Ioan Haţegan Maria Carmen Pîrşe

PREMIERE ŞI PRIORITĂŢI

TIMIŞORENE- selecţie –

I 100 de premiere şi priorităţi până la 1900

Editura BANATUL TIMIŞOARA 2009

1

CUPRINS

1. Mesajul primarului2. Cuvântul autorilor3. sigle M- E- EC- SEE- R4. Din evul mediu până la 19005. Pagina Consiliului Local6. Pagini de imagine publicitate

2

1. Cuvântul primarului municipiului Tumişoara

3

2. Cuvântul autorilor

Paginile ce urmeauă s-au născut din dorinţa de a prezenta atât timişorenilor,cât şi tuturor celor ce iubesc acest oraş, câteva dintre premierele şi priorităţile care l-au făcut cunoscut în România, Europa sau în întreaga lume.

Deşi în aparenţă faptele sunt cunoscute din diverse cărţi, broşuri, reviste, munca de cercetare s-a dovesit anevoioasă. Pentru aceiaşi premieră apăreau mai multe date diferite, pentru altele se menţiona doar evenimentul. Confruntarea surselor, stabilirea exactă a datei , conţinutul evenimentului, participant sau partici-panţi, ilustraţie directă sau complementară, au fost tot atâtea etape parcurse.

Am lăsat deoparte acele evenimente care nu au fost probate, sau la a căror sursă nu am avut acces. Deoparte au fost lăsate şi acele fapte despre care nu există certitudinea că au fost întra-devăr premiere româneşti., central-europene, sud-est- europene, europene sau mondiale, deşi ele au fost astfel prezentate în timp. Au mai fost omise multe altele, întrutotul asemănătoare celor prezentate, din lipsa spaţiului.

Dintre sutele de evenimente am selectat pentru Dvs.doar câteva: 300, care vor constitui subiectul celor trei volume. Daca interesul faţă de subiect va fi suficient de mare lucrarea de faţă va putea fi extinsă.

Traducerea textelor în limbile engleză şi franceză aparţine dlui Gabriel Zănescu, cea în limba germană dnei Ute Moisiuc, cea în limba maghiară dlui Bodo Barna şi cea ăn limba sârbă dlui Stevan Bugarschi.

Timişoara iulie 2009 Autorii

Post Scriptum.Această carte s-a năcut în urma unor lungi şi fructuoase discuţii cu dl.

inginer Simion Moşiu, în cursul anilor 2005-2006.

4

3. Sigla prescurtărilor

VA FI TRADUSĂ ÎN ENGLEZĂ,GERMANĂ,FRANCEZĂ,MAGHIARĂ, SÂRBĂ

M - premieră mondială

E - premieră europeană

EC - premieră în Europa Centrală

SEE - premieră Sud-Est- Europeană

R - premieră în România

5

4. Premiere şi priorităţi timişoreneNOTĂ : textul cules astfel nu se traduce. El este doar pt. tehnoredactare. Litera culeasă cu corp 14 este siglă. Se paginează distinct de cuvinte

1. R. TNYSBR Timişoara în Geografia lui Al Idrisi 1154. Abu Abd Allah Muhammad al Idrisi a fost un geograf arab de la curtea regatului Siciliei. În anul 1154 el redactează lucrarea Kitab nuzhat al-mushtaq, pentru folosinţa curţii regale. Aceasta este una dintre cele mai importante lucrări de geografie fizică şi astrnomică pentru Europa Africa şi Asia,care a fost tradusă în latină la Roma în anul 1592.În drumul de la Carloviz peste Tisa se află oraşul TNYSBR loc foarte plăcut şi care oferă multe bogăţii. Acest loc poate fi identificat cu Timişoara.Foto New Folder 3: Irdisi 1154 Călători la porţile unui oraş;Tabula Rogeriana, Timişoara între sec. 9-11.

2.R.Harta lui Angelino Dulcerto 1339 Timişoara este singurul oraş de pe actualul teritoriu al României care figurează pe portulane – hărţi maritime italiene.Aceasta se datorează faptului că Timişoara a fost timp de opt ani (1315 -1323 ) reşedinţa curţii regale a lui Carol Robert de Anjou, timp în care aici au venit solii papale, imperiale şi regale, prinţi, nobili şi oşteni din tot vestul Eruopei, dar şi negustori şi oameni de litere. În relatările lor – unele ajunse până la noi –a fsot menţionată şi Timişoara. Harta lui Angelino Dulcerto confirmă acest adevăr. FotoNF3:795, to081...,Timişoara stampă. 3. EC. 1365 Timişoara este primul oraş din cadrul regatului feudal maghiar care are un sigiliu propriu. Acesta i-a fost acordat de regele Ludovic I de Anjou şi il reprezintă pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul/dragonul. Aceleaşi insemne le are sigiliul şi în anul 1582 – când întăreşte o cerere a timişorenilor catolici către papă, dar şi în secolul al XVIII-lea, atunci când reprezintă primăria rasciană( ortodoxă). Sigiliul- cu diverse variante ale insemnelor – va fi folosit până în anul 1781. Foto NF3 : 136, 105. 4. E Umanismul şi Renaşterea la Timişoara. Florentinul Filippo Scolari (1369 – 1426) în calitatea sa de comite de Timiş între anii 1404-1426, a fost primul european care a dus noul curent artistic dincolo de Alpii italieni. Direcţia a fost Europa centrală – regatul maghiar- iar Timişoara a fost limita europeană estică a extensiei sale.Aici au venit şi au lucrat arhitecţi, ingineri, sculptori,ebenişti, pictori,umanişti.Figura comitelui Scolari este păstrată în pictura murală Banchetul lui Herodes din Castiglione d Olona-Italia. Foto NF3:162, Banchetul lui Herod. 5. E. Latinitatea limbii şi poporului român- Umanistul italian Poggio Bracciolini a fost primul laic european care a demonstrat cu exemple lexicale scest fapt în Disceptatio conviviales, lucrare încheiată la 1459. Principalii săi informatori au fost Filippo Scolari/ vorbitor al limii române/ cu care a corespondat, şi Iancu de Hunedoara. cu care a discutat personal de mai multe ori la Florenţa în perioada aniloe 1431-1433. atunci când acesta a vizitat oraşul. Foto NF3 : Ioan de Hunedoara,DSCo1638. 6. R. Pelbart de Timişoara / 1435 ? -1502 /.Singurul autor de incunabule născut pe teritoriul României, la Timişoara.Cu studii universitare la Cracovia, călugărul

6

franciscan devine cunoscut prin predicile sale virulente împotria realităţilor sociale.Parte dintre acestea au fost tipărite în anul 1483 şi 1486 la Nurnberg / Sermones/, 1487 la Strassbourg/ Expositio Compendiosa/, apoi la Hagenau în Germania: Sermones de Sanctis pe 20 februarie 1499., Stellarium Strassbourg 1496, 2 mai 1498, Basel 1497-1500, Sermone de Tempore în 1489, apoi pe 27 iulie1498, iar Sermones Quadragesimales pe 10 noiembrie 1499 în 7 ediţii până în anul 1500.Aceste lucrări au cunoscut 49 ediţii până în anul 1521. Este considerat un precursor al reformei religioase. Foto NF3: temesvari pelbart, 320 gravura, 396. 7.R Turnul Apei. Se. XVI A fost singurul sistem de alimentare cu apă cunoscut în România. Construit în sec. XV, turnul asigura alimentarea cu apă filtrată din Timişul Mic- azi Bega- A avut rol militar, fiind situat între cetate şi castel. Cucerirea sa a făcut posibilă predarea cetăţii în iulie 1552. Un detaliu, mărit dintr-o stampă, detaliază întregul sistem de alimentare cu apă al Timişoarei medievale. Poarta Apei, situată lângă turn, era una dintre cele 5 porţi ale cetăţii. Dispare la sfârşitul veacului al XVII-lea, odată cu marile lucrări de fortificare. Foto NF 3:56, 8967,timisoara donjon turcesc. 8. EC. Cetatea Timişoara a fost una dintre cheile Dunării şi ale Europei Centrale. Poziţia strategică excepţională i-a permis să joace rolul unei plăci turnanteCetatea a fost cucerită doar de 2 ori în istoria sa: 1552 şi 1716 şi doar prin predarea garnizoanei. Fiecare dintre momente a condus la schimbarea echilibrului politic şi militar din centrul Europei: după 1552 otomanii au avut deschis drumul Dunării iar după 1716 Habsburgii au restabilit liniştea mutând frontiera politică şi militară cu Imperiul otoman pe linia Dunării. Foto NF 3:asediu probabil T, plan castel, T stampă 1638.

9. R El Hac Ibrahim Naimeddin Temesvarî /Hagiul Ibrahim Naimeddin timişoreanul / a fost singurul cronicar otoman născut pe teritoriul României de azi.În cronica sa Grădina martirilor de la fruntarii sunt descrise amănunţit multe evenimente petrecute la Timişoara,trăite de autor. Există însă şi unele informaţii despre obiceiurile creştinilor din Banatul otoman. Foto NF3: Hpjm 8928, 257, inscriptie primărie.

10.R Singura poetă otomană de pe teritoriul României s-a născut şi a trăit la Timişoara. Îndrăgostită fiind de fiul unui hoge, tânăra îi scrie un poem de dragoste.Nu ştim dacă tânărul a citit sau nu poemul. În traducerea turcologului Aurel Decei versurile sunt de o sensibilitate aparte.Foto NF 3: miniatură, patru turcoaice, ceremonialul cafelei. 11. R Derviş Ghazi Hasan Cântecul Timişoarei, 1695. Oştean viteaz, Hasan se retrage ca pensionar la Timişoara, unde devine derviş şi cultivator de lubeniţe şi pepeni. Vestiţi pentru mărimea şi ducleaţa lor, aceştia se vindeau pe ambele maluri ale Dunării. Cu prilejul vizitei singurului sultan otoman ce a ajuns la Timişoara, Ghazi Hasan scrie un cântec pe care-l recită în faţa sultanului. Foto NF3: dervis, 8909, Timişoara stampă, 177. Secolul al XVIII –lea 12. R. Fabrica de bere 1718 La 1 ianuarie 1718 este certificată existenţa fabricii de bere la Timişoara,aceasta fiind şi cea mai veche fabrică de bere de pe teritoriul României.. Timp de câteva decenii fabrica va fi arendată,apoi va fi preluată de stat. Mutarea pe actualul amplasament va însemna şi intrarea sa definitivă în conştiinţa

7

Banatului şi nu numai. Privatizată în secolul al XIX-lea, fabrica işi va diversifica continuu producţia şi va concura permanent la titlul de cea mai bună fabrică de bere din ţară. Foto NF3:Perette 1716,Fabrica de bere.13. R. Între 1 ian.1718 şi 31.dec. 1781 Timişoara va avea două magistraturi/ primării: una catolică/germană/ şi una rasciană/ortodoxă, pentru români şi sârbi/.Fiecare avea în jurisdicţie locuitorii respectivei religii.In timp în fiecare primărie va fi ales şi un consilier de cealaltă credinţă, care să apere interesele coreligionarilor. Magistratura catolică va avea ca sigiliu turnul, iar ce ortodoxă pe Sf.Gheorghe omorând balaurul.. Foto : NF3:515, 1014, 370.14. E. Cazarma Transilvaniei din Timişoara era la anul 1729 cea mai lungă cazarmă din Europa cu cei 483 m lungime. A fost ridicată începând cu anul 1719 în partea de sud a vechilor fortificaţii, fiind prima mare construcţie a cetăţii moderne. A adăpostit trupe de infanterie şi cavalerie până la începutul veacului XX. A fost demolată la începutul anilor 70 / cca 1961-1965/ cu excepţia unei săli – folosită ca sală de sport,de expoziţii, iar azi ca sală de teatru. Foto NF3: picture 16, 0104..15. EC La 25 aprilie 1723 se aşează piatra de temelie a noii cetăţi Timişoara. Ridicată în stilul Vauban, cunoscut epocii, fortificaţia va avea o formă poligonală,cu 9 bastioane şi trei rânduri de valuri de pâmânt şi şanţuri cu apă. Terminată abia în anul 1765 această cetate va fi una dintre primele patru fortificaţii - ca mărime şi importanţă strategică -ale Imperiului Habsburgic. După decizia de defortificare -1891- porţile, bastionaele şi zidurile vor fi demolate de municipalitate iar pe terenul astfel eliberat se vor ridica construcţii ce vor apropia cartierele de cetate. Foto NF3:T Radu Olteanu,Plan cet.bast. Anghel.16. SEE. Între 1727 şi 1728 se realizează canalul de plutărit pe Timişul Mic- azi Bega- între Făget şi Timişoara. Se sapă apoi noul canal de la Timişoara spre Zrenja-nin şi Pancevo. Prima navă fluvială pluteşte de la Timişoara la Pancevo în noiem-brie 1732. Albia canalului va fi modificată până la forma actuală în etape: hidroteh-nicianul Maximilien Fremaut între anii 1758-1760, apoi inginerii timişoreni Steinlein şi Kostka încheie lucrările. Până în anul 1988 a fost singurul canal interior navigabil din România şi, probabil unul –dacă nu primul- asemenea canal din Sud-estul Europei.Foto NF3:H.canal bega 1755,copy of 340.17. R. 1732 Pompa hiraulică. Contele Mercy ordonă realizarea primei instalaţii mecanice – ce constă în roţi hidraulice elevatoare –care ridică apa din Bega, o filtrează şi o conduce în Cetate prin canale subterane. Sistemul era compus dintr-un turn de apă,o pompă cu piston dublu ce ridica apa în turn, o conductă publică dublă de distribuţie din lemn şi din şase cişmele. La vremea respectivă asemenea sisteme existau doar la Londra, Paris şi Augsburg. Apa poluată se adună într-un bazin şi este apoi dirijată printr-un canal / Canalul sanitar de mai târziu/ spre ieşirea din oraş. Foto NF3 :026, 0205.18. R 1735 Transport fluvial regulat de pasageri şi marfă. Începând din anul 1735 canalul navigabil Bega devine spaţiul numeroaselor nave fluviale ce aduc de la Ulm şi Viena atât pasageri - în special colonişti din lumea germană – dar şi marfă. Erau importate produse manufacturiere, iar exportul consta în produse agricole şi semi-manufacturate. Canalul a devenit un mijloc mai sigur, mai rapid şi mai comod de călătorie pentru marea majoritate a oficialităţilor militare, ecclesiastice şi laice

8

centrale şi locale, dar şi pentru parte a negustorilor sau artiştilor ce călătoreau din sau spre Timişoara. Foto NF3 :309, 312.19. E.C. 1745 La mijlocul secolului al XVIII-lea Timişoara a construit trei spitale la interval de câte zece ani / 1735-1745-1755/. Spitalul municipal ridicat la 1745 a fost ridicat înaintea celor similare din Budatesta ( Szent Rochus 37 ani după Timişoara) şi cu 25 de ani înainte de Allgemeine Krankenhaus din Viena .Clădirea existentă şi acum, a fost ridicată cu un etaj, în stilul barocului provincial şi a adăpostit atât spitalul cât şi poşta, diligenţa, pompierii,etc.Foto NF3:spit. Mun.,633.20. R. 1753 Stagiunea teatrală : a treia din imperiu după Viena şi Budapesta. Primele spectacole au loc în sala unui restaurant situat pe locul actualului Liceu N.Lenau. În anul 1759 magistratul rascian/primăria ortodoxă/ începe ridicarea propriului sediu –pe acelaşi loc –şi închiriază sala de la etaj pentru stagiuni teatrale permanente. Din anul 1761 se desfăşoară aici spectacole de teatru,vodeviluri, etc. ale unor trupe germane.La sfârşit de secol clădirea amenajată doar pentru teatru era una dintre cele mai frumoase din imperiu. Foto NF3:copy of 126, tm262.21. R. 1754. Missa Trinitatis. Missă pe 5 voci, compusă de Johann Michael Haydn special pentru inaugurarea domului romano-catolic din Timişoara. Autorul a fost invitat special pentru a dirija această lucrare. Întrucât nu existau destui corişti s-a apelat şi la colaboratori din localităţile din preajmă.Foto NF3 Michael Haydn,de scanat p.Missa22. E.C. 1760. Timişoara era cel mai bine iluminat oraş al imperiului.Din anul 1760 la Timişoara funcţionează un sistem de iluminat public stradal, format din 100 felinare alimentate cu seu pe care proprietarii îl luau zilnic de la meşterii săpunari. Felinarele erau fixate pe clădirile ale căror proprietari se îngrijeau de buna şi corecta funcţionare nocturnă a acestora. Seara, în funcţie de anotimp şi de dispoziţia primăriei, conţinutul felinarelor era aprins şi ardea până dimineaţa. Acest sistem de iluminat nu greva cu nimic bugetul primăriei. Foto NF3:copy of 243, 1036-color.23.. R. 1765 Numărul mare al ştiutorilor de carte, în special în rândul clerului ortodox a făcut posibilă traducerea la Timişoara a unei carţi care a şi fost tipărită în acelaşi an 1765 la Iaşi sub titlul : Îndreptarea păcătosului cu duhul blândeţii. Faptul este rarisim în spaţiul românesc întrucât distanţa mare dintre cele două oraşe, juris-dicţia ecclesiastică şi locurile diferite de tipărire a cărţilor ortodoxe de cult –erau tot atâtea impedimente,Foto NF3:1169 color, stemă Timişoara jpg.24.. 1769 SEE Inginerul timişorean Karl Alexander Steinlein de la Oficiul cadastral al Banatului este cel ce desenează planul general al Uzinelor siderurgice Reşiţa şi devizul estimativ al lucrării.Pe baza acestor planuri şi acte se începe organizarea de şantier: 21 zidari, 23 tâmplari şi dulgeri germani, plus 1800 de ţărani români supusi la robotă, încep construcţia uzinelor. Reichenstein şi Redange desenează planurile celor două furnale, date în folosinţă în 1 iulie 1771. Foto NF3:prima hartă,note furnale, semnătura Steinlein-de scanat.25. M Timişoara 1769-1770 Prima maşină de jucat şah. Wolfgang von Kempelen a fost consilier aulic al Ţării Banatului întrre anii 1767-1770. A desfăşurat o intensă activitate administrativă,de pregătire a colonizării cu germani, completată de o călătorie prin Banat. Capodopera sa s-a numit Maşina de jucat şah, creată la Timişoara la răscrucea anilor 1769-1770. A fost primul aparat mecanic ce juca şah

9

cu omul. O cutie patrată ce avea deasupra bustul unui om îmbrăcat turceşte care mişca piesele de şah în conformitate cu regulile acestui sport. Foto NF3: Kempelen, Turckisches Schachs, TurkScholes.26.SEE Timişoara Temeswarer Nachrichten - primul ziar din România. La 18 aprilie 1771 apare în tipografia lui Mathias Heimerl din Fabric prima publicaţie periodică, în limba germană de pe teritoriul României.. Sunt cunoscute 16 numere ale publicaţiei săptămânale. Începând cu nr. 3 se publică în serial o primă istorie a Banatului. A fost şi prima publicaţie periodică din Sud-Estul Europei. Foto NF3:copy of 122, copy of1276,ny 533.27. R. Timişoara 1771 primul turneu al unei trupe de operă italiană în România. Livio Cinti este impresarul care a adus aici o trupă italiană care a prezentat primul spectacol cu operă italiană de pe teritoriul României. Nu sunt cunoscute nici titlul operei şi nici interpreţii, dar binecunoscutul apetit pentru muzică al burgheziei şi ofiţerilor din Timişoara va aduce aici ,an de an, noi trupe şi cele mai noi spectacole de operă, multe fiind prezentate în premieră românească şi sud-est europeană. Foto NF3: t 045, copy of 276.28..R 1774 O maşină hidraulică perfecţionată se construieşte în cartierul Fabric, lângă albia râului Bega. Apa potabilizată din fântâna săpată este ridicată de o roată care transmite apa pompelor hidraulice cu piston, ce o ridică până în turnul din cărămidă, de formă cilindrică, înalt de 6 m şi lat de 8 m. Rezervorul acestuia reţine apa şi o trimite, pe o distanţă de 3 km, până în Cetate unde este distribuită prin 14 cişmele. Acest turn de apă figurează pe absolut toate stemele oraşului, din anul 1781 până astăzi.Foto NF3 :copy of 486 şi doar detaliile turnului din 1192,1201,1242, stema PMT.29. R. 1775 Şcoala Normală din Timişoara, care s-a deschis la doar 4 ani după cea din Viena, a fost primul asemenea institut de pregătire a învăţătorilor din România.Calitatea profesională a celor ce au predat aici a asigurat sutelor de tineri discipoli cunoştinţe temeinice în diverse domenii. Aceştia, la rândul lor, au răspândit aceste cunoştinţe în lumea satelor bănăţene. Foto NF3: 611, 640.30.R cca 1782. . Cina cea de taină. Domul romano-catolic dinTimişoara adapăsteşte în altarul din dreapta altarului principal Cina cea de taină., o compoziţie rarisimă prin modul de tratare al subiectului. Cei treisprezece comeseni sunt aşezaţi la o masă rotundă- subiect complex din punct de vedere compoziţional- dar în aşa fel încât fiecare dintre personaje se află cu faţa la privitor. Autorul, pictorul vienez Johann Nepomuk Schöpf a v enit şi a lucrat tabolul la Timişoara Foto..................31. R. 1786 Timişoara. Baletul Horea, Cloşca şi Crişan. Trupa de teatru şi operă a familiei Schmallöger, aflată în stagiune la Timişoara prezintă- alături de repertoriu clasic – şi un spectacol de balet inspirat de mişcare ţăranilor români din Apuseni. Posibilul creator al acestui prim balet inspirat din realitatea românească pare a fi fost unul dintre fiii familiei de actori, impresari,directori, Schmallöger.Nu ştim de câte ori a fost prezentat publicului timişorean, dar montarea acestui balet de către o trupă germană este un fapt notabil. Foto NF3:copy of 122, copy of 1241.32. M. Timişoara 1789 premiera mondială a operei Medeea şi Jason de Peter Winter. În toamna anului 1789, trupa condusă de Johann Christian Kunz prezintă aici opera acestui tânăr compozitor, aflat în plină afirmare. Este o operă în

10

premierî mondială în adevăratul sens al cuvântului . Dar şi prima operă consemnată în istoria mişcării muzicale timişorene. Foto NF3: 954.33. R 1791 Timişoara. Premiera operei bufe Răpirea din Serai a compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Premiera mondială a avut loc la Viena pe 16.06.1782 şi s-a bucurat de numeroase elogii, inclusiv ale împăratului Josif al II-lea. Premiera timişoreană se datorează trupei Kunz, cea care cu 21 de solişti a reuşit să aducă pe scena teatrului de aici această operă tipic germană cu texte vorbite şi inserţii muzicale. Foto NF3: familia Mozart 1790, mt.243.34. R. 1796 Timişoara premiera operei Flautul fermecat de W.A.Mozart. Premiera absolută la Burgtheater Viena pe 30.03.1791. Compania Rünner deschide stagiunea de toamnă la Timişoara cu această operă. Au fost construite maşinării speciale pentru a asigura calitatea spectacolului, care mai apoi au fost transportate şi la Sibiu. Preţurile de intrare au fost majorate – cel mai ieftin loc la stal era de 20 creiţari - dar spectaclele s-au jucat cu casa ănchisă, semn că publicul ştia deja calitatea ioperei.Foto NF3: Mozart 1780, Zauberflotte.35. R 1799 Timişoara :premiera operei Neguţătorul din Veneţia de Antonio Salieri. Pe 18 aprilie apare un pliant din tipografia lui Jonas care anunţă premiera acestei opere în sediul teatrului, prezentată de trupa Rünner. Este o operă comică în 3 acte tradusă din italiană şi cântată în germană. Foto NF3 : Antonio salieri, 34.1 jpg.Secolul al XIX-lea.36 R. Carl Brocky/ Carlo Brocchi/ Pe 22 mai 1807 se naşte la Timişoara pe strada Eugeniu de Savoya, cel ce avea să devină pictorul curţii regale britanice şi al reginei Victoria. După studii locale şi vieneze, Brocky se stabileşte la Paris,apoi în Marea Britanie.Studii şi călătorii prin Europa îl ajută să devină portretist de renume mondial. În anul 1854 a fost primul străin primit în Royal Academy. Se stinge pe 8 iulie 1855 la Londra.Foto NF3:710,709,37. R. Simfonia a VI-a. Pe 23 martie 1811 în sala teatrului se cântă pentru prima dată în concert Simfonia nr.6, în Fa major, Opus 68, Pastorala, de Ludwig van Beethoven. Compozitorul redă în cele cinci părţi trăirile sale în mijlocul naturii şi apreciază faptul că lucrarea redă mai bine sentimentele decât o pictură în ulei. Premiera a avut loc la Viena pe 22 decembrie 1808.Foto NF3: Beethoven 1803,copy of 036,Ninth Simphony original.38.R. Timişoara 18 iunie 1811 : se prezintă opera Fidelio de Ludwig van Beethoven. Permiera operei în 3 acte are loc la Viena în anul 1805 şi este dirijată de compozitor. Revizuită de prietenul său von Breuning,este prezentată în 1806 în faţa curţii imperiale vieneze. Premiera timişoreană este identică acesteia.Opera va fi revizuită în anul 1814 şi va avea doar două acte. Este singura operă din creaţia acestui titan al muzicii unversale.Foto:NF3:491 Beethoven, beethoven uvertura Fidelio.39. R 1814 Dimitrie Ţichindeal, Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături. Acum întăia oară culese şi într-acest chip pe limba românească întocmite...Buda,1814.Cu cele 160 de fabule Ţichindeal este primul fabulist român. Este ultima dintre cele şapte lucrări care îi marchează intensa activitate pedagogică politică şi literară:Sfaturile înţelegerii celei sănătoae în 1803, Adunarea de lucruri moraliceşti , Epitomul, Scurte întrebări şi răspunsuri – toate în 1808, Îndreptări moraliceşti tinerilor foarte folositoare în 1813.Foto NF3: 461, Becicherecu Mic Monumenmt D. Ţ.

11

40. M. Faust de Josef Strauss.Premiera mondială a operei Fausts Leben und Thaten/ Viaţa şi faptele lui Faust/ de Josef Strauss( 1783-1866), fără nici o legătură cu celebra familie Strauss. Venit în 1813 la Timişoara ca director muzical, compune şi prezintă ca dirijor prima operă din istoria muzicii care îl are ca subiect pe Faust. legendarul savant al evului mediu. Foto NF 3: mt 493,copy of 205.41.EC. Biblioteca Jlapka.Pe 15 mai 1815. se deschide prima bibliotecă publică de împrumut cu sală de lectură din Imperiul Austriac. Josef Klapka /1796-1863/ tipograf, ziarist, librar, deschide această bibliotecă cu 4000 volume, cu lucrări în germană, franceză, latină, maghiară, etc, din import sau din producţia proprie. Trei generaţii : Karl, Josef şi Georg/Győrgy au marcat momente importante în istoria oraşului.Foto : NF3. 1120,075.42.. EC Primul vaccin antivariolic. Medicul oraşului Sebastian Fisch certifică faptul că negustorul Simon Klein şi fiul său Leopold, în vârstă de şase luni, şi-au făcut – pe 9 şi 25 martie 1819- vaccinul antivarolic. Primul vaccin a fost administrat la 14 mai 1796 de către mediul britanic Edward Jenner.Locuitorii Banatului se vaccinau în mod tradiţional, după mărturiile cronicarilor şi istoricilor.încă din secolul anterior. Foto NF3:IMG 021, 403.43. M. Prima geometrie neeuclidiană. Pe 3 noiembrie 1823 tânărul inginer militar austriac Bolyai János îi scrie tatălui său că din nimic a descoperit o nouă lume. In acelaşi timp, dar independent de Gauss şi Lobacevski, Bolyai a descoperit prima geometrie neeuclidiană, teoria spaţiilor neeculidiene hiperbolice. Aceasta a constituit un moment decisiv în evoluţia ştiinţei, impunând o schimbare a modului de gândire în toate ştiinţele. În cei 3 ani ai săi la Timişoara Bolyai a elaborat şi o schiţă sistematică a acestei noi geometrii, intitulată Scientia Spatii / Teoria spaţiilor/.ce apare în anul 1831.Foto NF3:em 382, Bolyai geometrie, Bolyai 1823.44. R. Prima şcoală românească de fete. 1825. În cartierul Fabric se deschide prima şcoală românească de fete. Învăţătoare a fost o fiică a cartierului Emilia Lungu, căsătorită Puhallo. Tot ea va fi şi învăţătoarea şcolii de fete din Izvin. Preocuparea pentru instruirea tinerelor va deveni în Banat o modă, dar şi o necesitate. Foto NF# :175, F Brc şi tunr pompieri.45. R Canalizarea oraşului . Şanţul sanitar 1827. La iniţiativa comandantului cetăţii se formează o comisie mixtă care propune dirijarea apelor din canalul de alimentareîntr-un braţ mort al Begăi, canal care să aibe ol ungime de 4 km şi o pantă de scrugere de 0,755/00. Valoarea lucrărilor a fost suportată în comun de primărie şi autorităţile militare.Peste ani canalul sanitar a fost acoperit şi de-a lungul său au apărut noi cartiere. . Foto NF3:timişoara, varosi polgari.46.R Vampirul de Heinrich Marschner(1795-1761). Miercuri 23 noiembrie 1828 are loc în sala teatrului orăşenesc premiera acestei opere a compozitorului german de expresie romantică, compusă în acelaşi an. Subiectul prefigurează parcă mitul lui Dracula, dar se inspiră din vechi legende europene. Foto NF3:vampirul,Heinroch marschenr, de scanat afis Vampirul.47. M. Fuga regelui Bela, operă de Jozsef Ruztska, Timişoara, toamna 1828. Turneu al unei trupe maghiare din Cluj care prezintă în premieră absolută această lucrare, prima operă maghiară ce are ca subiect istoria acestui popor. Cronicarul timişorean laudă atât calităţile interpreţilor cât şi buna primire din partea publicului. Foto NF3:T.Radu Olteanu,copy of 205.

12

48. R . Antropologia, Buda, 1830. Pavel Vasici /1806-1881/. Medicul timişorean a tradus în anul 1830 Antropologia în limba română, oferind medicinei româneşti primul manual de fiziologie umană Foto NF3:172, 37 fejervary foto p.3.Antropologia.49.R.Dietetica, Buda, 1831, Pavel Vasici a tradus şi publicat în limba română primul manual de alimentaţie umană. Popularizator al ştiinţelor medicale, Vasici este adeptul medicinei preventive şi demonstrează rolul factorilor naturali, al aliomentaţiei chibzuite şi al practicării gimnasticii. Foto 172, 37 fejervary Dietetica p. de titlu.50.R. Opera Anna Bolena.La 11 februarie 1842 are loc pemiera operei Anna Bolena de Gaetano Donizetti, compozitor romantic italian.Premiera absolută are loc pe 26.12.1830 la Milano. Trupa este apreciată de ziarele timişorene ca având o orchestraţie colorată, iar dintre solişti este apreciată vocea tenorului Heim.A fost singurul spectacol jucat la Timişoara în acel sezon. Foto NF3: AnneBoleyn,Donizetti.51. R. Pavel Vasici, Macrobiotica, Braşov, 1844, traducere după Hufeland. Makro-biotik, tipărită la 1798. Din cuprins: Necumpătarea la mâncări şi băuturi. Măiestriarafinată de a găti bucatele. Băuturile spirtoase. Manual medical şi carte de bucate cu recomandări despre felul sănătos de a găti şi mânca. Foto NF3:172, 1122.52.M. Cabana din Alpi. La 5 februarie 1845 are loc premiera absolută a operei Cabana din Alpi / Alpenhuten/ a compozitorului timişorean Franz Limmer (1808 – 1857 ).Libretul de Alexander Schmidt, directorul tearului timişorean. Limmer era dirijorul acestui teatru şi şi-a dirijat premiera operei sale.Scenografia are parte de decoruri şi costume fabuloase. Lucrarea se cântă de mai multe ori, publicul fiind atras de montarea fabuloasă şi de calităţile vocale ale interpreţilor. Foto NF3: lecţie de pian mf 273, temesrajz 6477..53. R. Pavel Vasici, Ruja- nuvelă bănăţeană, 1845. Ruja este precursoarea nuvelei populare în literatura română. Vasici este şi cel mai mai important prozator al Banatului şi Transilvaniei până la 1842, remarcându-se în domenii ca poemul în proză, schiţa şi povestirea. Foto NF3_172,em 573.54. R. Fabrica de Ţigarete.. Între anii 1846- şi 1848 se construieşte noua Fabrică de Ţigarete, care va fi cea mai mare din România şi a doua ca mărime din regatul maghiar. Cultivarea intensivă a tutunului în Banat şi cererea mare de ţigări de foi, tutun de şi de mestecat, ţigarete,conduce la dezvoltarea producţiei manufacturate. Aşezată în cartierul Josefin pe malul râului Bega, fabrica va fi recunoscută timp de 150 de ani drept cea mai mare şi cu produse de înaltă calitate. Foto NF3: 172, J.Podul vechi Bem.55.R. Franz Liszt. 1-18 nov.1846. Primul oraş din România în care a concertat Franz Liszt care a avut o primire fastuoasă, săli pline şi concerte apreciate. Primul concert pe 2.11.în Palatul baroc,al doilea pe 2.11. la teatru şi ultimul pe 17.11.tot la teatru. Publicul şi presa sunt la unison : Liszt este extraordinar.La plecare i se organizează o retragere cu torţe. Foto: NF3: mt 281, em 562...56. R.Anestezie cu eter.Spitalul militar 5 februarie 1847: prima operaţie cu anestezie cu eter. Medicii militari timişoreni dr. M.Musil şi dr. J.Siehs, îl operească pe soldatul Nicolae Munteanu, aplicându-i anestezia cu eter la doar 112 zile de la descoperirea acesteia. Foto NF3:IMAG 0211 şi spitalul militar de scanat-57. R. Opera Ernani. 1848. In primele luni are loc aici premiera operei Ernani a compozitorului Giuseppe Verdi. Orchestra este dirijată de Franz Limmer iar

13

soliştii rolurilor principale – Szabadtzky, Stoll , Ruy, se bucură de o caldă primire din partea publicului timişorean care umple sala teatrului local. Foto NF3: G.Verdi,339.58. R. Prima Cameră de Comerţ şi Industrie.Pe 30.03.1850 se publică decretul de înfiinţare a acestor instituţii. La Timişoara se formează Camera de Comerţ a Voivodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişan, prima de acest fel din Româ-nia, ce cuprindea teritoriul Banatului istoric şi al Vojvodinei.Primul preşedinte a fost Ludwig von Bersuder,iar secretar a fost viitorul istoric, Pesty Frigyes.În timp teritoriul camerei a suferit modificări, dar fără a i se micşora importanţa.Foto NF3:200,201,202.59. R. Juzna Pcela. Primul ziar în limba sârbă din România. La 3 11.1851 îşi începea apariţia bisăptămânalul Juzna Pcela / Albina Sudului/ sub redacţia fraţilor Milorad şi Danilo Medakovic, ce aducea informaţii despre lumea sârbă atât din Voivodina cât şi din alte spaţii locuite de aceştia. Între 1.01. şi 19.04.1852 ziarul are şi un supliment/ au apărut 15 numere/ Knizevnog dodatka Juzne Pcele ,care aduce poezie, proză şi alte nformaţii culturale. Urmaşul său va fi Narodni Glasnik /Glasul poporului,ce va apărea până în anul 1880. Foto NF3:x 122 şi 2 foi titlu de scanat.60. R. Opera Macbeth. Pe 6 martie 1851 are loc premiera operei Macbeth de Giseppe Verdi. Premiera absolută a avut loc pe 14.04.1847. Cea de-a cincea operă a lui Verdi este şi prima care abordează repretoriul teatral Shakspearean. Compozitorul introduce drama în cadrul unei lucrări de operă. Foto NF3 : Verdi 1896, macbeth, 1850.61.R. Hunyádi László 1851. Premiera operei Hunyádi Lászlő a compozitorului maghiar Erkel Ferenc / 1810 – 1893 /.Lansată în ianuarie 1844 la Pesta, opera îl are ca erou pe Ladislau, fiul cel mare al lui Ioan de Hunedoara, cel care va avea o soartă tragică, arestat şi executat cu rea voinţă de rege.Dragostea dintre Ladislau şi Maria este subiectul acestei opere romantice. Foto NF3: Erkel ferenc, DSC 01612.62. R. Cumanii. Pe 16 iunie 1852, în prezenţa împăratului Franz Josef I, are loc premiera operei Cumanii de Győrgy Császár.Încântat de operă împăratul dispune ca lucrarea să se cânte şi la Buda.Subiectul este luat din istoria poporului maghiar ,dar muzica seamănă cu cea a lui Donizetti, susţine cronicarul timişorean. Foto NF3 mt.322 mt 4612, copy of 205.63.R. Opera Rigoletto. În ianuarie 1853, în timpul stagiunii de iarnă, trupa Strumpfer prezintă premiera lucrării lui Giuseppe Verdi, care a avut prima reprezentaţie absolută pe 11.03.1851 la Veneţia. Lucrarea nu este primită cu prea multă căldură de public, dar este reluată. Premiera timişoreană se produce cu 2 luni înaintea celei londoneze şi cu 2 ani înaintea celei New_Yorkeze. Foto NF3:Verdi Giuseppe, Jan Peerce Rigoletto.64. R.Prima monografie.1853. Prima monografie de localitate din România. Johann Nepomuk Preyer a tipărit în editura timişoreană Beichel, în limba germană, Monografia oraşului liber regal Timişoara/ Monographie der königliche Freistadt Temesvar/. Preyer a fost primar al oraşului de la 1844 la 1858 şi este coniderat creatorul oraşului modern Timişoara. Informaţiile cărţii sale au stat la baza monografiilor ulterioare datorită bogăţiei, varietăţii şi clarităţii lor. Foto NF3:1208,1185,str.Pacha.

14

65.R. Opera Bărbierul din Sevilla. În anul 1854 are loc prima reprezentaţie cu Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, operă în două acte, libretul de C. Sterbini dupoă piesa lui Beumarchais. Prima reprezentaţie la 20.02.1816 la Roma. Aria lui Figaro străbate secolele.Foto NF3: G.Rossini, Barb.din S. T.Bărbat; Barb.din.S.T.Femeie;Barb.din.S.T.arlechin.66.R. Telegraful. La 24 aprilie 1854 se inaugurează linia de telegraf Viena-Timişoara -Sibiu. Prin intermediul acesteia Timişoara comunică cu întreaga Europă.Telegraful Morse din 1836 folosea un cod din linii şi puncte pt. fiecare literă, pe care emitentul îl transmitea iar receptoptantul îl transcria.Folosirea teleimprimatorului a uşurat comunicarea prin transcrierea alfabetului Morse pe banda de hârtie. Foto NF3: Morse, Morse invention, Morse key.67.EC. Opera Trubadurul. La 9 februarie 1855 are loc premiera operei Trubadurul de Giuseppe Verdi Aceasta este şi o premieră în oraşele de provincie din imperiul austriac. Premiera absolută a av ut loc la Roma în 1853, iar la Pesta în 1854. Reprezentaţia timişoreană a început seara la orele 21, cu sala aproape goală.A avut însă parte de o critică extrem de favorabilă.Foto NF3: G.Verdi,1879,Timişoara harta 1850.68.R. Omnibusul. În luna august 1856 omnibusul cu cai îşi începe activitatea între Cetate şi cartiere Distanţa de 949 m dintre fortificaţie şi restul cartierelor, dar şi porţile cu regim special de închidere, au frânat multă vreme deschiderea unor linii de comunicaţie. Omnibusul cu cai a fost primul mijloc de transport public timişorean ce facilita deplasarea cetăţenilor dintr-o parte în alta a oraşului. Foto NF3:obeissante omnibus; omnibus cu cai 1856. 59.69. SEE. Iluminatul public cu gaz. 1 11.1857. In anul 1855 primăria începe lucrările la uzina de gaz. Pe 1 noiembrie 1857 uzina şi reţeaua de distribuţie a gazului aerian îşi încep activitatea. Reţeaua iniţială avea 200 de lămpi în Cetate, iar din anul 1860 se extinde şi pe străzile principale din Fabric şi Josefin.Va mai fi folosit şi la iluminatul unor clădiri publice şi particulare până spre mijlocul veacului al XX-lea.Foto 009, 116.70. R. Poligon de tir. 1858. Primul poligon de tir din ţară îşi începe activitatea în vecinătatea cartierului Josefin-în actualul perimetru al stadionului CFR. Numărul mare al militarilor şi cetăţenilor posesori de arme şi dorinţa de a se întrece în com-petiţii oficiale conduce la apariţia acestui poligon. În anul 1868 se deschide primul poligon modern Tirul general, iar în anul 1875 se înfiinţează Asociaţia de tir sportiv..Foto NF3: 001, 1122.71.R. Peregrin, Treufest.1863. Sub pseudonimul Peregrin apare lucrarea Treufest. Banater Liedeerbuch, o culegere de cântece populare şi de societate germane, maghiare, romane, sârbe, croate, slovace şi cehe. Lucrarea are 216 p, şi a fost tipărită de editura Förk, ce funcţiona în incinta Liceului piarist. Autorul publică doar textele întrucât locuitorii cunoşteau cu toţii melodiile, iar la petrecerile multietnice aveau nevoie doar de texte.Remarcă modul exemplar în care etniile de aici trăiesc împreună în armonie. Foto NF3:to 6734, en 644.72. R. Societatea de luntrişoare Regatta 1864, a fost înfiinţată de un grup de studenţi reveniţi de la studii, pentru plăcerea lor. Această asociaţie reunea porprietarii de mici ambarcaţiuni care făceau excursii de plăcere de-a lungul

15

canalului, sau se întreceau în competiţii sportive urbane, dotate cu premii.Foto NF3:T club Regatta, luntrişoare.73.E.C. Opera Traviata. Pe 26.11.1864 are loc premiera operei Traviatta de Giuseppe Verdi – la zece ani de la premiera absolută. Aceasta este prima într-un oraş de privincie din monarhie. Spectacolul a plăcut mult publicului timişorean , deja pregătit de operele anterioare ale lui Verdi, aşa încât s-a jucat de nenumărate ori şi acum şi în stagiunile următoare. Foto NF3:G verdi,137.74. R. Opera Tanhäuser. La 13 ianuarie 1866 are loc premiera operei Tanhäuser de Richard Wagner.Este prima reprezentaţie pe teritoriul României, dar şi prima într-un oraş de provincie din zona dunăreană. Prima reprezentaţie a avut loc în anul 1845, la Budapesta se prezentase în anul 1862. Trupa germană a lui Eduard Reimann compusă din 101 persoane: 24 orchestră, 48 solişti vocali, corişti, tehnic,adtiv,este mărită cu cei mai buni muzicieni locali şi corişti. Cronicile sunt extrem de laudative. Foto mNF3: Richard Wagner, 1062, R.Wagner, Tanhauser.75.R. Max Herz /Miksa Bey/. Născut în jud.Arad, studii la Timişoara, inginer, arhitect. Membru al Comitetului de conservare a monumentelor culturi arabe din Cairo.Organizator al pavilionului Egiptului la Expo universală Chicago 1893, arhitect şef al restaurărilor egiptene, membru al Societăţii de istorie şi arheologie din Timişoara căruia îi aduce şi trimite o colecţie de antichităţi egiptene. Din 1914 paşă. Foto : NF3: Herz Egitpt, copy of 243.76. SEE. Opera Africana. La 1 decembrie 1866 are loc premiera operei Africana de Mayerbeer, la 1 an de la cea mondială- Paris 1865- şi concomitent cu cele din Londra,Genova, Florenţa, Viena şi Budapesta. Montarea este mult mai pretenţioasă aşa încât trupa Reimann creează costume după moda pariziană. Succesul de cassă al operei este remarcabil. Foto NF3:Giacomo Meyerbeer, Spectacol opera.77. M.Editorul lui Stendhal. 1868. Se naşte la Timişoara Mircea Golfineanu / Jean de Mitty/ primul editor al lui Stendhal. Plecat la Paris pt. studii de medicină el descoperă manuscrisele autorului francez, pe care le publică sun titlul Stendhal inedit. Între acestea şi romanul postum Lucien Leuwen. Foto NF3: Stendhal, ny061.78. R. Aosciaţie muncitortească. La 11 octombrie 1868 se constituie Asociaţia generală a muncitorilor din Timişoara – prima astfel de asociaţie din România, după modelul german al lui Lassalle. Preşedinte a fost ales Carol Farcaş/ Farkas/ iar secretar Gheorghe Ungureanu. Au intrat 300 de muncitori de diverse naţionalităţi, iar materialele erau editate în limbile germană, maghiară, română şi sârbă. Se formează o filială şi la Reşita. Foto NF3:184.185,186.79. R. Primul partid politic român.Pe 7 februarie 1869 în cartierul Fabric începe onferinţa naţională a românilor din Ungaria. Se formează primul partid politic de pe territoriul României Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria.Preşedinte este ales Alexandru Mocioni.Acest partid adoptă activismul, ca metodă de luptă pentru recunoaşterea identităţii naţionale a românilor. Foto NF3:1161, IMG 0135-.80. R.Primul fanzin. iulie 1869. Primul fanzin de pe teritoriul României. Ziarul Temeswarer Zeitung publică în nr.162,164,165,169,180 prima scriere Science Fiction, sub titlul Timişoara în anul 2069. Autorul – rămas necunoscut – îşi imaginează –într-o zi toridă de vară –cum va arăta oraşul peste două secole,cu diverse utilităţi care la vremea sa erau doar vise. Foto NF3: T 1869 fanzin, C.str Lonovics 1910.

16

81. R. Fabrica de spirt. 1869. Se deschide prima fabrică de spirt de pe teritoriul României. Producţia agricolă remarcabilă a Banatului era, parte exportată,parte prelucrată de industria uşoară. Această fabrică este prima care foloseşte mijloacele moderne ale timpului pentru producerea alcoolului şi a derivatelor sale, pentru consum intern şi pentru export. Foto NF3: 206, 219.82. R. Transport fluvial. În iulie 1869 se inaugurează transportul fluvial regulat de marfă şi pasageri,Timişoara fiind astfel primul oraş al României cu un asemenea trafic. Canalul Bega a fost folosit pentru transport încă din anul 1732 dar acum există curse fluviale cu orar permanent, atât pentru marfă cât şi pentru pasageri – fie pentru cei ce vin spre Banat, fie pentru locuitorii aşezărilor de lângă râu- Foto : NF3: 072, T bega 1896, temesvar vapor 1896.83. SEE. Tramvaiul cu cai. Timişoara iulie 1869. La 8 iulie 1869 se deschide circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai. Ea avea traseul din Piaţa Sf. Gheorghe până în cartierul Fabric. A doua linie pornea din Piaţa Sf. Gheorghe, ocolea Cetatea, intra în Josefin şi ajungea la Gara de Nord. Tramvaiul timişorean era singurul la est de Budapesta, deci şi primul din Europa Sud-estică. Foto NF3:piaţa Sf.Gheorghe tramvai cu cai, 35, scanează cartea poştală color.84. R. 1876 Higiena şi Şcoala. Medicul Pavel Vasici începe editarea primei reviste de igienă şi sănătate publică din România. Cunoscut pentru preocupările sale în varii domenii ale medicinei, Pavel Vasici încearcă să introducă principiile igienei personale în şcoală şi, prin intermediul acesteia, în familie. Preocuparea sa i-a adus recunoaşterea pe multiple planuri, inclusiv prin alegerea ca membru al Academiei Române. Foto NF3: P.Ungureanu,T 1849.85.R. 1879.Ignatz Leyritz întreţine corespondenţă cu T.A.Edison şi obţine licenţa pentru instalarea primei centrale telefonice urbane la Timişoara. Reţeaua avea iniţial 52 abonaţi, numărul acestora crescând de la an la an. Din 1881 Timişoara este legată telefonic cu centrul Europei prin Budapesta şi Viena,Foto NF3:1896 telephone, 169 jpg, castel desen.86. M. Reginele în Israel. La 15 aprilie 1882 W.F.Speer, cu ocazia a 25 de activitate dirijorală, dedică Societăţii Filarmonice din Timişoara premiera absolută a amplei sale lucrări : Die Königin in Israel.Oratoriu biblic în două părţi, pentru solişti, cor şi orchestră, compus şi dedicat prezidiului Societăţii Filarmonice din Timişoara. Lucrarea a fost prezentată în sale Reduta. Foto NF3: Die Konigin in Israel şi-sau de scanat F. Metz, Soc.Filarmonică din Timişoara p.35.87. R. Prima fabrică Timişoreană de chibrituri , Unsoare de Căruţă şi Tehnică Chimică a fost fondată de Karl Steiner junior în anul 1883. Ea avea 56 tipuri de maşini şi lucra cu 300 de muncitori. Producţia zilnică a ajuns la 40.000.000 beţe de chibrit, 150.000 cutii de chibrite 50.000 ambalaje de hârtie. Sub emblema EMKE au fost comercializate cele mai apreciate chibrite. Producţia era livrată în monarhie, în alte ţări europene dar şi în Asia. Foto NF3. Temesvar 54nf gyar, 146 jpg, F.de chibrituri.88. E. Iluminat electric stradal. La 12 noiembrie 1884 Timişoara este primul oraş de pe continentul european care are o reţea publică de iluminat stradal. Existau iniţial 300, apoi 731, lămpi electrice cu incandescenţă şi 10 lămpi cu arc. Cartierul Cetate integral şi apoi străzile principale din cartierele Fabric şi Josefin au fost

17

iluminate electric. Berlinul a avut la început doar două străzi iluminate cu curent electric. Foto NF3: lampă 1884, 335, 470, 154, 469. 89. R. Institutul surdo-muţilor. La 1 octombrie 1885 se deschid cursurile Şcolii particulare Karl Schäffer pentru surdo-muţi, cu 12 elevi între 6 -13 ani. Şcoala funcţiona în localul şcolii din Josefin str. Văcărescu, între orele 16-20. Mai târziu se înfiinţează Şcoala profesională de surdo.-muţi. Din anul 1897 Institutul s-a mutat în localul actual de pe str. Gh.Doja. Foto NF3:223, copy of 023..90. R. Salvarea. La 2 decembrie 1886 se înfiinţează Staţia voluntară de salvare -prima din regatul ungar. Sediul iniţial a fost în Fabric, apoi în Cetate pe str. E.Grigorescu, iar remiza cu trăsuri şi bărci de lângă actuala Grădină botanică avea telefon. Primul preşedinte a fost Georg Neumann. În ciuda greutăţilor entuziasmul timişorenilor a biruit. Foto NF3: 1026, castel.91. M. Valurile Dunării. 1889.Cel mai cunoscut şi intrepretat vals din lume -Valurile Dunării - a fost compus de timişoreanul Ioan (Jovan, Ion, Ivan, Iosif) Ivanovici . Născut în anul 1845 tânărul îşi dedică viaţa muzicii militare. Clarinetist, dirijor şi compozitor, el a compus 350 de piese / valsuri, cadriluri, polci şi marşuri. În anul 1900 a devenit inspector general al muzicilor militare din România. Prima audiţie a Valurilor Dunării a avut loc la Paris cu prilejul Expoziţiei Universale şi de atunci se bucură de un succes strălucit. Foto : Iosif Ivanovici, Donauwellen.92. EC. Expoziţia agro-industrială. Desfăşurată între 19 iulie 3 octombrie 1891: Expoziţia agro-industrială a Banatului a fost vizitată şi apreciată de împăratul Franz Josef I ca fiind cea mai semnficativă din Europa centrală. Au participat peste 3.000 expozanţi în pavilioane construite special, pe un teren din zona parcului din Fabric. Spaţiul a fost amenajat horticol de celebrul Wilhelm Mühle. Zeci de mii de vizitatori localnici, dar şi din diferite ţări, au apreciat calitatea organizării şi a produselor expuse.Foto NF3: T 1891 pavilion STEG,T.1891 Iparcsarnok, 93. R. Esperanto. 1891. Primii adepţi ai limbii Esperanto editează broşura Cheia limbii esperanto şi se întâlnesc în Parcul Central, unde organizează concursuri sportive, muzicale şi de frumuseţe, la care participă inclusiv conducerea primăriei. Lejzer Ludwik Zamenmhof – părintele acestei limbi universale – publică în anul 1887 lucrarea Limbă internaţională. Prefaţă şi manual complet-.La Timişoara a apărut şi o revistă în limba esperanto. Foto NF3: Timişoara harta 1983,Prima carte esperanto.94. EC. R. Societatea lăptarilor. La 8 septembrie 1891 se înfiinţează Societatea naţională a lăptarilor din regatul maghiar. Profitând de expoziţia deschisă la Timişoara, producătorii de lapte din Timmişoara şi Banat,decid înfiinţarea primei asemenea asociaţii profesionale. Scopul era o mai buna desfacere a produselor lactate şi servirea promtă a beneficiarilor. Şedinţa de constituire s-a ţinut în sala mică a primăriei. Foto scanează 2 imagini OSZUB.95. Drogheria Krayer. 1892 Ia fiinţă prima drogherie de provincie din regatul ungar. Josef Krayer şi fiul, devenită apoi Gea-Krayer, Mari Drogherii Unite şi Industrie Farmaceutică. Cu sediul în centrul oraşului şi cu magazine în cartiere, drogheria Krayer a fost una dintre marile producătoare şi distribuitoare de medicamente ale unor mari firme europene. Foto NF3 : 144 detaliu, 761 sau 1027..

18

96. R. Stradă asfaltată.1895. Prima stradă asfaltată a fost Bd. Carol I, între str. Dragalina şi Văcărescu, continuată până la str.I.Maniu. Condiţii tehnice : fundaţie de beton de 15 cm şi macadam asfaltat de 6 cm grosime la preţul de 14 coroane mp şi o garanţie de 25 ani. Foto NF3: Asphalt base, Maccadam.97. R. Concert la distanţă.1895. Arpad Leyritz organizează cu ajutorul Poştei un concert la distanţă – în genul multiplex de azi – transmisia făcându-se pe fir telefonic. Publicul dintr-o sală ascultă la megafon solişti vocali,coruri, orchestre care cântă în faţa unui microfon la Arad, Subotica, Budapesta sau la periferiile Timişoarei. Foto NF3:1034,Timişoara harta evoluţiei.98.R. Proiecţii cinematografice. 1 ianuarie 1897. Primele proiecţii cinematografice au loc în sala Redouta – sala teatrelor german şi maghiar de azi- şi în Curtea fabricii /de bere/ din Fabric. Bucurându-se de un mare succes, proiecţiile vor fi reluate anii următori. Primul cinematograf timişorean s-a construit în anul 1907 – aprox.pe locul sălii Capitol. Foto NF3: mt 473, mt 483.99. R. Meci de fotbal. Pe 25 iunie 1899 la Timişoara se desfăşoară primul meci de fotbal de pe teritoriul României, între elevii claselor a VI-a şi a VII-a a Liceului Piarist, sub conducerea profesorului Karl Müller. Intrarea s-a făcut pe bază de bilete,iar cele două echipe cu câte 11 jucători au fost aplaudate de public. Informaţia apare pe 26 iunie în Délmagyarországi Kőzlőny, publicaţie timişoreană. Foto NF 3:Greek gotbal player, Maabklody, Enbgland scotland 1872.100. R. Tramvai electric. 1899. La 27 iulie se deschide prima linie de tramvai electric pe o linie nouă în lungime de 6,636 m de la Prinţul Turcesc din Fabric până la Gara de Nord. In timp liniile s-au dublat, triplat, iar acest tamvai a înlocuit vechiul tramvai tras de cai. Foto NF3:T 1900 tramvai electric,1039, 36 jpg.

19

INDEXEvul Mediu 1. 1154 R.Serif al Idrisi TNSBR = Timişoara2. 1349 R. Portulanul lui Angelino Dulcerto3. 1365 EC. Stema Timişoarei4. 1404-1426 E. Umanismul şi renaşterea la Timişoara5. 1/3 XV E. Afirmarea latinităţii limbii si poporului roman6. sf. XV R. Pelbart de Timişoara -autor de incunabule7. XV- XVI R. Primul urn al apei8. XV-XVIII E.Timişoara cheia Dunării şi Europei9. XVII. R.cronicarul El Hac Ibrahim Naimeddin Temesvarî10. XVII R. Singura poetă otomană 11. XVII R. Poetul otoman timişorean Ghazi HasanSecolul al XVIII lea

12.1718 R. Fabrica de bere13.1718 R. Cele două primării14.1719-1729 E. Cazarma Transilvaniei15.1723-1765 EC. Cetatea între primele 4 ale imperiului habsburgic16.1728 EC. R. Canalul Bega – singurul canal navihabil17.1732 R. Pompa hidraulică18.1732 R. Transport fluvial19.1745 EC. R Spitalul municipal20.1753 R. Prima stagiune teatrală21.1754 R. Missa lui J.M. Haydn22.1760 EC.R. Iluminatul stradal23.1765 R. Prima carte scrisă aici şi tipărită la Iaşi24.1769 R.C.A.Steinlein desenează planurle uzinelor Reşiţa25.1769-1770 M. Primul robot de jucat şah26.1771 Ec.R. primul ziar Temeswarer Nachrichten27.1771 R. Premiera unei opere italiene28.1774 R. Maşina hidraulică29.1775 R. Prima şcoală normală30.1782 EC.R Cina cea de taină unicat

20

31.1786 R.Balet Horia, Cloşca şi Crişan32.1789 R.Opera Medeea şi Jason33.1791 R.Mozart, Răpirea din serai34.1795 R. Mozart, Flautul fermecat35.1799 R. Premiera operei Neguţătorul din Veneţia

Secolul al XIX-lea36.1807 M. Carl Brocky pictorul reginei Victoria37.1811 R. Simfonia a VI-a de Ludwig.van Beethoven38.1811 R. Permiera operei Fidelio39.1814 R. Fabule, D. Ţichindeal40. 1814 M. Josef Strauss, Faust41.1815 EC. Biblioteca Klapka42.1819 EC. Vaccinul antivariolic43.1823M. János Bolyai şi geometria neeuclidiană44.1825 R. Şcoala de fete din Fabric45. 1827 R. Canalizarea oraşului46. 1828 R. Premiera opereiVampirul47. 1828 E. Fuga regelui Bela – prima operă maghiară48.1830 R. Pavel Vasici, Antropologia- primul manual medical49.1831 R. Pavel Vasici, Dietetica – primul manual de dietetică50.1841 R. Premiere operei Anna Bolena de G. Donizetti51.1844 R. Pavel Vasici, Macrobiotica- primul manual52.1844 M. Premiera operei Alpenhuten de Franz Limmer 53.1845 R. Pavel Vasici, Ruja – prima nuvelă54.1846 R. Fabrica de ţigarete-cea mai mare55.1846 R. Primul concert Franz Liszt56.1847 R. Prima operaţie cu anestezie cu eter57.1848 R. Premiera operei Ernani de G. Verdi58.1850 R. Prima cameră de Comerţ şi Industie 59.1851 E.R. Primul ziar sârbesc -Juzna Pcela60.1851 R. Premiera operei Macbeth de G. Verdi61.1852 EC. Premiera operei Hunyadi László de F. Erkel62.1852 EC. Premiera operaei Cumanii de G. Csaszar63.1853 R. Premiera perei Rigoletto de G. Verdi64.1853 R. J.N. Preyer prima monografie de localitate65.1854 R.Premiera operei Bărbierul din Sevilla de G. Rosini66.1854 R. Prima reţea telegafică67.1855 R. Premiera operei Trubadurul, G. Verdi68.1856 R. Primul Omnibus

21

69.1857 R. Primul Iluminat stradal cu gaz70.1858 R. Primul poligon de tir71.1863 M. Prima carte cu text in cinci limbi -Peregrin, Treufest72.1864 R. Prima Societate de luntrişoare73.1864 R. Premiera operei Traviata de G.Verdi74.1866 R. Premiera operei Tanhäuser de R. Wagner75.1866 R. Max Herz/ Miksa bey76.1868 R. Prima Asociaţie generală a muncitorilor77. 1866 R. Premiera perei Africana de G. Meyerbeer78.1868 M. Prmul editor al lui Sendhal -Golfineanu 79. 1869 R.Constituirea primului partid politic român80.1869 R. Primul fanzin81.1869 R. Prima Fabrica de spirt82.1869 R. Bega transport fluvial regulat83.1869 R. Tramvaiul cu cai84.1876 R. Prima revistă de igienă : Higiena şi Şcoala85.1879 R. Telefonul 86.1882 R. Premiera operei lui W.Speer, Regina in Israel87.1883 R. Fabrica de chibrituri88.1884 E. Iluminatul electric stradal89.1885 R. Institutul surdo-muţilor90.1886 R.Salvarea91.1889 M. I. Ivanovici, Valurile Dunării92.1891 EC. Expoziţia agro-industrială93.1891 R. Mişcarea Esperanto94.1891 EC. Societatea naţională a lăptarilor95.1895 EC. Prima drogherie de provincie96.1895 R. Prima stradă asfaltată97.1897 M. A.Leyritz, Concert la distanţă

98. 1897 R. Primele proiecţii cinematografice99.1899 R. Primul meci de fotbal100.1899 R.Tramvaiul electric

22

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

NOTĂImensitatea materialului bibliografic despre premierele şi priorităţile

timişorene, repetarea aceleiaşi informaţii în diverse lucrări sau a mai multor infromaţii într-o singură lucrare, ne determină să ordonăm aici doar selectiv câteva dintre cele mai semnificative titluri de cărţi, reviste sau ziare, ce au consemnat sau relatat aceste premiere. Ordinea bibliografiei va fi cea alfabetică. Doar titlul fiecărei lucrări va fi tradus în celelalte limbi.

Duşan Baiszki, Castelele de apă ale Timişoarei, în Agenda, Timişoara, nr.19 din 11.,05.2002.Duşan Baiszki, Bazele teoriei spaţiilor neeuclidiene au fost elaborate la Timişoara, în Agenda, Timişoara, nr.2/11.01.2003.Costin Bădoiu, Primul editor al lui Stendhal a fost un român din....Banat, în Focus vest, VII, nr.287/29.04, Timişoara ,2005.Berkeszi István, A Témesvári kőnyvnyomdászat tőrténete, Timiéoara, 19öö.Gerhard Binder, În acest an se împlineşte un secol de la iniţierea mişcării Esperanto în România, în Agenda, nr.35/227.08. Timişoara, 2005.Marius Bizerea, Consideraţii asupra numelui şi cadrului fizico-geografic al oraşului Timişoara, în Studii de Geografie a Banatului, vol.I, Timişoara, 1970.Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară în România.vol. I. Cetatea Timişoarei, Timişoara, 2008.C. Comloşan, St.Edelyi,I.Haţegan, D.Şoica, Contribuţii la istoria Fabrici ide Ţigarete Timişoara,ed. Banatul,Timişoara,1998.Vali Corduneanu, Gea- Krayer – o pagină mai puţin cunoscută din Istoria Timişoarei, în Agenda, nr-37/13.09.Timişoara, 2008.Victor Fizeşian, Pagini de istorie bănăţeană, Timişoara,2007.Josef Geml, Alt Temesvar, Timişoara, 1928.Francisc Ghede, Drumuri Municipale Timişoara. Tradiţie şi modernitate, Ed. Banatul, Timişoara, 1999.Sorin Ghişoiu, Prima anestezie cu eter la Timişoara, în Timişoara medicală, tom XXXII, nr.2,Timişoara, 1987.

23

Spasoje Grahovaţ, Srpska periodika u XIX veku na tlu danaşnje Rumunije, Novisad, 1993.X X X, Grupul Intreprinderilor de Gospodărire Comunală şi Locativă Timiş, Timişoara, 1988.Ioan Haţegan, Filippo Scolari, Timişoara, 1997.Ioan Haţegan, Camera de Comerş, Industrie şi Agricultură Timişoara. Repere monografice 1850-2000, Ed. Banatul, Tiumişoara, 2000.Ioan Haţegan, Prin Timişoara de odinioară, Ed. Artpress, Timişoara,2006.Ioan Haţegan – Cornel Petroman, Istoria Timişoarei, vol.I-II, Ed. Banatul Timişoara, 2008.Ioan Haţegan – Gabriel Zănescu, Biblioteca Klapka.Timişoara 1815, Ed. Banatul şi Ed. Graphite, Timişoara ,2007.Muhamad al-Idrisi, wikipeida/org/wiki/ Al-Idrisi Nicolae Ivan, Istoria a două secole de teatru liric la Timişoara, Ed. Marineasa, Timişoara, 2006.X X X, Iosif Ivanovici, Wikipedia.org&wikiTiberiu König, Fabrica de Chibrituri Timişoara, Google.Gh.Maglaviceanu – Ernest Putnoky, Unsprezece decenii în slujba luminii. Monografie, Ed. Helicon, Timişoara, 1994.Franz Metz, Johann Michael Haydn – seine Beziehungen zum Dommusik in Temeswar und Grosswardein, Karlsruhe, 1997.Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Timişoara.Monografie, Ed. Mirton,Timişoara, 2002.Vasile V. Munteanu, Conribuţii la istoria Banatului, Timişoara,1990.Marlen Negrescu, Dan Pura, Navigaţia pe Bega. Secvenţe istorice, Ed. Brumar, Timişoara, 2006.Victor Neumann, Cultura din Banat la începutul evului modern.Primul ziar local Temeswarer Nachrichten, în Studii de Istorie a Banatului, vol.XVII, Timişoara, 1998,p.121-127.Mihai Opriş, Timişoara. Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987.X X X, Pelbartus Ladislau of Temesvar, wikipedia/org/wikiAnton Peter Petri, Die katolische Normal Schule. Im Temswarer Banat 1775-1844, Munchen,1980.Valeria Pârvulescu, Carl Brocky. Un timişorean pictor al curţii regale britanice, Ed. Banatul şi Artpress, Timişoara, 2007.Johann Nepomuk Preyer, Monographie der königliche Freistadt Temesvar, ed. română- germană, ed. Amarcord, Timişoara, 1995.Coleta de Sabata, Cultura tehnică din Banat, ed. Excelsior Art, Timişoara, 2008.X X X , Temeswarer Zeitung, iulie-august, Timişoara, 1869.X X X, The Turk, Wikipedia.org/wiki/ The Turk

24

Paginile sponsorilor

25