Nr- 51 si 52 . S i b i i u , 30. Decembre 1863. Anulu I V .

AMICD1D S C O L E I foia pentru naintarea invetiamentului si a educatiunei

la Romani.

Ese in t o t a S a m b a t ' a . — Pretiulu abonamentului pentru p r o v i n c i i l e a u s t r i a c e : pe anu 4 fior., pe «iese luni 2 fior. 25 c r . , pe trei luni 1 fior. 25 cr . ; — era pentru E o m a n i ' a : pe anu 30 piaştrii (lei), si pe semestru 16 piaştrii. — Pentru inseratiuui se vor respunde 5 cr. de serie. — Abonarea se face la poştele c. r. si pela DD. corespondinti, si la tote librariele.

I n c h î a r e ! Inca nnu anu de esistintia l'amu fmpinsu in eter

nitate. Inca unu anu de maturitate vitale ; e elu inse si nnu anu de progresu? Misicat'amu ceva catra tînt'a ce ne-amu prefiptu? Suntemu óre^ mai aprope de-catu la inceputu? Mai avemu mutu pana a ajunge, pana a ne împlini misiunea? Astufelu se 'ntréba si calatorulu, candu, ostenitu de drumulu dîiei, cérca a-si rennoi poterile pentru a-lu continua mane. Dar' calea peregrinului este mărginită, are undeva unu capetu; a-nóstra inse este eterna, progresulu este infinitu , pe cale lui nu vomu ajunge nici odată la vr'unu puntu unde se potemu dice : pan' aici, si mai departe n'avemu onde!

Dar' nimicu nu este mai greu decatu a judecă, catu amu progresatu. Optimistulu va dice, ca amu progre-satu de minune, si ca ne aratamu demni de viétia, demni de tempulu in care traimu. Pesimistulu va a-firmă chiar' contrarulu, ca n'amu mislcatu nimicu, ca astufelu nu meritamu viétia, si nice o voma ave in de iungu, ca nu suntemu Ia inaltîmea tempului si misiunei nòstre, ce o avemu că poponi. Materialistulu carele a'ajpotutu face trebi si câştiguri, va dice ca mergemu fòrte reu, si nu-i sperare d'Unu viitoru mai bunu, ér' celu ce si-a tecsuitu pung'a si (magaziile va dice ca progresamu de minune, ca-i sperare de viétia. — Astu-felu unii intr'unu chipu, alţii intr'altulu. Cu tote astea unu spiritu nepreocupatu, o minte trédia, potè totuşi conósce atâta, ca am progresatu séuba? —Aici ne o-primu si noi, — si fiindu-ca acumu ne intelnimu pentru sltim'a óra in acestu anu cu bunii nostri leetori si spriginitori, — ne tienemu de datoria a-le spune dupa piceperea nòstra, dèca in acestu anu amu progresatu mai multu că in alti ani, decandu esiste acesta foia, séu deca ' n'amu progresatu delocu, ba potè amu chiar9 regresatu?

Noi suntemu in placut'a pasetione d'a afirma, ca in anulu acest'a amu progr esatu mai multu că in oricare altu anu decandu esiste acesta foia. Vechicululu invetiamentului nostru si-a luatu ceva aeru, a inaintatu pucinu. Dar' aceea inca trebue se marturisimu, ca suntemu departe d'a pasî astu-felu precumu ceru tre-buintiele nòstre, precumu cere tempulu in care traimu. Er' candu stamu a ne intrebă, ca óre dece mergemu asia incetu? cercamu a pune vin'a totu pe tempu, pe impregiurari, pe confusiunile politice. Si avemu óre cu-ventu? Nici pe de parte! n'avemu d'a faee toti politica si cu atatu mai pucinu se razima ea pe umerii toturor'a.

Pasiulu celu mai imbucuratoriu, ce s'a facutu pe cam-pulu invetiamentului nostru estimpu, este introducerea in parte a conferintieloru invetiatoresci. Si dorimu, ba suntemu indreptua pretinde, câ mai marii respectivi ai scólei, se introduca 8cestu institutu pre totindenea, pentru-câ cela pucinu prin acést'a se li se faciliteze invetiatoriloru calea desvoltamentului Ioru individuale, deca suntu părăsiţi si lipsiţi in alte privintie. Speramu ca anulu viitoru nu-lu vomu scapă fora d'a suplini si acesta lucuna. Preste totu speramu ca anulu viitoru vă fi si mai maniosu decatu acest'a.

Interesele romaniloru pe terenulu spirituale numai potu fi isolate, deca preferimu, deca dorimu a ne pre- • servă contra unei stagnatiuni, fia ea ori-catu de mica pentru-ca consecintiele ei voru fi totu deun'a pre de trei ori mai prejudicióse, celu pucinu posperarii deca nu si esistintiei nòstre. Acesta consideratiune, acestu adeveru ne-a indemnatu, a dâ in acésta fòia espresiune toturoru misîcariloru ce se facu pe campulu invetiatiamentulu „Romani loru o r i e n t u l u i » . Si pecatu ne-au per-misu augustele coiòne ale acestei foi, amu repodusu tòte misicarile pe campulu invetiamentului ce s'au făcuta peste Carpati si chiar' peste Dunăre.

Ce se iiene de fraţii din Romani'a, pe ei i aştepta o noua epoca a î*ţe|p%pnt.^, fecţ ewmva inte* resele meschine person*le, deţţş »u inimicii implacabiţ ai numelui romanu, deşa p | ^ t u ; u ^ b j ^ r | j si intuneT recului, voru veni a paralisă. a innadusî si d'asta data aceste încercări.

Noulu proiectu de lege din care terminamu si noi cu acestu nunieru partea ce tracteze despre Scdlele comunale se"u primare, este soli'a nouei epoce a inve-tiamentului in Romani'a.

Amu impartasîtu in acestu anu, semestrulu antaiu, ceva pucinu si despre fraţii noştri depeste Dunăre. Ce mai facu ei in privinti'a deşteptării loru naţiunile, ce mai face Comitetulu macedo- romanu din Bucureşti instituita anume pentru d'a ingrigî si d'a stărui pentru deşteptarea loru, noi numai scimu. Celu pucinu noi n'amu mai cetitu nimicu iu diurele de peste Car-patu in acesta privjntia.

Dar' nu! s'a facutu totuşi ceva forte importante in speciale pentru macedo-romani si in generale pentru toti romanii.

Adecă pe spesele domnului C. Negri s'a retiparitu in Bucureşti («ramatic'a Macedo-romana de Miha-ilu G. Bojagi , care devenise atatu de rara, si care ne veni si noue a-mana dîlele acestea.

In prefaci'a acestei noue ediliuni dîce d. D. B o -linteanu ca „amu dori câ si alti patrioţi se vie in a-jutorulu altoru opere ce suntu a se tipări in acesta limbă!" Intr'adeveru este o fatalitate, ca in acestu di-alectu n'avemu inca cârti tipărite pentru d*a-lu potd studia bine. si astu-felu scrută tesaurulu limbei.

Gramatic'a macedo-romana a D-'ui Masimu tipărita, parenise, cu spesele D-lui Cosacovici, nu ne-a venitu inca la mana.

Aceste repriviri le cugelaramu de necesare peste anulu decare ne despartîmu

Multu pucinu ce a facutu acesta foia cu sfer'a activităţii sale, lasamu la judecat'a buniloru lectori. Ea din parte-si se va adoprâ a rencepe cu poteri rennoite alu cincilea anu alu esistintii sale, — p. t. publicu i va dă asemenea sucursulu seu materiale si spirituale. La revedere in anulu 1 8 6 4 !

Proiectu de Lege asupra iustructiiinci publice in Romani'a.

(Capetu.)

Cap. IV.

I n s t r u c ţ i u n e a p r i m ă r i a din c o m u n e l e u r b a n e § 1 . Scdle primărie de baeli.

Art. 2,55. Tote scdlele primărie din comunele urbane, se voru imparii in trei categorie.

Cele de categori'a anlaia voru lì in orasiele : Bu-euresoi, hf\ Qrafova, fateti, Brt^a, Ismailu, Giurgiu.

Cqte # • eate^ri'a a ddn'ast^şru află in cale-l-alte capitale d* Judftfe ;

Cele de categori'a a trei'a, se voru afla in orasiele ce nu sunt capitale de judetie.

Art. 256 . Remunerarea institiitoriloru de categori'a antaia va fi : pentru cei din secţiunea elementaría, cate 7 5 0 lei pe luna; pentru cei din secţiunea superiore, cate 8 5 0 Iei pe luna.

Remunerarea institutoriloru de categori'a a ddu'a va ti: pentru cei din secţiunea elementaría, cate 7 0 0 lei pe luna; pentru cei din secţiunea superiore, cate 8 0 0 lei pe luna.

Remunerarea inslituteloru de categori'a a trei'a va fi pentru cei din secţiunea elementaría cate 6 0 0 lei pe luua; pentru cei din secţiunea superiore, cate 7 0 0 lei pe luna.

Art. 257. Instítutoriulu are dreptu de locuintia in localulu scdlei.

Candu secţiunea elementaría si ce a superiore se afla in aceleaşi locale, va trebui ca celu pucinu institutorului superiore se sieda in sedia.

Art. 2 5 8 . Spre a puté fi cineva numitu institutori u primariu, cata se fie romanu séu naturalisatu r o manu, si se aibe titlu de bacalaureata.

Candu pentru acel'asi postu sunt mai multi postu^ lanti cu titluri, se va face concursu intre densii. Candu se va presintă unu singuru postulante cu titlu, se va recomendă acésta, dèca va uni si cele-l-alte conditami de naţionalitate, si moralitate.

Candu nici unu postulante cu titluri nu se va pre sintă, se va tiene concursu intre cei ce unescu cunos-cintiele cerute si publicate pentru concursu.

Art. 259 . Consiliata superiore va regula concursurile, va esamina titlurile si moralitatea candidatiloru, si va recomendă ministrului pe acel'a care unesce cele mai bune conditiunî.

Art. 260 . Ori-ce instituitoriu se va numi provi-soriu, pentru unu anu, prin decretu ministeriale. Deca dupa unu anu elu va da dovedi de capacitale, activitate si moralitate, se va recomendă de catre consiliulu superiore, spre a se intari prin decretu domnescu.

Art. 2 6 1 . Institutorii facultativi, cari se voru cere de catre comitetele judetiene, se voru numi tolu prin acelaşi modu de concursu.

Deca comitetulu judetieriu va recomendă anume unu institutorii! facultativa, pentru o liinb'a straina, si

S & 5

«cesta v» a v e unu titlu, «onSMiulu superiore ehi potè numi farà concursu, si farà a-4 mai cere eondithinea de narionelitate.

Toti institutorii facultativi ss .numesc», numai prin decretu ministeriale. •

Art. 262. Concursurile ţ»e»lru institutori primari se voru tiene in Bucureşti, séu in orasiele unde se afla gimnasie, Înaintea unui juriu, compusa de cinci membri si numiţi de consiliulu superiore, dintre profesori séu alte persóne cu cunoscintie.

Juriulu se va presintâ de unu membru alu consiliului superiore, séu de directoriulu gimnasiului.

Art. 263i Concursulu se va face prin dóue probe : un'a scrisa si alfa orale, materiele concursului voru fi pentru candidaţii ce posiedu titlulu de bacalaureata, in-vetiaturele ginnasiali; pentru cei ce nu posiedu acestu titlu, inveliaturele celoru patru ciasi gimiiasiali.

Art. 264. Unu institutoriu, care va da dovedi de capacitate, activitate, moralitate, se va pule inaiata din secţiunea sltmenUria in ce superiore, din o categoria inferiore in o categoria superiore, farà concursu. Concursulu se va publica pentru catedr'a ce remane vacante.

Art. 2 6 5 . Unu regulamentu speciale va o tari mai pe largu modulu formarii si proceder» juriului, precumu

-si conditiunile concursului. Art. 266. Unu institutoriu care s'a retrasu de buna

voia din serviciu, si pentru cuvinte legitime, potè reintră in serviciu si prìimi o catedra pentru, acela asi in ve-lature ce a predatu, farà a mai fi supusu la concursu.

Art. 207. Institutorii se afla pusi subinspectiunea comitetului locale, revisoriului si inspectoriuiui generale, consiliului superiore, si ministrului instrucţiunii publice.

Art. 268. Funcţiunea de institutoriu intaritu pria decretu domnescu, este inamovibile.

Art. 269. Candu unu institutoriu va dă dovedi de incapacitate, negligentia séu immoralitate; seu candii va, compromite demnitatea funcţiunii sale, se va pedepsi: cu mustrări din partea comitetului judetienu, séu din partea consiliului superiore ; cu suspenderea remunerării pe unu timpu; cu escluderea definitiva din funcţiune.

Art. 270. Suspenderea pe unu timpu marginMu cu lipsirea de remunerare, séu depărtarea definitiva, se va pronuncia numai prin consiliulu superiore, printr'unu actu motivatu. Depărtarea definitiva nu se tâ pronuncia, de câtu dupa ce se va ascultă «nstituJonutu tnoul-pal)u,, verbale séu in şcrisu, séu iti urma de anchete, ce se voru face Ia faci'a locului.

Art. 071. Candtt unu institutoriu a comisa delictu séu crima, se va suspende indata, pana la darea definitivei senlintie-. Diurne ta te remunerarea se va servi spre Sttptiairea catedrei sale. Deca se va osindi a o pedéosa afîctiva séu infamante se va depărta.

Art., 372, Institutorii primări sunt inamovibili; ei au aceleaşi drepturi (a pensiune, oa si cei-l-alti funcţionali, si sunt supuşi k accasi retienere.

Art. 273. Unu institutoriu nu se potè strămută de la e scóla la alfa, tolti in aceasi calitate si cu aceasi remunerare, fàravoi'asa séu farà voi'a «ambilonr as l i -tutori ce s'aru strămută.

Art. 274. Fie-caré insUlotoriu sé va conforme programeloru si instructiuniloru, relative la studie si impartire» óreloru.

Art. 275. Scólele primarie voru fi deschise de la 1. Septembre pana la finele iui lunio.

Institutorii se voru afla permanenta in scola in Uite dìlele, afara de duminice, de serbatori auri séu naţionali si joile dupa amiadi.

Art. 276. Vacantie voru fi: opta dile la Craciunu, cinci-spre-dicce la Pasci, si dóue lune pe véra, Inliu si Augustu.

Art. 277. Institutoriulu nu potè lipsi de la scóla de catu pentru o causa legitima si cu concediu, con-formu art. 111. Eia va regulă cine se-i tiena loculti, in tiinpulu lipsei sale.

Pentru scólele din Bucuresci congediele se voru dă de consiliulu superiore, pentru cele din Iasi de di-rectorele scadenriei, totu in hmitea art. H i .

Art. 278. Institutoriulu superiore va ave dreptu de privighere asupra instituloriloru din secţiunea eie-mentaria, si va raportă la trebuintia.

Art. 279. Fie-care institutoriu va cauta se aibe metód'a ce mai practica, spre a desvoltà spiri tu lu si in-teliginti'a copiiloru ; si va evită acele sisteme care facu din copii nisce machine.

Art. 280. Institutorii voru pune totu d'una copiiloru , întrebări; voru forma concursuri intre dens», si -ci voru clasifică pe fie-care luna, dupa gradulu invettaht-rei si purtării loro.

Art 281; Se voru tiene dóne esamene general unulu la Craciunu si altulu la finele anului scatarra* candu se va face si împărţirea de premie.

Părinţii st comitetul» totale voru fi invitati « ••»— sista la fie-care din aste esamene.

Art. 282. Pe fie-care septemanr » in^fttftorlulu va dà fie-carui scolariu cale unu biletu, in care se va Sf

ii!

retâ notele invetialurii si purtării, numerulu lipsiri— loru, e tc .

Âcestu biletu se va intórce lunea, institutoriului, sub-scrisu de părinţii, tutori, séu corespondintii.

Art. 2 8 3 . Părinţii séu tutorii copiilor» sunt in dreptu a esamina sistem'a de invetiatura si educatiune, ce se orméza in scóla, si potu se adreseze a loru plângeri Ia autorităţile insarcinate cu privigherea scóleloru. Aceste piangeri se voru esamina cu ce mai mare grige.

Pe de alta parte; părinţii séu tutorii sunt datori a nu impedecâ in nimicu esecutarea reguleloru admise in scóla, si voru înlesni copiiloru loru tòte midìlócele ne-cesarie spre a invetiâ, farà a le intrerumpe studiele.

Art. 284 . Institutorii sunt datori a tiene in cea

mai buna regula registrele si catalogete prescrise de

lege sî regulamente.

Unu registru de observatiuni se va află pe masa scdlei; elu se va puté comunica ori-cui, inse nu va scrie intrensulu de catu cei însărcinaţi cu privigherea scóleloru.

Art. 2 8 5 . La fie-care finitu de anu scolare fiecare institutoriu va face către comitetulu locale, si c ă tre revisoriu unu raportu generale despre starea scólei si trebuintiele sale. |

Art. 2 8 6 . Cuventulu ce institurorele va voi a citi séu rosti la împărţirea generale a premieloru, cata mai antaiu se fie aprobatu de comitetulu locale, séu in Bucureşti, de consiliulu superiore si in Iasi de rectorele academiei.

Art. 287 . Institutorii nu voru permite in scóla alte cârti de catu cele autorisate de consiliulu superiore. Ei voru ingrigf a-se află in orasiu numerulu t re -buinciosu de aceste cârti.

Ari. 2 8 8 . In intervalulu dintre lectiuni, si in orele de recreatiune, copiii se voru dă la esercitie gimnastice sub privigherea institutoriului.

Art. 289 . Copiii, cari intra din nou in scóla cata se se inscrie intr'unu registru speciale, in care se va trece numele, pronumele, etatea, religiunea, naţionalitatea si domiciliulu loru si alu parintiloru, tutoriloru séu corespondentiloru loru — Ei voru fi adusi de părinţi séu tutorii loru, si voru presùnta actulu de nascere si altoiu.

Copii care nu sunt domiciliati in orasiulu unde se

afla scóla, cata se aiba unu corespondinte domiciliatu

in acelu orasiu.

Art. 2 9 0 . Nu se voru priimi in scóla copii mai

mici de 6 ani séu mai mari de 14 ani.

Art. 2 9 1 . Institutorii sunt opriţi de a aplică co-» piiloru pedepse corporali.

Pedepsele ce se voru aplica, dupa importanti'a c a şului, sunt: siederea in picidre înainteceloru-l-alti ş c o lari, o ora celu multu; — notare de rea purtare, afl— siata in scdla in timpu de mai multe dîle; prevestirea la părinţii, tutori seu corespondenţi: gonirea proviso-riu; gonirea definitiva.

Gonirea provisoria si cea definitiva, nu se potu pronunciă de catu dupa ce instilutoriulu a prevestitu in scrisu pe părinţi, tutori seu corespondenţi, si aceştia n'au facutu nici o îndreptare.

Art. 292 . Fie-care institutoriu are dreptulu de a raportă comitetului locale despre tote trebuintiele si lipsele materiali ce are scdl'a.

Revisoriulu va stărui pentru îndestularea acestoru trebuintie, raportendu consiliului superiore.

Art. 293 . In intielegere cu institutoriulu seu cu cele-i-alte autorităţi ale orâsiului, comitetulu va ingrigi că toti copiii ajunşi in etatea de a merge la scdla, se priimesca invetiatura obligata.

Art. 294 . Revisoriulu se pdte adresă la comitetu spre a-i atrage atenţiunea asupra ori-carei neregulari-tati seu trebuinţe ce s'ar ivi.

Art. 2 9 5 . Deca scdlele dintr'unu orasiu au ceva venituri proprie provenite din donatiuni, seu legaturi; cari trecu peste cheltuelele neapărate ale scdleî, comitetulu locale se va intielege cu consiliulu superiore, si ministrulu, pentru cea mai buna intrebuintiare a acestora fonduri, in folosulu scdleloru.

§. 2. Scdlele primărie de fete.

Art. 2 9 6 . In tote orasiele seu comunele urbane, se va stabili un'a seu mai multe scdle primărie de fete, deosebite de cele de baeti.

Art. 297 . Scdlele primărie de fete, se voru formă si se voru intretiene, că si cele de baeti, cu cheltuel'a municipalitatiloru, si Ia neajungere, cu subventiuni din cas'a judetiului seu a statului, conformu cu cele preve-diute la art. 243 , 2 4 4 si 2 5 5 .

Art. 2 9 8 . Invetiaturele, cari se voru predă in s c d lele primărie de fete, voru fi:

Citirea si'scrierea; moral'a si religîunea; gramatic'a romana; stilu epistolariu, compositiuni si declamatiuni; calcule si lucrări aritmetice, aplicate la comptabilitate, geograli'a si istori'a naturale aplicata Ia usurile vietiei; desemnulu; music'a; Iucrulu de mana; economi'a d o mestica.

-.1 Art. 2 9 9 . Scolaritiele se voru impartì in trei di-

visiunì, dupa gradulu puterii si inteligintiet fie-carea.

Ete potu trece dintr'o divistane in alţ'a, dupa esa-menulu de la craciunu séu dupa celu de la linele anului, inse lo tu d'una dupa unu esamenu generale asupra invetiatureloru din divisiunea precedente.

Art. 3 0 0 . La fìe-càre scóla de fete va fi o di-rectrice si unu institutoriu séu institutória.

Pentru religiune, se va numi, pre ca luse . va paté,

unu preotu catechetu. Asemene si pentru music'a v o -

cale , se va numi unu profesoriu deosebita.

Art. 3 0 1 . Directricea va trebui se aiba siederea

în localulu scólei. Candu va ave locu, va siede si

cea-l-alta institutória.

Art. 3 0 2 . Directricea va ave administrarea scólei,

si se va ocupă mai alesu cu ir.vetiatur'a lucrului. Ea potè predă si alte lectiuni.

Art. 3 0 3 . Directricele si institutoriulù se voru numi prin concursu.

Insa intre puteri egali, se voru preferi celea esite din scólele secondarie de fete, cele romane din cele străine, celea maritate din cele nemaritate.

Art. 3 0 4 . Spre a fi numita direttrice cata se aiba Celu pucinu etatea de 2 0 ani; spre a fi numita institutória cata se aibe etatea celu pucinu de 18 ani.

Art. 3 0 5 . Scólele de fete se clasifica ca si cele d e baeti in trei categorie, dupa art. 2 5 5 .

Dircctricete si institutoriulù de categori'a antaia voru ave cale 6 0 0 lei pe luna; cele de categòrica a dòu'a cate 5 5 0 lei pe luna; cele de categori'a a trei'a cate

5 0 0 lei pe luna.

Candu sunt institutori, ei se platescu totu in asta

proporliune.

Art. 306 . Unu regulamentu speciale va regula im-

jpartìrea oreloru si tienerea ordinei in àceste scóle.

Art. 307 . Dispositiunile articoliloru, 2 5 9 , 2 6 1 , 2 6 2 ,

2 6 3 , 2 6 4 , 2 6 6 , 2 6 7 , 2 7 4 , 2 7 5 , 2 7 6 , 2 7 9 , 280 , 2 8 1 ,

2 8 2 , 2 8 4 , 2 8 9 , 2 9 0 , 2 9 1 , 292 , 2 9 4 , 2 9 5 , relative la

scólele de baeti, se aplică si la cele de fete.

Sciri scolastice. Din B u c o v i u ' a : R a d a u t i 15 . D e c e m b r e 1863 .

sin timpulu de facia e parol'a dîleî cultur'a natiunala, a-deca aceea cultura, ce desvoltandu cu preferintia insu-sîtatile particuiarie ale unui poporu, absdrbe in sine si-si asemeneza si acelea cunoscintie, ce le suntu cu-mune mai multoru naţiuni culte.—

Dar*» pe catu e de adeveratu, c u m c a f r e c e peste putinti'a unui individu, de a-si apropriă cu deplinitate tdte cunoscintiele, ce suntu respandite in diferitele plase ale unui poporu, pe atâta este dc invederatu, ca fia-care plasa de poporu, in puterea cunoscintieloru si o -cupatiuniloru sale, face o parte, unu suplemeritu ala culturei generale.

Vorbindu deci de invetiatorâtu st a-nume de inve-tiatorii scdleloru poporale, se iutelege, ca ei inca t r e buie se posieda acelu gradu de cunoscintie, ce se pretinde de menitiunea scdleloru poporale.

Asiediamintele, unde se pregatescu ei pentru chîa-marea loru suntu institutele preparandiale si ast-feliu de institutu s'a inliinlialu si in Cernăuţi acumu trei-spre-diece ani.

Dar' acestu institutu eră la noi pan' in ceşti doi ani din urma mai multu o figura decatu fiintia; care, Iasu-ca candidaţii ce se primiau intr'insulu, erau numai nesce buchieri esîti din scdlele normale nemtiesci, si ca obieptele, ce se propuneau, nu respundeau scopului mai-ca r.ece de catu, dara profesorii, pe lunga ca propuneau in limba străina, cercetau orele loru numai de doru, era candidaţii se incercau in asta privintia a le semene, loru.

De aice caută se resulte, ca candidaţii aceştia, a -siedîndu-se pela scdle că inveliatori, devineau din caus'a nesciintiei, in care se aflau, mai multu o tortura de catu o binefacere pentru satele, ce aveau nefericirea a-i câpetă pe spate.

Cunoscundu noi asiâ-dara starea asta trista si in-spaimentatdria a culturei invetiatoriloru, nu putu se nu ne străbată o bucuria nespusa, candu Ieseramu in a-nulu 1861 intr'unu nurneru alu „Gazetei Transilvaniei" cumca invetiatorii tienutului acestuia, iiindu îndemnaţi din mai multe parti, si recunoseandu si ei insi-si, „cumca invetiaturele pedagogice, câştigate in scurtulu r e -stimpu de doi ani de dîle laînstitutulu preparandiale in . Cernăuţi, nu le ajungu, spre a implini indetorintiele a -deverate ale chiatnarii invetiatoresci," s'ar' fi invoitu a infiintiă o biblioteca de cârti romanesci, contribuindu fia-care dintr'insii cate 1 fi. v. a. pe luna; si asta bucuria n'amu lipsitu noi atunce a ni-o respicâ atatu in organe publice catu si in cercuri private, insemnandu invoiel'a ast'a că o fapta de scăpare pentru densii si aretandu resultatele binefacutdrie, ce puteau se u r meze dintr'ins'a.

Dara pe candu cugetamu, cumca bibliotec'a ast'a, prin daruri de bani si de cârti , i e va fi imultîndu si

¡nflorindu.-ifUr'uflu m o d u imbocurătoriu, vini asia vera unu invetiatóri'u, de ne déte prea întristat ore informa* tiune, cumca de invoiél'a atiesa nu s'a alesu nemica, din causa ca in invetiatorii învoiţi ar' fi datu şpirit-lu uritiosu alu discordiei intr' acelu gradu, ca acamu le e greu a-si dá facía unii cu alţii, necumu se se iutimpîne fratiesce.

Disbinarea asta inse nunumai cá-i o pata negra pe starea invetiatoriloru peste tota, ci inca s i « perderé d« védia a fia-xaruj in parte.

De si ne vine acuinu scirea, ca invetiatorii lienutu-' lui Cernautiloru aru voi din propri'a iniţiativa a infiintiă „o biblioteca romanesca cu scopu, cá se le sierbésca de midîloeu, nu numai de a se aprofunda bine in limb'a si literatur'a romanesca, ci si de a se face cunoscuţi cu temeinicia in materiele si metodele de intrebuintiatu in scólele poporale ( § . I. al. stat.)» totuşi dupa casulu de precedintia, ce ni l'au datu invetiatorii din tienutulu acest'a, mai ca n'amu crede, ca aceia ar' fi in stare a scote ceva mai multu la cale, déca nu ne-ar' B cunos-cutu spiritulu colegialu, ce domnesce intre dînsii si care ne garantesce ca vointi'a aceea isi voru trece-o in fapta cu tó|a perseveranti'a.

Din parte-ne n'avemu alta de adausu, decatu ca se dee d-dieu, cá ei cu intreprins'a loru, se fia mai fericiţi de catu colegii loru de aice. —

Literatura. H e c e n s i u n i . Gramat i c ' s i romana (aprobata)

p e n t r u c l a s i l e g i m n a s i a l i i n f e r i o r i , de Ga-yrile I. M w i t e a n u , d i r e c to ru si p r o f e s o r i i la g i mnasi-u la c o n f e s i o n a l e r o m a n u in B r a -s i o v u . Partea formaría. Edit. 11. Sibiiu in tipografi'a diecesana, 4863,

Noi vorbisemu despre acesta gramatica inca in a. 1 8 6 0 candu esîse edîtranea prima. Aslu-felu suntemu dispensaţi d'a mai vorbi sî acuma. Nu ne potemu inse retiene se nu reprodueemu unnatorulu pasagiu interesante din nóu'a prefacia din acésta a dóu'a editiune. Si acést'a cu atatu mai vertosu, pentru d'a respunde tolu odată si acelor'a cari in profunda d-loru intielep-tiune filologica, faeu absurd'a, iiecalit'a pretensiune d'a nu scrie altminţea decalu numai cu cuvintele ce se afla in gur'a poporului, prin urmare d'a nu tinde se inaltiamu pe poporu la noi, ci se ne coborimu noi la poporu i . sj astufelu a face progresulu chinesuluî. ¡

Éta ce dîce erudîtulu directoru si prpfesofu d. SíunteaBU m acea prefacia:

«Asupra acestei «isuirî de a aduce formele limbe» romane la certe régule, asiediendule pre base solides spre a le asecurâ contra provincialismiloru, se-redicara voci, de unàe nVi fi asceptatu, dîcundu, ca atare cale duce la a r i s to era tîsmu etc.

„Acesta scarta prefacia no pdte avé de scapa că se demustre prelargu ca acele voci sunt nisce declamar» vage, făcute că *i cum ar' vré se capete binevointi'a céïoràce pretindu a scrie romanesce corectu sì Fora a mai studia gramatic'a romana. Ajungă a însemnă in termini generali: ca limb'a s c r i s a si la romani, că la Iota lumea cultivata, cată se Ha mai ingrigita, mai r e gulata, mai cultivata dei atu limb'a poporului cea v o r b i t a , fora ca pentru aoést'a sé se pota numi aristocratica în acelu sensu rea ce-lu dau d-lorii vorbei cu afectare numai că se faca odiosi pe unii alţii. Căci a -ristocratica, luata in sensu bunu, limb'a acelei parti din poporu ce se-dîce i n t e l î g i n t î a , va trebui pururé se G a cu atatu mai aristocratica, adecă mai d e s t i n s a , 6tr catu, inteligîntii voru fi mai cultivaţi. Acëst'a mi se-pare atatu de chiaru, ca o vede totu hatuhi care a r e ochi de vediutjU. Pentru ca cine nu scìe ca speciale de stilu sunt varie; ca limb'a scriitoriului este condiţionata» de natur'a obiectului ce tractéza; ca limb'a lui Tacitif nu e a lui 5*etoiri» ; ca limb'a poetului tragîcu nu pdte fi a poetului celui comîcu seu hurlescu chiaru ; ca prin urmare intielegerea si priceperea celoru scrise presupune certe cunoscintîe preliminarie dupre varietatea materiei.*

"Infine mai aaaugu : ca vercare scriitorii! romanu serhys'tt în cultivarea limhei Sale va tinde pururé Spre a înaltiâ cWu potè pe poponi la sine, era nu vice-versa, fiindu numai in modulu antaiu posibile progresulu. —

Lectiunarîu latinii p e n t r u a dóu 'a c l a s e g i m n a s i a l e d u p a M. Sehinnajţl de Ioane M. Moldovanu p r o f e s o r i u gi m n a si a Ie. Bl a si u c u t i p a r i u l u se m i n ă r i u lui 1864.

Acestu L e c t i u n a r î u ne este de ddue ori bine-venitu: odată pentru-ca, pe catu scimu n'avemu situili pan' aéuriìtt în feltilu seu ; o dóu'a pentru-ca este delà unu profesoru din Blasiu, unde scimu ca dotatiuuea profesoriloru deh acelu gimnasiu ar' fi mai con-venabile unoru pusnîci decatu unoru ómeni ce vina a-si sacrifică ViétPa pentru luminarea generatiunei su -crescintî ; — si ca tote astea d. profesoru mai are c u -cagnilu a tipări si cartî scolastice destinate pentru unu publicu atatu de marginitu, cutnu este chiar' alu unei clasi gimnasiale, seu respective a trei clasi, caci trei gimnasîe romirtie avftmu in AustrFa, — si de unde astu-fetrj pdte aşteptă atâta de pucina trecere .—în finea a -cestui Lectiunariu se va adauge in cureudu si unu micu dictiunariu, cfcre rtrgma e stib téscû. Lu récomendamu cu d'adinsulu respectîvelorn gimnasie. Pretiulu 1 f. 2 0 cr.

De peste Carpati aflamu urmatórele nóue producte literajfie «.ai însemnate:

I s tor ia Tierci-roniaiiesci de F r a ti i T u n u s 1 i tradusa de G. Sionu. Acésta carte a si esîtu de sub pfesaj ér' Sû*b presa se «fia:

Nemurirea sufletului, in dóue volume de M. S i e r*-b a n e s c u si M. N i c o l e a n u .

T«$ftRVttlu l i teraturi i romane ife.-IMrtne N. Pre te -rr , S«l> jwt^s s*, va, pww»! . L

T c H a u r u l u d t lH P e t r i N » » XU- tablouri ehromo-^itografiate representandu a8»icitatile gotice ale acestui T e s a u r u descoperita Ia 1838 si păstrata in Museulu natiunale; precedat 4« notitie şi titluri respective de A . I. Odobesru.

Spatiulu nu ne permite a vorbi si despre diarele anai însemnate; ţstu-felu ne mărginimu numai I» doue:

Antaiu: Buciuniulu, celu mai mare şj mai elegante diatfu polilieu, literariu si comerciale aluromanileru. Se ifla sub redactiunea poetului Ce saru 8 o l i ş c u . A-•cestu diaru lupta cu unu condeiu ageru pentru interesele toturoru Romaniloru. Ese in tdte dîlele afora de Vinerea, şt costa pe anu 56 sfanţi. Noi n'avemu cuminte pentru d?a-lu pote recomendâ d' 'ajunsu caldurosei spriginiri a toturoru romaniloru.

A ddu'a: Rev i s ta Romana, celu mâi mare si mai elegante djariu romanu pentru soiifrtie, litere si arte. Se afla suh 12 redactori, si pote cloneure eu ori-care alte diare străine de felulu seu. Fosa d' acestu diariu, iubliotec'a ori-carui romanu de litere va semţî o mare lacuna. Ese in broşiure lunare incependu din Aprile pana la finea anului. Costa 3 galbeni pe anu.

Varie tăţ i . , —•. P e r i ó d e l e i n d o u i r i i p o p o r a t i a o J l o r u

« e u r o p e n e . Pentru a puté pompară cu esactitate deosebitele state europene in ' puntuto de vedere alu îndoirii poporatiunii loru, ar' trebui câ recensemenlele cari servescu de base unui calcula de acesta natura se fia făcute i'aceleasi epoce. In neputinţa d"a ajunge suptu acestu reporlu, Ia resultate uniforme, s'ş luatu de base de calculu, crescerea poporatiunii diti fié-care «tatu intre dóue epoce, cea mai vechia Si cea mai noua. Lucrandu astu-felu, s'a dobanditu, dupa d o c u m e n t e o f i c i a l i , resultatele urinatone : in Englitera < I 7 0 1 - 5 1 , ) poporatiunea indouita in 2 9 ani; , Austria < I 8 3 0 - 5 7 , ) in 19S ani; Bade ( 1 8 1 9 - 5 6 , ) in 91 ani; Savaria ( 1 8 1 8 - 4 5 , ) in 129 ani; Belgia (1846 . -56 , ) in 1 5 8 ; Cànemarca ( 1 8 0 1 - 6 0 , ) in 5 6 ; Scotiaa ( 1 8 0 1 - 6 1 , ) in 3 6 ; Statele Sómaue ( 1 8 1 6 - 5 3 , ) in 7 9 , Erancia ( 1 8 0 1 - 6 1 , ) in 1 2 2 ; Grecia ( 1 8 2 1 - 6 1 , ) in 4 4 ; Hanovra ( 1 8 4 8 - 6 1 , ) in 1 2 2 ; Holanda ( 1 8 3 0 - 4 9 , ) in 8 0 ; Napoli < 1 8 1 5 - 5 1 , ) in 9 1 ; Norvegia ( 1 7 6 9 - 1 8 5 5 , ) in 5 5 ; Piemontele ( 1 8 4 9 - 4 8 , ) in 8 8 ; Prusia ( 1 8 4 6 - 5 8 , ) in 4 1 ; Saxa ( 1 8 4 9 - 5 8 , ) iu 5 8 ; S v e t i a ( 1 7 7 5 - 1 8 5 4 . ) in 6 9 ; Helvetia ( 1 8 3 7 - 6 0 , ) in 1 0 8 ; Wirtentoergu ( 1 8 3 4 - 5 8 , ) in 145 ani,

— Registrulu de pacate ale unui- direc?toru de gimnasiu ih Prusia, care , dupa doctriri'a domnului Bismarek, a fostu gasitu culposu sì depărtaţii din fuinciin-nea sa. Directorele gimnasiului la Neu-Stettin, domnulu doctoru Lehmann, cunoscutu prin monografia sa asupra împăratului Claudiu si a timpului seu, a fostu trasu la 4 Novembre^djnpreupa cu cej mai, malti., colegi- ai-sei^ inainte unei comisiunî de ancheta diseMinaria si departati din funcţiunile sele: intre ptuvfiiriujj'de acus'are muntacele urmatdrie: d'a fi ii»Ut MJtBkgeriţp- din urma

votulu seu unui liberale: d'a ne fi iluminalu cas'a sa la diu'a aniversam a nascerii regelui; d'a fi membru onoraru alu asociatiunii de datatori la semitu si de gimnastica; d'a fi visitatu serbarea datăloriforu Ia semau de la Francfort; eé una medicu militarii, dr. Ascher, a tienutu, cu consimptimantulu seu Ta gimnasiu unu cursu poperaru sciintificu asupra visionjloru si visuriloru, care n'a fostu hasatu pe ideiele biblice; ca intr's Sâmbăta a permisa a se dantia in cas'a sa sér'a pana la f i ore ; ca intr'a adunare a asociatiunii me-seriasilora a tienutu unu discursa in care a cititu cunos-cutulu cantecu poporaru : „Candu Adam sapé, si Eva torcea, unde era atunci nobilulu?* ceea ce dovedesce o opininne ilicita de spre nobilime! ca la o'preamblare cu elevii sei din clasa superiôria a beutu unu paharu de bere cu dinsii si afumatu in presinti'a loru o cigara, ca Ie a permisu si loru a-si aprinde o cigara in pădure ; io fine. ca a dîsu o data eleviloru sei din clas'a superiôria (la o lectiune asupra stilului latinu) c» nu trebue sa se dica: Rex Borassiae, ci Rex Borussorum (nu r e gele Prusiei, ci regele prusianiloru.)

— 0 statisticaengle.se constatata ca delà 1847 pana la 1861 adică in 14 ani, crinotin'a a causatu môrtea a 39 ,927 de femeie in Engliter'a mimai, adică cate 8 pe fia-care dî. Sacri iciele de omeni ale druidiloru; acele de veduve indiane, rugurile popdrelora asiatice, acele rădicate în seclele de midîlacu fermecatoriioru in Europa, abia o costatu unu asia de spaimantatoriu nnmeru de victime.

— D e s c o p e r i r e a u n u i m u n t e de m a g n e t u . S'a descoperim in Laponia svetîana unu munte streba-tutu de o vina de feru magnetu. Acesta vina este cea mai bogata care s'a gasitu pana acumu S*a des-chisu o mina, si unulu din magnelele cumperate de profesorele Dove delà Berlin, cantaresce 66 livre.

— La Paris, la libreri'a Amyot au esîtu archivele complecte ale congresului si a tratateloru delà Viena, care cuprinde în 2 0 0 0 pagine o mulţime de documinte nepublîcate pana acumu, intr'altele instrucţiunile 'secrete ale lui Taleyrandu. Alcătuirea materialului este forte predica si putemu recomanda cartea barbatiloru de Statu si politici.

Miseri'a omului.

O dì de dirninétia candu sórele eclu dulce Revérs 'a sa lumina din discuiţi seu frumosu, Natur'a candu tacanda se pare ca aduce O radia de plăcere, unu suflu recorosu, Candu stelele lucinde, si lun'a albiceosa T e m e n d u s e de Febulu celu fórte 'ncantatom Mergu érasi se s'ascuuda in nóptea recorósa, In nóptea ce se teme de astrulu ardiatoru, Pr iveaniu cu admirare, cu farmecu,. cu piacere Aspectulu ceìu ruagnificu, si celu prè de doriti^ ìsatur 'a ce intréga, c'o limpede tacere, Ofera diminitìi din sinu-i fericiţii. D 'o parto4ooHÌati!» -«bsteseukii' ̂ Pariirte*~-~*""' ' l'area ca-e asediata p'unu npru strelucUoro... , Po d'alta cr ' campi'a in rarele -i vqşrfliflte .i S'afla-acumu imbracata c'unii chipu meantatoru.

http://statisticaengle.se

Aci vedeamu o flore, din care eu plăcere. Mirosuri pre plăcute continuu s'esalâ. Mai colo er' o rosa, ce yesela'n tăcere Stapinului luminii cu farmecu suridea. Candu vesel'a şioptire a frundieloru plăcute, Mişcate de unu dulce zefiru recoritoru, Virjea se întrerupă atunci pe netacute Tăcerea ce p'acolo domnea incantatoru, Candu sgomotulu fântânii, a cărei apa dulee Ensîdu ii asia departe, unde eu m'aflamu Mergeau intru plăcere pe- data se s'arunce In riulu, ce mai colb cu farmecu eu doream, Candu cantulu turturicei ce standu cu întristare P'un arbore de vera departe tramitea A sale dulci accenturi, si pline de'nfocare In limb'a-i ce durere pb'ngmdu totu povestea.

Pe candu inse-a mea privire 'N aste locuri rateeea. Et'o rece, grea sioptire, Ce acestea imi dîcea.

Acumu in asta ora te-adapi din fericire Tjitandu pentr'o secunda cea slaba omenire. Dar' vedi or-cine fie ca totulu nu-i unu abisu Putea-va se priimesca in asta lume mare, In caţe intra, ese, reintra cu turbare, Se 'ntorce, cade, pere da tote câ'ntrunu visu.

Priyesce omenirea tu omule'n tăcere, ' Si vedi cumu asta lume ti-aduce neplăcere. Nu vedi de catu durere, suspini, nefericiri. _ Te afli totu in prăpăstii, 'nainte-ti totu_ peirea S'arata cruda negra. Zadarnicu absorbirea Te face cate-odata a crede'n fericiri.

Putinţele a tote c'o mana putintidsa Pe voi pe ceru parnentulu, pe marea furtun6sa, Pe stelele lucinde, pe sore, luna, Totu Din 'nalt'a-i locuintia, candu lua o batarire A face da ve dîse, priviţi a mea mărire, Si diosu aci durerea sa fie-alu vostru portu,

Da totulu de atuncea perpetuu retacesce. Si nimini nu eunosce ce face, ce 'ntelnesce. Procede câ 'ntr'un caosu, si vrend alu seu finitu Se vedia care este, o mana da fatala Gasesce ca-lu inipinge spre-o stare anormala, Unde mereu totu ambla sermanulu ratecitu.

D' atunci pecatulu urla c'o voce 'nviersiunata La porţile or' cărui si-o lacrema versata D' acest'a, nu 'mblandiesce pecatulu ne 'mpacatu, B a chiar' urmeza drumu-i, si merge înainte, Lovindu pe fie-care cu man'a-i multa putinţe, Catandu câ nu in urma-i se lase vr'unu uitatu.

Nu credi a ta privire fiintia da orbita?

Ntfiveéi in or' ce >óra o crima seva¥sîta? O iesi din amortîr*e, si-unu ochiu tremurătorii Arunc* de pe cate àcumu din intemplare Védea>vei impregitiru-ti ca farà de 'ncetare Se facn câ si'n vechime, câ si pe viitoru.

D'o parte vedi o muma de auru iubitórer Ce farà nici o téma a fiica-sei onore O vinde unui altui, ca-unu ce scadiutu, uimitu. Si farà vr'o mustrare de cugetu, consciintia, Tacandu la-o vóce interna, ce-o chiama la caintia Priimesce pretiu p'onórea, ce e unu ce santîtu.

De alt'a ér' din contra privesce da, privesce Cumu aifimi inocente perfidulu le-amagesce Cu mii de mii de chipuri. Si-apoi despretiuindit Aceea ceni mai sacru in viéti'a omenirii Le lasa far' sperantie in midlloculu peirii, Precumuo na e sparta d'un vuntu de nordu sufland.

Aici amicti-ti sinceru ilu vedi ca te insialâ^ Ca ride de durerea-ti, séu are chiar' de fala, Candu potè se-ti aduca elu insusi neplăceri, Séu numai candu te vede in chinuri suferinde Intórce-a sa vedere, te lasa lacraminde Nevrendu se'mpartasiésca a tale lungi dureri-

Mai colo éta, omulu ce'n numele dreptăţii Comite crime-a'troce, lasandu posterităţii Esemple farà numera de mii nepastuiri, Ce'n viéti'a lui intréga facù cu indrasnéla, Vrendu totu in acea vream p'o jcale da. l e g a l a S'arate ca procede departe de mâhniri.

O muma 'nveninata de man'a fiicei sale Sfarsìndu a sale dìle departe de 'ndurare. Unu fiu tacandu perpetuu de tat'a lui strepunsu^ O sora de unu frate de dreptu-i despoiata. Consórt'a d'alu ei mire mai colo sfâşiata. Si tatalu de copilu-i far' mila da impunsu.

O Tiéra pré multu dulce in lacrime scaldata, De fiii ce-i hranesce cu totulu delasata, In piangeri si durere traindu totu suspinandu. Sermanulu respinsu betulu de celu, ce in orgie Se crede o secunda ea s'afla'n veselie, Sub fómea, frigulu iernii totu timpulu dagemendu.

Unu fiu far' consolare, ce-si perde iubit'a muma. Séu bronzulu, ce mai colo cu furia resuna Anuntia ca o fiica din viétia a 'ncetatu. lei animi intristate, departe d'ori ce risuri. Er' colo veselia de auru dulce visuri Păru tocmai câ unu aburu confusu, si turburatu»

Dîcandu acestea tòte cea vóce sunatóre Tacù, si eu sermanulu remaindu imarmuritu, Priveam in or' ce parte, catandu cu infocare Sa aflu d'unde vine celu glasu, ce-amu audìtu,

(din Canturi intime de &. (?. Meitcmi.)

Kedactora responsabilii

V. Romanu. P R O P R I E T A T E kfţt

proredietorului.

Provedietur'a si tipariulu

lui S. F i l t sch .

TABLA DE MATERII Pagina

Articuli conducători. O voce la anulu Domnului 1863 1 Despre invetiatur'a publica . . 2, 9, 17, 25 , 33, 49 Dela Oravitia 11 Semne d"e~ renascere (ad. in Bucovina) . . . . 13 Cumu se pote propune istori'a biblica mai bine si mai cu

resultatu ' • 19 Deprinderi in Critica literaria . . . 27, 33, 67, 75, 83 De lenga calea Ardeleniloru . . . . 36, 43 , 52, 58 Problem'a diurnaleloru scolastice 41 Despre Metasaritu . . . . . . . . 54 Comerciulu de cârti si diurnale sub imperatii romani . 57 Siedinti'a din 3. Februariu 1863 a Comitetului Asociatiunei

transilvane romane . . . . . . . 60 Consiliarii scolastici romani . 6 5

^-Lips'a unui institutu pedagogicii pentru Archi - Dieces'a Albei-Iulie . . . . . . . . 73

Despre catechisare si socratisare, dimpreună cu unele regule despre punerea întrebării, si tractarea respunsuril. 8 1 , 8 9

Despre educati'a de acumu si despre nedeplinatatea ei . ŞlJ Scurte precepte de ortografia romana cu litere . . "97 Incheiarea unei Disputatiuni de lan'a caprina (in caus'a

ortografiei) 105 Si noi ceva despre autonomia si competintia . . . 1 1 3 Unu factoru nesecaveru da ajunge intr'unu tempu forte

scurtu, la o avuţia forte însemnata . . . 1 1 5 Oferta nobile pentru institutu de pedagogia . . . 1 1 6 Invetiatorulu trebue se se consacreze cu totulu misiunei sale 121 Despre crescerea viermiloru de metasa . . . . 123 O 'îoua Asociatiune pentru cultur'a poporului romanu . 127« Despre remunerare si pedepsire in scola . . . 129, 137 Despre Oracule . . . . . . . . . 131

Gimnasiulu romanu din Beiusiu 134 O privire generale preste starea interna si esterna a sco-

leloru popul, din tract. protop. gr. cat. alu Sibiiului 139 Statutele societăţii de lectura a tinerimei din gimnasiulu

gr. cat. de Beiusiu . . . . . . 1 4 1 Siedinti'a Comitetului Asociatiunei romane transilvane din

22. Maiu 1863 142 . O p i n i u n i l e m a i n o u e d e s p r e s p i r i t u l u o m e -

n e s c u . . { M 5 , ) l 5 3 , 161, 169, 178, 193, 233, 261 Statutele Asociatiunei araHane pentru cultur'a si conver-

sarea poporului romanu 147 Pesta 15. Maiu 1863 (Deschiderea catedrei de limb'a si

literatur'a romana la universitatea din Pesta) . 156

Pagina-Program'a Adunării generale III. a Asociatiunei romane

transilvane . . • 158 Statutele scolei capitale romane din Eesinari . . . 171 Starea instrucţiunii publice in Bomani'a . . . . 180 Depntatiunea Asociatiunei aradane pentru cultur'a poporului

romanu . . . . . . . . . 182 Diet'a si scol'a . . . . . . . . . 186

Cum trebue se fia intogmite problemele matematice si eumu se se resolveze . . . . . . 187, 195

Procedur'a instructiva la tractarea bueatiloru de lectura . 201 Calităţile unui invetiatoriu . . ^. . . . 2 0 9 Fragmente din istori'a pedagogica . f2 l7 ) 225, 241, 273, 281 Cuveritare pastorale despre, datorintiele" prunciloru catra

părinţii sei . . . . . . . 218 Raportu despre esaminele din protopopiatulu gr. catol. alu

Sibiiului 226 Pusetiunea sociale a invetiatorului . . . . 249, 257 Sc61ele din Sveti'a 252, 258 Cumu si incatu se se propună clasicitatea in Gimnasii . 263 .

Decursulu Adunării generale III. a Asociatiunei romane literarie tienute in 7 si 8 septembre 1863 in Blasiu 269

Ceva despre memoria 2 8 3 Din Diet'a ardeleana (cuvenţulu lui Baritiu) . . . 2 8 9 Din Diet'a ardeleana (cuvenţulu lui Eannicher) . . 292 Academia de drepturi . . . . . . . 294 Din Diet'a ardeleana (siedinti'a 35) . . . . 297, 305 Misiunea preotului facia cu civilisatiunea omenirei si in

deosebi cu Fatri'a 309, 317 Laud'a in generalu si in specie in educatiune . . 313, 322 De sub cetatea lui Eacotiu in 1. Octobre 1863 . . 3 1 5

Trasurile fundamentali din biografi'a poet. laur. A n d r e i u M u r e s i a n u . . . . . . . . 321

Scol'a depomi 324 Este ore cu scopu a dâ scolariloru ocupatiuni in tempulu

ferielora? 329 Din senatulu imperiale . . . . . . . 331 O aruncătura de oehiu peste sistemele si starea seoleloru

din staturile cele mai însemnate europene din tempulu nostru 337, 345, 354

Consideraţii asupra invetiamentului primariu in Eo-mam'a 340, 349

E e s p u n s u la corespodinti'a de sub c e t a t e a l u i E a c o t i u 347

Scol'a de litere din Eomani'a 351, 357

Pagina Protocolulu conferintieloru invetiatoresci din districtnlu

Nasendului . . . . . 3 6 1 , 371, 377 Predarea agriculturii in Seminane . . . . . 365 Scóle romane natiunali . . . . . . . 369 Proiectu de lege asupra instrucţiunii publice in Ro

mania . . . . . . •.... « - ^ 7 4 , , 380 , - 3 Ş ? , , 3 9 4 Câteva apretiari si observatiuni la P r o t ó j ò w * confeWntie-

loru invetiatoresci din districtnlu Naseudului . . 386

Inchierea 393

Ordinatimi!'.

Unu cerculariu alu Eppului din Gherla in caus'a ajutoriei

teneriloru lipsiţi 4 8 Unu cerculariu alu Eppulu din Sibiiu . . . . 66 Unu cerculariu alu Eppului din Versietiu . . . 1 5 9 Statutulu prémaltu sanctionatu pentru consiliulu instruc

ţiune! publice . . . . . . . 197 Instrucţiune pentru comisarii scolari, si invetiatori privitóre

la conferintìele scolare din a. 1863 . • 199, 202 Cerculariu protopop, in caus'a scóleloru populare din pro-

topopiatuhi gr. cat. alu Sibiiului . . . . 205

Instrructiune in caus'a scolara dela ordinariatulu gherl. 221, 228

Sciri scolastice.

4, 16, 56, .61, 30, Maeedo-romanii 7 8 ; — 110, 117, 135, 143,

158 , 163 , 183, 199, 235, 243, 253. 260, 266, 275, 285,

304, 319, 325, 333, 358, 367, 376, 383, 391, 397

Materiale de instrucţiune. Conversatami cu copiii despre demanétia . . . 5 Vladislau I. 144—1444 Ioane Corvino- (Huniadi) romanulu 15, 21 Conversatiunile unui părinte cu copiii sei din istori'a na

turale . . . . 2 9 , 38, 62, 79, 79, 86, 188

Pigina Observatiuni despre originea animaleloru si planteloru

nostre domestice . . . . . . . 149 Conversatiuue cu pruncii din Geografi'a Ardeelului . . 164 Observatiuni generali asupra aerului . . . 207, 210 Observatiuni generali asupra caldurei . . . 237, 244 Schitja din4jst8ţi'i» naJpijBte (brosc'a riiâsa) . . . 277

nfttîu-ale (Meditaţii de tomn'a) . . 286 Conversatiuni cu copiii despre amediedi . . . . 3 2 6

Literatura.' 71, 88, 95 , 103, 112, 159, 200, 216, 223, 256, 280, 311

320, 334, 3 9 8

Varietăţi. D6ue minuni . . . . . . . . . 7 Ceva despre orologie . . , . . . . . . 2 4 Siedinti'a comitetului Asociatiunei transilvane pentru lite-

ratur'a si cnltur'a poporului ronia^n. . . 32, 4 0 Decretulu ministerialu prin care se concede .trecerea in

Austria a cartiloru romane din România Probleme de deslegatu Dialogu intre Natura si filosofii Vieti'a si mortea . . . . Adunarea prima a Asociatiunei natiunale din Aradu Deslegarea problemeloru Ospitalitatea Arabului Numele lui D-dieu in patru litere Seeerisiulu floriloru . . . . * Parastasiulu pentru laur. poetu Andreiu Muresianu Premie literarie . . . . . Poesii 8, 16; 56, 6 ^ 72, 104, 128, 17$, 104, 224, 232, 240,

260. 268, 288, 327, 328, 344 , 399

7 1 96, 183

. 103

. 118

. 151 160, 183, 2 5 6

231 3 6 8 392

Sub rubric'a varietăţi afwa de cele însemnate aici, se mai cupr'mdu multe alte amenunte si notitii interesante.