 mm

-au forma cilindrica tronconica

-filamente din plastic cu cap rotunjit, extrasoft

-Intotdeauna se folosesc dupa umezire-Filamentele se fixeaza intr-un maner din sarma impletita, cel mai recomandat. manerul acoperit de plastic prin care se previne abrazii de dinti nedorite, zgariere.

-Sarma e din titan moale

-indicate la: curatarea spatiilor interdentare libere, Furcatiilor expuse, Pacienti cu aparate ortodontice fixe, lucrari portetice complexe, sprijinite eventul prin implanturi, dinti cu imobilizari intermaxilare, interdentare efectuate in caz de fracturi, parodontologie.

-se pot aplica sub. chimice active, paste de dinti , geluri fluorurate, geluri cu clorhexidina, agenti desensibilizanti.

-in cazul spatiilor interdentare sunt preferate atei dentare.-sunt selectionate in functie de marimea spatiilor de curatat, diametrul periutei interdentare sa fie putin mai mare decat al spatiu.

-in functie de zona curatata miscarile de curatare imprimate pot fi circulare sau de dute-vino V-o.

periuta unitufa care prezinta o parte activa formata dintr-un singur manunchi sau un grup de manunchiuri dispuse rotund la un diametru de 3-6 mm

-suprafata activa de curatat poate fi plana/conica, periuta fiind obligatoriu montata la capatul unui maner deplastic, manere ce pot fi modificate ca forma prin introducere in apa fierbinte.

-indicatie: la curatirea fetele aproximale a dintilor ce marginesc spatii edentate neprotezate, la nivelul feteleor distale ale ultimilor molari, in zona furcatiilor, implanturilor, sub intermediarii puntilor

-miscarea poate fi circulara, sub usoara presiune, intermitenta, sau miscari V-O

-Cu ele putem aplica substante chimice active

39.Clorhexidina.indicatii.efecte secundare.

Indicatii: - solutii dezinfectante

- pentru decontaminarea suprafetelor

- dezinfectarea instumentelor

- antiseptizarea mucoaselor inaintea punctiilor anestezice

- in tratamentul : gingivostomatitelor, candidozelor, amigalitelor, faringitelor, aftelor, stomatitelor, gingivitelor

- protocoalelor pre si post chirurgicale

- la clatirea gurii

- inaintea procedurilor stoma. ce produc cantitati crescute de aerosoli prin care se scade riscul de infectare si gravitatea bacteriemiilor

- se indica curent pacientilor care au suportat iradieri in zona cap / gat

- pacientilor cu grade variabile de xerostonie

- inaintea tratamentelor stoma. La pacienti cu probleme grave de sanatate si implicit acelor cu boli contagioase:SIDA,Hepatite B-C

- pacientilor cu implanturi dentare

- pt tratarea parodontopatiilor, complicatiile acestora

- pacienti cu aparate ortodontice fixe si mobile

- pacienti cu imobilizari intermaxilare

- diferite dizabilitati fizice si psihice

- la dezinfectia protezelor, mai ales in cazul candidozelor

- ca periuta chimica, la igenizarea zonelor operate, unde se contraindica perierea pe perioade scazute timp

Pentru a evita producerea efectelor secundare ea se administreaza perioade scurte de timp, maxim 21 zile.

Efecte Secundare:

-colorarea bruna a suprafetelor dentare, a obturatiilor incorect finisate, a mu. orale, fetei dorsale a limbii. (se recomanda un periaj atent al zonelor respective sau intreruperea ad).

-perceperea unui gust amar

-pierderea temporara a sesibilitatii gustative (se foloseste dupa masa)

-senzatia acuta de arsura (se stopeaza ad).

-tumefierea parotidei dupa folosirea indelungata.

0cresterea ritmului depunerii de tartru, urmare a acelerarii si plusului de microog. Moarte. (periaj si detartraj)

-inhiba formarea cheagului sanguin, motiv pt care in ziua extractiilor se contrindica folosirea clorhexidinei chiar daca ultimele ape de gura cu clorhexidina 1% exclud aceasta actiune.

-deorece clorhexidina este neutralizata de unele componente ale pastelor de dinti in principal Laurinil (sulfatul de sodiu) se indica utilizarea clorhexidinei la 30-60 min dupa periaj

40.Clorhexidina.forme de prezentare.

a. apa de gura - pentru clatit sau irigari orale

- in SUA pentru clatit: apa de gura cu 0.12% clorhexidina: Peridex

- in Europa si Canada : 0.2 % clorhexidina

- 0.1% se foloseste in ultimul timp in produsele Eludril, Odrohexidin si PL-Harbour (avantaj - contine si flururi -> dublu rol: antiseptici, deflurizare a str. dentare si densesibilizant)

- Romania: 0.2% : Corsodyl, Plackout, Lakalut (activ, senzitiv)

-Cand solutia cu clorhexidina se foloseste in irigari orale, e recomandata e de 0.06%!!!

b. geluri cu clorhexidina 0.2% - eficient in tratamentul stomatitelor, cadidozelor, aftelor si pot fi aplicate direct in pungile parodontale

- Romania: Corsodyl, Plackout

c. spray cu clorhexidina 2% - antiseptice cutanate, se folosesc la antiseptizarea plagilor chirurgicale

d. conuri - Periochip :250mg clorhexidina

- indicate pt introducerea lor in punga parodontala cu eliminarea lenta a produsului activ timp de luni de zile

e. gume de mestecat - 20 mg/lama se folosesc de 2 ori pe zi

f. paste de dinti cu clorhexidina

- Romania: Lakalut activ si senzitiv si Elgydium

g. lacuri 40% clorhexidina de aplicat pe dinti perioade de 15 min

- se recomanda pacientilor cu carioactivitate intensa, o data pe luna.

- exista si lacuri cu clorhexidina 1 % + Timol: o data pe saptamana (8 sapt-3 luni)

41.Compusii fenolici.listerina.

apa de gura hidroalcoolica, contine mentol, eucaliptol, metil salicilat, timol

-se foloseste de peste 100 ani la combaterea P.B si a gingivitelor

-se indica in tratarea candidozelor

-efectul antiplaca este evaluat la 35% din cel realizat prin folosirea apelor de gura cu clorhexidina

-indicatii clatiri de 2 ori pe zi, timp indelungat (luni) pentru efecte vizibile antiplaca

efecte secundare:

-senzatie de arsura

-gust amar

-colorari dentare

-continut alcoolic >21,6% - defect marcat (de aceea apele de gura cu continut mare in alcool dispar, ele generand la aplicari frecvente cancere in zona buco-faringiana)

42.Compusii fenolici.Tricloxanul.

bactericid asupra bact G-, G+ (nivel scazut comparativ cu clorhexidina)

-bacteriostatic

-efect antiplaca se situeaza la 65% din efectul clorhexidina

-in apele de gura clorhexidina se utilizeaza doar in Europa si Canada si la concentratii mai mici de 0.5%

-pentru a creste actiunea antiplaca in timp, triclosanului i se adauga un copolimer.-Tricloguard ce contine: triclosan 0.3 % +copolimer 2%

43.Alcalozii vegetali.Sanguinaria.

Agentcationicdesuprafata,solubilinapa - se leaga la lipoproteinele mem. microbiene cu efect bactericid

- inhiba met. glucidic = ph-ul orar se mentine in limite fiziologice

-reduce aderenta microbiana si astfel depunerile de P.B

- actioneaza in special pe placa subgingivala, efect similar cu cel al Clorhexidinei fatade placa supragingivala

- reduce halena fetida anihiland producerea sulfurilor volatile

Efecte secundare - senzatie de arsura blanda

- Se comercializeaza - apa de gura - conce 0,03%- in irigari subgingivala -in pasta de dinti VIADENT alaturi de Monofluorofosfatul de Na

44.Compusii cuaternari de amoniu.

-agenti cationici de suprafata, puternic atrasi de suprafetele dentare si compononentelechimicealePD- actioneaza bactericid asupra microorg. PD, insa efectul antiplaca este scazut in timp.

- Reprezentanti: -Clorura de Cetylpyridinium

- Clorura de Benzakonium

-Hexatidina- sunt componente ale apelor de gura cu care pacientul clateste de 2-4 ori pe zi

-conce. la care sunt utilizate: sub 0,05%

Efecte secundare - colorari dentare

- cresterea vitezei de depunere a tartrului

- folosite indelungat si datorita componentei alcoolice pot

provoca leziuni descuamative, senzatie de arsura.

45.Agentii de oxidare.

a. Peroxid de hidrogen 3%(apa oxigenata) - in aplicatii locale se foloseste- 3% - in clatiri orale -0,3-0,5% - este antiseptic eficient, actionand puternic asupra Spirochetelor, bact.anaerobe, Streptococul piogen - actiune hemostatica

- indeparteaza resturile organice necrozate

- se indica si in irigari subgingivale, unde actioneza asupra germenilor anaerobi, insa eficienta este de scurta durata si este rapid inactivata de substantele

prezente.

b. Peroxid de hidrogen 30%

- folosit in Stoma. avand actiune putenica asupra germenilor anaerobi, fiind indicat si datorita efectului cauterizant in tratamentul gingivitelor hiperplazice, mai ales a celor de sarcina.

Substantele oxidante folosite indelungat cauzeaza efecte severe - hiperkeratoza

- ulceratii orale

- hiperplazii

- limba neagra paroasa

- cancere.

46.Pastele de dinti speciale ingerabile si cele cu bicarbonate de sodiu.

paste speciale ingerabile- utilizate in spatiul cosmic, care nu necesita clatire

Ele contin Calciu, Carboximetilceluloza, Zaharina, apa si fara detergenti sau uleiuri esentiale!. se indica indivizilor cu dificultati in clatire sau in evacuare a continutului oral.

47.Pastele de dinti profilactice de remineralizare.anticarie.

- contin saruri de F-95% din pastele de dinti comercializate contin F, sunt considerate paste profilactice doar cele care contin 1000-1100ppm F.

Pastele profilactice cu F:

-element de baza al oricarui program preventiv instituit

-prin folosirea lor de 2 ori pe zi se reduce incidenta cariei cu 30%, recomandate pt utilizare indelungata ,toata viata !

Indicatie A.D.A.-recomanda tuturor adultilor, ca parte a programului preventiv complet, indiferent de riscul carioagen, cu exceptia copiilor sub 2 ani pacientii cu carioactivitate medie/intensa in mai mult de doua periaje pe zi la desensibilizarea dentinar multiple suprafete radiculare expuse

xerostomie

- ca substante active contin:-FLUORURA DE Na(NaF)-0,24% (1100ppm F)

-Monofluorofosfat de Na(Na2PO3F)- 0,76%(1000ppm F)

-Monofluorofosfat de Na -1,14 (1500 ppm F)

-Aminofluorurile

Cele mai bune beneficii se obtin cu paste care nu depasesc 1500 ppm F, si chiar cantitatea a fost restrictionata la 1100 ppm F sau max 120 mg F /tub de pasta->prin care se incearca prevenirea intoxicatiilor acute mortale cu F.

-Exista in S.U.A. pentru anumiti pacienti cu explozii de carii, paste cu F speciale :

COLGATE PROVIDENT- ce contine 260 mg F sau 5000 ppm F ce se elibereaza doar cu prescriptie medicala!!-pentru un efect maxim: -la adult:suprafata activa a periutei sa se incarce cu cca 1cm lungime de pasta sau cand suprafata activa a periutei este acoperita complet, la o periere se aduce 1,5 mg F.

-la copil: doar dupa 2 ani pasta cu F

-la 7-8 ani: paste de dinti speciale ce contin Fluorura de Na 0,04% sau prima pasta cu actiune antiplaca,anticarie,antigingivita, aprobata de A.D.A->ofera proctectie bact. pt 12h

Digluconatul de clorhexidina-inactivat de o parte a componentelor traditionale ale pastelor de dinti, a fost folosit initial in gelurile-PLACK-OUT si CORSODYL - Exista si paste cu clorhexidina:

* ELGYDIUM-se foloseste in parodontopatii marginale cronice

- implanturi

- constructii protetice complexe

- aparate ortodontice fixe

* LACALUT ACTIVE-Lactat de Al cu efect astringent si desensibilizant+ Clorhexidina+NaF cu efect remineralizant

-semnele de gingivita dupa folosirea indelungata se reduc la 70%din pacienti.

* LACALUT SENSITIVE-pentru dintii sensibili

-contine:Lactat de Al+NaF+Aminofloruri+Digluconat de clorhexidina

Sub. eliberate de pastele de dinti pe durata periajului nu genereaza efect deosebit la nivelul pungilor parodontale, ele penetrand cel mult pe o adancime de 2-3mm, obisnuit, max 1mm.

49.Pastele de dinti profilactice antitartru.

-A.D.A-nu le include in categoria celor profilactice, chiar daca ele si-au dovedit efectul de a scadea cantitatea de tartru format

-cele mai eficiente sis. antitartru: PIROFOSFATII

Clorura/Citratul de Zn

Triclosan cu copolimer

-Monofluorofosfatul de Na- stimuleaza si secretia salivara

-Sulfatul de Na/K - determina o buna autocuratire

50.Pastele de dinti profilactice desensibilizante.

- peste 70% dintre indivizi prezinta sensibilitate dureroasa , mai ales la colet

-durerea apare la actiunea agentilor fizici si mecanici, atingerea zonei fiind de regula extrem de dureroasa

-terapia indicata trebuie sa realizeze o obturarea canaliculelor dentinare deschise, coagularea/ precipitarea compozitiei canalare /stimularea produceii de dentina secundara.Dupa o prezenta indelungata a biofilmului microbian la niv. asta apare cresterea diametrului tubulilor dentinari, chiar de cca 3 ori -> amplifica durerea. Se indica in acest caz perierea frecventa a zonei cu periute moi/electrice si paste desensibilizante:

SENSODINE F-contine Monofluorofosfat de Na+Nitrat de K

SENSODINE SC-contine Cl de strontiu hexahidratata

COLGATE SENSITIVE- contine Citrat de K 5,53%

- dupa 8 saptamani de utilizare scade sensibilitatea la doar 82% din cazuri. pe langa periere se recomanda fluorizari active personale si profilactice, chiar extirpari vitale ale dintilor.

EMOFORM-cu Formaldehida

51.Pastele de dinti pentru albirea dintilor.

-sunt legate de controverse cu privire la efectele lor secundare

-sunt create pentru a indeparta coloratiile exogene( pigmentilor alimentari, consum exagerat de ceai, cafea, vin rosu, fumat, utilizarea clorhexidinei, medi. pe baza de Fe)

Exista 2 tipuri de paste cu sau fara peroxizi:

1)fara peroxizi- abrazive, cu un grad mediu de abraziune

2)cu peroxizi- mai utilizate si recunoscute, contin peroxid de H sau de Carbamida- ambele sub. actioneaza prin eliberarea de molecule de O2, element de decolorare activa.

- pentru a actiona timp indelungat, pastele contin glicerina sau propilenglicol, care prin efectul de ingrosare prelungesc contactul pastelor cu dintii

- pastele se folosesc de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu celelate paste, modalitate prin care se minimalizeaza efectele secundare posibile

- prin folosire frecventa pot da:- infectii oportunistre

-limba neagra paroasa

-str. spongioasa si sangerare a tesuturilor moi

52.Ape de gura utilizate in cabinetul stomatologic.

se indica inaintea efectuarii de radiografii si, obligatoriu, in cazut tuturor procedurilor ce genereaza cantitate mare de aerosoli, bacteriemii importante, pe durata si la sfarsitul detartrajului, inaintea tuturor proceselor stomatologice la pacientii cu boli sistemice grave.

D.p.d.v. a incarcaturii microbiene a aerosolilor, prin folosirea turbinii timp de 30 secunde se obtine o incarcatura microbiana a atmosferei echivalenta cu un stranut in fata medicului. Prin simpla clatire cu apa a gurii incarcatura microbiana a aerosolilor se reduce cu 61%, prin periaj cu 85%, dupa clatire cu solutii antiseptice cu 97%.

O greseala frecventa este clatirea superficiala a gurii de catre pacient, de aceea medicul are obligatia sa-si invete pacientul cum sa se clateasca corect!