PREFAȚĂ 

 

Fond : Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu 

 1Localitatea Mărişelu este menționată documentar  în  jurul anului 1243 . 

În anul 1332 noul preot din Mărişelu a fost chemat de subcolectorii de dijme să se  înfățişeze  înaintea  lor  a  treia  zi  de  la  sărbătoarea  Sfântului  Mucenic Gheorghe, iar în anul 1334 parohul Herman al acestui sat a plătit 14 groşi2. Aici a  existat  o  comunitate  săsească.  Pe  parcurs,  alături  de  aceştia  s‐au  aşezat românii. În anul 1414 regele Ungariei Sigismund de Luxemburg  a hotărât ca în satele din districtul Bistriței să se poată aşeza orice om liber. Cine ocupa un loc pustiu era scutit timp de 3 ani de plata dărilor,  iar cine  îşi clădea o casă nouă era  scutit  timp de 6 ani de plata dărilor3.  În anul 1509  viceregele Ungariei a interzis aşezarea românilor la granițele districtului Bistrița, ceea ce înseamnă că fenomenul luase amploare4. În anul 1529 cetatea Bistriței, împreună cu cele 50 de sate care făceau parte din domeniul acesteia,  între care se afla şi Mărişelu au  intrat  în  stăpânirea domnului Moldovei Petru Rareş. Fiul  său,  Iliaş Rareş a moştenit de  la tatăl său posesiunile transilvănene. Cum saşii nu se  împăcau să conviețuiască alături de români, se pare că domnul Moldovei Iliaş Rareş (1546‐1551) a luat măsuri represive împotriva lor5.  

6 Preoții  saşi  sunt menționați  la Mărişelu  în  anul  1550 .  În  anii  1570  şi 1571  este  menționat  preotul  Daniel  Koberger  din  Grossendorf,  cum  era denumit Mărişelu7 8.  Preoții  saşi  au  activat  aici  până  în  anul  1603  sau  1604 . Referindu‐se  la  situația  din  Mărişelu,  documentele  săseşti  menționează  că: ,,Din acel timp a  încetat această parohie (săsească), fiindcă satul a fost ocupat 

                                                            1 Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. I, 1967, p. 386 şi Pompei Boca, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐Năsăud. Secolele XII‐XIV, în File de Istorie, Bistrița, 1971, p. 89. 2 Pompei Boca, op. cit., p. 90. 3 Emil Csallner, Fapte memorabile din  ținutul Nösen. O  contribuție  la  istoria oraşului,  capitlului  şi districtului Nösen, Bistrița, 1941, p. 20.  4  Oskar  Kisch,  Evenimentele mai  importante  din  istoria  Bistriței  şi  a  ținutului  Nösen  începând  din  vremea imigrării coloniştilor şi până în prezent, Bistrița, 1926, p. 35. 5 Iulius Orendi, Ultimii saşi din Şieuț, Bucureşti, 1983, p. 27‐28. 6 Vasile Bichigean, Din trecutul comunelor Nuşfalău (Mărişelu) şi Sântioana, în Arhiva Someşană nr. 7, Năsăud, 1927, p. 81. 7 Emil Csallner, op. cit., p. 7‐8. 8 Ibidem, p. 84. 

  1

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

9de valahi” .  În  timp ce comunitatea  românească s‐a dezvoltat, cea săsească a slăbit.  Cu  prilejul  luptelor  cu  armata  generalului  Gheorghe  Basta  din  1602 Bistrița  şi  satele  săseşti  au  avut  de  suferit,  fiind  depopulate.  Comunitatea săsească din Mărişelu a dispărut în jurul anului 160210. În anul 1589 printre cele 18 comune ale districtului Bistriței este menționată  şi   comuna Mărişelu,  sub denumirea  de  Grossendorf11.  În  anul  1603  comuna  Mărişelu  a  intrat  în componența districtului Năsăud12. 

În  anul  1761  credincioşii  din  Mărişelu  declarau  că  biserica  a  fost construită  cu  150  de  ani  înainte  de  către  săteni  (în  jurul  anului  1611).  Locul pentru construcția bisericii a  fost dăruit de către Guberniul Transilvaniei. Prin unirea  cu biserica Romei din  anul  1700 parohia ortodoxă Mărişelu  a devenit greco‐catolică.  În parohia Mărişelu s‐au  înregistrat tulburări religioase.  În anul 1761  la Bobotează biserica a fost ocupată de ortodocşi, care nu au reuşit să o mențină13.  În anul 1708 biserica a  fost  zugrăvită. Ea era construită  în dreptul fostei biserici luterane de piatră, de care o despărțea râul Şieu14. În anul 1733 la Mărişelu exista o biserică de lemn, dar nu şi casă parohială15. În anul 1750 era menționată 1 biserică16. În anul 1762 erau înregistrate la Mărişelu 1 biserică ce aparținea  comunității  greco‐catolice  şi  1  casă  parohială17.  În  anul  1770  s‐a construit  biserica  de  lemn  cu  hramul  Sfinților  Arhangheli Mihail  şi  Gavril18. Locotenentul  Vasile  Vărărean  care  se  afla  în  Mărişelu  (compania  a  II‐a  a Regimentului  II  român  grăniceresc  cuprindea  comunele  Budacu  de  Jos, Mărişelu, Şieuț, Ragla şi Sântioana), a ridicat în biserică un cor pentru copiii de şcoală, pe care  l‐a zugrăvit din banii proprii19 (un  locotenent avea un venit de 250  florini  pe  an20).  În  anul  1892  s‐a  construit  o  nouă  biserică  de  lemn  cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavril21 22 (după alte date în anul 1894) . De                                                             9 Vasile Bichigean, op. cit., p. 82. 10 Ibidem, p. 81. 11 Emil Csallner, op. cit., p. 42‐43.  12 Vasile Bichigean, op. cit., p. 76. 13 Virgil Şotropa, Contribuții la istoria bisericească, în Arhiva Someşană nr. 21, Năsăud, 1937, p. 472. 14 Iuliu Moisil, Din trecutul comunei Nuşfalău (Mărişelu), în Arhiva Someşană nr. 18, Năsăud, 1936, p. 465. 15  Costin  Feneşan,  Izvoare  de  demografie  istorică,  vol.  I,  Bucureşti,  1986,  p.  100  şi  Ioan  Sigmirean,  Adrian Onofreiu, op. cit., p. 37. 16 Costin Feneşan, op. cit., p. 288.  17 Ibidem, p. 370. 18 Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo Nato 1882, Gherla, 1882, p. 112. 19 Iuliu Moisil, op. cit., p. 464. 20 Ioan Pop, Istoria Regimentului II românesc de graniță de la Năsăud (1762‐1851), Editura Ardealul, p. 224. 21  Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din 1894, p. 104, din 1896, p. 106, din 1898, p. 106, din 1900, p. 124, din 1903, p. 108, din 1906, p. 107, din 1914, p. 132. 

  2

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

altfel,  la sfârşitul secolului al XIX‐lea, din cele nouă parohii ale Protopopiatului greco‐catolic Budacul Român, şase beneficiau de edificii bisericeşti din material solid, fiind zidite, iar trei aveau încă biserici din lemn. Dintre acestea din urmă, Mărişelu şi Gledin dispuneau de edificii noi de lemn23. În perioada 1867‐1894 la Mărişelu nu exista casă parohială.  În anul 1896  figurează o casă parohială de lemn24.  

Terenurile  bisericeşti  erau  formate  din  pământuri  intravilane  şi extravilane.  Intravilanul  a  reprezentat  una  dintre  primele  facilități  pe  care parohia  avea  să  le  asigure  preoților  şi  celorlalți  funcționari  bisericeşti, cuprinzând,  la modul  ideal,  casa  parohială,  grădina  de  zarzavaturi,  livadă,  şi acolo  unde  terenul  permitea,  pământ  pentru  semănat  porumb25.  Terenurile extravilane reprezentau principala sursă de venituri a preoților, fiind un semn al bunăstării sau, dimpotrivă, al sărăciei parohiilor26. 

Odată  cu  construcția bisericii,  credinciosul  Luca  Lup  a dăruit pe  seama acesteia o  livadă27. Parohia avea  în anul 1733 teren arabil de 10 cubuli  (câble sau găleți cu o capacitate de circa 160  litri fiecare28, circa 1,25  iugăre) şi fânaț de  6  care  (circa  3  iugăre)29.  Prin  decretul  imperial  din  9  septembrie  1743 împărăteasa Maria Tereza    stabilea  ca preoților  greco‐catolici  să  li  se asigure pământ suficient pentru a‐şi  susține  traiul, adică  terenuri  intravilane, porțiuni canonice sau ,,capeții” (un cuantum de cereale de la credincioşii proprii). Nobilii transilvăneni nu s‐au grăbit să execute ordinul. Prin decretul din 5 aprilie 1746 împărăteasa  ordona  din  nou  dotarea  preoților  greco‐catolici  cu  pământ  şi ,,capeții”.  Prin  circulara  din  9 martie  1747  Guberniul  transilvănean  a  dat  o dispoziție  vagă  în  sensul  căreia  în  comunele  unde  se  afla  pământ  din abundență,  să  se  dea  şi  posesiuni  preoților  greco‐catolici.  Cum  această dispoziție a avut un efect slab, Maria Tereza a cerut din nou prin decretul din 18 iunie 1747 dotarea clerului greco‐catolic. Abia acum Guberniul Transilvaniei a trimis comisari  în sate cu misiunea de a da  în folosința preoților greco‐catolici porțiuni canonice30.                                                                                                                                                                                            22 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din 1900, p. 125 şi din 1947, p. 63. 23 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Cluj‐Napoca, 2006, p. 93. 24  Iulia  Cristina  Pavel,  Vicariatul  Rodnei  1849‐1869,  în  Arhiva  Someşană,  nr.  I,  Cluj‐Napoca,  2002,  p.  174  şi Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din 1867 p. 86, 1877 p. 91, 1882 p. 112, 1890 p. 101, 1894 p. 104, 1896 p. 106. 25 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697‐1782),  Cluj‐Napoca, 2004, p. 369. 26 Ibidem, p. 380. 27 Virgil Şotropa, op. cit., p. 472. 28 Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971, p. 190. 29 Costin Feneşan, op. cit., p. 100, Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 37. 30 Gazeta Transilvaniei nr. 172 din 6/19 august 1902, p. 2  şi Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII‐lea, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 32‐33. 

  3

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

În  anul  1750  biserica  poseda  1  teren  intravilan,  10  cubuli  teren  arabil (circa 1,25  iugăre) şi fânaț de 8 care (circa 4  iugăre)31.  În 1762  în proprietatea bisericii se aflau 7 cubuli teren arabil (circa 0,875 iugăre şi fânaț de 4 care (circa 2  iugăre)32.  Terenurile  bisericeşti  erau  reduse.  Suprafața minimă  a  porțiunii canonice  (pământurile  aflate  în proprietatea preotului) era de 9  cubuli  teren arabil  şi  fânaț  de  5  care.  În  timp  terenurile  bisericeşti  au  ajuns  în  folosința preotului. Pentru că biserica nu dispunea de nici un venit,  în  jurul anului 1845 preotul  greco‐catolic Mihai  Pop  a  donat  din  porțiunea  canonică  (terenurile aflate în folosința preotului) pe seama acesteia 4 pământuri, a căror exploatare aducea anual un venit de 50 florini33. În anul 1854 parohia dispunea de o avere în bani de 165 florini şi 20 creițari, din care 40 florini şi 20 creițari în bani lichizi şi  125  florini  în  obligațiuni  private34.  În  1947  proprietățile  bisericeşti  erau formate  din  sesiunea  bisericească  veche  (ce  cuprindea  pământurile  aflate  în folosința bisericii) cu o suprafață de 7  iugăre teren arabil,  fânaț de 4  iugăre  şi 1249 stânjeni pătrați fânaț şi terenuri primite prin reforma agrară de 5 iugăre şi 800 stânjeni pătrați şi sesiune cantorală (terenuri aflate în folosința cantorelui) primită prin reforma agrară cu o suprafață de 3 iugăre teren arabil35.    

În anul 1879 exista în biserica din Mărişelu un clopot mic din anul 1558, o Cazanie din anul 1643 tipărită  la  Iaşi  şi un potir de cositor din anul 172436.  În anul 1869 biserica avea 13 cărți bisericeşti în limba română cu litere chirilice: 1 Evanghelie tipărită  la Blaj  în anul 1776, 1 Biblie tipărită  la Blaj  în anul 1795, 1 Liturghie tipărită la Blaj în anul 1707, 1 Molitvelnic tipărit la Blaj în anul 1784, 1 Minei, 1 Triod  şi 1 Penticostar  tipărite  la Blaj  în 1781, 1 Octoih, 1 Psaltire, 1 Ceaslov  şi  1  Straşnic  tipărite  la  Blaj  în  anul  1779,  1  Propovedanie  tipărită  la Buda în 1809 şi 1 Apostol tipărit la Bucureşti în 178437. 

În anul 1714 preotul din Mărişelu trăia din pământurile proprii, acestea fiind scutite de dare, ca urmare a privilegiilor de care se bucurau preoții greco‐catolici.  În 1733  în parohia greco‐catolică Mărişelu  funcționau 2 preoți greco‐catolici,  Ioan  şi  George38.  În  1750  aici  activau  2  preoți  şi  1  îngrijitor  al 

                                                            31 Costin Feneşan, op. cit., p. 288. 32 Ibidem, p. 370. 33 Iuliu Moisil, op. cit., p. 464. 34 Mirela Andrei, op. cit., p. 376. 35 Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla. 1947, Cluj‐Napoca, 1996, p. 64. 36 Iuliu Moisil, op. cit., p. 459. 37 Ibidem, p. 466. 38 Costin Feneşan, op. cit., p. 100, Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 37. 

  4

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

39 40sacristiei .  În  anul  1762  erau  înregistrați  3  preoți  greco‐catolici .  În  1761 funcționau 3 preoți greco‐catolici: Grigore, Arsinte şi Timoce41 (decedat în anul 180342). Timp de câțiva ani parohia Mărişelu a fost administrată de preoții din Sântioana.  Din  anul  1808  Mărişelu  a  avut  iarăşi  proprii  preoți.  Astfel,  în perioada 1808‐1812 a  funcționat preotul     Pantelimon Pop  (numit  şi Pintelei, decedat în anul 1813), care a slujit alături de Iacob Rusu (hirotonit în anul 1805 şi decedat  în anul 1809)43. Preotul Mihail Pop, născut  în  comuna Mărişelu, a funcționat timp de 41 de ani ca preot, până  în anul 1848. Caracterizat ca  ,,un om  înalt  şi  frumos,  cu  o  filozofie  naturală”,  a  fost  un  naționalist  convins, ordonat  în  ceea  ce priveşte  completarea  registrelor parohiale  (înainte de a  fi preot  fusese  sergent  în  armată),  susținător  al  bisericii  (căreia  i‐a  donat pământuri din porțiunea canonică) şi şcolii  (a deschis  şcoală comunală  în casa proprie  încă  în 1820;  localul şcolii s‐a construit tot  la  inițiativa sa), fiind foarte apreciat de către vicarul Marian.  În  timpul păstoririi sale comuna Mărişelu se evidenția prin moralitatea credincioşilor. Pe toți cei 16 copii pe care i‐a avut i‐a susținut  la  şcoală. Căutându‐l  pe  Iacob,  unul dintre  fiii  săi  care  era prefectul Legiunii a XIII‐a române, maghiarii l‐au prins pe Mihail Pop şi pe fiul său Nicolae (cantor şi învățător în Mărişelu) şi i‐au executat în anul 1849. La întoarcerea din Bucovina  unde  se  retrăsese,  Iacob  Pop,  (născut  în  anul  182344,  decedat  în 189345), fiul lui Mihail Pop, a constatat că nici un membru al familiei sale nu mai trăia, astfel  încât a hotărât  să devină preot,  fiind hirotonit  în anul 185046.  În perioada  1848‐1849  parohia  greco‐catolică Mărişelu  fusese  administrată  de preotul  Ioan  Eugesiu  din  Bârsăul  Mare47.  Acei  preoți  care  aveau  un comportament  exemplar,  puteau  fi  delegați  să  investigheze  anumite  fapte considerate  imorale,  comise  de  persoane  bisericeşti,  sau  diferende  apărute între acestea. O astfel de sarcină  îi  încredința vicarul  la 5  iulie 1871 preotului din Mărişelu,  Iacob  Pop  care  împreună  cu preotul  din Ragla,  Ioan Dumbravă                                                             39 Costin Feneşan, op. cit., p. 288. 40 Ibidem, p. 370. 41 Virgil Şotropa, op. cit., p. 472. 42 Iuliu Moisil, op. cit., p. 459. 43 Iuliu Moisil, op. cit., p. 459 şi 465 şi Schematismus cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo Nato MDCCCC, Gherla, 1900, p. 124‐125. 44 Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐catolic din Vicariatul Rodnei  în deceniul neoabsolutist, în Arhiva Someşană, nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 138. 45 Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo Nato 1894, Gherla, 1894, p. 240. 46 Iuliu Moisil, op. cit., p. 465. 47 Schematismus cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo Nato MDCCCC, Gherla, 1900, p. 124. 

  5

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

trebuiau  să  verifice  plângerea  şi  acuza  unui  localnic  din  Sântioana  făcută împotriva cantorului de acolo pe care  îl  învinovățeşte că ar  fi  intenționat  să‐i ademenească  soția  la  adulter48.  Episcopia  greco‐catolică  de  Gherla  lua  în considerare  recomandările  vicarului  greco‐catolic  al  Rodnei  în  desemnarea protopopului. Cu toate că oficiul protopopesc greco‐catolic al Budacului Român fusese  solicitat  şi de preotul din Ragla,  Ioan Dumbravă, postul a  fost acordat preotului Iacob Pop din Mărişelu, deoarece acesta avusese şi acceptul  vicarului Grigore Moisil, care‐l considerase cel mai potrivit49.  În perioada 1873‐1893,  la conducerea  Protopopiatului  greco‐catolic  Budacul  Român  s‐a  aflat  preotul Iacob  Pop  din Mărişelu.  I‐a  urmat  fiul  său  Ioan  Pop  (născut  în  anul  1862,  a absolvit teologia la Gherla în 1887, fiind hirotonit în 1888, a funcționat ca preot cooperator  la Mărişelu  în perioada 1889‐1893,  şi  ca preot  în perioada 1894‐1938),  s‐a  aflat  în  perioada  1902‐1938  la  conducerea  Protopopiatului  greco‐catolic Budac50.  În anul 1908 protopopul  Ioan Pop a fost vizitat  la Mărişelu de către  Ionel  Brătianu51.  În  perioada  1939‐1941  preotul  din Mărişelu,  Teodor Bindea  s‐a  aflat  la  conducerea  Protopopiatului  greco‐catolic  Budac52.  În perioada  1942‐1947  în  parohia  greco‐catolică Mărişelu  a  funcționat  preotul Alexandru Pop (născut  în 1890, absolvent al Academiei teologice din Gherla  în 1913, hirotonit  în anul 1917, a funcționat ca notar comunal  în perioada 1919‐1941)53 54, protopopul Teodor Bindea activând în Sântioana . 

Comunitatea era alcătuită în 1720‐1721 din 371 locuitori, în 1733 din 66 familii  româneşti,  în  1750  din  282  locuitori,  iar  în  anul  1762  din  123  familii greco‐catolice româneşti55.  

În  perioada  1733‐1762,  parohia  greco‐catolică Mărişelu  a  aparținut  de Protopopiatul  greco‐catolic  Năsăud56.  În  1786  s‐a  înființat  prin  hotărâre 

                                                            48 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Cluj‐Napoca, 2006, p. 182. 49 Mirela Andrei, op. cit., p. 52. 50 Mirela Andrei, op. cit., p. 41, Schematismus cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci  ritus catholicorum pro anno a Christo Nato MDCCCC, Gherla, 1900, p. 332 şi Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale (în continuare D.J.B.‐N.A.N.), Fond: Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu (1806‐1850), registrul 21/1908‐1943, f. 69. 51 Ioan Pop, Din amintirile mele, în Arhiva Someşană nr. 19, Năsăud, 1936, p. 79. 52 Şematismul Eparhiei greco‐catolice române de Cluj‐Gherla pentru anul 1941, Cluj, 1941, p. 18 şi 20 şi D.J.B.‐N.A.N., Fond: Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu (1806‐1850), registrul 21/1908‐1943, f. 70‐72. 53 D.J.B.‐N.A.N., Fond: Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu (1806‐1850), dosar 7/1906‐1910; 1941‐1950, f. 17. 54 Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla. 1947, p. 64 şi D.J.B.‐N.A.N., Fond: Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu (1806‐1850), dosar 7/1906‐1910; 1941‐1950, f. 7, 8, 13, 15.  55 Costin Feneşan, op. cit., p. 100, 288 şi 370 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 23 şi 37. 56 Costin Feneşan, op. cit., p. 98, 100, 288 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 36‐37. 

  6

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

imperială Vicariatul greco‐catolic al Rodnei, ce făcea parte din Episcopia greco‐catolică de  Făgăraş  (înființată  în anul 1721). Vicariatul a avut  în  jurisdicția  sa administrativ ecleziastică la început două protopopiate, al Bistriței şi al Rodnei. Protopopiatul  greco‐catolic  al  Rodnei  a  avut  inițial  în  componența  sa  toate satele grănicereşti greco‐catolice circumscrise regimentului II românesc, printre care  şi  Mărişelu.  Desființarea  în  anul  1851  a  regimentului  II  de  graniță  a determinat  indirect  ruperea  unității  teritorial  ecleziastice  a  Protopopiatului greco‐catolic  al  Rodnei.  Din  dorința  forurilor  episcopale  de  a  impulsiona  o administrare  mai  eficientă  a  comunităților  bisericeşti  din  nord‐estul Transilvaniei,  s‐a  decis  divizarea  Protopopiatului  greco‐catolic  al  Rodnei, considerat a fi unul prea întins şi în consecință, dificil de gestionat. Astfel, nouă parohii  situate  la  o  distanță  ceva mai mare  de  sediul  vicarial,  printre  care  şi Mărişelu, au fost desprinse şi organizate într‐o unitate teritorial‐ecleziastică de sine stătătoare, cea  a Protopopiatului greco‐catolic Budacul Român. Acesta s‐a aflat  până  la  primul  război mondial  într‐o  relație  de  accentuată  dependență jurisdicțională  față  de  Vicariatul  greco‐catolic  al  Rodnei57.  Parohia  greco‐catolică Mărişelu a aparținut  în perioada de după anul 1851 până  în 1947 de Protopopiatul greco‐catolic Budac, ce  făcea parte din Episcopia greco‐catolică de Cluj‐Gherla (episcopie înființată în anul 1853)58. În anul 1948 parohia greco‐catolică  Mărişelu  a  revenit  la  ortodoxie.  Ca  parohie  ortodoxă,  Mărişelu  a aparținut  în  anii  1949‐1950  de  Protopopiatul  ortodox  român  Şieu,  ce  făcea parte din Episcopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului.    Înființarea  parohiei  Măgurele  nu  se  poate  stabili  cu  precizie  din documentele  păstrate.  Localitatea Măgurele  este menționată  documentar  în anul  131959.  Prin  unirea  cu  biserica  Romei  din  anul  1700  parohia  ortodoxă Măgurele a devenit greco‐catolică.  

În anul 1733 exista  la Măgurele 1 biserică    şi 1 casă parohială,  în 1750 figura 1 biserică şi 1 casă parohială, iar în perioada 1760‐1762 erau înregistrate aici 1 biserică aparținând comunității greco‐catolice şi 2 case parohiale60. După 

                                                            57  Mirela  Andrei,  op.  cit.,  p.  38‐41  şi  Schematismus  venerabilis  cleri  graeci  ritus  catholicorum  dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Christo Nato M.DCCC.XL.,ab unione cum ecclesia Romana C.XL.V., Blaj, 1842, p. 191. 58 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din 1867, p. 86, din 1877, p. 91, din 1882, p. 112, din 1890, p. 101, din 1894, p. 104, din 1896, p.106, din 1898, p. 106, din 1900 p. 124, din 1903, p. 108, din 1906, p. 107, din 1914, p. 132, din 1925, p. 35, din 1932, p. 34, din 1941, p. 20,  din 1947, p. 63. 59 Pompei Boca, op. cit., p. 96 şi Coriolan Suciu, op. cit., p. 384. 60 Costin Feneşan, op. cit., p. 136, 285, 334 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 40 şi 44. 

  7

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

61unele informații, o nouă biserică a fost construită în anul 1896 (probabil atunci a  început construcția). Cele mai multe  izvoare se  referă  la anul 1897 ca an al construcției bisericii de  lemn  cu hramul  Sfinților Arhangheli Mihail  şi Gavril62 (probabil data terminării construcției). După alte surse, biserica de lemn a fost construită în anul 190363 (probabil  se referă la construcția casei parohiale, care exista în anul 1903)64. 

Proprietățile  bisericii  erau  formate  în  anul  1733  din  teren  arabil  de  3 cubuli (circa 0,375 iugăre) şi fânaț de 4 care (circa 2 iugăre), în 1750 din 1 teren intravilan,  3  cubuli  teren  arabil  (circa  0,375  iugăre)  şi  6  care  fânaț  (circa  3 iugăre),  iar  în anii 1760‐1762 din 8 cubuli teren arabil (circa 1  iugăr) şi 10 care fânaț  (circa  5  iugăre)65.  În  1947  proprietățile  bisericeşti  erau  formate  din sesiunea bisericească (ce cuprindea terenurile aflate  în folosința bisericii) cu o suprafață de 6  iugăre 947 stânjeni teren arabil, 1  iugăr şi 760 stânjeni pădure, din sesiunea parohială (ce cuprindea terenurile aflate în folosința preotului) cu o  întindere  de  8  iugăre  şi  637  stânjeni  pătrați  teren  arabil,  7  iugăre  şi  1193 stânjeni  fânaț,  1440  stânjeni  pădure,  1322  stânjeni  pătrați  grădină,  1400 stânjeni pătrați păşune şi sesiunea cantorală (ce cuprindea terenurile aflate  în folosința cantorului) alcătuită din 8  iugăre  şi 372 stânjeni pătrați  teren arabil, 499  stânjeni  pătrați  grădină.  Biserica  din  Măgurele  avea  unele  drepturi  în pădurea şi păşunea urbarială66. 

În  anul  1733  funcționa  la Măgurele preotul  greco‐catolic  Ioan,  în  1750 activau 1 preot  şi 1  cantor,  iar  în perioada 1760‐1762 erau  înregistrați aici 2 preoți greco‐catolici67. În anul 1769 preotul greco‐catolic Gavrile din Măgurele beneficia de un ajutor din  fondul de 10 000  florini renani acordat de Consiliul de stat austriac pentru consolidarea unirii cu biserica Romei68.  

În 1720‐1721 erau  înregistrați  la Măgurele 70 de  locuitori. Comunitatea era alcătuită  în 1733 din 20 familii româneşti,  în 1750 din 50 credincioşi,  iar  în 

                                                            61 D.J.B.‐N.A.N., Fond: Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu  (1806‐ 1950), dosar 7/1906‐1910; 1941‐1950,  f. 10. 62 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din1898, p. 106, din 1900, p. 125, din 1903, p. 108, din 1906, p. 107, din 1914, p. 132. 63 Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla. 1947, Cluj‐Napoca, 1996, p. 63. 64 Schematismus cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo Nato MDCCCCIII, Gherla, 1903, p. 108. 65 Costin Feneşan, op. cit., p. 136, 285, 334 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 40 şi 44. 66 Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla. 1947. Cluj‐Napoca, 1996, p. 63 67 Costin Feneşan, op. cit., p. 136, 285, 334 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 40 şi 44. 68 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004, p. 521. 

  8

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

69perioada  1760‐1762  era  formată din  19  familii  româneşti  greco‐catolice .  În anul 1733‐1750 parohia greco‐catolică Măgurele făcea parte din Protopopiatul greco‐catolic Copru70. În anul 1842 parohia greco‐catolică Măgurele făcea parte din Protopopiatul greco‐catolic Budac, ce aparținea de Episcopia greco‐catolică de  Făgăraş  (episcopie  înființată  în  anul  1721).  Aici  funcționa  preotul  Vasile Pop71. Măgurele  a  fost  filie  a  parohiei Mărişelu  în  perioada  1867‐1941  şi  a parohiei Lunca (Friş) în anul 194772. În anul 1948 filia greco‐catolică Măgurele a revenit la ortodoxie. 

Data înființării parohiei Jeica nu se cunoaşte cu precizie. Localitatea Jeica este menționată documentar  în anul 1332, când noul paroh a  fost chemat de subcolectorii de dijme  în a 15‐a  zi după a  treia  zi de  la  sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe73. Aici a existat o  importantă comunitate  săsească.  În anii 1720‐1721  erau  înregistrați  390  locuitori74.  În  anii  1733,  1750  şi  în  perioada 1760‐1762  în parohia  Jeica nu se afla biserică, preot  şi nici casă parohială sau proprietăți  bisericeşti.  Comunitate  era  formată  în  anul  1733  din  3  familii româneşti,  în  1750  din  26  credincioşi,  iar  în  perioada  1760‐1762  erau înregistrate 2  familii ortodoxe  româneşti75.  În anul 1761 Vasile Varga, George Bugnar, Simion Vidican şi Giurca Tămăşan s‐au declarat ortodocşi76. În 1947  la Jeica  se  aflau  12  credincioşi  greco‐catolici77  În  perioada  1733‐1750  Jeica aparținea de Protopopiatul greco‐catolic Năsăud78. În anul 1842 Jeica aparținea ca  filie de parohia greco‐catolică Bistrița, numărul credincioşilor greco‐catolici ridicându‐se la 2579. În perioada 1877‐1941 filia Jeica aparținea parohiei greco‐

                                                            69 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 23, 40 şi 44 şi Costin Feneşan, op. cit., p. 136, 285, 334. 70 Costin Feneşan, op. cit., p. 135‐136, 285 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 39‐40. 71 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Reansilvania pro anno a Christo Nato M.DCCC.XL.,ab unione cum ecclesia Romana C.XL.V., Blaj, 1842, p. 196. 72 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din 1867, p. 86, din 1877, p. 91, din 1882, p. 113, din 1890, p. 101, din 1894, p. 104, din 1896, p.106, din 1898, p. 106, din 1900 p. 125, din 1903, p. 108, din 1906, p. 107, din 1914, p. 132, din 1925, p. 35, din 1932, p. 34, din 1941, p. 20,  din 1947, p. 63. 73 Pompei Boca, op. cit., p. 101. 74 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 23. 75 Costin Feneşan, op. cit., p. 101, 289, 370 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 38 şi 46. 76 Virgil Şotropa, op. cit., p. 471. 77 Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla, Cluj‐Napoca, 1996, p. 63. 78 Costin Feneşan, op. cit., p. 98‐101, 288‐289 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 36‐38. 79 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Christo Nato M.DCCC.XL.,ab unione cum ecclesia Romana C.XL.V., Blaj, 1842, p. 195. 

  9

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

80catolice Mărişelu,  iar  în  anul  1947  aparținea  parohiei  Lunca  (Friş) .  În  anul 1948 filia greco‐catolică Jeica a revenit la ortodoxie. 

Problemele  parohiei  erau  conduse  de  adunarea  parohială  ca  organ deliberativ, format din toți membrii majori ai parohiei, care, între altele, alegea comitetul  parohial  (azi  consiliul  parohial),  ca  organ  executiv.  Curatoratul bisericesc  administra  proprietățile  bisericii,  iar  senatul  şcolar  se  ocupa  de problemele  şcolii  confesionale.  Pe  prima  treaptă  superioară  parohiei  se  afla protopopiatul, pe a doua treaptă episcopia, pe a treia mitropolia şi pe cea mai înaltă treaptă papa de la Roma.              Documentele  din  fondul  ,,Oficiul  parohial  greco‐catolic Mărişelu”,  cu anii extremi 1806‐1950, în cantitate de 0,30 m.l. şi 21 u.a., au fost preluate de către  Arhivele  Statului  în  anul  1979  de  la  Oficiul  parohial  ortodox  român Mărişelu.   Datorită  faptului  că  instrumentele  contemporane  de  evidență  nu  s‐au păstrat, ele nu au putut  fi utilizate pentru ordonarea  fondului pe sistemul de registratură. Datorită acestui fapt şi datorită cantității reduse a documentelor, s‐a optat pentru ordonarea documentelor  pe probleme ‐ cronologic.    Principalele probleme reflectate în documentele fondului sunt: 

1. Circulare mitropolitane, episcopale şi protopopeşti, 

2. Probleme religioase şi a schimbării confesiunii, 

3. Procese verbale de şedință a comitetului şi senatului bisericesc,  

4. Proprietăți bisericeşti,  

5. Construcția şi administrarea bisericii şi casei parohiale,   

6. Personal bisericesc şi şcolar, 

7. Sinoade protopopeşti şi conferințe preoțeşti, 

8. Asociații religioase, 

9. Situații statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populației, 

           10. Probleme şcolare,                                                             80 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla din 1877, p. 91, din 1882, p. 113, din 1890, p. 101, din 1894, p. 104, din 1896, p.106, din 1898, p. 106, din 1900 p. 125, din 1903, p. 109, din 1906, p. 107, din 1914, p. 132, din 1925, p. 35, din 1932, p. 34, din 1941, p. 20,  din 1947, p. 63. 

  10

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

11. Probleme de stare civilă,  

12. Problema proprietăților comunale şi a credincioşilor, 

           13. Probleme electorale, sociale, persecuții maghiare, epurarea cărților, arhiva, 

           14. Problema colectelor, 

           15. Problema bugetelor, financiare şi a fondului şcolar.   

           Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare, ordonate cronologic în cadrul dosarului. 

Registrele sunt ordonate la sfârşitul fondului, după dosare. 

Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul 2008 de către arhivist Dologa Dorin. 

Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară. 

 

 

BIBLIOGRAFIE 

 

Lucrări: 

   

‐ Andrei, Mirela,  Clerul  parohial  şi  personalul  ecleziastic  auxiliar  greco‐catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva Someşană, nr. I, Cluj‐Napoca, 2002. 

‐  Andrei,  Mirela,  La  granița  Imperiului.  Vicariatul  Rodnei,  Editura Argonaut, 2006. 

‐  Bichigean,  Vasile,  Din  trecutul  comunelor  Nuşfalău  (Mărişelu)  şi Sântioana, în Arhiva Someşană nr. 7, Năsăud, 1927. 

  11

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

‐ Boca, Pompei, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐Năsăud. Secolele XII‐XIV, în File de Istorie, Bistrița, 1971. 

‐  Csallner,  Emil,  Fapte memorabile  din  ținutul  Nösen.  O  contribuție  la istoria oraşului, capitlului şi oraşului Bistrița, Bistrița, 1941. 

‐   Feneşan, Costin, Izvoare de demografie istorică, vol. I, Bucureşti, 1986. 

‐   Gazeta Transilvaniei, nr. 172 din 6/19 august 1902. 

‐  Kisch,  Oskar,  Evenimentele  mai  importante  din  istoria  Bistriței  şi  a ținutului Nösen  începând  din  vremea  imigrării  coloniştilor  şi  până  în  prezent, Bistrița, 1926. 

‐  Miron,  Greta‐Monica,  Biserica  greco‐catolică  din  comitatul  Cluj  în secolul al XVIII‐lea, Presa Universitară Clujeană, 2007. 

‐ Miron,  Greta‐Monica,  Biserica  greco‐catolică  din  Transilvania.  Cler  şi enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004. 

‐  Moisil,  Iuliu,  Din  trecutul  comunei  Nuşfalău  (Mărişelu),  în  Arhiva Someşană nr. 18, Năsăud, 1936. 

‐  Orendi, Iulius, Ultimii saşi din Şieuț, Bucureşti, 1983. 

‐ Pavel,  Iulia Cristina, Vicariatul Rodnei 1849‐1869,  în Arhiva Someşană, nr. I, Cluj‐Napoca, 2002. 

‐ Păcurariu, Mircea,  Istoria bisericii  româneşti din Transilvania  şi Banat, Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca,1992. 

‐ Pop, Ioan, Din amintirile mele, în Arhiva Someşană nr. 19, Năsăud, 1936. 

‐  Pop,  Ioan,  Istoria  Regimentului  II  românesc  de  graniță  de  la Năsăud (1762‐1851), Editura Ardealul. 

‐  Schematismus  cleri  dioecesis  Szamosujvariensis  graeci  ritus catholicorum pro anno a Cristo nato MDCCCXCVI, Tipografia diecezană, Gherla, 1896. 

‐  Schematismus  cleri  dioecesis  Szamosujvariensis  graeci  ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1898, Gherla, 1898. 

  12

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

‐  Schematismus  cleri  dioecesis  Szamosujvariensis  graeci  ritus catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCC, Gherla, 1900. 

‐  Schematismus  cleri  dioecesis  Szamosujvariensis  graeci  ritus catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCCIII, Gherla, 1903. 

‐  Schematismus  cleri  dioecesis  Szamosujvariensis  graeci  ritus catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCCVI, Gherla, 1906. 

‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci  ritus catholicorum pro anno Christo nato 1882, Gherla, 1882. 

‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci  ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1890, Gherla, 1890. 

 ‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis  graeci ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1894, Gherla, 1894. 

‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis romenorum graeci  ritus  catholicorumpro anno Domini MCMXIV. ab erecta  sede episcopali anno LXI. A restaurata vero romenorum sacra cum sancta et apostolica romana eccl. Unione anno CCXIV, Gherla, 1914. 

‐  Schematismus  venerabilis  cleri  graeci  ritus  catholicorum  dioeceseos Fogarasiensis  in  Transilvania,  pro  anno  a  Christo  nato M.  DCCC.  XL.  II.    ab unione cum ecclesia romana C. XL. V., Blaj,  1842. 

‐  Schematismus  venerabilis  cleri  graeci  ritus  catholicorum  dioecesis Szamosujvariensis pro anno Christo nato 1877, Gherla, 1877. 

          ‐ Siematismulu veneratului cleru a nou înființiatei diecese greco‐catolice a Gherlei pre anulu de la Christosu MDCCCLXVII, Gherla, 1867.  

‐  Sigmirean,  Ioan, Onofreiu,  Adrian,  Istoria  județului  Bistrița‐Năsăud  în documente şi texte, Bistrița, 2001. 

‐  Stoicescu, Nicolae, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971. 

‐ Suciu, Coriolan, Dicționar  istoric al  localităților din Transilvania, vol.  I, Bucureşti, 1967.  

  13

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

‐  Şematismul  veneratului  cler  român unit al diecezei de Gherla pe anul 1925;  de  la  înființarea  Episcopiei  anul  72;  de  la  sfânta  unire  a  românilor  cu sfânta şi apostolica biserică a Romei anul 225, Gherla, 1925. 

‐ Şematismul veneratului cler al eparhiei române unite de  Cluj ‐ Gherla pe anul Domnului 1932; de la înființarea Episcopiei anul 79; de la noua arondare a eparhiei  de  Cluj‐Gherla  anul  2;  de  la  sfânta  unire  a  românilor  cu  sfânta  şi apostolica biserică a Romei anul 232, Gherla, 1932. 

‐ Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla. 1947, Cluj‐Napoca, 1996. 

‐ Şematismul eparhiei greco‐catolice române de Cluj ‐ Gherla pentru anul 1941, Cluj, 1941. 

 ‐  Şotropa, Virgil, Contribuții  la  istoria bisericească,  în Arhiva  Someşană nr. 21, Năsăud, 1937. 

        Documente:  

‐ Direcția  Județeană  Bistrița‐Năsăud  a  Arhivelor  Naționale,  Colecția registre parohiale de stare civilă (1682‐1967). 

‐ Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale, Fond: Vicariatul greco‐catolic al Rodnei (1793‐1951). 

‐ Direcția  Județeană  Cluj  a  Arhivelor  Naționale,  Fond:  Episcopia  greco‐catolică Cluj – Gherla (1834‐1948). 

            

             Bistrița, 

   15  septembrie 2008                                                                            Dologa Dorin   

  14

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

INVENTAR 

OFICIUL PAROHIAL GRECO‐CATOLIC MĂRIŞELU 

(1806‐1950) 

     

Nr. crt.

Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi

Nr. file

Obs.

1 Circulare patriarhale, episcopale şi protopopeşti; instrucţiuni, în probleme: aniversări, administrative, sinoade, religioase, financiare, asociaţii religioase, construcţia şi administrarea bisericii şi casei parohiale, colecte, persecuţii maghiare, stare civilă, statistice, personal bisericesc, adunări, consilii şi epitropii parohiale, secte, conferinţe, proprietăţi bisericeşti, economice, politice.

1942-1950 53

2 Procese verbale, certificat de moralitate, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul protopopesc greco-catolic Budac, Notariatul cercual Mărişelu, în probleme religioase şi a schimbării confesiunii: servicii, inspecţii.

1943-1949 12

3 Rapoarte, fişa parohială, corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic Budac, în problem: statistice, personal bisericesc, confesionale, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, administrative, financiare, morale, asociaţii religioase, a parohiei Mărişelu şi filiilor Măgurele şi Jeica.

1942-1950 6

4 Procese verbale de şedinţă a comitetului şi senatului bisericesc; corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, oficiile protopopeşti ortodoxe române Budac şi Şieu, în problema proprietăţilor bisericeşti, membrilor curatoratului, adunării, consiliului şi epitropiei parohiale, a parohiei Mărişelu şi filiei Măgurele.

1903; 1926-1949

8

5 Inventare, autorizaţie, tabele, procese verbale, contracte, schiţe, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul

1898-1950 47

  15

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

protopopesc ortodox român Şieu, Ministerul cultelor, Ocolul silvic Bistriţa, Ocolul agricol Şieu, Judecătoria mixtă Bistriţa, Batalionul construcţii militare al Comandamentului militar austro-ungar Sibiu, Circumscripţia III de constatare şi control Şieu, în problema proprietăţilor bisericeşti a parohiei Mărişelu şi filiei Măgurele şi administrarea lor.

6 Proces verbal a adunării credincioşilor, apel, declaraţie, contracte, tabel, coli de înscriere, procuri, convenţie, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Vicariatul greco-catolic al Rodnei, Oficiul protopopesc ortodox român Şieu, Prefectura judeţului Năsăud, Ocolul silvic Bistriţa, Regia Cooperativă ,,Regna”, în problema construcţiei şi administrării bisericii şi casei parohiale cu anexe din Mărişelu şi Măgurele.

1889-1926; 1939-1950

31

7 Circulară, proces verbal a adunării credincioşilor, fişa individuală, inventar, contract de chirie, corespondenţă cu episcopiile greco-catolică de Cluj-Gherla şi ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiile protopopeşti greco-catolic Budac şi ortodoxe române Budac şi Şieu, Rectoratul Seminarului român unit Cluj, în problema personalului bisericesc şi şcolar: date, numiri şi alegeri de preoţi, cantori, învăţători, pregătire profesională, pensie, din parohia Mărişelu şi filia Măgurele.

1906-1910; 1941-1950

31

8 Convocator şi corespondenţă cu oficiile protopopeşti greco-catolic Budac şi ortodox român Şieu, în problema sinoadelor protopopeşti şi conferinţelor preoţeşti.

1944-1950 3

9 Statute, proces verbal de constituire şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic Budac, în problema constituirii şi activităţii Reuniunii Mariana a femeilor române unite şi Asociaţiei generale a românilor uniţi din parohiile Mărişelu, Ruşii Munţi şi filia Măgurele.

1928; 1942-1944

6

10 Tabele, listă, corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic Budac, în problema statisticii bisericeşti-şcolare: numărul şi

1927; 1946-1947

10

  16

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

mişcarea populaţiei şi elevilor, personal bisericesc, stare civilă, colecte, reuniuni, culturale, clădirea bisericii şi casei parohiale, financiare, confesionale, secte a parohiei Mărişelu şi filiei Măgurele.

11 Procese verbale, tabel, dispense, certificate, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, oficiile protopopeşti greco-catolic Budac şi ortodoxe române Galaţii Bistriţei, Budac, Năsăud, Şieu, oficiile parohiale greco-catolice Cluj II, Lechinţa, Neţeni, Bucureşti, Sărata, Domneşti şi ortodoxe Cuşma, Şieu, Simioneşti, Buduş, Iuda jud. Mureş, Serviciul sanitar al judeţului Năsăud, Primăria Mărişelu, Oficiul poştal Sărăţel, credincioşi, în probleme de stare civilă: naşteri, căsătorii decese.

1942-1950 51

12 Certificat în problema proprietăţilor comunale şi a credincioşilor din comuna Mărişelu.

1923 1

13 Lista alegătorilor, tabel, raport, apel, corespondenţă cu oficiile protopopeşti Greco-catolic Budac şi ortodox Budac, Filiala Cluj Academiei Române, în probleme: electorale, sociale, persecuţii maghiare, epurarea cărţilor, arhiva.

1885; 1945-1949

14

14 Corespondenţă cu Oficiul protopopesc Greco-catolic Budac, Orfelinatul Turda, în problema colectelor în bani şi alimente.

1945-1947 4

15 Buget, litere fundaţionale, declaraţie, corespondenţă cu oficiile protopopeşti greco-catolic Budac şi ortodoxe Sântioana şi Şieu, Comitetul şcolar judeţean Năsăud, în problema bugetelor, financiare şi a fondului şcolar: depuneri de bani, abonamente, taxe, plăţi materiale a parohiei Mărişelu şi filiei Măgurele.

1895; 1928-1950

12

16 Registru cuprinzând circulare episcopale şi vicariale.

1806-1834 93

17 Registru cuprinzând circulare episcopale şi vicariale şi jurnalul banilor bisericii.

1847-1854 146

18 Registru cuprinzând circulare vicariale şi protopopeşti, procese verbale a curatoratului bisericesc şi senatului şcolar, corespondenţă, condiţii de licitaţie, declaraţii de căsătorie, a parohiei Mărişelu şi filiei Măgurele.

1893-1934 76

  17

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

19 Registru cuprinzând raţiuni despre statul activ şi pasiv al banilor bisericii şi fondului şcolar al filiei Măgurele.

1885-1900 72

20 Registru cuprinzând raţiuni despre statul activ şi pasiv a banilor bisericii filiei Măgurele.

1898-1943 102

21 Registru cuprinzând raţiuni despre statul activ şi pasiv a banilor bisericii parohiei Mărişelu.

1908-1943 72

 

 

Prezentul inventar conține 18 (optsprezece) pagini.     Întocmit şi 

                               15.09.2008  Tehnoredactat, 

                                                                                                                      Dologa Dorin                            

 

  18

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i