Numele și prenumele..... Data....

Clasa: a –VII-a

Fișa de lucru

Exerciții -sinonime , antonime, omonime , paronime

1. Creaţi ,prin sufixare , diminutive de la următoarele cuvinte . Subliniaţi la fiecare derivat sufixul :

Fluture-

Batistă -

Cojoc-

Copilaş-

Loc-

Fată-

Aripă-

Piatră-

Frunză-

Ochi-

2. Formaţi familia lexicală a următoarelor cuvinte : frunză , om ( cel puţin trei cuvinte ).

3. Completaţi enunţurile date:

Sinonimele sunt cuvinte.....

Antonimele sunt cuvinte....

Omonimele sunt cuvinte....

Paronimele sunt cuvinte......

4. Scrieţi sinonimele următoarelor cuvinte şi expresii:

tras ca prin inel –

prieten -

profesor-

bun de gură-

îi suflă vântul în traistă-

5. Scrieţi antonimele următoarelor cuvinte :

Termină-

Linişte-

Curajos-

Frumos-

Murdar-

6. Alcătuiţi propoziţii din care să reiasă înţelesurile următoarelor omonime :poartă , noi, nouă, sare, pod 7.

Alcătuiţi câmpul lexical al numelor de culori

Numele și prenumele: Data:

Clasa a-VII-a

Fișă de lucru

1. Calculează şi compară folosind semnele : >, <, = .

8 626 – 1 214 __ 5 628 + 2 201 1 640 + 4 230 __ 9 927 – 4 801

___________ ____________ ___________ ____________

2. Află:

▪ suma numerelor 4 527 şi 2 995: ____________________________________________

▪ diferenţa numerelor 5 312 şi 4 524: ____________________________________________

▪ numărul cu 3 579 mai mic decât 5 248: ____________________________________________

▪ numărul cu 2 819 mai mare decât 1 546: ____________________________________________

▪ cu cât este mai mare 7 070 decât 770: ____________________________________________

▪ cu cât este mai mic 1 245 decât 4 678: ____________________________________________

3. Rezolvă:

a) Măreşte cu 1 574 suma numerelor 5 100 şi 2 200.

______________________________________________

b) Triplează diferența nr. 9 987 si 9 825.

_________________________________________________________

c) Adună suma numerelor 2 143 şi 3 394 cu diferenţa lor micşorată cu 1000.

__________________________________ __________________________________

__________________________________ __________________________________

d) Dublează suma nr. 2 365 și 3 400 micșorată cu 4 533.

______________________________ ____________________________

____________________________

4. Află numerele necunoscute:

8 246 + a = 10 000 b + 2 560 = 6 412 6 824 + c = 8 958

d + 2 541 = 4 826 n – 2 486 = 8 473 m – 5 609 = 3 906

8 247 – o = 7 528 9 574 – p = 6 886 2 438 + r = 10 000

______________________________

______________________________

______________________________

______________________________

______________________________

______________________________

Numele și prenumele...... Data:

Clasa a-VII-a

Fișă de lucru

Exerciții și probleme

1.Un termen al adunării este 7 512, iar suma 9 000. Află celălalt termen. ___________

2.Descăzutul este 6 341, iar diferenţa 4 526. Află scăzătorul. ___________________

3.Scăzătorul este 7 512, iar diferenţa 751. Află descăzutul. ____________________

4.Micșorează cu 6 534 suma dintre numărul 2 386 și răsturnatul său.______________

5.Scăzătorul este 4 726 iar restul este cu 3 283 mai mic. Care este descăzutul?________

6.Numărul cu 542 mai mare decât 875 adună-l cu suma numerelor 6 544 şi 658.________

7.Un termen este 2 375, iar celălalt este cu 3 683 mai mare. Aflaţi suma lor.____________

8.Descăzutul este 9 567, scăzătorul este suma nr. 4 032 și 3 234. Aflați scăzătorul și apoi diferența.

9.La suma numerelor 5 478 și 1 236, adaugă cel mai mic număr de trei cifre consecutive.

10.La diferența numerelor 6 435 și 2 276, adaugă cel mai mare număr par scris cu trei cifre identice.

11.Cu cât este mai mare suma nr. 5 896 şi 1 042 decât diferenţa numerelor 10 000 şi 5 584?

12.Aflaţi descăzutul, dacă scăzătorul este cu 1 279 mai mic decât diferenţa care este 5 255.

13.La diferenţa numerelor 4 048 şi 159 adaugă numărul cu 985 mai mare decât 3 173.

14Cu cât sunt mai mari numerele 7 492 şi 4 602 decât răsturnatul fiecăruia?

15Calculează suma dintre cel mai mare nr.impar de trei cifre şi cel mai mic nr. natural scris cu patru

cifre consecutive pare.

16.Completează tabelele:

x 3 456 4 474

y 2 863 2 468

x + y 6 512 10 000

a 5 478 10 000

b 4 726 3 812

a - b 5 348 7 880

Numele și prenumele.......... Data........

Clasa a-VII a

Fișa de lucru

1.Citiți cu atenție textul apoi realizați povestirea fragmentului de mai jos.

Stau câteodată si-mi aduc aminte ce oameni mai erau în părțile noastre pe

când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei,

în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în

trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii.

Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni

fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari

tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și

suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți

și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.

Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era!

Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de

bârne, streșinit cu șindilă, și ce chilie durată s-a făcut la poarta bisericii pentru școală;

ș-apoi, să fi văzut pe neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în casă,

împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și

voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură.

Și unde nu s-au adunat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și

eu, un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea. Și cea dintâi școlăriță a fost

însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de

întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată

ziua da pe la școală și vedea ce se petrece...

Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun

nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe

gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală.

În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul

satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit

frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este și hramul bisericii

din Humulești...

Apoi poftește pe moș Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai

facă așa, din când în când, câte unul, și ceva mai grosuț, dacă se poate... Bădița Vasile

a zâmbit atunci, iară noi, școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții.

Și a pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții

și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și

câte greșeli va face să i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare

greșeală să-i ardă școlarului câte un sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era

sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei, sărmana!

— Ia, poftim de încalecă pe Balan, jupâneasă! zise părintele, de tot posomorât, să

facem pocinog sfântului Nicolai cel din cui.

Și cu toată stăruința lui Moș Fotea și a lui bădița Vasile, Smărăndița a mâncat

papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămășa

de pe dânsa. Noi, când am văzut asta, am rămas înlemniți.

Iar părintele, ba azi, ba mâine, aducând pitaci și colaci din biserică, a împărțit

la fiecare, de ne-a îmblânzit, și treaba mergea strună; băieții schimbau tabla în toate

zilele, și sâmbăta procitanie. Nu-i vorbă, că noi tot ne făceam felul, așa, câteodată;

căci, din bățul în care era așezată fila cu cruce-ajută și buchile scrise de bădița Vasile

pentru fiecare, am ajuns la trătaji, de la trătaji la ceaslov, ș-apoi, dă, Doamne, bine!

în lipsa părintelui și a dascălului intram în ținterim, țineam ceaslovul deschis, și, cum

erau filele cam unse, trăgeau muștele și bondarii la ele, și, când clămpăneam

ceaslovul, câte zece-douăzeci de suflete prăpădeam deodată; potop era pe capul

muștelor!

Într-una din zile, ce-i vine părintelui, ne caută ceasloaveleși, când le vede așa

sângerate cum erau, își pune mâinile în cap de necaz. Și cum află pricina, începe a

ne pofti pe fiecare la Balan și a ne mângâia cu sfântul ierarh Nicolai pentru durerile

cuvioaselor muște și ale cuvioșilor bondari, care din pricina noastră au pătimit.

Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui mai, aproape de Moși,

îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice, să pună pe unul,

Nic-a lui Costache, să mă procitească. Nică, băiat mai mare și înaintat în învățătură

până la genunchiul broaștei, era sfădit cu mine din pricina Smărăndiței popii, căreia,

cu toată părerea mea de rău, i-am tras într-o zi o bleandă, pentru că nu-mi da pace să

prind muște...

Și Nică începe să mă asculte; și mă ascultă el, și mă ascultă, și unde nu s-

apucă de însemnat la greșeli cu ghiotura pe o draniță: una, două, trei, până la

douăzeci și nouă. Măi!!! s-a trecut de șagă, zic eu, în gândul meu; încă nu m-a gătit

de ascultat, și câte au să mai fie! Și unde n-a început a mi se face negru pe dinaintea

ochilor și a tremura de mânios...

Ei, ei! acu-i acu. Ce-i de făcut, măi Nică? îmi zic eu în mine. Și mă uitam pe

furiș la ușa mântuirii și tot scăpăram din picioare, așteptând cu neastâmpăr să vină

un lainic de școlar de afară, căci era poruncă să nu ieșim câte doi deodată; și-mi

crăpa măseaua-n gură când vedeam că nu mai vine, să mă scutesc de călăria lui Bălan

și de blagoslovenia lui Nicolai, făcătorul de vânătăi. Dar adevăratul sfânt Nicolai se

vede că a știut de știrea mea, că numai iaca ce intră afurisitul de băiat în școală.

Atunci eu, cu voie, fără voie, plec spre ușă, ies repede și nu mă mai încurc

primprejurul școlii, ci o iau la sănătoasa spre casă. Și când mă uit înapoi, doi

hojmălăi se și luaseră după mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele;

și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda

unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care

erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu,

de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi.

Și Nic-a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmălău,

au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de

nu mau putut găbui. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici

o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țărna-n cap, și tiva la mama acasă, și am

început a-i spune, cu lacrimi, că nu mă mai duc la școală, măcar să știu bine că m-or

omorî!

A doua zi însă a venit părintele pe la noi, s-a înțeles cu tata, m-au luat ei cu

binișorul și m-au dus iar la școală.

— Că, dă, e păcat să rămâi fără leac de învățătură, zicea părintele; doar ai trecut de

bucheludeazla și bucherițazdra: ești acum la ceaslov, și mâine-poimâine ai să treci

la psaltire, care este cheia tuturor învățăturilor, și, mai știi cum vine vremea? poate

să te faci și popă aici, la biserica Sfântului Nicolai, că eu pentru voi mă strădănuiesc.

Am o singură fată ș-oi vedea eu pe cine mi-oi alege de ginere.

(Amintiri din copilărie –Ion Creangă)

1.Povestește în scris fragmentul ,,Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.

2.Identifică personajele care apar în text.

3.Indică reperul spațial unde se petrece acțiunea fragmentului de mai sus.

4.Alcătuiește propoziții folosind cuvintele:școală , sat, ogradă, păpușoi, carte.

Numele și prenumele......... Data..........

Clasa a- VII- a

Fișa de lucru

Utilizarea corectă a ortogramelor

1.Alege varianta corectă:

nu-l așteaptă --------------nul așteaptă

n-o înțelege......................no înțelege

n-are timp..........................na-re timp

na-u sosit.............................n-au sosit

na-m știut ............................n-am știut

n-ai cuvinte...........................nai cuvinte

nu-l atinge..............................nu-l atinge

v-a răspuns.............................va răspuns

va învăța.................................v-a învăța

dintrun pom ...........................dintr-un pom

într-o carte...............................întro carte

2.Taie forma greșită și transcrie construcțiile :

Ne-am /N-eam aliniat într-un/întru-n.

Dintr-o/Din-tro parte nul/nu-l vedeam.

Va/V-a chemat și n-ați /na-ți venit.

N-am /Nam ajuns că n-ați /na-ți anunțat.

Dacă n-ai/na-i un nai/n-ai nu poți cânta.

Va/V-a veni când va/v-a fi chemat.

Nu-i/N-ui interesa ce-i/cei așteaptă la ore.

3.Modifică după cum îți sugerează modelul:

Mă așteaptă ---------Așteaptă-mă !

Il iubește.................

Ne uimește..............

Te ferește -----------------

O ascultă........................

4.Completează cu ,,s-a ’’ ori ,, sa” spațiile libere:

Andrei...............pregătit să meargă cu colega .......la spectacol.În haina ......a găsit o floare

care........ ofilit...., gândit să o pună în agenda ..........Colega ......l-a anunțat prin telefon că

.....întâmplat o nenorocire .El schimbat de costum și.......dus la ea .Nu ......așteptat la acest gest

din partea .... Nimeni nu..........,supărat pentru că spectacolul....amânat.

5.Formulează propoziții cu fiecare din cuvintele de mai jos:l-a/la ,i-a /ia ,s-au /sau, mai /m-

ai ,va/v-a ,cel /ce-l.

6.Completează spațiile libere cu ortograma ,, i-a” sau cuvântul ,,ia”.

Mama ……..dăruit Loredanei o casetă audio,iar lui Petre .......promis de ziua lui o

undiță.Loredana caseta fară să-și .....ochii de la mama sa.............arătat-o și lui Petre .......plăcut

tare mult .Lui nu.... venit să creadă că e chiar muzica lui preferată.Acum nu-și .....gândul de la

undița pe care .........promis-o mama.

PROGRAMUL MEU ZILNIC Care este jocul tău preferat? Desenează-l!

LUNI – VINERI SÂMBĂTÂ

___________________ ______________________

___________________ ______________________

___________________ ______________________

___________________ ______________________

___________________ ______________________

___________________ ______________________

___________________

___________________ DUMINICĂ

___________________ _____________________

___________________ _____________________

___________________ _____________________

___________________ _____________________

___________________ _____________________

___________________ _____________________

___________________ _____________________

___________________ _____________________

Desenează o activitate desfăşurată de tine în timpul liber! Ce ţi-ar plăcea să faci în timpul liber, din ceea ce n-ai mai făcut

până acum?

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________

______________________________________________________