upload.wikimedia.org · pr efat a. belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu brapvul sint foarte...

440
DOCUMENTE I REGESTE PRIVITOARE LA RELATIILE RUMINE$T1 BRAVIVUL UNGARIA IN SECOLUL XV §1 XVI Traduse si resumate din sloveneste, insotite de adnotatiuni istorice i precedate de o introducere asupra diplomaticei vechi ruminesti de Joan Bogdan PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOUREVT ATELIERUL GRAFIC I. V. SOCECU, BUOURERTI 1902 ' TARN I V. " CU -,(Ara.tri)

Upload: others

Post on 18-Oct-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

DOCUMENTE I REGESTE

PRIVITOARE LA

RELATIILE RUMINE$T1

BRAVIVUL UNGARIA

IN SECOLUL XV §1 XVI

Traduse si resumate din sloveneste, insotite de adnotatiuni istorice i precedatede o introducere asupra diplomaticei vechi ruminesti

de

Joan BogdanPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOUREVT

ATELIERUL GRAFIC I. V. SOCECU, BUOURERTI

1902

'

TARN

I

V.

"

CU

-,(Ara.tri)

Page 2: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Reproducerea textelor din aceastd carte, atit in manuale de roalit sitin miry de eruditie, este interzisti qi va fi urmdritd conform legii.

67332

f i

Page 3: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

PR EFAT A.

Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvulsint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia,ajung la culmea desvoltdrit lor in sec. 14 i 15 0 sldbesc insec. 16, cind vechid suprematit ungureftt se substitue definitivputernica impardtie turceascd. Comerciul cu Turcia n'a inleituratinset cu total pe cel brapvenesc, care a continuat, pand mat acumtrdzed de ant, sei hrdneascd pietele teirit.ruminegi.

Relaiile noastre cu Brapvul fost inset pur comer-ciale. Ajunsei, prin negotul i industria sa, la o mare inflorirein sec. 14 0 15, puternicd prin intdriturile qibogeitia sa, cetateaBrafovulut a jucat in vremea aceea un rol hotdritor in eveni-mentele politice din tara rumineascei. Prietenia et era cdutatei,vreijmeifia et era temutd de too domnit nogri ; nu e aproapenict unul care sd nu fi cerut sprijinul mard cetdtt" seisegt lacucerirea peistrarea tronulut sal la rdsturnarea rivalilor ;aproape tori invocali mijlocirea ei; ffitre din.i i regele Ungarietsail voevozit, Ardealulut.

Aceste dese relatiunt, comerciale i politice, aii trebuit setlase urme scrise ; arhivul oraplut e plin de privilegiile 0 cores-pondeqele domnilor nogri, scrise unele in latinege, altele, mat nu-meroase, in slovenqte, tar cele ma nowt in rominefte. Celelatinegt sint in cea mat mare parte cunoscute:ele aifost utilizate descriitorit sag, sint reproduse in colectia Hurmuzaki, tar uneleinedite se geisesc in copit la Academia Romine ; cele romi-negt aii fost studiate i publicate de D-1 lorga in Socotelile Bra-§ovulur (1899); din cele slovenagi, descoperite nu de mull, numat

C);1Pvero.1141

1.

n'ati

11

Page 4: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

4

o mica parte a fost publicatd, in original, la 1896 de D-1 Miletie ;acestea din wrma, din pricina iimbei in care sint scrise, airdmas aproape necunoscute istoriografiei noastre.

Publicatia de fatd vrea sci umple acest gol ; ea deschideistoricilor i publicului un tesaur de documente unic in felul seiufi de o insemncitate exeeptionald pentru cunoaqterea trecutuluinostru politic, economic ci cultural.

Se gdsesc in arhivul Bra.ovulu i documente moldovenegi ;acestea sint insd, in raport cu cele muntenegi, qi ca numdrca cuprins, de mai. putind importan,(4. De altd parte, ele pre-sena cu mull mai, putine greutdti la intelegerea lor decit celemunteneqa.

.11fam mcirginit dar in publicatia de fa la aceste dinurmd, rciminind ca cele moldovenWi sci fie date la lumina in alt loc.

Studiul documentelor dela Brapvl-am ineeput la 1895 ; oparte din ele; cele publicate la 1896 de Miletie, le-am interpretat deciteva ori, cu elevii mei in seminariul de limbile slavice delauniversitatea noastrd-; dacd nu m'am hotdrit pcind acum sdpublic resultatele studiaor mele, pricina art fost greutdtile ce

intimpinam la datarea unora din documente.Deschiderea arhivelor statului, acum doi any, i aparitiunea

volumului HI din ,,Studi i documente cn privire la istoriaRommnilor" de D-1 E. lorga (1901), m'ai pus in stare sci mid-tur multe dat curajul sd incheirt acestepe care pand atunci le fdcusem fcirci intentia de a le publica.De cel mai, mare folos in stabilirea datelor fost cele opt-zed de pagini ale d-lui, lorga, care sub tiaul modest de Noteasupra istoriei muntene cu prilejul publicarei croniceilui Pejacevich" contin cea mai, bund expunere a istoriei, driruminegi dela moartea lui Mircea cel Bdtrin ;$i pcind la RadulPaisie ; e intia incercare serioasd de a stabili o cronologie maisigurd i o inldntuire mai naturald a evenimentelor, in careistoricii, de pdnd la dinsul se incurcaserd adeseori. Pentru epocadela Badul Paisie Tana la Mihnea Turcitul am gdsit toate des-luciriie in monografiile, studiile i colectiunile de do-cumente publicate de D-1 lorga in cei din urmd zece ani,mai, ales in vol. XI din Hurmuzaki (1900), a cdrui, Introdu-

indoeli, studit,

mi-ad

cdutate

91

p nti-ad

$i

Page 5: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

5

cere (owned' o lumina cu totul noud asupra anilor 1535-16000, al cdrui, Apendice II completeazei editiunile scisegt, ale Soco-telelor Sibiulu i Brapvutui. Dacd cartea mea aduce o'contri-butie insemnatei la cunoagerea sec. 15-16, o mare parte demerit se cuvine aceluia care prin talentul, eruditia i muncasa steiruitoare i desinteresatd a refdcut in bund parte 0 e che-mat sci recleideascet , pe baze larg i solide, intregul edified"( al isto-rid noastre nationale.

Imi, fac o pleicutd datorie multdmind, cu aceastd ocasie,

in primul rind Fr. Stenner, arhivarul ora0clui, pentrusprijinul ce mi-a dat, uprindu-mt, pe cit `i-a fost in putintd,studiul documentelor D-sa a binevoit set renunte anul trecutla un congediii de yard, pentru aceasta i punindu-mi la dis-positie o listd de functionarit municipal a Brapvulia, inceputdde predecesorit sdi completatei de D-sa.

,t nza rog set primeascd multdmirile mele pe D-nii Jean0 Emil Socec, cart frei-ati inlesnit tipdrirea acestet coirtt, i peD-1 Nerva Hodoq, care a binevoit set se insdrcineze cu facereaindicelor.

Joan Bogdan.

D-lui

si

Page 6: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Introducere.

CUPRINSUL

Fondul de documente dela Brasov, publicatiaD-lui D. Sturdza asupra documentelor delaWiesbaden si Noie documente vlaho-bulgare dela Brasov" ale D-lui L. MiletiC.

Importanta documentelor din Brasov pentru is-toria romln4 in sec. 15-16

Descrierea diplomaticA a lor: a) particularitMileexterne: materialul pe care sint scrise(pergamentul si litrtia)

CaligrafiaCernealaFormatulSinonimele pentru notiunea document" : chrisov

poruna, carteDuplicateleScrierea: semiunciala i cursivaAbreviatiunile, interpunctiunea, iniia1e1e . .

b) ParticularitAtile interne : limba mediobulgarhsi neobulgarl, elementele sirbesti; studiilelui Miletió in aceste privinte

Scriitorii: pisaril, diacii, griunAticiIFormuleleInvocatiaNumele i titlul celui ce d documentul .

Titlul domnilor rumin1SalutatiaArenga (prooemiul) i dispositia (expositia)Corroboratia (blestemul i martoril)inchelerea In porunci scrisoriMonogramul

Pagma

XIXIII

XIVXV1XVIXVIXVIIXVIIXVII

XVIIIXXI

XXIIXXVXXVXXVIII

XXVIIIXXXIIXXXIIXXXIIIXXXIVXXXIVXXXVXXXVXXXVIXXXVIXXXVIIIXXXVIIIXXXVIIL XXXIXXXXIXXLIXLIXLIII

ei

XXI XXII. .

.

.

Page 7: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

8

Data : lipsa de datare preciza in documentele delaBrasov

Criteriile dupa care stabilit datele lor . .

Modul de datare In cancelaria domnilor ruminlGresell de datarePecetjle: importanta lorMaterialul din care slnt facuteCeara rosieCeara verdeCeara neagra,Modul de alipire al pecetilor la documentele de

pergament si de hirtieOstilAtirnarea pecetilorFormele: rotunda si comaForme mal rareMarimea: pecetl marl, mijlocii i miclLegendele pe pecetile marl si pe cele niijlocil

sail midiProspect asupra legendelor de pe pecetile dela

Brasov, dela Mircea I pana la IvlihneaTureitul

Citeva adaose din arhivele statului si dela Aca-demia minima

Emblemele: cea cu doul capete, busturi sail corpuriCea cu vulturul si crucea in ciocEmblema dupla .Originea i intelesul color doua emblemeCorbul In loc de vulturPecetile boeresti: emblemele i legendele lor .Cum trebuesc publicate documentele noastre in-

terne ; necesitatea unui codex diplomati-cus" al Rominiel

1. Documente.

P ag ina

XLIIIXLIVXLIVXLVIIXLVIIXLVIIIXL1X

LILIILIILIIILIII

LIIILIVLIVLIV LVLVLVILVI

LV11ILXVI

LXV1LXVIILXVIILXXLXXLXXILXXILXX ITLXXIIILXX1VLXXVLXXVIILXXVIILXXX

LXXXLXXXVI

I. Chrisoave, portend i serisori dotnnefa.

1. Mircea I (cel BatrIn), 1386731 Ian. 1118 32. Mihail I, coregent al 1111 Mircea I, c. 1115-31 Ian. 1418 . 6

3. Radul II Praznaglava, 1421-1422; 1424-1427 . 74. Dan II, 1420-14'24; 1427-1431 125. Alexandru-Aldea, 1481-1433 256. Vlad I Dracul. 1431-1433 ; 1433-1446 35

s'ail

. .

LVI LVIII

Page 8: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

9

Pagina

7, Vladislav IL sag Vladislav Dan, 1446-1466 598. Vlad II Tepn 1466-1462; 1476 629. Dan pretendentul, c. 1456-1460 67

10. Radul Ill eel Frumos, 1462-1474 7011. Basaraba II eel Hatrin sag La lot, 1174-1476; Ian. 1477 -

Oct. 1479 7512. Basaraba III eel Tinttr sail Tepelus, 1471; Oct. 1479-1482 8613. Mircea pretendentul, falsul flil al lui Vlad Dracul, 1481 . 10714. Vlad III CAlugArul, 1482-1496 11115. Radul IV cel Mare, 1496-1608 13016. Mihuea I, Mai 1508-1610 13817. Vlad IV cel Thfar sag VlAcluth, 1510-1512 14118. Voica, doamna ml Mihnea I, 1511 14319. Mircea pretendentul, 11111 lui Mihnea I 14420. Basaraba IV Neagoe, 1512-1521 149

21. Despina, doamna lui Basaraba IV Neagoe, 1521 16022. Theodosie, 1621 16023. Vladislav III, Aprilie 1623-Noemvrie 1524 16221. Bklica Radul, 1524 167

26. Radul V dela Afumati, lan. 1521-2 lan. 1629 17026. Moisi, Martie 1629-August 1630 17327. Vlad V, c. Fevr. 1530-Oct. 1532 17728. Vlad VI, c. Oct. 1532-vara an. 1535 18329. Radul VI Paisie, sat Radul cel Nog, si fiul s5,11 Marco, Iunie

s. lulie 1,;35-e. Fevruarie 1545 186

80. Mircea II Ciobanul, Martie 1545-1552; Ian. 1558-Sept.1559. 19031. P61rascu, Aprilie 1554-Dechemvrie 1567 195

II. Serisori dela boeri, mi opoli1, judep, pirgarl particulari.

1. Coico, logoratul lul Dan II, 1431 199

2. Volco, vornicul lul Vlad I Dracul, 1931 2003. Albul, vornicul lui Alexandru-Aldea, 1431-1433 2004. Antonio, cb,riarasul lui Vlad I Dracul, c. 1431-1433 . . . 2025. Gherghe Lasear, clingtrasul lig Wad I Dracul, c. 1433-1446 2046. Nanul si Stefan logoratul, boerii 1111 Vlad I Dracul, 1442 . . 2067. Dragomir al ml Manea, Neagoe al lui Radul, Stnil i Balea,

boeril lul Basaraba II cel BAtrin, Fevruarie 1477 . . . . 208S. Neagu vornicul, Vladul vornicul i Cazan vistierul, boeril lul

Basaraba III cel Tinhr, 1479 2099. Neagu, vornicul lul Basaraba TM cel Tinhr, 1980 210

10. Cazan vistierul si Stalco eomisul, boeril lul Basaraba III celThar, 1480-1481 214

0

.......

.

.

Page 9: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Pagina11. Cazan, marele vornic al lul Basaraba Ill cel MIL., 1180-

1181 2.15

12. Vintilk logoatul Jul Basaraba III eel TInir, 1480 21618. Dragorair al ml Manea, vornicul lul Vlad 4111 Galugltrul,

1481-1482 21711. Dragomir Uclriste, vornicul lul Vlad 111 Calugarul, 1482; c

1488-1490/95 21915. Staico, logoratul lul Vlad III Cálugarul, 1492 22016. Stan Cortofle§t §1 Cruj, trimesil 1111 Vlad III Galugarul la

§tefan Báthory, c. 1490-1492 22217. Boeril liii Radul IV cel Mare, sub Mihnea I, 1508-1509 . 22318. Calotk mare vornic al lul Basaraba IV Neagoe, 1512-1520 22519. Lazar, spktar al doilea al lui Basaraba IV Neagoe, 1520 22620. Boeril lui }Mica Radul, 1523 22721. Un boer al MI Radul V dela Afumati, c. 1524-1525 . . 23022. Pirvul, Draghicl si Radul, boeril lui Radul V dela Ala-

map, 1525 23223. Vintilk lost mare vornic al lul Racial VI Paisie, 1644 . . 23321. &Milk mare vornic al lul Mircea II Ciobanul (in a 2-a dont-

nie), 1558 23425. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiel, 1480 23526. Sava, judetul din Tirgoviste, 1524 23627. Sudetul si pfigaril din Brl.ila, sec. 15-16 23628. Scrisoarea unul Turc, 1180-1181 23829. Un corktract de cumpAr6,turk sec. 16 ... ... . 239

2. Regeste.

I. Scrisorl clomneei.

1. Basaraba II cel Batin (Laiot) 9432. Basaraba Ill cel Tinfir (Tepelus) 2113. Vlad III Galugarul 2514. Radul IV cel Mare 2525. Doamna Voica 2546. Basaraba IV Neagoe 2597. Theodosie 2668. Doamna Despina 2679. Vladislav III 267

10. Radul V dela Afumati 26911. Basaraba V 27312. Moisi 27413. Vlad V 27514. Vlad VI 275

AO

Page 10: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

11

Pagina15 Radul VI Paisie 27616. Mircea II Ciobanul 28617. Mihnea Turcitul 28718. Un domn al -taxa rumlnestl din sec 16 288

II. Seeisori de boerl, mitropoliti, judep, pirgart olvtifordfene0 i sdte0i.

1. Stanciul, vistierul liii Vlad I Dracut 2892. Cole 2903. Sinadin al Capitanului, boer al lul Vlad III Calugarul . . 2904. Dragomir al liii Manea, vornicul lui Vlad III Calugarul . 2915. Dragomir Udriste, vornicul lui Vlad HI Calugarul 2926. Staico, logoratul lul Vlad Ill Calugarul si al lui Radul IV

eel Mare 2937. Cirstian, vornicul lui Radul IV cel Mare 2948. Gherghina, parcalabul lui Radul IV cel Mare 2959. Calota, marele vornic al lui Basaraha IV Neagoe 295

10. Neagoe, spatarul lui Radul V dela Afumati 29711. Harvat, logoratul lui Radul V dela Afumati 29712. Boeril lui Radul V dela Afumatl 29813. Coada, mare clucer al lui Radul V dela Afumati 29814. Draghici spatarul i Udriste paharnicul, boeril lui Vlad

V si Vlad VI 29915. Draghici, mare vornic sub Vlad V si Vlad VI 30016. Vintila, mare vornic sub Radul VI Paisie 30217. Udriste, vistierul lui Vlad VI si al lul Radul VI Paisie . 30218. Stoica, pgrcalabul Jul Radul VI Paisie 30319. Oprea, mare logorat al lui Radul VI Paisie 30320. Draghicl Tatarul, boer de-al lui Mircea II Ciobanul 30421. Socol, mare vornic al luiPatrascu 30422. &Anita, mare vornic al lul Patrascu 30523. Calea, vaduva lui Datco vornicul, flul el Stoican 30624. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiel 30625, Mitrofan, mitropolitul Ungrovlahiel 30726. Varlam, mitropolit al Ungrovlahiel 30727. Daniil, mitropolit de Severin si de Ardeal 30828. $tefin, judet de Rimnic 30829. Judetil i pirgaril din Tirgsor 30930. Judetul i pirgaril din Braila 80931. Stoica Hurduzati, judet de Cimpulung 30932. Mitrea, judet de Tirgoviste. 31033. Tirgovetil din Tirgoviste 311

34. Judetul i pirgaril Brasovului 311

i

. . .

i

Page 11: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

12

Pagina

35. Ma 1lat, judetul neara§ulul 31536. 0 judecatb, shteasea, In acele 315

Rpendice

Un catastih de scule dela 1508-1509 319

Indreptfiri i adaose. 329Indice de nume proprii 333Lista documentelor dupä cota arhivei i dupi publicatia de fata 341

Page 12: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

INTRODUCERE

6733,2 I

Page 13: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

J0;014

Fondu 1 de documento dela Bram i descrierea

diplomaticsa a bor.

Documentele ce se publicg, in aceastA cartese pAstreazA toate in arhivul municipal al Bra-sovului. Ele ati fost gsite cu ocasia nouei orin-duiri a arhivului, intreprins'a sint acum citivaant de actualul arhivar, D-1 Fr. Stenner. D-saa binevoit sd-mi atrag6 atentiunea asupra lor,in vara anului 1895, cind am si studiat o partedin ele, in acelas timp cu 1)-1 Dr. L. Miletié,profesor la scoala superioarA din Sofia, care peatunci c6lätorea prin Transilvania i Ungariaaclunind materialuri pentru istoria limbil bul-gare, vechi si moderne. Izbit de importanta fon-cluhit dela Brasov, D-1 Miletié, in scurtul timpcle zece zile cit a stat la Brasov, a copiat vre-o122 de buc4i, din cele ce i pArut mai im-portante pentru studiile sale linguistice, i le-apublicat, un an dupa, aceea, in Sbornicul minis-terinlut de instructie publicA. din Sofia, sub titlul:Documente nou'a vlahobulgare dela Brasov 1) sica o continuare a studiului s'ati Dacorominii siliteratura lor slavA" , pe cafe il publicase, cu

1) Novi vlachobT,Igarski gramoti otri, BraAorL. Sbornik za na-rodni umotvorenija nauka i kniiina, vol. XIII (Sofia 1896), p. 1-152.

s'at

V

Page 14: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

IV

trel anI mal nainte si in colaborare cu colegulsn, D-1 D. Agura, in acelasi Sbornic1). Miletiéeste unul din eel mai distinsi cunoscatori ailimbel bulgare i trecutului el; el publicasepana la 1895 citeva studii remarcabile in aceastdspecialitate; calatorind prin Transilvania si Un-garia, el avea un scop foarte precis : voia s ga-seasca a) urmele de populatie bulgarä, desprecare dovezi istorice sigure aratat c. traise prinTransilvania in locuri ce astazi sint ocupate deRomini; b) resturile de monumente literare aleacestei populatii. La Brasov se astepta s. gd-seasca documente asemdnatoare cu cele ce pu-blicase D-1 D. Sturdza, cu citiva ani: mai nainte,in Darea de seama despre colectiunea de do-cumente istorice romine aflate la Wiesbaden"2).D-1 Sturdza gasise anume i cumparase, inaintede 1888, dela un anticar din Wiesbaden 19 do-cumente, toate scrisori domnestt i boeresti adre-sate pirgarilor din Brasov si earl fusesera in-strainate din arhivul orasului, inainte de noualui orinduire, and predecesorii Steuner sail

stiail de existenta sail nu banuiatl importantaunor hirtii, pe care ei nu le puteati intelegede care presupuneau cel mult c. sint valahe".Este o fericire c aceste documente fostinstrainate cu tutu], cad): o parte din ele s'ar fi

l) Dakoromlnit6 i technata slavjanska pismenosta. Sbornik,vol. IX (Sala 1893), p. 211-390.

2) Extras din Analele Acadenaiel Romine, seria II, tom. VIII,sectinnea II. Buciirest1 1888 ; o brosurb. de 24 pp. in 40, cu patruStampe.

n'at

D-lutnu

si

Page 15: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

V

perdut poate pentru totdeauna, cum s'ail perdutcele dela Sibiti, unde astUT, dup5, informatiiledate de arhivarul Zimmermann, nu sint maimulte de 23. Unul s'a gäsit nu de malt in bibliotecamuzeului national din Buda-Pesta ; el a fost cum-p'arat dela o persoand privatA la 1896 i e pu-blicat de prof. Miletié in vol. XVIXVII dinSbornik (1901), P. 496 si urm., cu un facsimilein m'arime natura15,1).

D-1 Dimitrie Sturdza a reprodus in brosurasa dela 1888 dougsprezece scrisori domnesti din-tre anii 1432-1752; celelalte sapte, scrisori boe-rest dela 1697 (nu 1708)in coace, sint depuse, im-preunA cu cele publicate, in biblioteca AcademieiRomine. La epoca de care ne ocupAm noi se ra-poarta din colectia D-lui Sturdza urmAtoarelescrisori: a) una dela Vlad Dracul 1431-46: ThanVlad vv. trimete in misiune la Brasoveni pe slugasa Radul (facsimilat5, la tab. II); b) dou'd, delaAlexaudru-Aldea sail Alexandra II, fial hi Mir-cea I 1431-33: cc) Than Alexandra vv. trimeteBrasovenilor tirT despre miscArile trupelor tur-cesti ce se &eel s intre in tara rumineascäin Transilvania la 14322); p) Io Alexandra vv.porunceste lui Bratul al hi Sumarin s dea in-d'arAt un cal al lui Lalu (facsimilate amindou6 latab. III); c) una dela Vlad III Galugarul, c. 1495,atribuitA de D-1 Sturdza lui Vlad Tepes : 10 Vlad

1) Doc. lui Alexandrel din 12 Aug. 1452, azi n colectia Acad.Rom. , odinioarh in a lul Freiherr von Reden, e de aceeasi provenienp.

Dacorominil, p. 874.2) Cf. nota dela No. XIX al colectiel noastre.

Page 16: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

VI

vv. trimete pe Tudor 1ogoftul in misiune la Bra-soveni (facsimilatd la tab. H) 1) d) una dela Ba-saraba II cel Bdtrin, c. 1474-76, atribuitd deD-1 Sturdza lui Neagoe Basaraba : Ion Basarabavv. se plinge Braso venitor e opresc orice im-port de arme, de aramd, fier i alte mdrfuri intara sa roagd sd ingddue lui Dumitru delacetate" sd-si seoatd scuturile pentru care ddduseravund" (facsimilatd la tab. 1)2). CeletAlte saptesint dela Mate Basaraba, Vasile Lupul, Gheor-ghe Stefan, Constantin Brincoveanu, ConstantinMavrocordat i Grigore Ghica: toate in limbaromind.

Brosura D-lui Sturdza e foarte importanth prinfrumoasele facsimile de documente sipeceti si prinreflecsiunile foarte judicioase asupra celor doudsteme ale domnilor rumini.

Cu mult mai importantd, din punctul de vedereal materialului bogat si al studiului linguistic, estescrierea citatd a D-lui Miletié. Ea cuprinde : a) citevavederi generale asupra coloniilor bulgdresti dinTransilvania, in special asupra celei dela Brasov

Rijnov b) consideratiuni asupra valorii lin-guistice a documentelor dela Brasov, care, ca sicelelalte documente ale noastre din sec. 15-16,servesc acum drept punte de trecere dela tro-janska prièa," din sec. 14 la monumentele lite-rare din sec. 17: tocmai perioada cea mai sd-racd i mai obscurd din literatura bulgard veche ;

') Vezi observatiile de mal jos asupra acestel scrisori.2) Cf. No. LXXXVI din colectia noastia.

;

;si

Page 17: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

VII

c) un studiti amanuntit asupra limbei acestordocumente, din toat& punctele de vedere : fone-tic, morfologic, sintactic i le.xicologic, aceastädin urma parte cu unele greseli i 1ipsur, ine-vitabile pentru un strain. D-1 Miletié a tiparitsi un catastih de scule" : o insemnare de toatelucrurile marunte cumparate la Brasov intre 25Aug. 1508 i.4 Mai 1509 pentru voevodulfiul luT Mihnea. Din documente, D-sa a tiparit120 de bucati, afard de scrisoarea lui Ioan Sra-cimir, tarul bulgar din Vidin, catre judetul Bra-sovului Iacov Herman, pe care o publicasern

ceva maT nainte, in Archiv fur slavischePhilologie, vol. XV1I (1895)1).

Editia D-lui Miletié, care cuprinde cama patra parte din documentele slovenesti delaBrasov, e o editie build; se resimte insa grabacu care a fost facuta, dupa greselele ce unuicunoscator asa de adinc al limbei bulgare flui-ar fi scapat, daca copiile le-ar fi facut maicu ragaz i daca cuprinsul documentelor 1-arfi studiat in legaturd cu celelalte izvoare con-timporane. Greselele cele mai multe sint de orto-grafie, putine provin din neintelegerea textelorcele mai multe din necunoasterea imprejurarilor

1) Eine bulgarische Urkunde des Caren Ioan Sracimir, pp.514-47. Scrisoarea lui Sracimir este dintre anil 1369-1398. tinIacobus iudex civitatis Brassoviensis" ne e cuno.zcut la 1368 Zim-mermann-Werner-Miiller, Urkundenbuch zur 'Geschichte der Deut-schen in Siebenbiirgen II, p. 316). Hrrp% ilsamirhAk", ckrula se adre-seaz5, in al doilea rind scrisoarea lul Sracimir, trebue s fi fost sub-judele villicus", s'as. Hann. tin Iacobus comes de Brassow"e citat $i in acte dela 1380 si 1387 (ibid., p. 536, 614).

Milos,

eti,si

si

Page 18: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

istorice in care ele aü fost scrise. Aceasta i lipsade familiaritate cu paleografia noastrA a fAcut

multe dinteinsele afl fost datate gresit. 0 datareprecisA a lor Miletié nici n'a incercat s fac6deaci faptul cä adeseorT documentele until domnsint atribuite altula cu aceeasT numire I). Casu-rile ce meritati s5, fie relevate sint relevate innotele bibliografice dela fiecare document inparte. Publicatia noastril poate fi considerat6 decT,in ce privete cele 120 de documente tipAritede Miletié, ca o nou'd editie a lor, cad greelelemaT insemnate sint indreptate toate in note2).

in urma luT Miletié, documentele dela Bra-

I) A fost indus aproape totdeauna in eroare de clasifieareanumerotarea cu totul gresit5 a acestor documente, racut5, de D-1 Gr.Tocilescu si de ajutorul D-sale de atunci, eaposatul A. P5,trut, acestadin urnali dealtmintrelea un excelent paleograf.

2) Un singur document e tiparit en multe gresell de cetire,scrisoarea find foarte urIt i incurcatg.: este o chitanfa pentru nistescule date de pirgarl lui Duca din Greer ; MiletiC o puns la ince-putul sec. 16, ea este tusk de sigur din sec. 15-lea. Duca din Grecieste boerul Dtica, pomenit inteun document din 15 Ianuarie 1467 alliii Radul eel Frnmos (arh. stat.). Chitanta e interesantri prin n omencla-tura oblectelot: ce le insirá, si flindc5 ea presinth unele nesigurante lacetire, dali aci textul intreg asa cum 1-am cetit eil : 6E10 lpo AaAOptti HHi flp1.-

rap ASKH wT rp'um : .d. dTA43'h C'h *Mos, H .a, pSTHIpa aSSIl4H[H]11,H, .4. fISIUHHHK

C 11030E4'h, H .d. K4AIX4, .M. *OTd, H .5. H I10A AdKTH ,10K5pAAT'h (sic), H .d.

KOI1A4 KOHAH[d], H flOdrh WT C4KH,5. H .d. ElOdCla IKEHCKH KOEUH, H Mad% 1104C'h

K081114, H ElOdrh 11$111'4 KOR44, H 34CTErH .AI., H H4W1i4, H .4. R[1,]1147-4 cpiKpo,

H .R. fl4. coespo, H .d. 'wpm ripocrd, H .a. pan[a]an KiMrh, H .8. (pare a .8 .n.)11411111[H], H .5. H4CTJ1H, H Kotup[H], H 114411410M4 w1 K4mos[1].--,Arh. No. 474;Mil. No. 108. POcete micb, de coat% albtl, cu o figur5,neclarI. Scrisoareasam'ana cu duplicatul chrisoVulul din 80 Ianuarie 1431 al WI Dan II(Arh. No. 10) i pare sá fle sOrissa de aceeasl mink pe aeeeasi hirtiesi cu aceeas1 cerneal5.,, ceea ce tnsti, nti insamult e chitanta trebue55. fie contimporan5 Cti NO. 10; ea este scris5, in tot oasul la Brasov,cad are ductul caractoristic al chirilicel brasovenesti.

.4.

VIII

;

si

.0.

Page 19: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

IX

sov a. lost utilizate, dupN. Regestele facute demine la 1895-96, de D-1 N. Iorga in studiul satasupra Pretendentilor domnestt in sec. 16" 1).Eti le utilizasem in Vlad Tepes 1896, in conferintamea asupra Culture vechi romine" din 1898 2)si in cursul de Vechile asezAminte romine", pecare 1-am tinut in acelas an la universitate si pecare D-1 Tocilescul-a resurnat, dup6 notele studen-tilor, in apendicele prime' editit a Manualului süde istoria Ronini1or (Bucurestt 1899), fireste far6

o spue ; in editia a doua, din 1900, D-sa a su-primat acest apendice si bine a Mout, fiinda, re-surnatul era au i necomplet.

Asupra documentelor dela Brasov se matgäsesc citeva observatiuni foarte judicioase inrecensiunea D-lui C. Jireöek asupra scrierit tutMiletié, Archiv fiir slavische Philologie, vol. XIX(1897), p. 598-612. Neintrecutul cunoscaor alistorie popoarelor balcanice releveaz'a aci citevaformule comune documentelor noastre i celorsirbesti i respinge teoria tut Mileti6 asupra po-pulatiet tdrilor romine in sec. 14-16, asupra c'aretavom spune i not citeva cuvinte mat jos.

') Analele Academiel RomIne, seria II, torn XIX Memoriilesectiunel istorice. Bucnrest1 1898. 81 pp. In 12.Documentele rominestldin arhivul Brasovulu1 au fost publicate, In intregime sad in extrase,de D-1 Iorga in: Socotalile Brasovului i scrisorl rominesti atresfat in sec. XVII. Extras din Analele Acad. Rom., seria II, tom XXI:Memoriila sectiune1 istorice. Bucurestl 1899. 162 pp. In 40. Scrisoarearomineasa a lui Neacsul dela CImpulung a publicat-o tot D-1 lorgaIn Harmuzaki XI, p. 843.

2) Luptele Rominilor cu urciI pkia la Mihaill Viteazul. Cul-tura veche romina. Douft, conferinte de I. Bogdan. Bucurest1, 1898.

sa

Page 20: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

X

Aceasta este tot ce cunosc din bibliografiamaterialului cu care se ocupd publicatia de fatd.Trebue sd amintesc, pentru a fi drept, ca. D-1 GrigoreTocilescu a fost cel dintI.iü dintre invdtatii nos-tri care a vdzut, intimpldtor, documentele delaBrasov si care a luat, in numele AcademieiRomine, dispositia ca ele sd" fie fotografiate toatein cite trei exemplare. Fotografiile i cliseele nuse afld insd nici astdzi in colectiile Academiei.D-sa mai are meritul de a fi atras atentiuneaAcademiei si a Societdtii istorice !supra insem-ndtdtii acestor documente, in doud comunicdri,pe care nu le-a publicat insa pdnd acum. Pe la1896 sail 97 D-sa a anuntat o editie monumen-tad, in facsimile, transcriptiune i traducere",ce avea de gind s'o facd in numele AcademieiRomine1). Nu stiti dacd D-sa a pregdtit aceastdeditie monumentald" i dacd ea va esi in curindsail nu ; ceea ce tii1 insd, e Toci-lescu, bun epigrafist i rdti istoric, II lipsesccunostintele trebuincioase pentru traducereaacestor documente 2), din care mune sint grailde inteles si din care nici unul nu poate fi pri-ceput fdrd o aprofundatd cunostintd a limbeibulgare medievale i moderne. In cele doud edi-tiuni ale Manualului sdili de istoria Rominilor(1899 si 1900) nu se vede aproape nici .0 urmdde utilizarea bogatului material istoric ce se

1) Vezi Archiv far slay. Phil., recensia citath, a prof. Jire6ek,p. 598-599.

2) QI. Miletid, Novi gramoti, p. 6.

ca.

Page 21: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XI

ghseste in documentele dela Brasov. Acesta eunul din motivele ce m'ai1 fhcut sh public

resultatele studiilor mele ; ele vor fi, cred, defolos editiei monumentale" ce nu mg, indoescch D-sa va face, cu mijloacele de care dispuneAcademia Rominh, cu mult mat marl' decit inij-loacele mele personale. Editia monumentalh",oil: cum va esi ea, va implini de sigur o lacunace lash, fãrä voea iea, publicatia de fath : eane va da facsimilele tuturor documentelor, tran-scriptiunea, i prin urmare i textul lor original 1).

A vorbi pe larg despre importanta documen-telor dela Brasov pentru istoria rominh in sec.15-16, ghsesc c e de prisos. Ea este asa devdit i va reesi, sper, din notele explicativeale editiet mele, atit de lhmurit, incit nu ede nevoe sd insist in deosebt asupra et. Estedestul sh spun ch in documentele dela Brasovse oglinclese aproape toate faptele de chpeteniedin istoria thril ruminestt dela moartea Jut MirceaI cel. Bhtrin i phuh la Phtrascu cel Bun; in eleavem istoria tãril, scrish de domnit i boeritRelatiunile noastre cu Ungurit i Turcit, vechiisi noil suzerain"; oscilatia continua a domnilorintro unit si altif; statornicia multora in devota-mentul pentru crestini, innhltätoare pentru not'ceI de asthzi, cind ne gindim la atitudinea ser-vil afl avut Ltd de Turcl Ott suverant din

Dl. Gr. Tocilescu a publicat pkn k. acum o singurá scrisoareromineasck, dela 10 Fevr. 1639, in Tinerimea Romink, an. 1902, pp.5-6 ale numärulul festiv.

si

et.

ce

I)

Page 22: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XII

peninsula balconied si din Ungaria; relatiile co-merciale cu Brasovul, acest emporit sdsesc altarilor dundrene, care, in epoca Angevinilor,epocd de cea mai mare prosperitate a colonistilorgermani din Transilvania, monopolizase, gratieprivilegiilor acordate lor de Ludovic I si confir-mate de regii urmätori, intreg comerciul exte-rior al tdrii ruminesti; luptele dintre rivalii latron i partidele boeresti, cre aruncail in fiecarean sutimi de pribegi peste granitd: toate acestea

altele maT mdrunte se vor putea expune acumpe baza unor izvoare contimporane interne, si-gure i autentice. Din istoria tdrii ruminesti insec. 15-16 nu se poate scrie astdzi o pagindfdrd aceste documente. Iar cit pentru culturaveche romind, valoarea lor e nepretuitd. Crasirnin ele deslusiri neasteptate asupra haraghiilor"noastre din sec. 15, deslusiri ce daid o noud bazdpentru studiul numismaticet noastre vechi ; gd-sim tarifele de vdmi din sec. 15 pän In celemai mici amdnunte i un sir intreg de fapteinteresante din legislatia comerciald; gdsim in-dicatiuni pretioase asupra atributiunilor boeresti

asupra tuturor celorlalte diregdtorii i slujbedin tard: asupra judetilor, pirgarilor, cnejilor,asupra vamesilor, schilerilor, vdtafilor si

; viata dela curte i viata dela tard, trebuintelezilnice ale domnului si ale sfetnicilor sai ni ledescoper desele comande la Brasov, de unde seaduceati mdtasurile scumpe din occident si pos-tavurile ordinare din Transilvania, sdpcile si in-caltamintea, sculele de casd i armele, bijute-

celor-lalti

Page 23: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XI

riile, cu un cuvint tot ce putea s dea industriacomerciul inaintat al Sasilor, unicul element

de culturd mai inalta pe vremea aceea in Tran-silvania. Dacd asi sta sä relevez fiecare institutieveche i fiecare obiect in parte, ar trebui sdstransform aceastd introducere intr'o serie demonografii, i aceasta nu este scopul met] ; eünu voesc decit s. dati in traducere o editie cri-tied a documentelor, uncle explicdrile trebuescsd se margineasca la strictul necesar pentru in-telegerea lor. Studiile mai amanuntite vor venidela sine mai tirziti. Ceeace insd n'am putut face inmod complet in note, voiti face in aceastd in-troducere: voiti da o schitd de vechea diploma-tied rumineascd, asa cum reese mai ales dinmaterialele bine pdstrate dela Brasov ; ea va in-lesni, din punctul de vedere formal, intelegereadocumentelor.

Urmind normele stabilite de diplomaticalatind medievala, voit vorbi IntIiii despre par-ticularitcitile lor externe i voit trata apoi mai pelarg particularitdtile interne ale lor.

Documentele din arhivul Brasovului sintscrise pe hirtie i pergament : scrisorile sinttoate pe hirtie ; citeia privilegii comerciale maTinsemnate i citeva tratate pe pergament; acestedin urmd sint relevate fiecare in deosebi incorpul editiunei.

it

Page 24: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XIV

Pergamentul este de obiceiii de fabrica ordi-narrt si e lucrat evident in tara ; formatul luIatirna totdeauna de mdrimea textuluI; thindu-secite odatd, din gresalrt, maT mic decit trebuia,opartea de text ce 1111 incapea intr'insul se adaogape marginele documentuluI ; asa sint d. p. celedoua clause dela sfirsit ale privilegiuluI comer-cial din 7 MaT 14211) sat martorif celuT din 23Oct. 14222): lucru foarte obicInuit in documenteleveclai din tara rumineasca, nu insa in celedin Moldova.

Formatul Mrtiei este de asemenea foartevariat. Scrisorile scurte i vechT sint scrise perash' inguste i lungI de cite 20-25 cm., d. p.ale lui Mihail I, Alexandru-Aldea i Vlad I Dra-cul; scrisorile boerestl au si format mat mic.Cu cit ne apropiern insa de timpurile maInoua, atit hirtia tinde s Ta un format con-stant si prin a doua jumdeate a sec. 15, dar malales in sec. 16, multe scrisorI sint scrise pe ofoae intreaga, formatul de fabrica, cu o mareparte de hirtie goalà. Toate sint scrise pe osingura pagina, pe cea dinlduntru. Se evitailin tot timpul acesta scrisorile pe doua foi,diutre care una sa ramie goala; foarte putinede felul acesta sint din sec. 16, din care avem

chrisoave de donatiune scrise in chipul acesta.Cind cuprinsul era foarte king, ca d. p. la seri-soarea lul Neagu, vornicul luI Basaraba III cel

1) Vezi nota dela p. 8.2) Vezi facsimile la Miletiá, Sbornik XVIXVII.

en

Page 25: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XV

Tinar, atunci se taia hirtia mai mare si se scriafoarte ruarunt si des.

Hirtia este cea intrebuintata. pe vremea aceeain Transilvania, de provenientä germana. Marcilede fabrica sint cele mai multe aceleasi. Nu le-amdescris in deosebi, deoarece convingerea meaeste ca ele n'ati nici o importanta pentru datareadocumentelor. insemnatatea ce li se atribuea odi-nioard a fost cu totul exagerata, 'far reproducerea1 or in editii de documente este lin simplu lux.Mama de fabrica a hirtiei e criteriul cel mainesigur de datare, si daca din cuprinsul docu-mentului sail din caracterele lui paleograficenu-1 putem data cu aproximatie, marca nu neajuta nici odata a umplea aceasta lacuna. Alt-felili lucrul cu mauuscrisele ; aci marcile potaduce oarecari servicil: dovada socotelele delaSibit si dela Brasov, unde sint i reproduse toatemarcile de fabrica, in planse foarte bine facute 1).

Fara consideratie la marca de fabrica, sedistinge insa binisor hirtia din prima jumatatea sec. 15 de cea din sec. 16 ; aceasta este deobiceiti ceva mai subtire, mai putin alba si demulte ori ingalbenita de vechime sari de urne-zealä. Asa zisa hirtie turceasca, lucie, nu se in-trebuinta In acest timp.

1) Rechnungen aus dein Archiv der Stadt Hermannstadt undder sächsischen Nation, I Band von c. 1330-1516. Hermannstadt188Q.Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbiirgen.I: Rechnungen aus 1503-1526; II: Rechnungen aus 1526-1540 ; III :Rechnungen aus (1475) 1511-1550 (1671). Kronstadt 1886,1389, 1806.Un al patrulea volum, de cronicl, e in curs de publicatie.

sta

Page 26: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XVI

Hirtia este toat a. de in; pe bombicin nu existanici un document ruminese In arhivul Bra-

. s o v ulutDesi n'am observat urme de linii punc-

tatiuni, sirele sint drepte in cele mai multedocumente ; se poate zice e caligrafii nostri, Inraport cu eel sirbesti sat rusestI contimpo-rani, eratt superiori. Se gasesc, se intelege,scrisori urite, i acestea s'ail relevat in note ; Ingeneral ins-a ductul scrierii e frumos si carac-teristic tarii ruminesti; el se aseamand in sec.14 (documentul luT Vladislav I, .al WI Dan Isi ale lui Mircea) si la inceputul sec. 15 cu celdin documentele tarilor bulgari i n'ar puteafi confundat nicl odata cu al celor sirbesti satirusestl. Din facsimilele reproduse de Hasdeil, inRadu Negru, de Kalaniacki, in Dokumenta mol-dawskie i multanskie, de Miletié, In Dacorominilsi de D. Sturdza, in Documentele dela Wies-baden, se poate convinge oricine despre aceasta,daca le va compara cu putinele documente sir-besti contimporane cunoscute in facsimile.

Cerneala este la cele mai multe neagra, darde un negru deschis ce arata ca era facutadin plante ; in sec. 16 sint citeva scrisori cucerneala neagra consistenta ce tradeaza amesteculcu vitriol. Foarte putine din sec. 15, mai cuscama dela Basaraba III cel Tinar si dela VIM.III Calugarul '), au cerneala albastrue ce bate, maimult sail mai putin, in verde, la fel cu cerneala

1) vezi notele.

sail

si

Page 27: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XVII

ce se constata in unele documente moldovenestidin acelas timp, d. p. in documente de-ale luiIlie si Stefan, fill lui Alexandru cel Bun 9. In sec.16. cerneala este la toate neagra. Ea s'a pastratfoarte bine ; nu e niel o bucata in care cernealasa se fi sters asa, ea sa nu se poata ceti cu usu-rinta, lucru ce se intimpina foarte des la docu-mentele noastre interne, mai ales la cele dinarhivele statului. Causa este de sigur modul maiinteligent de pastrare i fereala de umezeald.

Cu cerneald roqie sag chinovar sint serse ini-tialele i monogramele : initialele mai rar, mono-gramele aproape totdeauna. Mon ograme in cer-neala ne.agra sint foarte putine, i acestea numaiin sec. 15, d. p. in doc. hI Mircea din 1413 (arh.No. 779), in al hi Dan II din 1431 (arh. No. 10)si in scrisoarea lui Basaraba III cel Tinar dinSept. 1474 (arh. No. 55). Din documentele internemonogram negru are ehrisovul hI Vladislav Ipentru manastirea Vodita, al lui Dan I si eitevachrisoave ale lui Mircea din arhivele statulul sidela Academia Romina. Dupa Mircea, monogramulnegru este o foarte rar exceptie.

Fonnatul documentelor, atit al privilegiilorsail tratatelor, cit si al scrisorilor, este: foaea,

') Academia RominA, arhivele statului, arhivele ministeriulu1de externe din Moseva. Cu aceeas1 cernealk e scris un documentdela 1153 al lul Alexandrel (arhivele statulul din Iasi) i unul din 1156al lui Petru Aron, dela Lemberg. Kaluniacki o numeste atramentciemno-niebieski". Vez1 Dokumenta, p. 42 si facsimilul anexat, careredA incitva coloarea originalului. Documentul lui Alexandrel 1-a vA-zut D-1 Iorga.

67332 11

Page 28: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

folium; ne-am astepta deci s'a fie numite, ca celemoldovenesti, iIHCTh. Terminul acesta, in Mol-dova de origine ruseasc'a, lipseste ins6 in tara ru-mineascA1); documentul se numeste aci carte",KNIirel sing., sat KHHF61, /MPH plur., litterae. A cestaeste terminul generic p entru notiunea documen t" ;cf. d. p. scrisoarea lui Coico, logofiltul 1111 DanII, din 1431 (arh. no. 526 = cxem), unde pri-vilegiul comercial scris de dinsul in acelas an,Ian. 30, e numit carte" : T HM AcIAWX KIMP21%, ii

cropwo HAM Ap$PN. KI11-1M (Mil., Novi gramoti, p. 71).Se intrebuintat totusi mai multe sinonime pentru

terminul document" si aplicarea lor este destulde consecventd, in raport en natura cuprinsului.Trel sint terminii eel mai chrisov,porunc d. si carte.

Privilegiile comerciale mai insemnate si tra-tatele de pace, de aliantA, sat de inchinaresint numite ehrisoave KourC JgOVIIII, sing. wicogolink; estecuvintul grecesc zposópooXXov, xp000Po6),m, zp000PobUtoy=bulla aurea, termin adoptat de tarii bulgaridinastii sirbi dela Bizantini, desi bula lor nu erade aur, ci de plumb, pentru documentele dedonatiuni la mdna'stin sat là boeri; coresp. lat.diploma, litterae. Formulele acestor chrisoavese deosebesc fundamental de ale celorlalte do-cumente ; ele sint formulele obicinuite In chrisoa-vele tarilor bulgari din sec. 14 si ale dinastilor

1) Se afla in scrisoarea lui Sracimir catre Brawveni: 1011 AOHECE

AHCT'Is WTI. RACK= acel ce va aduce scrisoare dela vol (Arch. f. sl.Phil. XVII, p. 647; MiletiC, Novi gramoti, p. 46).

XVIII

obianui)l:

Page 29: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XIX

sirbi contimporanI,.care i ele, la rindul lor, sintcopii sati imitatii dupd cele bizantine. Cele bul-garesti, care ne mtereseaz a, mai direct, sint adu-nate toate de afatik, in Pamtltky : Okázkyob6anského piseranictvf, Praga 1870, si de Srez-nevskij, in Svédénij a i zamétki o maloizvéstnych ineizvêstn ych parnjatnikach III (No. LxxxIxc),St. Petersburg 1879. Un original se gaseste Inbiblioteca Academiei imperial e din St. Petersburg,fotografii in col ectia luT Sevastianov din MuzeulRumjancov in Moscva i un foarte frumos facsimilein Aprilov, Bolgarskija gramoty, Odessa 1845.

In sens propriü i impropriti este intrebu-intat in caucelaria domnilor rumini terminul po-runcei, atit pentru ordinele date slujbasilor dom-n esti: boerilor, yarn eilor, schilerilor i altorslugi, cit i pentru privilegii acordate Brasove-nitor sail pentru clocurnente de alt cuprins. Cu-vintului" porunca" II corespunci doi termini slo-venesti, unul de origine bizantina', altul de ori-gine slava : w(1113/140 Si nogen'biTe.

Mc) Hamo, care insamna propriti hotarire, po-runca, man d at, e bizant. Opto-v.dc, intrebuintatin in-teles de mandatum" de irnpäratii bizantini si dedespotii din Epir in sec. 131). It gasim, in in-teles improprill, la Bulgari; asa privilegiul co-mercial dat de loan Asan II negustorilor Ragu-sani, c. 1231, e numit wou'Aiw: tAaKa UNCTI30 MU

W(3113`MW CII KlUp`k liCE11 AX,Rpw13111-1W[k]CT`kli = da, impa-

ratia mea [aceasta] porunca, a mea intregii tart

') Jireèek, Arch. f. sl. Phil. XIX, p. 603.

Page 30: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XX

a Dubrovnicului 1) ; cf. scutirea de vama acor-data Tirgovistenilor de Dan II: Mum rocnoArrgoMU CUE Wp1-13t140 rocnoArrga MU Wpm 8 rOCIIOACTILA MU

Trkroomp.kuloict = d domnia mea aceasta poruncaa domniei mele orasului domniel mole Tirgoyis-teni.lor 2); sat privilegiul comercial dat de ace-last Brasovenilor: MEAT POC1104CTE0 MN Cif trupH344tv

rOCF1OACTIld MU 6pAWOIAHOM woro K8fILIFOArk afMAI4

rocnoArrea MU = d. domnia mea aceasta poruncaa domniei mele Brasovenilor ce umbra'. cu negoatein tara domniel mele 3). Cf. verbul opagam, owl=c8ac poruncesc, grec. 6piCatv, Swpf.Csoaat. CDpiismo arputea fi tradus i cu hotarire".

Hogm.hHie, ce coresp... in textele vechi slove-nesti grec. izEtaip.a, zpOcnsvnix, -46.)vaDOLg, xeXsucp.a,

e mai des intrebuintat decit tuoi3nto. It gasim insens de porunca" si act ce contine o porunca"in documentele sirbesti, si se intrebuinta de bunaseama si la Bulgari. in zakonicul lui Stefan Du-san insamna a) porunca, d. p. porunca impara-teasca" nogenrhiE ippLaKtu, b) actul prin care se daaceasta porunca ; cf. C111-6 no gexkiwe 1111WE KpMfIllICTRO

A411 K11f38 A8Cp01310111CKOMS U MAN W116.1<liWk = aceastaporunca o scrie craiia mea cnezului din Dubrov-nic si obstii intregi4).

Carte, KNIVQ, KFIIIPKI, se intrebuinteaza foartedes in sens special de scrisoare, litterae, epistola,

Sreznevskij, 1. c., p. 9.2) Miletiá, Novi gramoti, p. 55.2) ibid., p. 58.4) Miklosich, Monumenta serbica, p. 40. Cf. DanFoié, Rjeónik,

sub v. noReAssre.

Eck

Sowa,

Page 31: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXI

ca si la BulgarI sail SirbY 1). Citatiunile sint acide prisos.

Privilegiile se dadeail citeodata, in dublu exem-plar,, afard de duplicatele ce trebuiaA s existein cancelaria de unde porniall. Cf. nota dela doc.din 30 Ian. 1431, P. 23. Astfel de duplicee, foarteobicinuite in apus, se gäsesc, pentru donatiilemandstirestl, in arhivele statului: unul dela Mir-cea I si unul dela regele lingarieI Sigismund;am gasit chiar, ceea ce era de sigur foarte rar,un duplicat de donatie boereasca, dela VladislavII : documentele acestuf domn dela 1 si 2 Aug.1451 pentru boerul Mihail si fiii sT, carora iise ddrueste Rush, Vodnovul, Racovita, Tdtarii,Silistea din Amaraclia Si un alt loc ce nu seciteste intreg, nu se deosebesc in altceva unulde altul, decit c. unul are data aKroyrra .a., Tarcelalalt 11131'0'11CW .13.

Ne-am astepta ca in colectiunile noastre sa, segdseasca, copiI dupd originalele trimese la Brasov ;rand acum nu le-am dat IDA, de urma, si e pu-tind nddejde ca, se vor gdsi; nu s'ail gasit nicIla Brasov raspunsurile judetilor si pirgarilor lascrisorile domnilor si boerilor nostri; cele citevascrisorI ale judetubil i pirgarilor din Brasovcatre domniI sati boerii tarii ruminesti pds-trat mai mult in mod intimplator. Se pare cd incancelaria domnilor nostri din sec. 15-16 nu

1) Cf. Miklosich, Lexicon palaeosiovenico-graeco-latinum si Da-ni6ic, Rjealik iz knjiievnich starina srpkskich, sub v. In textul tra-ducerii 1u Manasses KHHN1 corespunde odat6, lui zeepvqg scrisoare ;p. 79 din editia mea (in curs de publicatiunel.

s'at

Page 32: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXII

exista obiceiul cel bun din apus de a se facecopil dupd actele esite dintr'insa ; in chipul acesta s'a perdut pentru totdeauna un material ne-pretuit de scump pentru istoria noastrd.

Toate documentele rumine5ti dela Brasovsint scrife cu chiri1ic, cele mai vechi, dinprima jumdtate a sec. 15, in semiunciald, cele dina doua jumdtate a acestui secol si din secolulurmAtor in semiunciald amestecatd cu elementecursive si in cursiva curatd. in unciald nu estenicT unul. Sint intre ele modele foarte frumoasede semiuncialk ca scrisoarea luT Antonie cdmd-rasul, un document al WI Radul II Prasnaglava

citeva de ale lui Vlad I Dracul. Cursivdcuratd in sec. 15 nu constatdm decit intr'o seri-soare a lui Vlad Cdlugdrul (Regeste No. xxix) si inscrisoarea luT Alexandru-Aldea din 1432 (Docu-mente No. xxvm); aceasta se deosebeste insdcu totul de celelalte ; ea are o cursivd sirbeasca

e scrisd Med indoeald de un grdmdtic sirb ;redactiunea limb ei sl ovenesti este curat sirb eased,.

Cursiva este rard chiar in sec. 16 si o con-statkn mai des numai dela Neagoe Basaraba in-come. Este stiut cd in tarile romine semiun-ciala a avut o viatd mai lungd decit la Slav iT deSucl sail la Rusi; in Bulgaria si Serbia se scriatdocumente in cursivd chiar prin sec. 13; asa d.p. intre documentele sirbesti din arhivul easelimperiale dela Viena avem in sec. 13 modele de-sdvirsite de aceasta scriere. in cursivd sint scrisesi documentul dat de Constantin Asan mdndstireisf. Gheorghe din muntele Vrpino, in a doua

si

si

Page 33: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXIII

jumatate a sec. 13, iscrisoarealuUoan Sracimirdela 1369-13989. in general, scrierea documen-telor noastre este frumoas i ceteata. Singurul do-cument care presinta oarecare dificultati la cetireeste scrisoarea luT Alexandru-Aldea. Modele dupacele dela Brasov se pot vedea in Sbornik vol.XVI XVII si in brosura D-lra Sturdza asupradocumentelor dela Wiesbaden.

A da o caracteristica precisa a serierii dupasecole satt decenii e foarte greti ; schirnbarile ceaü suferit literile unciale pentru a se transformacu in cetul In semiunciale si cursive sint foartevechl ; ele sint anterioare documentelor din co-lectia noastra.. in lipsa de facsimile care sa deaintuitia scrierii vechI, trebue sa rni multarnesca-mI spune impresia generala ce lasat lec-tura lor. Doeumentele din prima jumatate a sec.15 : cele dela Mirbea I, Mihail I, Radul II, Dan II

Vlad I Dracul se disting dela prima veclerede documentele din a doua jumatate a acestuiseeol, d. p. de ale lui Basaraba II cel Batrin, Ba-saraba III cel Tinar, Vlad III Calugarul satiRadul IV cel Mare ; maT greti de deosebit sintdocumentele luT Vlad II Tep es de ale predece-soruluf sati. Vlad I Dracul sat de ale urmasuluisäti Vlad III Calugarul ; pe Vlad Tep es it despartede eel dintiiti numaI un deceniii, de al doilea numai

1) Cf. pentru a doua facsimilul publicat de mine in Archiv fdrslavische Philologie XVII ; documentul lui Const Asan 1-am vazutin fotografia lui Sevastianov ; Grigorovió, in copia sa, -Malta dup-aoriginal, si Sreznevskij, In editia din Svedenija i zametki, numescamindol scrierea 1u cmporma".

mI-a

si

Page 34: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXIV

doud decenii; totusi, In urma unei lecturi re-petate a scrisorilor lor, cred e mi-a reusit a lesorta cu destuld sigurantd.

Tot asa se disting foarte usor documentelesec. 16 de ale sec. 15; o scrisoar e a 1111 Basa-raba IV Neagoe nu poate fi confundatd nici odatdde ochiul obicinuit cu una dela Basaraba II celBdtrin sari cu una dela Basaraba III cel Tindr ') ;este insd imposibil a distinge, numai dupd scriere,documentele lui Basaraba V (eel din 1529) deale kiT Basaraba IV Neagoe (1512-1521). De-asemenea pentru sec. 16 : documentele lui RadulVI Paisie (1535-45) se pot cleosebi cu oarecareusurintd de ale lui Radul IV cel Mare (1496-1508),foarte greti insd de ale lui Radul al V delaAfumati : aci trebue s recurgem de cele maimulte oil la alte criterii, si gresala nu se poateevita cu deplind sigurantd nici odatd.

Existd insd o deosebire intre scrisorile dorn-nesti i cele boeresti: in cele din.tIiü, scrise decaligrafi cu scoald si traditie indelungatd, semi-unciala Ii pdstreaza mai bine formele sale veal:si frurnoase ; in cele boeresti ea le perde maide grabd. Deaceea, in aceste din urmd elementulcursiv lese Ia iveald mai curind decit in cele

') Dupa facsimilul reprodus de D-1 Sturdza se poate spune ensigurant'a ca serisoarea atribuita de d-sa lui Neagoe este a liii Ba-saraba II cel Batrin (stampa 1). Serisorile lui Neagoe a un altaspect Cuprinsul scrisoril i peeetea confirink In totul aceasta de-ductie paleografica. Of. d. p. No. LXXvIII din colectia noastrA: Dimitrupostelnicul de aci este Dumitru dela cetate" de dincolo. Ott pentrupecete, ea este evident a WI Basaraba 11: iwoK gdc[apalga gorigom MAC-(11110 MIMS>.

+

Page 35: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXV

dintliti, sivomfi aplicag, la intiia vedere, sa taxamscrisorile boeresti, dupa scriere, mai noud decitsint in realitate.

Mi s'a intimplat de mai multe off sa pun oscrisoare de boer-clin sec. 15 intr'al 16, mai' alescind numele boerului se intilneste in amindouasecolele; studiarea cuprinsului ml-a ardtat apoladevdrul.

Cam in acelasi raport de conservatism si detransformare se afla documentele fapi de mann-scrise ; acestea sint totdeauna mai conservative.in apus s'a petrecut acelas lucru. 0 deosebireinsa esentiala intre scrierea diplomatica si seri-erea manuscriselor, curn s'a stabilit cu timpulin multe 041 din apusul EuropeT, nu s'a facutla noi. Era aceeasi traditie in mdnastiri, ca si incancelaria domneasca: personalul acesteTa sepregatia aproape exclusiv in mandstirT. i tra-ditia a fost asa de puternica, incit caracterulscrieriT se pastreaza, tot timpul sec. 15-16, asade bine, ca este cu neputinta d. p. sa se confundeastazi un document muntenesc cu unul moldo-venese contimporan ; pornind dela alte modele;dela cele rusest11), scrierea moldoveneasca areductul eT caracteristic, mai frumos, mai regulatsi mai consecvent decit cel muntenesc 1).

Abreviqiunile sint aceleasf ca si in mann.-scrise ; nici nu sint mat dese decit in acesteadin urma. Normele Ion sint constafite, si nu putea

') Documentul lui Roman din arhivele statului are intounalaceeasi scriere ca documentele galitiene contimporane.

Page 36: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

fi altfel ; paleografia greaca i latin, cu multmai bogate in abreviatiuni decit cea chirilica, pre-sinta aceeasi insusire. Deaceea este o abera-tiune paleografica incercarea de a explica abre-viatiun ea pentru u,aph imparata din doc. luT RadulII Prasnaglava (No. VII) ca pentru Rapniaph vames ;tkpio uyapumapto ar fi un non sens In paleografiachirilica ; 4p7o nu poate fi decit Rapp, voc. delamph, cum a e totdeauna ['mom% sat rth, MIK etotdeauna rocnoAturh, FOC1104111-111, i asa mai departe.In original se citeste foarte lamurit 4-p-10 aneAmi.

Ape, in editia luT Miletie desfacut bine Ram, p. 47.Sigle, ca in paleografia greac i latina, nu

se intrebuintail. in cea ; iniiale pentrunume intregi se gasese numai in peceti, si aces-tea insa foarte rar ; ele sint explicate la fiecaredocument in parte. Criptograme in documenteledela Brasov u'am gäsit; in documentele internese gasesc pe ici pe colea, mai ales in date. Ast-fel scriitorul maul document din arhivele sta-tului dela 25 Ian. 1499 si-ascunde numele sub

n

criptogramul : g WR SRA IVKIIKHW,Cc Ilrlx MAHN rpnA

TrYLVORNIVE, Aura rem. .KE. NM, 13 ATM 033.

Interpunetiunea este in documente aceeasi cain manuscrise ; virgula nu exista, ci numai punc-tul i citeva semne formate din liniute dreptesai."1 incovoiate, cu puncte saü cercuri deasuprasi dedesuptul lor. Cf. o colectie de astfel desemne la E. Th. Karskij, 06erk slavjanskoj ki-rillovskoj paleografii,Yar§ava 1901, p. 232 si unn.La sfirsitul documentelor, mai ales in sec. 15, se

XX VI

chirilica

Page 37: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXVII

Oseste de obiceig, dupa monogram, un semnce seamana cite odata, cu D cursiv si pe careII intilnim si in diplomatica latina contimporana;forma cea maT veche a lul se vede din facsimi-lul documentulut lui Vladislav I, c. 1365, repro-dus de D1 Hasdeg in Radu Negru. Aceeasi forma'o are acest semn in documentele lui Mireea, d.p. in cel dela 1387 (orig. in arhivele statului;textul In Arhiva istorica I, 3, p. 191- 193, faraacest semn), sag ale lui Dan II din 14221) si14312). in documentele de mai tirzig acest semnse micsoreaza, pana ce devine o simpla cruceneregulata3) i dispare apoi cu totul sag e inlo-cult cu puncte4).

Initialele se obicinuese mai ales la inceputuldocumentelor; cele mai dese sint: A din as-E,din el, I din iwarrk, iw, II din 1-INCE (WEE Erb. XHCTROFQ etc.), fi din gomill (d. p. ROMIEI-0 Mlir1orril-0 in seri-soarea lui Vladislav III; Miletié, Novi gramoti,p. 75), w din W in scrisorile boeresti (w simpluin editia lui Miletió No. 54, 55, 56 este ola scrisorile luT Albul, ca si la scrisoarea liii Sra-cimir No. 1), Al din mliAOCTit0 sat MI-MOCTiwitt,

alte citeva litere. Desi se gasesc si in docu-mentele cele vechi, chiar intr'ale lui Mircea, ini-tiale destul de inalte (d. p. 4 din 413,-k in doc.dela 1387), se observa totusi tendinta de a le

Vezi facsimilul din Sbornik, vol. XVI-.gVII.2) Cf. nota dela No. xvi, p. 23.3/ Cf. scrisoarea lui Basaraba II eel BAtrin, c. 1471-76, la D.

Sturdza, 1. e., pl. I.4) Ibid., pl. II. si III.

gresalk

')

si

Page 38: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

mAri cu cit documentele sint mat nou'd; dease-menea se inmultesc ornamentele, asa Ca pe la in-ceputul sec. 16 avem initiale foarte lungi ce cu-prind jumUate din marginea stingá a docurnen-tulut sat aproape documentul intreg, i asa debogat ornate, incit deabia se recunoaste litera.in sec. 15 initialele sint de mune ort negri; in sec.16 insa aproape totdeauna roiT, Tar la documentecu deosebire pompoase, d. p. la unele donati-nut manastiresti din timpul lui Radul cel Mare

Neagoe Basaraba, sint i aurite.In textul documentelor, iniialele sint mat

rare; in cele din sec. 15 ele nu incep decit foarterar aliniate noua; in sec. 16, din timpul lui Nea-goe Basaraba, avem aliniate (doc. din arh. stat.).Tot in timpul lui incep a se ivi in documenteinitiale imitate dupa carti tiparite i anume infelul celor din evanghelia dela 1512. In acteledela Brasov nu se gAsestenici unul de felulacesta.

(Jifre arabice sag romane nu se intilnesc deloc; numerotatia este peste tot cea bizantino-bul-gara si nu presenta nimic not.

Trecind la particularitatile interne ale documen-telor dela Brasov, trebue s. spunem IntIiü ci-teva cuvinte asupra limbei in care siat scrise.

Ca toate documentele esite din cancelariadomnilor rumini, afara de rare exceptiuni1), do-

') D. p. scrisorile 1111 Mircea I ate& Vladislav Jagiello, nna din1403. alta dupg 1403, care sint scrise in redactiunea ruseasd. a Umbelslovenestl, cea Intrebuintat5 pe vremea aceea In Moldova. 12lIanickij.Materialy, p. 11-15 ; Thirmuzaki I, 2, p. 824-826.

si

Page 39: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

cumentele dela Brasov sint scrise in limba bul-gdreascd, i anurne: cele mai veclii, din intliajurndtate a sec. 15, inteo redactiune mediobul-gard foarte corectd, care merge cam pdnd laVlad I Dracul; dela Vlad Tepes incoace reclac-tiunea mecliobulgard incepe a primi tot mai multeforme neobulgare, Tar prin sec. 16 se introducsi mite elernente sirbesti2). Influenta limbeT po-pulare bulgdresti se resimte in aceste docrunenteflu numai in foneticd i morfologie, ci i maiales in sintaxd si lexicon. Este meritul D-luiMiletié de a fi dovedit acest lucru, in studivilexcelent ce insoteste editia sa de documentebrasovene si care .complecteazd celdlalt studitial D-sale, tot asa de important, desi mai sdracin date, cel din Daco-Rominii si literatura lorslavd. Desvoltdrile Miletié din Novi vlaho-bllgarski gramoti ot% Bra§ovT, (Sofia 1896), p.100-152, si din Dakorom%nité i téchnata sla-vjaaska pismenostb (Sofia 1893), p. 273-322, is-tovesc aproape cu totul materialul linguistic sifilologic al. documentelor noastre. Cu o compe-tent-a desd,virsitd in aceastd materie, Miletiéa atiltat importanta cea mare ce a documentele

2) Asupra acestora, care in mod sporadic se easesc chiar in celemai vechl documente muntenestl cum se gAsesc dealtmintrelea si incele bulOresti din sec. 14 cf. MiletiC, Novi gramoti, p. .I 03.Presenta sail absenta lor In documentele muntenesti e mal totdeaunain legatura cu nationalitatea grAmAticului; documentele unde abundl,elementul sirbese slat scrise sad de grftmAtiel sirbi, ea d. p. scrisoa-rea lui Alexandru-Aldea, sail de gramItiel de-ai nostri, earl ad pe-trecut in mAnästiri sirbesti. in materialul inedit dela Brasov sintmal muIte de acestea.

D-1

XXIX

Page 40: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXX

noastre pentru istoria limbet bulgare, tome inepoca in care scrierea incetase eu totul in Bul-garia propriti zisa, in sec. 15 si 16. Documen-tele noastre leagd povestea despre razboTultrotan" din sec. 14, asa numita trojanska pria",unicul monument literar bulgarese din see.14 en elemente populare, de productiunile sec.17, and particularitatile de astazi ale dialectelorbulgare erati definitiv stabilite. in ele se gdseseurtnele tuturor proeeselor fonetice, morfologieesi sintactice, cart dupd o actiune lentd de patrusecole au t. transformat mediobulgara sec. 12 inlimba bulgard de astazi, atit de deosebita prinsintaxa et de celelalte limbl'si dialecte slave. Seintelege ea limba docurnentelor noastre, ca orleelinaba straina si pur literara, este eu mult mai con-servativa decit cea vorbita in acelas timp inBulgaria sat In coloniile bulgaresti din prilenoastre si din Ungaria; en toate acestea nu esteaproape nict un fenomen linguistic particularneobulgarei care 'sd, nu-st gaseasca expresiunein doeumentele noastre. Mat rare sint articolul

unele formatiunt verbale noua.Resultatele la care a ajuns D-1 Miletié in

studiile sale asupra partieularitatilor linguisticeale documentelor noastre muntenestt pot fi adop-tate aproape in intregimea lor; In liniamentelegenerale, conclusiunile sale vor raminea defi-nitive; faptele noua, ce se pot aduna din doeu-mentele neutilizate de dinsul, atit din eele delaBrasov cit si din eele interne, nu fac decit sd,confirme conclusiunile sale. AO putea dovedi

si

Page 41: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXXI

aceastä afirmatie pentru fieeare cas in deosebl:cred insa ea nu e locul potrivit aei reservaceasta lucrare pentru alta ocasiune.

Ceea ce vreati s afirm deocamdata, este caD-1 Miletié s'f-a cistigat, prin studiile sale asu-pra limbeT noastre diplomatice, merite pe carenum): ign orantii sati grandomanii nostri aü pututineerca sit i le micsoreze.

Este In sa in deduotiunile sale istorice o partece nu poate fi primita. Conclusiunile ce scoatedinsul, din studiul limbel, asupra caracterului et-nic al. poporului romIn, asupra populatiunel ta-rilor noastre in sec. 14 16 i asupra origineYclaseT boerestT, stilt parte exagerate, parte gresite.

Este incontestabil ca limba sloveneasca adocumentelor noastre era priceputa si de domnisi de boeri, e chiar foarte probabil ca uniTdintre ei o vorbeati, cum vorbeati. si nobilii unguri.latineste : multe din scrisorile domnesti: ati uncaracter de intimitate asa de mare, incit nu se potexplica altfel, decit admitind cit ati fost dictate deel insist

A deduce insa de ad cit domnil sati boerifnostri erati. BulgarT de origine, ca tara vorbea inmare parte bulgareste i ca deabla prin. sec. 17-lea,cind inceteaza documentele slovenesti, aceastalimba a fost inlocuita definitiv cu cea romineas-ca, cum a facut nu de mult i D-1 G. Zanetov 1)este cu totul gresit si In contrazicère nu numaT

') Bb1garskoto naselenie v7. srednite vekove. Istoriko-juridi-6eski skici. Ruse, 1902.

Page 42: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXX[I

cu bunul simt, dar i cu marturiile clare si au-tentice ale izvoarelor istorice din sec. 14, 15 si16. Observatiuni foarte clrepte in privinta aceastaa facut si Jireóek, in recensiunea sa din Archivfür slavische Philologie, vol. XIX, p. 601 602.

Limba sloveneasca sat bulgareasca in iz-voarele noastre i se zice totdeauna sloven eased 9era o 1iwb .literara i diplomatica, o limba cultacare se mentin ea in can celarir prin prestigiulce i-1 daduse la inceput biserica i prin pute-rea ce o stabilise obicelul. C domnif sail boerilar fi vorbit in casele lor bulgareste, aceasta nu sepoate proba prin nimica. Vorbeat bulgarestenuma) ace)" dintre diniT ce era-a carturarY, i acestiaerailpuinT. Limba bulgara o scriat scriitorii de pro-fesie, pisaril, cliaci i grainciticit 2) In primul rind, car):o invataii in scoalele primitive anexate pe Hugh'n-fanastirI i cancelariile domnesti, uncle prin tra-ditie i formulare se pastrat) i formulele cl ocuin en_telor. Logofetii cei mid faceail aceeasI functiun esi cite odata chiar logofetii ceT marl, desi atribu-tiunea acestora era mat mult dicteze docu-mentele si sa le aplice pecetea. De ad formula pEgenoroliserh, spuse i. e. dicta logoMtul 3).

') Sash' dela Brasov II ziceati. bulgAreasc'a" ; cf. in charta bus-garica" in doe. latin din 1431 (Sbornik XVI -- XVII, p. 504), sail no-tita dela 1.;30 din socotelele Brasovalui, in care se spuneplata 4 II. 1111 Stoykan Bolgaro, qui in scribendis et intrepretandislitterissermone bulgarico scrip tis civitati et provinciae ad optata domino-rum. inservivit" (Quellen zur Geschichte elgt iStadt Kronstadt II,p. 207).

2) "Novi, sg. 11HCflOs, AHM1411, sg. it,1021K% rp4MdTH11,14, sg.rp4M4THKr6.

Documentul din 1431, No. XVII din colectia noastrb..

(ALICeb),

5)

cii

OS s'ad

Page 43: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXXIII

Domnul, logofatul saü un alt hoer dicta asadar cuprinsul documentului, miezul grama-ticul care scria era insa legat de anumite formuletraditionale, pe care nu indraznea st le evite saüsa le inlocueasca. Ele se repeta aproape in mod ste-reotipic din cele mai vechi documente cunos-cute pana la cele din sec. 17 si tree chiar Incele rominesti, d. p. in cele din timpul luT Ma-tei Basaraba 1). Formulare, de felul celor mero-

') Comp. cu documentele din colectia noastrk pe cele publi-cate de D-1 Iorga in Socotelile Brasovulul, p. 23-24, 87-88, 91-95,SO-10k) din ed. separatà. 0 sumk. de formule si expresil vechl serepetti in aceste texte rominesti ; d. p. alta, de rindul erbil de puscgsi plumb u" (p. 24) ; credintk legkturk i toemealk neclintitk" (ibid.);la aL nostril cinstit si pre lubit si dela ininik dulce si bun prieten,japan Mihai" (p. 87); pohtim sAnktate si bunk pace" (ibid.); cktilaceasta, . . . i scrisorile dumital[e] pre rind i-am intales (sic; ibid.);alta, fac stire dumital[e] pentru rindul lui Vasile, curn am avut multapArk" (p. SS) ; cu i1a lui Dumnezeti si cu norocul cinstitulni impk-rat" (p. 91); la]: cind laste acuma" (p. 92); deci ne laste voea" (ibid.);cleci pohtitu pre dumneta ca pre un bun prieten i vecin de aproape"(ibid.) ; foarte mu. rog dumitale sh flu nevoitor pentru acest Wert]."(ibid.); cktru, aceasta-ti dail stire domnia mea pentru cinstita carte cemi-al trimis dumneata, de toate inteles-am domnia mea pre rindu."(p. 93); .,câtrii aceasta facem stire dunaitale pentru rindul lui VasilieSirbul ot Necopoe" (ibid.); si-ail luat zi pan la bogolavlenie" (ibid.);si mai mutt val sk nu-1 mal poarte" (ibid.); alta, scrisoare ce ne-aitrimes dunaneata pentru cel cal, inteles-am de toate" (ibid.); s5.-sicaute lucrul" (ibid.) ; in Walt chip nu poate B." (p. 95) : dupa. aceasta-tifacem stire domnetale" (p. 98) ; Iar cind iate acum nu s[e] aleag[e]ninaica i nici o ispravl nu laste" (p. 99); sk le dal si dumneata po-runca", i 'nvatIturil i certare" (ibid.); nu 1-ati pus lege la judetul dinRijnov" (ibid.); crez, dumneata .stii cI nol nu fatkrim nimInuilea"(p. 100); nu se va opri mIcar un cap de ata" (ibid.); pentru na-diii ce sI vor afla" (p. 103) si altele. La toate acestea segIsesc corespunzktoarele lor in actele slovenestl din sec. 15 si 16.

In traduceri am admis numai arhaismele ce s'ail pIstrat pkukastazi in linaba populark ferindu-mk de o traducere prea arhaicl, aoriginalelor.

67332 III

vestilor

MI;

si

Page 44: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XX XIV

vingiene sag carolingiene, nu s'ali gdsit panaacum la noi, .iarn nu s'ati gdsit Mei la Sirbi sicu atit maT putin la Bulgari; e foarte putinanaclejde ca se vor grtsi de aci nainte. i en toateacestea, la inceput ele ati trebuit sa existe;mai tirziti ati putut fi inlocuite cu documenteleinsasi ca modele; ccT trebue sa ne inchipuim

clesi in sec. 15 si 16 nu existag la no): ar-hive in felul celor din apus sat al.celor sasestidin Transilvania, trebueati sa se pastreze totusiciteva documente in eancelaria dornneasca, carese muta din loc in loc, cum se muta i domnul.Exactitatea cu care se reproduc aceste formule,la epoci inclepartate una de alta, nu se poateexplica

Se 'ntelege, nu ne putem astepta sS. gasimla noi formulele bogate i asa de bine diferen-tiate ale cancelariilor regale, imperiale sag prin-ciare din apusul Europei; raporturile juriclicedintre clasele sociale i afacerile publice erat cumult mai simple la noi; deaceea i formuleledocumentelor ati un caracter mai general. infond ele se reduc insa la aceleasi.

Aplicind documentelor noastre terminologiaadopted in diplomatica apusana, constatamtoate, afara de scrisorile particulare ce fac cite-odata exceptie dela aceastd, regula, incep cu asazisa invocatio", care in cele dela Brasov si incele muntenesti in general este sirnboic i consta,in semnul crucei; crucea din documentele noastrecorespunde chrismon-ului din diplomatica me-dievala latina; asa era si la Bizant si in Bul-

cd,

cil

altfelin.

Page 45: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

=ivgaria. in Moldova invocatia este adeseori ver-bala, ca in documentele rusesti si in cele lit-vane in aceste din urma ea era o imitatie acelor latine 1).

Dupa invocatie urrneazd numele i titlul celuice diti documentul, in epoca. de care ne ocu-pam noi numai numele de botez si citeodataal tataluT, nici odata al nearnului sail familiain documentele mai solemne domnii pun nuinsa totdeauna numele tatalui lor, insotitregulat de atributele bun" sail mare" : Aoupkitt,

nivkAosphiH, nrkgiminm, atribute ce nu lipsescnici cind fiul e In rele relatii cu tatal, tocmaifiindca,provin din formule stabilite, ca d. p. la BasarabaIII cel Tinar 2). Pronumele ilintrebuinteaza domniirumini la singular : A391, ea in cele bulgaresti.

Titlul variazd dupd importanta documentului.In chrisoave (privilegii saü tratate) domnii senurnese : voevozi i domni aT Ungrovlahiei siai part,ilor de peste munti, hertegi de AmlasRigaras; acest titlu se pastreaza in actele delaBrasov, ea si in cele interne, 'Ana tIrziti, cindel nu mai corespundea realitatii; numai la MirceaI gasim i Dirstorul (Silistria) in titlu. in do-cumentele de mai putina importanta, d. p. inscrisori, titlul este : voevod si domn a) al Ungro-

1) In editia noastr'a n'ant reprodus crucile, deoarece se 'ntelegedela sine &a ele exists aproape In toate locurile..

2) Cf. scrisoarea lui Ba.:araba III cel TinSr, In care se plingeBraovenilor ch., a avnt nista slugi credincioase" In casa sa, care 1-afifarat 60,033 da mpri outax stKoa eaSri REpHH S ICTII,S CIIJACTKd MC, lid

HMI ADr4ET H KdA01114, Td MI-1 CS SMA[1-1] dC:IlpHt6 (arh. No.

89= cvii).

MIHKhIN,

11HHTHith1 O.A.

;

si

si

Page 46: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

mirrpognaxhi sat ovrpognaxiu, b) al tariiILLAWKOH 3MAH, c) rurnin, Emaiumi, sat simplu

d) voevod i domn, d. p. in poruncile date dire-gAtorilor i slnjbasilor donmesti. Titlul cel dintiige cel mai vechiti; al doilea it intilnim in docu-mentele dela Brasbv intiias data la Basaraba IIcel Batrin: rOC(10A1111k IlAcIWKOH BEM/IH la 1474-75(p. 81), apoi la Vlad III Calugarul: rocnommk 3E41/114

KAAWKOFI c. 1483-95 (p. 126) si la Radul TV celMare c. 1496 (Regeste, p. 252) si este mai rardecit cel ; domn rumin" POC1104111111

intilnim mai intiig la Radul IV cel Mare c. 1496(Regeste, p. 253), apoi la Vladuta intre 1510-12(p. 142-143) ; e foarte des la Basaraba IV Nea-goe 1512-21 (p. 149, 154, 157 si Regestele, p.260-263, 265), la Vladislav III 1524 (p. 163, 165),la Radul V dela Afumati 1521 (p. 170), la RadulVI Paisie si fiul sail Marco (p. 186, 189) si la clomnilurmatori. Deosebit de acestea, gasim o singurddata la Dan pretendentul (1460) titlul 4sgpTEW =print, germ. Furst (p. 68).

Dupa titlu urmeaza asa numita salutatio"sag inscriptio", care nu este cea obicinuita indiplomatica apusana, regala sat imperiala, cumse gaseste de pita in Moldova, uncle este impru-mutata din diplomatica litvano-polona, ci esteeea obicinuita In scrisorile regilor unguresti sailale voevozilor Ardealului catra Brasoveni. Seobserva o evolutiune sistematica a acestei for-mule: cu cit documentele slat mai veal', cu atitsalutatia este mai simpla; cu cit ele sint mainotra,cu atit ea este mai incarcata de epitete ma-

clintliti &MUM

XXXVI

vlahiel, rm-minesti,

Page 47: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

xxxv11

gulitoare pentru cel carora se adreseazg, seri-soarea sag privilegiul, i este interesant de con-statat cg, aceste epitete devin statornice mai alesdin vremea celui mai singeros dintre domnifnostri, din vremea lul Vlad rrepes. Salutatia poateservi de criteriil destul de sigur pentru da-tarea docurnentelor, in lipsa altora mai sigure.0 salutatie de felul: pirgarilor din Brasov" sailBrasovenilor", sag tuturor Brasovenilor" fluvom ggsi in sec. 16; deasemenea formulele vechijucletului i pirgarilor din Brasov" sat jpde-tutu): i pirgarilor din Brasov tuturor" disparin acest secol Si sint inlocuite cu formula obi-cinuità bunilor nostri prieteni si de aproapevecini, judetului i pirgarilor din Brasov" saileinstitilor i bunilor nostri prieteni si de aproape

vecini, judetului i celor 12 pirgari din Brasov" 1)care se amplificg, uneori, ca d. p. in cinstitilor 5iprea iubit,ilor i dragilor i bunilor mei prieteni"(p. 144), Tar cind e vorba de regii unguresti

egenereazg, in bombasme ca uringtorul,in. original (traducerea e la p. 178) W[E] C'1% Ell.

111[E] CHATHM 11`kfiLIT11114 RkH HHuH U E0P041 AcIp013t1HHOA1S

1) Cf. Providi et honesti viri, fratres amici nostri sincere prae-dilecti", in scrisoarea lul Vlad Dracul din 1436 ; prudentes et cir-cumspecti viH grate nobis dilecti", in scrisoarea lui Hunyady din 1448 ;seniores et prudentes viri amici nostri honorandi", in scrisoareaaceluia§ si a lui Ujlaki din 1441. Cu acestea sint de comparat adre-sele, care ail avut i tna1 mull& influentI aSupra formulei rum113 esti:Pro vidis et circumspectis viris iudici iuratis senioribus ceterisquecivib us Brassoviensibus commorantibus fratribus et amicis nostris prae-dilectis" (1436); prudentibus viris magistro civium iudici villico iuratis-qua et cunctis senioribus civitatis Brassoviensis amicis nostris honoran-dis' (1441); prudentibus et circumspectis viris iudici iuratisque etceterisque civibus potioribus civitatis Brassoviensis nobiS dilectis (1484).

ce-1 dau:

Page 48: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXXII"

H CILATHM CKHHTOHM 119`k,n1TAHHHA4 WT AITMCKHMd p8KAMA

Irk 9SLI,E gucoxaro TH K AEKCPII, CT11111 STilintNyTEHHE 11}K[E]

DOA HHM ElpHU`bKHLIJE HaM VICTIMHHOM, CRETA0M8 H !irk=

11913MONSHHOMS HEAHKH 1.11110(118 '<panto". E vorba de loanZ4o1ya 1). Cum se vede, nu sintem cleparte desalutatiile documentelor turcesti, care in privintabombasmului lipsit de orice gust ail intrecuttot ce s'a produs in genul acesta pana aciun.Vezi Documentele polone din Hurmuzaki, Suple-mentul II, vol. I si II.

Arenga sail prooemiul, care in chrisoaveie dedonatiuni, la manastiri sail' la boeri, motiveazain mod general actiunea cuprinsa in document sieste mai mult o infrumsetare retorica fara insem-natate, lipseste, natural, in documentele delaBrasov. in cele interne ea este aproape totdeaunao traducere servila dupa cele bizantine, trecutamai intiiil prin filiera bulgara sail sirbeasca,nu lipseste maT nici odata din chrisoavele marlmanästiresti ; in donatiile boeresti este mai rara

aci are unele puncte comune cu cele apu,sene (d. p. rasplata slujbei facuta domnului).impreuna cu arenga lipseste de cele mai multeon i promulgatia".

Dupa dispositio" sail expositio", care estemiezul documentului, urmeaza corroboratio" sailintarirea documentuluT, care in porunci O. inscrisort se deosebeste cu totul de cea solemnadiu chrisoave si privilegii, unde se pun siblestemul cel mare si martorii sail chezasii, cad

1) Cf. si salutatia cMr5. $tefan Blithory, din scrisoarea mitropo-litului .Macarie, p. 235.

pi

Page 49: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XXXIX

martorii nu sint altceva decit o chezdsie cd,

domnul va observa cu shntenie stipulatiuniledocumentului (donatiunei sati tratatului): in do-cumentele latine ei se numesc testes". Subforma el apuseand completd, aceastd formuld,ogsirn nurnai in clocumentele moldovenesti lncele muntenesti, interne si externe, ea se reducemai mult la blestern si la citarea martorilor. Cf.numerile i, iv, v, viii, xi, xvr, xi.vi si cuir din co-lectia noastrd.

in porunci" ihcheierea c mai totdeanna: alt-felig nu este, altfelia nim va fi, altfelit sd EUfaceti, aitfetiti sa nu indrAzniti a face", cu adaosulci dupd, porunca domniei mete", in care ci"lipseste aproape totdeanna din original, fdcindastfeliti formula mai obscurd; cl. p. A NHO !ACT, no

wcinsaiS rocnoAcTga MN (Radul II Prasnaglava; Mil.,p. 47) ; NHO NE LIIE UM, no wpnaait; rocnoAcrga

(Mihail. I; MiL, p. 48); NHO Ad HE CTOOTE, no prkqn

HAM (Alexandru-Aklea, Mil., p. 49); Aa uno Aa NECTO(JNTE (acelas; Mil., p. 50) ; NNO NE WET EKIT (acelas;Mil., p. 51), sail simplu: HO WO11S418 POCNOACTRA(acelas; Mil., p. 51) ; IMMO NE IpET MIT, NO W0113M8

POCHOACTlid MN (Dan II; Mil., p. 55) ; NNO Ad HECT,

Cf. d. p. a HI gOMME HOTHIVIOEMHIE TOMS FrkCEMS MAIM HHCMMOMS

HforkAH HAW C{FMS] HaUUMS RioHOMS iCafFSH oroArrt3 HHCATH H flpHlaCHTH

HMS 11(411Tk 101 CfMS AH[CTS saltuemS" din doe. lul Alexandra cel Bundela 13 Aprilie 1415 (Acad. Rom) en formuleld apusene: in cuins reitestimonium et perpetui roboris firmitatem praesentes litteras indeconscribi iussimus"; sad ad enius rei certam in posterum eviden-tiam praesentem chartam inde eonscribi jussimus et sigillo nostraemaiestatis communiri"; sad in cuins rei testimonium sigilla nostraanthentica duximus praesentibus apponenda" si alte variante, ce segasese in documentele ungurest1 si polone, ca si in cele germane.

iIlH

a

I).

UI

'I

Page 50: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XL

Ti&K440 110 SH3MS rocnoArrea nm (acelas ; Mil., p. 57);HHAKO AA HE CM`kTE SLIHHHT, 110 ku3iurti8 rocnoArrga MU

(acelas ; Mil., p. 59) ; 11 cKopo HHO HE 141ET RHTH (VladDracut ; Mil., p. 61); 8 TWM IMO M HECTrk, 110 wp143418

POCHOACTRA in (acelas ; Mil., p. 64) ; HHO ACT (acelas;Mil., p. 66) si asa mai departe. Toate acesteapar a fi mai mult o imitatie a formulei latinestisecus non facturi", secus facere non ausuri",decit a trrec. axtos iv; cf. in documentele sir-besti HHO HE 84HHHTE HHOPQ HE kHHHTE, TQKO RH Mora

}RUM; ap. Jire6ek, Arch. f. sl. Phil. XIX, p. 605.In scrisort incheierea este mai totdeauna :

si Dumnezeti srt vt bucure", si Dumnezetivh," tie", si Dumnezeti dea sAMitate", siDuinnezeti cu voi", si Dumnezeti sä v Inmul-tasc ; d. p.11 RECEIIH g (Alexandru-.Aldea;Mil., P. 49, 51 ; Vlad I Dracul, ibid., p. 62); H ROM% RH

RECEMIT (Alexandru-Aldea ; Mil., p. 50, 51 ; Radul1.1Prasnaglava, ibid. P. 53 ; Vlad _Dracut, ibid., p. 61) ;11 Rork RH WRECEAHT (Vlad I Dracul ; Mil., p. 65;lupin Albul ; ibid., p. 69, 70 ; la acelas H KECEAHT

EOPK, fdrA, RH, ibid., p. 69); H RECEMIT RH BOP% (DanII; Mil., p. 59; Vlad I Dracul, ibid., p. 63) ; ii

Rork RH cmpami (acelas ; Mil., p. 61) ; H ROM% RI

WAHHT (acelas ; Mil. P. 66) ; H EOM& RH Aarr BApaRIE

(acelas ; Mil., P. 62, 63, 6S) ; H Rork Aa Sivulomi

AETA rocRo1,rre8 TH (acelas ; Mil., p. 64); H Rork

8MH071{HT il`kr[d] POCHOACTOO EH (Dan pretendentul ;Mil., p. 68) ; H ROPh TM SAIHOM1 AETA (Basaraba III celTIntr; Mil., p. 90); H Rork RH SMHO)RH /tyro (acelas ;ibid., p. 91); 11 110111 rit Hartill (lupin Gherghe Lascar ;

p. 71). In documentele sirbesti, bosniace

anil" cork

Aa

r

altsa vS

Miln

Page 51: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLI

si ragusane : H Rork4EH

MEANT, EOrk each WEICMH,H EOM& EH EEMIHT HARM MHAOCTK (cf. H ROPII M HECGIHT

rocnoArrEo EH, in scrisoarea luT Basaraba III celTinar ; Mil., p. 87), H EOPli EH MCI% MptHilf, H sonKH 8MHOHM FOCHOACTE0 sat KNIM-613CTEO, H EOPLt (11 1111M41;

ap. JireCek, 1. c., p. 604. Este formula ce segaseste si in scrisorile grecestl din sec. 12-13:ce se 6 0-abg 7cotlisou zoXtygóvtov, 7zoXtrzponas%-riq Si altele(ibid., p 605).

Ultima formula. a documentelor, adev6,rataincheere a lor, este asa zisul protocol de in-cheiere, Schlussprotokoll", sat cum IT zicea Si-ckel in studiile sale de diplomatica Eschatokoll" ;In documentele noastre vechi ea se reduce ladatare qi monogram. Iscalituri domnestl, In epocade care ne ocupam nol, in documentele delaBrasov nu exista; locul lor il tine totdeaunamonogramul, care nu poate fi numit semniti-tura domneasca", deoarece nu-I scriea nici odatadomnul.

Ca si in diplomatica apusana, monogram&are totdeauna ca parte principala litera dela in-ceputul numelui ; in jurul acesteIa se grupeaza,dupa un sistem ce ramine consecvent la toll.domnii cu acelas nume, celelalte litere, sat toatesat o parte din ele; de regula se gasesc toate.Astfelit la Mircea, Mihail, Moisi sat Marco literaprincipala este Al, la Radul P, la Dan A, la Vladsat Vladislav K, la Basaraba li si asa maI departe.

A fixa prin descriere caraeterele monogram e-lor e cu neputinVa; ele nu se pot cunoastenu se pot intipari in minte deeit prin proprie iii-

si

Page 52: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLLI

tuitie. Numai obicinuinta cu do cumen tele ne poatepune in stare sd" deosebim monogramele aceluTasnume la diferite epoce, si de nytillte or datareaunuidocument Eli% data', se poate face cu multd pro-babilitate prin ajutorul monogramulu11). Se ob-servd in general cd mon ogramele vechi sint maisimple, maI neornamen tate, liniile lor slut mai'drepte ; prin sec. 16 se introduc multe floricele

figuil ornamentale, Tar in sec. 17 monogra-mete devin foarte complicate, cite odatd ebiarureü de reeunoscut. Se mai* observil citi in see.15 si in prima jumdtate a sec. 16 ele sint inmajoritatea lor scurte si cu:linii groase ; gdsimtotusi monograme inalte i cu uniT subtirl si insec. 15. Aproape toate .sint desemnate in cer-neala rosie, cu atit mai subtire, cu cit sint maivechT, i preparatd din cbinovar ; in cele mainoud chinovarul se ingroasd. Monograme in cer-need neagriti sint foarte putine i numai in sec.15. Ele Sint relevate toate in note 2). N'amsit la the)." unul vre-un semn addogat de domn,cum se constatd in diplomele vechT germane,d. p. iii cele merovingiene i carolingiene.

intrebuintarea monogramelor in documen-tele noastre nu este ceva isolat; ele slut Impru-mutate prob. dela Bulgari, aT cdror tan', ca si di-nastiI sirbi, nu iscdleat in documente; darin apus monogramele se pdstreazd prind prin sec.16; eleincep insd mai dinainte afi inlocuite cu pro-

') Vezi pentru aceasta notele dela Documente i Regeste.2) Vezi §i mal sus, p xvit.

gA-

si

si

Page 53: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

pria iscaliturii a eelor ee dad eag doe= entele. RegiiUngariel iscaleag in sec. 15: asaVladislavl (Uldsz-16), Ladislag at V Posthumul si Matel Corvin.

Logolatul nu subscrie nici odata in documen-tele sec. 15-16 numelelui se eiteaza insa de re-gula inainte, sag dupa data, sub formula : si zise lo-gofatul", si dicta logofatul" : H Aoroziserh, H HCIVAIIH

Sail Haymow% Aoro2ISET%, dupa care urmeaza mattotdeauna numele scriitorului, gramaticulul satdiacului: H HHCAX PpaiHATHISrh sag Alitzil{rh, H

AH171K1, grh MAMIX11, MEHWHX11 AHUHIA)C11.

Logofatul putea sa fie in locuit si de un alt boer.Adeverirea sag reeognitio" din documentele

latine apusene lipseste in ale noastre. Rareorlse zice ca insusi domnul a poruncit" si aceastamal mult in cele moldovenesti: camels rocnomyrk

REAiiiM; ef. lat. acl man datum do mi ni iinpera-toris, ad mandatum eaesareae maiestatis, ad man-datum regiae maiestatis.

Documen tele din arhivul Brasovului stiltaproape toate Jii datd ; afara de privilegiile malmarl comerciale si de tratatele de inchinare sagalianta: dela 6 Aug. 1413, 7 Mal 1421, 21 Noem-vrie 1422 (sat 1421), 23 Octomvrie 1422, 30 Ia-nuarie 1431, 8 Aprilie 1437, 7 Octomvrie 1476, 6Martie 1470, 11 luliel47ösil7Martie 1517, si afarade chitanta Voichii, sotia Rif Mihnea, din 7 Sept.1511, in totul 11 bucati, toate celelalte documentesag n'ag nicT o data, sat sint necomplect datate,avind numal luna, sag luna i ziva. Cea matmare dificultate la editarea lor a lost stabilireadatelor, fie precise, unde s'a putut, fie aproxi-

11HcAN:MailiH,

KA3citri%,

H's

Page 54: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLIV

mative, uncle n'a lost altfelig cu putinta. Stu-chile ulterioare vor arata intru cit datele stabi-lite de mine sint exacte si intru cit ele trebuescindreptate, cdci. nu in'a indoesc cd voit fi floutsi unele conjecturI mai putin nimerite, acolounde n'am avut elemente destule de control sagunde elementele existd, dar rdmas necu-noscute. Intreaga lucrare mi-ar fi fost mult maiusoara, daca nol" am avea un codex diploma-ticus complect al documentelor interne, macaral celor din sec. 15, care siat ,mal" greg de eau-tat si de gdsit.

Criteriile principale de care m'am calauzitml-au lost urmatoarele.

Intiiti de toate cuprinsul documentelor.Cind faptele istorice despre care se vorbeste slutclare sag dud alusiunile sint destul de trans-parente, atuncT cunostinta izvoarelor contimpo-porane este suricienta spre a stabili cu sign-rantd o data. Astfelig nu poate incapea Mei o in-doeala ca scrisoarea luf Alexandru-Aldea, fiulluT Mircea cel Batrin (No. xxvm) este dinaunt 1432; toate stirile contimporane concurgspre a stabili aceasta (lath; odata stabilita, cu-prinsul scrisoril lamureste, la rindul sat, uneledate neprecise din izvoarele cunoscute päntacum asupra anului 1432. Deasemenea nu poateincapea incloeala c scrisorile de sub No. xcvisi xcvn ate lui Basaraba III cel Tinar sint din1479, deoarece evenimentele despre care se re-lateaza in ele Brasovenilor s'ag petrecut Ina doua jimiatate a anului 1478 si la incepu-

mi-at

Page 55: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLV

tut anului 1479. Datarea pe basa cuprinsuluieste vadit cea mai sigura; cele mai multe casurlsint de felul acesta. Se intelege dela sine cdprecisiunea presupuDerilor nil poate merge asade departe, incit sa neincumethm a stabili peste totnu numal aunt, ci i luna sari ziva; la citevadocumente a fost en putinti s. impMgem preci-siunea chiar asa de departe. Trimet pentru de-taliuri la notele ce insotesc fiecare numdr.

Sint insd o sumd de documente at carorcuprins nu se leagd de nici un fapt istoric sido nici o persoand bine cunoscutil. La datareaacestora De vine in ajutor in primul rind nu-mele celui ce dd documentul, in al doilea pe-cetea i in al treilea scrierea. Cu ajutorul docu-mcntelor usor databile am stabilit Intliri tipulpecetii sari pecetilor fiecarui domn (la boeri

e mai usor, cdci pecetile lor nu se repetdasa de des ca ale domnilor) si cu ajutorul aces-tora am . determinat pe celelalte. Nu pot decit sitregret 61 mijloacele mele nu mi-ati permis sa.-miprocur si sd reproduc fotografii sag desemne depe fiecare pecete, ca cititorul sri se poata con-vinge mai usor de exactitatea satt gresala spu-selor mele. Poate cit institniiIe noastre de cul-turd, cdrora le este incredintatd inflorirea stiinteirominesti, imi vor da mai tirzill mijloacele tre-buincioase si mit vor pune in stare sd completezlucrarea mea din punctul de vedere diplomatic, re-producind mdcar tipurile principale do peceti;deocamdata pot sa, asigur pe colegii mei de specia-litate, cd am studiatpecetile cu cea mat mare minu-

in-crul

Page 56: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLVI

tiositate ; aw. citit tot ce se poate citi in ele siaeolo unde rdmas incd indoeli, le-am re-levat totdeaun a.

Unde 111.1 ajutat pecetile, ajutatcaracterele paleografice ale documentelor, un cri-teriti destul de sigur i acesta, mai greil insade minuat pentru eine Ware o deprindere suti-cienta', iii cetirea lor. Spre a nu md expune lagreseli prea mail, am studiat in trel rindurila intervale destul de mari1) paleografia docu-mentelor, si daca in urma intiiului studili mis'a intimplat s. atnibniu niste serisori ale liltVthd Dracut lui Vlad Tepes"), cred cd de dataaceasta o astrel de gresald nu s'a mai stre-curat. La domni asa de apropiati in timp unulde altul, era aproape cu neputinta sa. se eviteorice gresald. Se intelege c gresala nu e cu. pu-tintd decit la domni cu acelas nume : la ceI saseRadu, eel ase Vlad, si eel cinci Basaraba. Do-cumentele lul Vladislav II i III nu pot 11 con-fundate, deoarece este o distanta de 70 de aniintre ele. Miletié a Meut totusi aceasta. gresalitiin. editia sa ; la dinsul ea provine mat multdin necunostinta imprejurarilor istorice deose-bite ale acestor domni, decit a paleografiei;documentele lui Vladislav al III sint scrise, ce-idrept, In cursivd, dar intr'o cursivd ce poate sdpara posibit i in sec. 15 celui ce nu cunoaste cudeamanuntul scrierea cancelariilor noastre.

') La 189), 1893 i 1901.2) Cf. rectificarea din nota dela No. .:Km.

ml-aa

nnl-ail

Page 57: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

X LVII

Pe linga pecete i scriere un bun criterit dedatare sint boerii amintiti in documente i maiales demnitatile ce le ocupa el la curtea dom-neasca. Multora dintre dinsii li se poate stabilicu oarecare aproximatie cariera ; cunoscind, grossoMoth), rangurile boeresti, putem identifica, dupamodul de inaintare, pe boerii unul domn cii aialtuia ; aceasta identificare ar cistiga foarte multin siguranta, daca am putea reconstrui mai binedecit papa acum istoria partidelor boeregi: o pro-blema a viitorului in istoriografia noastra i unadin cele mai interesante, cu atit mai atragatoare,cu cit este mai obscura. Materialul de documenteinterne insa, publicat panit acum, e cu multprea nesuficient spre a se intreprinde cu succesacest studiti, in ce priveste sec. 15-16. Pentrusfirsitul sec. 15 si pentru sec. 16, un foarte bogat

sigur material ne ofera Socotelele oraselor si-setT Sibiul i Brasovul, care pe atunci eratiaproape in permanenta pline de pribegi. Deselesal ale domnilor rumini la aceste cloud orase sicetati, notate zi de zi in socotelele Stadthann-ilor,

ajutat foarte mult la identificarea persoa-nelor din documentele noastre1).

Cind documentele dela Brasov slut datate,modal lor de datare este cel obicinuit in docu-mentele interne; se stie ca in acestea mail' sesocoteat, dupa era bizantina, dela facerea

') Asupra unor easurl isolate de datare, ea d. p. dupa In-semnhri contimporane in limba latina, cf. notele dela flecare document.

himet.

mi-aa

Page 58: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

X LVIII

In privilegiile comerciale se a anul, luna, ziva siindictionul; intr'un document al lui Vlad Tepessi temelia1). La porunci i scrisori lipseste totdea-una anal i foarte des luna i ziva, ca in docu-mentele sirbesti i bosniace. E curios cd pe cindin scrisorile latinesti, esite din cancelaria acelorasidomni, datarea este aproape fiird exceptie com-plet dupA sistemul apusan, cunoscut secreta-rilor de latineste al domnilor gedmUicii i diaciiindigeni nu tin cont de acest bun obiceiti. Modulde datare apusan, mai ales unguresc i polon, incare zilele se insemnat dup4 serbiltorile crestinesi dup sfinti, e foarte rar ; Ii g6sim numai Inscrisorile date din Transilvania, ca d. p. in ceadin 1442 a hi Nanul si Stefan, boerii lui Vlad IDracu 1 : H [Immo 8 HOHEAGHIHK CEATHAirk ravpriEni, zice cade, farrt indoealk in 23 Aprilie 14422). Alt-mintrelea, ziva nu e numit'd mai nici odatä cunumele.

Anul incenea la 1 Sept., ca si indictiunea;deaceea la transformarea anilor dela facerea huneiin ani. dela Christos trebue sti scoatem la zileledintre 1 Sept. 31 Dech. 5509, dintre 1 Ian. 31August 5508. Rareori se poate constata Iii docu-mentele muntenesti o abatere dela aceastil regulkAsa am admis pentru privilegiul lui Radul IIPrasnazlava din 21 Noemvrie 6930 data 1422, inloc de 1421, deoarece indictionul este 15 si acestacorespunde anului 1422 ; se poate ins6 ca data

') Cf. doc. din 13 Dech. 1500 dela Radul alIV cel "Mare: McgdAm. xi. R ATO #3P,. HH. .A., TEAL temelia) (arh. stat.).

2) Veal nota dela No. cm

fl0EA

ARA (=

Page 59: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLIX

s'A, fie si aci 1421 si atunc1 trebue s'a" admitemgresala in indiction.i) Data completd este : nAcEuTa

HOERpiA. .KA. A1191, 11 ATO ISLI. ftIA. .61. Privilegiulprecedent al 1u 'Radul II, din 1421 me 7, areindictionul 14: HCIiHC c ATI- 1 osu,KA., EHANKTTWH

.41., MATI-A .3. All% (arh. No. 771, 776 =.v, Tv).Din cind in cind se observ'd si In documen-

tele interne cite o gresard de datare, provenitildin neb6garea de seamA a grAmdticilor; asa depilda, in primele zile ale lui Septemvrie i se intim-pla gedmäticului: sd pue anul expirat, in loculcelui nog curgnor, cum pare a fi casul cu docu-mentul lui Radul VI Paisie dela 1 Sept. 1535 (ar-hivele statului, G-ovora IX, 3). Documentul o do-natiune m'dn'dstireI Govora este evident dela Ra-dul VI Paisie: KU (JAA01/A KOEKOM H OCI10A1111% BK

C011 36A1A11 Srrpognaximoe, 116/111KAAPO 11 Anparo pa=Aolin[a] goeRoAa"; se vorbeste in el despre prede-cesoru[ sAti. RENTHALK] sati. Vlad VI, care domnestep5,n5, In vara anului: 1535. Data este: 11C[npAK11]

116411K1.11] Awr[lUZISETrIsl, H A3'1% pmo(n IpArtiATFIK E?KE

IIMINCAX Krt. CTOMIN r(ld,dr T9%1'011E41, MU. iu C611. .A.

Kr11 nrkTo ,,amr". 7043 corespunde lui 1534, dacdsubtragem 5509; la 1 Sept. 1534 se stie ins`d cusigurant'd c domnea inc'd Vlad. VI; din 6 Sept.acelas an avem dela dinsul un document in ar-hivele statului: grAmatic este Talapi, logofat Ta-tul, Tar boeril, afaed de patru comuni, sint altil.

CasurI de acestea in diplomatica writ rumi-nest' sint foarte rare ; aci nu se 'incepea anul

1) Cf. Jire6ek, in Archiv f. slay. Phil. XIX, p. 608.

67332 IV

K

Bnmilisn

411.

CH%

Page 60: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

nici dela Martie, cum se constatd din unele in-dicil pentru Moldova o influentd, ruseased cedispare Inca "in timpul lut Alexandru cel Bunnici dela Ianuarie, cum se Alen foarte des tot inMoldova prin sec. 15, sub influenta diplomaticeipolone.

Urme de stil nog se intelege dela sine cd nuputem gdsi in epoca dela 1413-1582 ; acesta seintroduce deabia la 1582 in Italia, 'far in Un-garia la 1587.

0 parte esentiald a on i cdrui documentvechirt este pecetea ; ea este dovada cea mai eyi-dentd a autenticitatii 1111, oda ea nu puteaapartind decit ullel singure persoane sail uneisingure comunitdti. Astfelitt pecetea stabileste maTbine decit orice identitatea celuf ce d docu-mentud, afard de celelalte avantaje ce le oferea,mai ales in timpurile vechi, cind eärturarii eratlasa de putini. Rolul pecetii nu inceteazd rdcIdupd ce docnmentele incep a fi isclite, ceea cela noi se intimpld mai des deabia pe la sfir-situl secolului 16, cam dela Mihai Viteazulincoace, desi casuri isolate de isedlituri pestemonograme se gasesc si mai de timpuritt. Asaprimul cas ce-mi este cunoseut in tara rumineascrt,e in doc. din 6 Sept. 1534 al lui Vlad VI(arh. stat.), care, in donatia datd atunci din Furesti(4s8peui,) mIndstirei Tismana, iscdleste peste mono-gramul rosu en cerneald neagrd IWN KLAT go[E]g[0]4.11.Al doilea este iscdlitura luT Mihnea, pe un actdela 14 Ian. 1591: NW /1411XN`k gwEERVA, cel mai ye-

siti

,

Page 61: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LI

chill ce se cunostea pana acum in apusul Eu-ropet iscalitura incepe a se generaliza cam totdin sec. 16, in Germania din timpul Int Maxi-milian I.

Data find dar importanta pecetilor si find-ca documentele dela Brasov ne ofera ma ma-terial foarte bogat i sigur asupra acestei partIdin diplomatica noastra veche, voill insista cevamai mult asupra lor, vorbind a) despre mate-rialul din care sint fdcute, b) despre formele prin-cipale ale lor, despre legendele i d) despreherburile lor. In niul un deposit de documenteruminestI pecetile nu s'ail conservat asa de bineca in eel dela Brasov si nicirI, afara de arhi-vele statulut din Bucuresti, nu avem un sir asade neintrerupt de peceti, incepind cu a but Mirceacel Batrin i sfirsind cu a lui Patrascu cel Bun. Inprivinta aceasta nict arhivele statului, cu mult maibogate in documente decit arhivul Brasovului, nupot ialocui materialul ce ni-I ofcra acesta. In ar-hivele noastre aproape toate pecetile mict i mij-locii sint stricate, rupte inteadins sat perdute;la Brasov cel putin jumatate din ele sint bineconservate.

Cele mai vechl si mai multe sint de ceara,anume de ceara rosie, verde, neagra i alba, ;

aceasta din urma, in majoritatea casurilor, s'aingalbenit de vechime i s'a innegrit de praf.Culoarea rosie se daclea cerii cu chin ovar, ceaverde cu asa zisul viride hispanicum" (Spa-nisches cea neagra cu chinoros.

N. lorga, In Hurmuzaki XI, p.1 Cm.

e)

si

Grtin),

Page 62: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LII

Ceara roie este la noi, ca si in apus, un privi-legill al domnilor. Se pare insa c i la noi dom-nul acorda cite odata acest privilegifl marilor salboeri, precum imparatii sail regii germani acor-dali aceasta inalta distinctiune unor principl, d.p. principelui de Saxonia, grafului de Mansfeldaltora. Astfelii1 pecetile celor patru boeri marl :Barbul banul Craiovel, Calota vornicul, Charvatmarele logofat i Dimitru marele vistiernic dindoc. dela 17 Martie 1517 al lul Basaraba IV Nea-goe sint pe ceara, rosie. Acesta este singurul easintre cele dela Brasov ; un al doilea nu cunosedin celelalte colectiuni de clocumente. Este po-sibil ca ceara rosie sa fi fost admisa. In acestepeeeti boeresti, neavindu-se la indemina de ceaverde ; explicarea dintIiü mi se pare insa mai pro-babila, cad e grell de admis ea intr'un oras caBrasovul sä lipseasca, dint cancelaria comuneiceara verdel). Un alt motiv ar putea sa, fie in-rudirea cu domoul, prin femei.

Ceara verde, care se constata in Europa camdin sec. 13 incoace, era intrebuintata in apusde priucipi, prelati i comune ; in tara rumi-neasca o gäsim la boeri, mitropo1iI, judeti i pir-gari. Peceti domnesti pe ceara verde cunosenumai din Moldova : a Jul Roman Voda, pe docu-mentul din 30 Martie 1392 (arh. stat.): d-1 Hasdeti,care a tiparit textul acestui document in Arh. ist.1, 1, p. 18-19, spune ca, e pe ceara neagra, ; ea este

Tratatul din 1517 intre Neagoe i Brasoveni e inchelat debunk sarnit la Brasov, desi aceasta nu se spune apriat intr'insul.

si

Page 63: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

IA 31

insa verde inchisa, innegrita, de praf si de vreme.Pe ceara verde sint i citeva peceti din tratateledomnilor moldoYeni cu regii poloni, d. p. celedoua. ale lul Roman din 1393 (Uljanickij, No. 8) :cea mare si cea mica, aceasta imprimata pe dosulinvelisului de ceara alba ingalbenitä al pecetifcelet mart' (una de 71/2 cm., alta de 2 cm. indiametru) ; ale lui Stefan din 1395 (Ulj., No. 10 :cea mare si cea mica); pecetea cea mare a lin:Alexandru cel Bun din 1402 (Ulj., No. 15) si ceamica din 1407 (Ulj., No. 19).

Ceara neagra, foarte rara, in apus, este intre-buintata. la Rol' de boeri, de fete bisericesti side particulari. Trebuo considerata ea o exceptiecu totul isolata ceara neagra din pecetea ceamica ovala cu legenda chirilica a lui Mircea, intratatul cu Polonii dela 1411 (Uljanickij, No. 21).

Pecetile astfeliu colorate se puneati sat intr'uninvelis de ceara alba, cind se atirnati la docu-mentele de pergament, sail se lipeati direct pepergament i pe hirtie. In casul intiiti Inveliule cu mult mai mare decit pecetea, si pentru pe-cetile cele marl se mai faceati, spre a le conservamai bine, niste cutil rotunde de tinichea, dintrecare citeva foarte vechi s'au pastrat pana astaziin arhivul Brasovului. In casul al doilea ele sefixati a) pur i simplu pe pergament sail pe hir-tie, sati b) se acoperea ceara cu o bucata dehirtie in patru colturi, peste care se imprimaapoi pecetea. Acestea din urma grit mai nouadecit celelalte; in apus ele incep de prin sec.14, la noi le putem constata numai intr'al 15-lea,

Page 64: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LI);

mai cu seama in intiia jumatate a Jut. in sec.15 apar i asa numitele ogii, germ. Oblatensiegel,ce se faceati din aloat de fãin, peste care selipea hirtia si se imprima apot pocetea. in apuscele dintil ostii apar, dupa constatroile lut Gro-tefend, pe la 1571-79. La not ele se ivesc cevamai de vreme; le gAsim in documente dela Radii]IV cel Mare, c. 1496 (Regeste, No. xxxv), dar maiales dela Basaraba IV Neagoe i Radu VI Paisieincoace (Regeste, No. Lvm, Lxm, LXIV, Lxvi,cxxxvn). Ele devin mai dese in a doua jurndtatea sec. 16; majoritatea easurilor o formeaza insatot pecetile de ceara, cu hirtie deasupra.

La documentele de pergament pecetile seatirnaii sail de fish' de pergament, pe care adese-ori se scria §i numele boerilor cum este d. p.destul de des in Moldova la pecetile boerestiturate pe linga cele domneW, sat de sfoara dematase in culori variate, cum e de regula inamindoua tarile. Pecetile domnesti se atirnati desfoara de matase, ce avea de obiceiti culorileurmatoare: rosu, albastru, verde, galben, cafenitinegru i cenusiti mai rar. N'am observat caaceste culori sa fie in vre-o legatura cu culo-rile tarii sati nation ale cel putin pentru sec.15-16, alegerea lor se facea intimplator, dupamaterialul ce se gasea in cancelarie.

Forma pecetilor e in general rotunda sail ovald;cele marl: sint totdeauna rotunde, cele mkt sintin tara rumineasca : la inceput ovale i rotunde,din a doua jumatate a sec. 15 incoace aproape

ala-

Page 65: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LV

exclusiv rotunde. Astfel pecetea cea mica a luiMircea dela 1413 este ovala; pecetile lui MihailI sint rotunde ; pecetile lui Radul II Prasnaglava,afara de cea mare dela No. arh. 776 (7 Mat 1421),sint ovale; ale lui Dan II, afara de pecetea ceamare dela No. arh. 780 (10 Noemvrie 1424) si768 (30 Ian. 1431), sint toate ovate; ale lui Ale-xandru-Aldealdeasemenea 1). Vlad I Dracul are,afara de pecetea cea mare rotunda dela 1437(No. arh. 777), si rotunde i ovale : rotuncle sintcele dela No. arh. 169, 170, 177, 152, 180, 183,164, 167, 166, 185, 165; ovale sint cele dela No.arh. 171, 178, 176, 186, 173, 174, 154, 188, 187.

Dela Vlad Dracul inainte nu mai intilnimpeceti ovale; ale lui Vladislav II, ale lui Vlad11 Tepes (arh. No. 162, 208, 210, 175, 773,145) si ale tuturor domnilor urmatori slut ro-tunde ; in descriere nu s'a mai relevat aceastala fiecare Iii deosebi, am relevat insa totdeaunape cele ovale.

Acestea sint de patru feluri: unele culcate,altele drepte, unele mai scurte, altele mai lun-gärete; de felul din urma sint pecetile lui VladDracut de sub No. mil. 171, 173, 174 si 188 ;drepte (oval") sint pecetile dela No. arh. 173, 178,187 ; cnlcate (queroval") cele mai multe.

Triunghinlara sail in forma de scut (schild-förmig") este numai pecetea lui Stefin, judetul deRimnic, c. 1506 ; v. Regestele. Forma de scut, josrotunzita, ati citeva pecetifoarte mid boeresti, evi-

') Cf. D. Sturdza, Doeumentele dela Wiesbaden, pl. III.

Page 66: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LVI

dent peceti de inel. Toate acestea sint forme de pe-ceti obicinuite in apus si in Ungaria; forma ovalaascutita (spitzoval"), care in apus si in Ungariaera intrebuintata cu predilectie de fetele biseri-cesti, e foarte rara la noi.

Dupa marime, pecetile domnesti se pot im-parti In trei categorii principale : 1) marl, 2)mijlocii, 3) midi. Cele mari ail dela 8-11 cm. indiametru, cele de 8 si 11 cm. sint rare ; objeT-nuite sint cele intre S i 10 cm. ; cele nujlocii aüde obiceit 3-3 h/2 cm., cele mic`i c. 2-21/2 cm.Exceptiile dela aceste regule sint rare. Asad. p. o pecete mijlocie a lui Radul VI Paisiedin 20 Iunie 1537 (doc. din arhiv. stat.) e cevamai mare decit cea obicinuita ; conform cu ma-rimea, i legenda se departeaza aci de tipulobicinuit al pecetilor mijlocii; ea este : iw

pa1A8a EOEROM, CHIt ply,Sn[a] RBA., MACTif MOE MI6 BEttlilE

EildIUKOf ; cf. mai jos, p. Lvm si urm. Pecetileboeresti variaza intre 1-3 V2 cm.

Ca tip, pecetile domnilor rumini apartin asanumitelor peceti. armoriale sat heraldice, cuemblemei i legendet. Emblema i legenda se afla latoate pe o singura fata, pe avers ; n'am intilnitpina acuma in sec. 15-16 nici o pecete cu re-vers, precum n'am intilnit nici una cu legenclape marginea din afard a pecetii, ca la unele me-dalil; astfel de legende se gasesc numai la pe-cetile cu doua fete sat la bulle : ambele neusi-tate la noi in acest timp.

Cea mai mare parte din legendele pecetilornoastre sint in limba sloveneaseci si in litere chi-rilice. Ultimul. domn la care gasim pecete cu le-

Page 67: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

genda latina este Vlad II T ep e ; inainte de elo constatam la Mircea I, la Radul II Prasnaglava,la Dan II si la Vlad_ I Dracul. Cred e legendalatina s'a introdus in pecetile acestor domnifiindc au fost lucrate in Transilvania, . de mes-tent sasi 1) ; aceasta o dovedesc de altmintrelea

motivele ornamentale imprumutate din pecetileungurestf, d. p. crinul easel de Anjou si formagotica a literilor in unele clinteinsele, d. p. inpecetea cea mica rotunda a le Vlad Dracul ;scrierea gotica era foarte obicinuita. prin sec. 15in Ungaria ; sint insa legende i cu litere un-ciale rotunde, ca d. p. In pecetea cea mare a luiVlad. Dracul 2). Fie c dupa Vlad Tep es pece-

') Pentru. sec. 17 avem. o dovada sigurf. intr'o interesanta seri-scare a luI Constantin Brincoveanu din 10 Aprilie 1639 catre jupGhiorghi felnogiul dela cetatea Brasovulul", in care 11 roaga peacesta s. dea o platra de zanfir lul Eremila pecetarul, ca sa i-o lu-creze i st 1-o sape. Lisa, vel sti dumneata ca, nu lasts sa se Leaalta peceate, ce tot aceea ce ni o ad facut in inelul cel de aur, care1-arn trimis cii boIarul nostru Radu post[elniculj Golescul, de mifacut far dumnealul; ce tot aceea peceate, acel corbu, soarele acela, lunaaceaia, slovele far acealea; numal atita la picioarele corbului, la inelulacest de aur s'aii pus leatul cu slove riontmegi. Iar n inelul acestase feed cu slove cu ambac. Numal sa zici dumneata i aceasta,cit ar putea saA sape adinc, sa nu fie sapatura in fata,". lorga, Soco-telile Brasovutui, p. in tad, pecetile se lucrail, se pare, deTiganl. inteo scrisoare dela 1 Iunie 1595 a lui Mihnea Turcitul catra,flol sad Radul, care se afla atunci la Venetia, gasim urmatorul pasajinteresant : MI-ai spus s trimet pecetea, i acolo s Left alta caaceea, dar am facut una la un Tigan muntenesc, p.m (sc. poo,a)

evav ratCylpe)so aro Tip) lnaztav. Iorga, Studil i documentep. LTI-LV.

2) Amindoua reproduse de D-1 Sturdza in Documentele delaWiesbaden. Din cele ungurestI litere gotice alt pecetile lui LadislatlGara, ale lul Ulrich Cilli, Ulrich Enzinger, loan Hunyady multealtele din sec. 11 i 15. Reproduceri foarte frumoase se gasesc inistoria iubilara a Ungariei: A magyar nemzet törtenete, szerkesztiSzilágyi andor, Budapest, vol. IV (1896).

sdlatineftl,

130.

eitaltry.

III,

i

si

Page 68: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LVIII

tile ad inceput sg, fie lucrate in tara, fie dinpricina sca,derii influenfei unguresti, care seafirmA mai ales dup'a moartea lui Hunyady, fapteste c dela 1462 incoace peceti cu legendii la-tina n'am mal intilnit in tara rumineasca tottimpul sec. 15 si 16.

Dupd milrimea pecetil, se pot distinge cloudtipur`i de legenda: 1) a pecetilor mid i mijlocii,care contine numai numele domnului, en itlul77voevod" sad voevod si domn" ; 2) a pecetilor

celor marl, earepelIng numele domnului confinesi numele tatalui s'ad. 0 excepfie dela aceastaregul'a generara face pecetea cea mica oval'a alui Vlad Dracul, in care este numit si tatdlsat Mircea. In pecetile cele marl era natural eanumele domnului sit fie dat mai complet deeitin cele mid.%

Spre a avea o perspectiviti mai usoarA asu-pra legendelor din pecetile dela Brasov, dadaci, in traducere, un tablod intreg al lor,complectIndu-1 cu citeva din alte colectii; ver-siunea originalá e reprodusd in corpul editiunei,la fiecare document in parte. Ea incepe, cain apus, la cele mai multe cu crucea; la uneleincepe cu o stelutA sat en o rosa, aceastanumal la cele din intiia jumMate a sec. 15: oimitatie dupa cele unguresti contimporane.

1. Mircea I (cel Bat-in).

Mircha voevoda (1413., latineascd).Aceeasi. legenda o are si pecetea ovald (2 si 2 t/2 cm.)

a lui Mircea din scrisoarea dela 1403 catrá Vlachslav

insa

f

si

Page 69: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LIX

Jagiello (arhivul ministeriului de externe din Moseva):t Mir cha voi vo d a; EJljanickij No. 16 o da gresitca pecete mare. La a doua scrisoare din aceiasi arhiv,Uljanickij No. 17, pecetea este perduta ; era de ceararosie.

Cunoastem dela Mircea i o pecete mica ovala (21/2si 3 cm.) cu legenda chirilica, din 1411 : j lw mupqaKhUIKH KOEROAK (arhivul ministeriului de externe dinMoseva); Uljan. No. 21 ; Hurmuzaki I, 2, p. 473.

Din pecetile marl ale Int Mircea se cunosc numaicele trel dela Moseva, din 1390, 1391 si 1411, reprodusein Hurmuzaki I, 2, tabelele I-III, i eea dela Lemberg,a carel descriere si legenda o da Kaluniacki In Doku-menta molciawskie i multanskie, p. 10 ; in herb nu poatesa fie insa corbul (kruk), ci vulturul, care se recunoastefoarte bine pe pecepe dela Moseva. Cea din 1411, malbine pastrata decit celelalte, are legenda : f S. Mir ch evoiyode transalpini. bani severiniensis.duels d e F ugarus e. t. (= et cetera): de cele patrupsirtl ale scutului initialele M p q A= m[H]pga. Cf. legenclapecetii dela Lemberg, cetita de Piekosiiiski, 1. c. InHurmuzaki I, 2 pecetea din 1411 e cetita necomplect(p. 473), ca si cele din 1390 si 1391 (p. 322, 335), pe carenu le-arn putut vedea in original. 0 pecete mare culegenda chirilica nu cunosc inca dela Mircea I.

2. Mihail I.

t lc, Mihail voevod (o.1415-1418).Dela Mihail se cunoaste i o pecete latineasca, pe doc.

din 22 Mai 1418, dat Sasilor din Cisnadia.Legenda, dupalectura lul Seyfert, e aceasta: S. Mi chael dei gr a ci av oj v o d. a tr an s alp i nu s. Ernblerna e descrisil, totde dinsul, asa : einen seitwarts stehenclen Raben auffreyem Felde, mit einem langen KreuZe im Schnabel,das unterhalb dem Querholz eine kugelförmige Gestalthat. Oben zur rechten Seite ist die Sonne, zur Linken

Page 70: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Lx

der Mond, und in demselben ein Stern" (Engel, Ge-schichte der Walachey, p. 41 ; e probabil vulturul, nucorbul).

3. Radul II Prasnaglava.

t IoanRadul voevodOdomn(c.1421-1422).Din pecetea cea mare cu legendalatina (7 Mai 1421)

n'ampututcetidecIt:voivodae transalpini Rad.,far in pecetea cea mica dela 21 Nov. 1421 legenda parea fi fost, dupa numarul literilor ce aü putut incapeaintrinsa, f S. Raf d ul t waitv o d a.

4. Dan II.

f Joan Dan voevod (c. 1427-1431).

5. Alexandru Ald ea.

t ToAlexandru voevod (1432).Cf. versiunea originala de pe pecetile reprocluse de

D-1 Sturdza : IWalik [MAMA HOEKOM transcrierea delap. 9 a broprei D-lui Sturdza este gre§itä.

6. Vlad I Dracul.

1) Pecetea cea mica : a) rotunda : f . io anwlad waiw oda (c. 1433-46 ; latineasca) ; cf. s.io an wlad w ayv o d a pe pecetea reprodusa deD-1 Sturdza, 1. c., cea mai frumoasa §i poate cea maiveche din toate, facuta incontestabil in Transilvania saüUngaria; ovala: aa) ovala scurta: Vlaf d vo evo ci, fi u 1lui Mircea (c. 1433-33); loan Vlatd voevod tIi u ii UI Mir c ea (c. 1438-46) ; evident doua exemplaredeosebite; pp) ovala lungarea0 : fI o[a nVla d] voevod

domn] (c. 1432).

:3

f3)

e

t

[9i

Page 71: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXI

2) Pecetea cea mare : S. AV 1 a d, filius Mere e,transalpinisvaivoda et doniinus deF ogaras(1437 ; in nota dela p. 50 e tiparit gresit tr an salpinu s);crucea dinaintea luf S este stearsa ; cf. legenda pe careo d D-1 Sturdza dupa cele doua pecet1 : cea din arh.stat. ceai dela Lemberg: t S: Wlad : fili us :M er ce:transalpitnis: vaivoda: et dominus de: Fo-garas si lectura lui piekosinski a pecetif dela Lemberg,op. Kalu2niacki, Dokumenta moklawskie i multanskie, p.34: -Mad: ,filius: Merce: transalpinis: wai-v o d a: et dominus (restul e rupt) ; transalpinis in-seamna aci transalpinis partibus. Din cele doua peceti,reproduse de D-1 Sturdza, 1. c., pl. 4, pe cea dintIiti seciteste: t S. AVIad: filius: Merce : trans[alp]inis vaivo[claet dominus] de Fugaras; pe a doua: [t S. AV]lad filiusMerce transalpinis vaivoda et [dominus de Fugaras] ;dominus este sters de tot, Fugaras e rupt. Pe amindoua,de cele patru partf ale scutului, se citese initialele

= FIAAA.

3) Dintr'o altä pecete, deosebita de cele descrisepana aci, mijlocie i cu legenda in litere chirilice foartemarunte, n'am putut ceti lamurit decit cuvintul Banna-111-111CliltliWk. Pecetea este fara indoeala a lul Vlad I Dracul,dela c. 1444-46 ; data fiind litera foarte marunta si loculce-1 ocupa in pecete cuvintul 3A11/14111-1HCIathWk legendapoate sä fi fost cam urmatoarea : t itv saki, HOEKOMH HK KIXEH SEWN SPIVORAVHCK014 H sanamitluCKWillt CITA-

HAArh, MMwS H iharpawS xemr. Dag aceasta lectura cao simpla presupunere, in tot casul hazardata (No. LH).

7. Vladislav II sail Vladislav Dan.t I o Vladislav voevod i domn (1452,

1448-53).

8. Vlad II Tepes.

[tIoVlad voevodsidomn]alintregiitärIa Ungr ovlahiei (1456-62).

Legenda latina de pe pecetile arh. No. 162, 173,208 e asa de neclara, ca n'am putut-o ceti.

A AA

Page 72: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXII

9. Raclul III cel Frumos.

t Io Radulvoevod,domn al tarii.Ungro-vlahi el (c. 14G2-68).

10. Basaraba II cel BátrIn.

tIonBasarabavoevod,clinin i laluiDum-nezet (1474-76).

Cf. §i legenda de pe pecetea reprodusa de D-1Sturdza in Documentele dela Wiesbaden: t IWElt Eil-

c[apa]na ROHROM MACHU° ENSIHIO, deosebita de celelalteale acestuf clomn prin ortografie.

lo Basarabavoevod,din milalui Dum-nezet domn (1477).

11. Basaraba III cel Tingr.

t IoBasarabavoevod, din mila [lui Duni-nezeti domn] (c. 1480-81).

12. Vlad III Cálugarul.

t Vlad voevocl,din milaluiDumnez endomn (rocnomim. la 1481, 1482, 1482-83, 1483-95 :rocnomok la 1481 Si 1482).

tIoVladvoevod,dinrnila luiDumnezeil,§i domn (1482-83, 1484, 1433-95).

Pecetile luT Vlad. Caugarul sint toate mijlocii; indocumentele dela Brasov se pot distinge sase exemplaredeosebite, care se pot clasifica in trel grupe : a) celecu rocnomilh, b) cele cu cele cu ii 1'0010,01M;aceste din urma au K01-1110Ad in loc de ROEKOM. inlauntrulcelor trei grupe exemplarele se deosebesc numai prinortografie (1-1 sail 1) i prin forma instrumentalului delaadj. ROMDI : a) 601ITE, din care lipse§te i [somam]; b)

rocriompt, c)

Page 73: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXII1

EMI/A; C) 60/10E10, KONCHEIO d) RONCH10. Sear puteadeosebi i un al saptelea exemplar : ENNIO i iiu 1).

13. Radul IV cel Mare.

Io Radul voevod, din mila Jul Dumne-zet, si domn (1497, 1496-1508).

t Io Radul voevod, din mila Jul Dum-nezell domn (1507-1508).

La Radul se pot;distinge 3 pecep mijlocii: doua eu H

POCHOAHHK, una cu rocnommh.; la cele doua dintIiU deose-birea este in forma instrumentalului dela KWH : 6i1CIE10

CAZHIO.

o pecete mare dela Radul al IV se pastreaza incolectia Academiei Romine: e rupta dela doeumentulde care a fost atirnata si are pe Inve1iuJ de ceara albadata gresita 7001 (= 1492-93); desi cam stearsa, ea sepoate ceti astfeliti: itv paMmt 110EROALI H rHI KlICEH 3EMAH

SIT(10111141HCI:OH, CHIs. IMAM KEAHliatIro KOEKOAA =lo Radulvoevod i domn al intregil .ari" a Ungro-vlahiel, fiul lui Vlad marelul voevod2).Cf. doc. din 25 Ian. 1499 din arh. stat.

14. Vlad IV cel TinAr sat VIdduta.

t Aceastä pecete [e] a lui Io Vlad voe-vocl cel 'Pinar §i domn (1510-12).

15. Basaraba IV Neagoe.

1) Pecetea mijlocie: -I- Din mila Dumne-zeti Io Basaraba] voevod si domn (1512-21).

1) Pecetea reprodusA de D-1 Sturdza in Documantele delaWiesbaden, pl. II; t 1W RAtIA ROHKOM 4111C[TH]IO. RHSHIO. H reCHOAHHI, estedeci a lui Vlad Calughrul. Scrisoarea este probabil din ultimul an aldomniel lui; Tudor logothAul trebue s lie vistierul dela 1492, 1493 (Mil.,DR., p. 343, 344), 1494 (22 Julie; arh. stat.).

2) Sent en vulturul i crucea simplà in cioe ; semiluna si ste-luta virit'a IntrInsa cleasupra cozil; c. 10 cm. in diametru; cucu tot, una din cele mal marl pecel.l.

comw,

§i

[luf

inveli§

t

t

Page 74: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXIV

2)Ceamare: tIoBa[sarabavoevod, dinmilaluI llumnezet] domn al intregii .a,r.1 a Un-grovlahiel, fiul lui Basaraba voevod (1517).

16. Vladislav III.

IoVladislav voevod,dinmilaluiDum-nez eli domn rumin (1524).

17. Radul V dela Afumati.

Io Radul voevod, din mila lui Dum-nez eti domn rumin (1521, 1523).

Pe un document din colectia Academiel Romine,18 Mai 1526, se a#1.6, o alta pecete mijlocie a lui Raduldela Alumati, de 4 cm. In diametru; legenda este: tFIEUT itv ptIASA HOHBOM Ft rui HilLIWK,014 3EA11114

lui Io Radul voevod si domn al .rii ru-mine§tI. Cele doua corpuri intregi, in mijloc o tulpingde min cu cite douä frunze de ambele laturi.

18. Moisi.

Pecettea luI Io Moisi voevod domnr u min (1529-30).

19. Vlad V.

Aceastä pecete [e] a lui Io Vlad voe-vod eel Tin Ar I domn (1531; in scrisoarea dela1530 necompleta: t Aceastà pecete [e] a lui loVlad voevod; restul nu se poate ceti).

20. Radul VI Paisie.

t Io Radul voevod cel §i domnrumin(1535-45).

Io Radul voevod, 'din mila [luI Dum-nezeil domn rumin] (1535-45; cf. pecetea lui Radul

=pecetea

t 9i

Page 75: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXV

V dela Afumati din 1523). Pecetea 1uI 'Marco, fiul luiRadu VI Paisie, care n'a domnit singur clecIt doar caloctiitor al tathlui sat, in timpul cind acesta lipsea dintara, are legenda: f Aceasta pecete [e] a lui IoMarco voevod i domn rumin (1535-1545).

21. Mircea II Ciobanul.

f Pecetea lul To Mircea voevod i domnal tarn ruminesti (1551).

22. PAtrascu cel Bun.

, f Aceasta pecete [13] a lui Io Petrascovoevod domn rumin (1554).

Dela Patrascu s'a descoperit acum doi ani, la Giln.in Transilvania, tiparul pecetii celei marl, singurul cu-noscut papa acum, pe cit still, din sec. 16. Legenda eurmatoarea: t ciii picoKSA 1W HETOAWKO HOM1OA, H ITiK WKCEH

SEAAAH 8111C+ILIAKIHCKWH =acest chrisovul [e] al lui IoPetrasco voevod domn al intregil tari a'Mgr o vlahiei. Chrisovul e luat aci in inteles pe-cete; cf. vicoKorul RAMHKOH SEAME, pentru sterna tarii, inoctoichut dela 1575; Bibliogr. rom. veche, p. 61. Her-bul are un vultur cu crucea simpla in cioc, la stingastea i o semilund, la dreapta doua stelute, una maimare, alta mai mica. Ornamentatia e foarte frurnoasa:motive de acanthus si rose, cunoscute mai ales in pe-cetile din sec. 16 si 17. Dr. Veress Endre, Izabella Ki-ralyné 1519-1559. Budapest 1902, p. 423.

23. Mihnea Turcitul.

t Pecetea lui Io Mihnea voevod, domnrumin (1582).

Cf. cu legenda dela Regeste, p. 287, pecetile mij-locii din doua doc. dela 15 Iunie 1582 si 12 Dechem-vrie 1589 (Acad. Rom.): t HEHAT iw WWI* KOEKO,S, H rrantIttliHIJKOE. La cele doua trupuri se vad picioarele sub

67332 V

ide

o

si

Page 76: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXVI

hlamida. Ace la§ tip, ea legenda, presenta pecetea mij-locie a lui Alexandru Miroea ') dia la August 1573:1- uqLtT itv amaatimmt K.06110A, MARMON (Acad. Rom.;in mijlocul celor doua figuri e

Nu pot da din documentele dela Brasov le-gendele de pe pecetile luT Dan Pretendentul (145660) 2), Mihnea I (1508-1510), Mireem Preten-dentul (1511-1513), Theodosie (1521), Basaraba V(1529) si Vlad V/ (1532 35); la uniT din acestiapecetile sint perdute sat sterse de tot, la altii lip-sesc, Tar scrisoarea luT Vlad VT din 1535 are pe-cetea lutRadul Paisie: t Pe cetea lul To Radu Iv oevod Si domn rumi . Cunoastem insao pecete mica a lig Mircea Pretend.entul dintr'oscrisoare Tara data &gra judetul i pirgarii dinSibiü: t IW /1414(3k EOEHO4Lt7 CHlt IW MHXH'k HOEHOM

Io Mircea voevod, fiul luT To Mihn ea voe-v o d (arh. ; una mijlocie a hit Theoclo-sie, deasemenea dintr'o scrisoare catra judetulcraesc si pirgarit din Sibiu: t MATIK) RH{110 IW

A[E]wAOCIE BORM H Ms.= D in mila luT DumnezeitIoa[n] Theodosie voevod Si domn (arh. Si-biului); i una, tot mijlocie, a lift Vlad VI, in-tr'un document din 15 Noemvrie 1533 (arhiv.stat.), unde legenda, contrar usului de 'Ana la el

numesc asa, considerindu-1 de fill al lui Mircea Ciobanul;cf. Iorga, Hurmuzaki XI, p.

Documentul latinesc dela 1460 (arh. Brwvulul) are o pecete,despre care Eder, in Exercitationes diplomaticae (Muzeul national dinBudapesta, foL lat. 2212), scHse la 1802, spume cb". representh un corb cucruce i o parte dintr'o figura omeneascA, avind i un Lilienstab" ;pe ling% pecetea lui sint si 18 pecet1 boerestl in cearft neagrh [aces.tea trebue sl fie ale boerilor pribeg1]. Notittt comunicaM de D-1 N.lorga.

xvnxvin.2)

1M00

crinut)..

=

ii

Page 77: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXVII

in pecetile mijlocil, este: t 1W HAM HOHHOM, CHk pa,0,1

gougm.Io Vlad voevod, fiul luT Radulvoevod..

Dintre doamne ni s'a pastrat peceteaVo Ica, doamna luT Mihnea (1511).

Din documentele dela Brasov ce intratia colectia noastra merita sa fie comunicate incaurmatoarele doua legende: cea de pe pecetea ceamare a luT Radnl IV, pusa pe documentul latindin 1511 al lui Vladuta (arh. No. 742): t 1W paASAI

Comma H l'Hk BEMAH SITVHAAXIHCKOH, Mk HAMA MAW=

Karo goegom = t IoRadul voevod si domn alintregiT rarT a Ungrovlahiei,fiulluT Vladm ar eluT voe vod; i cea depepeeeteauTRadulVIII Mihnea, care nu este ca cele mijlocii deOra acum,.ci un not tip, de 4 Vg cm. in diame,tru: t itu NIMA HOEHOM, CH6 /1411)Chrk HOEHOA[c1], GSKTE mannum BEMAE HAM KOE = t I o Radul voevod, fiul1 u I Mihnea voevod, din mila luT Dumne-zeg domn al tarii ruminesti (arh.No. 772,din 1612).

Cum vedem, deosebirea de tipuri, stabilita maisus in legenda pecetilor domnesti, se mentine, cuoarecari exceptiunT. Dela regula generala face ex-ceptie Si pecetea cea mica ovala a luT Vlad I Dra-cul, cu legenda : [t] HAatA Kuminum, murk

nitiptiRt (c 1433-39) si f MIN Hilectii, HWHHWM t CHHrk

At[tivm] (c. 1438 46).Trecincl la emblerna pecetilor domnestT, trebue

sá deosebim cloud feluri de pecetT: a) cele cudoua capete, busturT sat trupuri; b) cele cu vul-turul sag corbul cu crucea in cioc. Amindoua

Votchil, :

n'ag

11110EH

t

Page 78: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXVIII

se ivesc in acelasi timp: si par a fi deopotrivade vechr

Cele douä capete incoronate, cel dela stingade bilrbatc cel dela. dreapta de femee, se g-a-sesc pe pecetea cea mica rotunda a lu Mirceadin 1413 (arh: No. 779) '), pe pecetea ovala culegenda Iatina a 4Lti Radul II Prasnaglava din 21Nov. 1421 (arh. No. 771), pe pecetile ovale alelu Alexandru-Aldea (arh. No. 301, 304, 305; cf.cele dou'a reproducer'. foarte.bune din publicatiacitata a Sturdza), pe pecetile mici rotundeale lui Vlad Dracul, atit cele cu lygendacele -mai frurnoase din toate si in care capetelese disting foarte bine (reproducere la D.Sturdza ; cf. arh. No. .167 !si 185), cit si cele CUlegenda chirilicA, d. pin arh. No. 154, in sfirsitpe cele mici ovale ale acestui dornn, d. p. No.

xrar din colectia noastra citez numai aceleaunde figurile sint lamurite:

Coroanele sint cu trei aseutisuri deasupracercului, cart in pecetea cea mica rotunda l culeg enda latina a luI Vlad Dracul sint transfor-mate in trei flori de min bine desem.nate ; o apatra se ascunde, dupa D-I Sturdza, in dosuluneia din Cele trei.

Pe pecetile lul Alexandru-Aldea si RadulII Prasnaglava se vad, la dreapta si la stinga

1) AceeasI peeete, ca emblenA, o are serisoarea din 23 Sept.1103 catrb, Vladislav Jagiello; cf. Hurmuzaki I, 2, p. 825: peceteaminor", emblema duo capita humana, coronis ornata", legenda lit-teris latinis exarata" ; Kaluzniacki a cetit In ea: banus i voivoda,prin urmare un alt exemplar decit eel dela 1413.

D-lut.latina,

D-I

sixc

Page 79: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXIX

capetelor; cloud stelute care lipsesc din. peceteamT Vlad Dracul. _

Capetele ail in toate forma de profile intoarseunul spre altul ; Ill pecetea rotunda cu legendalatina a MI Vlad Dracul profilele sint frumoase ;in celelalte sint foarte urite si asa de neinde-minatic desemnate, tacit abIa se deosebeste pro-filul femeesc de cel bdrbatese 1). In mijlocul pro-fitelor se vede in pecetea luT Vlad Dracul otulpind de min cu cite ciuci rinduri de frunzede amindoua laturile ei si o floare cu treifrunze in virf, In felul celor ce se gasese pemonedele luI Petru Musat si cum se vad maTbine pe unele peceti. contimporane din Ungaria :este fioarea de crM caracteristica pecetilormonedelor din timpul dinastief Anjou.

Pela jumatatea sec. 15 cele doua capete setransforma in doua busturI, care se mdresc dince in ce maT mult, cuprinzind Intliü pieptul On:ala brig, apol picioarele pe jumatate si in sfirsitcorpul intreg, imbracat in hlamidd lunga pänãla calcie. Forma de bust se poate observa pepecetile mijiocii i rotunde ale luf Vladislav1448-1456 (arh. No. 25, 28, 127) si pe peceteamijlocie rotunda a lin' Basaraba II cel Bdtrindela 1475, unde busturile sint pand la brig : ca-petele sint i aci incoronate, figura dela dreaptaeste evident de femee, Tar la mijlocul busturilor,In locul crinuluI, este un pom ce seamand a bradsag chiparos i care famine apoI constant in totcursul sec. 15 si 16.

1) Vezl reprodueerile dela D-1 D. Sturdza.

II

ci

Page 80: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXX

Pecetea cea mIe i cu legenda latina a lui*Vlad Tepes din 7 Oct, 1476 are deasemenea douabusturI incoronate, cel dela dreapta de femee,Tar in mijloc crinul sail pomul .; nu se vede clar,pare a fi insA pomul.

In. pecetea luT Vlad Calugarul dela c. 1495,reprodusa de D-1 Sturdza, busturile sint trans-formate in trupuri intregl ; ele ramin de aci ina-inte asa Iii toate pecetile mijiociT, afara de rareexceptiunT, ca d. p. in pecetea cea mica a luIRadul V dela Afumatl (arh. No. 295 ; Regeste),in care revin cele doua capete in coronate. Fi-gurile intregT sint d. p. pe pecetile lu Vladislav(arh. No. 27), Radul VI Paisie (arh. No. 287 ;Regeste)si fiul sail Marco (arh. No. 315), Patrascu(arh, No. 318) si Mihnea Turcitul (arh. No.321, Regeste ; aci se vad .si picioarele esite desub hlamida).

0 exceptie dela acest tip de emb] erna facenumaT pecetea cea mica rotunda a lin Mihail I(arh. No. 217), care are un singur cap incoronat ;coroana e si ad en treT fiorT de crin deasupracerculul ; desemnul este insa altul decit la pecetealuT Vlad Dracul; folk de Grin par a fi nistecruciulite.

Al doilea fel de emblema este vulturul cucrucea in cioc. Ii gasim IntiTasT datA in peceteacea mare cu legenda iatinA a Jul' Dan H din 10Noemvrie 1424 (arh. No. 780); apol in peceteacea mare a luT Vlad I Dracut din 8 Aprilie 1437(arh. No. 770), ca si in cea dela 1439 din arhi-

Page 81: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXI

vele statuluil); in peeetea cea mare, cu legenddslovene2scd, a MI Radul IV cel Mare (docurnen-tul dela 1511 al lu1 VlAdutd, arh. No. 742) si

Basaraba IV Neagoe dela 1517 (arh. No.781); la toate acestea crucea este dupld, Tar de-astinga vulturulul se afld o stelutd, viritd intr'osemilunV). in pecetea lui Neagoe, in partea desus a cruceT, e desennatd, la stinga o stelutd,Tar la dreapta, unde pecetea este ruptd, era pro-habil o semilund; in josul steluteT si semilunel,de amindourt pArtile cruceT, par a fi desem natealte doud semilune.

In sec. 16 si 17 aceastd emblernd se ampli-fied ; asa pecetea rotunda a lin Radul VIII Mihneadin 12 Sept. 1612, care se deosebeste de celelalteprin mrtrimea ei (c. 41/2 cm. in diametru), areca emblemd. : cele cloud corpurT intregi de briehatsi fernee, Cu eapetele incoronate, imbrdcate incaftane lungT pdnd, la cAleie, intre ele pomul, Tardeasupra pomuluT vulturul sag corbul cu cruceain cioc i en aripile intinse ; de-a dreaptade-a stinga cruceI o stelut i o semilund; or-nainentica e, deasemenea maT bogatd decit inpecetile cele vech.T. In aceastd emblemd sintcontopite, cum se vede, cele doud. tipurI, pecare pdnd acum le-am gIsit isolate : pe cel din-

in peeet,ile mid i mijlociI, pe cel de-aldoilea in pecetile mart

') Reprodus& in brosura D-lui Sturdza.2) Pecetea cea mare a lui Vlad Dracul din 1437 e in totul

cu cea dela 1439 din arhivele statulul. Vulturul cu crucea incioe pare di, fie si pe peeetea foarte §tearsh a Volchil dela 1511 (arh.No. 320; Mil. No. 112).

lul

tiki

iden-tick

a

Page 82: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXII

Primul cas de combinare a celor doua, em-bleme 1-am gasit inteun doe. dela 20 funk 1537al luT Radu VI Paisie (arh. stat.), a earui peceteare aproape acelas desemn cu pecetea lui RadulMihnea ; in loc de steluta si semiluna sint acidoua stelute. Diametrul e deasemenea mai maredeeit la cele mijlocii obicinuite.

Emblema dupla o are si Mihnea Turcitul.intr'o pecete dela 7 Noemvrie 1588 (Acad. Rom.);legenda este: t mumorriro noNcilo iku Ailivirk HOEHOM; pe

banda ce desparte cele doua elemente ale em-blemeT nu este scris nimiea.

Aceasta este pecetea obieinuita a luI MihaiViteazul. Un exemplar foarte bine pastrat ga-sese intr'un doe. dela 1 Sept. 1599 (Acad. Rom.):jos cele doua chipuri intregi, pornul la mijloc, dea-supra lor banda Si sus corbul cu ciocul intorsspre stinga i erucea simpla, la stinga corbuluisoarele, la dreapta luna; legenda, de parteadreapta: 1W mpunk, de partea stinga: gotgom, Tarpe banda dela mijloc: gun. gac. mumve = nniAocTi[oRON(710, MI4A0CrhALIE.

Acelas tip il ati cloud peeetT din 19 Mai1608 si 29 Martie 1609 ale lin Radul VII Serban(Acad. Rom.) ; se deosebese de a luI Mihal Vi-teazul numai prin aceea c partea legendet depe banda are nmiao iHm[o]cr[ito] restul legendei nuse poate ceti ; c. 41/2 cm. in diametru1)..

Ce signifieare s fi avut aceste doua feluride embleme ?

Afarä de exemplarele citate aci, se glsesc multe altele incolectiile Acaclemiel Romine i in arhivele statului; putine shit, insábine pAstrate.

I)

Page 83: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXIII

D-1 D. Sturdza presupune, in brosura asu-pra documentelor dela Wiesbadencá cele dou'dcapete, ce s'ag, transformat mai apoi in cor-purl intregi, sint ale sfintilor Constantin i Elena, pa-troni.i. Varii ruminesti, i c ele, figure" in pecetileparticulare ale domnilor, pe cind vulturul, mai tirzigcorbul, cu erucea in cioc, era pecetea statuha. Iiiadeviir, pe pecetile lui Mircea ed Bitrin i peale lui Vlad Dracul e incontestabil vulturul, casi pe monedele luT Vladislav I, Radul I (tatAlluT Mircea), Dan I, Mircea I, Mihail I, Radul IIPrasnaglava, Vladislav II') si .Raclul IV celMare2).

Faptul e vulturul cu crucea in cioc se gA-seste pe peCetile cele marl, pe cind cele doMicapete,. busturi sag corpuri se grasese exclusivpe cele mid 1 mijiocii, confirmA presupune-rea D-lut Sturdza. Este stiut e i pecetile par-ticulare ale suveranilor din apus sag asa numitelepeceti secrete, pe care acestia le puneag cite odatA,

') Cele trei monede cu. legenda 1. av: t MIN RIMTI, rev. -1- Ill'411

RAATICAd ROIKOM (col. 2414, No. 10), 2. ay. IW MIAICA4RrI7 rev. iw

Romom (col. 2415, No. 13) si 3. ay. -3- itv andAlc Boan,, rev. IW

I3A4AFICAd ROMA FFIR (=NIA ; col. 2445, No. 15), pe care D-1 Sturdza leatribue pe cea dintiiü lul Vlad Dracul, pe a doua lul Vlad Tepes,iar pe a trela lui Vcadullt, atribui pe cele dou'a dintii lut Vla-dislav II (1446-1456), tar pe a trela luI Vladislav ID: (1523-1524),deoarece nu se constath de nicAirl ca Vlad Dracul saü Vradatb,ft purtat si numele de Vladislav. Se poate ins'a s'a fie toate dela Vladis-lav II, care a donanit 10 ani, pe dud Vladislav al III n'a domnitnict dol ant deplini i nici acestia in liniste,. Moneda lui VladislavIII (tabela B, v) sanal.nA cu cea atribuitit de D-1 Sturdza lul Radulcel Mare (tabela B,

2) Vezi articolul ban 'in Magnum Etymologicurn al D-lut Hasdeii,vol. III, tabelele A si B.

t I- RAJ-

AlrA4Prk t

le-asI

stt

443.

Page 84: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXIV

alliturea de pecetea statuluT, spre mal deplinA con-firmare a actuluT sag in semn de cleosebità fa-voare, erag totdeauna pecetl mijlocil sat mid,uneorT foarte mict E natural dar sI gasimla noT ceva din acest obiceit: s. gAsim o pecetea statuluT i pecetl particulare ale domnilor.

Sfintil Constantin si Elena sint ithprumutatl,dupa, D-1 Sturdza, din monedele bizantine ; elexist insa si in monedele tarilor bulgarl, cxcl celedouq, chipurI de pe monedele luT Asan 11 sint maTcurind sfiutil Constantin si Elena, decit portre-tele taruluT i ariteT, cum crede D-1 Iliev in pro-spectul sAti asupra nurnismaticeT bulgh'restI 1).In alte monede bulg'ArestI se dill Isus Christos.

Vulturul poate fi imprumutat dela irnpAratulSigismund, care-I avea in pecetea sa rnic. imijlocie ; era vulturul imperial, si in pecetileruminestI el putea sá insemne raportul de vasali-tate fara de imperiti si de Ungaria, al carel regeera Sigismund2).

Dealtmintrelea vulturul nu este un privilegitexclusiv easelor domnitoare ; in Ungaria Ii aveago sum'a de nobilT in herburilelor; asa familia Szécsi,d. p. cardinalul i archiepiscopul din Gran Dio-nius in sec. 15 : cu cloud capete, cu crucea dea-supra lul 1 cu p'alAria de cardinal 31; se gseste

Sbornicul ministeriului de instructie din Sofia, vol. 1(1889),p. 97-132.

2) Acestel explicri i se opune presenta vulturului In monedalul Vlaclislav, dac b. aceasta este in adeva.r a ml Vladislav I. Vultu-nil se gäse§te si pe monedele 1111 Sigismund pe una a luT Sra-cimir (Sbornik, 1. c., tab. IV, No. 58).

3) A magyar nemzet története, vol. IV, p. 17.

si

Page 85: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXV

si la alp nobill din Ungaria i chiar la unit boertde-at nostri.; vezi mat jos, p.

Asupra inlocuiret lut cu corbul, documenteledela Brasov nu ne ofera elemente indestulatoarepentru a o studia. Daca descrierea pecetit lutDan pretendentul de Eder sail aceea a pecetit lutMihail I de Seyfert ar fi exacta lucru de care

indoesc, ar trebui s admitem c. corbuls'a intro dus la not de vreme, poate din herbul Corvi-nilor ; acesta avea Un corb cu inel in cioc si 0 se-

deasupra corbulut (d. p. pecetea lui JoanHunyady); pentru explicarea acestui corb s'a ereatlegenda pe care o gasim la Miron Costin inChronika ziem moldawskich i rnultaiiskich 1).

Ast propune insa o alta explicare, pe caresugerat-o vechile tipariturt rorninest

la care a ajuns, independent de mine, un emi-nent cunoscator al acestor tipariturt, D-1 NervaHodos. Cea mat veche din toate, liturszhierulslavonese dela 1508, are in vigneta dela fila 8,tetrada 'LAM, steam tarit rurninestt : im vulturcu crncea In cioc, soarele si lima de-a stingade-a dreapta eta). Evangheliarul dela 1512, in celetret vignete cu sterna tarit, are in loc de vulturun corb cu crucea in eioc: e primul cas de con-statare signed a corbulut in sterna ttirii 3). Exem-plarul pe pergarnent al evangheliaruluT din Mu-

1) I. Bogdan. Cronicl inedite atingAtoare de istoria Rominilor,Bucurest1 1893, p. 165, § 9.

2) loan Bianu i Nerwa Hodos, Bibliograila romineascA vecle,Bucurestl 1898-1902, p. 4.

8) Ibid., p. 11-13; cel dela p. 11 are si coroan5, pe cap.

Lxxvir.

inilunA

ma",

Si

si

Page 86: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

EXX VI

zeul de antichitäti are insa un vultur, desemnatcu mina de un miniaturist 9. Casul acesta lieexplica de ce in exemplarele pe hirtie, necom-plectate de miniaturisti, raminind numai o simplaschita de deseinn, care la tipar esia cu totulneagra, vulturul a putut fi luat foarte usor dreptcorb i transforrnat mai tirziti in acesta. Asa inmolitvelnicul dela 1515 pasarea din sterna tariTeste inca evident vulturul2); in. triodul dela 1550insa, in octoichul dela 1574, in cel dela 1575,in psaitirea slavoromina dela 1577 si in altetiparituri din sec. 16 pasarea este sail evidentun corb sati samana mat mull a corb decit avultur 3).

In tipariturile din vremea lui Matei Basarabaea se lua drept corb ; cf. stihurile lui Eriil Nas-turel din Fierasti In. pravila dela 1640: crpatia eihN

11 3HAt1iEHIE riTHO 139c111A maw =fata aceasta dreptsterna pasere corb poartä ; Koala In& grkKEI

HE 113AMMT1-1 CA = Tar al corbului. piept sa fie pu.rurea ferit 4).

Ne-am astepta dar ca si in pecett corbul sise iveasca dupa 1512. Asa si este. Cred ca els'a introdus mai IntIi in pecetile cu emblemadupla ; exemplarul cel mai vechiil ce cunose edela 1537 (v. mai sus, p. aceste pecett

') Vez1 plansa reprodusl de A. Odobescu in Revista Romin5.vol. 1 (1860). Presupun c reproducerea este exacth.

2) Bibliograila romineasea veche, p. 24.'2) Ibid., p. 32, 58, 61, 62, 66.4) Ibid., p. 109. Cf. si scrisoarea de mai sus a lui Constantin

Brincoveanu din 1689; p. Lyn.

never!

raxn). In

Page 87: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXVII

pasarea e foarte mica, i e greti de hotarit dacaea represinta, un corb sail un vultur. Asa in.pecetea lui Mihal Viteazul din 1599 si in altelema rail pastrate dela acelasi dornn eti vcI uncorb; in. pecetile lui Radul Ierban pare a fi insavulturul. Astfeliti, corbul a inlocuit pe vultur Inurma unel erori tipografice.

Citeva cuvinte Inca, asupra pecetilor hoereAin. special asupra celor ce nu le-am descris innotele dela Documente i Regeste.

Cele mai vechl peeetl boeresti sint cele patrudin documentul dela 7 Mai 1421 al. luI RadulII Prasnaglava ; pe una singurk cea mai maredin ele, se distinge bine un vultur en cloua ea-pete si cu aripele intinse; banuese ca este pe-cetea mT Radul, prirnul hoer in lista martorilorsi de sigur banul. Radul dela 1413 ; pe cloud nuse poate distinge nimie, Tar a patra, care pre-supun a fi a lni Mihail protovistiarnl, are initialaill (= in tara rumineasca in sa obiceiul dea alatura pe linga pecetea domnului pecetile boe-rilor color marl nu era asa de inradacinatea in Moldova ; de aeeea aveni foarte putinedocurnente cu peceti boeresti. Cel mai pre-tios din toate in privinta aceasta este tratatulde inehinare si de alianta-, al Jul' Vladuta din1511 (arh. No. 742), al caruI text e insa la-tinesc si n'a intrat In colectia noastra1). Acest

, Cuprinsul e analog cu tratatul lui Raclul. IV cel Mare din1507: Vlad recunoaste c regele Vladislav 1-a confirmat in tronulfarii ruminesti i4 jurk credint5, lul, primului s5,11 n'ascut Ludovie

Brasovenilor ; se obligI a ajuta pe rage contra dujmanilor s5.1 perfizl

nigaili1K).

ii

Page 88: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

tratat e confirmat prin 13 peceti boerestl, din earl12 sint midi, 6 deadreapta si 6 deastinga pecetiTdoninesti, Tar a 13-ea, lingá pecetea domneasa,e. ceva mai mare decit celelalte; aceasta esteatirnafa si de alta, mdtase: rosie, galbenti.

pe cind celelalte 12 ail nagtase verde si rosie,ca a domuului. Pe cele mai multe nu se pot dis-tinge figurile: asa chiar pe cea mai mare, pecare asi atribui-o vornicului Bogdan ; In nici unan'am putut ceti vr'un nume. intr'a noua se

d literile H E 0 deasupra unei figuri ce parerepresinta o pasiire cu aripele intinse stind in

picioare, la stinga eT o stea; intr'a unspreze-cea, a cilrei figursa e un cal, se citesc dedesuptulfigurel literele a err ; celelalte all urnadtoarele

o femee eu lance si scut in mind;a cloua o pasire stind Iii picioare i o legenda

ce nu se poate ceti; a trela dou'd semi-lune, intoarse cu partea convexA una spre altao 1iniu. deasupra lor ; a patra un cap de mi-litar cu coif; a cincea douA profile fata in fata:par a fi un biirbat i o femee; a sasea o per-soan'a ce sade In scaun, goala; a saptea, a opta,

(Turci1) si sa fie prieten prietenilor i dujman dujmanilor Ungariel:fatA de Brasoven1 se obligft sl nu le pue vItm1 nouL Datum in De-drich Dridu din Prahova; cf. Dridov, podul Dridulul, ling& Gher-ghita), die dominica post assnmptionis beatae virginis Mariae Hun-garorum patronae" (=.17 August). Boerl sint citatl en numele 15, inordinea urniatoare; 1. Bogdan vornicul summus judex", .2. Barbul(Barbor) banul, 3. fratele sl.ü Pirval (Perbor), 4. Danciul pArcalab, 5.Dateo ban, 0. Horvat vistier, 7. Vancea lozorat, 8. Mircea postelnic sifratele sad, 9. Semea spätar, 10. Calotá vistier, 11. Ivan stolnie, 12.tefanpitar, 13. Radul ban de Mehedintl, 14. Cocora (Kokorra) vornic

si 15. Vlaicul satrar en fratil

LXXVIE

i vi-Mat,

fi-gun: Intl%

chirilica

s61.

a

si

Page 89: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXIX

zecea si a douasprezecea aü figuri ce nu se potdefini.

Tratatul lui Neagoe Basaraba din 1517 arepatru peceti, din care pe cea din dreapta pecetiidomnesti se citeste legenda 11E44T CrIxTH0911]

?Jamul KAAOT91 Aeoptuitc; ca figura ea are o fioarein mijloc, pare a fi un crin, la radacina ei Indreapta o steluta, in stinga o semiluna; o a douapecete, tot in dreapta celei domnesti, e fr le-genda si cu o figura nectar% ; celelalte dourt, dinstinga pecetil domnesti, una, cea de ling:a pe-cetea domneascd, are ca figura cloud, busturi deboeri fata in fata, despartite printr'un porn cesamana cu cel de pe pecetile domnesti; capetelesint Para barba si par a avea coifuri; a patra aredoll/ frunze sari doua semilune intoarse cu parteaconvexa una spre alta i cu o cruce la mijloc ;cf. pecetea a treia din doe. lin VTiiduta. ATfi aplicat s atribui aceasta pecete banului Bar-bul, citat in document inaintea lui Calota, marelevornic ; asupra celorlalte doua nu indraznescsa fac nici o presupunere. Toate slat atirnate dematase rosie si verde, ca i pecetea domneasca.

Celelalte peceti boeresti din arhivul Bra-sovului sint descrise la Documente si Regeste,unde am dat i toate legendele, cite le-am pututceti. Ca regula generala, asupra emblemelorlegendelor din pecetile boeresti, putem stabilideocamdata urmatoarea : a) in embleme, boeril dintara rumIneasca s'ati tinut mai ales de obiceiul no-bililor unguri; cea mai mare parte din figurilede pe pecetile lor se gasesc in pecetile ungu-

chi

a

:

Page 90: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXX

restt din sec. 14 si 15 : ostasul aü cril&retul,vulturul, calul, buzduganul, coiful, erinul, ste-luta, semiluna i celelalte ; multe sint simplecamee; b) legenda constA sati c() din numele simplual boeruluf, cu saü Mr& atributul actmaint, d. p.t &Mk TOKCE:16EL (1431-33); Aparonmp 8,4,91141E (14881490/95); manaH Aparomllp $ApHipe (1482-1495); t [le=qp on[A] (1542); sati p) din numelei functiunea

cu sat Ax& atributul ?EtMeuirk, d. p. CTE4Sal no-

[roziseT] (1442); >K$1-hui Aparomtip AgopuliKk (1481 ; Dra-gornir Manev) ; [Aparomnp] Agoplipitt] (1482; Dra-gomir Udriste); [vratitco] ilor[011SET] (1492); grhcrtireark,4110011K (1482-93); KAAOT[1&] 136/111K11 III-ICTI4[171pk] (1508

1509); mtMarik Al,RopliFIK (1530-36);t MIMI% EUJKH AROPHI1K (C. 1536); t [)K8]11c1F1

CTd1111/111 Agoo[u]IiK (1558); mat ampliRcard: flEtItIT

CILTH0911 mSnati Kanor% BEANKI1 ,21,13091-111K (1520-21);sari y) clinteo initial& oil mai multe litere din nume,d. p. M --= AiliNaltik (1421), K KoliK0 (1431), KW =

MTKW (?), pe pecetea lul Datco vornicul, push' desotia si de fiul sü pe scrisoarea dela c. 1582 ;Regeste No. =XVIII.

Asupra pecetilor de tnitropoliti, judetipirgarI n'am nimica de adAogat la cele spusein Documente i Regeste.

Voiü incheia aceasta introducere cu citevaconsideratiuni asupra modului cum am publicatdocumentele dela Brasov si cum ar trebui s'a sepublice de aci inainte toate documentele noastresloveuesti.

Este incontestabil c`a aceste documente, care

11-a,

[AVIWW-1 HE/Mil

maneal

4

=

si

Page 91: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXXI

din fericire ni s'ati pdstrat in foarte mare nu-mdr, ati pentru ncif in primul rind un interesistoric; interesul ce-1 presintd ele pentru limbasloveneascd la RomInT cade pe al doilea plan.Din materialele publicate pand acum in originalde D-1 Hasdvti. in Archiva istoricd a Rominiei,singura editie bund cle documente interne, si dincele publicate de Miletié in Dacorominit"in Noile documente vlahobulgare dela Brasov"se poate scoate aproape tot ce este de scos dindocumentele noastre vechT asupra istoriei lirn-bei bulgdrestI in sec. 14-17. Aceastd lucrarea fdcut-o Miletié, cu o competentd pe care in-tre slavistil de astäzI n'a intrecut-o nimenea.Tot ce a rämas de fAcut pe aceastd cal e este acompleta datele lui Miletié cu cele inedite, arectifica unele greseli de putind insemndtate,strecurate nu din necunostinta limbel, ci dintr'unstuditi insuficient al institutiilor noastre vechisi din citeva lacune In cunoasterea e1emente1orlinguistice de altd, origine decit cea slavd. in cepriveste insd fonetica, morfologia i sintaxa lim-beI bulgärest din cancelaria domnilor WA' rumi-nesti, cele doud lucrdri ale lui Miletié ail pus obaza sigurd si trainicd de cercetdri ulterioare.

Deaceea, cind e vorba sd se facd o editiede documente veal' ca material pentru istoriaromind, mi se pare cd in cele mat multe casurtne putem dispensa de publicarea originalelor,cincl traducerea lor se poate face' cu deplind si-gurantd. Scopul publicatiunilor de asernenea na-turd nu trebue s'a fie a le face accesibile numai

67332 VI

Page 92: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXXII

citorva specialisti ce se ocupa cu limbile slave ;ele trebuesc raspindite si in publicul mare, CALInumai asa se poate destepta interesul i gustulpentru studiile istorice, care lipsesc aproape cutotul societatii noastre.

A publica dar traduceri insotite de origi-nale este de cele mai multe ori un lux inutil;In oriee colectie mai mare se vor reproduce citevaorigin ale, din cele cepresinta vre-un interes deo-sebit ca specimene de limba sail de scrisoareveche ; ele nu pot lipsi, natural, din publicatiu-nile de paleografie saü diplomatica, unde nu neputem dispensa nici de facsimile.

Iatd pentru ce, in colectiunea mea, amrenuntat la tiparirea originalelor, desi posedcopii absolut exacte Si facute de mine insurni.Cred ca asa vor trebui publieate i celelalte do-cumente interne ale noastre, a caror editarenu mai poate intarzia. Un codex diplornaticus"al tarilor iloastre, care sa cuprinda toate docu-mentele mai importante pentru istoria lor, ince-pind cu putinele ce ne-ati ramas din sec. 14 simergind pänd la a doua jumatate a sec. 17, cindlimba sloveneasca se inlocueste peste tot cu cearomineasca, este o necesitate absoluta pentruprogresul studiilor noastre istorice, care aü luatin timpul din urma 1.113 asa de mare avint. Oricit de pretioase ar fi documentele externe, edi-tate in marile colectiuni straine, in colectiuneaHurmuzaki si in publicatiunile numeroaseexcelente din toate punctele de vedere ale D-luiN. lorga. Para" un codex cit se poate mai corn-

si

Page 93: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXXIII

plect al documentelor interne, istoria noastra va'Astra un caracter provisoriti, tar partea cea maide cA.petenie a el, istoria culturei romineqti, in ac-ceptiunea cea maT larga a acestui cuvint, nu vaputea fi facutd.

Se'ntelege cA nu toate documentele trebuescpublicate in intregime ; pentru cele mai putinimportante, Regestele le pot tinea locul, cind sintbine si amanuntit facute. 0 pilda foarte buna adat in aceasta privinta D-1 Iorga in mai multedin publicatille sale si acum in urrna in celecinci volume de Studii i docurnente cuprivire laistoria Rominilor" 1).

Daca insa materialul de documente internein limba romineasca s'a inmultit in mod imbucu-rator i daca editiile din ultimil ani sint, dinpunct de vedere critic, cu mult superioare celorvechi, pentru cele slovenesti, dela Archiva is-toricä" incoace (1865-67) nu s'a facut aproapenimic ; o excelenta publicatie pentru timpul sati,ea a ramas si astazi u nica si cea mai buna colectiede documente interne vechi; in care originalelesint bine publicate i traducerile bine facute. Eacontine insa prea putin material.

E datoria noastra sk" ne gindim a reluaopera inceput5 cu atita succes de D-1 Hasdetl.Sträinii earl ati Incercat s'o completeze, n'ail pututface mult ; desi ei all lucrat in conditiuni maiprielnice decit poi, specialistii din tar* lucrärilelor se resimt de defectele, pe care nu le pot

') Patru aii apArut in 1901 si 1902; al eincilea e in curs depublicafie si confine numal documente interne.

Page 94: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXX IV

ocoli decit eel ce cunosc eu deamaruntul tre-cutul poporului romin.

Folosindu-ma de ocasia ce-ml oferd intere-santul fond de documente dela Brasov, pe care1-am studiat, cu multa dragoste i cu mult in-teres, in treirinduri, am incereat sa dati, in aceastaeditle a lor, un model a) de chipul cum trebuesctraduse i publicate documentele noastreb) de chipul cum trebuesc faeute Regestele.Asa inteleg siti se Led viitorul codex diplo-mations" al Rominief, publicatie ce nu se poateintreprinde decit sub auspiciile AcademieT Ro-mine, singurul institut care dispune si de mijloacemateriale suficiente si care, in acelasi timp. aredatoria si este, din toate punctele de vedere, instare sa aduca la indeplinire acest vechiti de-siderat al istoriografiel. noastre. L-ati exprimatde mai multe orl i strainiT, earl' simtit ne-cesitatea mai mult decit noT, eel ce putem macarutiliza, in arhive i colectiuni private, materia-lele in edite1).

Aceasta posibilitate dateaza insa, de foarte

1) Vezi recensiunea Iul C. JireCek asupra ca4iI mele despreVechile Cronici Moldovenesti", Archiv fiir slay. Phil. XV (1893), p.91 : Cu ocasia aceasta ne permitein a exprima dorinta ca oameniidin Regatul Rorniniei sh se gindeasca cit mai in grabh la editareaunui codex diplomaticus", care sh, corespundh tuturor cerintelortimpuluL Documeutele moldovenesti i muntenesti, scrise cele maimune in sloveneste, slut imprästiate in asa de multe publicatiuniincit utilizarea lor e foarte ingreuiath. Foarte multe vor fi inch ne-publicate. Colectiunea ar trebui sh fie complecth far textele ar trebuicolationate exact fiecare cu originalele; pe ling% aceasta, n'ar trebuiuitate fbi indexurile. Pentru cercetarile istorice din tall o asemeneaintreprindere ar pune temeliile unui nofi avint".

vechi,

Page 95: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LXXXV

putinA vreme. AfarA de Academia Rominkmai deundzi singurul institut, in care, gratie in-grijirii patriotice a D-lui D. Sturdza, documentelenoastre istorice se pastreazsa in sigurantA, si seconsultä cu inlesnire, celelalte deposite de do-cumente au fost i uncle sint IucInchise pentrucercet6tori. Arhivele statului din Bucuresti s'atideschis acum doi ani i ordonarea materialelor isto-rice dintr'insele abia de-atunci a inceput ; muzeulnational, care posed`a, precit aud i precit stiti dinpubIicaiile sträine, documente si manuscrise pre-tioase, este inaccesibil ; directorul acestui institutIi administreaz6 in propriul st interes i ingaidueutilizarea materialelor adunate acolo mai degrab 'a stedinilor, dintre earl- unul, acum treiani, a crezut ch" poate sd-si permita a le InstrAina ').

Deaceea, adunarea documentelor i manu-scriselor vechi, in locuri sigure i accesibile tutu-ror specialistilor, este primul lucru la care trebuesã se gindeasc'a un guvern constient de datoriace avem cu totii fat5, de trecutul tArii noastre, eumult mai glorios decit IT pot inchipui acei ce-1cunosc numai pe deasupra.

Odathi adunate, o a doua datorie este pu-blicarea lor. Aceasta va trebui incredintath,unor oameni competenti, devotati studiilor isto-rice, ne'deprinsi sä exploateze munca altora inprofitul lor personal si s transforme intreprin-derile stientifice in intreprinderi bänesti, unoroameni cart sa" fi dat dovezi suficiente de

Vezi Analele Academiel Romlne, tom. XXII, p. 163 (Desbater ile).

'Ana

Page 96: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LX X XVI

iubire de adevar, de desinteresare'si de onestitatein cercetarile lor stiintifice. Sint putini Inca de a-cestia ; sint insa destui, pentru ca lucrul sa inceapd.

simtit dator sa spun acestea, dator fatade mine insumi i fata de specialitatea pe careo represint in universitate i pe care am in-teles-o si am pro fesat-o dela inceput nu atit cafilologie slava, cit ca stiinta ajutatoare istorieiromine. Tacerea mea de pana acum a fost luatade unit drept o marturisire a neputintei, de altiidrept o dovada de indiferentism ; in realitate ea pro-venea din deferinta ce am avut pentru AcademiaRomina, dela care asteptam s ia singura ini-tiativa publicarii unui codex diplomaticus", care

incoroneze, in mod demn, cm area colectiune dedocumente ce poarta num el e lui Hurmuzaki. Aca-demia va face fail indoearg. acest lucru; dorintacelor ce se ocupa cu trecutul poporului nostru,numai din dragostea pentru acest trecut, este sà-1faca cit mai de gralaa.

M'am

sit

Page 97: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

1

DOCUMENTE

67332 1

Page 98: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

I. Chrisoave, poru net i serisori dommti.

1. ,Mircea I (cel Batrin).

(1386 31 Ian. 1418)

I.

Ea cel in Christos Dumnezell credinciosul si deChristos Iubitorul si de sine stapinitorul I o Mir c e a,mare voevod i domn, stapinind i domnindpesteintreagatara Ungrovlahiei si peste pärtile de dincolo de muntt§i peste cele tatarestl" i peste aniindoua laturile aleDunaril intregY, pana la marea cea mare, si din milalul Dumaezet i stäpinitor al cetatir Dirstor '), bine-voit-a domnia mea, de bunä voea mea, cu initn eurata

luminata, i daruit-am acest chrisov al domniei meleimplinit-am rugamintea pirgarilor din. Brasov, fiind-

oa s'ati rugat de domnia mea sa le innoese si sa leinffiresc asezamintele 2) ce avut dela stramosii

') Silistria.2) Orig. 3JE:01-1H ; saKowk = asethmint, orindueati, obiceiii, lege;

legi in inte1esul modern nu existail. Insá 1n timpurite vechl la noideaceea aezimaint" corespnnde mai bine decit lege" notiunr.13dKONIs.

§isi

si

le-all

Page 99: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

4

domniel mele pentru vamd, prin tirgurile din cara dom-nier mele i pe drumul Bravvulul pana la Braila: easa dea dela un vilar de Ipri 11 1 fertun, dela unul doLuvia 2) 1 perpera, dela unul de Colunia 3) 12 dueatT,dela unul din Cehia4) 6 due41; 'far dela un vilar 3)taiat nimica. Si eine aduce Opel frineesti, nimica.Dela un butoitrt de mTere 1 ducati, dela un bu-toiü de yin 6 ducati, dela un cal, eine eumpara, [sa.deal 6 ducatf; dela o maje de ceara 12 ducatl ; delapiper, dela §ofran, dela bumbac, dela lina de eamili,dela pleile de miel, dela plei 0. dela alte marfuri ce yindin spre mare 6), dela 100 de perpere 3 perpere; delaun pore 2 due41, dela un boil 3 dueatT, dela o vaca3 dueaV, dela un berbece 1 ducat, dela o piele de cerb1 ducat; de vor fi si alto pIeT. cu ea, sa nu dea nimica.Dela un burduf de brinza 1 ducat. Calärecul care trecepe la BranT) 3 bani; pedestrul 1 ban; §i ceT ce tree eupWe, dela un car 1 peste, Tar pentru ce va fi pe dea-

') Ypres, In Belgia ; se zicea, probabil, in sec. 15 Ipriil" saa,;Ipria". Cf. Inteun doc. al lui Neagoe Basaraba din 30 Iulie 1512rsa .SI. ILIKTF1 WT II10-162 (Arhivele Statulu1).

2) LouVain, germ. Löwen, in Belgia; Lew, Lowen'in doe. me-dieVale, lat. Leobium; In doe. vechl moldovenesti. Leabia ; orig. W7

X6CO.A02H, Acest ctivint, care in alte locurl e scris XSCEAERH, pcSami, KiicS-11(11H, in dohfi, trel locurl piScSASEH, cupriude In partea Intila pe grec.xpoco .din compuse, far In partea a doto numele vechiii al orasuluILouvain, care la nol se pronunta in sec. 15 prob. Luvia, Lovia; luiWT XPSCSASRH I corespunde in actele latine lobiensis. Cf. JireSek, Arch.f. sl. Phil. 2CiX, p. 611. Miletié, Sbornik XVIXVII, p. 502, propuueo anti explicare, dar aceasta mi se pare inadmisibiM.

8) Colonia, Kinn.4) Orig. WT ; in doe. latine polonicalis.

Vilar = bucatä de nahl.tase ; grec. [371X&Fnov, fr. velours, me-diolat. velutum,

8) Levantine.') Orig. TSpris; ung. nrcs, Törcsvár, germ. Törzburg, rareorl

Tartsch. Miletié, Sbornik XVIXVII (1900), p.600, interpreteazA gre-Ot MHMO TSp.1-6" prin O0Bt11% Typtnnn" afarsa de Tura. N'am tradusprin Turchl", cuvintul find prea arhaic. Turcl" ar fi cu totul gre§it.

ilf)C

')

5)

Page 100: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

supra, sä fru dea nimica. Iar la Br Alla de maje 1 per-perg, Tar la Tirgsor de car 1 peste; la Tirgovisteasisderea. Un cal inegreat, fie cu mice, 3 ducatT.lar la DiMbovita 1), cîI cal" de car, atitia ducatd1 peste, Tar dela un cal incarcat 3 bani, dela altemarfurl nimica; un cal slobod 1 ducat, Tar pedestrul1 ban. Si laräsT, cine-si d marfa pe datorie, sa-sl cautedatornicul saü chezasii, dacd-f are, Tar de oamenT dreptisA nu se atingA. i nimenea sa. nu bintueasn pe vre-unom drept. Si TarasT, cine se va ihcerca dintre boerii dom-niel mele, marl' si micT, fie ct va fi cumpAratã 2) aceavamä, fie cA va fi dAruitn. eulva de mild, i va adaogasi nu va rarninea pe linga cele ce le-am IntAritlegiuit in asezAmintul de mai nainte 5), unul ea acelava avea sä primeasca mare rinI i urgie dela domniamea. facut acestea, end ati venit la Cimpu-lung Felentin i Martin si Crus 4). Iat i martoril :Radul ban, jupin Andrias, jupin Racial fratele jupinuluiCazan, jupin Serban al luT Bilcear 5), jupin Stolea Rusul "),jupt.n Badea al Varnesulul. i eil logofaul Baldovin amscris, in lima lul August in 6, anul 6921 (=1413), inclie-tionul 6.

lo Mircea voevocl, din mila laY Dumnezeil domn.Pecete micd, ovald, etc legenda: t Mircha voevoda. Per-

gament No. arh. 779. L. Miletit, Novi Vlahobagarski gramoti otT, Bra-'oirL, Sofa, 1896, No. 3 (Sbornicul mindsteriulal de instructie, vol. XIII).

1) Bine inteles la cetatea, nu la apa Dlinbovitel.2) A rendatA.8) De mai sus ; orig. Nd np-hRom aoKoirk.

4) Plenipotentiaril BrasovuIul Valentinus,Martinua'si drusius,dintre earl cel dintlid era judex Brassoviensis",lar ceilalti dol erailpirgari-senatori, seniores" (versiunea latinA din 1413, iutercalata, in-doe. dela 1431).

5) La Miletiá, Sbornik XIII (1896), ed. separatl p. 48, grei-,L

xsmiapst; orig. RHA.14118.6) Orig. CTOHN4 Om; cuvIntul al doilea lipse§te la Mil.

5-

Si s'afl

.

t,i

Page 101: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

2. Mihail I, coregent al Int Mircea I.(c. 1415-31 lanuarie 1418)

)

Io Mihail, mare voevod i domn. Scrie domniamea slugilor domniei mele dela cetatea Dimbovitelvamesilor dela Rucar 1) si din Bran; i astfel va po-runceste domnia mea: sa nu va atingqi de acestl Bra-soveni i s nu-1 pradall, ci sa le luati vama dreapta,

mai mult Inca, sa le facqi pe voe. Si pentru buca-We de postav, de vor avea caltuni ta14, sail cite trelpatru coV, sa nu-I vamuiti. Ci sa, umblatI drept i atraiti frumos i bine cu et, ea sa. nu se plinga mai multde voi parintelui domniel mele, ca pana acum, sail dom-nief mele2); caci de voiil mai auzi niscalva vorbe delaparintele domniei mele, din pricina vorbelor voastre,domnia mea are sa MA, mare rail celui ce IT va fi za-bovit pe nedrept, macar cit un fir de par. Altfel nfl vafi, ci dupa porunca domniel mele.

Io Mihail voevod, din mila lui Dumnezeu domn.Pecete mica, rotunda, cu legendo: t IW AW(4H/Ik RONFIOA4 fdret

adresd. Arh. No. 216; Mil. No. 4.

Io an Mihail, voevod i domn. D domnia meaaceasta porunca 3) a domniel mele Brasovenilor i Rij-novenilor: orice om din tara, parintelul domniei melesi a domniei mele, care are datorie la Brasoveni, sa, seduca acolo, ca sa-si scoata datoria dela datornic; i denu i se va plati de bunä voe, sa-1 pirasca inaintea pir-

') Orig. Ow.2) Doc. este evident dintre anil 1415-1418, cind Mihail 8 co-

regent al tathlul sifi. Iorga, Studil i documente III, p. nr. E posibilsh ft fost coregent i Inainte de 1415.

3) Orig. tvpilano; grec. bptcp.6c.

IH.

tn.

j

Page 102: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

7

garilor, ca claca vor avea de unde s la, ace§tia Ij vorplati. ar duä datornicul nu va avea de unde sa pla-teasca, sa-§1 bata ochil ') ea nu §1-a dat marfa la om cin-stit. i nimenea sa nu Indrazneasca sa la aci zEog de-la oameni dreptl dintre Bra§oveni, §i niciri sa nu sezalogeasca el, cani oricine ar 1.ncerca sa-I zaboveasea,macar cit un fir de par, va pleri de mina parinteluidomniei mele §i a domniel mele 2). Ci fiecine sa-§1 cauteaeolo datoria dela datornic, dupa porunea domnielmel e.

Monogram ; pecete mica, rotunda, cu legenda: MHX4HAk COMOAd.

Arh. No. 217 ; Ma. No. 5.

3. Radul II (Praznaglava).(1421-1422. 1424-1427)

IV.

lo R a du 1, voevod i domn. Fagadue§te domniamea din ziva aeeasta, de eind sl-at dat Bra§oveniI ave-rea lor, ca sä _fie pace intre noI i sa fim o singuratora cu tara domniei mele, i sa traeasca in pace 0 Inbuna intelegere tot Bra§ovul §i toata tara Birsel, raga-due§te domnia mea ca vrajma§ul lor va fi §i vraimmuldomniel mele, far vrajma§ul domniel mele sd fie sivrAjma§ul Bra§ovenilor 0 al intregil tar): a Birsel;sa-ml fie el cu toga dreptatea§i domnia mea sa leflu lor cu dreptate; sa fie slobozi i sa nu se teamade nici o Mutate, nici de prada, nicl de tilharie, niclde oprell3), nicl de zaloage; i sa nu Ii se napastueascanimic din partea Ora domniel mele, ei sa fie el o sin-gura taxa cu tara domniel mole; 0 sa tirgueasca oa-meal domniel mele in tam voastra, si sa bäsai sa vie

1) Orig. ,s,o CH eic wHH.

2) Vez1 nota 2 dela am precedent.3) ConfiscArl; orig. H3EM exactio, sumptio.

1-1W

§i

Page 103: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

8

orIce marfa in tara domnief mele : si pine si fier sagorIce, slobod sä umble ; i s trEm inpace si in bunaintelegere, cu dreptate i cu adevar. Iar domnia measa le flu cu dreptate i sa n'am gind rag asupraSi da domnia mea credinta i sufletul domniel melecredinta si sufletul tuturor boerilor domniel mele : ere-dinta jupinului Raclul, credinta jupinului 17-Man, ore-dinta jupinuluf Nan1), credinta jupinuluf Stan, cre-dinta jupinuluI Vilcsan, creclinta jupinuluI Neg 2),credinta jupinului Draghici, credinta fill Mihail . pro-tovistierul, credinta luf Radul al Jul Sahac, credintaJul Oncea Lungas. i eine se va incerca sa calceaceste juraminte, pe unul ca acela sa-1 'Data domnulDumnezea, aid cu trupul far in viata de apof cu su-fletul, i sa alba parte cu Iuda i cu Arie, i sa fie afu-risit de 0,01 si de fiul si de sfintul duh si de eel 318sfinti parintI dela Nichea, amin. S'a scris in anul 6929(.1421), indictionul 14, Mai in 7.

sa se judece saracil domniel mele inaintea dom_niei mele, far saracil vostri inaintea voastra, i sa nuli se faca nedreptate. Si sa nu adapostitl oamen1 raiprintra vol, pe care nu-i lubeste domnia mea, ca sa nupetreaca in mijlocul vostru ; nici domnia mea sa nuadaposteasca oameni ran.

Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeil domn.Pecetea cea mare 0. 4 pecep mid; cea dint ii cu legendei latind,

din care n'am putut ceti decit cuvintele : voivodae transalpiniRia d.; celelalte patru sent boereftt, toate in ceard neagrd 0fard legendei ;pe tenet, ceva mai mare decit celelalte, se cunoafte foarte bine un vulturcu cloud capete i cu aripele intinse ; pe alta disting litera M,§i, aceastaar putea fi a hS Mihail protovistierul ; celelalte trei sint de c. 1 cm. indiametru. Pergament No. 77 6 ; Mil. No. 16.

Orig [Ho]aa.2) Orig. Iurd ; MR. gres. trizra.3) Aceste doua, clause sint scrise In jurul textului, pe margi-

nele pergamentului, care e foarte inalt in raport cu fatimea.

lor.si

Si

Page 104: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

9

V.

Eu eel I Christos Dumnezeti. creelinciosul 0 deChristos lubitorul 0 de sine stapinitorul loan Radu 1,mare voevod, eu mila lul DumnezeU §i eu darul dum-nezeese stapinitor §i domnitor peste intreaga taxa aUngrovlahieT. Binevoit-a domnia mea eu a mea bunavointa, cu inimä curat i luminata, i daruit-am acestprea cinstit §i prea frumos i prea pretuit chrisov aldomniel mele care e mai pe sus de toate cinstele sidarurile, §i-am implinit rugamintea pirgarilor din Bra-§ov, care rugat de domnia mea sa le innoescsa le Intarese asezamintele ce avut dela stra-mosii domnieT. mele pentru varaT, prin toate tirguriledin tara domniei mele §i pe drumul Bra§ovulul pana.1a ca sa dea dela un vilar de Iprit 1 fertun,dela unul de Luvia 1 perpera, dela unul de Colunia 12ducatl, dela unul din Cehia 6 ducatT ; Tar dela un vilartaTat nimica Si eine aduce Opel feince§ti §i. boboti.fier, nimica ; Tar dela un butoiti de miere 12 ducatI, Tardela un butoiti de yin 6, far dela un cal, cine eumpara,[sa dea] 6 ducati; Tar dela o maje de ceara. 12 dueati,Tar dela piper §i dela ofran §i dela bumbac 0 delalina de camila §i dela pieile de raTel 0 dela piei cidela alta marfa ce vine din spre mare, dela 100 de per-pere 3 perpere; dela un pore 2 ducatT, dela un boil 3ducatl, dela o vaca 3 ducatT, dela un berbece 1 ducat ;dela o piele de cerb 1 ducat, Tar de vor EL ii alte pleieu ea, nimica. Dela un burduf de brInza 1 ducat. Cala-retul care trece pe la Bran 3 bani, far pedestrul 1 ban.Si Tara§T, eel ce tree cu pe§te, dela un car 1 pe,§te, Tar cevor avea pe deasupra, sa nu dea nimica. la Brailadela o maje 1 perpera ; Tar dela un car in Tirg§or 1 pe§te ;in Tirgovi§te a§i§derea. De calul incareat, fie cu orlee,3 ducati. Si la D'imbovita, etti caT slut la car, tot atitiadueati 0 de car 1 pe§te ; de calul ineareat 3 banl

s'aille-au

Braila:

ci

Si

si

Page 105: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

10

Tar dela alto marfurT nimica. Un cal slobod 1 ducatpedestrul 1 ban. Si apol, cine Ii da marfa pe datorie,

caute datornicul satri chezasiT, daca are, iar deomul drept sa nu se agale. i nimenea sa nu lAntueascape oamenii cei drepp. i iarasi, eine se va incerca,dintre boerii domnie mele, marl si micl, fie ea va ficumparata acea vama, fie ca va fi data cuiva de milä,sa pue pe deasupra i sa nu ramina pe lInga celece le-a intarit i legiuit domnia mea in asezamintulde mai nainte1), unul ea acela va pati mare rail.urgie dela domnia mea. i s'ati intimplat acestea,end ati venit la domnia mea Revel Hanas2) i Mrs-tea din Rljnov, i aceasta a fost la Tirgoviste. Iarmartori [a.0 fost]: jupin Vilean i jupin Nan si jupinVilesan3) i Aga ban si jupin Radul al luI SahacMihail vistierul; iar eü logofatul Gherghina am scrisin Tirgoviste, luna lui Noemvrie In 21, in anul 6930(---1422), indietionul 15.

.21lonogram ; pecete micd, ovald, cu legendd latind aproape cu ne-putingt de cetit. Pergament No. 771; Mil. No. 16.

VI.

loan Ra du 1, voevod i domn al is.ntregeT tail aUngrovlahiei. Serie domnia mea prietenilor domnieimole, Orgarilor din Brasov: fiind.ca rugat pentruvama dela Cimpulung, ea sa, nu mai fie, domnia mea amlasat ca mai departe sa nu fie. Am facut domnia meaea sa fie dupa asezamintul. ce a fost in zilele luiMircea voevod. Si de aceasta ma yob). Vnea, numaT sivoi sa va ineçT. Saracilor domniel male nedreptate sa

I) Orig. §i Mil. Ha whom sasont.2) lohannes Reuwel.2) Mil. gre§it Korkl(dH.

si

si

m'aV.

salt

si

Page 106: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

11

flu li se facA, pentrucA §i domniel mele mi-e mild de vol.Si Dumnezeil sa va bucure.

Monogram ; pecete mica, ovald, cu legenda : t RUH po,Sn somtvAarocnoAkiNk] ; adresa : pirgarilor din Bravo. Arh. No. 227 ; ma. .No. 17.

c. 1421-1422.Ductul acestel scrisorl are un caracter mai vechiü decit

celelalte ',ref acte dela Radul Praznaglava. Monogramul e In genulvechilor monograme ale lui Mircea, far hirtia la fel cu cele doulscrisori ale lui Mihail I.

VII.

Joan Radul, mare voevod §i domn de sine stA-pinitor al Intregil -carI a Ungrovlahiel. DA domnia mea,aceastA poruncA a domniel mele pirgarilor din Brasov

Rijnovenilor §i Intregil .carI a Birsel, cd le-a fAeutdomnia mea chrisov si asezamint, cum le-ail avut delastrAmosil domniel mele ; tot a§a sa li se la [vama] si invremea domniel mele. De aceea, Oxe Alexandre, oricineSI-ar fi vame§ in RucAr, porunce§te4 sA fa vamA cit eobiceiul. far altfel sa nu IndrAzneascA a face. Si eine va fivames sub Dimbovita, acela tot asa sA le la. Cadeine se va incerca sä le la mal mult decit e obicelul,abela va avea s primeascA mult rAU i urgie deladomnia mea. Iar altfel nu este, ci dupa porunca dom-niel mele.

Monogram ; pecete micd, ovald, ilisibild ; fdrd adresd. Arh. No.299 ; Mil. No. 2.

Asupra documentului acestula, pe care Miletió 1-a pus greitintre anii 1375-1380, atribuindu-1 lui Radul, tat51 lul Mircea, exista.o iutreagl literaturA, pe care nu e locul nicl de a o cita, nicide a o discuta aicl. Explicarea cea mai bunk e tot cea datit de a-reiek, A rchiv für slavische Fhilologie, vol. XIX, p. 609.

to

si

Page 107: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

12

4 Dan II.(1420-1424. 1427-1431)

VIII.

EO cel in. Christos Dumnezett credinciosul i cu-viosul si de Christos iubitorul lo Da n, mare voevod

domn, din mila lui Dumnezet i cu harul dumne-zeesc staninind i domnind asupra intregii WI a Ungro-vlahiei, binevoit-a domnia mea din a mea buna vointa,din 1uminat i eurata inima, i daruit-am acest preafrumos si mai pe sus de toate cinstele i darurile ade-varat chrisov al domniei mele, si am implinit rugamin-tea pirgarilor din Brasov, fiindea rugat de domniamea O. le innoese i sa le intarese asezamintele, ce aüavut dela strabunii domniei mele pentru vama, priatirgurile din tara domniei mele i pe drumul Brasovu-lui Nina la Braila: ca st dea dela un vilar de Ipriu1 fertun, dela unul de Luvia 1 perpera, dela unul deColunia 12 ducati, dela unul din Cehia 6 ducati, Tar delaun vilar talat nimica. Si eine aduce sapel frincesti, ni-mica. Dela un butoi de miere 12 ducati, dela un bu-tail de yin 6 ducat'. ; dela un cal, eine eumpara, [sadea] 6 ducati ; dela o maje de eeara 12 ducati. Delapiper, dela sofran, dela bumbac, dela lina de camila,dela Neile de miel, dela Nei i dela alta marfa cevine din spre mare, dela 100 perpere 3 perpere. Delaun pore 2 ducati, dela un boil 3 dueati, dela o vaca. 3ducati ; dela un berbece 1 ducat; dela o piele de cerb1 ducat, far daca, vor fi i alte Nei la un loc cu ea, sanu dea nimica ; dela un burduf de brinza 1 ducat. CA-

lAretul care trece pe la Bran 3 bani, Tar pedestrul 1ban. Si eine trece cu peste, dela un car, 1 peste, Tarce va fi pe deasupra, sPi riu dea nimica. Iar la Brailade maje 1 perpera, Jar de car in Tirgsor 1 peste ; in

si

s'au

Page 108: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

13

Tirgoviste asisderea. Calul incareat, cu orice, 3 ducati.Si la DImbovita dela un car, citI cal, atitia ducati1 peste, lar dela un cal incarcat 3 bani, far dela altemarfuri nimica ; un cal slobod 1 ducat., iar pedestrul 1 ban.Si eine 1st d dobitoacele pe datorie, sa-si scoata deladatornic sail dela chezmi, daca are, iar de omul dreptO. se fereasca, i nimenea sa nu bintueasca pe oamenilcei drepti. i eine se va incerca.dintre boeril domnieimele, marl si mici, fie ca va fi cumpärata acea vama,fie ca va fi cuiva data de Inn, i va maxi si nu va stape linga cele ce am intarit i legiuit prin acest dreptasezamint, unul ca acela va avea mare rail i urgiedela domnia mea. Si martori [sin* jupin Albul vor-nicul, jupin Borcea, jupinVolco, jupin Cega, jupin Utines,jupin Bala, jupin Girdoman, Nanota spatarul, Milet vis-tilarul, Coico logofatul. Am scris in Tirgoviste, in anul6931 (= 1422), indictionul 1, Octomvrie 23.

Io Dan voevod, din mila lui Dumnezeti domn.Pecetea perdutd.Muzeul national din: Budapesta, pergament No. 71

din achisitiile anului 1896. Publicat de Miletil, Sborni7c, vol. XVIXVIT,.p. 496 fi urm., cu facsimile in mdrime naturald.

Ix.

10 D an, voevod i domn al intregii Oil a Ungro-vlahiei. DA domnia mea aceasta porunca a domnieimele Brasovenilor, care arguesc in tara domniel mele,ca sa aiba el asezamIntul ce 1-au avut i In zilele luiMircea voevod, asa sä le fie si acum. Vama la Dimbo-vita: dela un car 1 peste; dela un ham 1 ducat; dela.tara 3 bani ; dela pedestru 1 ban. far vol, vamesilordela DInabovita, de alta marfa sa nu va atingeti, i SAnu indrazniti a le lua varaa nici dela postav, rile delafier, nici dela funii, nicl dela in, nici dela clnepa, nicidela gpinza, nici dela coarde, nici dela alte marfuri;numal dela porci i dela oi i dela cail ce-I due sprevinzare. Pentru acestea varaa .sa lual, dar de alta

§i

Page 109: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

14

marfa s va ferii. ar voi, vamesilor din Rucar, sä luativama dela maja de peste de crap, fie mare fie mic, 7pesti si 2 perpere ; dela maja de morun 9 perpere2 curele; si dela un vilar de postav de Ipriti 1 fertun,de Luvia 1 perpera, de Colunia 12 ducati, de Cehia 6dueatl ; lar dela maja de eeara 12 dung; dela un bu-toig de yin 6 ducati; dela un cal, fie ea se va vindefie ea se va cumpara, fie iapa fie cal, 12 ducati; delao vita 3 ducati; dela un berbece 1 ducat ; dela unpore 2 ducati; dela un burduf de brinza 1 ducat; delao cerga 1 ducat ; dela piel sälbatice cite 1 ducat ; delao tara 3 ducati; un cal- slobod 3 haul, 'far pedestrul 1ban ; si dela gadine : fie veverita, fie jder, fie vulpe,fie pisica salbatica, fie iepure, dela 30 de ducati 1 ducat ;§i dela marfa ce vine din spre mare : fie piper, fié so-fran, fie bumbac, dela 30 un ducat; Jar dela boboü §idela fier §i dela arcuri §i dela coarde §i dela funiidela pinza §i dela in si dela cinepa vama sa nu li seIa. Deci, voi vame§ilor, ce yeti vedea scris aci, deasta sä Ira tineti, caci daca yeti calca porunca dom-niei mele, mare rati i urgie veti avea dela domniamea, ca ni§te necredinciosi ai domniei mele, si maimult fata domniei mele n'o yeti vedea. Altfel sä nuindrazniti a face, ci dupa porunca domniei mele.

Monogram ; pecete mica, ovala, §tearsa; fara adresa. Arh. No. 9,Mil. No. 26.

1422. Porunca e dat'a, evident, in urma privilegiului din 23Oct. 1122, probabil in aceea§1 lunk ca §i cea care urmeafa.

X.

Io Da n, voevod i domn al intregil tari a Ungro-vlahiel.. Serie domnia mea vamesilor din Prahova,astfen Ira porunceste domnia mea : asezamintul ce afost pus de Mircea voevod, acela§1 asezamint 11domnia mea Brasovenilor ; i eel ce vor veni dupaanarfa, sa le luati vama ca si la Rucar : de maja de crap,

1-10, si

si

Page 110: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

15

mare ori mie, 2 perpere si 7 pesti; de maja de morun9 perpere i cloud curele 1); lar dela postav : dela un vilarde Ipritt. 1 fertun ; dela unul de Luvia 1 perpera ; delaunul de Colunia 12 due* dela unul de Cehia 6 ducatl.Maja de ceard 12 ducati ; dela o vita. 3 ducati; dela unberbece 1 ducat ; dela un pore 2 ducatl. Un burduf debrinza 1 ducat ; dela o cerga, 1 ducat ; dela o piele deflara 1 ducat ; dela o tara 3 ducat): 2). Un cal slobocl3 bani; pedestrul 1 ban. Iar gadinele vulpea, jderul,veverita, risul, pisica sälbatica, dela treizeci unul.Dela marfa ce vine din spre mare, fie piper, fie sofran,fie bumbac, dela treizeci unul. hr dela boboü i delapInz i dela funii i dela in si dela dinep a. si dela flersi dela coarde i dela arcuri vama sa, nu li se la. Deci,voi vdmesilor, ce yeti vedea seris aci, de asta sã vapep, i sa, nu indrazniti a le lua vama mai multa, cacicine se va incumeta sa la vama mai multa, acela vaprimi mare Mg i urgie dela domnia mea, ca un ne-credincios al domniei mele. Altfelill nu va fi. Si oil'uncle, prin tirguri, se va vinde postavul, acolo sa-siplateasca vama ; Tar pana, ce nu vor vinde, sä nu deavama, dupd porunea domniei mele.

Monogram ; peeete mied, ovald ; färd adresd. Aril. No. 7, Mil.No. 24.

XI.

Eu cel in Christos Dumnezeti credinciosul si cuviosulsi de Christos Tubitorul Io Da n, voevod idomn, din mil alui Dumnezell i cu darul dumnezeesc, stapInitordomn peste toata tara Ungrovlahiel peste partilede dincolo de munti, i herteg de AmIa i Fagaras.Binevoit-a domnia mea, cu a mea bunavointa, i cu inimacurata Si luminata a domniel mele, si-am daruit acest preaeinstiti prea frumos adevarat chrisov al domniel mele tu-

I) Orig. R. pEAtxna.

2) AceasCa dispositie 1ipse§te In doc. liii Mircea din 1413.

ti-

isi

Page 111: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

16

turor Bra§ovenilor. Caci s'a indurat domnul mett cralulasupra domniel mele i m'a luat drept adevarata slugaa sa daruit haraghie de banT 1), ca sa fie §i Intara domniei mele, precum este In tara luT ; tot a§a sase bata 2) i in Ora domniei mele. Deci pe drumul Bra-§ovuluT, dela Rucar si pana la Braila, sa dea neguta-torif vama: dela un vilar de Ipriü 36 bani, Tar dela unulde Luvia 24 bani, dela unul de Colunia 16 bani, delaunul de Cehia 8 ban): ; Tar dela un vig 3) inceput ni-mica. Si dela sapcile de postav §i dela ealtunii croinimica, dela butoTul de miere 20 banT, dela butoiul deyin 10 bani, dela butolul de mied 10 bani ; dela un cal,cind ii cumpara omul, 8 bani ; dela maja de ceara 16banT ; dela piper i dela ofran §i dela bumbac, delalima de camila §i dela plelea de miel si dela pleI §i delamärfurile ce vin din spre mare, sa se socoteasca dela100 bani 3 bani; dela perina4) 2 banT, dela suman5) 1ban ; Tar dela blanile ce le aduc ei in tara domniei mele,nimica; dela boboti, dela fier, dela arcuri §i dela coarde§i dela funil 6), dela hamurl, dela pinza, dela in, delacinepa nimica; dela un porc 3 ban'', dela un boil 6 banT,dela o vaca 4 banT, dela un berbece 1 ban, dela o pielede cerb 1 ban, Tar de se vor afla alto piei impreuna cuea, O. nu d ea nimica; dela un burduf de brinza 2 banT.Caläretul care trece la cetatea BranuluT 2 banl, Tar pe:destrul 1 ban; dela veverite i vulpi §i lepuri i jderl

') Orig. pparix, WT R4110691=010netArie. Cf. moneda din 1573 aliii Ioan Voda cel Cumplit, a care1 legenda de pe Rev. MM. rxeperie

momoRei" = accea (aspru) din hereghia Moldovei a fost atit de gresitinterpretata pana acuma. Hasdell, Etymologicum Magnum III, col.2442. Cuvintul vine dela grec. xrhprrril= (&paylioc, sc. To5 vop.icp.ovroc.

2) Orig. M CA X4pIKCS84T.

3) Orig. gar, ung. ve'g, bucata de postav ; Mil. gres. BHA. Cf.un vig de atlaz" 1ntr'un doe. moldovenese din 1618-1619, la Iorga,Studil i documente V, p. 12; un vig de aclamasca", ibid. p. 13.

4) Orig. AMEHHIt ; cf. Miletió, Novi gramoti, p. 148.5) Orig. rti,wk.6) Orig. WT KOPAH H WT

i6 mi-a

exx4.

Page 112: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

17

safl risT, din treizeci unul. tar la Braila maja de peste36 bani ; far de car in Tirgsor 1 peste ; in Tirgovisteasisderea. Un cal incareat, fie cu orice, 4 bani'. Si laDimbov4a, citI cal la car, atitia bani, si dela un car 1peste ; dela un car incarcat cu peste 3 bani, far delaalte marfuri nimica. Un cal slobod 1 ban si pedestrul 1ban. Si mai departe, Brasoveanul care va vrea s meargala vadul Dunarif sa treacti cu marfa, sä dea vama nurnalla Rucar si la vad, Tar intr'alt loc nicaerl in Ora

mele. i iarasf, cine Isf d marfa pe clatorie, sa-sicaute datornicul sat chezasul, daca are, Tar de oamenidreptf sa, nu se atinga, i nimenea sa nu Vintueasca peoamenii dreptf. Si eine se va Incumeta, dintre boerifdomniei mele, marl si midi, fie ca' va fi cumparata aceavamd, fie ea va fi data cuiva de milä, s'o mareasea, si nuse va tinea de cele ce am intarit i legiuit prin aseza-mintul de mai nainte 1), unul ea acela are sa alba mare

urgie dela domnia mea, ca un caleator si ne-ascultator si rusinator Si necredincios acestul chrisoval domniei mele. Altfel nu va fi, ei dupa porunca dom-niel mele. Si acestea le-am innoit i intarit in vremeacind ml-a dat domnul met craiul haraghia de Waif, easa se faca in Ora domniel mele, Noemvrie in 10.

Si fata martorif : jupin Borcea vornicul, jupin Albul,jupin Volco, jupin Radul al hal Sahac, logofatul Cofea,Mihail protovistiarul, jupin Utmes, jupin Dobrota, Maneastolnicul, Nan paharnicul, Dragomir comisul.

Si s'a scris In Tirgoviste.Monogram; pecetea cea mare, cu legendd latind.Pergament No. 780.1421. Acest privileghl e de sigur contimporan cu eel din

Thergoistha feria sesta proxima in vigiliaS. Martini episcopi et confes-soris, anno domini 1424" (=10 Noemvr.); pergamentul No. 774. Mo-nogramul acestui doe. latinese este chirilic: t lw AM, IRIVEMA4 A11110CTinaROWIGA rocnomwk. O. Dan s'a folosit In realitate de dreptul ce i-aacordat regale sh bats moned5, aceasta se constat a. dinteun documental lui Sigismund din 4 Aprilie 1425, prin care cere lui Dan s5. nucaute a irnpune Brasovenilor cu deasila moneda sa, care in vulgarivalachali" se numea ducat" (copie la Academia Romin5).

1) De mai sus; orig. Ha flpTRMAt 3ditork.

67332

dom-niel

2

rat di

Page 113: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

18

XII.

Io an D a n, voevod i domn. Serie domnia meavamesilor din Dumbovita, i astfel va porunceste dom-nia mea: orice Brasoveni vor vrea sa treaca pe acolo,sa nu le luati mai mult decit: dela un ear, at): cal,atitia bani si dela fiece car 1 peste; dela un cal citov1 ban si dela un cal incarcat 3 bani, lar mal mult, sava feriti, nicl o vama sa nu alba. Si voi, vamesilor dinRucar, dela un vilar de Iprit 36 bani ; dela unul deLuvia 24 bani, de Colunia 16 bani, de Cehia 8 bani ;dela un vig talat nimica; sapcile de postav nimica; cal-tunil croitl nimica. Butoiul de miere 20 bani, bu-tolul de mied 10 bani; butolul de vin 10 banl; calulce se vinde 8 banl; maja de ceara 16 banl. Dela piper

sofran i bumbac, dela Elia de cdmill si dela pleilede miel si dela piel si dela marfurile de mare, dela100 bani 3 babi; perina ') cid bani ; sumanul 2) 1 ban.Dela blani, dela boboil, dela fier, dela arcuri, delacoarde, dela funii, dela hamuri, dela plinza, dela in si delaelnepa, nimica. Un pore 3 bani, un boil 6 banl, o vaea.4 banl, un berbece 1 ban; o piele de cerb 1 ban, fardaca stilt i alte [piel] la un loe cu ea, sa nu dea ni-mica. Un burduf de brinza 2 banl. Altfel sa nu indraznitla lua, cad \Teti avea mare rail si urgie dela domniamea, dupa porunca domuiei mele.

Monogram ; pecete micd, ovald, cu legenda ea la .No. 4; fdrdadresd. Arh. No. 5 ; M1. No. 22.

1124. Circulara pentru aplicarea taxelor din No. 780; se deo-sebeste do textul privilegiului numal prin aceea cl nu se pomenestede vin.

') Orig. Af MINK.2) Orig. r8Frk ; bulg. guna, sIrb. guyi, Oberkleid. Traducerea

aces tul cuvint nu este sigura ; dacA n'ar urma dupb, el cuvintul blana",I-as identifica cu neogrec. Toiiva, pelisse, fourure, vestis pellicea DuCange, fur" Sophocles; din gunna, gonna, a fur lined garment" oha1nA branita. In ital. gonna.= rochie: in ung. gunya, gl'inyaBauernkleid, Kleid. in textul nostru gunja = prob. suman cu ghtea.

ai

=

Page 114: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

19

XIII.

Joan Da n, mare voevod i dornn. Serie domniamea prietenilor domniel mele tuturor,Brasovenilor, midisi marl, multa sanatate si inchinaciune, ca unor fratial mei. Si s'at prins aci amindoi Hanasil i gazda lulStoical), ca SA dea inclitrat dobitoacele i sculele lulStoica, spus Ifaintea domniel mele, ea altfel nu vafi. Deci, daca le dap', e . bine, cacl vett umbla apol Io-bozl i fara grije, si nu va va bintui nici Stoica, nicialtcineva. Si larAs1 va zic : mi-a ajutat Dumnezeil

prea curata si am Mout pace. Deaceea, eine vrea satirgueasca, poate sa meartga slobod macar pana la mare.Iar pentru dobitoace,f cite stnt, le stie Hanas ; toate slutale Jul* Stoica, sa i le dati toate. Si Dumnezeil sa vabucure.

Monogram ; pecete micd, ovald, ca cea dela No. 4 ; adresa: tuturorBrapvenilor. Arh. No. 2 ; Mil. No. 27.

1427, Aprilie. Dupft alungarea 1111 Radul Praznaglava i rein-stalarea lui Dan de cAtea trupele unguresti. Vezl doe. referitoare laanul acesta in Hurmuzaki I, 2. Stoica este prob. Stoica comisuldin 1431, iar gazda" de care se vorbeste trebue s fi fost un Sasdin Brasov care 1-a gazduit pe vremea pribegiel si a luptelor cu. Ra-dul, Intre 1421-27.

XIV.

Io Da n, voevod i domn al Intregil thri a Ungro-vlahiei. Serie domnia mea tuturor pirgarilor din Brasov

astfel va porunceste domnia mea: VA intreaba domnia mea: treaba aceasta cu sfatul vostru este si cu voeavoastra, ca sa se fa varna dela cetate? Deci sa stitT, eape acei cetateni II volü ridica domnia mea de pe capulmet2), caci el fac asezamInt ceea ce n'a fost. Deci, cut

') Orig. Wnd X.WXWd H r43Ad CTOHKOgd j Mi1 gres. i us (?)KIIHX1ed

r4,1,4 CTOHISORd.

2) Orig. WTH Tklid3H rrlda:A*Hld CHIA 11)C HI,ET rocnomnio ASH WT manna

en ; Mu. gres. ale "ix 111,ET rocnrrno rd KU CH", Ceea Ce n'areInteles.

si-ati

§i

si

MH

Page 115: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

20

i s'a facut ceva nedrept acolo, sa se judece Inainteavoastr i inaintea boerior domniei mele, dupa poruncadomniei mele. Iar vama ce este acolo la cetate, sä numal fie, caci n'a fost nici odata.

Monogram; pecete nicei, ovala, stricata ; adresa : pirgarilor dinBram:. Arh. No. 1 ; No. 19.

c. 1427-1431.

XV.

Io Dan, mare voevocl §i domn al intregei Ori a Un-grovlahiei. Serie domnia mea pirgarilor din Brasov :sa til, ca pircalabii din cethteal Branului prada 2)pe oamenii dornniei mele, §i aü ridicat vami greleprigonesc pe saraci §i le fac rag 3) fat% niel o vina.De aceea va zic: chemati-I la voi §i povatuiti-i i pu-ne0-I la cale sä umble cu dreptate i cu pace i sa numai bintueasca pe oamenii domniei mele, i sa, la vamadreapta, cum a fost i mai nainte. Si de nu-i yeti pe-depsi, sa §titl ca nu voiü lasa pe oamenii domniel melein paguba, ci voitT razbuna e pe oamenii mei. Altfelitinu va fi, ci dupa porunca domniei mele. Scrisa in Arges.

Monogram; pecete mica, oval& ea legenda: IM1146 MN t OEROAE1

adresa: pirgarilor din Bravo. Arh. No. 4; ma. No. 21.c. 1427-1431.

Eu Io Dan, marele voevod §i domn in toata tam.Ungrovlahiei §i al partilor de peste munti, herteg deAmla i Fagara§. Binevoit-a domnia mea cu a meabuna voinä, i n'am ru§inat, nici n'am calcat, ci dinpotriva am intarit i am innoit acest chrisov al strabu-

1) Orig. TSPropopH=TSfprk ; poate o confusiune cu Tirisrwork.2) Orig. rm[t]HSiar ; Mil. ma . . S?&T.

Orig. 4HNET j Mil. 4HHHTE.

Mil.

')

t

si

XVL

,)

Page 116: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

21

nuluT domniei mele sfint raposatuluf Ioan Mircea voe-vod si am daruit acest chrisov al domniei mele pir-garilor din Brasov si din toatti, tara Birsel ca sa lefie lor asezamintul cel vechiü, i sa tirgueasca cu orT-ce marfa in loatã tara si in tot tinutul domniei mele,slobozi i fara nici o piedica, dela portile de fierpana la marea cea mare; si nicairi sa nu dea varna, innici un tirg, la nici un vad, numal trecind BrasoveniTcu marfa in tara domniel mele, sa dea la Rucar delaun vilar de Iprin 24 ducati si dela postavul frincesc 1)asisderea; Tar dela unul de Luvia 18 ducati; dela unulde Colunia 12 ducati ; dela unul de Cehia 6 ducati ;dela postavul taTat nimica; dela sapcI i caltuni nimica ;dela un butoifi de miere 12 ducati ; dela un butohl dovin 6 ducati; dela fier si dela bobuil si dela pinzasi dela in nimica: dela sahil: si dela arcuri si delacoarde2) si dela cutite nimica; dela funil si delacojoace si dela blani 3) nimica; lar dela alte marfuri,cite nu sint scrise aicl, nimica. Si la Dimbovita dela[un vilar de] Iprifi 12 ducati, dela postavul frincesctot asa; dela [un vilar de] Luvia 9 ducatI; dela unulde Colunia 6 ducatl; dela unul de Cehia 3 ducati. Iardupa ce vor fi trecut de aceste vaml, nicairI pos-tavul sa nu alba vama, numai acolo uncle se vavinde. Si in Braila cind vor incarca carale cu peste18 ducatl, Tar in Tirgsor 1 "peste si in Tirgovisteasisderea. Si la Dimbovita dela un ham 1 ducat sidela un car cu peste 1 peste ; dela o povara 3 bani;dela un cal citov 1 ducat; dela calaret 1 ducat; delapeclestru 1 ban. Si la Rucar dela un car cu peste 7pesti si 2 perpere; dela o maje de ceara 12 ducati ; de-

') Orig. WT poyilitn,4 zpoyuicKero; bulg. rutate insamnt., haine,vestis", aci insrt pare a fi luat In Ii4e1es de postav. Vezi Miklosich,Lex. pal.-slov. i Mi1eti6, Novi gramoti, p.

2) Orig. WT KOPMX.3) Orig. WT Kpmax.

1:70.

.0

Page 117: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

22

la un boü sail dela o vaca 8 ducat): ; dela un berbece1 ducat; dela un pore 2 ducati ; dela o piele decerb1) 1 ducat ; dela alte peY nimica ; dela un bur-duf de brinza 1 ducat ; dela o povara, orice s'arafla in ea, 3 ducatl; dela un cal citov 3 bail! ; dela,calaret asi§derea ; dela pedestru 1 ducat. Dela jderisi dela vulpi i dela alte flare, dela o suta trei ; deJa, un cal cumparat 6 ducatf. Iar cite nu sint scriseaci, nimica. Si cine e dator, sail din tara domnieimele la lingua sail dela tara ungureasca in tara dom-niel mele, sa.-§1 caute datoria §i. sa i se plateasca dupalege. Tar opreala 2) sa nu fie ; nici ornul sati. marfa sänu se zalogeasca. Si tredind. Braovenii peste Du-nare cu marfa, fie la Dirstor, fie la Giurgiu, fie la Ni-copole, sä dea dela o suta trel ; §i intordinclu-se, la Ru-car dela o suta trei. Am scris, cind a venit Hana Ho-pandei 3) cu chrisovul lui Mircea voevod, facut cu voeastapinului meg craiului 4) *j. cu Stibor voevodul §i. cuMihal Solomon Sacuiul, §i cu mare juramint. Deaceea,eine se va incerca sa calce acest chrisov al domnieimele, dintre boerii domniei mele, marl i mid, unul caacela va avea sa pateasea mare rali si urgie dela dom-

1) Orig. WT uiIc expresie curioas5., In locul celel ce in-mal des: wT K034X EmiMa. Se pare ea ne.ft traduce acipe latines-

cul pecia bucatk2) Conlascatie ; orig. a H3EM Aa

3) Iohannes Idoppendey in doe. latin al lui Dan din 1431 ; Mil.,Sbornik p. 604. Chrisovul lui Mircea de care 0 vorha acieste din 1413 si s'a pAstrat Inteo copie, intercalat . doe. din 1431al lul Dan, Inaintea textului slavonesc; s'a publicat de Miletie, 1. c.,5tibor e cunoscutul voevod al Ardealului Stiborius, lar Mihal Solo-mon este Mihail ftul lul Solomon de Nridasd, comite al Skeuilor ;amindol dad In 1412, In numele regelul, privilegil comerciale Sasilordin Brasov si Bistrita. Cf. Ilurmuzaki, Doc. I. 2, p. 491 si G. D.Tentsch, Geschichte der siebenbiirger Sachsen 1899, p. 115. In Hur-muzaki doe. din 1412 e publicat cu foarte multe greselI.

4) Orig. rocnomma MH Kpawk ; la Mil. lipseste MH. Duplicatul desub No. 10 (cf. nota dela sfirsit) are rocrwasTisa tu payk.

Hi:CT.

In

Enna,dde

eveevII,

Page 118: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

23

nia mea, ca un necredincios i batjocoritor al acestufjuramint al domniei mele. Si martori : jupin Borcea, jupinSarandino, jupin Coico logoMtul, jupin VoTco, jupin NanSculota, jupin Dobrota i fiul sdi Milet vistierul, jupInNan Pascal, Balea paharnicul, Negrila spätarul, Cazanstolnicul, Stoica comisul ; far et]. Nicula am soils In ora-sul de scaun Tirgoviste, luna lui Ianuarie 30, anul cur-gator 6939 1431), indictionul 9.

Monogram; pecetea perclutd. Pergament 768; 21E1. No. 18.

in arhivul Brasovulul No. 10) exist 6. un duplicat al aces-tui privilegiü, reprodus de Miletic, c., No. 25. Singura deosebire intrecele doul texte e c. duplicatul are 1-1 WT V A, WT IXICA H WT KOPAOK H

WT Honliffif IMIll,0", in loc de 11 WT M 1 d H WT IMKA H WT Ke(1,1,c1X H WT

tiommy 111110,0" j este o sc4are din vedere a diaculul. Duplicatul e scrispe hirtie si cu o scrisoare foarte urith, in care x sint aproapecu neputinth de deosebit unul de altul ; munogramul e In cernea15,neagfa ; pecetea lipseste. Ceea ce s'a Varut lui Miletié ea este ised-litura proprie a lui Dan : AIIHk la sfirsitul documentului, nu estealtceva decit obicinuitul semn de incheere, ce se glseste in cele maimulte documente contimporane si mai tirzil, atit in cele chirilice citsi in cele latinesti ; semnul samAnA numal cu A. insemnez aci gre-selele principale ale editiel luI Miletié : 1w, nu iwat p. 57 ; souse, nusouse p. 58 (intre martori); 110C4110, nu 11HCallIHO ibid., sirul 2; wigun, nuarnu sirul 3; Ho 4AIORis% HAH 1:611114. nn na H KSHH4" §irul 17 ; emS, nuColt fie sirul 28 ; reCHOAHHk, flu rocuomok sirul 3 0 reproducere infacsimile a No. arh. 10 ar fi foarte interesantA, pentru caracterul ori-ginal al scrisorii.

XVII.

loan Da n, mare voevod si domn al Intregif rIa Ungrovlahief. Serie domnia mea intregil tarf a dom-nief mele, color mid Si celor marT, i tuturor tIrguri-rilor domniei mele, i vamilor : Rucarenilor i Cimpu-lungenilor si Argesenilor i Tirgovistenilor si Tirgso-renilor si Sacufenilor i Gherghicenilor i BrailenilorBuzaenilor i Flocenilor i cetatif dela Cimpulung tu-turor celorlalte tirguri i vamf, si altora marl i midi. Si sastitf cA s'a intoemit domnia mea cu Brasovenii, ca satirgueasca oamenif domniel mele i sa duca in Brasov

.No.

i

I

si

ciii.

(--

A=

Page 119: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

21

eine ce voeste: fie ceara, fie sail, fie argint, fie aur,fie margaritare, sat orice ar vrea cineva, slobod safie sa duea la Brasov si sa tirgueasca eine ce vroeste,

sa DU se teams de nimie, fiindea asa a intocmitdomnia mea. Si larasi, din Brasov sa adueä in taradomniei mele eine ce vroeste, i st tirgueasca cu pos-tav, ori cu argint, on cu florini, safl cu orice ar vreacineva sä vie in tara domnief mele i sa tirgueasca ;

sa fie cum a fost in zilele parintelui domniei meleloan Mircea voevod. Astfel toate sa fie acum slobode.Si iarasi va zie voua vamesilor tuturor: cite varni sitirguri sint in tara domniel mele, s. luati yarn cums'a luat si in zilele parintelui domniei mele Mircea voe-vod, asa sa luati si acum. i iarasi, daca cineva arevre-o datorie la vre-un om din tara aceea, sa-si ga-seasca omul ce-I este dator i acela sa-i plateasca, iarde oameni drepti sa se fereasca ea de foc; caci eineva bintui pe vre-un om drept, pe acela in foc II voiiiarde. Altfel sa nu fie, ci sa-si afle datornicul si sa-siscoata datoria dela el; iar altfel sa nu fie, ci nurnaldupa porunca domniei mele. Zis-a logofatul.

Monogram ; pecete mica, ocald, tearsd ; fdrd adresd. Arh. No. 6 ;Nil. No. 23.

1431.Porunc'a circularri pentru aplicarea invoelei din 30 Ia-nuarie anul acesta.

XVIII.

Io Dan mare voevod si domn de sine stapinitor.Da domnia mea aceasta porunea a domniei mele ora-sului domniel mele Tirgovistenilor, i va slobozestedomnia mea de toate, i vama sa nu dati nicairi decitin Tirgoviste, i sa umblati pe la Severin i printoate tirgurile si la Braila si in toata tara domniel mele,nicairi sä flu dati. Si cum ati dat mai nainte vama,tot asa Si acum: dela maja de ceara 12 ducati; far flo-

sa nu fie '); dela piper, dela sofran, dela fier, dela

Orlg. *Aopura irkrr.

si

I)

Mai

Page 120: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

25

bumbac, cu un cuvint dela toate rnArfurile sa dap de-aci nainte mai patina vama decit ap dat pe vremea dom-nilor celor bAtrini si in vremea de acum. Iar cine din-tre boeril domniel mele va strica aceasta, macardomnia mea, afurisit sA fie de Christos Dumnezeul a totpitorul, amin.

Monogram; pecete mica, ovoid, cu legendd latind ce nu se poateciti. Arh. No. 3; Mil. No. 20.

c. 1431.

5. Alexandru-Aldea.(1431-1433)

XIX.

Io Al ex andr u, voevod i domn al intregil arIa Ungrovlahiel. Serie domnia mea tuturor Brasovenilor,

asa sa stip, ea Turcil aü nApaclit la DunAre prin toatevadurile si vin impotriva tarii sA prade i sa jefueasca;$i cit mai lute, ziva i noaptea, grabiti-va sA-mi venitiin ajutor; caci clan noua ne va fi rXi, voila are sä vAfie si mai rAU. Cit putep, grabip-va; cita oaste putepridica in grabA, sa vie. Iar ce nu este gata, vep trimitein urmA. SA. soseascA lute. Altfel sa nu facep, ci dupavorba n o a strA .

Io Alexamiru voevod, din mila lui Dumnezeüdomn.

Pecete mica, ovahl, cu legenda : t iu, 4A1(1411,01, HOEROA4; adresaBrafovenilor. Arh. No. 304; No. 7.

1432. Scrisoarea aceasta e de comparat cu cea publicatà deD-1 D. Sturdza in Dare de seam& despre colectinnea de document e is-torice romine aflate la Wiesbaden [Extras din Analele Acad. Romine,Bucurest1 1888, p. 9 10], care completeaza stirile contimporane asu-pra expeditie1 din 1432, dindu-ne numele comandanOlor turci: Feriz-beg, Azbuga, Caracea-beg si Balaban-beg. Feriz-beg este Firuz-beg,despre care analele turcesti spun eft a comandat expeditia din 1421in Transilvania si care a chzut in luptele dela 1412 cu Hunyady(Ziukeisen, Geschichte des o imanischen Reiches I, p. 535, 003), tat'al1111 Mehmed-beg, eel din expeditia dela 1445 pe DunfLre; Caracea-

Mil.

si

5i

Page 121: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

96

beg este poste Kharadj, Kharadja, care la 1431 lnchee, impreuna cuAli-beg, In numele lul Murad, armistitiul cu Rados lav, solul lui San-dalj din Bosnia, lar Balaban-beg cel ce stapInea Croia, in Albaniape la 1423, si Avlona pe la 1425. Pe Azbuga nu 1-am gasit nicairl.Cf. Iorga, Studii i documente III, p. xxx; Notes et extraits pourservir a l'histoire des croisades au XVe siecle I, p. 228, 340; II, p.294, 297. Scrisoarea lui Alexaodru e data evident inainte de ex-peditia turceasca din 1432. Cf. nota dela No. XXVIII. Asupra acesteicampanil vezi Iorga, Studii si doe. III, p. x.

Io Al ex an dru, voevod §i domn. Serie domniamea tuturor Brasovenilor i riI Birsel, §i astfel vaporunce§te domnia mea : dnä e sa ma ajutati, venitlmai lute, Mei Turcil se mi§ca de Simbata; grabiti-vade drum, ca hrana va va veni in urma. Jar de nu vreti

spune-ti-mi, ca sa titT ce sa fac. Dumnezetsa va bucure.

Monogram ; pecete mica, ovald, cu legoida ca la No. 304. Ark.No. 306 ; Mil. No. 8.

1432.

Io an Al exandr u, voevod §i. domn al intregeitail a Ungrovlahiel. Serie domnia mea multa sanatate

Inchinaciune oaspetilor i prietenilor domniei mele,tuturor Brapvenilor, marl §i mid. i aceasta sa §titi,ca din porunca domnului met a cralului aü sosit patru.steaguri cle Moldoveni §i n'a fugit Inca nici unul din ei;acum mA duc eü Insumi la din§ii, cu rugamintea dom-nului met a craiului '). Deaceea va zic i v rog:ajutati-ma cu arcuri, cu sageti, cu pu§ti 2), CU ceSi dumnezet sa va bucure.

Monogram; pecete Gniccl, ovald, ca la No. 304 (=XIX); adresa :Brafovenilor tuturor. Ark. No. 305; Mil. No. 9.

1432.

') Asupra relatiilor mai Alexandru cu Moldovenil v. Iorga,Studil si doe. 1II, p. my. Aldea 'este Alexandru, cum reese dinNo. xxviii al colectiei noastre.

2) Orig. c.h.

XX.

sa veniT,

XXI.

puteV.

opxaatark.

Page 122: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

2,7

XXII.

Io Al ex an dr u, voevod i domn al intregii Orla Ungrovlahiel. Serie domnia mea tuturor Sibienilo r1),marl si midi, multa sänätate, ca unor fratI al mei. Stitt'bine cum m'a trimes domnul meg cralul in tara ru-Mineased, in ocina m ea, si pe sama cul m'a lAsat, cafie de ajutor la nevoe. Niel unul dintre acestia nu s'a ul-tat cu ochil la nevo ea mea; numal pe Brasoveni, ea pe nisteoameni bunl ce grit, f-a povatuit Dumnezet si-ag ascul tatde vorba clomnuluI cralului si-ag" venit cu capetele I orsi-ag stAtut linga mine in nevoe2). Caci daca va piedtara aceasta, vor pieri si el, si nicl tara clomnului mega cralulul nu va avea pace. Si pentruca, am statut Tm-

potriva unel limbi pagine, vol ne-atl scornit vorbe rel e,ea ne-am lkAdat de domnul cralul i ne-am dat Tur-cilor. Pentru asta slujim nol domnuluf craluluf i siinteicoroane ? Si s dea Dumnezet sa se apropie domnulcralul, ca sa stlim inaintea ltd.; si eine va minti,futa ciInil pe nevasta-sa i pe daca m'amdus la Turcl, m'am dus de nevoea mea, si-am filcutpace tarn, cit mi-a ramas dinteinsa, i voua tuturor,mi-am scos trel mil' de robi, far vol zicet1 a am saprad cu TurciI tam domnului me g. a cralulul. Nu vada Dumnezeg sa prad eli, ci voig sa slujesc cit voititrai domnului meti cralului i tuturor crestinilor, asacum am fbgaduit. i Dumnezeg sä vã bucure.

Monogram ; pecete micd, ovald, stricatd ; adresa tuturor Sibie-- Arh. No. 302 ; Mil. No. 12.

Scrisoarea e scrisk evident, in timpul expeditiel turcestf din1432. Prin cuvintele tara cit mi-a ramas dinteinsa" Alexandraface alusie sail la teritoriul ocupat de Turcl sail la partea stapinitade Vlad Dracul.

1) Scrisoarea a ajuns in arhivul Bra§Ovului din timpul cinda fost data,.

2) Poate s5, fie vorba de mentinerea cetatilor Giurgiu §i Turnu,pe care se vede a Dan II le avea, care ins'a curind clupa aceea legasim in minile Turcilor. Cf. Iorga, Chilia §i Cetatea Albk p. 86.

sa-ml

sa-1ma-sa. Eft,

Page 123: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

28

Io Alexandr u, voevod si domn. Serie domniamea tuturor Brasovenilor, marl si mid, ca unor fratiai mei. Si astfel vA grAesc: sA umble i oamenii vostriaid i al nostri acolo, i nimAnui sA nu i se facA ne-dreptate. Iar dacA se va 'intimpla vre-unui om al vostruvre-o nedreptate din partea oamenilor nostri. trimeteti-1pe acela sA vie aici, s1-1 facem dreptate, cad asa neeste vorba.... trimite domnia mea acolo pe boerul menNeagoe '). Iar despre acei oameni, Orora Ii s'a Mcutnedreptate de dare voi si de catre oamenil vostri, vazic clan va place sa -Oil in pace cu mine, dati indarittot ce este la voi, i oamenilor mei nedreptate sa nuli se facA, caci nu putem sa umblAm cu minciuni, cinumai eu dreptate 2). SA nu ne aminati cu vorbe de-carte, ca panA acum. Si Dumnezett sA va bucure.

Monogram ; pecete micd, ovald, ruptd ; adresa Bravvenilor. Arh.No. 307 ; Ala No. 10.

c. 1432-1433.

Io Alexandr u, voevod si domn. Scrie domniamea oaspetilor ci prietenilor domniei mele, pirgarilordill Brasov. Si astfel vA porunceste domnia mea: acolo,in mijlocul vostru, se afla boerul domniei mele jupinulAntonie ; deci, m'am jurat lui pe credinta si pe su-fletul domniei mele, sa vie fill nici o grija la domniamea. Sa-1 petreceti dar cu cinste din minile voastre,ca sa vie fan ). nicl o grije la domnia mea 2), clupa po-runca domniel mele.

Monogram; pecete micd, ovald, cu legenda cunoscutd ; adresa: pir-garilor din Brapv. Ark No. 310; Mil. No. 14.

') Poate Neg, cal dela 1421 (No. IV).2) Orig. c ofiaRAom; I1i1. c 11PaROM.2) Aceasth din nrnfa frazit 1ipse0,e in Mil.; orig. Aa .1.eriArr Sf3

HHKe. ich rocilOACTRS MH.

i

rpiCEM

XXIII.

Page 124: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

29

c. 1432-1433. Antonie sail Anton, dela care ne-a Arnas ofoarte interesantA scrisoare, trecuse, se pare, pe partea lul Vlad Dra-col, la care II g6.sim ca.mkras mal tirzitl. Cf. No. xxx si cxcvni.

XXV.

I o Al exandru, voevod i domn al intregil trTa Ungrovlahiel, fiul lul Mircea al marelul voevod.Serie clomnia mea tuturor Brasovenilor, marl simulta sanatate. Stitl bine si voi Ca domnul met craiulnu ma tine pe mine numai cum a tinut pe Dan voe-vodul, ci m'a luat drept fit de sufLet; am nädajduit darca volü avea ajutor si mult bine dela vol. Dar voi nuascultati de vorba mea, ciunde e cite un hot sat cite untilhar, la vol. fuge ; i hraniti pe vrajmasii mei, earl int:mdninca visteria parinteasca si visteria Orl ruminesti.Deci, or"' iml clap pe vrJjmasul met i averea mea, oriatunci sä nu va jeluitl impotriva mea, ca am trimes ladomnul crait, sa ma piing de voi; lar daca-rni va venivorba dela domnul met craiul, atunci sä nu va pararaIl dupa aceea. Si Tata am trimes pe boerul domnielmele, pe jupin Dimitru '), i ce v va spune el, sn.-1

credeti, caci sint cuvintele domniel mele.Monogram: pecete mica, oval& rupta ; aclresa: tuturor Bra§ovenilor.

Arh. No. 308 ; Mil. No. 6.

1432-1433. Vthjmasul de care vorbeste Alexandru nu e altuldecit Vlad Dracul.

XXVI.

Io Alex an dr u, voevod i domn al intregil ãrIa Ungrovlahiel. Serie domnia mea multä sanatate frati-lor mei, Brasovenilor tuturor. Si va dat aci de stireeti ma muncesc sä sting focul dela voi, i n'a fost alt-felit ; iar cine a facut, Dumnezeli sa-I plateasca. A venit

') Poate Dumitru spAtarul dela 1437 al lul Vlad Dracul;Daco-Rominil, p. 333.

Mi-1etie,

Page 125: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

30

intiitt Stan spatarul in mijlocul vostru; ett v'am tri-mes vorba dati, dar vol n'ati aseultat de vorbamea; a fugit apoi [la vol.] Todor, dupa ce furase caiitaril ruminesti; am trimes Iarilsi la vol sa datl;nicI la asta nu m'atI ascultat. En ma muncese pentruvol, cä sa aveti pace, si v'am rascumparat robii, peciti am putut. Si eiti robi sint la Nicopole, eu am tri-mes vorba la Nicopole, sa nu-I dued departe, pana ceII yeti rascumpara. Deci, atita bine Ira fae ett si mamuncesc sa sting focul dela voi, Iar vol Ii aprindetIsinguri pe capetele voastre. Acum sint in mijlocul vostruStanaiul si Tatul si Vasil si Ulan, earl aü furat cal dincurtea mea. Daed va place pacea i 1initea, trimeteti-Ilegati la mine; caci de nu mi-I trimetetS, pace cu minenu yeti avea. Altfel n'are sa fie.

Monogram ; peeete mica, ovalci ; adresa : tuturor Brapventilor.Ark. No. 303 ; Mil. No. 13.

1432-1433. Serisoarea este clatS, se vede, dupS n'avilirea tur-ceasch din lunie-Iulie 1432 in Transilvania, chid voevodul Ori ru-minesti a devastat, Impreuna. cu Turcii, taxa Birsel si o parte dinS'acuime §i din scaunul Cohalmului. Bra§ovul si Sibiul pututfi luate, si Turcil s'ail tutors cu pierderl. lorga, Studil §i documenteIII, pag x; G. D. Teutsch, Geschichte der sieb. Sachsen, ed. 3 (1889),p. 104. Cf. si Engel, Geschichte der;Walachey, P. 168, sail Por Antal-és Schanherr Gyula, Az Anjou ház es örökösei, Budapest 1895, p.580 §i urm. Voevodul faril ruminesti era atunel Alexandru, nuVlad Dracut, cum s'a crezut Van& acum si cum presupusese si DI.Iorga, 1. e. D-sa propune aeum singur aceastb. rectilleare.

Coneesiunile fAcute de Alexandru Turcilor la 1432 de sigurnu de buns voeInduplecarS pe Sigismund ssprijineascâ pe VladDracul. Pe trel din boerii veajrnasl, amintill In scrisoarea lul Ale-xandru, Ii gAsirn, In acela§ timp sail mal tIrziü, pe ling% Vlad Dra-cul pe Tudor, eel mal de frunte dintre e1,1a20 Ian. 1432, (Thodorur" Hurm. I, 2, p. 574), la 13 Aug. 1437 (:fisnal TSAwp lvliletiá, p. 333)si la 8 Sept. 1439 (Arh. ist. I, 1, p. 85); pe Stanciul (nu stirn care dineel dol, Stanciul Honol sail Stanciul fratele lui Mircea) la aceleasidate, si pe Tatul, care la 1439 e vornic mare (In loeul lul Yoko eeldela 1432 si 1437). Stan spAtarul ar putea sh fie identic cu jup. Stanal lui Radul Praznaglava din 1421 (arh. No. 776=.IV).

sa mi-1

n'au

mi-1

Page 126: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

31

XXVII.

Io Al ex a n eir u, voevod i .domn. Serie domniamea pirgarilor din Brasov "inchimIciune cu dragoste.Si asa v rugam : indata ce va sosi acolo boerul dom-niei mele Petru Man sA.-1" datd un om bun sa-1 petreacapang, la Orade. Si daca sintett prietenif nostri, altfeliti sinu faceV.

Monogram; pecete micd, ovald, cu legenda cot la No. 304: adresa :pirgarilor din Brafov. Arh. No. 331; Mil. No. 11.

1431-1433. Petra Mau este prob. identic cu Petrus ManusVellachus, habitator Ihuihave (Suczaviae)", despre care se vorbesteintr'o acordare de represalii genovez5 contra Moldovel la 1452. Iorga,Acte si Fragmente III, p. 27-29. Era, pela 1449-51, supus al dom-nului moldovenesc Bogdan II, si fácea, Intro altele, negot cu piper InCetatea Alta. El fusese, se pare, intro 1431-1433 In slujba lal Ale-xandru-Aldea.

Dela Alexandru se mai p5streaz5, in arhiva Brasovului inci .doua. documente: 1. No. 300, o missivA prin care Jon Alexandravoevod si domn, fiul lui Mircea voevod" (iws onfam-ign. ROHIOA4 H POCHO-

AHHIs, Auips4 eoatoAS) instiinteaz1 pe tog Brasovenii" c5, trimite la eiin solie pe sluga sa Dienis. Monogram ; pecete ovall.ca la No. 299perdut5.. Doc. e rupt in dreapta. 2. No. 309, din care s'a pUtrat toc-mai jumnate. Aceasta pare a fi fost o poruncl atilt satul Borusani(nsuirr rOCEIOACTRO (IM AO RAC SopSwa[Fre]), s fac5. niste slujbe jupInulalVolco (acSnagi soru:S), pentrue ii slot veche mosie (nommE siS CTf

Capa U7,1H1-1J), s5.-1 asculte cinsteascA ([nocAS]ware H nokuiTert).Monogr. obicin.uit; titlul: 1W fIMICCIIIIA(11. flOf COM H l'OCHOAHH91, EMICIH] 3 Mt All

otrrroomufHeHoH. Voico e prob. identic cu. Voico, primal boor din doc.lui Mihail I, dela 22 Iunie 1418 (Mil'etié, Daco-Rominil, p. 331). Ele mare vornic al liii Vlad Dracul in 1432 si 1437. Doc. trebue sh-1fi famas la Brasov In limpul pribegiel. Se mal cunosc dela Ale-xandra : un act de donatie cAtre m5afastirea Zographos din 9 Fevr.1433 (Iorga, Studil i documente II, p. §i cele dour), scrisoricAtrà Brasoveni, publicate de D-1 D. Sturdza In Documente istoriceromine aflate la Wiesbaden, p. 9-10.

i s5.-1

LxvII)

elm

Page 127: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

32

Dela voevodul rumlnesc, dela domnul fill al lufMircea, dela Alde voevodul, nadarspanuluI ') i JulRazgon IstvAn, spanuluf de Tamisvar, 2) multa inchina-ciune domniilor voastre. De multe orl v'am trimes elivorba ea Tureil vin cu adevarat impotriva Arclealuluf "),

s tiY ca cu adevarat art venit; si de multe off tr-am trimes vorba sa pornestl oastea, i impreuna cu eape imparatul Cealapia. i isa stif ca sint WI' 74,000, dars tii ca nu sint volnicI de isprava ; totd sInt baetiliner)", toti sint copil i mueri; n'are cine sa pue minape arme; nici jumatate nu Sint voinici buni. Stif dom-nia ta cum m'am dus la Murat imparatul si cum m'amjurat Cu el i cum am vorbit cu el; toate le-am dat destire, cu groaza 4), domniel voastre; am facut ce amMout i m'am dus la el; toate astea CU groaza 4) le-amfacut, cacl luat tam si-aU inceput sa se agate (Jecapul met, si-am dat copil boerestf acolo. *3. s'o stiedomnia voastra Turcif risipit toata tam, dupa cese jurasera cu credinta cu blestem i primisera cre-dinta. Si sa, titT domnia voastra ca a inceput sa vieoastea asupra Ardealului5), i C voili fiea; far de nu voit veni eli cu ea, wrili trimete peAlbul, [o spun] pe Dumnezeul meu i pe credintamea ; cind va sosi oastea voastra, ell ma void da cuoastea mea indata la o parte si-f voin parasi. De multe

1) Orig. riamrhumauS, ung. nádorispán =. comes palatinus. Eracelebrul Nicolaus de Gara, mort la 1434. Fessler II, p. 380, 396.

2) Orig. TrismeuitiapcKont6 wrk4l8; din ung. Temesvár, Timisoara.Stefan Rozgonyi luase parte la expeditia lul Sigismund contra liiiRadul Praznaglava din 1427. N. Iorga, Convorbiri Literare XXXI V,p. 427.

3) Orig. eirismnis, ung. Erdély.4) Orig. pare a avea 8 rr40, S cnpax8, acest din urml, corectat din

cr4;(6, prob. 6 crmS, desi constructia cu FL% == BIL) a acestul cuvInte neobicinuit'a ; se zice cis urmonth..

5) Orig. Hirkw.

XXVIII.

mf-au

mf-au

i et eu

si

($

Page 128: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

8

inselat Turcil pe mine; acum vreat sa le faceu tot asa, ca sa nu ramie niel saminta de eL Ceea

co am jurat eli domnulul cralulul si domniilor voastrece1or1a1t1 nemisi sä ma bath, juramintul acela i ore-dinta aceea, de voiti face altfel si de voila uita pinea sisarea cralului si de voiii avea vre-un gind rAü asupravoastra i asupra celorlaltl boeri i asupra tarii voastre ;mA jur pe ocina mea i pe credinta mea i pe capul met 2),ea altfel nu voill face, decit asa cum v'am suds in carte.Si asa Ii graesc: de MI sa trimetl cit mai lute peimparatul Cealapia eu oastea lul, trimete-1, cdel voit face

singur singurel, sa. treaca, jurnatate din oaste laCealapia. El ar voi sa faca asa ea sa.-1 dea pe Cealapia,daca va veni, pe mina domnului Rumeliel si a dom-nului Hamza Si deaceea aü zabovit. Dela Moldova ailcerut ajutor 3), dar pana acum, ce doresc eil domnuluicralulul, tot asa i domnul Moldovel. Stitt ca i Cealapiaare oaste mare, si cA jumatate va veni cu el ; dar sa-sitrimeata Cealapia in graba un om al satt; trebue sa negrabim ; '11 voiti Inv* eü, indata ce va sosi eu oastea.Stitt' ea va ajuta Dumnezet crestinilor pana ce va sosiGealapia. Aceasta carte este scrisa in Buzati4). Si Dam-nezeil sa-ti inmultasca anil Si zilele.

Fara' data Ord pecete ; adresa : cdtrci Razgon Iftvan, mantaTdmiparuhd. Scrierea este: cursiva sirbeased din sec. 14-15, foarte ne-regulatd i gra de cetit.Arh. No. 512.

1432.Scrisoarea aceasta este foarte importantk; ea aruna oneasteptatA, asupra evenimentelor din an. 1432, cind domnea

in tara rumineasa. Alexandru-Aldea lui Mircea voc15," (wAzKOmom gAaunora rocnompa, AHHIVIs'IHH4 ChlHd, W,v dit'hd,f HOEKOM), care in pri-milvara acestui an se pregkea, irapreana cu Alexandru cel Bun alMoldovel, sá resping6, invaziunea turceascA, ce avea sä se reverse a-supra tkii in var'a i sl se Intind i asupra Transilvaniel. Ale-

3) Orig. HAEMEHHTFArk ASAfm, oamenilor de neam bun, nobililor.2) Orig. TdKO MH 1,114HHE H REpf H st mai este sters de diac.

E vorba mai curind de Turcil ce se aflail prin Moldova sio prAdati, decit de donmul Moldovel.

4) Orig. S Eo3nr.

67332 3

orlsi

et,

2

1uminknfiul

[-Amu;

3)

mad

Page 129: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

34

xandru-Aldea se dusese in Moldova de jos si luase Intelegere euvoevodul acestel MO, care avea, cum se vede din scrisoare, aceleasisentiments de prietenie pentru regele Ungariel ca i dinsul ; ea edata din Buzau, la Intoarcerea sa.

Aldea I1 Meuse In 1431 pace eu Turcil si deduse ostateci liiiMurad (Koanx K tattparS 51 uNS u Cf MIL HHM% KM X H AdA C9M SC414/11CKSMRS T4410), dupe ce Turcil dela Dunere Ii pustiisere tam.

El e silit totusl se mearge. cu. Turcil luiMurad In Transilvaniasi se, prade impreune eu acestia tara Birsel, fere 170e, se pare, cad Inscrisoarea sa cetre comitele palatin al Ungariel si catre RozgonyiStefan, care pe atunci era comite de Timisoara (1i gesim in aceaste,ealitate !titre anil 1431 si 1438; yen scrierea eitate a luI POr Antal siSchönherr Gyula, p. 567 silurm., si doc. din 1431 reprodus in facsi-mile transcriere ; Gelcich, Diplomatarium relationum reipublicaeragusinae cum regno Hungariae, Budapest 1887, p. 419 : RazgognStephanus. magnus comes Temesvari), el se ofere, spre a se rezbunape Turci, se,-1 tredeze (.m e CROHM IMICKOMI Ha crpauti TaKOH WA,CTSHHTH).Planul lui era se i se trimeate din Ungaria, ca colaborator al acesteItritderi, eunoscutul pe'atuncl pretendent la tronul lul Murad, David Ce-lebi, CealapiaCealapie, cum if zice dinsul, Zelapia, Zellapia, Chalapia,Chalopya din doe. latinesti co ntimporane. Acesta era un fill al lulMurad Orbul [fratele lul Marad II], care se refugiase In Ungariapriphsindu-se pe Huge Sigigmund capetase niste dornenil prin Banat,unde treia pe la 1432. Aldea spera se poate Indupleca o partedin armata neregulate a WI Murad se face o defectiune In. favorullul Cealapia.

Planul n'a izbutit. Pe Cealapia II gesim reteeind, cu pa-tm ani mal tirzitt, la 1436, tot ea pretendent si inceretud senavaleasce in provinciile lul Murad II cu ajutor cerut dela Ra-gusanI. Se alla prin Dalmatia de nord sa prin Banat, eind RagusaII refusa ajutorul. Cererl de aceeasi nature grit refusate si la 1441.El moare in Ungaria Inainte de 1153. N. Torga, Notes et Extraitspour servir a l'histoire des croisades au XV siecle, vol. Di, p.336-337 si 384, in special nota 2 dela P. 337.

Albul se constate si de aci, c& si din scrisorile lui Vlad Dra-cut, ca boor credincios al lui Aldea locotenent al lui.Din alteizvoare se stie ce nu beglerbegul Rumeliel (pe atunci bassa Sarzi-beg) ci al Anatoliei a recut incursiunea in tara Birsel. Iorga, Studilsi doe. III, p. X. Acesta era Insusi Haniza (piwtsaa), care la Dech.1431 e numit Hamza beg, voevod de Anatolia [frate cuBaiazet pasa].Iorga, Notes et Extraits IJ, p. 303.tnchinarea lul Alexandru-Aldea&titre Torch la 1431 i participarea l 1 expeditia din 1432 sintconfirmate de o serisoare latine, din 3 bulls 1437: dominus Vlachorura,prout alias corone vestre detexinaus, ft.it ad Portam dicti dominiOroarat Teucer et se suo subiecit dominio, ae cum gentibus suis ferturfuisse cum dieto Teucrorum exercitu. G-elcich, Diplomatarium, p. 374.

j

si

Page 130: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

35

6. Vlad I Dracul.(1431-1433 in 1upt5, Alexandru-Aldea. 1433-1446 singur)1).

XXIX.I o Vla d, voevocl i domn. Serie domnia mea multa

sal:Mate tuturor pirgarilor din Brasov. Sti Vi. bine voiInii ca domnul chesarul 2) m'a insarcinat pe minesa pazesc aceasta margine 3), si färä voea mea sa nuaveti pace cu taxa runalneasca. Iar domnia mea v'amslobozit, dupa voea voastra, ca sa va hraniti i sa avetipace printre oameni 4), 'far cit pentru muntivoi nu sInteti. datpri nimaruI sa-I paziti. Dar voi nu-mivreti binele nici mie nici slugilor mele, care II varsasingele lor In fiece zi pentru voi top. i pentruca acTauzit, ca domnia mea ma duc 1a stapinul met la che-sarul, a4T poruncit oamenilor vostri rai sä goneasca peslugile domniel mele, si luat caif si tot ce aü gasitla dInsii. Deci sa nu va part rn, daca domnia mea nuvoiü lasa pe slugile mele in paguba i clacrt pentruuna voia lua indoit si intreit 5) dela vol. Si ce va spunesluga domniel mele Voloder, sa credeti; sint cuvintelemele. Si Dumnezeti sa va dea sanatate.

lo Vlad voevod, din mila lul Dumnezett domn.Fdrd Zoe i datd, fdrd pecete ; adresa : pirgarilor din Bram:.

Ark. No. 168 ; Mu. No, 34.1430-1431. Scrisoarea pare a ft din Dechemvrie 1430 sail

Ianuarie 1131, inainte de plecarea ltd Vlad Dracul la Nürnberg. Acise afla prin Fevruarie 1431.

1) DI. Gr. Tocilescu (Manual, p.171), Dl. D. Onciul (in eursulDI.N. Iorga (Studil si doe. III, p. XIII)II dad aeestl anl; se

pare Ins5, c5, tronul 1-a oeupat intilasdata, prin Ianuarie 1432, caci ac-tele dela 1431 sint date toate din Transilvania. Alexandru-Aldeaapucase sa la tronul Inaintea lut Vlad i dupa 30 Ian. 1131, cinddomnea Inca Dan II.

2) Orig. map: asa e numit imparatul german, der Kaiser, Indoe. noastre vechi; ad" e numit sultanul turcesc.

3) Orig. Clis.SH 1S041114X plaiurile de ling& trecatorile Frahovel,Teleajenulul sad Branului.

4) Orig. M HMaTE M110 111,0 (CT no cpicki 110i; cele 5 cuvinte delasfirsit lipsese din ed. luI Miletie.

Orig. AR01111X H 110MHOr0.

cu

i plalurI,

le-at

sad) i

5)

Page 131: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

I o Vla d, voevocl i domn. Serie domnia mea multAsanatate i Inchinaciune tuturor pirgarilor din Brasov.Si VA da de stire domnia mea ca Sibieni aü lApadatducatii cei vechi; deci i voi mai mult sa nu umblaticu el, caci dacA voiU afla pe cineva ca umbla cu du-cap' vechl, rad II voiil face. Si pace cu Ruminii sa, nufaceti; Tar de yeti face, sa stiti ca va void rasturna pa-cea. i apol vA rog : am niste cara rolo, pe care amzis sä mi le faca dati-le zor pentru ele i osteniti-va,pentru mine i mi le aduceti pana 1a Cohalm'), Tar Co-halmenii le vor aduce pana la mine. Cheltueala o vaplati Anton camarasul. i Dumezeti sa, va dea sanatate.

Monogram; pecete micd, rotuncld, stricatd; adresa : pirgarilor dinBrafov.Arh. .No. 169 ; Mil, No. 35.

1431.Scrisoarea este dat 6. prob. din Sighisoara, in ultimeleluni ale anului 1431, inainte de scoborirea ml Vlad Dracul in tararumineascA la 1432. La 20 Ian. 1432 el se alla in Tirgoviste; pe la 8Fevruarie 1431 era la Nurnberg, insotit de un marescalcus", poatede vornicul Voico de mal ttrzid, i dAdea de acolo o diplom'a mino-ritilor din tara sa. Hurmuzaki I, 2, p. 574. Cf. Iorga, Studii i doe.III, p. xxxv. Anton cAnaM.asul, dela care ne-a râmas o foarte into-resantA scrisoare (arh. No. 648 = oxovni) este jupinul Antonie, pecare Alexandru-Aldea, rivalul lul Vlad Dracut, ii roaga, prin seri-soarea de sub No. arh. 310 (=xxiv) sb. se intoarc6la

Io Vla d, voevod s,i domn. Serie domnia mea multasAnatate i InchinAciune judetului din Brasov i tuturorpirgarilor Brasoveni. SA stiti CA aü venit oameni dintara rumineasca spus ca Aldea a murit, saüdaca n'a murit Inca, a sosit räü i are sa moara. Deaceea va rog ca pe fratil mei si ca pe niste buni prie-teni, dati-mi i vol ajutor i yenii cu mine ; am sa Ira

') Mil. KOMAHM ; Orig. KOKO Wis.

dinsul.

86

si

Page 132: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

n.2 I-

las la margine in munte, Tar eti am sa merg u gloatamea Tmpotriva lor. De mi se va intimpla vre-o nevoe,

voitt intoarce spre voi, Tar de-mI va ajuta Dumne-zet, precum am nadejde, cad: n'are eine stea ina-inte, o sa ven41 pe de-a gata. Si SaghisoreniI merg cuMine ').

Monogram; pecete iniciZ, ca la No. 169, cu legendo, qtearsa ; adresa :pirgarilor din Brapv. Arh. No. 170; Mu. No. 36.

1431-1432.Po ate din ultimele 1uu 'ale an. 1431, cind Vlad p e-trecea in Ardeal, pe la Sighisoara ; Aldea-Alexandru fusese, se vede,la Turol si se intorsese rü bolnav; in -0,ra esise zvonul c e pemoarte.

XXXII.

I o an V1 a d, voevod i domn. Serie ,domnia meabunilor mei prietenT, judeu1u i pirgarilor din Brasov,multa sanatate inchinaciune. i sa va fie de stire,ca a venit la mine sluga mea Vlad spune ca-1impiedicatI i nu-1 lasatA sa-nrI faca slujba cu care 1-aminsarcinat, ca ori unde ar afla MoldovenT, sa-I apuce sisa-I jupueasca i sa le ia tot ce vor purta cu sine. Cael"§titi bine cum am trimes o sluga a mea in Moldova,Tar MoldovenlI prins legat dat pemina lul Aldea si a luI Albul, Tar marfa ce am avut tnMoldova, toath, luat-o. Acura, vrind sa rascumparpe sluga mea dela Aldea si dela Albul, eT iml cer pesteo mie de florini de aur pentru el. Deaceea am lasatpe sluga mea Vlaci sa prinda pe MoldovenI i sa le Iace vor purta cu sine. DecI va rog, lasatI in pace pesluga mea, sa-mI faca slujba cu care 1-am insarcinat.Tar de nu-1 yeti lasa in pace, atunci bine sa stip ca-mIpare foarte ritü de vol, dar socotesc ca, i voua are sava part rau. Si cele ce le-a luat sluga mea Vlad dela

1) Orig. H 11.1x.rH11141-kHE HAAT C MINE ; Mil. gres. H H1,AT H Alloplou

HAx-r C MEHL

raasa-mi

sisi-mi

1-at i 1-ailsi 1-at

Page 133: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

88

Sacalu Andre 1), din acelea nitnic sa nu gustati, ciunde 16-a läsat sluga mea Vlad, acolo sä ramIna, panace ma void Intilni cu VOL tfl aceasta altfel sa nu fie, cidupa porunca domniel mele.

Monogram ; peeete inicd, ilisibild ; adresa : bunilor mei prieteni,judepclui i pirgarilor din Brafov. Arh. No. 177 ; Mil. No. 40.

1431 1432. Aldea si boerul sld Alb tl apar in aceasta serisoareImpreunk ca dusnianl al lul Vlad Dracul i In Intelegere en Moldo-venii. Ea, este scrisk prin urmare inainto de impkcarea lui Albul cuVlad (intre 1433-37) i inainte de moartes, lui Alexandra cel Bunal Moldovel. deal In 1431-32. VrAjmksia cu Moldova no sileste numaldecil sk. fixkm aceastl datk. Moartealui Alexandra eel Bun s'a in-timplat sad in vara anulul 1432 (Iorga, Chilia §i Cetatea Albk, p. 91),sad la 1 Ianuarie 1433, dack admitem in data cronicei dela Bistritarsu,me in lac de ssitmg ; sigur e c la 4 Iunie 1433 el na mal era inviatk (Uljanickij, Materialy, p. 34-35). tim din mai multe izvoareca,, In adevkr, Alexandra eel Bun, spre sfirsitul domniel sale, voeas5.-§1 supunk o parte din tara rumtneasc i s razbune astfel inva-siunea lid Dan, care la 1429 II atacase teritoriul Chiliei, atit de rivnitpe atunel de Ungari. Cf. &supra acestor evenimente expunerea foarteamknuntita §i documentatk a D-lui N. Iorga in Studil istorice asupraChiliei si CctltiI Albe, Bucure§ti 1899, pp. 86-90, §1 scrisoarea hitLadislaus Apar din 2 In] ie 1431, prin care se relateaza. c oameni sosiIdin Vrancea spun cumck damnul Moldovel a adunat marl ostl, pecare ar avea de end sk, le indrepte Impotriva tkril rumIne§tI sad a.Ardealului : versus Transalpinas" sail versus nostros" (copie la Acad.Rom.). Se poate c.b. in urma acestui rItzboid din 1431 a pierit Dan II§i. s'a instalat In tron .Alexandru, care sub numele de To Aide" (Ioan-nes Albi" in resuraatul lul Rykaczewski) prestase, cu un an mainainte, jurftmint de credintk regelui polon. Cf. Iorga, I. c., p. XIIIXIV.

XXXIII.

Io Vla d, voevod i domn. Scrie domnia meamulta sangate pirgarilor brwvenl i va dati In §tire :de ce a vorbit cu mine, vol nu v ineY, ci ducetiarama 1u Aiclea Si lu Albul. De aceea, boerul mei). §i

1) Un Skcuid ; name obicinuit prin sec. 15-16 (Zakalos Andreasla 1509 ; Rechnungen. I, p. 508; cf. ibid., p. 440, 511, 518; mai multiZakalusch in Turche§ pe la 1526; Quellen I, p. 681).

Page 134: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

39

omul vostru Petru au fost amindoi la spanul ; el vavor spune cum a zis spanul, ea arama are sa Meargala camara chesarului ), cum e porunca domnulul nos-tru a chesarulul. Deci, trimet acolo pe slugile domnielmele Iona§ 2) si Stanislav si Nanes ; la cine vor gasiarama, sa-I pue soroc s'o du ca la haraghie 3), i ce VA,fi cu dreptate sa i se plateasca ; far eine nu va ducearama la camara chesarulul, intr'alta parte sa nu fievolnic a o duce, ci sa ramie zalogita, ca s'o la chesa-rut Tar dacd o va scoate pe ascuns, capul s si-1 plarza.Si orl cIT oamera din Moldova s'ar afla intre voi, pethci unul din el sa nu-I lasatl sa lasa din minile voas-tre, cad Ii opreste dommil chesarul, i panul ca po-runca sa, pana ce vor sosi solii nostri din Moldova.Altfel sa, nu fie. Si Dumnezeu sa va dea sanatate.

Monogram ; pecete mica, ihsibii.1 ; adresa : pfrgarilor din Brapv.Arh. No. 152.

1431-1432, mai probabil 1431. (Jomp.No.X.rVIII si xxxii. Spa-nn]." este comitele Racuilor. Despre inisiunea solilor lul Vlad inMoldova nu stim nimic. Poate eft el vroea s. la informatil asupraintentiilor lui Alexandru cel Bun, al arul vornic se apropiase, prinTunis, 1431, cu numeroase trupe de tara rumineasea i pe la 2 Lille seafla la Patna. forgo,. Studil doc. III, p. xur.

XXXIV.

Io Vla d, voevod si dornn. Serie domaia mea multasanatate i inchinaciune tuturor pirgarilor din Brasov,marl si midi. Si va veni acolo printre vol sluga domniefmele Iona§ Viahul. Deol, orice are sa va spuna, sa-1 credeti,pentruca sint cuvintele adevarate ale domniel mele. SiDumnezeil sa va dea sanatate.

Monogram ; fara pecete; adresa pirgarilor din Brapv.Arh. No.146 ; MiL No. 76.

') Orig. $ eamapx KECIIPEHA e vorba de amara lul Sigismund,uncle se lAteail bani i pentru lara iumineaseft; germ, Kammer,Miinz-Kammer.

2) Cf. No. xxxlv, xxXv i xLI.3) Orig. S xdpariix; v. nota dela No. xi (=aril. No. 780).

;

si

Page 135: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

40

1431-1433. Scrisoarea e din acelas limp cu No. 168, 169, 170,184 i 188 ; toate par a fi scrise de aceeasl mina, impreuna cu No. 163.Mil, a atribuit-o din gresalA lui Vlad Tepes, ca si pe cea de sub No.arh. 147 (nu 174), prin care Vlad cere Brasovenilor si. Ingadue femeillui Bolco si. ridice sculele lul, ca si. i le duck se vede, in all& parte.No. 147 este scris de altA, mIni.. Asupra lul Ionas Vlahul vezi No.XLI, nota.

Io a n Viaci, voevod si donin. Serie domnia meaprea cinstitilor boeri si pirgari din Brasov, marl si mini.Si asa Ira porunceste domnia mea : sa nu lasäti pe niciun om sa treaca peste plaifl in tara rumineasca, aid cu

nici cu solie, nici cu a1ta treaba. Iar nine ar vreasa treacã, acela sa intrebe mai IntIiü pe Ioanas Viteazull).Si pe cine-1 va slobozi loanas, acela sa fie volnica merge. Si pe orice om ar vrea sa-1 prinda Ioanas2),care ar fi umblat cu. rail impotriva noastra, pe acelasa fie volnic a-1 prinde, cu puterea domniei mele si cuajutorul vostru. Altfel sanu fie, ci dupg. porunca domnieimele. Si foarte va muttamesc, ca unor bunt prietenice-mi sinteti, ca aT fagaduit inaintea mea sa-i intoarcetieasa lui Hanaj, mesteru1 de arcuri3) ; dupa ce am plecatinsa et-1k), luat-o larasi indargt. 1mi pare foarte rätica de ce v'ati legat inaintea mea, de aceeanu Ira tineti.

Monogram ; peeete mijlocie, rotundd, ilisibila ; adresa : pirgarilor dinBrafov, bunilor mei prieteni. Arh. No. 180 ; Mu. _A 0. 43.

1431-1433. AceastA interesantl scrisoare pare a fi trimisA deVlad Dracul din Sighisoara dup5. intoarcerea sa dela Nurnberg.Hat* era furnisorul lu1 de arcurl 1Medf16 din AXich arc]. Poate fiInsá si din 1432-33, din timpul IncercArilor sale de a aluuga peAlesandru-Aldea. A-1 fixa o datb, preciza e cu neputinca; ceen ceeste sigur, e ci. e data Inainte de stabilirea sa definitivA in tronul

rumInestI, 1433.

1) Orig. Ad MITA IMIHk1116 RHTE34.

2) Orig. 1W4HW1a, Cu H deasupra siruluI.3) Orig. KairkaiS dmKapio.

E vorba de plecarea lui la Niirnberg.

mead,

1-ati

tiri1

XXXI/.

Page 136: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

41

loan VI ad, voevod i domn. Facutu-si-a domniamea mild' de Brasovenl si le-a ingaduit domnia mea,sá fie volnici a tirgui cu ducatii eels vechi ') in tara un-gureasea si in tara rumineasca, fara nicl o zabava, .sisä n'alba voe sa-i impieclice nici un om ce este slugadomniei mele; numai in Birsa, care se tine de Brasov,sa n'alba voe nimenea a firgui cu banii cel vechi, nicia cumpara, nici a vinde. Si Brasovenii sa nu trimeatdarama in tara rumineasca.

Monogram ; fdrd pecete i Pipet adresd.Arh. No. 191.

1431-1433. Prin tara agureasea" nu se poate 1nte1ege acidecit tara Fagkrasulul", al citrei domn feudatar era Vlad Dracul.Oprirea de a duce aramk in taxa rumineasck aratt c aci era stapinAldea.

lo an Vla d, voevod Si domn. Serie domnia meabunilor mei prieteni, pirgarilor din Brasov, multd

inchinaciune. Si sa va fie in stire ca a trimesdomnia mea acolo la vol pe sluga domniei mele Sin;

ce are sa va spue, sa-1 credeti, caci sint cuvintelemele adevarate. Si Dumnezen sa vä bucure.

.211onogram ; pecete micti, culegendd latind, deteriorata; adresa: bu-nilor mel prietenI, ptrgarilor din Brasov. Arh. No. 183.

1431-1433.Serisoirea seamAnk foarte mult eu Arh. No. 191si pare a fi din acelas an; ea este, de bunk samk din prima Pima"-tate a sec. 15 si nu poate fi atribuitk decit lu1 Vlad Draeul.

Joan Vlad, voevod i domn. Serie domnia meabunilor mei prieteni, judetului sipirgarilor din Brasov,multd sandtate i Inchindciune. Stiti bine ce fel de prie-

Vezi Arh. No. 169.

=XXI.

sa-natate i

')

XXXVII.

XXXVIII.

Page 137: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

42

tenf imf grit Moldovenii. Deaceea am fost lasat eü pe slu-gile mele sa umble pe-acolo prin taxa domnulul mega chesaruluf, ea orf unde vor gasi Moldoveni, sa-fprinza i sä le Ia tot ce vor purta eu sine, far pe elsag' aduca la mine. Am inteles insa ea vol alungati peslugile mele nu-I 1äsaI sa puna mina pe ace): oa-meni neeredinciosi si domnului meg chesarului i rube.Deci, sa stitl ca-mI pare foarte rag de vol pentru acestlucru dar bagati de sarna sa nu va para rag si voua.Si Dumnezet sa va bucure.

Monogram ; pecete cu legendd latind, stric«td ; adresa : blotilormel prietent, judeplut i pirgarilor din Brciov. Arh. No. 181.

1-131 1433.

XXXIX.

loan Vlad, voevod si domn. Serie domnia meabunilor mei prieteni, pirgarilor din Brasov : stig bineca Aide s'a dus la Turd, nu doar pentru binele vostru,ci pentru rani vostru, ci sa aduca oaste turceasca sitIra prade, cum v'a pradat si mai nainte. Decf va rog,ca pe niste frail aT mei, gat4i-mi o suta de pusti, cutoate cele de trebuinta, i arcurl cu saget1 si seuturi,cit puteti mai multe, i dati-mi i oamenl ') in ajutor,citi putetI, cad: vreat sa merg, daca-mI va ajuta Dum-nezeit, sa-1 alung din tara, ca sa petreeeti i vol inpace si sa se oclihneascit si ceilaltT crestini. i ce va vaspune sluga domniel mele Cirstea, sa-1 credeti, cacfsint vorbele mele adevarate. Si Dumnezeg sa va pa-zascit.

Monogram; pecete mica, rottmla, stricata ; adresa : bunilor meiprieteni, pirgarilor din Brapv. Arh. No. 164 ; Mil. No. 30.

Scrisoarea pare a fi din ultimele lunl ale an. 1432 sail din1433, in tot casul dup k. expeditia turceasci, in .Ardeal. Comp, seri-soarea lul Alexandru.-Aldea atre Bra5oveni, prin care acesta cautase desvinovateasch de mergerea lin la Turd. (No. arh.

I) Orig. H ,110,0 AtH wui, ; Mu. gre. n.i ro,1 d MM. COIM AMITE.MHTe

si

00

302=XXII).

Page 138: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

43

XL.

1 o Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea prie-tenilor mei, pirgarilor din Brasov, multa. sanatate. Si varog sa ma pricepeti, cum mi-am lasat efi copilaiI safie omoriti, pentru pacea crestinilor, al doilea,ca sa, fim, si tara mea, al stapInului mat al cralu-lui ; i m'am lipit de voi, ea sa, alba saracil mei binedela vol., i sa se hräneasca slobozi, i al vostri i alnostri, si acolo $i aid. Acutn 'insa vad ca saracii meiMI pot sa se hraneasel slobozi din pricina parcalabi-lor dela cetate, care ii prada jupuesc fara lege.Spuneti-mi : din ce vina se prapadese saracil mei ? Nustilt eta vrednic sa fac dreptate saracilor mei ? Va rogdar ca pe niste prieteni, spuneti parcalabilor, daca sintprietenii mei, sa.-I povatueasca Dumnezefi sa nu ma des-parta de stapinul meli cralul i de sfinta coroana, CACIasta n'ar fi dorinta mea, ci sa, alba saracii mei miladela el, $i sä se dea indarat fiecaruia ce i s'a luat ;

sa alba sdracil mei dreptate dela el', I cacl nu-i voifilasa sa piara cu rusine. i v'atn mai facut rugaciunesa lasati sa umble oamenil cu ceara. i ce va va spuneLenart, sa-1 credeti. Si Dumnezefi sa Ira bucure.

Monogram; pecete micd,`ovald, lungdreatcl, culegenda : uv[au RA4,1,1

ROIROM [H rOCHOAHHId adresa: prietenilor mel, pirgarilor din Brays..Arh. No. 171; Mit No. 37.

Scrisoarea pare a 11 din scurta sthpinire a lul Vlad Dracul la1432, saü din primil ani al domnieT sale statornice. Lenart, omul luide incredere, este aceeasi persoan& cu Leonardus din doe. dela 1431al lul Dan IL in lista dignitarilor municipall al BrasovuluI, alck-tuill de archivarul F. Stenner, Leonardus figureaz5, ca notarius"la 1431. Cf. Sbornik XVIXVII, p. 501: magister Leonardus, illiustemporis notarius Brassoviensis.

XLI.

loan V la cl, voevod i domn. Serie domnia meabunilor i credinciosilor mei prieteni i domnilor mei,

Intn,il

f

di

Page 139: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

44

pirgarilor Brasoveni, marl si mici, inchinaciunela pamint, ca unor domni ai mei. Si sa invreclni-ceascA. Dumnezeil pre aceasta scrisoare a mea sa vagaseasca sánatosl i vesell. i aceasta va dat de stire:mi-a venit un om dela domnul meti chesarul, in ziva de6 Octomvrie Miercuri 1), in ziva mare, si mi-a adus veste

mie i voila imprennä, vestea pe care Viteazullams 2) are sa .vi-o spue. Stiti bine, fratilor mei, cumm'ati ajutat totdeauna cu ce ati putut, i pe mine i peslugile mele ; si cer i va rog i acum ca pe niste domniai mel; lata am trimes printre vol pe sluga mea cre-dincioasa pe Viteazul Ianas, si cite Ira va spune el, sagcredeti, cacl acestea sint cuvintele mele aclevArate, caSi cum auzi chiar din gura mea. Scris in Mer-ghindeal3), Octomvrie in 7.

Monogram; pecete mica cic legendd latind ; adresa: preapirgari al Bras,ovului.Arh. No. 189.

Scrisoarea e incontestabil din 7 Oct. 1434. Desi se instalase indomnie la 1433, Vlad Dracul e snit in anul urmAtor s5, fug5. in Ar-deal ; Turcii intraser5 perla jumatatea lui Maiii 1431 in tara rumi-neasea. Iorga, Studii i doc. III, p. XV. El se refugiaza In Merghin-deal, la Greb (Gera)) Petrus, un frate sat.' o ruda a lui Nicolae Grebde Vingart eel de la 1438 (Hurmuzaki I, 2, p. 613)'; cf. No. aria. 167.Cu ajutorul Ungurilor si al lui Ian'as Viteazul el 41 reocup 5. tronul,alungind pe Tura din tark pe la sfirsitul lui 1434 sail in 1435.

dine era acest Ianas Viteazul, care pe la 1431-1431 e In legâ-turi asa de strinse cu voevodul minimise ? Se pare eb. e insusi Hu-nyady Janos, pe atunci un simplu militar nobil, un miles de profe-siune, un viteaz, cum se zicesti militarii &Mari In Ungaria i inutriIe romine (ung. vitéz =slay. HHTAak Krieger, Ritter"). Cf. Szarvas

et Simonyi, Lexicon linguae hungaricae aevi antiquioris, s. v. vite'zsoldat, Kriegsmann" i vitéz adj.=.sold'atese, voinicesc. in

doc. moldovenesti din sec. 14 i dela inceputul sec. 15 se citeazA,printre boeri, mai multi viteji de acestia: la 1395 fldli ApIrdW6 51.1TiA3k,

') Miercuri 6 Oct. cade in anul 1434.2) Orig. PITIals

3) Orig. S mEprinwkAS; Mergendal, Margendal, Margonda, lat.Margandinuw, sat spre nordvest de inca mare (Gr. Schenk, linga FA-g5ras).

OnA

bunA, i

le-41

lot

filW6W11.

cinstili-

Page 140: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

n. rp03"li RHTA31.7 II. AUIXJAk HRAIIHUA glirat3h, n. FOAttalk socrk RHT1131.; la1404 114H% AFIS1116 gliTtaah j acolas1 la 1421 Hgashillth, fr opitetul gliTA3h(Hurmuzaki I, 2, P. 817, 826, 833). Cf. Johannes dictus Olah filiuscondam Woyk de Hunyad, aule nostre miles (Hurm. I, 2, p. 597) ;Petrus filius Petri dicti Ni-gthez de Bizere", un nobil roman dinUngaria, la 1447 (Hurm. I, 2, p. 733), si multi altil.

Hunyady era Inca, nobil proaspat la 1431 ; tathi. sail Voicul, fiul luiSerban sal Serb, si el un miles aule", capatase abla la 18 Oct. 1409 no-bleta maghiara i cetatea Hunyad ; daca nu el, tatal lui a fost de sigurun simplu cnez romin sad un boor din tara rumineasca, daca e adeva-rata traditia inregistratä de contimporanl cä flunyady 41 tr&-gea neamul din Transalpina". Atentia regelui si a tarii se indreapt&asupra lui mai ales la 1437, end, se distinge printr'o extra or-dinar& bravura in lupta data, de Pongrácz Turcilor la Sernendiia(prin Iulie); norocul armelor unguresti a fost hotarit atunci de Hu-nyady cu detasamentul sal de Transilvhneni. Doi ani dupa aceea, la1439, el e numit ban de Severin i deaci Incepe strälucita sa carielmilitara si politica. In documentele an. 1439 regele Ii numeste Io-hannes de Hunyad, Tohannes Olah de Hunyad, filius Olah de Hu-nyad (Hurmuzaki 1, 2, p. 648 si urm.). Fessler, Geschichte von Ungarn,ed. 2, vol. II, p. 403 ; Huber, Geschichte Oesterreichs III, p. 83-84, i enunele rectificari norta, d. p. asupra numirei lui Hunyady de ban al Se,verinului in Mail 1439, Schönherr Gyula, op. c p. 620-622, uncle Insfirsit originea romineasca a lui Hunyady e admisa rara discutie.No. arh. 146 confirm& presupuuerea noastrá. Ianas Viteazul e numit acide Vlad Ionds Vlahul" =Johannes Olah al documentelor latine, nu-mele sub care era cunoscut Hunyady pe atunci in Ungaria. Profit deocasia aceasta spre a rectifica gresala ce am facut-o in Vlad Tepes,Bricuresti 1896, p. 40, atribuind documentele in care se vorbeste deViteazul lama's lui Vlad Tepes.

XLIT.

To Vla d, voevod si domn a intregii Ungrovlahii.Serie domnia mea prietenilor mei, pIrgarilor din Brasov :pentru cei 100 florini, ce sintep datori jupinului Saran-dino, v'a scris si domnul cralul sa pTatiti. Deci vascrie i domnia mea, platiti mai 'lute, Iar daca nu-Iyeti plati, sa stig ca nu-1 yob)." lasa in paguba, ci yob:Ilua dela oamenfi vostri. Altfel sa nu fie, ci dupa po-runca domniel mele. Si Dumnezeil sa va bucure.

Monogram ; pecete mied, ovalei, tearsa ; adresa: prea cinstifilorpirgarl clin Brasov. Arh. No. 178 ; ma. No. 41.

4 5

sa-I

1

Page 141: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

46

c. 1433-1437. Jupinul Sarandino, Grec de origine, e po-menit, intro bceril de frunte al hal Dan II,Intr'un chrisov al acestulapentru satele Ciurile.tii, Dimbova, Turcine§til §i jum5.tate din Balo-mire§t1, Arge§ 16 Sept. 1430 (arh. st.), §i in chrisovul atre Bra§o-veni, 30 lanuarie 1431 (arh. No. 768=xvi). in diplomele interne alelul Vlad Dracul nu-1 Osesc. Aceasta na face sa pun scrisoareade sub No. arh. 178 in primil ani al lul Vlad Dracul, c. 1433-1437.In acela§ timp este de pus §i scrisoarea urmAtoare, arh. No. 179.

XLIII.

Io Vlad, voevod i domn. Serie domnia mea oas-petilor i prietenilor clomniel mele, pirgarilor din Brasov.Si asa sa v'am seris si mai nainte pentru jupinulSarandino, ca4 este dator Patai Ianas ') 94 fiorini un-guresti ; altfel nu este, va zie. Faceti sa-1 plateascl. Iarde nu-I va plati, mai mult nu voig mai cere dela voi,ci ne vom lua al nostru cum vom putea. Iar voua sanu va fie ciucla pe mine, daca nu faceti cum zice legea.Si Dumnezeti s va bucure. Si sa-i dati in minilelui Hopantei Hana 2), sa-1 aduca la nol 3).

Monogram; adresa : oaspelilor ci prietenilor domniei mele, pir garilor din Brapv. Arh. No. 179 ; ma. No. 42.

1433-1437. Vezi nota dela No. precedent.

XLIV.

Io VI a d, voevod i domn. Serie domnia mea fra-tilor mei, pirgarilor din Brasov. Stiti bine ca e poruncadela stapinul nostru ehesarul, ca sä-mi fac haraghieDeci, dati tier i ce mai este de nevoe pentru haraghie

') Mil. gles. 114v4 H IMHOFF.. Patai (Pathay) e o familie cunoscula,prin sec. 15-lea in Transilvania. Vezi Rechnungen aus dera Archiv derStull Hermannstadt, passina.

2) Mil. greq. xonAT-k mat; Iohannes Hoppendey este celdela 1431.

8) Orig. Ic H4M Mil. mira.4) Vezl nota dela No. XI.

§titi :

4).

H

Page 142: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

17

in minile oamenilor mei, ca sa ne fac'em treaba. Dacäyeti auzi vre-o vorba din partea domnului nostru aehesarului sall din partea cirstosilor 2) sail din parteaoricui, domnia mea Sint gata sä va, intoemesc treabadin orice parte, si sa n'aveti grije de nimenea, dupaporunca domniei mete. Si Dumnezeti sa va dea sa-n gate.

Monogram ; pecete pe hirtie hpitd pe ceard rofie ; fdrd adresd.Ark. No. 163 ; Mil. No. 50.

c. 1437. Ni se pare c5. scrisoarea aceasta e din 1437, vre-mea cind Vlad Dracul era sprijinit cu statornicie de Sigismund.Cirstosil", pe ling% care se ofer s intervie el sail cArora vrea s.le dea ajutor, sint cruciatil" (das Kreuzheer) ce luptail, sub co-manda suprem5, a lui Sigismund, contra Husitilor din Ungaria siTransilvania pe la 1436-37, cind lacobus de Marchia predica cu fa-natism stirpirea lor i, impreun'a cn el, si a schismaticilor ortodocsl.Fessler H, p. 398. Rascoala tAranilor ungurl i rominl din Transil-vania, care culmineaz'a in lupta dela Babolna din vara an. 1137, e inlegAtura, cu aceste evenimente. Sigismund moare la 9 Dech. 1437 sirhscoala e potolitit cu multe cruzimi din partea nobililor si SAcuilor,earl inssa, nu putur4 deveni stäpini pe dinsa decit cu ajutornl Sasi-lor. Urmarea fu : uniunea celor trei natiunl dela 2 Fevr. 1438. Separe a Vlad Dracul era gata, cit limp tfaia Sigismund, s ajute peSasi in colaborarea lor la potolirea fascoalel, poate prin intervenireasa pe ling% locuitoril din tara FAgarasulul, al clrel suzerau era el.Cf.scrisorile din Mal si lulie 1434 ale lin Mihail Iakch, cornitele SAcuilor,cátre Brasovenl, prin care ti indeamnri pe acestia sit se pb.zasc5. despurcatil Rorninl" din Fitgitra i sk-1 stirpeascA cu des'avirsire (Hurm.I, 2, p. 589-90). Misarile tarinestl Incepuser% inainte de 1436, siRominil au luat, de burfa sama, o parte activit la ele.

XLV.

loan Vla d, voevod i domn. Serie domnia meabunilor mei prieteni, pirgarilor din Brasov, multa sa-natate i inchinaciune. sa va fie de stire prin aceastaea cele ce mi-ati i.'ncredinW prin Grey Petra i prinlacov, le-am inteles. Si vointa mea este, ea cu eine

2) Cruciatilor; orig. WT KPIICTOWH ; uug. keresztes Kreuzritter.

Page 143: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

4S

voiti, Pacati cu PI si sa tirguiti i sh, vh hra-nip, he cu Moldovenii, fie cu Rum Mil, numal sh nuaduceti aci bani rhi sad aramd. Si cind void. vrea edsa va stricati cu ei, va void spune cu o saptamina mainainte, ea sa nu va fie cu pagubil. i Dumnezed sava bucure.

.211-onogram ; pecete mica, rotunda, cu legenda latind ; fcird adresec.Arh. No. 167 ; Mil. :No. 33.

c. 1437. Grey Fetru imi pare a fi identic cu Gereb Petrusde Wereszmart", de care vorbeste Vlad Tapes inteo scrisoare dela1457 att.& Sibieni (copie la _Acad. Rom.). Un Greff Peteren" e po-menit in Socotelele Sibiului la 1467 si 1485 (Rechnungen I, p. 9,109), acelas, de sigur, cu Greb Peteren" din a doua jumntate a sec.15 (ibid.. p. 28 si 33) cu Greb ritteren" dela 1478-1480, voevodal Transilvaniei (ibid., p. 38, 39, 69, 70). E un urmas sati o rudn acelui dela 1437. Cf. nota dela No. arh. 189 (=xL1). Greb sad Gereb,(Geréb) era o famine intinsn ; ea a jucat un rol insemnat in istoriaTransilvaniel ; membri el aveat posesiuni prin Weingartskirchen(Wyngardt), Mergeln (Margendal), Schenck, Agnetheln, iviesch en (Mus-sen) si alte OW. Socotelele Sibiului amintesc deseori de Frauciscus, Io-hannes i Michael Greb de Margendal (Margandal, Margoncla) in tre anil1494-1507, p. 171-175, 209 210, 220, 464. Cu familia acestor Grebi deMergindeal pare sl fi avut legaturI mai intime Vlad Dracul. Cf.nota dela No. arh. 189. Iacov ar putea fi Iacobus cel dela 1437villicus" in Brasov (lista D-lui Fr. Stenner).

Scrisoarea pare a fi datn din Transilvania, uncle Vlad Draculse refugiase din nod, in urma unel invasiuni turcesti din vara itoamna anulu11436. Padhciunile turcesti ad foA, dupn spusele unormartori demni de credintn, inspnimIntntoare. Iorga, Acta i Frag-mente III, p. 82-83: scrisoarea lui Ioan de Ragusa, delegatul con-ciliului din Basel la Constantinopol, 17 Noemvrie 1436 ; Studil sidoe. III, p. XV. Pela 13 Aug. 1437 Vlad era in scaun la Tirgoviste.

Dacorominii, p. 333. Dad, doc. din 19 Iunie 1437 (arh. stat.),prin care Radul vv. infareste nista proprietäti ale raInnstirilor Coziasi Cotmeana, n'ar ft suspect, din pricina datel ce-ml pare a fi adnu-gala mai tirzid., s'ar pArea c Turcii ad pus atunel in locul lui VladDracul pe Radul (Praznaglava), care s'a mentinut intr'o parte detarn pkn'a prin Iunie 1437. Doc. lui Radu e datat oats 1W nHCArb. Ha Krkaa(Creata) HIOHId AI. iu, datare neobisnuitn in documentele vechl. inacelas an insn Vlad se afla la Tirgoviste, de unde dtt privilegiul desub No. urmntor, Aprilie 8. El ii reocupase scaunul inainte de dataaceasta, bine inteles, cu ajutorul Ungurilor.

sa Ira

Miletiô,

5

Page 144: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

-19

XLVI.

Eu cel intru Christos Dumnezeil credinciosul side Christos iubitorul si de sine stApInitorul To Vla d,mare voevod si domn, stapinind i domnind asupraIn-tregil tarl a Ungrovlahiei i asupra partilor de pestemunti, herteg de Amlas si Fagaras, bin evoit-a domniamea, cu a mea bunvoint i en inima curata i lu-minata, si am dAruit acest prea cinstit chrisov al dom-pier. mele, si am Implinit cererea pirgarilor din Brasov,fiindca rugat sa le innoesc ,si sa le 'intArese aye-ztimIntul ce avut dela stramosif domniel mele pen-tru vama, prin toate tirgurile i vamile din tara domnieimele, precum si pe drumul Brasovului pana la Braila casa. dea dela un vilar de Ipria. 1 fertun, dela unul de Luvia1 perperA, dela unul de Colunia 12 ducat'', dela unulde Cehia 6 ducat, lar dela un vilar taiat nimica ; Sieine aduce saver frincesti nimica; dela un butoiu demiere 12 ducat'', dela un butoiti de vin U ducati; delaun cal cumparat 6 duca, dela o map, de ceara 12 ducati:dela piper si dela sofran si dela bumbac, dela Rua, decamila i dela pleile de miel si dela pier si dela [alta]marfA, nimica'). Dela [mArfurile] ce vin din spre mare,dela 100 perpere 3 perpere. Dela un pore 2 ducati, delaun boil 3 ducati, dela o vaca. 3 ducati, dela un berbece1 ducat, dela o prele de cerb 1 ducat, Tar daca vor fialte pier la un loc cu ea, sA nu dea nimica. Dela unburduf de brInza. 1 ducat. Si calaretur care trece 3banr, Tar pedestrul 1 ban. Dela un car de peste 1 peste,Tar ce va fi pe deasupra, sa nu dea nimica. Si la Brailade maje o jumatate de florin, si la Tirgsor de car 1peste ; hi Tirgoviste tot asa. Un cal, incarcat cu orice,3 ducati. Si la Dimbovita, cit1 car la car, atItra ducatisi 1 peste ; dela un cal incarcat 3 bani, Tar dela altemarfurf nimica ;, dela un cal slobod 1 ducat. Si larasi

1) Orig. H WT KSuIX HH410.

67332 4

m'aa

:

0

Lau

Page 145: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

da marfa pe clatorie, sa-s1 caute clatornicul satchezasul, daca are, Tar de omul drept sa se fereascasa nu-1 bintueasca. Si Tardsi, cine se va incerca dintreboeriT domniei mele, marl i mieT, fie acea vama cum-parata, fie data culva care va fi slujit domniel mele,si nu se va tinea de cele ce am intarit i legiuit prinasenmintul de mai nainte, unul ca acela va sa albamare rat urgie dela domnia mea, ca un neascultatorde porunca domniel mele. i aceasta a fost, cind aüvenit la domnia mea, la Tirgoviste, decanajul si bur-garul Mechel1) i AndreTas, judetul din Rijnov. Si mar-torI acesteia aU fost: jupin Voico vornicul si jupin Tudor

jupin Nanul i jupin Stanciul, fratele Jul Mircea,Stefan logofatul i Dimitru Spatarul i Miele paharniculSemen stolnicul si Badea comisul. Si a scris-o Mihaildiacul in Tirgovistea de scaun, luna lul Aprilie in 8,anul 6945 (=-1431), indictionul 14 (in orig. 24) 2).

Monogram ; pecetea cea mare, cu legenda : S. Wlad, fiiiusMerce, transalpinus vaivoda et dominus de Fogaras.Pergament No. 770 ; ma. No. 28.

XLVII.

Io Vl a d, voevod i domn. Serie domnia meapirgarilor din Brasov. Fugit-a dela domnia mea osluga a lui Albul, cu numele Neagoe, si a luat cu sineaverea domniel mele, doua, sute de mil de aspri, i I-alasat in Rijnov la Cirstea MacIramen s,i la Mau Bul-garul; deaceea am trimes pe spatarul domniel mele,pe Dragota, ca sa-I datT acea avere in minile luT, sarnI-a aduca domniel mele. In aceasta altfel sa nu fa-cetT3), caci de nu-T vetT da, sa stiti ea am sa fac raz-

') Orig. Ampinck H stiprapt, (tiExen ; la Mil. gres. Amjan] XdHM6" ;

Antx4witm = decanus, Dechant.2) in Mil, data zilel .K. si a indictionulul sint

pentru indiction, este evident e gresan, de diae in loc de .Al.8) Orig. S TWM HHO M CTROOETE ; Mil. gres. S Tw MH DOM CTROMTE,

i

gresite:

20

eine-si

si si

oS.

Page 146: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

51

Altfel sa nu fie, ci dupa porunca domniel mele.Dumnezeti sã va bucure.

Monogram ; pecete mica, ovald, cu leg enda : imatA RWIIHWA,4, CHIns nuips,a;MHPIA nu se citege destul de clar; adresa : p'rgarilor din Brapv.--Arh.No. 176; Mil. No. 39.

Scrisoarea este de pus intre anil 1433-1433, &Ind Albul trAia inpace cu Vlad Dracul. V. donatiunea acestuia chtre el si rudele lui,din 13 August 1437; Venelin, Vlahobolg. gramaty, p. 78 ;Dacorominii, p. 333 ; cf. Iorga, Studil i doe. III, p. xiv. Albul sesupune lui Vlad Dracul dupá moartea lul Aldea si pare s'a". fi muritsi el curind dup'5, 1437. in documentele lui Vlad din 2 Aug. siSept. 1139 (arh. stat. i Kaluniacki, Dokumenta moldawskie i mul-tadskie [Lwów 1878, p. 29]) precum si in cele din 14 Mal si 30 Iunie1441 (arh. stat.) el nu figureaa, printre bow 1.

Io Vla d, voevod si domn. SOrie domnia meaoaspetilor i prietenilor domniel mele, pirgarilor dinBrasov, si vt graesc: stiti bine cum am intocmit, eaeine va fugi acolo la vol cn dobitoacele luI, pe un ast-fel de om sa nu-1 cerem, dar cine va veni cu dobi-toace straine, acela sa fie tutors. Asa dar, a venit acoloSurva, dupa ce a luat dobitoacele boerilor mei Stan-ciul si Constantin ; decl, sa nu fie volnic Surva sa pleceundeva cu acele dobitoace, ci sa le plateasca in grabaomului ce va aduce aceasta scrisoare ; altfeliü le voiiiscoate dela vol. Iar daca nu le yeti intoarce, mai multo sa pagubitl. Altfel sa nu fie. Si sa, Ira bucure Dum-nezeti.

Monogram; pecete micd, ovald, stricatd; adresa: ptrgarilor Br afo-vului. Arh. No. 186; Mil. No. 45.

c. 1432-1440. titre boeril lui Vlad Dracul din 1432, 1437 si1459 sint pomenitl dol Stanciul : Stanciul fratele lul Mircea i StanciulHonoi. La 14 Mal 1441 gAsim n tuned pe Stanciul Honol, lar la 30 Iunieacelas an nici un Stanciul.

8

XLVIII.

Page 147: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

XLIX.

I o an V la d, voevod i domn. D domnia meaaceasta porunca a clomniei mele boerilor i pirgarilordin Brasov, la rugamintea lor. Le-am dat voe sa umbleslobozi i eu marfa in tara rumineasca ') Si sa aducapostav i pinza de-a Säsoaicelor 2) si incaltaminte siorice alta marfa, Iar de aci sa duca orice marfa, nu-mai ducati sj, nu ducg, decit in sin de cheltueald. Iarde aci sa nu scoata nicI argint, nici arama, nici florinI,nimic din acestea. La eine vor afla slugile domnielmele, le vor lua si capul i marfa. Acestea le-am in-tocmit cu pirgarii din Brasov: cu judetul Sontumus3)

cu Petru Dapol 4) i cu Pat[ai] Anes 5). Si Ruminiisa mearga la ei slobozi i cu orice marfg, numal du-catl sa nu dua, decit in sin 6). Si acuma, ciT clucatiBrasovenif, sint Slobozi sa-I scoatA macar eu carul, m--car en de multi ar avea, nimenea si nimenea sa nu-1bintueasca. Scrisä in Julie 3. Si dud iml vor Iesi du-catiI eel nal', am sa vá daü de stire cu 14 zile mai na-inte, ea sa va eheltuiti ducatiI.

Monogram; faril aclresei §i fard peoete. Arh. No. 192 ; Mil. No. 48.

1443. Scrisoarea aceasta pare, dup5, caracterele ei paleografice, mainoul, decit toate celelalte dela Vlad Dracul. Monogramul e de asemenea cumult mai inalt. Deosebirile acestea, precum si deosebirile de stil, tap.de celelalte doc, ale lui Vlad (cf. d. p. 3411A4HH114), slut particularitag ale

') Orig. S 3afloldHHIM ; lat. Transalpina.3) Orig. 11UTHO CaCOK ; se zicea pa,na deun'azi pinz5, Aseasa.3) Nu poate fi decit Schunkebunck, Schonkebunk Schonkabonck

Bartholomeus, juclet al Brasovului la anil 1432, 1435, 1438, 1442-1443 si1450-1451. Lista D-lui Stenner).

4) Mil. gres. Aanosk. Poate nn Dappner. --Un Petrus comes a fostjudet al Brasovulul la 1429, 1431, 1447. Un Depner se citeazg, in soco-telele Brasovului la 1603. Quellen zur Geschichte der Stadt KronstadtI, p. 23.

5) Vezi Arh. No. 179 = XLIII.Oprirea exportului de bani saü metale pretioase era o imitare

a mAsurilor analoage luate in Ungaria pe vremurile acelea.

ati

Fr.

53

Page 148: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

diacului domnesc. Din scrisorile pastrate la Brasov, No. 193 (a lui VladTepes) sanfarat mult cu dinsa. Am pus-o in an. 1443, intiiu, fiindcl inacest an era judet Schonkebunk, pe care 1-am identificat cu §ontumus,

doilea, fiindc& iu anul urmator se constatii in adeviir, dintr'o scrisoarea voevozilor Ardealului Nicolaus Ujlaky si Than Hunyady (16 Oct. 1144a Vlad Dracul bAtea in vremea aceea moned& la Brasov, cu invoirearegelui unguresc ; era moiled& regala, i baterea el i se concedase de rege,.pentru apIrarea regatulul". Voevozil cer Brasovenilor ceea ce eradreptul i atributiunea lor sa." ingâclue lui Vlad cusionis monetarumregalium in vestri medio continuationem" ; ei le promit explicgrl pestevre-o 16-17 zile clud vor sosi la Brasov, de unde aveau sa, mearea in-tr'o important& misiune la voevodul transalpin (copie la Acad. Rorn. ;orig. In arh. Brasovului). Cf. scrisoarea Jai Antonie, arh. No. 548 : inten-tiunea ce avea acesta sä mute hereghia" dela Sighisoara la Brasov serealizase cleci inainte de 1444.

L.

Puternicului si vrednicului de orice slava, i cinsteprea lubitului meil frate, voevodului Ardealului si al

Sacuilor i panului de TeMisvar, lui lianas voevod,euviincioase i einstite inchinaciuni ti-aduce prea lubi-torul frate al domniei tale Io Vla d, voevod i domn.Fiindca In mai multe rinduri al trimes la domnia mea, easa alba dreptate saracii, sa fie in stirea dOmniei tale,ca dreptatea asezata de domnii de mai nainte asa amlasat-o i eu, i porunca domniei tale am implinit-o :dar slugile domniei tale dela Bran sä stil ca I-au istovitpe saraci. Si te rog pe domnia ta sa faci domnia ta asaca sa alba, saracil dreptate. i Dumnezeii sä inmultascaanii domniel tale.

Monogram ; pecete micd, i lungeireallt, cu legencla ilisibilet.Arh. No. 173 ; Ma. No. 38.

1441. Hunyady a fost numit voevod al Ardealului la 1410,eurind dup.& incoronarea lui Vladislav I. Cf. Fessler II, p. 164 ; Frak-ndi Vilmos, A Hunyadiak és a Jagellók kora, Budapest 1896, p. 24.Scrisoarea de mal sus 1-a adresat-o Vlad Draeul la 1444. Din 7 Augustacelas an avem dela dinsul o scrisoare latineasea att.. Brasoveni, in carese plinge impotriva castelanilor din Bran, earl nu observi, conditiuniletratatului inchelat de Brasoveni en tatal sü Mircea confirmat nudo mult de insw;;1 Hunyady. Vlad confirm& totusl din noil prin aceast6,

ovald

al

o

Page 149: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

54

scrisoare tratatul din 1413 (copie la Acad. Rom.). Despre neajun-surile pricinuite color din tara rumineasa si Brasovenilor de cAtapIrcalabii dela Bran ne instrueste o scrisoare din 26 Aprilie 1488 aregelni Aibert, din care se vede c ei luau vAmi nedrepte dela ne-guatorn mmmi, ceea co era o pagubA i pentru Brasoveni, cci tararumineascA lua represalii. Regele porunceste sli se inceteze cu acesteexactiones", cind vin i cind se 'ntorc cu marfa, negustoril trans-alpini (copie la Acad. Rom.). Aceste neajunsuri nu inceteazä insb, nicimai tirzit. Asa la 1468 voevoclul Ardealului Pongrácz poruncestecastelanilor s'a nu mai pue pledici Brasovenilor ce marg in Trans-alpina" i sl nu provoace represalii din partea donanulni rumin.(copie la Acad. Rom..).

LI.

Vla ci, voevoci. i domn. Scrie domnia mea prie-tenilor domniel mele, plrgarilor din Brasov. *i varog ca pe niste buni prietenI al mei, pentruca mi-a datDumnezeü i norocul crestinilor in minile mele aceastäcetate, ce era a paginilor, i pentruca armele ce eratinteinsa at ars toate i acum din not o intarim, 121 rog,decl, sa m1. ajutati cu arcuri i cu sagell i cu pustl,

ne datl salitra 2), ca sa facem praf i sä-1 asezamin cetatea, care este taria i a voastra si a noastra,a tuturor crestinilor. Si iarAsi, ce are sa va spuna slugadomnibi mele Dragomir, sa-1 credeti, ca sint vorbeledomniel mele. Si Dumnezet sa va bucure.

Monogram; pecete ovald i lungdrealci, plerdutd ; actresa: priete-nilor domniei mele, pirgarilor din Bravo. ilrh. No. 174.

1445. Cetatea de care vorbeste aci Vlad Dracul trebue s fiepe care il pierduse Alexandru la 1132, far Vlad ii recu-

cereste prin Septemvrie 1416, In unire cu cruciatii lui Wavrin, dupa,ce pe la sfirsitul Ira August acelasi an el cuceriserl Silistria. tnmemoriile lui Wavrin se povesteste pe larg, cum Vlad se sileadovedeascrt cruciatilor insemnAtatea acestei cetati pentru crestini inluptele viitoare contra Turcilor ; afarl de aceasta, zicea el, cetatea fu-sese zidit de tatäl si.ü i de drept Ii apartinea prin urmare lui. Re-

1) Orig. H4np4s4.

2) Orig. C46101111110, salnitrum.

si sit

Giurgita,

sa

48

Jo

Page 150: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

55

cueil des croniques et anchiennes istories de la grant Bretagne, ed.Dupont (Vle volume, livre Pr, chap. xvn). Cf. lorga, Studil i doe.I1I,p. xxv. Scrisoarea de sub No. 174 trebue pus& asa dar in Sep-temvrie sail Octomvrie 1145.

LII.

Io Vla d, voevoci i domn al intregii tari a Un-grovlahiel. Serie domnia mea prietenilor domniel mele,pirgarilor din Brasov : trimes-arn pe credinciosul boersi sluga a domniei mele, pe Ivan Polivar, i cele ce vava spune voua sa le credeti, cadi sint vorbe adevarate,din gura domniei mele. i Dumnezeil sa va bucure. Silara§i va zic domniilor voastre ca unor buni prieteni aimei: se aflä acolo printre voi Mihail logofatul ') §i Par-doi, vrajmasii mei. Et1 pe toti i-am iertat, dar pe acestianu-i iert; §i. cum nu-I voit erta eu, tot asa §i vol sa-Iraspingeti dela voi, daca-mi sinteti prieteni domnieimele, i sa nu stea in inutul vostru.

Monogram ; pecete mijlocie, rotandd, ca legendd cirilicd foarte met-runki, din care se distinge numal cuantal 341111411HliCskIAM adresa :prietenilor domniei mele, palgarilor (sic) din Brafov.Arh. No. 166 ; Mil.No. 32.

1444 1446. Banuesc ca aceasta scrisoare este dela Vlad Dracul,anume din ultimil ani al domniel lui, flindca caracterele el paleo-

grafice ma silesc a o plane in prima jumaAate a sec. 15-lea; ea estecontimporana cu No. 164, 165, 167, 171, 173, 177, 180, 181, 185, 188,139, 191, care toate sint dela Vlad Dracul.Mthail logofatul esteboerul de mai tarzid al. lui Vtadislav Dan : 1451, Martie 23 (arh.stat., manast. Dealului XI, I) si 1453, August 2 (arta. stat., manast.Dinteun Lemn VIII, 1). Pe Pardoi i pe Ivan Polivar nu I-am gasitin documente. Cu 3,111sdHHFICK6IM% din pecete, termin ce nu 1-am in-tilnit in alte peceti, comp. 3411114111M din scrisoarea No. arh. 192.

LIII.

Io V I a d, voevodi domn. Scriedomnia mea prie-tenilor domniel mele Brasovenilor, pirgarilor tuturor,

1) Mil. gres. MI1)(411AK W *rr.

si

Page 151: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

56

intregii Birse, celor marl i celor stiti b inecum v'ain aparat eg pana acum de TurcI1) si cum imipuit capul dag averea, bucuros fiind ca sä nu vafie voila rag. Si pe linga asta, ma muncese si ma gin-desc sa fiti tot asa i de-aci inainte, cu dreptate fata destapinul meg craiul. Dar Vol' va purtati cu gincl ratasupra mea. Asa, am avut un om bun in Tirgoviste, peZanvel2), 'far oamenii vostri din cetate esit indrum Ca sa-1 omoare i sa-I fa si avutul lui. Eti nu facnici un rag oamenilor vostri, ci ii las sa mhble slobozi,ca sa se hraneaseä. Deaceea va zic: de nu-mi yeti dain mini pe vrjma i cu tot avutul pe care i 1-aluat : doua sute si cinci zeci de florini si cinci sute deperpere i sabia si hainele de Iprig. $i punga cu 300aspri i inelul de mar') in pret de 10 florini i coarda

sapea, de nu-rai -yeti da intr'o saptamina pe vrajmasimpreuna cu aceste lucruri, ce voig face impotrivacetatii i impotriva voastra, aceasta s'o razbune Dum-nezeti pe sufletele voastre ; fiindea, de-asi sti ca am sapier, spre rusinea mea, si tot nu voit ingadui peirea unuiom bun al met, ci va voig räminea dator cu foc. Siin curind altfelig n'are s6 fie.

Monogram ; pecete mica, ovala,culegenda : t IW4H R1144, 11WHRWA4 f CHH

At[IIVIA] j adresa : .Brafovenilor,tuturor, pirgarilor i BIrsei intregi.Arh.No. 154 ; Mit No. 29

0. 1438-1440.

LTV.

1 o V1 a d, voevod i domn al intregii tar]: a Un-grovlahiei. Serie domnia mea inchinäciuni prea plecateoaspetilor i prietenilor domniei mele, judetului i tu-turor pligarilor din Brasov. Si sa va, fie in stire ca

') Alusie la campania turceascA din 1438.2) Orig. 3.1HR(A4 j 341124M

3) Orig. WT M4A14Atal j cf. adj. bulg. manalteR de aur, din neogrecescul

midi :

I-at

Slit.

11"271".

i

Page 152: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

57

omul pe care 1-ati prins, sa stii i sa credeti, pe su-fletul si pe credit*, domniei mele, sa stiti ea nu estevinovat; nici n'a Ora pe nimenea, nici n'a vorbit ratide nimenea. De-1 yeti omori sa ii yeti face alttii vol apol. Mgati dar de seama s nu va pierdeti

sufletele. Si am trimes la vol pe credinciosul si cinsti-tul boer al domniei mele, pe jupin Mihail ; cele ce vasa. Ira spuna, sa le credeti, caci shit cuvintele adeva-rate ale domniel mele. Si Dumnezeit s Va bucure.

Monogram ; pecete micd, ovald ci lungdreatd, ca la 1Vo. 173 ; adresa:judeulu i tuturor pirgarilor din Bravo. Arh. Ico. 188 ; Mil. Ko. 47.

1133-1116.Jupinul pe care nu 1-am L'asit in documen-tele interne ale lui Vlad Dracul, poate sb, fie Mihail, protovistiarullui Dan II dela 1421 (No. .XI). In casul acesta, scrisoarea arpus pe la inceputul domniel lul Vlad Dracul.

LV.

loan Vla d, voevod si domn. Serie domnia meapirgarilor din Brasov Inchinaciune pAna la pamint, caunor buni prieteni al mei ; i Tata am trimes pe jupinSpanopul 1) la voi: cele ce va spune domniel voastre,sa le credeti; sInt cuvintele mele.

Monogram ; pecete cu legenda : * inan * wlad * wai-woda; fdrd adresd. Arh. No. 185.

1133-1446.

LVI.

IoVla d, voevocl i domn. Serie domnia mea bunilormei prieteni, pirgarilor din Brasov: v'am scris mainainte i va sera"' i acum, c. oricine va veni dinaceasta tara fara cartea domniei mele, vol sa.-1 opriti

sä-rni dati de stire domniel mele. Daca vor fi cu do-bitoacele lor, sä mearga, dar daca vor fi cu cal furati '),sa le facem rvü, ca imor oameni rM. Cad sa. tiI ca

1) Un Grec, prob. de origine albaneza.2) Orig. 4JII, H EXAXT CIL KOIIH KOIACHH j Mil. ns KOHH, d MH.

rat,

fi de

mica,

Idihalt,

ot

Page 153: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

58

ne-ati golit tara de cal. Tar de nu yeti* face aceasta, sa,stitI ea am sa fac razmirita cu voL Altfeliu sa nu fie.Si Dumnezeu sã va bucure.

Monogram ; pecete micd, stricatd ; adresa pirgarilor din Brapv,prietenilor mei credinciofi. AM. No. 165 ; Mil. No. 31.

1433-1446.

LVII.

To Vla d, voevod i domn. Serie domnia meaprietenilor domniel mele, tuturor pirgarilor din Bra-§ov, marl si micI, i va porunceste clomnia mea: voistitl foarte bine curn a fost treabS lul Martin. Acum avenit la clomnia mea sl-a pus capul la picioareledomniel mele, ca e sluga credincioasa domniel mele.Decl va, dati de stire, ca la oricine ar avea el marfa,orl cita ar fi, sä l-o inapolati, Si sa nu i se plarda niclun fir de par, cacI e sluga credincioasa domniel mele.Altfel sa nu facetl. Si ce are la Pat[a]i Tanas volca spus sluga domniel mele Martin. Acestea toatesa i se intoarca. Si ce va vor spune slugile domnielmele, Voloder si Martin, sa-Y credeti. Si Dumnezeu sava bucure.

.21'Ionogram ; pecetea perdutd; adresa : bunilor mei prieteni, pirga-rilor din Brapv. Ark No. 184 ; Mil. No. 44.

1483 1446. Patai lanä§ e pomenit in No. arh. 179, lar Vo-loder in No. arh. 168. Asupra lui Martin vezi No. cxoviir §i oc.

LVIII.

I o Via d, voevod i domn. Serie domnia mealniStolca Harsean i tuturor boerilor olteni, i asa vaporunceste domnia mea: pe cel ce yin din tara ungu-reasca cu marfa, s nu-I bintuitY; dar iarasl, din aceamarfa sa nu lasatI sa se intoarca indarat') nici cit unfir de par, dupa porunca domniel.mele.

Monogram ; pecete mica, ovald ; Wei adresd.Arh. No. 187 ;No. 46.

1433-1446.

]) Orig. Ha wn-k-r; Mil. gre§. H4 WATtH1-1.

mi-a

ma.

si

stitl,

Page 154: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

59

7. Vladislav II sail Vladislav Dan.(1416-1456) ')

LIX.

I o V1 a d [i] s 1 a v, voevod i domn al intregif 011a UngrovlahieT. Serie domnia mea credinciosilor prie-tenT aT domniei mele, pirgarilor din Brasov. Ai trimesla domnia mea pe boerii vostri Cirstea si Tomas pen-tru lucrul acelor pore) ce luat. Decl Tatä am in-tocmit cu ei si am orInduit asa, cd platesc eIi sara-cilor, pentru dobitoacele lor, aspri 4000, Tar vol sa-ml

mie. Si am intocmit, ca sa umble oamenil vostrislobozi pe aici, sa se hraneasca i sa n'aiba grije denimica. Si mai mult despre mesa porci sa nu se po-meneasca. Cit pentru drumul Prahovei, sa va fie slo-bod pe unde poftiti, i s ne inem de asezamIntul celvechiii, dela eel dintIT domni, i vois i noT. Altfel sanu fie. Si de-acum inainte, daca se va face oamenilor

Asupra anilor de domnie al acestul Vladislav exista indoeli.DI. Gr. Tociiescu II face sa, domneasca dela 1452-55, punind inain-tea lui pe Danciu 1446-52 (Manual de Istoria Rominilor, ed. II (1900),p. 176); DI. D. Onciul, in cursul sad, II pune intro 1451-56, adini-tind inaintea lui pe Dan III 1416-51; ell II pusesem (in Vlad To-pes, p. 69) dela 1448-56, admitind cadela 1416-18 a domnit Dan III.Acest Dan last pare ea n'a domnit; nu ni s'a pastrat nici un docu-ment dela dinsul ca domn. Intrepretind mai bine decit mine seri-soarea lul Vlad din 31 Oct. 1418 despre lupta dela Cossovo, Dl. Iorgaaratk in Studil §i documente III, p. xxvmrx, cS. acest Vlad esteidentic, cum admisesem de altmintrelea si e in Vlad Tepes p. 68,cu Vladislav si c domnea la 1448 ca domn de sine stapinitor. Estedeci probabil c pe el I-a pus Hunyady in scaun dupa rapunerealui Vlad Dracul. Documents interne dela el cunosc in arbivele sta-tului patru: din 28 Martie si 1 August 1451, din 2 Aug. 1153 si din15 Aprilie 1450. Vor fi poate si altele.Intreaga'controversh este ex-push in mod foarte complet de Dl. lorga, I. c. din Studil i docu-mente III.

2) Orig. GTO C HH STI,KMHX ; Mil. gres. ETO CHX H ST% Cf M HX.

s'aq2i

plIlil

Page 155: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

0

vostri vre-o strimbatate, sa, vie la mine. Si sa va bu-cure Dumnezet. Seris Dechemvrie in 17.

lo Vlachs lay voevod, din mila lui Dumnezeil domn.

Pecete mifiocie cu legenda: t iw BAkidicAdaa. Romom H Hk feird a-dresd ; pe dosul scrisorii o notid latind cu data 1452. Arh. No. 25;Mil. No. 64.

1452.

LX.

Io V lad [i] s I a v, voevod i domn al intregil tarya Ungrovlahiel. Serie domnia mea eredinciosilor i bu-nilor mei prieteni, tuturor pirgarilor brasoveni, marl

mici, ca unor bunl i iubitd oamenl al' meL AIT tri-mes aici la clomnia mea pe oamenil vostri bunl Gaspar

Tej 1), pentru lucrul i toemeala ce-am avut intrenol i ce-am fagaduit. Decl, oameni buni, ce am in-tocmit eü cu Vol, la aceasta ramin, i frata al mei WI.numese : dar liniste n'am 2), cu toate slujbele ce amslujit i cu tot singele ce ne-am varsat, ett i eu boerilmei si cu tara mea. pentru sfinta coroan i pentrutara ungureasc i pentru erestinl. Si de cite orl nu m'amjurat eli cu parintele met Iones voovoclul; dar el n'anut sama de asta, i slujba mea nu I-a fost draga. Cacinu-I ajunge gobarnatoria tarii unguresti, ci trimete sa-mila ocina mea adevarata si tarisoara mea Fagarasul siAmlasul, si se munceste cu rati asupra mea. Dar dacael IT calca fagaduinta i juramintele ce a legat eu mine sidaca ealca peste slujba mea, Dumnezeu sa se razbuneasupra celui ce nu pazeste dreptatea. Iar domnia rnea. innevoea mea, nu voila parasi ce este al meü decit odatacu capul. Sa stiti ea pier cu rusine, dar ce voili putea,voiti face, i DumnezeU sä plateasca i sa vada ea sintin nevoe. Iar cu domnia voastra, cum am fagaduit, asavoiü raminea, cit voiti putea sa iü. Doar sa ma des-

') TJn Theys, Theysch sail Theysz, nume obicinuit prin sec. 15§i 16 la Sa§il din Transilvania.

2) Orig. HOKOd HMAM j Mil. gre§. HOCE4 (?) HE HAUM.Hf

si

ci

Page 156: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

61

parta de vol vre-o mare nevoe. i 6ind flu voiti maiputea, vol imi yeti crede. i sa Ira bucure Dumnezeil.

Monogram ; pecete mzjlocie, cu legenda t IW HeilAHMIR HOEROM H

rms. Arh. No. 28 ; Mil. No. 67.

1448-1453. La 1413 Hunyady nu mai era gubernator al linga-riel. Supararea lul Hunyady, care pusese, la 1446, in scaun pe Vla-dislav Dan, î1 are originea in atitudinea acestula pe timpul lupteldela Cossovo. Cf. lorga, Studii i doe. III, p. ix.Gaspar ede sigur unul din cel dol pomeniti de Tepes in scrisoarea din 1436,Sept. 6 (copie la Acad. Rom.).

LXI.

Io Vladisl av, voevod i dornn. Serie domuiamea prietenilor domniei mele, pirgarilor din Brasov.Vedeti. ce facetl: cu mine vreti sä fiti in pace, farsinguri nu umblati in legea cea dreapta. Spuneti-mi,de ce ati oprit scuturile omului met Radul Neanciu?Daca va e voea sa nu cumpere oamenii mei arme i)Si scuturi, atunci spuneti mesterilor vostri sa nu vinda,

oamenii mei nu vor cumpara. Dar dupa ce ail cum-parat, sa si le aduca, i,ar de aci inainte vor sti[ce sa laca]. Iar daca nu le veV: slobozi lor aceste scu-turi, domnia mea nu voiti lasa pe saracii mei in pagnba.Si Dumnezeq sa Ira bucure. Si vama, va rog, sa nu-iluati nici un fir de par.

Monogram ; pecete mijlocie, ea la No. 25 i 28 ; adresa: pirga-rilor Brafovului. Arh. No. 127 ; Mil. No. 63.

1448-1456.

Dela Vladislav II mai avem o scrisoare catra Brasoveni si Rij-novenl, pentru niste oi ce aü cumparat oamenil sM I pe care le-ailluat pe ned.rept din Dragoslavele si dela Ruck' niste supusl al lor.Cere sI li se dea indarat. Arh. No. 126; pecetea rupta; in mono-gram si titlu Racau, ca la No. 25 si 28. Caracterele paleografice aleNo. 126 si 127 saman a. foarte mult cu No. 25: semiunciala, cernealaalbastrue ce bate in verde ; monogram mare si in linil groase. Nu in-cape indoeala c toate patru sint dela acelas domn.

I) Orig. wiltWia ; sub cuvintul acesta trebue inteles in deosebipustl sail tunurl.

XXVIE

Page 157: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

8. Vlad II Tepe§.(1456-1462. 1476)

LXII.

Io V la d, voevocl i domn al TntregiT Ungrovlahii.Serie domnia mea bunilor prieteni ai domnieT mele, pIr-garilor din Brasov situturor,Birsenilor, marl' si midi, cdprea cinstitã inchinaciune va aduc ca unor bunT prie-teni aT mei. i s va fie stiut domniilor voastre, ea, totce mi-a poruncit stapinul si fratele m&l mai mare MihaiSiladi, vreat sä tin ; i Tau pe credinta si pe sufletul dom-nieT mele sa tin bund pace cu voi, sd fie slobodetoate drumurile i sa vie oamenii vostri la noi sa cum-pere si sa vinza slobozi, fard nici o grije i fail pa-guba, ca si cum ar umbla prin tara voastra. Asisdereaoamenii nostri sd, mearga, slobozi la voT, fara nici o pa-gubd, cum mi-a fagaduit stdpinul i fratele meil MihaTSiladi. Dar de aceasta ma tin numal atita, cita, vreme vatine si el pace cu voi ; atita i eti. i Dumnezeti sa Irabucure. Scrisa in Rucdr, luna lui Dechemvrie 1.

fo Vlad voevod, din mila luT Dumnezed donm.Pecetea i adresa lipsesc. Ark. No. 193 ; Mil. No. 49 (atribuitd

gresit lul Vlad Dracul).

c. 1456-1458, cind Tepe§ se bucura de sprijinul si increderealui Mihal Szilágyi, Arula Sasil se plInsesefa de prAc15.ciunile dom-nulul romin. Guvernatorul Ungariel le faspunde din Buda A cautea trhi In bun5. pace cu el. Engel, Geschichte der Walachey, p. 174:Iorga, Convorbiri Literare XXXV, p. 150 si urm.

LXIII.

I o VI ad, voevod i domn. Serie domnia mea cre-dinciosilor domnului nostru cralului i bunilor meiprieteni multh sanatate i inchinaciune, judetului i pir-garilor din Brasov. Si am trimes pe jupIn Stoica ar-masul la domnia voastra i ce va vorbi domnieT voastre,domnia voastra sag credetT, cacl sint cuvintele adeva-

62

tti

Page 158: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

63

rate ale domniel mele. Altfel nu este. Si Dumnezeilbucure.

Fdrd monogram ; adresa: judelulul i pirgarilor din Bra§ov ; pe-eete micd, cu legendd latind indescifrabili: cele doud figuri de pe pecete

forma busturilor din prima jumdtate a sec. 15-lea. Arh. .Z1ro. 162.

c. 145G-1458. Stolca armasul este poate klentic cu Stolcapaharnicul dela 1458 (Bogdan, Vlad Tepes, p. 75). Vlad Tepes latex-vine pentru dinsul pe lInga Brasovenl, prin scrisoarea de sub No.arh. 190, prin care 11 roagh pe acestia sa-1 faca dreptate hit rjupinStolca armasul". care avea o datorie la ICERfp rhiSA" (laver Pal).Far& boe si. data ; fat% monogram ; pecete cu legen(Ia latina, stricati.Dupa caracterele paleografice e contimporana, cu No. 143 si 102 ; arputea fi push si in prima jumatate a sec. 15.

LXIV.

Io Via d, voevod si domn. Serie domnia meamulta sanatate bunilor i IubiVlor prieteni ai domnielmele, judetuluf i celor 12 pirgari din cetatea Braso-vului. Si iatA v'am trimes niste bo si vaci domnieTvoastre de cinste, sd vi-I ImpArtitl; §i cII vor fi, dorn-nia voastra sa-mi scrietl carte can domnia mea, ca sastill cite bucati v'ai1 dat, i sa fie spre credinta oame-nilor ce minat la domnia voastra. Si Dumnezetisi va inmultasca anil cu bucurie, amin.

Ion Vlael voevod, cu mila lui Dumnezet, domn.Pecete micd, cu legendd latind, identicd ca mdrime i forma cu

cea dela No. 162 ; adresa: bunilor ci luhiilor prietenl al domniel mele,judefului i celor 12 pirgarl din Bravo. Arh. No. 208,

c. 1450-1458.

LXV.

Io Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea in-chinaciune1) bunilor prietenf aT domniei mele, pirgari-bor din Brasov, si va dat de stire ca, acest om al nos-tru Dimitru 2) a fost cumparat niste otel, si era pace

1) Orig. XIIHTH3MO.

2) Orig. WHFIBH 1411WH 111040 AHMLITIIIK Dimitru. i tovarásil lul.

ad

52va

t.efl

t

Page 159: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

GI

atuncP), dar voi n'ati: vrut sa-1 läsatT sa aduca incoaceotelul, ci i luat. Deci va rog : safl sa-I intoareetiotelul, sail sa-1 datT indarat ducatii: una din doua sä ise intoarca, caci in paguba nu putem sa-1 lasam.Dumnezeil sa va bucure. Scris Dechemvrie in 8.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legencici in litere foarte marunte,din care se clisting numai cuvintele : WhCfli 3EMAH SrrpogAa(eicKon; parteaqtearsa pare a fi fost: f IW !MIA HOEHOM li rues; adresa : pirgarilor bra-fovenl. Arh. No. 210.

1456-1162.

LXVI.

Serie clomnia mea vamesilor din Rucãr si va gra-este domnia mea: in ceasul in care veti vedea aceastäporunca a domniei mele, in acelasi ceas unul din voisa plece la Brasov si sa dea de stire Brasovenilor pen-tru vestea ce mi-a venit de lucrul Turcilor, ca sa stiesi el ea nu e nimic adevarat2) ; i vroea unul din elsa vie in solie la clomnia mea, dar indata ce a allat devestea aceea, s'a oprit. DecT, cel ce vroea sa vie, sa, vie ;Tar de nu va vrea sa vie la domnia mea, atuncivamesulce se va duce la Brasov sa se intoarca la domnia mea,sa-mi dea de stire. Iar pe omul ce va aduce aceastacarte sa-1 lasati sa se duca la casa lul. Iar daca solulacela va vrea sa vie la domnia mea, sa vie cu el sivamesul ce se va duce la Brasov. Altfelit sa nu fie..

Monogram; pecete r4ijlocie, identica cu cea dela No. 210: literilechirilice foarte milruinte, dar qterse. Arh. No. 175.

1456-1462. Poate 1naintea expeditiel tureet1 din 1462.

LXV11.

Intru Christos Dumnezeü credinciosul si de Chris-tos iubitorul, Io Vlad voevod, si din mila lui Dum-

') Orig. H CHAO ECT no AuipS.2) Orig. Aa endAT, HE uuuuuua ail TO.

1-ati

Si

I

-

Page 160: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

65

nezeii domn al intregii tari a Ungrovlahiei, da domniamea aceasta porunea a domniei mele prea cinstitilor

credinciosilor i bunilor prieteni aT domniel mele,judetului i celor 12 pirgari i tuturor celorlalti ceta-teni din marea cetate a Brasovului, si tuturor priete-nilor mei color buni din intreaga tara a Birsel, marl simici : ca sa le fie lor dupa vechiul asezamint, cum a fostsi in zil el e de mai nainte, Inca din vrem ea lui Mircea voe-vod i pana in zilele parintelui domniei mele, ale mareluiVlael voevocl, si in zilele dornniel mele. Deciporuncit-a domnia mea sa fie si demi inainte dupa acelvechin asezamint : de-acum inainte scala 1) ce a lost, SAnu mai fie nicairi in taxa domniei mele, ci sa fie slo-bod i volnic fiece om sa tirgueasca i sa cumpere i savinza fara scala 2). Si iarasi, de lucrul ceril, ingaduit-amdomnia mea sa fie slobozi sa cumpere prin toate tir-gurile i prin toate tinuturile si in fiece loc din taradomniei mole, cum a fost si mai nainte asezamintulcel veehiü si cum a fost i in zilele domniel mele, tot asasa fie si de-aci inainte, cit voiti fi in viata domnia measi sa cumpere slobozi din toate cite le va fi de tre-buinta SI ce vor voi. Si iarasi, cu privire la vama lor,cum a fost asezamintul cel vechiti si [cum a fost] in.zilele domniei mele celei dintiiü, tot asa sa fie si acumsi de-aci inainte, fie prin tirgurie din tara domniei mole,fie sub varnile de plaiuri : sa plateasca vama dreapta,cum at plata si mai nainte si in zilele domniei mele,far alte vami nimenea sa nu indrazneasca a ridica, sata-i bintui, nici parcalabii de orase, nici vornicii, nicivamesii de oras, nici vamesii ce sint sub vamile plalu-rilor, nici la Dunare, nici alteineva din diregatoril saüslugile domniei mele. Caci oricine ar voi sa le striceasezrunintul cel vechin Si ar voi sa ,le ia mai mult de-cit ce este scris in cartea domniei mele, acela mare

') Orig. CK4A4.

2) Orig. RE3 CI(4AS.

67332 5

si

Qi-ap of

;

Page 161: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

66

rau i urgie va avea sa primeaseä dela domnia mea.Altfel n'are sa fie, ei dupä porunca domniei mele. Solisin Octomvrie 7, in marea cetate a Bra§ovului, in anul6985 (=1476), temelia a 4a

Monogram, pecete mica cu legendd latind.Pergamentul No. 773.

LXVII1.

Io Vla d, voevod i domn. Serie domnia meacredincio0lor §i bunilor i dulcilor i einstiOlor prie-teni al domniei mele, judetului i pirgarilor din Bra§ov.Si W. dati. de §tire prin aceasta ca am biruit pe vrajrna§ulnostru Laiota §i ca. a fugit la Turci. Deci, v'a slobozitllumnezeil calea. VeniT, eu pine 0 cu marfa, §i vahraniti, caci a facut Dumnezeil sa fim acum o singuraWA.. Si orice v. va spune sluga domniel mele jupinRatundul, sa-1 credeti, cad sint adeväratele cuvinte aledomniei mele. Altfel nu este. Scris in Noemvrie 8, laTirgovi§te.

Monogram, pecete mzjiocie, ; adresa : prietenilor domnidmele, judetului i pirgarilor din Brafov. Arh. NO. 145.

1476. Cf. scrisoarea lui tefan Báthory din 11 Noemvrie1476, care spune aproape acela§ lucru (Bogdan, Vlad Tepe§, p. 35).

LX1X.

Io V la d, voevod i domn al intregii WI a Ungro-vlahiei. Serie domnia mea bunilor §i iubitilor prieteniai domniei mele, judetului i pirgarilor si tuturor prie-tenilor mei din Bra§ov 0 din Birsa, i va. da §tiredomnia mea, cumca cu voea lui Dumnezet mi s'ainchinat toata tara rumineasca si totl boerii ; §i v'aslobozit Dumnezeil drumurile pretutindeni, i pe laRuck. i pe Prahova i pe Teleajan i pe Buzau.

4 i4ld

Page 162: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

67

Deci umblati acum. slobozi pe unde va este voeahraniti-va. Dumnezet sa, va bucure.

Monogram ; pecetea perduti ; adresa : bunilor i lubitilor prietenl,al domniel mele, judefulul i pIrgarilor din Brapv. Arh. No. 172.

1476, Octomvrie sat. Noenivrie. Scrisorea samln 5. cu a pri-vilegiulni din 1176 (No. arh, 773).

9. Dan pretendentul.(c. 1456-1460)

LXX.

Dela Ion D an voevod, fiul lui Dan, al mareluIvoevod, si dela doamna WI Dan voevod, multa sana-tate si inchinaciune prietenilor no§tri Brasovenilor,soltuzuluI i tuturor pirgarilor din Brasov. latä va ru-gam, si Dumnezeil sa vä povatueasca, sa va aducetiaminte de slujba lul Dan voevod, parintele i domnulnostru, care a slujit cretini1or. Dumnezeil sa va pova-tueasca sa ne ajutatl cu ceva banl 1) in vremea aceastade saracie, cad l. vrem sa trimetem Taras1 oamenil nostrila chesarul-cralul, dar n'avem de unde cheltui. De putqisa ne ajutatl, vom sluji i noi domniilor voastre i vavom avea in mare dragoste, daca ne va ajuta Dum-nezeil.

Monogramul lipsqte ; pecelea e rupki ; adresa : prietenilor 91o§trijudeylor (mAgim) i pirgarilor din Brapv. Arh. No. 12 ; Mil. No. 53.

14:.6-1459. Dan umbla st fastoarne pe Tepe§ Ind, din pri-mul an de domnie al acestula. La 17 Dechemvrie 1156 Ladislail Hu-nyady, comite de Bistrita si capitaneus generalis", s6riea din Kechke-meth Brasovenilor, c5, regele a triraes pe Daan" s5, alunge din scaunpe Drakula, care i se arAtase necredincios" ruga sA-1 ajute inIn treprinderea sa (copie la Acad. Rom.).

') Orig. Cis KEIVIHron% ; ung. koltseg cheltuealá, chelciug (In tex-tele vechl arde1enest1).

sir!

Page 163: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

68

LXXI.

Io D an voeva, print 1) si domn al intregil taria Ungrovlahiel. Scrie domnia!mea inchinaciune cu dra-goste i aduce, en multa dragoste, cinstite inchinaciunipana la pamint jtidetailui din Brasov si pirgarilor, caunor parinti i buni prieteni al mei. Sa stip' ca m'atrimes cralul si totl iobaghii 2) i mi-a dat stapinul metcraiul tara Ardealulul i Birsa i Sacuimea, ea sa meargacu mine sa-mi dobindese tara. M rog i cer dela dom-niile voastre, sa-mi fiti parinti i prieteni. stig bine,cit de bun a fost pentru vol tatal met Dan voevod;et, daca-mi va ajuta Dumnezet, am sa va fit si maibun. Ma rog de domniile voastre, Dumnezet sa väpovatueasea, sa ma ajutati cu ce putetl, fie cu arme, fiecu haine, caci gloata mi-e goala. i ce stiti despreDraculea, sa-mi spuneti. Si Dumnezet sa va inmul-tasca anil domniilor voastre.

Jo Dan voevod din mila lui Dumnezet domn.Pecete mica, rotunda, ilisibill adresa: judeplui i pirgarilor

din Brafov. Ark. iVo. 9 ; Mil. No. 51.

1460.

LXXII.

Io Dan voevocl, domn al intregii tari a Ungro-vlahiel. [Sa stip] ct m'a trimes craiul Mateas si amvenit in tara BIrsel, i venit-at judetul i pirgaril dinBrasov si oameni bateini din tara Birsel, i ni s'atplins, cu inima insingerata ni s'at plins de cele cefacut Draculea, vrajmasul nostru, si cum el n'a tinutcredinta stapinului nostru CraIU1UT, ci s'a dat Turcilor.Acest lucru inteadevar 1-a facut, Invatat de dracul 3).

') Orig. *Strruu ; germ. Fiirst.2) Nobilii ; orig. WK4AH. din ung.jobb-ág nobil, jobbagio din docu-

mentele vechl.2) Orig. 6,1111-1HA HCTHIhI 11,18qUI WT APdalE ; Mil. gre§. r4 6.101". B

un joc de cuvinte.

;

a

Page 164: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

69

Si s'ati dus multi negustori din Brasov, din tara Birsei,cu pace In ara rumineascA ; pe acel oameni pe top.' I-aprins i le-a luat marfa : dar nu s'a saturat numai cumarfa acelor oameni, ci i-a prins si i-a pus in tapa, pe41 de insi. Nu I-a fost destul cu acei oameni, ci s'a In-dtrjit si mai tare si-a adunat 300 de copii din Brasovsi din tara Bsirsel, ce erati. la Tirgoviste i prin toatetirgurile din tara rumlneasca ; pe acestia deci I-a adunat,

pe unii I-a pus in tapA, Tar pe altii in foe. Iar peoamenii sAI 1) ce erau la Brasov el I-a chemat pe ascunsla sine. Si-ail venit pirgarii din Brasov si mi-at spusdespre acei oameni, Ca ati marfa la Brasov acel ne-gustori din tara rumineasca, 'far pirgarii inchismarfa i m'ati rugat pe mine sa le dati. povata. Iar cindam auzit si am inteles domnia mea, am chibzuit bineen boeril mei si mi-am spus vorba mea plrgarilor: säia acea marfa i sa-si plateasca cu ea marfa oamenilorlor si pe eel morti, far marfa aeeea n'are sa se plateascanici odata tarii ruminesti. Marfa, care este a negutAto-rilor din Ora rurnineasca, sA nu se plateasca niel odatadin Brasov. Scris in 5 Aprilie.

Monogram; pecete mica, rotunda, ilsibilci ; in josul clocumentului,la stinga, ce aceeop cerneala: t 1ivA = H 44Aa 7w4:k]= si scrisefoldea (?). Arh. Ho. 11 ; Ho. 52.

1460.Scrisorile de sub No. arh. 8, 11 si 12 slut ale lui Dan, fiullui Dan II si fratele lui Vladislav II, celui care domneste pAn'a la 1456.No. 12 este dintre anii 1456-1439, poate chiar din 1456, cind Dantaia ca pribeag pe la Brasov i Feldimaa. No. 8 si 11 sint scriseamindouã in 1400, dup5, ce Matei Cor yin imputernicise pe Dan s'aporneascli contra lul Vlad Tapes care, cnrind dupb, moartea .1u1Hunyady (11 August 1456), incepuse sit*. se dea in partea Turcilor.In Transilvania se &flail atunci dol rivall al lui : Dan si Vlad CAW-

Presenta lor printre .Sasil din Transilvania i refuzul acestorade a-I extrada explia, in mare parte, pustiirile fâcute de Tepe§ Peteritoride lor, mai ales prin a doua jumAtate anului 1460, si cru-zimele neomenoase sávirsite asupra calor prinsi in tara rumineascL

Printeo scrisoare latina, dela Brasov, 4 Iunie 1460, 'rape§ cerea

I) Orig. cgoi moAlig ; Mil. CHH caeace schimbi intelesul.

I 4.11Iil.

cure,

si

le-an

garnl.

Page 165: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

70

Brapvenilor predea pe pribagos" sfetnicului s'ail intim ( consiliariusspecialis") Woyko Dohricha, lar in casul clad el nu vor voi sa' vie cuacesta, sA-1 alunge In fata lul Dobrita, cum ii f6gAduiser6, grin omulsá Cristyan" (--=pArcalabul Kerstgion" dela 1476).Ex castro fluviiDombavicha, feria quarta quatuor temporum penthecostes 1460."

0 scrisoare latinA a lui Dan din 2 Martie 1460, aflAtoare inarhivul Brasovulni i publicatA, dup0, o copie a AcIdemiel Romine,de Dl. N. Iorga in Convorbiri Literare 1901, p, 149-150, aruncä omink mal deplina, asupra faptelor despre care se vorbeste in No.arh. 11 ; intr'insa sint citatl toti boerii pribegi al lui Dan.

Asupra anilor 1456-1460 i asupra tragicel sorti a lui Dan,care nAvAlind inteadevl.r la 1460 in tara rumineascA a cAzut in mi-nile lui Tepes, vezl studiul foarte amknuntit al D-lui Iorga Lu-cruri noub", despre Vlad Tepee, 1. c. din Convorbirl Literare.

io. Radul III cel Frumos.(1462-1474)

LXXIII.

Io Rad ul, voevod. 5i domn. Serie domnia meamulta sanatate prietenilor clomniel mele, pirgarilor dinBrasov. Si asa vä graeste domnia mea : atL venit acolointre voi acestf boeri ai domniel mele : Mihail si Stan §iMircea §i Stoica §i Minzeal). Deci va graeste domniamea : oricare din ei ar voi sä vie la domnia mea,voi sa.-1 lasati in pace cu avutul si cu dobitoacelelor cu tot ; sari sloboziti sa vie la domnia mea,nimurui nimic sa nu i. se ia, nici macar un fir de par,cad va rugam ca pe niste prieteni ; far eel ce nu vorvrea sä vie, sa-i prindetf §i trimeteti la domnia meacu tot ce ati, caci averea aceea este a domniel mele siel imf Sint hicleni domnief mele. Daca sinteti deci prie-teni adevarati ai clomniei mele, altfel sa nu faceti, cisa mi-I trimetetf la domnia mea cu tot ce aU, Bindca imi

') Pe trel din acestia 11 gasim mai apol pe ling. Radul : peStoica Vintilov la 30 Mai si 28 Oct. 1464 (arh. stat., Cozia XIV, 1;Znagov I, 2), pe Mircea comisul i pe Stan stratornicul la 1465 si1467 (document din 15 Ian. 1465, arh. stat.; Miletié, DR., p. 335).

sg-I

Page 166: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

71

sint hiclenI, iar averea e toata a domniei mele. Tar dacanu \Teti face cum vd scriem, atunci sa tiT cä v'am fostprietin pana acuma, dar de-aci inainte prietenie nu vamai fi intre nol, daca nu faceti pe voea domnier mele.Si iarasi, pentru femeea lui Oprea logofatul, orice avereeste la ea, aceea este averea Ora rurninesti ; i acumsa stiti mai bine, s'o paziti ca sa nu va scape i sa-1ramie tot ce are la ea, si nimenea nimic sa nu-I 'la, cisa-1 ramie tot. Altfel sa nu faceti. Si Durnnezeti sa va,

bucure.Io Radul voevod, din mila lui Dumnezerl. domn.Pecete mijlocie, cu legenda : lw pdA0VAls ROEROAd nik SEMAH [oyrrp]o-

RAAVHc[KoH] ; adresa : prietenilor domniel mele, pirg arilor din Brapv.Arh. No. 223.

c. 1462-1463. Atribuid aceasta scrisoare lul Radul cel Frumospe baza asemanarii foarte marl in scriere gi monogram cu No. 236 intiid, siapol cu numerele 245 gi 292; pecetea este la toate rotunda. Cuprinsul elma face s'o puid in primul sad al doilea an de domnie al le Radu. in15 Aug. 1462 Radul era recunoscut deUnguri (scrisoarea lui Albert, vicecomi-tele Sacuilor, câtrá Bragoveni ; copie la Acad. Rom.). La 1463 el trime -tea Ungurilor stir! despre pregatirile turcegtl contra Ungariel (ScrisoareaPongräcz voevodul Ardealul ul ; copie la Acad. Rom.). 0 pre a logo-fatul era un credincios al lui Vlad Tepe§ ; el fugise cu dinsul in Arden 1

traia Trick pe la 1476 la Brasov, impreung cu partisan! al lui Tepe§.Basaraba senior, cere in acest an Bragovenilor, printr'o scrisoare data

cex Novo Castro , la 9 Mai gi trimeasa prin cegregius Zidraclin [prob.Zinadin=cpumAnirt. ; cf. No. arh. 470=--cc.xi] socrus noster, cui fidem credi-tivam adhibere velitis", s alunge dela ding!! pe dugmanii sal c0pralogofeta, Woyko, Thatul, gi cextraneos nostros,. El incercase, intre1474-76, sa obtina dela rege extradarea lui Oprea, dar fara succes ;No. LxxxvII (= arh No. 69). Pe la sfirgitul an. 1481 Oprea este omul deincredere al lul Basaraba cel Tinar; vezi No. ovIt(=arh. No. 89). inteo altascrisoare din 1476 ,Basaraba senior cere din nod Bragovenilor sa alungepe vrajmagii sal', mai ales pe cernulum nostrum Choriya,. (CopiileAcad. Rom.).

LXX1V.

I o R a d u I, voevod sidomn. Serie domnia mea multasanatate prietenilor domniei mele, pirgarilor din Brasov

vA daü in tire, ca ai trirnes de multe ori la mine

lui

alai

alit

el

Page 167: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

72

sa va las sa umbla i sa tIrguip slobozi prin tamdomniel niele. Deci, stiti bine ca se afla la voi banide-al saracilor mei, florini 15,000 si 500, si al plait inzilele lui Vlad voevod 1) 4000, Tar ramasita v'ati fostlegat s'o p1atiT intr'un an si in trel rinduri. Lucruls'a facut cum s'a Mout, dar voi dupa aceea atI amutit.Stiti insa ca v'a fost poruncit i domnul craful sa

Ziceti ca a luat cralul acel bani. Noi am aflatinsa cu adevarat ca craTul nu i-a luat, ci v'a cerut craiulsa-i datI dajdia si vol ati dat banil saracilor mei, Tar dinbanif vostri n'ati dat nimica. Deci, dati indärat banilsaracilor mei, ca sa nu-T asupreasca Turcii, Tar domniamea sa va, slobozeasca sa umblati prin tam, domnieimele i sa tIrguiti pe unde va va fi voea: cad eli panala moarte nu vOitl lasa acel bad. Si Ce va va spunegramaticul domniel mele Constandin, sa credetT, casInt cuvintele domniei mele, ca si cum le-as fi grafteü singur earl vol. Si Dumnezeft sä va bucure. Scrisin Fevruarie 19.

Monogram ; pecete mica, tearsa ; se vad numai cele cloud busturi ;pare a di fost deosebita de cea dela No. 276 §i identica cu cea dela No.223 §i 236; adresa : bunilor suer prieteni, pixgarilor din Brapv. Arh.No. 292.

1462-1470. No. 223, 236 si 292 sint incontestabil dela acelasdomn ; i pecetea i monogramul sint aceleasl la toate trel, lar scrie-rea e din acelas limp.

LXXV.

I o Radu 1, voevod i dornn al intregii tari a Un-grovlahieT. Serie domnia mea multa sanatate bunilorvecini i prieteni aT domniei mele, pirgarilor din Bra-sov. Si aceasta va &li de stire : stiti foarte bineca de cind m'a adus Dumnezet in taxa mea de bastina,n'ati avut dela mine nicf o strImbatate, si nu s'a inceputMei odata dela nol nici o rautate, ci s'a inceput numal

Tepes.

pla-tip%

Page 168: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

73

dela vol. Caci aft mers acolo saracil mei si cu dobitoa-cele lor : voi luat clobitoacele si ati cistigat voi,lar säracii mei au ramas de paguba, pentruca nuerau volnici cu marfa lor. Deaceea am facuttot asa oamenilor vustri. Dar a venit acum dela dom-nul craiul un boer cu numele Pesciani Mihai I) Si ne-am intocmit, dup a. vorba clonmului cralului, Ca eU nicinu voeam sa calc vorba domnului cralului, ci voeam saramie obicelul cum a fost si mai nainte : sa umble saraciimei slobozi la vol i ai vostri tot slobozi pe on undein tara mea. Si va clan aceasta carte, sub pecetea mea.ca sa va poata umbla oamenii in buna voe prin toatatara clomniel male si sa cumpere orice alte marfuriar pofti, numai vulpi i jcleri i ri.si s nu cumpere,ctici acestea yin la visteria mea. Si dati-mi i voi carteavoastra, sub pecetea orasului, ca sa-mi umble i oameniimei slobozi, claca le este ingaduit sa tirgueasca la voi;Tar daca nu, sa albä voe su mearga cu marfa lor in taradomnului cralului, orl uncle, macar pana la Varadin.Si daca I.1 lasa cineva marfa acolo, sA stea macar oluna, on i mai mult, iar la intoarcere sa fia volnic

ia marfa si sa faca cu ea ce va sti : voi sa nu-I bin-tuiti. Aceasta carte sa rni-o trimeteti de-acum in 25 dezile. Si Dumnezett sa vu bucure. Scrisu in cetatea Bu-curesti, luna lui Martie in 6, anul 6978 (---- 1470), indic-tionul 3.

Monogram ; pecete tearsci ; fcirci adresci. Arh. No. 236 ;MR. No. 80.

Din 1470 mai exista o scrisoare latineasca a lui Radu catre Braso-veil; el se plinge, ca desi a tinut pace cu dinsil de cind e clomn,el vi.nd totusi arme lui Stefan voevocl (cel Mare) si-i permit sa-si tieexploratores" printre dinsil, contra vointel regelui, care n'are pacenicl cu Moldova nici cu Stefan ; Buzau, 11 Oct. (Busso, in die be-ati (sic) translationis beati Augustini" ; copie la Acad.. Rom.).

1) Pestenyi, Pestheny ; soll regall cu acest mime gasim malmulti la Inceputul sec. 16 in Transilvania. VezI Socotelele Sibiuluiale Brasovulul.

le-ati

si eft

sa-si

t

otijlocie,

ni

Page 169: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

74

LXXVI.

I o Rad ul, voevod i domn. Serie domnia meamulta sanatate bunilor prietenl al domniel mele, judetu-luI. i pirgarilor din Brasov, si de aceasta va roagaclomnia mea ca pe niste burg prieteni : vol facetl obi-ceit ce n'a fost niel odata de cind este Brasovul'). Eftsint sluga cralului i slujese cralulul i sfintel coroanecu toate slugile mele, i top' dcl pribegese din tararumineasea la domnia mea sint slugi ale cralulul. Dealail venit acum niste pribegi la cetatea domnului meia craluluf si a domniei voastre, 'far vol T-ati clespolat

luat cab'. si 1-41 intors indarat ; acest obiceiti n'arfi fost alta data 2), macar de-ar fi adus cu el toataaverea lul Udriste si toti cail lui. Acestia sint pri-begi i slugl ale domnului meti cralului si ale mele ;eT voesc sa slujasca pentru crestinl i pentru vol,fug de Turci, lar ca sa-i bintuitl domniele voastre, nueste obiceill Ci va rog, intoareeti-le tot pana la un firde par, cacl daca nu le intoarcetl, am sa ma pling voe-vodulul Ardealulul. Asisderea, pentru caii ce 1-41 luat,ca sa-I datI pentru oi, Lalota a mineat oile, 'far cail sintla voi; dati-mi-i indarat, cacl se cade sa fie la mine.Si lards'', sa stip' Ca am sa ma piing de oamenilce omorit o sluga ; ar fi bine sa mi se dea aceloameni, saa dusegubina, caci nu ma voitl lasa. Si cears sä va spuna sluga domniel mele Dracea, credeti-1,cad sint vorbele domniel mele. Altfel nu este. Si Dum-nezeil sa va bucure.

Monogram; pecetea perclutii ; adresa lipsege. Arh. No. 245.

1471, Martie. Radul, batut eumplit de $tefan eel Mare la Socl,7 Martie 1471, se refugiazA in Ardeal en boeril care scäpaserk dinluptk; de aci d scrisoarea de mal sus. Laic)* Basaraba celtrim de mal apol, i credinclosul saii boor, IJdrite, petreceail in

1) Orig. 111,0 H*CT GNA 3AK011 A,ISTOR WT 111,A,A ECT G11,1W0R, NHF10 (Hie) H

S111111HTE. Poate MIN RH" ?Orig, T05311 NAK0/1 HliCT EHA Apb'reit.

ml-at

i1 -

sile-ati

tS

TM-

1)

Page 170: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

75

nutul nearasulul, asteptInd motnentul s intre in tarA. So pare a,la 1471 el n'an. (tient nici o incercare ; la 1473 1-aduce Stefan eelMare. Motivarea din scrisoarea lui Radul c boeril fug de Turd erasi adevArat4 si neadev&rath ; el fugeati In realitate de Stefan cel Mare ;curtad dup5, infrIngere vin i Turcil, dar In ajutorul lui Radul.Stefan nu S3 poate fobisi de biruintA si se retrage, lar Radul,inters din .Ardeal, se pune s Inta.rease4 o cetate dela graniteleMoldovel" (Crsaciurm.). Cf. asupra acestor lucruil expunerea foarteprecizit a D-lul Iorga, Studil si doe. III, p. xxxivxxxv.

1. Basaraba II cel B5trin saü Laiot.(1474 1176. lan. 1477 Oct. 1479)

LXXVII.

Io Basarab a, voevod §i domn al intregif WI aUngrovlahiel. Serie domnia mea multa sanatate bunilormei prieteni §i veciril, pirgarilor din Brapv, §i dad de§tire domniei voastre, ea din cele ce incredintatprin sluga domnief mele prin Frineu §i prin omul vostruprin Fodor Paul bine v'am Inteles pe domnia voastra ;deci on I. cum v'a fost mezamintul dela altl domni, inacest mezanfint void raminea §i domnia mea, ba gin-desc sa-1 Intaresc, de va da Dumnezed ; §i orice negu-tator sat orIce om al vostru sa umble slobod prin taradomniei mele §i sa tirgueasca pe unde-I va fi voea;daca ar purta maear coroana de aur pe cap, tot slo-bod sa umble. MI-ati vorbit apoi de cearta ce se facein vremea aceasta; cIt pentru asta, ce-a fost s'a trecut ;eü n'am sa pomenesc nici ()data; traesc doar BIT ace-luTasI om intr'o casa §i tot se cearta si Tar se irnpaca

viata buna intre el; asa i eu l. am sä va pastrezdreptate i bunatate §i pace pana la moarte. Si tot ce escris mai sus e pe credinta §i. sufletul domniel mele

pe credinta i sufLetul boerilor domniel mele, marl§i midi. Tot as,a §i. voT sa pastratI] domniei mele drep-tate si prietenie, §i. sa-raf datI ajutor din ce pntetT §i

si aü

i

mt-atl

pi

Page 171: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

76

sa-mi trimeteti volnici in ajutor 1) si sa le dati arme,ca. de va da llumnezeil, nu yeti mai avea fried de Turcica pana aeuma, ci altfel are sa fie treaba. Caci se aflaacum la domnia mea solul fratelui mai Stefan voevod,jupinul Vu Ipas logofatul ; I-a trimes inainte, Yar Ste-fan voevod vine cu toate ostile sale in ajutorul no-stru. Asa sa ne stat:f i voi in ajutor, din ce puteti,ea sa ne aparam de Turd si de vrajma,sii nostri.

daca aveti sa mai trimeteti la domnia mea vr'unom cu vorbele voastre, trimeteti-1 i sa vie in pace. Sice va va spune sluga domniel mele Frincu 2), sa-1crecleti. fiindca slut cuvintele adevarate ale domniel mele.Si Dumnezet sa va bucure.

Io Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti donin.Pecete mijiocie, gearsd ; fdrd adresd. Arh. No. 64.

1473, Oct.Nov. Stefan cel Mare se afla pe drumul spretara rumineasa. La 8 Noemvrie el e la Milcov, iar la 18 se da. luptadela Cursul Apel. Tara era impArtitit in dou'a Radu se mai mentinedesi e fugArit din capilala sa, cu ajutor turresc, dar el moare in larnk

pe la inceputul lui Ianuarie 1474 se instaleazl. definitiv Basaraba.Iorga, Studil si doe. IIT, p. xxxvi. Frincu (4srengS) e probabil ace-las cu cel trimis do Radul eel Frumos la Brasov (4sugg%), in niste afa-cerl ale sale, intro anil 1462-73; arh. No. 220: scrisoarea e, dup'a ca-racterele sale paleograftce, din intila jumritate a sec. 15 ; pecetea efoarte stearsb, ; pe hirtia lipit deasupra el sta, scri-; paASAti gong.

Nu cred sl fie dela Radul Praznaglava.

LXXVIII.

Cu mila lui dumnezeti I o Basar ab a, voevoddomn al intregii taxi a Ungrovlahief. Serie domniamea multa sanatate bunilor nostri vecini i prieteni, ju-detului din Brasov si tuturor pirgarilor, i va datde stir e prieteniei voastre: ce ne-ati scris in carteavoastra i ne-ati ineredintat prin omul vostru bun prinLorint, toate bine si subtire le-arn Inteles. AT poftit sa

') Orig. CsMO S HOMOlikk.

2) Deasupra lul Frincu s'a adaos H KSIA" = i Bunea.

itv

Silarddi,

II

di

Page 172: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

77

trimetem Un om bun al nostril la BatAr Istvan si lavol si v'atl dat creclinta pentru aceasta. Am trimes darpe cinstitul nostru boer, jupin Dimitru postelnicul, laBatar Istvan i la vol. Deci, cite va spune prietenielvoastre, sa stitI ca. sint cuvintele noastte. Si Dumnezetisa va bucure. Scris Fevruarie in 8.

Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: lw 11k sac4p[4]ga gomomMnrri gaiutero, cu litere mai marl i mai groase, decit la numerele 32 fi33. cf. pentru aceste dotal numere Regestele. Arh. No.. 35.

1474, curind dup'a ocuparea scaunulut Pecetea este cea cu-noscuta din Intl la domnie a lul Basaraba, lar scrierea seamlinafoarte mult cu cea dela NTo. 53, 57, 61, 69, 70, 115, 123. Pe Dimitrupostelnicul nu-1 easese in documentele contimporane; in cele dou'ddocumente interne ea C11)30se dela Basaraba eel Ratrin, nnul dela 1Iumie 1175 (arh. stat.), altul dela 4 Iu lie 1476 (Venelin, p. 118), elnu figureazá; in acest din urmit e citat insa. Un Dimitru Ghizdavetstratornic", care se afra la 1480 pe ling% Basaraba eel Tina]: (Mile-tió, DR., p. 339) §i ar putea s'a% fie acela§ cu Dimitru postelnicul.tin Stoyka Gizdarneh" (Gizdaweth?) e pomenit de Vladislav II in-teo scrisoare latina cu monogram chirilic din 11 Apr. 1453 (arh. Bra-§ovului; copie la Acad. Rom.).

LXXIX.

Din mila lui Dumnezeü Io Basarab a, voevodsi domn al intregii tarI a Ungrovlahiei. Serie domniamea multa sanatate bunilor prietenl aT domniel mele,judetului Brasovului i tuturor pirgarilor. i dupaaceasta, der de stire prieteniel voastre ca am trimespe omul mei" la voi i cu omul met am trimes i peomul vostru; omul vostru. are chezasi, cacl vol n'ati vrutsa lasatl pe omul met% sa se intoarca la domnia rnea,ci 1-aci oprit. Ziceti ca nu-i da drumul Batar Istvan. Darvezi O. nu 1-am trimes la Bata'. Istvan, cil-am trimes la voi,Mel n'am stiut ca Batar Istvan este acolo. Ati trimes apoipe omul vostru la mine i aI cerut dela mine incredintare,ca sa vie un om de incredere al vostru i sa vorbeasca cunol ce pofteati Si sa se intoarca indarat la voi, neavind niclo zabava ; acum insa IarasT, pe omul cu care era sa vor-

Page 173: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

78

bim nu 1-atI trimes, nici pe omul met. Nu stit ce obi-ceid este acesta, de nu se a drurnul solilor ; asa obi-ceit n'am vazut nici la Turcl, nici la LesI. Am trimesdoar oarnenI si la domnul crait, dar el nu mi-a oprit

nicairi, In nicI o taxa, solii nu se oprese. TurciiCa gut Turd, nu grit crestinf, si tot merg solil lui Ste-fan voevod la eI si nu-I opresc. Nu still ce faceti volde-mi opritl pe omul meU, 'far la mine trimeteti pe nisteearutasI Deaceea trimet i acum [si V. zic]: dati dru-mul omului meg, i daca vreti trimeteti ceva,trimeteti-mI vorba, saü trimeteti un om al vostru ; sieine va veni, sa se intoarca slobocl Si zabava sape credinta noastr i pe sufletul nostru. i Dumnezetsa vä bucure.

Monogramul lipseste; pecete mijlocie, cu legenda: tmegom Aincriro saaero; adresa obienuitd.

1474. Cf. No. precedent; este vorba, se pare, de aceeas1 solie.

1WHI sacap[o]ga

LXXX.

Cu mila lui Dumnezet IoBasaraba voevod. Seriedomnia mea multa sänätate prietenilor domniei mele,judetaluI din Brasov si celor 12 plrgarI, i dat de stireprieteniel voastre : fara asta nu poate sa fie ; ci m'amdus la Turcl la marele lmparat i mi-am facut pace sibine si m'am nevoit i pentru binele vostru. Deci sä vapara bine si voua. i orIce va spune prieteniei voastreCirstian, portarul domuiel mele, sä credeti, cad shitcuvintele noastre. Si Dumnezet sa va bucure. Solis inIunie 26.

Monogram ; pecete cu legenda t lwlik C4Cd[fidgd1, restul nu se poateceti ; este inset' identicd C26 cea dela No. arh. 53 si 56 ; fcird adresil. Cf. .Regestele.

1474, dup.& ce Basaraba fusese in Asia si se Inchinase su]tanulutIorga, Studil si doc. III, p. xxxvi. C5ratoria lul cade prin FevruarieMai 1474. A identifica pe CIrstiian portarul, care Implineste irnpor-

1) Orig. 1-1(KOEK CEICOUJEX ung. szekeres.

soul, §i

9.

n'alba,

sa-mi

Page 174: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

79

tanta misiune a lui Basaraba la 1171, cu CIrstilan pArcalabul deTirgoviste (Kerstgion porcolab in Tergowistia") care anuntA la 1476Brasovenilor victoria lui Vlad Tepe, asupra fostulul sAft stApIn(copie la Acad. Rom.).

LXXXI.

Cu mila luI dumnezeU Io Basar ab a , voevoddomn al thril Ungrovlahiel. Serie domnia mea cinsti-tilor i bunilor nostri prieteni si de aproape vecini,judetului i celor 12 pirgari din Brasov, $i intreguluitinut ce se afia sub sthpinirea Brasovului i tuturorSacuilor multa sanatate. Si dupa aceasta, dat de stiredomnief voastre, ea de cInd m'a miluit dumnezett cutara rurnineasea 1), &I de atunci v'am lasat sä umblapin buna voe i 1:n pace prin locurile domnieT mele cudobitoacele, cu oile $i cu porcii peste ati vinat peunde v'a fest voea i nimenea nu v'a oprit. Dar acumasa sa stip ca nimenea 2) elintre oamenii vostri sa nu semai afle pe locurile domniei mele, pascind oile saü porcii,ori vinind peste, fara stirea domniei mele i fard stireavatafflor ce sint pu$T prin Ora domniel mele pe la mar-

Caci asa sa stip, cd daed vom afla niscalva pastorTdintre oamenil vostri, domnia mea pe pastorT II voiathia si le void lua si dobitoacele cu totul. i sa nu zi-cep ea nu v'am dat de stirs. lar eine va voi sa pascava avea voe sa pasca, acela sa dea de stire domniefmele i slugilor domniel mele, vatafflor ce slut pusi:pe marginea tariT, ea sa le scrie dobitoacele, sa-sl pla-teased gorstina; Tar eine nu vrea sa intre in gorstind,acela sa nu vie sa pasca, sau peste sa vIneze, cad T. alt-mintrelea rdti va pati. Oamenif domniei mele, ce pascin Ora voastra, IT platese deasemenea gorstina. Iardaca v eti afla ea ad intrat niscaiva oameni diu Oradomnieli mele in tinutul vostru i foira stirea voastra,

1) in orig. adaos i soai1Ent xo-r-kaitm".2) in orig. HHXTO NH fAHH% qMorkr6".

ginT.

5i

si

Page 175: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

80

faceti-le lor ce stilt Apoi sa stiti cA oamenil din taradomniel mele, ce page îtì tara turceascA sail in Mol-dova sail in tara voastra, toti IT platesc gorstina ;asa vrea domnia mea sa va 'fa si voua gorstina, cadnu vreat sä ziceti cd tara n'are domn, ci sa vedeti easint domn destoinic si ca tara are domn. Asa, sA fie instirea flecarui om din tara voastrA : eine vrea sA paseg,acela sa se intocmeasca mai intiit cu slugile clomnielmele, cum am spus mai sus. Altfel n'are sa fie. SiDumnezeil sa va. bucure.

Monogram; pecete mijlocie, ruptcl ; adres a : cinstiilor si bunilornostri prieteni si de aproape vecint, judepdu .si celor 12 pirgarl din Bra-coy i tuturor oamenilor ce sint sub stdpinirea Brasovulut fiecdruiom din linutul Sdcuilor. Arh. No. 47.

1474, Oct.Noem v. : vremea luptelor cu Ungurii I cu Tepelus.

LXXXII.

Io Basaraba voevod, din mila lui Dumnezetidomn al taril ruminesti 1). Scriem mull:A sAnatate i neinchinAm cu dragoste cinstitilor i bunilor nostri prie-teni si de aproape vecini, judetulul i celor 12 pirgaridin Brasov. Si clupa aceasta, dat de stire domniei voas-tre : vorbele alese ce domnia voastra trimes delasfatul domniei voastre si dela batrinil tariT Birsei princredinciosil i cinstiii boeri ai domniel voastre, anumeprin jupinHanas 2) i prin jupin Giurgea, el toate pe rindni le-au impartasit, iar noi pe rind vorbele domnielvoastre le-am inteles. Si tot ce a poftit domnia voastrA,am poruncit sa se Lea pe voea domniel voastre ; numaicit n'am putut sä juruim pentru lucrul negutAtorilorsi al tirgurilor, fiindeA aT poftit domnia voastrA, ea 0,umble oamenii domniei voastre i s vinza marfa prin

I) Orig. roco1041. Fi54WHOH 3fA1511.

2) Prob. Iohannes de Rosnaw" care e in misiune la Basarabasi in 1477 (Scrisoarea liii Bazzarab" din Florest1 ; copie la Acad. Rom.).

ni-ati

Page 176: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

81

toate tirgurile i prin toate orasele din Ora noastrasa cumpere paste prin girle, ca i negutatorii nostri.

Aceasta n'o putem face, cad' vedeti bine si clomniavoastra, daca vom slobozi pe negutatorii domniel voas-tre sa, cumpere i st vinza prin orasele noastre, atuncistraci i negutatorii nostri cum se vor mai firani, icui vor vinde pestele, si cum se vor inlesni 1) sa seplateasca de dajclia domniei mele ? Astfel, sa stip: dorn-nia voastra ca am jurat, impreuna cu boeril si cu sfa-tul domniei mele, ca sa fie volnici negutatorii domnieivoastre sa vinza in scaunul domniei mele, la Tirgo-viste si la Tirgsor si la Cimpulung, dar sa vinza oa-menilor nostri cu ridicata, iar prin alte tirguri sa nuumble. Daca veti slobozi insa domnia voastra pe ne-gutatoril nostri sa cumpere i sa vinza peste tot printara inaltimei sale craiului, si la Orade si la Cluj si laTimisvar si in Rijnov si in tara Birsei, atunci vom sb-bozi si nob pe oamenii domniei voastre peste tot intara noastra, sa fie volnici sä vinza, i sä cumpere intara noastra. Si-am spus aceste vorbe i mal sus zisilorboeri al clomniel voastre, iar el au zis ca despre acestlucru n'atI facut sfat domnia voastra indraznitsa se jure cu nob fara stirea domniei voastre. Decidomnia voastra, sfatuiti-va bine si daca, yeti slob ozi penegutatorii nostri sa cumpere i sä Vinza peste tot intara voastra, vom slobozi i nor pe negutatora dom-niei voastre. Deci, orice vett slobozi i sfatui, domniavoastra sä trimetet1 un om usor, ca sa facem carte decredinta 2) si juramint, cum ail facut i ceI1al01 domnidinaintea noastra. Si cele ce vor spune cinstitil i cre-dinciosii mai sus zisil boen i. ai domniel voastre, delanob catra domnia voastra, sä credeti ca sint vorbelenoastre adevarate. i Dumnezeii sa v bucure pe dom-nia voastra, amin.

1) Orig. KdKO CH XTET CTINSHTH.

2) Orig. Ad 8.11111HM KHHI'S 3,1 EEO.

67332 6

si

i n'aft

Page 177: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

82

Monogram ; pecetea ruptd; adresa cinstitilor i bunilor noftriprieteni ci de aproape vecin, judeulu i celor 1.2 pirgari din Bravo.Arh. No, 34.

1474-1175, mal curind 1474. BrasoveniI cereail prea marlconcesiunl dela Basaraba ; el se 'ntemeiati, se pare, pe frica acestuiade Tepelu§, care petrecea in Ardeal, gata sb nhvAleascit la orIce mo-ment In tarb,, dacrt Sash II dadeall ajutor.

LXXXIH.

Din mila JuT Dumnezet I o B a s arab a, voevoddonm al intregil WI' a UngrovlahieT, fiul lui Dan ma-relui voevod. Iat A. ea dat, cu ajutorul 1111 DumnezeU,tuturor Brasovenilor i intregulul vostru tinut pace sijuramint, c voit tinea cu dreptate asezamintul eel ye-chit, precum a fost in zilele tatalul domnief mele Danvoevod i precum a fost pe vremea altor domni ba-trinT : ea sa umble oamenii vostri slobozT si in bunavoea lor prin intreaga taxa a domnieT. mele, sa se bra-neascã i sa tirgueasca, cum a fost i subt alp domni.Si ori care din oamenii vostri va avea vre-o treaba saftvre-o nevoe in tam, domniel mele, sa, vie la domniamea, Tar domnia mea if va face dreptate, dupa legeacea dreaptd. Si de lucrul Turcilor, am sa Ira WI pacecu dreptate. Iar de va veni, doamne fereste, vre-o si-luire oarecare, si nu vom putea sta inaintea lor, dom-nia mea are sa va dea de stire, ea sa stip cum sa vaferip. Si dupa aceasta, ma jur pe credinta i pe sufle-tul domniei mele i pe eredinta si pe sufletul boerilordomniei mele al tuturor, batrinf i tineri; Tar cine nuva tinea credinta cu dreptate, Dumnezeu sad bata acicu trupul Tar in viata de apoi cu sufletul, i sa-I fievrajmase prea curata maica a domnului la judecata ceastrasnica, i 'Arta§ sa fie JUT Iuda i celorlalp IudeT,earl aft strigat impotriva domnului Dumnezeului nostru

zis : singele mT asupra noastra i asupra copiilornostri; ceea ce este si va fi in veciT vecilor, amin. Sarisin Tirgoviste, Iulie 11, anul 6983 (.1475).

Monogram; pecete mijlocie, atirnatd de o fdie de pergament i cu

si at

si

Page 178: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

83

legenda: f itvim Racapas4 Boreem4 Mecno ga:ifro.Pergament No. 769; Mil.No. 82.

LXXX1V.

Din mila liii Dumnezeü 10 B as ar ab a, voevoddomn. Scriem multa sanatate prea cinstitilor i dul-

cilor nostri vecini i prietenT, judetulul i celor 12 Or-gall din Brasov, si dam de stire domnieT voastre : Tatacä ne-am nevoit pentru pace si pe cit am putut v'amaparat de Turd' ; cu parintele met Batär Istvan ampace si juraminte, Tar deaci nainte am nadejde ca voiüintari i mai mult pacea i juramintele. E pana acumiü dreptatea cum am fagaduit, dar dela voi vad ca nu

e nici o dreptate ; ci va facet1 numaT ca sintetT dreptlcu noT, Tar vrajmasiT nostri se ridica din mijlocul vostrusi se duc in Moldova impreuna cu Sacuii, si imi pradatara i se intorc larasT printre voT, i maninca si beauin casele voastre. Deci ma gindesc : spre ce credintasA ma plec ? Si Ira rog, ca pe niste buni prietenT, malmull sa nu se faca de acestea, i sa instiintatT i pe pa-rintele met' Batar Stefan ea sa se pedepseasca aceTSacui ce aU intrat [la noT], precum si pribegii ce se ri-dica din mijlocul vostru. Caci din tara mea nu se furanici un oti In tinutul vostru ; asa sa socotitl i domniavoastra despre acestea. Si cele ce va spune boerul nos-tru, jupin Piper stolnicul, catra domnia voastra, sä cre-deti. Si Dumnezeti sa va bucure. Scris in Fevruarie 28.

Monogram; pecete mijlocie, adresa: judefului i celor 12pirgari din Brapv. Arh. No. 37.

1476. Alusia la vrAjma§ii si prive§te pe Vlad Tepe§, care inc5.din 1475 fusese liberat de Motel Corvin §i trimes in Transilvania s5.-0pregAteasea, intrarea In Ora rumineasc5. ; el Petrecea in apropiereaSAcuilor. La 24 Fevruarie, 4 'idle lnaintea acestei scrisori, Basarabascria Sa,ilor din Sibitt c5, nu-i mai poate considera de prieteni :el ajutail pe Vlad Tepe§, la ordinul lul Pongracz, voevodul Ar-dealului. Cf. Vlad Tepes, p. 34. Piper stolnicul este boerul dela1480 al lui Basaraba cel Tinar (Miletió, DR., p. 339).

t

4U5jc4ld

Page 179: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

84

LXXXV.

Io Basarab a, voevod i domn. Scriem bunilornostri prietenl, judetuluI BrasovuluI i tuturor plrga-rilor, multd sanatate. i dupa aceasta, IubiT prieteni ainostri, cautacl pe acei pribegi ce sint printre volspuneti-le sa se intoarca la bucatile lort), eine art avut,'far eine n'a avut, Ii voift milui, daca ma va sluji. lardaca nu vor sa vie, spuneti-le sa se clued la domnulcraift sat' unde vor ti, Tar acolo sä nu stea, cad se-zind acolo, tiT cit raft mi-at facut, i destul I-am su-ferit. GInditi-va si domnia voastra la asta, cacl am nä-dejde in vol. Si Dumnezet sa va bucure.

Monogram ; Peeete mijlocie cu legencla : HAIM, 64C4pilK[4] ROFEROM

MACTHO SH1610 adresa : prietenilor nWri, judetuha Brapvuluigarilor .Brafovului.Arh. No. 67.

c. 1475-1476. Comp. No. precedent.

LXXXVI.

I o Bas arab a, voevod i domn al intregil tarl aUngrovlahiel. Serie domnia mea multa sandtate buni-lor nostri prieteni, judetului i pagarilor din Brasov.Si va daft de stire prieteniilor voastre, ca am trimespe sluga mea cu numele Prolca sa-mi cumpere scuturi

arcurl, i ce-mi va fi de trebuintä domniei mele, sami le cumpere. Deci v rog, facetl pe voea domniel mele,ca sa nu mi se ia vama : tot asa i prietenia voastra,daca veg cere ceva dela mine, intru toate va fi impli-nita voea prieteniel voastre. Si Dumnezeft sa va Inmul-Osca anil.

.71lonogram; pecete mijlocie, eu legenda: f Twut 4C1114611 BOROM MH-

norrito safieto. Arh. No. 115; mu No. 88.

C. 1474-76. Brasovenil opriserA exportul de arme pentru Ba-saraba, ca unul ce era bknuit de prietenie cu Turcii.

') Orig. 114 KOM4TH CH 1a buc4i1e lor" de mosie.

i pir-

Page 180: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

85

LXXXVII.

I o B a sar ab a, voevod i domn. Serie domniamea multa sanatate prietenilor domniel mele, pirgari-lor din Brasov. Si va daft de stire : pentru cele cemi-ati incredintat Si cele ce sInt Ii cartea cralului si avoastra despre lucrul lui Oprea, v'am inteles. Apol voistiti cum ne-am vorbit si cum ne-am jurat sadar et" vad ca nu va tineti de nimic din aceste lucruri.Vol stitl ce facet)." cu acestea. En cu toata tara dom-nului cralului traesc bine: cu Sibienii, care-s oamenide treaba, traim ca niste buni vecini ; dar cu voi nustiu ce este, cad i. vad destula nedreptate dela voi. Dece faceti asa, voi veti fi stiind. Si Dumnezen sã vabucure.

Monogram ; pecetea stricatei ; adresa prietenilor domniel mele, pir-garilor din Brapv. Arh. No. 69.

c. 1474.-76, pecetea fiind cea cunoscutb, din anii ace§tia; mo-nogramul deasemenea. Asupra lui Oprea vezi No. =at.

LXXXVIII.

Din mila lui Durnnezett. Io Basarab a, voevoddomn. Serie domnia mea dulcilor i bunilor prieteni

ai domniei mele, judqului i pirgarilor din Brasov,multä sanatate, i ne inchinam cu dragoste domniel voa-stre. Si va multamesc') domniei voastre catimi sintetibuni prieteni, multamesc2) domniei voastre. i sa stiedomnia voastra Ca Batar Istvan imi este cu pace si cubine si trimis slugile sale credincioase si-an pri-mit cu mare cinste pe solii mei, ce s'au dus la domnulcralul ; pentru aceasta sa, Ira bucurap si sa va veselitica domnia mea sInt in pace cu clomnia voastra dintoata inima, si sa fiti si voi cu pace si cu prieteniecatre domnia mea. Si Dumnezett sa Ira inmultasca anil

1) Orig. HM4M pp.2) Orig. cnonagant.

trAim,

Slat

Page 181: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

86

domniel voastre al tuturor, amin. Si tot ce va spuneDan, sä credeti. Scris in Iunie 12.

Monogruni; pecete nujlocie, cu legenda: t 1W 4cap4g4 ROHIL01%,4

MATIA nai[ita roc]nogH]uk; adresa: dulcilor i bunilor prieteni al domnidmete, judeplui sj, pirgarilor .din Brafov.Arh. No. 46.

1477. In primavara acestul an Basarabafuseserecunoscut deUngurl. 0 scrisoare latineascA, data din Florestl la 15 Iu lie, con-firm& acest lucru. Cf. lorga, Studil si documente III, p. xxxvn.In acelas an tusk la 9 August, se plinge eatre Brasoveni c vr&j-mash sM slut tolerati s& träeasc& pe la Cohalm i prin tara FAO:rasulul, de undo fac incursiuni in tara sa (scrisoare din Florestl;copie la Acad. Rom.).

12. Basaraba III cel Tlnár saü Tepelu§.(1474. Oct. 1479-1482) ')

LXXXIX.

Cel in Christos Dumnezet credinciosul §i de Chris-tos lubitorul si de sine stapinitorul i obläduitorul §iclomnitorul Io an Basar ab a voevod 2), fiul lui Basa-raba voevod, clomn al intregii Oil a UngrovlahieT.Multä sAnAtate i inchin6ciune tie, prea iubitu e dul-cele me(i [prieten] Cirsteo Rosule, i voud, domnuluibirn. al Brapvuluf 3) i tuturor pirgarilor, marlcIl sintql in Brasov. SA §titi cä eil slut vitt si sana-tos §i puternic aici. Va rog dar, ca pe ni§te prie-tenl, raminetl prieteni ; eit am sa Ira fitt prie-

') D-1 Gr. Tocilescu 11 da. anil 1478-83 (Manual, p. 143); D-1D. Onciul (In cursul gra) 1478-82; datele adoptate aci grit cele sta-bilite de D-1 Iorga, Studil i documente III. Data ocupAri1 scaunulul,prin Octomvrie 1479 e foarte probabil&; sfirsitul domnieI e mai greilde fixat In mod precis. Cf. scrisorile din urm& ale lui Tepelus.

2) Orig- gOH.a vod-a", ung. vajda.2) Orig. powo$ (= powor); Mil. gres. pewo$. Pasagiul e ri.d redac-

tat: Ao Tf Tfgf KrtsCTO powoS H 114H 6uipx8 WT RpHIJOR. Este vorba de judelecrAesc al Brasovului, de Königsrichter, ung. biró. Despre CirsteaRosul pomeneste Dragomir Udriste intr'o scrisoare din 1184-85chtr& BrmovenI (arh. No. 519; vezi Regestele).

i

sa-mf

si miM,

Page 182: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

87

ten, cum imi vet,i fi i vol mie prieteni ; cit voiti trai,va voig fi prieten. Am multa nAdejde ') in DumnezeU,ca-mi va da Dumnezed Ora pArintelui meU. §1i are savina acolo sluga a mea, i \TA rog ea pe prietenif mei,sA nu-] bIntuiI intru nimica, ci sa alba cinste dela vol ;cad de-mi va ajuta Dumnezeü va da Dumnezegtara domniei mele, multa einste yeti avea dela domniamea. Pe credit*, domniei mele, asa va fi. sastiV, pe sluga domniel mele, anume Cirstea 2), sA-1 cin-stip ea pe obrazul domniel mele. Scris In Vasluitt, luna

Martie in 13.Ion Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti domn.

Pecetea tearsd; adresa : Brapvenilor tuturor,0 pirgarilor i lulCfrstea Bova i birdului. Ark No. 112 ; mu No. 121 (atribuit grefitltl Matei Basaraba).

loan Basaraba voevod, flul lull Basaraba voevod" nu poate flaltul decit Basaraba eel Tinar sail Tepelus, despre care cronicele mol-dovenestl ne -spun, sub an. 1474, ea, a avut fazboit. In taxa rural-neasca, .eu Basaraba (Cel BatrIn sail Lalota). Duph. ce Stefan eelMare luase cetatea Teleajenuht, la 1 Oct., in aceeasi luna In 5 furazboit en Unguril si cu Tapalus si fur5, batutl ; dar in 20 ale ace-lelas1 hani batura, si [ei] pe Basaraba". Expeditia contra lui Basarabapornea din 2 p'art1; de o parte Stefan eel Mare, de alta Tepelus enSacuil lul Stefan Báthory, carl se scoborIra, In tara rumineasca dinBrasov pe valea Teleajenulul. imprejuraxile acestea ne explica, de cescrisoarea se adreseaza biraulul" Brasovulul, si nu judetului"; bi-rani era direct la ordinele lull Báthory. Tepelus petrecea prin Martiein Moldova ca sal): asigure concursul hal 'Stefan si se pare ca, pe la13 a lunel, data scrisoril, el avea asigurarea domnulul .moldovenese.Tata]. sil Basaraba, pe care In actele date ca donan nu-I numestemai niel odata se dnsese ceva mal nainte la Turcl. Cf. No. arh. 60din 1474. Din modul cum vorbeste Tepelus de 0,01 sail se vede eanu se luptase inc5, cu clinsul. Asupra evenimentelor din 1174 v.Iorga, Studil si doe. III, p. XXXVII. Comp, si scrisoarea urmatoarea lui Tepelus.

1) Orig. moro &mann; Mil. AtHorS2) Rosul, omul lul Basaraba.

o

lul

ammo.

Si-apoi

Page 183: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

88

XC.

Bunilor nostri domni §i credinciosilor craIu1u, ju-detului din Brasov si celor 12 pirgari. VA rog ca peniste prieteni al mei, ca orTcIT voinici ar voi sa lasasa slujasca domnului met cralului, sa uu-i Vintuitisa nu lasati sa-1 prade, sari sa le faca greutati, cum

mai pradat in fata voastra; MO' aceasta nu va.facecinste nici voila nici craiului: el yin sa va slujascavoua si craiului, si eti Trapreuna cu el. Si Dumnezet1sa va inmultasca anii.

Io Basaraba voevod, din mila lui llumnezetdomn.

Pecete rnjlocie, ilisibild ; adre.sa : judetului din Brapv i celor 12pirgari. Arh. No. 55.

A tribuese aceasta scrisoare lul Basaraba cel Tinr i o pudil InSept. 1174, clnd el se pregAtea s treacb", cu Ungurii in tara rumIneascko lun'a inaintea luptel dela Teleajen (1-5 Oct. 1471). Watut, Tepeluss e retrage din nal in Transilvania. Iorga, Studil i doe. III, p.

Monogramul e in cerneaI5, neagrA si ca desemn e deosebitde cele roi, esite din cancelaria regu1at5, a domnului ; c lipsestemno.ar, nu e mirare ; acest cuvint lipseste adeseorl si din documen-tele date in tara.

XCI.

Cu mila lui Dumnezeil To Basaraba cel Ti-voevod §i domn al intregii tari a Ungrovlahiel.

Serie domnia mea, cu multa dragoste, sanatate si in-chinaciune cinstitilor i inteleptilor judetulul i celor12 pirgari din Brapv. Dupa aceasta, sa va fie §tiutdomniilor voastre : cita vreme am fost domnia meaprintre voi, domnia mea am fost al vostru, i cltavreme Dumnezeti m'a tinut la Turd', domnia mea totprietenul vostru am fost. Apoi m'a adus Dumnezetirugamintea voastra pe domnia mea, i Ora rumineascaImi este in mInile mele, i sint domn in tara ruMi-neasca. Si in vrernea aceasta n'am voit sa las pe Turci

i-at

xxxvn.

nat.,

Page 184: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

89

sa va Lea rail, cacl domnia mea nu Ira vrea ràul, civrea domnia mea sã avet1 bine dela domnia mea, Tardomnia voastra sa-mi fiti prieteni. Domnia mea vreailpace, si sa vie oamenii vosiri in pace la taxa rumi-neasca, cu marfa i cu ce le este voea, far de Turcisa nu se tearna de loc. Si ce are sa v spuna Vlad, sacrecletI, ca sint cuvintele aclevarate ale domniel mele.Dumnezeil sa va bucure. Si trimeteti un om bun alvostru la domnia mea, sä ne intocmim, ea e bine ca sava umble oamenii cu ce le este voea. De nirnic sa nuse teama.

Monogram ; pecetea 1.uptei; aclresa : .jdepdu i celor 12 pirgarldin Bra:soy. Arh. No. 76 ; I1jl. No. 92.

1479. cam prin August-Sept., timpul instatáril lui Basaraba eelTinAr prin Turcl. Cf. Iorga, Studil i documente 111, p. xxxvm.

XCII.

I o Tin a rul B as ar ab a, voevocl sidomn al in-tregil WI a Ungrovlahiel. Scriem multa sanatate prie-tenilor nostri, judetului i celor 12 pIrgarl din Brasov,si dam de stire domniilor voastre: toate cite mi le-atiincredintat, le-am inteles bine: deci, sä tie domniavoastra ca tot ce am vorbit odata i ce am jurat,ma tin si acum de aceasta. Dar sa stip de lucrul acela, Cami-am fost trimes oaTneniI mel la Poarta, i cind eratsa se intoarea oamenil mei la mine, 1-a oprit Ali-begla Dunare si nu I-a lhsat, pang, ce n'atl trecut toateostile imparatesti 1) : i dupa ce a navalit Ali-beg in taracu. otT, m'a chemat la sine, si nu stiam nimica, caci nune venise nici o veste despre aceasta, i cind m'amintälnit cu Mi-beg, el dadea zor sä plec impotrivavoastra. Iar eü am cazut, impreuna, cu boerif, inaintealuI Ali-beg [zicindu-i] cä Dumnezet sa-lpovatueasca.sa flu mearga impotriva voastra, funded avem pace si

Spre Ardeal.

Si

ai

'1

Page 185: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

90

Invoeala cu vol. Si astfel, deabia i-am intors asupraSibiu lilt Dar and se petreceat acestea, el spuse CAare sa mearga i sa prade i prin tinutul vostru, Taret din not am cazut inaintea lui zis : n'aT ceface acolo, caci ml-am trimes eü oamenif de-at pradatsi-at ars, si cu totif s'ad ascuns. Cci asta Tarasl 1-amTutors. VA graesc decT vreaü pace si cirep-tate cu vol ; i mi-as da totul pentru vol, de-as ramineamacar numai cu camp, si-as trimete oameni si la im-paratul rugindul ca pana voit fi eu aci sa nu vi seprade nimica, chiar daca n'ar fi nici o pace intro TurcI

craTul. Aceasta numal daca faceti i vol ca sa izgo-nitT pe toti vrajmasil i neprietenil mei, Tar daca nufaceti asa, sa stip' cg, void veni ed singur sa va prad.lar solii i negutatoriT vostri sa vie si s'A se intoarcäslob ozi, pe credinta domniei mele. i Dumnezet sa vabu cure.

Monogram ; pecete mijlocie, adresa : prietenilor noftri,judefului i pirgarilor din Bravo. .Arh. _No. 86 ; lkLil. No. 96.

1479, prin Octomvrie.

XCIII.

Cu mila luT Dumnezet Jo T'inarul B as a r ab avoevod i domn. Scriem multa sanAtate prietenilornostri, judetuluT i pirgarilor din ,Brasov, i va dam destire vorba ce mi-ati trimes am inteles-o, va graesc:cum sa am et gind bun asupra voastrA, daca ineT pevrajmasii mei printre vol.? Dar sA stitt 1 sA vg, &digcA el sint eel mai marT vrajmasi al vostri, c. stilt vrAj-mash' hatregii crestinatatl. El aü adus mai IntIiu pe Vlad L)voevod impotriva lui Vladislav voevod i 1-at talat;apol au fugit dela Vlad voevod. la Turd adus peimparatul in tararumIneascasi-a0 cAlcat-o cum stitT 2) ; apoi

Tepe§.2) Expeditia din 1402.

si I-am

si voila oil

si

si

si-aft

Page 186: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

ci

att. dus pe Ese-beg impotriva Moldovel pustiit-o,cum titi ; apol, cu Laiot impreuna, aü dus pe imparatulin Moldova i aü prapadit Moldova2); Intro acestea aüadus, el i aeel hicleni, pe Ali-beg la Nieopol3); §i totel ail adus i a indemnat pe Ali-beg impotriva Un-gurilor4). Veti. veclea din acestea §i va yetl incredinta,ea nici acum el nu umblä pentru binele vostru, ci umbläpentru raul vostru. Si daca voitl, deci, ea eti. sä ma,intore cu binele, lute sa, trimeteti la Bata" I§tfan, ca saafle daca, vrajma§ul meti §i vrajma§iI mei cel hiclenisint ru§inati [sail nu], pentruca vol ziceT ca a venitfara §tirea lui Baal. I§tfan. Si lara§I, tot ce mi s'a luatsa mi se intoarca, tot pana la un fir. Si sa trimeteti lutela Bata'. Istfan sa dea drumul solilor mei §i sa li se jure§i sa-§l trimeata §i el omul sad la not', ca sa ne juramlui. Si sa veniti §i. vol ca sa ne juram. Astfel lute safie ce are sa fie, ea sa §till de ce sa, oprese pe Turci.Tar daca vol nu veti implini toate acestea cite le seri%ce se va intimpla, departe sa fie de sufletul meU.mai mult sa nu-mil vie omul fara isprava. Si Dumnezeftsa va bucure. Si ce va spune omul vostru, sa credeti.

Monogram ; peeetea ruptd ; adresa prietenilor noftri, judefuluipirgarilor din Bravo. Arh. No. 102 ; MiL No.87.

1179, prin Noemvrie sal. Dechemvrie.

XCIV.

Din mila lul DumnezeU To B as arab a c el Ti-n a r, voevod §i domn al intregil taxi a Ungrovlahiel.

1) Expeditia din 1474-75. Ese-beg este Issi-beg din missiva lulStefan eel Mare dela 25 Iau. 1475. Iorga, Acte i Fragmente III,p. 92.

2) Expeditia din 1476.1) Expeditia fratilor Michalogli : Ali-beg §i Skender-beg asupra

Ungariel In 1476.4) Expeditia din 1479 in Transilvania, terminat 5. cu lupta de pe

Cimpul-Pinel (Kenyórmez5), 12 Octomvrie.

si-at

Bi

21;

Page 187: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

92

Serie domnia mea multa sanatate i inchinaciune bunilorprieteni ai clomniei mele, judetului i celor 12 pirgaridin Brasov. intimplatu-s'a lucrul acela, cum a föst voealui Dumnezetl, i deci va rugam pe domnia voastra sa,fiti cu toata voea si cu toata inima care domnia mea,cum grit si eti catre voi; tiü c n'avetf nici un folosde acei vrajmasi ce mi-au luat visteria, i tiü ca ar fifost mai bine sa fi facut domnia voastra sa-mi intoarcaacea visterie, ca sa. ma apar cu ea, si ca sa fie spre binelemultor crestini, deCit sa fie a trei oameni rai 1). Si denu yeti' face [deaci nainte], ce se va intimpla, pe cape-tele voastre sa fie. Si apoi afT prins pe popa din Zir-nesti cu liii lui ; el nu va este strimb intru nimica. Deciginditi-va mai bine [si yeti vedea] ca. e bine sa-1 1asai'in pace si sa-I dati indarat ce i-ati luat. Cit pentru vi-sterie i pentru pusti i pentru ce este al matt 2), dati-miindarat; ginditi-va, mai bine sa avem intelegerepace intre Doi. Si iarasi, daca. flu veti voi, pe capetelevoastre sa fie ce are sa fie. Si Dumnezeti sa vA bu-cure.

Eo Basaraba cel Tinar voevod, din mila JuT Dum-nezetf domn,

Pecetea perdutd ; adresa : j deulv. i celor 12 pirgari din Brapv.Arh. No. 101.

1479, prin Noemvrie saü Dechemvrie.

XCV.

Cine va ceti aceasta carte si nu va spune [ce esteintr'insa] saracilor i tuturor oamenilor, mid i mari,acela sa fie lapadat de legea JuT i afurisit de Dum-nezet.

AceOia trel sInt: Basaraba HatrInul, tJdrite, boerul lui, §iGalugarul, care sub numele de Vlad inlocue§te la 1482 pe Tepelu§.

2) in orig. H 34 HHCTHISp H 34 ilOWliHr H IIlO ECT MOE; AOWIIHr, scris cuun r cursiv deasupra lul H, ce ar putea fi luat drept p, e prob. ung.loveg, Stuck, Geschiltz, termin militar.

si

')

Page 188: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

93

Cu mila lui Dumnezeli I o Tina r ul Basar ab a,voevod i domn al intregil taxi a Ungrovlahiel. Seriedomnia mea multa sanatate falnocilor gaburilor2)

saraci1or3) din tara Birsel. Si Ira daft de stire, caunor saraci al stapinului mei cralului; i sa stip cäde citä vreme si de citi ani se fac rautati printre vol,sa stiti ca dela mine nicl o Mutate nu s'a Mcut,nici cusfatul mart, nici cu stirea mea. Ci cit rati s'a facut, vi 1-aMout Udriste i cu domnul sat Lalot, acela care va ma-ninca. Cad eü mi-am pus carnal si-am cheltuit Dumne-zet stie cit i m'am nevoit sa intocmesc paceabinele pentru vol. Tar el, acel vrajmas, a venit [la voilsa-mi faca rati, dar nu poate, i nimic nu se va alegede el. I s'a intimplat numal sä pue mina pe trei femei4)si ceva avere, dar alta barbatie n'a facut nici una. Deci

graesc vouä, mid i mart ca unor saraci ai stapi-nului met cralului: daca vretl sä aveti pace si binedela Turci, cit voit fi eu in viata, Turcil nu vor treceprin tara mea ca sa WI% prade, cad' mi-am pus capulvorba la imparatu15), ca sa fie pace i bine pentru cres-tini. Si Dumnezet stie cit am cheltuit pana ce mi-amimplinit voea aceasta la imparatul. Dar sä nu vi separa cä fac pace pentru nasul luI Laiot, ci o fac pen-tru crestinatate. Deci, daca aveti nevoe de pace, gin-diti-va c averea mea i alte cite mai am sint in mi-nile Brasovenilor, i spuneti-le sa-mi intoarca indsratce este al met, cad dela el' am sa le cer. Si de yeti faceasa si de mi se va intoarce avutul met, sa asteptati

Primarilor de sate ; ung. falunagy Gemeindevorsteher. Cf.21SOAHOPIO (dat.) in doe. lui Sracimir; Arch. f. slay. Phil. XII, p. 547,nota 1.

2) Sasilor dela sate ; termin intrebuintat de Rominil din Tran-silvania (germ. v. giburon) ; nopeat din orig. coresp. germ. Bauern."

8) TAranilor rominl si unguri.4) Sotia, bunica domnului si o altb, rudA a lui. Cf. No. xClx

§1 CIII.5) Orig. OM S gapa ; Mu. Avg gapa.

§i§i

§i

va

§i

Page 189: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

94

dela mine numal pace si bine. Si Ian, m jur, pe cre-dinta i pe sufletul domniei mele, Ca asa va fi ; i citvoiti fi ett in viata, Turcil pe voi nu va vor pada. So-cotiti-va i voi, c pentru doi trei oameni din Brasov,pe care Laiot II pune cu el la masa si care se voralege cu ducati, socotiti-va cä pentru el patiti voi totraul. Si ginditi-va ea aveti nevoe de pace, ea sa arati

sa sapati i s vä hraniti. WA de ce am trimes lavoi. Deci, orice va fi sa fie, lute sa-mi dap: de stire,Mei nu vreall sa, mai umblu eu vorbe multe. Ci sasti(' de ce am sa opresc pe Turci, sa nu vie sa vaprade.

lo Basaraba voevod, din mila lui Dumnezel. domn.Pecete nijlocie, ilisibilci. Arh. No. 83; Mil. No. 97.

1479, Noemvrie-Dechemvrie.

XCVI.

Cu mila lui Dumnezeil I o Tin arul B a sar ab a, voe-vod si domn. Serie domnia mea multa sanatate lubitu-lui i bunului nostru prieten, jupinului Hanas CretuP),

jupinului Paul. i del de stire domniel voastre des-pre acel vrajmasi, ce umbla printre voi, lar voi le datipine aceasta nu e bine; ei alungati-I delavol. Daca ar fi voea voastra, alunga 2) si niciunul dintre ei nu s'ar invirti printre vol. Si daca 1-assti domuia mea eind vor fi sa vie, si pana la Cluj I-aslovi i 1-as risipi ; dar nu-i tiü. Vol* insa II tii pe undeurnbla, si nu voiti sa-I maturati departati de-la voi, ciii hraniti. Dar IV graesc tie, ca unui dulcebun prieten : sa nu fie asa, eacl nu este bine. Si dailde stire domniel tale, ea mi-a venit veste dela impa-

1) Un Johannes Kraus"; Kraus e un nume de familie foarte obiel-nuit prin sec. 15 16 la Sasil din Ardeal. HanAs si Paul erat, se vede,pirgarl influenti in sfatul orasulul.

2) Orig. flOHME RID liX SHCTE EICTENIAH ,,THE WHE EHCTE".

si

:

i sa-1

Mil.

t

I-all

si

Page 190: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

95

ratul, cum ca ati luat aceste cetati: Schencleria ati Im-presurat-o l) din toate partile i ati ridicat doua cetatilinga Schenderia; i cetatea Crui aU luat-o, i Drevossi Les si cetatea Jabilac 2), si ati cuprins togä tam, sieine nu i s'a dat, pe Wrbati i-a taiat, 'far pe femel sipecopii i-a dus in robie. Acestea le still. La rindul dumi-tale, da-mi i domnia ta stiri despre cele ce se intim-pia in parcile acelea, on despre ce ai afla, da-mi sidomniei mele de stire. Altfel sa nu fie. Si Dumnezetisa te bucure. Si iaràT, pentru acei vrajrnasi, sa-mi aflidomnia ta: cu al carui sfat umbla i ce asteapta si alecui vorbe II ocrotesc, de umbla pe acolo. Nu cumvaati niscaiva vorbe dela boerii nostri, sail cum le stalucrul? Acestea, Ira rig, prietenii mei. sä mi le aflati.

Io Basaraba voevod, din mila lul Dumnezeil domn.Pecetea ruptd ; adresa: prietenilor domniel mele, jupinulia .Hand

Creu i jupinuNI Paul din .73ra.sov. Ark. No. 95; Mil. No. 84.

1179.

XCVII.

Cu rnila lui DumnezeuIo Tina rul Basarab a. voe-vod i domn al intregii tari a Ungrovlahiel. Serie dom-nia mea multa sanatate iubitilor i bunilor mei prieteni,jud.eMui i celor 12 pirgari din Brasov, si dail destire domniel voastre,' ca am trimes pe credinciosiicinstiiI boeri ai domniei mele, pe jupin Neagu si peju-pin Stanciul 3), la domnul craiul, pentru pace si bine.

2) Orig. CREHAERRHE ECT WROEA W CREX CTPAH j Mil. CRERAEpH( WROE

jr/ CREX CTR111.

2) Cetatile Skenderija (1.codra, Scutari), Crul (Kroja, Kruja),Drevos (Drivasto), Le§ (Ljek Lissus, Alessio) §1 Jabilac (Zabijak,Zabljak, Xabiacco) le-an cucerit deflnitiv Turcil prin a doua jumk-tate a an. 1478 §i. pe la inceputul an. 1479. Hammer I, p. 535, 538;Zinkeisen II, p. 125 §i. urm.

3) Doi boeri bktrini, pe cari ii gksim vornici luck sub Radiicel Frumos : Neagu vornic, Stanciul vornic mic la 22 Ian. 1471 (Ve-nelin, p. 95). Vezi scrisorile boere§ti §i Regestele.

si

Page 191: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

96

De-ar da Dumnezeg sa fie si Ufl om al domniel voastreacolo cu solii nostri si trimeteti i vol solie 1), cad: asa estemai bine. Si iarasi de acolo, ce va fi, domnia voastra sa-midati i domniel mele de stire. Deel v graese domnielvoastre trimetetI. un om al vostru cu oamenii nostri,cacl e bine sa fie cu totif acolo i cu vorbele voastre.Iar pe vrajmasif ce umbla printre voi, de-atI putea sa-Ialungatf dela vol si sa nu le datl pine, alungati-I dintrevol; i sa, nu mai umble acei vrajmasi printre vol, cacIall umblat de m'aft amárit pana in git, si nu mai pot särabd 2). Si va graesc ea unor prieteni asta nu trebuesa, fie, chef nu e bine. Si din nog ml-a venit veste delaimparatul dela Poarta, ea all luat toata tara aceeatrei cetati eetatea CruI si Dreivos si Les cu cetateaJabilac ; far pe cei ce nu s'at dat in minile luT, imparatulpe barball I-a taiat, far pe femei i pe copii I-a robit.Astea vi le del de stire domniel voastre. Altfel nueste. Si Dumnezeg. sä vá bucure.

To Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeg domn.Adresa : prietenilor donzniei mele, jz,depaw celor 12 pirgari din

Brafov. Ark. No. 93 ; Nil. No. 99.

1479; In urnaa scrisorii din No. precedent.

XCVIII..

Io Tinaru lB a s ar a b a voevod, din mila 1111 Dum-nezeg domn. Serie domnia mea multa sanatate bunilornostri vecini i prieteni, judetului din Brasov si eelor12 pirgari. Si dag de stire domnief voastre mi-am tri-mes doT oameni, cu numele Ratundul 2) i Dragomir.Ratundul are sa faca drumul pana la pärintele meg.

') Orig. sfi, fie si dela vol vorbe"..3) Orig. ii COCSET AIH rp'100.

3) Cf. No. arh. 95. In .analndou5, scrisorile se cite,te new H rpo,a,magmas" Le§ §i cu cetatea Zabijak. Mil, a citit gre§it amIndou6, lo-curile.

4) Vezi No. ',XVIII.

9)

AO

:

t

si

gi

Page 192: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

97

Batar Istvan, iar pe Dragomir 1-am trimes la vol, casa-mi eumpere una alta, ce-mi trebue pentru Poarta,tot pentru binele vostru i pentru lucrul pacil, Ca s'ointarim si mai mult decit este. Si lata am trimes camputin pentru eumparaturi, fiindca, n'am stiut: II yetida voe sa cumpere sat ba. DacA-1 veY Asa s. cumpere,atunci va rog sa-mi trimeteti hamuri pentru 40 de cal,*far eit Iata imi del credinta oä voiti plati omului vos-tru, indata ce va veni la mine. Si alta va mai rog pedomnia voastra: sa ldneV cu solii mei si sa staruitipentru acea avere ce se afia in casele voastre, sámi se dea indarat, ca sa putem i noi sta, de parteaaceasta, in pace si cu bine pentru vol. Si ce va spuneomul nostru Dragomir, domnia voastra sa-1 credeti. SiDumnezeu sa, vA bucure pe domnia voastra.

Io Basaraba voevod, din mila lui domn.Pecetea stricatd; adresa: bunilor noftri vecini prieteni, judejului

din Brapv i celor 12 pirgari. Arh. No. 84 ; MiL No. 94.1479-1480.

XCIX

Din mila lui Dumnezeti Io Tinarul Basarab a,voevod i domn. Serie domnia mea, fie cA se va gasisluga parintelui mell Batar Istvan, fie ca se va gasijudecul Brasovului. saIl pirgarii. i va dali de stiredomniei voastre ea, malt m'arn nevoit pentru bine, casa. se Intocmeasca crestinAtatea, i mi-am trimes solilmei, si multe dar felurite vorbe ne-au venit1); i cemi-a zis parintele mea Batar Istvan, eni I-am implinitvorba, caci mi-a trimes vorbA, pentru acea visterie cemi s'a luat, sA-I fac un catastih ; eli 1-am facut; al doi-lea, mi-a soils si pentru acei oameni ce all fost prinside mine si mi l-a cerut. Si intr'aceasta l-am facut pevoe, i l-am deslegat din flare si l-am .slobozit. Am as-teptat deci i eli sA-mi. vie vre-o isprava, dar nu mi-a

1) Orig. H Aunvrtv HH XOAHU1 IH rOfrk H MM.

67332 7

57

Page 193: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

98

venit niol o isprava, Mei cu privire la soli, nici cu pri-vire la acea avere, ce era sa fie scut crestinilor; cicite vorbe s'at Mout pana acuma, toate afi fost vorbedesarte i goale. Et am facut pe voea pdrintelui metBatar Istvan si am dat drumul acelor oameni, ca safie spre cinstea i lauda lui, cad parintii lor II hsaserasa piara, iar domnia sa I-a scapat dela moarte. Si mi-afagaduit pentru acele suflete, ce sint prinse acolo, ca leva slobozi. Cind. apoi dupa aceasta el imi trimisecarte spunindu-mi ca am fagaduit sa-I dat pentru acelesuflete doua mil de florini, si-mi mai spuse ca amfagaduit sa dab.' i barinului 1). Deci, gura care a graftacestea, a mintit. Si. sa nici macar doi bani rosilnu voit da ca sd-mi rdscumpar femeea dela crestini;a fost ea in minile paginilor, i mi-at trimes-o cu cinste,si et acum s'o cumpar ? Asta nu poate sä fie. Dar amvorbit eti cu tefan voevod volt face treaba prinmijlocirea lui 2) ; far pentru acel lucru, de va fi desertsi nu se va alege nimic din cele ce am intocmit, ce seva intimpla, sa fie pe sufletele celor ee at facut asa.Cad i aceasta sa stiti de acele suflete ce le-am fostslobozit 'Mtn dupa vointa parintelui met 13atdr Ist-van, ca i-am pus la mai marl munci si in obezi. Iaralta, dacd vrea sa facd, apoi fata lul Laiot e fata declomp, 'far cealalta e o [biatfi] femee ; daca o slobozitipe ea, wiü slobozi i eü pe fata luiLaiot 3) si pe Ioana 4).Si nu-I Mei o mirare aceasta, caci fata lui Lalot e fatade domn, lar aceea e o biatd femee. Astfel, de se vaintimpla una, se va intimpla i cealalta: lar de nu va fi

') Orig. crapontS ; e vorba probabil de Basaraba cel BAtrin, tat'aldomnulul, care trAda in Ardeal.

2) Orig. ii15 13% CAM rOROpHA C11 CTHISMIA ROIROA4, T4 MO YHHHT p4gOTS

WT 01-16A4 j alusie la o intervenire a lui tefan cel Mare pe ling& voe-vodul Ardealului tefan Báthory.

8) Era de sigur o sorà vitreg-a a lui4) Orig. j 0 ruda a lui Lalot ; MINA la Nil. e gre§a16..1114414Hd

stitt:

Tepelut.

Page 194: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

99

asa, ceea va fie sa fie pe sufletul finilor el 1). Tar a-cele neamuri ale lor, pe care le-am prins, le-am prinssi pentru hiclenie 2).

Fdrii monogram 0 far aaresd ; pecetea perdutd. Ark No. 107 ;Mil. No. 85.

480.

C.

inteleptulul i viteazului i nemesuluI 8) si de()flee cinste si slava vrednicului i parinteluI meti BatarIstvan, jude de curte 4) al craiulul si span al intregiltarI ungurestI i voevod al Ardealului, multa sanatatesi adinca lnchinaciune V-aduce domniel tale fiul dom-niei tale Io Basaraba eel TInãr, voevod sidomnal intregil tarI a Ungrovlahiel. i4I dail de stire domnieltale, pentru cele ce mi-ai poruncit de lucrul negutato-rilor sa umble slobozI i sa tirgueasea domnia measlut bucuros de asta, ca sa umble saracci tri buna voe

sa se hraneasca ; chiar asthzi, oricine ar vrea sa viesa drgueasca In ara domnie mele, sa se Intoarca Inbuna voe ; i sa tirgueasca i negutatorif nostri acoloin buna voe, numai sä ne alungi domnia ta de-acolope vrajmasI, ca sa nu faca suparare oamenilor nostri.Iar aT vostri de nimic sa nu se teama. i pentru aceastadaü credinta i sufletul domnie mele si credinta sisufletul boerilor domniei mele, ea altfel nu va fi. SiDumnezeil sal "inmultasca anii.

1) Orig. tea ASueS 4IIHNum, ex ; Mil. gres. 4,I4sw Atm". Scrisoareaaceasta, foarte ran redactatä, e tiparita de Mil. cu multe gregell ; ele

insa Mel o Insemnatate pentru intelegerea cuprinsului; propunnumai sa se citeasca la p. 83, §irul 8 de jos: WT III0 enomq, H it WHO

Ivo epeT cHT" ; orig. are nu cii, ca la Mil.2) Orig. H 3411dAY XHT41HCTESO.

a) Orig. 11414tEHHTOMS, Ce lips0.03 la Mil.4) Orig. tamapgapoit; ung. udvarbir6 iudex curiae regiae".

;11,

si

Wad

Page 195: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

100

Io Basaraba cel Tinar voevod, din mila lui Duni-nezeti domn.

Pecetemijlocie,ilisibild ; fdrcl adresd. Arh. No. 105 ; Nil. No. 100.

1480.

CI.

CumilaluiDumnezettIoBasaraba eel Tinär,voeval si domn. Scrie domnia mea multa sanatate bu-nilor vecini si prieteni, judetuluf din Brasov si celor12 pirgari, si Ira, rog ea pe niste prieteni sa-raf cum-pärati doua leagane, dar sa. fie marl' si frunwase,si mese de lemn frumoase zece ; dar sä mi le trimetetiin graba, peste o saptamina, si mesele sa fie rotunde.Si vd rog sa-mi Impliniti rugamintea, far eit va fi pretul,domnia mea va plati. Si Dumnezeti sa Ira inmultascaanii. Scrisd in Septemvrie 11.

Io Basaraba voevod, din mila luf Dumnezetidomn.

Pecetea stricatd ; adresa : prietenilor domniel mete, judefulut qi,

celor 1,2 pirgart din Bravo. Arh. No. 103 ; Mil. No. 101.

1480. Basaraba cel TinAr devine do= in Oct. 1479 si e alungatprin Inlie-August 1481.

CII.

Cu mila lui Dumnez et Io Tinär ul Basarab a,voevod si domn. Serie domnia mea multa sanatate bu-nilor prieteni, judetului si pirgarilor din Brasov. Si datide stire domniei voastre : am avut nadejde ed daed vada Dumnezeti sd-mf dobindesc tara mea, vol o sd-mifiti prieteni. Stip' doar ce neajunsuri am din parteaTurcilor. Dar voi ee nevoe aveti, de tineti pe vrajmasulmeti 9 printre vol? Deci vä graesc : alungati pe vraj-masul meu dintre voi, eael dad, yeti mai tinea pe vraj-masul meil printre vol, sa stip.' ca yeti avea si voi vraj-

') Mlug Aru1.

Page 196: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

101

ma§. Si dap: de stire i parintelui mei]. Batar Stefan.sa mal §titi cA Turcii art bAtut pe Unguri la Smede-

revo, ca art e§it Ungurii din Dun Are si scos co-vadul pe uscat, §i atunci lovit Turcii,

puinT dintre dInii art scApat cu fuga. Si o alta oaste un-gureasca, ce se Oa In Bosna, $i pe aceasta art batut-oTurcil. Si Dumnezeit sa va bucure.

Io Basaraba cel TinAr voevod, din mila lui Durn-,nezeti. domn.

Pecete mijlocie, d ; adresa: prietenilor domniel mele, jude-luM i pirgarilor din Brasov. Arh. No. 99 ; Ma. No. 86.

1480, Noemvrie saü Dechemvrie. Stirile trimese in aceasthscrisoare de Tepelus se rapoart5, la luptele lul Kinizsi pe DunArein an 1480 ; campania a fost desehis5, pe la inceputul lui Noemvrieprintr'un atae al avantgardel lui Tökely la Haranmir, pe careTurcii 11 resping; ei sins Mang ins'a de Kinizsi, care InainteazApradInd pAnA la Golubac i Krukvac in Serbia. Stirile false ale luiTepelus proveneall deci din primele zile ale luptelor ; Ini ii conve-nea s'a% le transmita, Brasovenilor si lui Báthory intr'o culoare cit mainefavorabilI pentru Ungtiri. Gresit'a e si stirea despre infringereaacestora in Bosnia; aci intrase, cam in acelas timp, Insusi MateiCorvin, bAtuse pe Turci in mai multe rinduri cucerise tot terito-riul Bosnei superioare impreunA cu actualul Serajevo ; el trebuise retragh Ins-a prin Dechemvrie la Agram. Anul 1180 e fixat,pentru aceste lupte, dup5, scrisorile lul Matei Corvin, de Huber III,p. 260-261; Fessler III, p. 113, le pune In 1481, ca si Katona siZinkeisen. Vezi acesta din urmi. vol. II, p. 499-500.

CIII.

Din milalui Dumnezeil Io B a s arab a c el TinAr,voevod §i domn al Intregif Orr a Ungrovlahier. Scriedomnia mea multa sAnAtate maicii-bunicii iubite '),doamnei Maria, multa sanatate. Si iti del §tire dom-niei tale despre cele ce raf-ai poruncit prin sluganoastra prin Petru. Domnia mea am inteles bine acestlucru, ca te-a scos Dumnezeil i prea curata maica a

1) Orig. poAHTEmo 5H MOWI MOSHM6 ; Mil. MOW(H)E MOSHMEH ; tot asain adresâ: p0MTEMO MH MOW[H].

si-atI-at

Si

M

5so

Page 197: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

102

Domnului si Batar Stefan din minile vrajmasului nostru,si acuma esti in minile oamenilor nostri §i ale pirga-rilor. Läudam pe Dumnezeil si-i multAmim pentruaceasta. Si ma bucur domnia mea de aceasta, §i-I multa-mese lui Batar Stefan. Si ne-ai mai trimes vorba eate-a luat Batar Stefan sa-i RI lui Rica de sufiet. Cu astabine a facut, si va fi bine de sufletul lui. Deci, da-tesa,-I fil lui filed, iar el sail fie tie parinte. i ne-aimai trimes vorba sa-i facem un dar lui Batar Istvan;am tnteles domnia mea aceasta si am Mutt si l-amtrimes, cum vei vedea si domnia ta; dar sa fie acestdar din partea domniel tale. Si spune-I ca-i esti flea sitrudeste-te §i pune vorba pe linga pirgari si roaga-tede parintele taü Bata'. Stefan, sail dea lute drumul sisä vil. Tar daca vel vedea ca flu pop.' face nimic §i canu poti sa te inturci de graba, larta-ma, si domnia tasa fil iertata de mine, caci in deajuns m'am nevoitimpreuna cu boerii domniei mele, si altceva n'am ce face ;ca ti s'a intimplat sä treci din mina in mina '), n'amavut ce face. Dumnezett inmultasca anii domnieltale. Si ce va grai Petru, sa crezi.

To Basaraba cel TinAr voevod, din mila lui dum-nezeil domn.

Pecete mijlocie, adresa: doamnel domnielmele Maria. Arh. No. 106; Mil. No. 83.

1480, prin a doua juniAtate a anului. Prin Fevruarie bunicasotia 1111 Tepelu nu erail libere; despre aceasta din urm6. scrieMatei Corvin Bra§ovenilor, la 24 Fevr., s'o tie in cinste la din§il,dar s nu-1 dea drumul ; se spune aci di senior ills Bazarab" oadusese prins4 din Transalpina (copie la Acad. Rom.).

CIV.

Io Tinarul Basaraba, voevod si domn. Seriedomnia mea multa sanatate prietenilor nostri, judetului

1) Orig. TH Cf CASHH Td )(OWL wv pSi o pke ; Mil. gre§. ,,Td1(0,

tnalea-lusioN,

Page 198: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

103

pIrgarilbr din Brasov. Si dail in stire domnielvoastre, e aa venit la mine si mi s'aü plins saracilcare umbla cii marfa, ca dupa ce va toemiti cu el,vol nu le luati marfa cu soroc, oilY ineti acolo si nule ; dar sdracii nostri iaü marfa dela Turd, siacestia le pun soroc, Iar el la soroc nu pot plati, fiindcanu le platiti vol, ca sa se plateasca si el de Turd.Astfel acestia aduc carp: dela imparatul, i neavinci deunde sa plateasea [al nostri], ii dam legatl Turcilor.Asa mi s'au saracit totI negutatoril, cad vol niel nu le

nicl nu-i 1äsaI sa vinza altor negustori din taxaungureasca. Si apol, marfa care nu va place, vol nu-Ilasati sa se intoarca cu ea ihdarat, ea s'o dea delaeine at luat-o, ci le aprindeti piperul 1) i vreti sa-Ipierdeti i pe el, cum ati fácut cu Dragota 2). Iar vamilenu mai sint ca mai nainte 3, ci ati maritDeel sa stitl domnia voastra (aim avetl sä va intelegetide aci nainte cu negutatorii nostri sa veniti sa luatimarfa dela negutatorii nostri la hotar ; negutatorilnostri vor plati vama Turcilor i noud, Tar vol yetiplati Ungurilor, altfelia imi fac .cearta i cu. Ungurii

cu Turcii. Asa vrem sa fie deaei nainte 4). Si mi s'atimai plins si de alt lucru, ca le faceti paguba i cu sitala piper. Asa sa stiti. Si Dumnezeil sa va bucure.

lo Basaraba voevoda, din mila lui Dumnezeg domn.Pecete mijlocie, stricatd adresa bunilor prieteni a domnie1 mele,

judeulu i celor 12 pirgarl din Bram,. Arh. No. 90 ; Mil. No. 98.

1480-1181.

1) Orig, HM 3424AHTE IMO; MU. 3dKd3,HTE.

2) Un Dragotha dela Buzkil i unul dela Tirgoviste se pome-nese in socotelele Brasovulul la 1503 (Quellen I, p. 7, 11, 53); unDragotha dela Arges negufatoreste pe la Sibiti. la 1500 (Rechnungen,I, p. 283, 288); cf. ibid., p.272 286, 288, 301,306 (intre 1500-1507): unalt Dragoth este cel citat la 1494-95 (ibid., p. 138,196).

3) Mil. gres. H HaMEHE CS Clard, KLIKO H KflEMAE ; orig. H R45 E HE cti

c-Kr4 icarco npeaw.

4) Orig. TdKO IllEMO ECT WT C14 'MO ; la Mil. gres. H AKO IIIE

MOME, A4 ECT WT ChM TdKO".

si

platitt,

i vamile.

Ad

Page 199: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

104

CV.

Io Tina rul Basaraba, voevocl si domn. Scriedomnia mea bunilor prieteni al domnieT mele, judetulul

pirgarilor din Brasov, si astfel va graesc si vd rog,ca pe niste buni prieteni: v'am rugat si mai naintepentru cloT zidarT bunT, unul care sd stie sd invdleascd cucAramidd scobitd, Tar altul sa-mi facd o mAndstire din cd-rAmidd i piatrd. Deci va rog, trimeteti-I la mine, Tardomnia mea IT va plat cu dreptate. Si sa nu se teamdde niel un lucru, nici . de razmirita, cAcT, doamne fe-reste, fie ce va fi, pe Dumnezeul meti din cer i pesufletul i pe creclinta rnea, de nimic sd nu se tearnd.Si ce va spune sluga noastrA Balota, sd-1 credep.Dumnezet sd vd bucure.

Io Basaraba eel TinAr voevocl, din mila lui Dum-nezett domn.

Pecete mijlocie, gearsd ; adreset. Arh. No. 72 ; MR. No. 89.

1480-1481.

CVI.

Cu mila luf Dumnezeti Io Bas arab a, voevoddomn al Intregii WI' a Ungrovlahiei, fiul bunului

Basaraba voevod, scrie domnia mea multd sandtatebunilor vecini i prieteni aT domniel mele, judetuluTdin Brasov sit celor 12 pIrgari. i asa vd dd de stiredomnia mea, cà pe orice pirgar ati trimete sd vie ladomnia mea cu solie, acel om sd vie slobod si in bundvoe, i sa se Intoared slobod i in pace, si sd nu fieimpiedecat de nimenea, pe credit*, i sufletul domnielnide i pe credit*, i sufletul boerilor domnieT mele,marl si micT. Si orice vd va spune omul vostru Turclanos 1), prietenia voastrd sd-1 credeti, CAA sint cuvin-

Török János, In ortografia sec. 10 Toreck, Torok, Tork (Que 1-len I, index).

feirci

Page 200: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

105

tele adevarate ale domniel mele. Si Dumnezeil st vabucure.

Jo Basaraba voevod, din mila lui Dumnezeti domn.Pecetea §tearsd ; adresa : pedefuluf din Brapv i &or 12 pirgari.

Arh. jYo. 116.

Dap5, caracterele sale paleografice, scrisoarea aceasta esteMr5, indoeal a. din sec. 15-lea; ea nu poatefi decit a lull Basaraba eelTinAr i trebrie s5 fi fost dati1 in 1481, dupft moartea tatálni shd. inArdeal (1480). Cit timp a fost in luptrt cu el, nu 1-a numit niciodat1 In scrisorile sale.

MTH.

Io Tinarul Bas ar ab a, voevod domn. Seriedomnia mea multa sanatate prietenilor domniel mele,judetuluI din Brasov si celor 12 pirgari, i Ira &Ai destire ea pacea de care ne-am rugat luI Durnnezeti, Durn-nezeü si preacurata ne-au dat-o, i m'a luat domnulmet craiul pe linga sine shwa credincioasa, ea sa avembuna pace si sa ni se hraneasca oamenii slobozl si inbuna voea lor i sa faca negot si al vostri i aI nostriin pace. Deer' i prietenia voastra fiti vesell i bucurosl.Si IarasT., am avut niste slugi cralincioase in casa dom-niel mele, anume pe Vintila logofatul i pe Caloean,

luat 60,000 aspri si a cumparat sterne i camhehazdee') i cestl de argint i alte scule de argint:

rog sa pun eti mina pe el si sä-mI scoateti avutuldela el, ca sa, nu mi se plarza, i sa nu scape din mi-nile voakre, pana ce nu mi se va da indarat avutul,cad nu ma voiri lasa sa ramiiti cle paguba, ci voit. tri-

1) Orig. CTEMH 4 C KMMXE H x,1310E; stemele slut coroane, mitre,grec. camhele i hazdeele sint niste specil de matase scumpb,:c am h a, in lat. camuca, camocato, e foarte bine cunoscuta din doe.noastre vechi; h azd e a =grec. x6.tov a kind of silk" Sophokles,cuvhat de origins araba sad persian5.; nu 1-am intilnit in alte textsde-ale noastre.

inf-ail

atip.p.arr2 ;

si VI

Page 201: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

106

mete la domnul craill i voitt voate de pe capetele voa-stre. EU m'am legat cu domnul met craiul, ca oamenil1111 sa, nu alba, nici o paguba dela domnia mea;

ca ace% nu luat averea in vreme de raz-miritä, ci le-am dat-o ett in vreme de pace, ca sa-micumpere ce le-am poruncit, lar el au fugit la domniavoastr i sed la vol i beaft avutul mefl impreuna cuvol. Vedeti de faceta cum e mai bine, ca sa-nal vie ave-rea larasi la mina, caci nu mi-a luat-o vrajmasul dom-niei mele Calugarul, ci acela I-au dat-o lui de buna voe,si decl trebue sa. se ceara dela el. Va mai graeste dom-nia mea prieteniel voastre de acel vrajmas : dotnnia meaam pace dela domnul cralul, lar vol II hraniti in ca-sele voastre si in locurile voastre si de acolo el intra intara domniei mele de-mi face paguba. Socotiti-va ea,

Turcil II cauta pe acest vrãjma. Destul am cheltuit o datacu Ali-beg de 1-am intors impotriva Moldovel, cum sin-guri stitP). Si sa nu mai aucl ca sade la vol, ci prin-deti-1 i trimeteti-1 la cralul, cad '. a dat Dumnezett deavem pace buna, precum am dorit; i deci nu trebuesa stea la vol vrajmasii nostri. Si apoi, am trimes pecredincioasa sluga a domniei mele, pe Oprea2),dea veste placuta de pacea ce ne-a daruit Dumnezeü

domnul craiul; i sa-1 credeti i pentru alte lucrurice are sa va, spuna, Mei sint vorbele domniel mele ade-varate. Si sa-1 credeti. Si Dumnezett sa 'va, bucure.

Io Basaraba cel Tinar voevod, cu mila Jul Dum-nezett domn.

Pecete inzjlocie, tearsii; adresa obiptuitd.Arh. No. 89.

1481, Sept.-Dech. Punem aceasta scrisoare In ultimele lunl alean. 1481, and domnia lui Tepelu§ era In agonie. La 6 August Vintila,logoratul era Inca pe ling& el (Miletió , DR., p. 840) ; este desigur ace-la§ Vintila care In doc. din 3 Aprilie 1480-81 e numit mare logo-

') Aluzie la vre-un jaf turcesc din Sarno. anulul 1481. Iorga,Studil si doe. III, p. xxxvIII.

2) Vez1 No. arh. 69 (=

ml-at

sa, va

Lxxxvii).

i gindi-11-va

01

Page 202: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

107

fat (Venelin, p. 111 ; data lul Venelin 3 Apr. 1472 este evident gre-qita; originalul a avut sad /slum sad osunO, alta, data, pentru Aprilie,nu este posibill; docurnentul nu se mal gase§te In arhivele statulul)Caloean e gramaticul dela 1480 al lul Tepelu§ (Miletid, DR., p. 339)*Fuga amIndor:Ta Ia CMugarul in Ardeal s'a intimplat diva. 6 Aug.1481, prin Sept.-Dechemvrie, chid boerii, vazind §ansele de izbInd1ale Calugarulul, se plecara in partea acestula. Tara era ocupata, Inparte de trupele moldovene i ardelene, Stefan cel Mare profit&de lupta intro cel dol pretendentl : Tepelu §i Calugarul, spre a cu-ceri pe la inceputul anului viitor Craciuna (10 Martie 1482). El adu-sese chiar un al treilea pretendent, pe care insa nu izbutWeimpue tari1; cf. No. urmator.Pe Viutil logofátul it gIini pe ringaVlad Calugarul la 1483 Iunie 5 §i la 1488 Fevruarie 4, cacI el tre-bue sa fie Vintila Florescul (Arh. ist. I, 1, P. 37; arh. stat., actelemanast. Govora).

13. Mircea pretendentul, fa1§ul fla al lul Vlad Dracul.(1481)

CVIII.

Din mila lui Dumnezeg Io Mirce a, voevod sidomn al intregii -cari a Ungrovlahiei. Serie domnia meamulta sanatate bunilor mei vecini §i prieteni, pirgarilordin Brapv, tuturor, marl 0 mid. Si Ira dag de §tire,ca, cu vointa lui Dumnezeti §i din porunca imparateascami-am dobindit mo0a §i scaunul parintelui meg Vlad.')voevod. Deci ma gindesc cu pace §i cu binqa voi, 0 am

va tit in a§ezamintul cel vechig i o sä aveV pace§i dela Turd, ca i In zilele fratelui meg Radul 2) voe-vod, i chiar mai bine, daca i voi yeti fi tot ma catradomnia mea. Iar daca aveti alt end, sa fie pe sufletulvostru ce va fi, cad dela Dumnezeg §i dela mareleimparat am prilej sa va fac 0 bine 0 rag. Astfel tri-meteti un om al vostru la domnia mea, sa facem pace

bine, 0 vrajma01 men s. n'aiba loc in mijlocul

Dracul.2) Cel Frumos.

Vlad Mug-dull i boeril sal.

sft-1

sa,

§i

')

5

Page 203: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

108

vostru, ci sa-i alungati dela voi, ca sa stea i sä seodihneasca aceste dou 1rI crestine. 'Jana ce-mi vortrece oamenii mei la domnul craiul, ca sa facem pace,Pana atunci voi trimeteti 'lute pe oamenii vostri, sä viein pace si in pace sa se intoarca, pe credinta i pe su-fletul domniei mele. i iarT, pe cII boeri I-am prins,pe toti I-am lertat, dar jupinitele i dobitoacele lor stiltacolo : sa n'alba nici unul dintre ei pierdere nici cit unfir de par, Mel daca citusi de putin II veti bintui, safie pe sufletul vostru ce va fi. i Dumnezeil sä va. bucure.

Io Mircea voevod, din mila lui Dumnezeil domn.Pecete mijlocie, ilisibild ; adresa : prietenilor domniei nide, pirga-

rilor din Brasov. Arh. No, 20 ; ma. No. 117 (atribuit gresit lul MirceaCiobanul ).

Scrisoarea aceasta, care prin caracterele sale paleografice si prinforma vecbie a monogr amulet se arat 5. a fi din sec. 15-lea, este aunui fals fid al lui Vlad Dracut frate al lui Radu cel Frumos. Ade-varatul Mircea al lui Vlad Dracut fusese omorit odata en tatklla Ianuarie 1446, in razbolul cu Hunyady. Iorga, Studil doe. III, p.xxix. Cine s5 fi fost In realitate acest Mircea, nu stim ; este insftprobabil ca el e pretendentul cu care Stefan cel Mare vine in tara ru-mineascl. la 1481, in vremea campaniel contra luT Tepelml (No. arh.447 si 448) si pe care nu izbuteste sa-1 punk in scaun, fie ca nu 1-aprimit tara, fie eh Vlad Chlugkrul a fost mai tare sprijinit de protectorulskit Bathorysi apol de Tura. Aceasta causa ar explica, pe linga altele,dns-mania constanta alui Vlad Calugarul cu Stefan eel Mare. Daea am lua debun raspunsul ce-1 dali locuitorii Brailen1 lin Stefan cel Mare (vezI No.urmátor), protejatul acestula ar fi fost fbi unei femei Caltuna, o curi_oask hetera printre pescaril brailenl din sec.15-lea si care a avut poatenorocul sa placa i lui Vlad Dracul. Scrisoarea lui Mircea fiat Cal-tunel" ar fi in acest cas de prin lulie.August 1481. Vrajmasil, decare vorbeste el Brasovenilor, cerindu-le s nu-I tie In mijlocul lor,slut partisanil hit Vlad Calugarul. care e in adevAr fill al luf VladDracul j frate cu Radu cel Frumos si en Vlad Tepes, facut bask,cum presupune DI. Iorga, cu o alta mama deeit a acestor dol din urma;Studii si doe. III, p. xxxviti. Fiil lul Vlad Dracul: Mircea, Vlad siRadul sint citatI in ordinea aceasta de dinsul in privilegiul lember-gean din 8 Sept. 1439; Kaluiniacki, Dokumenta moldawskie i mul-tanskie, p. 29 = Arh. ist. I, 1, p. 85. Vlad Calugarul se adapos-tea de mai multa vreme in Ardeal, i pretendentul Mircea cunosteaprotectia de care se bucura el din partea voevodului acestel

ais00,

si

Page 204: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

109

Ce s'a ales de acest Mircea in urma instalaril lui Vlad Caluglrul, nutim; eü cel putin nu 1-am dat nicAerl de urm'a.

Pentru intelegerea celor spuse aci, §i din pricina inseron'atAtilce aü scrisorile de sub No. arh. 447 i 448, unice in felul lor, dain No. ce urmeaz'a traducerea bor.

CIX.

Io Stef an, cu mita lui Dumnezet voevoddonm al intregii WI a Moldovlahiei. Serie domnia meatuturor boerilor, mari i mici, i tuturor judetilortuturor judecatorilor i tuturor saracilor 9, dela micpana la mare, din tot tinutul Brailei. i dupa aceasta,asa sa va fie in stire: ea am luat domnia mea pe lingamine pe fiul domniei mele Mircea voevod i nu-1void Msa dela mine, ci voifl starui pentru binele luica i pentru al meu, eti insumi CU capul meü i cuboerii mei si cu toata tara mea, ea dobindeascabastina sa, tara rumilleasca, cael ii este bastina dreaptacum Dumnezed stie si cum voi singuri bine stiti. Deciva graese voua : in ceasul in care yeti vedea aceasta seri-soare a domniei mele, in acel ceas sa va intoarceti in-darat la locurile voastre, fiecare pe unde ai fost s,i peuncle ati sezut mai nainte, eu tot avutul vostru, cit vaavea fiecare, i sa va pastrat.i avutul, i sa arati' peunde ati arat si mai nainte, fara nici o grije i Mranici o fried sag temere. Cad asa sa stiti: nu ma gin-desc sa va fac nici un rail si nici o paguba, ci va vetihrani i veti trai in pace. Asisderea, eine va vrea savie la domnia mea j la fiul domniei mele Mircea voe-vod, domnia mea i fiul domniei mele Mircea voevodII vom milui pe unul ca acela vom hrani vomcinsti. Si pentru aceasta este credinta domniel mele

1) Orig. RICIM SUMMIIIM11, rWMAAHM H AtdAHM, H IrlaCEM NISAnom H RIICEM

H EVINCEM CHP0MaXWM dup"A No. 448 ; No. 411 are HOSAVIEM §1 CH(30-

MAKWAI.

sa-si

C611,21,illAt

si

si

i

oi-I

Page 205: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

110

creclinta boerilor domniel mele, mart si mid. Serisa inTirgul de jos '), Martie in 15.

Pecete mijlocie, cu legenda : naT iw CTUPWI HOEHOAls1 H HIj indos adresa : W01414. Arh. No. 447.

1481, timpul eind Stefan pregatea expeditia contra lui Basa-raba cel Tinar ; trel lunl dupa aceast b. proclaulatie, pe la 20 Iunie,Stefan se afla la Rimnicul-SArat. Iorga, Studil si documente IIIp. xxxix.

La proclamatia lui Stefan, locuitoril BrAiieni faspund urmá-toarele :

Dela totI boerif bräileni si dela toti cnejii si delatoti ruminii 2), scriem tie, domnului moldovenesc, Ste-fane voevod. Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creer,de-tf prapadestl derneala i hirtia pentru un copil decurvA, pentru fiul Caltunef, i zicf ca-tf este fit ? Dacatf-e fitil i vreaT sa-f foci bine, atunci hsa-1 sa fie dupamoartea ta domn in locul tat, far pe muma-sa Caltunaia-o i tine-o sa-t1 fie doamna, cum act tinut-o in taranoastra toti pescarif din Braila, tine-o i tu sa-V fiedoamna. Tu invataif tara ta cum sa te slujasca, farde nof sa te feresti, cacf daca cauti dusman, af sa.-1 gl-se§ti. Si asa sa mai stif : domn avem, mare si bun, §iavem pace din toate partile s tiI ca top.' pe capetene vom ridica i vom veni asupra ta, impreuna eudomnul nostru Basaraba voevod, macar de-ar fi sä. nepierdem capetele.

0 proc1amatie identicl cu cea de sub No. 447 trimete Stefanlocuitorilor din Buz'ail si Bimnic, WT 1S305 H WA ; arh. No. 443.RAspunsul Buzb.enilor si Rimnicenilor, gbad12114H 11 IIHRH114111H", scris totpe dosul el, este identic cu cel de mai sus.

Proclamatiile lui Stefan cel Mare sint scrise de dol diacl :No. 447 de un diac moldovean, No. 448 de unul muntean. Cea din-tihl are redactia moldoveneasca a Umbel slave si ca formh gramati-

1) Orig. AOAHICAI Tprb (= Roman).2) Cnejii" coiaspund aci judetilor" (judecilor) §i ,,judecAtori-

lor", iar runainii s'aracilor din scrisoarea lul Stefan.

§i

{JINN/1K"

6

0.

Page 206: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

111

cara e mai corectk ; a doua are redaclia munteneasc5, ; deosebirile detext, afarh de adrese, slut neinsemnate. No. 447 pare a fi fost mo-delul, No. 448 copie. Din punct de vedere paleografic, No. 447 re-presinfa o seraiuncial& foarte infirunt5 caracteristicl sec. 15 In Mol-dova ; No. 448 o semiuncia15 ce se apropie de cursivl (literele a simai cu seamA) si are ductul muntenesc contimporan. Diacul mun-tean a intrebuintat i alth cernea15.. Hirtia si pecetea sint aceleasiIn amindou4, data deasemenea. Dac h. ar putea fl Indoeala, asupraepocei scrisorilor, ele s'ar putea atribui lui StetanitA ; Mircea ar 11atunci Mircea 11111 lul Mihnea, care se refugiase In timpul lul Bogdanla Ciceil si Cetatea de Bala. A ceasth presupunere o inlAtua Insk alai%de caracterul paleograac al scrisorilor, mentiunea lul Basaraba.

14. Vlad III Ca1u0ru1.(1482-1195)')

Io V I ad, voevod i domn. Serie domnia meamulta. sanalate bunilor mei prieteni, judetului i pir-garilor din Brasov. Si sa stiti domnia voastra c despreTepelus nu se stie Inca, nimica, lar boerii mi s'at in-chinat, i toata tara, i Ali-beg Ifni este cu bunatate :si a trimes Ali-beg la Poarta sa-mi facd pace si sa-miaduca steag; i cII pribegl aü fost peste Dundre, petoti trimes Ali-beg la mine ; ii mai astept pe Hadarsi pe Sucal sd vie la mine ; si am nddejde in milostivulDumnezeil, ca-mi voi dobindi bastina mea, .ara ru-mineascd. Si rugati i domnia voastra pe Dumnezeil,caci daca-mi va ajuta llumnezeti, C11111 natlajduesc in-tr'insul, voit fi al vostru toata viata mea cu toatadreptatea. Si Dumnezet si va bucure.

Io Vlad voevod, cu mila luf Dumnezell domn.

1) DI. Gr. Tocilescu (Manual, p. 143) 11 atribue anii 1483-96;Dl. D. Onciul (In cursul s5.11) 1482-96. Este insA aproape sigura Vlad CAluearui n'a domnit In 1496. Din 18 si 31 Ianuarie 1496avem documente dela fiul säü Radu cel Mare (arhivele statului). 111-timul document pe care-1 cunose dela Vlad Calug-arul e din 4 Sept.1495 (arh. stat., actele mst. Glavaciocul).

§i

ban

Page 207: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

1 12

Pecete nujlocie, cu legenda : itv RAO, EICAROM, MHAOCTIt So:Kie rocno-,S,Hlik adresa bunilor mel prietenl, judelidui i tuturor pirgarilor dinBrapv. Arh. No. 204.

Scrisoarea este evident din Iulie-August 1481, cincl Tepelu§fugea dinaintea o§tilor unite ale lui Stefan cel Mare §i Stefan BA-thory, in urma luptel din 8 Iulie. Sucal vistierul Insotea in fuga sape Tepelu, care la 6 August da. un chrisov In Pite§t1 (MiletiC, Daco-rominil, p. 340). Lupta intre cel dol concurentl a tinut paná in larnA ;pe la 16 Noemvrie 1481 Bazarab iunior" trimete o solie la Bra§ovprin al doilea boer pe care-I a§tepta CalugArul, prin Schoder"Haar (scrisoare latina; copie la Acad. Rom.). CAlugArul ie§i invin-gAtor, cu ajutor turcesc. Cf. Iorga, Studil §i doc. III, p.

Cu mila lui Dumnezetr Io V1 a d, voevod §i domnal taril Ungrovlahi el. Scriem bunilor i lubitilor no§triprietenl, judquluI Bra§ovuluI i tuturor pirgarilor, multäsAndtate, i en cinste ne iachinam domniilor voastre.

dupa aceasta, v dam de §tire domniilor voastre, edne-a venit un orn dela Ali-beg §i astfel vorbe§te : ca arfi voea lul Ali-beg sa se impace cu noi. i destule vorbedulel ne-a trimes. Iar oaste acum nu are, cacI Sintel totl istovitl de drum. Astfel acum, cu voea lui Dum-nezeti, n'am nici o grije. Asta va (Jail de §tire domniilorvoastre. Daca vom mal afla i altceva, va vom da de §tiredomniilor voastre. Si %MO' va rugam pe do mniile voastre,tocmici-ml un leagan bun, §i ce-I va fi pretul sa-mIdap de stire prin jupin Capota. i ce va spune jupinCapota, sa-1 credql domniile voastre. i Dumneze1 saintnu4asca anil domniilor voastre. Scrisa in Tirgovi§te,Noemvrie 20.

Monogram; pecete mijlocie, ilisibiki ; adresa : bunilor noftri veciAiicredinciql prieteni, judeplui i plrgarilor din Brapv. Arh. No.

149 ; Mil. No. 72 (atribuitd gre§it 114 Vlad repq).

1481, din timpul tranxilor cu AR-beg pentru recunoa§tereaVlad C-alugarul. Comp. No. precedent.

xxxvill.

lul

=

Si

0i

fi

Page 208: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

118

CXII.

Din mila lui Dumnezett I o VI a d voevod i domn.Serie domnia mea multa sanatate, si ma inchin cudragoste iubitilor mei prieteni, judetului i celor 12pirgari din Brasov. Si dupa aceasta, VA, datl s tire dom-niel voastre, ca unor buni prieteni, ca Dumnezeil celde sus mi-a ajutat cu vointa lui impotriva vrajmasului,si 1-am alungat din tara ; SImbata a trecut peste Dunare,lar ostile mele leam pornit i sint aproape de Severin.Asa sa stiti domnia voastra. Iar de lucrul Turcilor,asa sa stiti domnia voastra : sa n'aveti nici o grije, cacis'a ridicat acum fratele imparatului de dincolo de mare,asa ca Turcil toti aft sa mearga peste mare. Asa sastip, altfel nu este. Si trimeteti vorba parintelui me-ftBatar Istfan spuneti-i de lucrul Turcilor, ca se vorduce peste mare. i IaräI Ira rog de lucrul acelor ju-pinite, sä le petrecep ca pe niste adevarate boleroaice,si trimeteti domniile voastre un om bun la domniamea, ca sa vorbim i sa ne intelegem, pentru bineledomniel voastre i pentru domnia voastra, i ca sa-midea stire de sanatatea domniei voastre. Si Dumnezeilsa va bucure. Scris in Tirgoviste.

Monogram ; pecete mijlocie, ca cea dela No. 158 i 204 ; adresa :bunilor mei prietenI,judeplui i celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 200.

1481, August-Dechemvrie Mohammed II murise la 6 Alai 1181Balazid II ocupase tronul, dup-a ce biruise pe fratele sl.ü Diem

la NA In 20 Iunie; acesta fuge in Egipet si la Rhodos, de uncle In-zadar inceard s rb.stoarne pe Baiazid. La aceste incercb'zi facealusie Vlad Chlugarul.

CXIII.

Cu mila lui Dumnezeti Io Vla ci, voevod i domn.Serie domnia mea multa sanatate i ma inchin cu dra-goste bunilor mei vecinl i prieteni, judetului dornnului

1) Acesta se intorsese in Transilvania.

67332 8

si

si

Page 209: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

114

cralulul L) i prietenilor domniel mele, Virgarilor dinBrasov. Dupa, aceasta, sä stie domnia voastra, cum ca pevrajmasul nostru si al vostru 1-at omorit Mehedinteniila satul Glogova. Asa sa stie domnia voastra, ca amtrimes pe slugile domniei mele, pe Florea i pe Dan-ciul, sa và, dea veste buna ; i sa eredetI domnia voas-tra, cele ce aü sa va spue, cacl sint adevaratele vorbeale domniel mele catra domnia voastra. Si Dumnezegsa va bucure. TrimetetI domnia voastra Si dap' de stiredomnului i parintelul meg Batar Stefan, ca sa stie.

Monogram ; pecete mnijlocie, eu legenda: IW RMA ROEFIOA4 MATif EmIe

rocii[oi,]4p; adresa: buyilor mei prieteni, Judepaul i celor 12 pirgari dinBrapv. Arh. No. 158.

1481, Dechemvrie, sail 1432; in Noemvrie 16 Tepelus trAia Inctrimetea din Bucurestl a scrisoare Brasovenilor (copie la Acad.

Rom.).

CXIV.

Cu mila lul Dumnezeg Io V la d, voevod i domual intregil tarl a Ungrovlahiei. Serie domnia mea multasanatate prea cinstitilor Si lubitilor mei bunl prieteni,judetulul i celor 12 VirgarI din Brasov, si ma inchincu dragoste domniilor voastre. Si ati trimes domniavoastra pe jupin Cirstea i pe jupin Hanas eu cinstepentru noI. Multamesc domniei voastre pentru cinste.Si tot ce a fost pofta inimel domniei voastre, noI bineam inteles. Domnia voastra stip bine ca am buna pacecu Maria sa craiul si cu domnia voastra, Si cu Hirsacu Sacuif i cu totl. i va fi acum pe voea domniefvoastre, ca sa umble oamenil domniel voastre cu marfaprin tirgurile din tara domniei mele, i dupa, peste laDunare, i sa-sI vinza marfa, fie cu ridicata2), fie cubucata3), cum le va pläcea. Tot asa i oarnenii nostri

1) Orig. cnAu,S H rocnoAeHs KpduO, o simpl gresata de diac.2) Orig. SpRont ; Mil. gres. Sp[o]Rom, ceeace ar avea alt inteles.3) Orig, WT Sits, din minb., cu. mkruntisul.

si

1

Page 210: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

115

sa umble slobozi, cad domnia mea vreati sä am de-aci inainte si mai buna pace. Asa dar, ori ce-ati pofti,fie vin, fie peste, tot e slobod, pe credinta i pe sufle-tul domniei mele. Si oriee v'ar spune jupin Girsteajupin. Hands, domnia voastra sa-I credeti. Si Dumnezetisa va bueure.

Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: t 1W B(4A 1101HOAd, MACTTA R'diat

POCI10,1,11111, Arh. No. 136 ; Mu. No. 75 (atribuitd gre,sit lui Vlad TepeO.

1482, probabil Intlia juniAtate.

CXV.

Cu mila lui Dumnezeti lo Vlad, voevod si domnal intregil tail a Ungrovlahiei. Scrie domnia mea multäsanatate i Inchinaciune nu dragoste bunilor i dul-eilor prieteni aT domniel mele, judetului i pIrgarilordin Brasov. Si va dati de stire domniilor voastrede luerul lui Radila i) din Cimpulung: domnia voastrale-ati facut lege strimba, eael ati aseultat de Barbatde Cornan l aTjudecat strimb pe omul domniei mele.Dar voi stip' bine ce fel de oameni gut Coman si Bar-bat : nedrep i Fara suflet i niste hoti. Cad daca ar fiei oameni buni, nu ar sta serisi In poarta Sibiului, unclevor sa-1 prinza Sibienii, ca sä-I omoare. Iar voi aT ore-zut birfelele lor i aT facut stembatate unui om drept ;MO, vezi, Radila n'a fost chezas Turcului, a fost numaigazda 2) Turcului, Tar alta treabd n'a avut Radila 5) cuTureul, caei chezas nu i-a fost. Asa dar va rog, i Dum-nezeü sa va povWeasca, sa-I faceti judecata dreapta

sa i se intoarca acei 40 de florini, safl sa trimeteti UnSas la domnia mea sa stea de fata cu Radila i cuTurcul inaintea domniei mele. EU le voiti face jude-

1) Orig. 3a 04160Tti P4AtiaoRt3 ; Mil. gre. 114AH oRS.

2) Orig. ra3AS ; MiL gre§. 3r4A8 (?).

3) Cf. No. arh. 96, dela Basaraba eel Tinar, si 482, dela un ne-gustor ture, amindou'a dintre anil 1480-1481 (No. ccxxvii i Regestele).

si

Page 211: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

116

cata ') cu Turcul. Radila n'a fost cheza5 §i tot I-aV facutnapaste. Deci, Intoarceti, cad daca nu-i yeti' in-toarce, voiti opri §i eti un om drept de-al vostru, cumeste §i Radila, i voit lua dela el ea sa-I intore luT Radila.Dar mai bine ar fi sa n'aiba scandal 2) oamenii drepti.Deaeeea trimeteti un Sas, sa-i Lea domnia mea jude-cata cu Turcul, Cad i Turcul este la domnia mea.Dumnezeil sa va bueure.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: IW RAdA ROEROM, nt.veiE

Exat rocnoAaph ; adresa : judelului i pirgarilor din Brafov. Arh. No156; Ma. No. 70 (atribuita* grgit lul Vlad TepeO.

1482, intiIa juna'atate.Pecetea este cea dela inceputul domniellust' Vlad Cálugarul.

CXVI.

Cu mila lui Dumnezeu I o Vlad, voevod i domnal Orli Ungrovlahiel. Dail de §tire tuturor oamenilorce se gasesc in taxa noastra : §i parcalabilor de printoate ora§ele noastre si pirgarilor i vame§ilor ce sintprin orase sail la Dunare, pe unde se vineaza pe§tele,

oricarui alt om, ea all venit soli dela bunii nos. triprieteni dela pirgarii din Bra§ov §i ne-ati cerut sa in-tarim vechiul mezainint, ce a fost pe vremea altordomni i pe vremea fratelui met]. Radul 3) voevod, casa se poata hrani slobozi §i saracii nostri i aT lor, cums'ati hranit §i mai nainte. Deaceea poruncim tuturoroamenilor mai sus zisi, ea ori unde vor veni cu marfa,in orice tirguri, sail la Dunäre sail on unde, oamenidintre Bra§oveni, ori ca sa vinza ori ea sa cumpere,volnici sa fie si sa Vinza §i sa cumpere, i prin

la batti sat la Dunare, fie pe§te, fie orice

I) Orig. 3dKOH.

2) Orig. Atl FIE HAUT CKdHAMIS, st flu alb& plerdere, supArare.3) Radul III cel Frumos. Vlad CAlugarul, Radul cel Frumos

Vlad Tepe erail totl trei fill* lui Vlad Dracul.

ci

sad

Si

tir-gurn

ii

Page 212: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

117

raarfa. Si nimenea sa nu indrazneasca, a-i bintui, nurnal.sa-sl plateasca vama cea veche, cum este asezamintulde mai' nainte. Iar vami noua sa nu se pue. Asisde-rea i saracil nostri sa alba dreptate la dinsit Solis inNoemvrie 15.

Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: IW RA44 ROEROM

KONSIEW FOCHOAHHIs fdrd adresd. Adz. No. 143.

1432. Ar putea fi i din 1481, e mal probabil ins5. dela 1482 ;Vlad are ad o altn, pecete, decit cea aplicatA, pe scrisorile din 1481.

CXVII.

Cu milaluiDumnezein Io Vla d, voevoci i domnal taril Ungrovlahiel. Scriem bunilor i einstitilor nostriparinV i prietenl, judetuluI Braovulu i tuturor pir-garilor, multa sanatate, si ma inchin cu dragoste dom-niilor voastre. i dupa, aceasta, vA daft de stire dom-niilor voastre cä cele ce ne-atl incredintat prin jupinPaul si prin Simon, judetul Rijnovulul, toate bine le-arn inteles. i vorbele de care am avut nevoe, toatele-am incredintat lor ; el va vor spune totul domniilorvoastre. Tar alta, co poruncit, ca ar fi venit eine-va la domnia voastra i v'a spus ca am zis Doi' cumca. deaci inainte mal departe de Tirgsor oamenil vostrin'ati sa mearga, sä stiti domnia voastra, ea pan acumnoi n'am stiut nimic despre aceasta, nici nu este cu in-vatatura noastra. Ci asa sa. spunecf domnia voastra tu-turor oamenilor vostri, ca vor umbla slobozi prin toatataxa noastra, ca sa tirgueasca i sa se hraneasca inbuna voe, chiar pana la Dunare. Si dela nimenea nuvor avea niel o suparare. i Dumnezeti sä Ira inmultascaanif domniilor voastre. Scrisa la Tirgoviste, Iulie in 102).

1) in orig. dup'a AumocT1wAt sOMIWM urmeaza, cuvintele: AoRPIHM HAWHAt PDXITEMM H HIMIRIT(MM CISA11,8 RprIWOHCKOMS H 111Wfiti Nrkrapom, Ce lip-sesc In ed. lig Mil.; ele nici un rost in text.

2) Orig. ion .1. ; la Mil. lipseste .1 .

MHAOCTIFO

mi-ati

n'aü

;

Page 213: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

118

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda IW RAW, HOEROM MACTutO

IKIIO rOCII0AWIA adresa: bunilor noftri pdrinti i prieteni, judetului dinBrafov i tuturor ptrgarilor. Arh. No. 130 ; Mil.No. 73 (atribuitd gre-fit NI Vlad Tepef).

1482, a doua jumMate, sail 1483.

I o VI a d, voevod i domn. Serie domnia mea fra-tilor i bunilor nostri prietenT, judetului" i celor 12 pir-gari din Brasov, multa sanatate. Si va rugam pentruaceasta pe domniile voastre : domniile voastre stip. bineca sint sluga domnuluf meü prea luminatului craiti siea am buna pace ; cu domniile voastre asisderea amblind pace. Si orIcare ar fi voea domniilor voastre, dintara noastra nimic nu vi se va opri, ci veniT pe uncleva este voea, si la batty i prin tirgurl i prin tinu-turf, si cumparati i vin i peste si tot ce pofteste inimavoastra. Si de °gra not' nimic nu vi se va opri. Deei,ma rog de domniile voastre ca de niste frati si buniprietenT ai nostri, sa facetf i domnia voastra pe voeanoastra, cum facem i noT. pe voea domniei voastre,sa lasati sa se aduca de aeolo la nol fara pfedeea sa-getl i arcuri i sabiT i scuturi i fier pentru arme, caeiva rugarn ca pe niste fratl ai nostri i ca pe nistebunf prieteni. Iar daca nu ne yeti' ingadui domniavoastra, domnia voastra sa ne dati macar de stire, easa stim i noi. Si Dumnezet sa va bucure.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda t IW ROHROM, MHAOC

TINO 6500 [H] rOCROAHHIs adresa bunilor nogri prieten i frap, jude-paul i celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 155 ; ma No. 74 (atri-buita grefit lu Vlad Tepe).

c. 1182-1483.

CXIX.

Cu mila mT Dumnezet Io V1 a d, voevod i domn.Serie domnia mea multa sanatate bunilor prietenf

:

: RAO,

j

Page 214: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

119

fratl at domniei mele, judetulul i pirgarilor din Bra-sov. Si clupa aceasta va data de stire, ca voesc vol-nicii sa vie cle-acolo la domnia mea, sa-mi slujasca.Dar domnia mea n'am acum ducatl sa le platesc leafa ;deci, eine voeste sa vie la domnia mea, fie ca va fiUngur, fie SAcuit, fie Rumba, fie oil ce va fi, e slo-bod sä slujasea domniel mele i trimeteti-1 la dom-nia mea ; dar sa, vie eu cartea voastra la domnia mea,ca sa-ml slujasca, Tar domnia mea ii voiti miluivoiti hrani, intocmal ca pe slugile domniel mele. Darleafa n'arn de unde sa le del. Iar cartea do rnniel meles'o pastratl la voi i s'o aratati voinicilor. Asa Irarog ca pe niste fratl al mei, faceti-mi aceasta slujba.Si Dumnezett sa va bucure.

Monogram; pecete mijlocie, legenda ilisibild ; adresa: bunilor prie-tent fi fratilor domniei mele, judeplui i tuturor pirgarilor din Bra-

- Arh. No 159 ; Mil. No. 71 (atribuita: grqit lu Vlad TepeD.

c. 1482-1483.

Din mila lui Dumnezeta o Vla d, voevoci si dornn.Serie domnia mea multa sanatate bunilor prieteni atdomniel mele, judetului i pirgarilor din Brasov. Si dup6.aceasta del de stire domniel voastre ca s'ati plins oameniinostri inaintea domniei mele, jupin Sinadin i jupinMihnea, pentru oarecare paguba ce aft avut acolo intrevol si in cetatea lumindtief sale cräesti. Decl, §till bine CAdomnia mea m'am rugat de Dumnezeil sa ne dea Dum-nezeu cum ne-a dat astazi, ca st fim uniti1) i sa fimprietenl, i celor ce vor avea vre-o paguba dintre oamenilvostri, sa le facem nof dreptate, Tar daca vor avea oa-menil nostri dela al' vostri, tot asa sa le faceti vol drep-tate. Dar aeum, desi multa paguba aft avut oamenii nostriSinaclin i Mihnea, domnia voastra nu vreti sa le facep

I) Orig. As cmo EAHH mAie.

Vv.

Page 215: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

120

dreptate, ca sA li se plAteascA. Si bine stig domniavoastrA cum 41 vorbit.Asa dar va rog ea pe niste buniprieteni al" nostri, sA le faceti dreptate, ca sA nu fie inpaguba citA vreme sint oamenii mei. Si dumnezeil sava inmultasca anii. Am scris in Tirgoviste, luna luiOetomvrie in 30.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t 1W ILIelA ROHHOM AttICTHH)

F:1[1110] H rociloon; adresa bunilor prieten1 al domniel mele, judepluicelor 12 pirgari din Brapv ; cerneald albeistrule ce bate in verde.

Arh. No. 153.

c. 1484. Scrisoarea e datA evident dup5, iucheerea armistitiuluide cinci anl intre Turd i Unguri; armistitiul s'a incheIat la sfirsi-tul anulril 1183. Dela Sinadin s'a pAstrat o scrisoare, pe care o dAmin resumat la Regeste (Arh. No. 497).

Din mila lui Dumnezet Io Vla d, voevod.si domn.Serie domnia mea multa sanatate bunilor nostri prie-ten1 si de aproape vecini, judetului i celor 12 pirgarldin Brasov. Si dupa acea.sta daü de stire prietenieivoastre cA, am trimes pe credincioasa noastra slugaSimon cu vorbele noastre trebuincioase catra prieteniavoastrA. Deci, tot ce va va vorbi clomniel voastre, prie-tenia voastra sa-1 credeti, cad sint adevAratele noastrevorbe. Si Dumn ezeil sainmultasca anii prieteniel voastre.

Monogram ; pecete mijlocie, din a cdrei legendd se pot ceti cuvin-tele H rocaoAmm, identied cu cea dela No. 153 i 160 ; adresa obicinuitd,

Ark No. 199.

c. 1484.

CXXII.

Cu mila lui Dumnezeti I o Vla d, voevod i clomp.Scrie domnia mea dulcilor i bunilor prieteni aT dom-nrei mele, judetului i celor 12 pirgari din Brasov, multasanatate. Si multamesc domniei voastre pentru carteasi pentru vorbele ce trimes. Domnia mea v'aminteles destul de deslusit pe domnia voastrA. Bine e oare

CXXL

mf-ati

Page 216: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

121

ceea ce aI zis, a sinteti bucuro$1 de razmirita? Darce v'am stricat et pana acuma ? Off n'am trait cu volin pace ? On n'am Lout pe voea voastra, cum n'a facutnici un domn din Ora rumineasca ce am facut et pen-tru voi pana. acum ? Si tot nu se pot hrani saracil dom-niei mele, din pricina voastra. V'am slobozit drumurilepeste tot prin tara rumineascä, ca sa umble oarneniivo$tri si sa se hraneasca i sa cumpere ce poftesc.afl umblat oamenii vosttri la Braila $i la FlocI i pestetot locul la Dunäre sa-$1 cumpere el singuri peste,cum umbI i acum. Vedeti dar ca oamenil vo$tri atcumparat peste ') $i tot ce le-a trebuit dela oameniino$tri, si n'at fost nici odata a.$a volnici ca acum;cad I-am slobozit domnia mea, ca sa traim in pacesä fie o tara ca alta. Ori, cardia dintre oamenii vostriI-am facut strimbatate ? Nu le-am facut lege dreapta?Ba I-am judecat mai mult pe voea voastra decit pe aoamenilor no$tri, cad s'at dat indarat cail 'Ana. $idintr'a treia tara, dupa ce fusesera du$1 in Moldova, lardin Moldova in Ora rumineasca, i domnia mea I-am tu-tors omului vostru, ceea ce n'a fost nici odata. i voi vor-biti de razmirita. Nu $ti.t, cu sfatul vostru este, ori cumeste ? Cad vede domnia mea c oamenii no$tri n'at Dido dreptate dela voi, ci le luati cu deasila dobitoacele,cum luat si acum saracilor oile din &Mime,.Astfelit, orice ati lua dela cineva, i se pierde, i numaivoi $titi ce faceti cu acele dobitoace ale oamenilordrepti, far domniel mele imi spunetl ca. fac parcalabiidela Bran, iar alta data spuneti ca fac Sacuii. Nu

ce avet,i de gind. V'a$1 putea face i et destul rat,cad oamenl de-ai vostri sint destui in mina mea; darefl $tit ca am pace cu domnul met craiul i cu pa-rintele met Bata" Istfan. i mi se pare ca aceste lucrurlnu stilt cu $tirea Mariei-Sale domnului met craiului,nici cu a parintelui mea Bata'. Istfan. i cartea ce ml-

Orig. Al HEM ApSrog WHH CS OMAR UWE MATE IIHSS.

si

le-ati

stit

Si

9

Page 217: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

122

atI trimes, o voiti trimete eü parinteluT met Batarfan, si voiü da sA inteleaga si MAriei-Sale crainluL CadpanA acuma stiam ca sint sluga domnuluT met craTu-luT, i domnul meü . craiul m'a tinut drept voTinsa, citI oameni ral sint, pe toti IT tinet1 aeolo, ea n'aramas cal in tara rumineascA. Cind eram InsA noT lavol '), vol.' nu ne Asap' sa facem rail, din pricina luTTapalus. Si stitI ce rail v'a fost Tapalu§. Ginditi-va ceare sa fie mal pe urma.

Monogram ; pecete ca la No. 203, 205, 206. Arh. No 214.

c. 1101, and incep din noü incursiuoile turcesti in UngariaTransilvania.

CXXIII.

Din mila lui Dumnezeil 10 Vla d, voevocl i domn.Scrie domnia mea multa sanAtate bunilor nostri prietenT,judetului i celor 12 pirgari din Brasov, si dad destire domniel voastre pentru niste oamenI rad ce s'atlridicat, unul cu numele Tatul Duvalma din Rijnov,Secara i alt1 robT 2) ImpreunA cu el, i aü venit Inmuntele eel mare 3) si s'au facut talhari si ati omoritoameni si au furat multA marfa, i ati dat de pistefemel saraee cu carul luat tot ce aveat sile-au desbracat si dat drumul in pielea goala.AstfeliiI dat-ail de el acolo niste oameni bunT ai nostri

I-at lovit, ca sec,* i sa-I alunge, Tar el at sa-getat pe un om bun al nostru, pe ginerile lui Voinadin Buzau, care a si murit aid. Apol aü mai omoritdol Turd, i acum ne eer sa platim pentru eI na paste50,000. Astfelin, povatueasca-va Dumnezeil i prea-curata, risipiT pe acestI oameni MI de acolo, sail faceti-lece vretT sA le facetT, clef n'ave nicl un folos delael tinindu-I acolo. Mal mare rail voila n'o sa \TA faca,

1) Vlad CAltigArul tralse, inainte de a fi domn, in Transilvania.2) Orig. pillICESH.3) Bucegil.

1st-

sile-au

sari

fin.;

si

le-an

si

Page 218: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

123

far vre-un bine nu va fac. Domnia voastra stiti bine cáoarnenif vostri rnerg in buna voe la Braila si la Flocf

peste tot in tara rumineasca ; asa sa meargaoamenif nostri in buna voe, cad i. nu e bine ca oamenifdrepti sa piara, ci sa se risipeasca mai de graba faca-toril de ran. Si faräsi ma rog de domnia voastra, Dum-nezet sa va povatueasca ca paguba ce art facut eloamenilor nostri sa se intoarca indarat, tot ce all luat.

ce are sa va spue sluga noastra credincioasajupin Neagu paharnicul, sa credeti, cacf sint cuvintelenoastre adevarate.

Monogram; pecete mijlocie, :tearse ; adresa: bunilor mei prie-jucletului i celor 12 pirgarl din Bralov. Alh. No. 141.

c. 1493-1495. Neagu paharnicul pare s6. fie Neagu stratorniculdin 7 Ianuarie si 26 Iulie 1490 (Arh. ist. I, 1, p. 66 si si 15 lunie1491 (arh. stat.), inaintat dup5., 1493 la rangul de paharnic.

CXXIV.

Io Vl a d, voevod i domn. Serie domnia meacinstitilor nostri frati i buni prietenf, judetului si celor12 pirgari din Brasov, multa sanatate. Si dart de stiredomnief voastre de lucrul prietenului nostrujupinDimitruVolatev 1), ca a venit mai an la domnia voastra cu carteanoastra pentru datoria ce are la Jima si la Caliman.Astfel all intrat chezase pentru ei2) Ana, femeea luiJima, si Marghit, femeea luf Caliman, ca pana la Pastfi se vor plati ducatif. Dar la Pastf el n'a putut sä vie,

acum, pe orIce om ar trimete el cu aceasta carte anoastr5 la domnia voastra, domnia voastra facetiaceasta pentru nol i puneti mina pe acele chezase,ca sa se plateasca ducatil jupinuluf Dimitru sa sedea in minile omului säll, top' pana la un aspru. Si ma

1) Volatev= al mi Volata. Un Gheorghe Vollata era locuitor inCetatea Alba, la 9 August 1469. Iorga, Chilia i Cetatea Ath, p. 136.

Orig. TAKO CS 8AI3AH 3A 111-11( fAtU,H.

tent,

si

Si larasl,

5)

si

t

Page 219: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

124

rog de domnia voastra ca de niste cinstig frati al nostri,sa nu i se mai tie banii, cad in paguba n'am sa-1las. Si Dumnezett sa inmultasca anil domniel voastre.

Monogram ; pecetea tearsa ; adresa: cinstiilor nostri frapbuni prieteni, judetului i celor 12 pirgari din Brasov. Arh. No. 139.

c. 1489-1495. Dimitru Volatev poate sA fie Dimitru paharniculdin 1489, 1490, 1492, 1493, 1494. Jima i CMimau par a fi nume sAsest1rominizate. Vezi un Simanen" In a doua jumAtate a sec. 15 si unSchymanen Gerg" pe la 1600 In Sibid (Rechnungen I, p. 35, 261,268). CAliman traduce pe Collomanus, Kolloman, Kollman.

CXXV.

Io Vla d, voevocl i domn. Serie domnia mea multasanatate bunilor prieteni al domniel mele, judetuluicelor 12 pirgarl din Brasov, si da domnia mea de stiredomniilor voastre pentru acesti oameni a domniel mele :pentru popa VIalcul, pentru Ilie din Buzau si pentruDusman '), carora luat 16 fLorihi in Satcele deIaricati husarul ; cad a parit Iancau la parcalabil dinBran, ca. i s'ati luat in Gberghita 50 de florini, si a ti-nut calea oamenilor domniei mele i le-a luat acel du-cati 2). Dupa aceea au venit inaintea domniel meletoti pirgarii din Gherghita i ail. statut de fata cu Iancatisi ati marturisit pirgarii pe sufLetele lor, ca nu i s'aluat lui Iancati nici un singur florin, ci ca le-a facutnapaste. Iar acum, din noti ail statut de fata acei oa-meni ai mei cu Tanetll inaintea domniei mele, in ce-tatea Bucuresti, si a ramas lancall strimb dupa legeanoastra, a ramas sa plateasca oamenilor domnief mele.Deci, am trimes %MO' domnia mea la domniile voastreca sa-i judecati i dupa legea voastra, cum e dreptbine, caci oamenii domniei mele nu sint vinovati denimic. SA li se intoarca dar banil, ea nu va lasa domnia

1) Orig. A'111M4114.

2) Ducat" si florin' intrebuintat In acelas inteles.

ii s'aü

5

si

Page 220: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

125

mea pe oamenii domniel mele in paguba. i Dumnezeilsh inmultasca anil domniel voastre, amin.

Monogram ; pecetea ruptd ; adresa : bunilor prieteni a domnielmele, judepeul si celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 120.

c. 1483-1495.

CX XVI.

I o Vla d, voevod i domn. Serie domnia mea fra-tilor nostri i bunilor prieteni, judetului i celor 12pirgarl din Brasov, multa sanatate, i dail de stire dom-niel voastre de Andrilas din Dalnic1), ca fugit oierilcu niste oi aci in tara ; deci, pentru acele oi el a na-pastuit pe oanienii nostri pe unde I-a aflat, i astfel anemerit pe acesti oameni al nostri Cirstea i Micul2)si I-a bintuit, Iar el sf-ail pus acolo chezasi pe Jima sipe Matilas; deal, ma rog de domnia voastra pentru acelchezasl, sa nu alba dela Adriias vre-o siluire, nici oa-menii nostri sa nu mai fie napastuiti, cad cite oiluat dela Andrifas, a venit sluga Lasläli feciorul lulDarniian3) si le-a luat dela jupin Draghici 4), si Inca cuvirf. Deci ma rog de domnia voastra ca de niste fratial nostri: oamenii drepti sa nu alba, siluire ; iar daca ise pare lui Andrifas ca i s'a facut strimbätate, sa vieinaintea noastra i s stea de fata cu Draghici. Astfeliliva avea lege clreapta. i Dumnezeil sa va bucure.

Monogram; pecete ca cea dela No. 203, 205; adresa: fralilor nostribunilor prieteni, judeulu i celor 12 pirgarl din Brapv. .Arh.

No. 206.

c. 1483-1495.

') Dálnok, sat spre sudvest de Kézdi-Vásárhely, in Transilvania.2) Vezi No. arh. 160.3) Orig. esSr4 A4MHUMS 4uis AtICIV6S.

4) Un cunoscut boer al lui Vlad Galugarul, fost vornic la1483 93, mare vornic la 1491 i boer al 1111 Radu cel Mare la 1496-97.(Miletié, DR., p. 340 si urm. i mai multe doe. in arh. stat.)

s'al

Page 221: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

128

CXXVII.

Din mila lui Dumnezeil Io Vla d, voevod si domnal Orli ruminesti '). Serie domnia mea multa sanatatebunilor mei prietenl, judetului 2) i celor 12 pirgari dinBrasov, si va dati stire despre omul vostru ce a venitcu cartea voastra la domnia mea ; domnia mea am cerce-tat si bine v'am inteles 3) pe milostivirea voastra despretoate. Deci despre acea oprealg, ce s'a luat de catre oa-menii domniel mele, aceea toata s'a intors, cum a fostvoea milostivirel voastre : tot asa sa faceti si voi oa-menilor si sgracilor domniei mele, sa albã dreptate delamilostivirea voastra, caci asa trebue ca oamenii vostrisa alba dreptate in tara domniei mele, lar oamenii domnielmele in tinutul vostru. Deci, va veni la milostivireavoastra sluga domniei mele jupin Micul, pentru un calpe care-I are la Hands Cretul, i sa alba dreptate delamilostivirea voastra, sä nu i se tie calul fara dreptate

fam lege. Si Dumnezeti st inmultasca anii domnieivoastre, amin.

Monogram; pecete mijlocie, cu legenda: f IW R MA ROFIROM MIICTHIO

VENFO H rOeflOAHIlk ; adresa: bunilor prieteni al domniel mele, judetululcelor 12 pirgarl din Brafov. Arh No. 160.

c. 1483-1495. Cf. No. precedent.

CXXVIII.

Cu mila lul Dumnezet I o Vla d, voevod si clornn.Serie domnia mea multa sanatate bunilor nostri prie-teni, judetului i celor 12 pirgari din Brasov, si ma rogde domnia voastra pentru marfa 5) ce a vindut-o An-

1) Orig. rocliomons BEMH 111141111i0H.

2) Orig. cAti,ini.8) Orig. rqm); HAogoi pwitimex.

4) Orig. H:ifftt.

5) Orig. Toup.

si

Page 222: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

127

ghel Sasilor, domnia voastra sa Nra nevoitl ea sa pla-teasca Sasil marfa, cad este a domniel mele, i s'o pla-teasea 'lute ; Tar domnia mea voiü face pe voea domnieivoastre : i sa va ginditl domnia voastra ea nimeneaaltul n'are nicl o treaba cu acea marfa, ci sa stie dom-nia voastra ca toti ducatil sint aT domniei mele. Si varog ca pe niste bunt' prietenl ai domniei mele, sa, vaostenitl ea sa n'am nicl o neplacere intru nimic, ei sdmi se plateasca lute tot. Si Dumnezet sa va bucure.

Monogram ; pecete millocie, cu legenda : f IW RAO, ROIROA4 Atlid0C1II0

R0M1110 rOCROAH11k ; adresa: bunilor noftri prieteni 0 de aproape vecini, ju-detului si celor 12 pirgctri din Brafov. Ark No. 138.

c. 1483-1495.

I o 17-1 a d, voevod i domn. Serie domnia meamulta sanatate bunilor mei vecini i prieteni, judetuluisi celor 12 Pirgari din Brasov. Si dupa aceasta destire do mniei voastre despre acest snrac al mei:1 Ca a cum-parat niste oT acolo la Brasov 0 zis un om : Da-miun florin si te voiti duce prin alta parte, si 1-a 00410);far vamesil dus pe urma lul si luat oile 150, 0florini 6. Deei pov6tueasca-va Dumnezeil, sa nu-0 piarzadobitoacele, ci faceti-I lege dreapta cu acel om ce 1-acabasit'). Si Dumnezet sa va bucure. Tatul din raj-nov3).

Monogram ; pecete 0earsci ; cerneald albdstrue ce bate in verde ; adresa :prietenilor mei, judetulta i celor 12 pirgari din Brasov.Arli. No. 195.

c. 1483-1495. Atribnesc aceasth scrisoare luiViaci Chlugrirul,

1) Orig. ddrrAl. ; prob. Anghel din TIrgoviste, al arul fi.5 Gergl"facea negot pe la 1503 la Brasov (Quellen I, p. 5 . Un Angel deThargowistia ca exportator e citat si in socotelele anulu1 1545 Quel-len III, p. 300 .

i) Orig. dol 1'4 (CT KSROCdA, 111,0 rd (CT KlA0C4d ; din ung. lthbastlgprostie. kaitni a prosti, bethören.

11) Diacul.

s'att

5)

CXX1X.

daft

I-a

Page 223: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

128

pentrue A. ea are caracterele paleografice ale jura-atati1 a doua a sec.15-lea.Tatul din Rijnov" poate s'a fie identic cu Tatal" care pe la 1500 impor-teaz a. niste sale la Sibbi (Rechnungen I, p. 288). TJn Tatul de Rosnyo" epomenit si la 1533 in socotelele Brasovulul (Quellen II, p. 561 ), pro-babil un altul. Pe la inceputul sec. 16 glsini un Tatully Petterr' IaZizin (Quellen III, p. 4). Numele era foarte obicinuit si in Transil-vania i in tara rumineasca ; in socotelele Sibinlul si ale Brasovului seintiln este destul de des prin sec. 16-lea.

CXXX.

Cu mila lul llumnezet Io Vla d, voevod si domn.Serie domnia mea judatului i pirgarilor din Brasovmulta sanätate, i ne inchinam cu dragoste domniilorvoastre. Dupa, aceasta va, dam de stire domniilorvoastre pentru niste tirgovetl a nostri anume NiculaManglavit1), ce at umblat ca tirgovetI si aü fost si inBretcu i s'at intalnit cu piste Moldoveni. Astfel, s'attocmit cu ei sa le aduca, ol din tara Moldovei, ca sa lecumpere tirgovetil nostri. i s'at dus Moldovenii laMoldova si le-at adus 450 de berbeci. Si at asteptattirgovetil nostri 4 saptaminl in Budila, pana ce s'at in-tors Moldovenil, i 1-ati chemat laras1 la Bretcu i le-atdat oile. Si era de fata cu el Albert din Budila, carele s tie treaba. Si at intrebat tirgovetii nostri pe Albert

pe aI oameni buni : putem fi slobozi cu aceastamarfa ? Iar ei le-at zis : duceti-va cu Dumnezet slobozi,nu va, temet1 de nimie, pe sufletele noastre. Astfel atplecat. Si cind erat sä ajunga la hotarul nostru la Drajna

ajuns 22 de oamen1 si le-at taiat calea i le-auluat dobitoacele. SocotitI dar, va rog, ca nu e bine, fiindeaoamenil nostri nu sint intru nimic vinovatI. Poate vaeste vinovat Albert sat Moldovenil, dar oameniI nostrisint dreptl. Va rog decl, intoareeti-le marfa, ca sa nuli se prapacleasca. Si lata am trimes pe sluga noastra

1) gres. Nati rA411HT.

2) Mil. SAPK4Hd, orig. S ; e Drajna din plalul Teleajen.

Mil.

Ajlaciia

si

I-att

Page 224: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

129

Istvan, ea sa, stea si el cu el Inaintea domniilor voastre.Iar daca flu le-o intoarcep, soeotitl [ce-o sa fie], cacisInteti cuminti.

Monogram ; pecetea ruptd ; adresa : bunilor mei prietenI,judetuluipirgarilor din Brafov. Arh. No. 134 ; Ma. No. 69 (atribuitd grefitlul Vlad Tepef).

c. 1483-1195.

Din mila lui Dumnezeil To Vla d, voevod i domn.Serie domnia mea bunilor mei prieteni, judetului sipirgarilor din Brasov, multa sanatate, i da4 de stiremilostivirel voastre despre acest same, anume Bobuldin Sarata, care s'a jeluit inaintea domniei mele c 1-apradat Capota 1). Deci va, rog, ea pe niste buni prieteni,sa-i facetT judecata dreapta. Asta vä rog, i Dumnezetsä va bucure, amin.

Monogram; pecete mijlocie, cu legenda : t iw R414,1, ROHICOM MACTHIO

EN{HHO H roCHOAHHIs ; adresa prietenilor domniei mele, judetului ;!1: pirga-rilor din Brafov.Arh. No. 205.

c. 1483-1495.

Cxx

I o Viaci, voevocl [si] domn. Serie domnia meamulta sanatate cinstitilor nostri frati si de aproape ye-

judetului i pirgarilor din Rijnov, i dupa aceastadaü de stire domnieT voastre, ea a venit acest sarac aldomniei mele anume Mihail si s'a jeluit inaintea dom-niei mele ca omorit un nepot al WI, fara lege ;astfelhl cind aü venit cinstitil pirgari dela Brasov insolie, ne-am intocmit cu el sa i se plateasca moarteaacelui om. Deci, intoemitI domnia voastra sa i se pla-teas* cad alT omorit fara de lege un om drept. Si de

1) Vezi arh. No. 149 (=--cxx). inteun document din 15 Iunie 1493se vorbeste despre Ioan Capotl din Fintinele (arh. stat.).

67332 9

CXXXI.

:

eini,

1-at1

Page 225: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

130

nu i se plateste moartea, nu vom lasa noT in intunereemoartea acestul sarac ce a petit, ci yeti plati domniavoastra. Si Dumnezeü sa va bucure.

Monogram ; pecete miilocie ea la .No. 203, 205, 206 ; adresacinstiilor frati i bunilor prieteni, judetulut i pirgarilor din Ilijnov.Arh. No. 207.

c. 1483-1495.

15. Radul IV cel Mare.(1496-1508)

CXXXIII.

Cu mila luT Dumnezet lo RaduL voevod Sidonm. Serie domnia mea fratilor nostri cinstiti si bu-nilor nostri prietenT, judetului i celor 12 pirgarl dinBrasov, =ha sänatate. Si dupa aceasta, dat de stiredomniei voastre, pentru cele ce Imputat domniavoastra de luerul drumurilor ea le-as fi inchis : dom-nia voastr tiT ca, cith vreme a fost in viata Orin-tele met Vlad voevod, el a avut pace eu inaltimea sadomnul cralul mat, Tar cu domnia voasträ a avut ere-

jurarnint i fratie i prietenie : Tar dupa moantea parintelui met Vlad voevod, Dumnezeti sa-1 Terte.m'a daruit Dumnezeti eu tinutul meti, eu tara rumineasea.Si drumurile nu le-am inchis, ea sa. fac razmirita, ei le-aminehis ca sa ne putem Ozi de vrajmasul nostru Mih-n ea ; cad e cam de mult 1) decind a venit el si umblape acolo printre voL Deci, papa ce va sta el acolo intinutul Ardealulul, noT nu putem slobozi drumurile. Stitiea sarach sint In destula nevoe, dar cu drumurile nein chisenoT nu ne putem pazi2). Deci, sa trimetetT domnia voas-tra la inaltim ea sa craTul, ea sä alunge de acolo pe vrajmasulnostru i sa nu stea nicT in tinutul Ardealului, nieT in alte

1) Orig. KIIM RNA2) Orig. grq. HS sea FISTORE HMITROPElif MM HHAKO HE AiOiltEMO 4t1

CE F143HMO.

;

dinta i

H(lellf.

mi-ap

Page 226: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

131

locuri dela margine, ca sa, putem si noi deschide drumu-rile, ca sa se hraneasca saracii: in pace i in buna. voe,OA eü ani pace cu inaltimea sa craTul, domnul met. Sisä ne dati domnia voastra stire despre acel vrajma§ alnostru: uncle este el acum, este la Temisoara, orl s'a dusla Buclinn Si atunci not vom deschide drumurile.

sa. stie domnia voastra de lucrul Turcilor,multe WI la airstor §i in toate partile, dar n'au de gindsa vie asupra domniel voastre, ci adunat samearga in ajutor lui Stefan voevoc1.2). Domnia voastrastiti cum m'am jurat e cu domnia voastra ; cit voiüfi in viata, sa nu va, temell domnia voastra ca vortrece TurciT pe undeva in taxa noastra, dela Severin si'Ana la Braila, ca sà prade in tara domnului me ti. ainaltimei sale cralului. Si iarasi. Mesit-base) este dinnot cu oaste la Braila. Si va rugam pe domnia voa-stra sa ne daT tire de lucrul solilor no§tri : undesint ei acurna ? Veti fi §tiind domnia voastra, OCT va, yinmerea oameni de-acolo. Si orIce va spune sluga noa-stra Badea domniilor voastre, sa se creaza, cad sintvorbele noastre adevarate. Si Dumnezeil sa inrnultascaanil domniei. voastre.

Io Radul voevod, din mila JuT Dumnezeti domn.Pecete ntijlocie, cu legenda : paASA RotRom mineral* VH.H10 H

rocnommis ; adresa obiptuitd. Arh. No. 272.

1497, Lthe-August, primele luni ale campaniel polone in Mol-dova. Se stie cA tefan cel Mare a fost ajutat de Ture.1. Vezi litera-tura chestinnel la Iorga, China si Cetatea-AllA, p. 172 si urm. Faptulnot ce reese din aceasa scrisoare e cA pe la 1497 Vlad CAlugArul eramort. Dl. Iorga admitea cA, a murit abia la 1509. Studi i documente

p. XLI. Cronica sirbeascli, pune moartea lui la 1495. Iorga, 1. c., P. 3.

CXXXIV.

Din mila lui Dumnezeu 10 R a du 1, voevod §i domnal intregii taxi a Ungrovlahiet Serie dórania mea cin-

') Buda.2) Orig. A4 HAS S HOMOK CTUPHS ROHROXi.

') Mezet-pasa.

Si ca sint

sail

f iw

Page 227: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

132

stitilor nostri frati i buni prieteni, judetului crdesc1)celor 12 pirgari din Brasov. Cu multa, sanatate ma

inchin domniei voastre, i va daü apol stire domnieivoastre despre omul nostru eu numele Stanciul dinNamaesti2), c umblind el cu Ull alt om pe ealeadreapta a Brasovului i ajungind la Bran, vol. at'i pusmina pe eT i pe unul 1-atl spinzurat fitra judecata,Tar cella:flail luat sapte florini i 1-ati pus apoi lachezasie4), ca sa mai plateasca Inca 10 idorini, fara nicio vina. Dar daca acest om ar fi vinovat, ea cel pe care1-ati spinzurat, cum de nu 1-ati spinzurat i pe el, ei1-ati pus numai sä plateasca? Ma rog decl de domniavoastra sa-i facep judecata dreaptä, i sa i se plateascabanil ce i s'aal luat, i sa petreaca in pace, cad n'arenici o vina, ei e om drept. Iar daca, nu-i yeti intoaree,noi nu vom lasa pe omul nostru in paguba, ci vomlua si mai mult dela un om al vostru. Si Dumnezeilsa inmultasca anii domniei voastre.

Monogram; pecetea perdutd ; adresa ca la No. 276. Arh. No. 271.

c. 1603. Stanciul din Na.niae§t1 pare a fl acela§ cu Stan-czul de Compelling" dela 1503 (Quellen I, p. 16).

Cxxxv.Din mila lui Dumnezet. To Rad ul, voevod

domn al intregii tarl a Ungrovlahiel. Scrie domnia meacinstitilor nostri frati i buni prieteni, judetului i celor12 pirgari din Brasov, multa sanatate. Si dupa aceasta,dam de stire domniei tale, ea am trimes domnia mea pesluga domniel mele Alecse la domnia voastra; deci marog de domnia voastra sa-mi gasiti domnia voastradoua card, dar sa fie marl si batute cu fier, i eu co-

1) Orig. cxAaS KpamES.

2) Orig. HAMX(111,11.

') Orig. 6Q nispHuht, Mrti p1r1§, tär5.. pt.a.4) Orig. DU CTE SAONSHAH 8 EM44.

1-atl

§i

Page 228: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

133

§uri 1 en toate ale lor, i sa fie nou i bune §i eumstiI domnia voastrg. cä sint de nevoe la drum; Tar citle va fi pretul, domnia mea am lasat pe seama lul ju-pin Alecse sä plateasca. Si mg, mai rog de domniavoastra, sa.-mT gasiti domnia voastrg, 6 blgni de pintecede vulpe i de jder, cit va fi de nevoe pentru domniamea. A§a sg. vg, dap: osteneala, domnia voastra., Tar nofvom face deasemenea pe placul domniel voastre.Dumnezeti sä v bucure. Si tot ce are sg, va, spungAlecse, domnia voastra s credet,l, ca.cI sint cuvintelenoastre ad evarate.

Monogram; pecete inijlocie, cu legenda: t iw poASA gOEHOA4 MHAOCTIFO

60>ETUO H POCIIOAHHI, ; adresa : cinstiplor frap ci prieteni, judeulu ci pir-garilor din Brapv. Ath. No. 230 ; ma No. 81 (atribuitd, grefit luiRaclu cel Frumos).

1501. Pun aceast4 data presupunind c cele dourt car& adfostcomandate cu ocasia mergeril lui la Turci, in acest an.

CXXX.171.

Din mila lui Dumnezell 1 o R a d ul, voevoddomn. Serie domnia mea multg, sanatate cinstipor no§trifratT i buni prietenl, judeOluI i celor 12 plrgarT dinBrapv. Si m rog de prietenia voastra, ca de ni§te cin-stiV frati i bunl prietenl, pentru acel om ce 1-aci prinsdomnia voastra, pentru omul unchiulul domniel mele,al parcal abului Gherghina. Slob oz4i-1, pentru vo ea no asträ,ca,ci nu este el vinovatul ; ca vom afla nol pe eel ce vorfi facut acei aspri 1) §i-T vom pedepsi, cum Ii se cuvinedupg, lege. Dar pe omul acesta ce 1-41 prins sloboz1V-1prieteniile voastre, pentru voea mea. Iar in schimb vaface §i domnia mea voea domnieT voastre cIt yob)trgi. Si Dumnezet s inmultascä anii domniel voastre.

Monogram ; pecete ca la No. 276; adresa : cinstiplor noftri frapbuni prietent, judefului i celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 293.

1) Orig. MIS KOH KSAS 6911HHAH TIVH aCKPO.

Si

61.

Page 229: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

134

c. 1503 15(k. Gherghina, pe care scrisoarea II numesteunchiil al domnulul: Seu,S FOCIIOACTIla IIVIIK1sA41S rEprIse", este Gher-ghina parcalabul cetatil Poenari, Gyrgina castellanus castri de Po-ynar" din tratatul dela 3 Dech. 1507 (Engel, Geschichte der Wal., p.189, unde e cetit gresit Gyrgiva" i Poyvar"), pomenit in acelasan in socotelele Sibiulul harms sive Gergina porkolab" (Rechnungenaus dem Archiv der Stadt Hermannstadt I, p. 4o8). 0 slug& a luliraporteaza maruntisuri la Brasov 'in 1503 (Kyrkyna porkolab; Quel-len I. p. 21). Serisoarea este interesant i prin faptul Ca ne aratao falsificare de banl la inceputul sec. 16-lea.

in documentele Jul Rada cel Mare i ni s'ail pastrat relativmulte dela dinsul Gherghina nu figureaza ca martor decit in tra-tatul dela 1507. La 1501, Dechemvrie 15, Radul face o donatie ma-nastire1 Nucetul, rezidita de unchiul sail, jupin Gherghina mareparcalab" (arh. stat., Nucetu XX, 1 [traducere veche] ). El eraparcalab Inca din timpul lui Vlad Calugarul: intr'un doc. dela VladVI (29 Dech. 1632) se vorbeste de o mosie cu mparatA in zilele luiVlad Calugarul dela Gherghina paralabul (arh. stat., manast. ValeaXVI, 2). Slujise si lui Basaraba eel Tinar: jupin Gherghina indoe. din 1480/81 (Venelin, p. 111).

Din mila lui Dumnezeil domnul Io Radu 1, voevodal .taril Ungrovlahiei. Serie domnia mea multã sãnätatecinstitilor no§tri kap i prieteni i de aproape vecinl,judetului §i celor 12 pirgari din Brwv. i dupg, aceasta,dag. de §tire prieteniei voastre : aduceti-va aminte dom-nia voastrA de jurämintele §i de tocmelele §i de prie-tenia ce am avut intro nol, i ce vett' afla domnia voastradin pärtile acelea §i dela domnul meti craiul, dati-nede §tire, §i Vnqi-ne in cinste i cu lucruri alese. Tota§a §i nol", tot ce vom aila din partile turce§tf, vomda de §tire prieteniel voastre, §tirt curate i alese, cuma fost i pänä acuma intro not. Dar acum nu de multne-a venit un om al nostru dela vadul dela Genune §ine-a spus cA a sosit voevodul Ardealulul printre voi la

cu multe otI, i cA, a trimes s6, cerceteze vadulsd-f dreaga drumul. Nu §tim de ce vrea sä se apuce.

Deci vá intrebam pe prieteniile voastre : ce gind o fi

MH

Sibig i

CXXXVII.

oi

Page 230: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

135

avind si ce va fi vrIncl sg, Lea, de s'a apropiat de noi,oaste are si de ce vrea sa, se apuce ? De toate pe

ales si curat i adevarat sa-mi trimetep vorbA priete-niile voastre prin sluga domniei mele, ca sa, $titl.Dumnezeil sg. va bucure.

Monogram; pecete mijlocie cu legenda : f IW pda.SA RO [ROM AWAT3C-Th10 saano rocnomm; adresa cinstitilor noftri frap i prieteni, judepdui

celor 12 pirgari din Brafov. Arh. No. 276.

1507-1508. Voevodul Ardealulul petrecea prin Dechemvrie1507 §i. Ianuarie 1508 la Sibiü. Rechnungen 1, p. 4L4-405.

CXXxvIll.

Din mila 1111 Dumnezell Io R a du 1, voevoddomn. Scrie domnia mea judetului i celor 12 pirgaridin Brasov, si dail de stire domniei voastre noi amfost avut si am fost legat intre noi fratie i prieteniepe viata si nu de mult trimes veste bung, cum

v'a dat inAltimea sa domnul crain Branul. Ne-arut bine de asta; dar mai bine ar fi lost sA-1 fi tinutvoevodul Ardealului decit voi, caci nu e multa vremedecind niste tirgoveti i saraci ai nostri all venit acolola Brasov, la arg, i dupa ce tirguit, el si-at pla-tit vama unde platisera si pang atunci, dar cInd all voitsa iasä afar% din cetate prin poarta, voi ati pus oa-meni de-al vostri la poarta, de le-att tinut drumul

descArcat la toti. marfurile risipit marfu-rile si cautat MIA lege ; i mergind de acolo maideparte pe cimp, aproape de munte, s'au pus oameniidomniel voastre iarasi inaintea lor si iargsi le-au des-carcat si le-at risipit marfurile la toci i I-aq batut ')si le-at adus mare suparare pe capetele lor; mergindapoi mai departe, and all ajuns sub cetatea Branului,eel deacolo iarasi le-au descarcat rasturnat mar-furile i l'arAsi I-at batut; pe unit' desbrAcat, iar

') Orig. :H.. nex c$, prob. RIME HX c$ (hirtia e rupth, putin).

ata

Si

le-an si le-an

si le-ani-aii

si

fi

mf-atip2-

sl-at

si

1-aid

Page 231: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

136

altora le-au luat caii. Niel odatl, pana acum acest obi-ceiil n'a fost. Deci sa stie domnia voastra: sa nu vapara räü, dacä voit Inchide toate drumurile pe undeumblacI, drumul Dimbovitef i drumul Prahovel .si

drumul TeleajenuluI, ca sa nu mai umble oameniiCaci nu vreall sa mi se jelueasca tirgovetil i saraciI,cum s'at jeluit 'Ana acum, ca n'aU dreptate, nici lege.Vorbe bun3 Imi yin [destule] dela voi si dela voevodulArdealului, dar vede domnia mea ce .fel [de oameni]&Int capeteniile voastre, care iml ridica vrAjmasi i ne-prieteni asupra capulul melt Astfeliti, nu sai ce are salasa din treaba aceasta Si In ce chip privicl domniavoastra la ea, si cum are sa iasa, lucrul la urma. SiDumnezeti sä va bucure.

Monogram ; pecete mijlocie, cu leg enda: -I- 1w papAt ROEROA4 MHAOCT110

soatIo* H rociwAHH. Arh. No. 252.

1508, Fevruarie sail Martie, citeva sAptAmin1 inainte de moar-tea lui Radu col Mare care s'a intimplat pe la inceputul liii Aprilie1508. Cedarea Branulul. de care vorbeste el, s'a intimplat la 25 Ian.1508 : regele Vladislav a Alogit atunci Brasovenilor i ril Birseldomeniul acestel cetk41 pentru suma de 6500 fl. Voevozil Ardealului

s'a-1 stApineasck el, ca s'a-1 poala da cind unula cind altufa dintrenobilil unguri, dup5, interesele momentului, cum a racut d. p. mai tir-zhi Zcipolya. La 22 Mal 1513 Vladislav confirm5, din noil pe Brasovenlin posesiunea Branulul. G. D. Teutsch, Geschichte der sieb. Sachsen,1899, p. 145-140,

CXXXIk.

Din mila mT DumnezeU Io Radu I, voevodclomn a Orii Ungrovlahiel. Serie domnia mea multasanatate fratilor nostri cinstiV i bunilor nostri prietenI,jucletului si celor 12 pIrgarl din Brasov. Si dupa aceasta,va del de stire domniel voastre pentru lucrul acestuisarac al nostru, feciorul lul Hacicu dela Rimnic, cuma venit inaintea noastra i s'a jeluit ca are un datornicacolo la Brasov, pe Bliume ') Hanas. Dar Bliume Ha-

Un Rlymen" din Neustadt (in tara Birsel) se citeazA in soco-telele Brasovulul la 1526 ; Quenon II, p. 20. Cf. No. arh. 473 (Regestele).

tineail

Page 232: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

137

nds e mort, InsA nevasta i copiii lui at rAmas in viata.Deci va rugam pa domnia voastrA, ea pe nista prieteni,sA-I faceti judecata dreapta, ca sa i se plateascA acestuisame al nostru, cAci el a plAtit Evreului, dela care luasemarfa ; avut-a on n'a avut, el si-a vindut i caseleviile si tot cum a putut i s'a plAtit ; cAei la nol e obi-celul : nu plateste bogatul, ci plateste datornicul '). Stitct acest obiceiti este si la domnia voasträ, dar stiu eael a fost i mai nainte cu cartea domniei mele la domniavoastra, i domnia voastrA nu 1-ati fAcut dreptate. VArog dar pe domnia voastrA : nu pot sa ramie oameniinostri merell de paguba i sA vie merea plingIndu-seimpotriva domniei voastre cA nu le faceti dreptatenu li se platesc datoriile ; nu putem lAsa pe saracilnostri in asa val. Asa dar, sA i se plateasca acestuia,ea sa nu mai vie sA se plinga de nedreptate dinpartea domniel voastre. i Dumnezeiti sa vA bucure.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t itv paAtin 110fROM nuinoceite

H rOCIIOAHHk ; adresa cinstitilor noftri fra1 i buni prieteni, jude-paw §i celor 12 ptrgarl din Brapv. Arh. No. 264 ; Ma. No. 79(atribuitei greqit lul liadu eel Frumos).

1496-1508.Scrisoarea, pecetea i monogramul se asam5.na cucelelalte scrisorl ale lui Radu eel Mare ; o atribuiü i pe aceasta lul,fait sk-1 pot fIxa o data, preciet.

CXL.

Din mila lui Dumnezell I o R a dul, voevoddomn al intregii tAri a Ungrovlahiel. Serie domnia meacinstitilor nostri frati. i prieteni, judetu1u i celor 12pirgari din Brasov, si Ira dau de stire domniei voastrepentru cele ce incredintat si scris si carte:domnia mea v'am inteles bine de lucrul omului vostruanume Neagoe, ea a avut o femee In tara domnielvoastre si-a mai avut o altA femee in tara domniel mele,

1) Orig. HE IblaTHT 6OrdT117 HS IlAdTHT ArVIOISHH1:4, ceeace insamnk c5,nu existA represalil.

si

F41/110

rar-ati

si

at

nff-aft

Page 233: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

138

§i nu e lege, cum ati zis i domnia voasträ, ca sä alba,omul doua femel ; astfel, daca el .ar fi in viata, si domniamea i vol. 1-am judeca dupa lege ; dar el e mort. Si aa,fratele lui I-a luat averea ce a avut. Omul acela a avutinsa hi cu femeea pe care a a vut-o in tara domnieimele, i fratele lul zice c. acei fit nu sint dela el. A§adar, sa se jure fratele lui inaintea voastra, cumca acelRI nu sint dela el, sail sa se jure femeea Ca aceI flu

sint dela el. Si astfel sa cercetati domnia voastra i sale faceti domnia voastra judecata dreapta. i Dumnezetisä vã bucure, amin.

Monogram ; pecete mijlocie, ftearsd ; adresa obicinuitd. Arh.No. 255.

1406-1508.---A.tribuiü aceastá scrisoare lui Radu eel Mare, find-ea' caracterele el paleografice denotk sfi't*tul see. 15-lea; ea e dinaeeeasl epock cu No. 230, 233, 242, 252, 257, 264, 271, 272, 276, 281,283, care toate sint dela Radu cel Mare; monogramul samAnk dea-Semenea la toate acestea. 0 scrisoare interesantk care fArk criteriilepaleografice n'ar putea ft datatk nicl mkear eu aproximatie.

16. Mihnea I.(Mal 1508-1510)

CXLI.

Cu milalui Dumnezeu IoMihnea, voevod §i domnal intregii tari a Ungrovlahiei. Serie domnia mea cin-stitilor no§tri fratl i buni prieteni i de aproape vecini,jucletului §i celor 12 pirgari din Brapv, §i multa sanatatepoftim domniei voastre. i dupa aceasta, datl. in §tireadomniei voastre aduceti-va aminte domnia voastra devremea clad fost lasat intre domnia voastra §i amlacuit §i trait cu parintif mei, precum tili cei ce sintmal batrini dintre voi, pana ce a dat domnul Dumnezeti§i cu vointa dumnezeeasca m'am facut domnia meadomnul tarii rumine§tI. Si din ceasul in care m'a adusllumnezeil in arä, domnia mea am nadajduit ca va

mali

Page 234: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

yeti bucura i domnia voastra de binele nostru, cums'au bucurat i a1T vecini al no$tri, ce sint imprejurulnostru. Si dela toti mi-aü venit oameni trime$i cu vorbebune cu prietenie cu vecinatate, numal dela domniavoastra nu mi-a venit nici un om trimes de domniavoastra cu vre-o veste sail vre-o vorba prieteneasca. Nutim ce vreti sa facetl domnia voastra, de nu vat): sa

va trimetetl oamenil la noi. Domnia voastra $titl bine,ca decincl m'a miluit Dumnezeil i decind cu vointadumnezeeasca toata tara este sub mina domniei mele,domnia mea nu m'am silit sa fac nici un rail dom-niel voastre saü taril domniel voastre ; am doritdomnia mea sa traim in buna pace $i in prietenie, cumatl fost domnia voastra $i mai nainte CU cel ce aü fostinain tea noastra. Si-apoi am ingaduit domnia mea $i amdeschis $i am slobozit drumurile, ca S. umble saracil

sa se hraneasea in pace $i in lini$te, I no$tri Caai vo$tri, i sa fie o tara ca Si alta. Tar domnia voastraatI trimes si ati inchis drumurile $i ne-ati spus Si ne-atiporuncit, ea niol un om dintre aT no$tri n'are sa vie ladomnia voastrA ; 'far pe eel ce ne sint vrajma$1 i ne-prieteni, domnia voastra IT tineti printre voi, si la Volel se intarese cu oameni de-ai vo$tri. Mai veclem ladomnia voastra ea incepeti a face lueruri ce n'ar trebui sa,fie Intre noi, cAd ce se incepe cu rau, cu Mu se sfirp$te.Vezi, dobitoacele domniel voastre sint toate prin plaluri,

domnia mea ar putea sa va faca paguba, dar domniamea nu vrea, caci nu vi sint dator cu nici un rat_Oamenii vo$tri pasc prin plaiuri si. umbla slobozi, Tarpe oamenil no$tri vol II alungati. Deci lasati-va de cea fost pana acuma i ultati-va domnia voastra la ce aresa fie mai pe urma ; cad Unguril $i acele o$ti o se plece,Tar domnia voastra sintetl nevoiti sa, traitl cu nol invecinie $i in mege$ie 1). Va rugam deci pe domniavoastra, ea pe ni$te cinstiti prieteni $i de aproape ye-

') Orig. H 8 CSCEACTRO H MHJHOHICTRO.

189

i i

si si

Page 235: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

140

cini, sa-mi trimeteti macar veste curata i adevaratadespre acele o§ti : ce vor sa faca i ce at de end ?apoi, despre Ioja i despre voevodul Ardealului ') : cesint ei $i. unde §i cum sint ? Caci domnia mea vreausã-rni trimet oamenii domniei mele la eL Ma rog dedomnia voastra trimeteti despre acestea §tireadevaratd, dar acum cit mai lute i prin sluga noastraMihail. Si ginditi-va domnia voastra ca nici un ratin'ati vazut pana acum dela noi. Si Dumnezeil sa vabucure pe domnia voastn.

Io Mihnea voevod, din mila lui Dumnezeil domn.Pecete mijlocie, ilisibild ; adresa : fralilor nqtri cinstip i buni

prieteni, iudeptlui i celor 12 pirgart din Brapv. Arh. _No. 324:Ma. No. 110.

1508.

C.Xl II.

Din mila lui Dumnezeti Io Mihne a, voevod sidomn al intregii tari a Ungrovlahiel. Serie domnia meacinstitilor no§tri frati i buni prieteni §i de aproape ye-cini, judetului i celor 1`2 pirgari din Bra§ov, multa s--natate domniei voastre. Si dppa aceasta, dam de §tiredomniei voastre de lucrul cerii, c off de cita ceara atiavea nevoe domnia voastra, domnia voastra saceara e destula gata la Cimpulung. Astfelit, ori citav'ar trebui domniei voastre i ori pentru cit, domniavoastra sa va, trimeteti oamenii la Cimpulung §i sa incarceceara. Si de nimic sa nu va temeti, caci domnia meava va face isprava pana ce yeti trece ceara dincolo deplaiti, la locul domniei voastre. i Dumnezeil st vabucure.

Monogram ; pecetea ruptd; adresa ca la No. 324. Arh. No. 323;ma No. 111.

1b08-1509.

1) Orig. sapa.# IWS H ROEROAS f menceoMS ; la Mil. lipse§te H. Jozsade Som era cornite de Timivoara.

sa-mI

still cä

Page 236: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

141

17. Vlad IV cel Tingr sail Vlkluta.(1610-1512)

CXLIII.

Din mila lui Dumnezeti Io Vla d, voevod i domn.Scriem iubitului i prea ubituiuI meil vecin si priete-nilor mei vecini, judetului i celor 12 pirgari din Bra-sov, multa sanatate. Si dupa aceasta, va graeste dom-nia mea: cu voea lul Dumnezet1 i din porunca einsti-tului Imparat slut domn al tarn: rumInesti, In scaunul pa-rintelui domniei mele. Deci, vor veni acolo cinstitii boeriai domniei mele jupin.Radici mare portar si jupIn Dra-gomir vistier, ca sä v aduca colac domniilor voastrepentru bucuria domniei mele i pentru frätia noastra ;si sa ma primeasca domnia voastra i pe mine cu bine,

sa alba slugile domniei mele mai sus scrise cinstedin partea domniilor voastre. Si de-aci Inainte, precumparintele domniel mele a avut Intocmire cu domniavoastra, tot asa vrea i domnia mea sa ne intocmim,si Inca si mai tare. Si Dumnezed sg, va. bucure, amin.Scrisu-s'a In luna lui Iunie in 4.

Io Vlad voevocl, din mila luf Dumneza. domn.Pecetea ftearsd ; adresa: cinstiilor i bunilor mei prieteni,judelu-

lul i celor 12 pirgan din Brapv. Arh. No. 161.

1510.In documentele ce le cunosc dela VlaxluO, nu stilt ci-tag Rdici i Dragomir. Radio! este de buna samá acelas cu Radi-cza de Thargovistia" dela 1521. Quellen I, p. 811, B18.

CXLIV.

Cu mila lui Dumnezea Io Vla d, voevod i domn.Serie domnia mea multa sanatate bunilor mei vecini

prieteni de aproape, judetului i celor 12 pirgari dinBrasov. Si dupa aceasta, dail de stire domniei voastreca am trimes la domnia voastra pe credincioasa noas-tra sluga pe Istvan pitarul si am trimes prin el aspri

si

Page 237: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

142

1000, sa-nif cumpere arcuri i sageti. i tolbe 1). Deaceeava, rog ca pe piste crethncio i vechi prieteni, sa nu-1bIntueasea nimenea pentru cele ce poftim, ca sa le damvoinicilor. Si ce va spune domniel voastre cu dreptate,sä credetI; sint vorbele mele. Si sa inmultasca Dum-nezet zilele domnief voastre.

Monogram ; pecete mijlocie, ; adresa: banilor mei veciniprieteni, judeptlul §i celor 12 pirgari din Brapv. Arh. No. 132.

e. 1511. Istvan pitarul este Stephan pitar" din Lratatul dela1511 cu Brasovenil (arh. Brasovului, pergament No. 742).

CXLV.

Cu mila lui Dumnezet I o V la ci, voevod domnal taril rumlnesti2). Serie domnia mea cinstitului Si bu-nului nostru prieten, judeçu1u i vecinilor de aproape,celor 12 plrgarl din Brasov si multa sanatate poftimdomnief voastre. Si dupa aceasta, va graeste domniamea pentru lucrul jupinului Sava din Tirgoviste si al Neac-suluT. din Cimpulung3), care at acolo oarecare datoriede demult i nu este platita. S'at judecat mai naintesi la cralul i la cele sapte scaune i peste tot, si Ii s'ahotara sä li se plathasca, dar pana acum nimic nu lis'a plata. Deaceea Ira rog ea pe niste prietenT, sa albaacesa oameni. AI nostri judecata dreapta dela domniilevoastre i sa li se plateasca datoria. Cad: sa stiti ea nuvreaa domnia mea nici de cum sa las pe oamenii dom-niei mele in paguba. Aeestea le dat in stire domnielvoastre. Si Dumnezet sa va bucure. Scris Dech em-vrie 'in 21.

Io Vladu4) voevod, din mila lui Dumnezet domn.Pecete mijlocie, cu legenda : t Ciii Ilf.14T 1W amAa KOHROM MAIdAH H rak;

1) Orig. KSKSOH; grec. xotmoopóv cucurtun=yocpa: germ. Köcher.2) Orig. rOCHOAHH% (Mani:H.

3) Vezi scri.4orile lul Neagoe liasaraba cele boerestl.4) Vez1 nota 1 dela No. urmAtor.

si

5

Page 238: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

143

adresa: bunilor nostri prieteni i vecinilor de aproape, judetului i celor12 pirgari din Brasov. Arh. No. 142.

1510-1512.

CXLVI.

Din mila lui Dumnezet 1 o VI a d voevoddomn al taril ruminestI2). Scriem cinstitilor i bunilornostri prieteni si de aproape vecini, judetului si celor 12pirgari din Brasov, si multa sanatate va poftesc domnielvoastre. i dupa aceasta v. graeste domnia mea de lucrulsaracilor i haracearilor3) domniel mele, anume alDragos-lavenilor4), care at venit haaintea domniei mele Si mi s'atplins ca le.atl luat niste ol. De ce sa-I pradati fara stireadomniel mele i pentru ce Deci va, graeste dom-nia mea : sa le intoarceti toata prada, i sa nu semai faca de vol, cad Ira rog ea pe niste prieteni aldomniei mele. Iar dad', nu le yeti Intoarce prada, dom-nia mea le va da vole sa-sl la si mai mult din taravoastra, dela oamenif vostri. Asta vä graeste domniamea. Si Dumnezei sa va bucure. Scris in luna lui Ia-nuarie 22.

Monogram, ca la No precedent ; pecete ; aclresa : scriemcinstiglor i bunilor nostri prieteni si de aproape vecini, judefuluicelor 12 pirgari din Brasov. Arh. No. 135.

1510.-1512.

18. Voica, doarnna lui Mihnea I.(1511)

CXLVII.

Din mila lui Dumnezet I o Mihn e a, voevoddomn al intregif tarI a Ungrovlahiel, i cu V o ic a, din

') Orig. Knagy- (= BAAAS) ; tot a§a in monogram.2) Orig. rOCrIOAHHA RAMIIKH.

8) Orig. xiipaydim = haraceari, stfingAtorI de haracill; cf. neobulg.xapatiap

4) Orig. All4rMigtH7H.

vinA?

$i

it

Page 239: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

14,1

mila lui Dumnezeu doamna, earl' amindoi impreung amstgpinit In tara rumineasca. Deci ea, doamna Voica,scris-am aceasta carte a mea, fiindcg, domnul metMihnea voevod aü fost trimes din tara ruMineaso g. nisteargint i aur in minile judetului i celor 12 pirgaridin Brasov, ca faca cesti de argint aurite 24 pen-tru Rica sa Rucsanda, ca sg-I lie de zestre. In urmg,

ajuns pe domnul meg moartea 1), in mijlocul ce-tap Sibiului ; si am trimes la inaltimea sa cralulpentru acele cesti din Brasov, si inaltimea sa craiul aporuncit si a trimes carti judetului i celor 12 pirgaridin Brasov, ca s mi se dea cestile In minile mele.Deci acestia dat In minile mele 23 de cesti, farde o ceascg, care lipseste e) ei all dat socotealg, ca aluat-o mai nainte Mircea 3). Deci am primit In minilemele 23 de cesti, i in locul cestilor ce am primit &AAaceasta carte a mea i o alta carte Ingltimel sale cra-lului, ca judetul i pirgarii din Brasov sä fie slobozilinistiti din partea acestor ceti. Scrisa in luna lui Sep-temvrie in 7, anul 7020 (=1511).

Pecete micd, cu legenda : KOHKO Ampulla rocnoa(m §i la mijloc o fi-gura ce nu se mai recunoafte; feird monogram fi fdrci adresd ; in dosulscrisorii data contimporanet 1511.

ig. Mircea pretendentul, fiul lui Mihnea I.(1511-1513)

CXLVIII.

Din mila luY Dumnezeil I o Mir c e a, voevoddomn. Scrie domnia mea multä sgnatate i inchingciunecu dragoste tuturor cinstitilor i prea iubitilor i dra-gilor i bunilor mei prietenl, judetului i celor 12 pir-

') La 13 Martie 1610.2) Orig. tpo CH mil-, Mil. niaT, prob. gre§ara, In loc de MH1CdT.

2) Orig. WHH TdKOH MS MAOW[1] pasnor, KdKO (CT npeRapHit MHIPIE Td

(CT Sam; ed. Mil. e aci gre§itn,.

sa-I

1-ag

mf-ag

si

Page 240: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

145

garl din Brasov. Si dupa aceasta, va multamesc dom-nia mea i va prea maresc pe domnia voastra pentrulinistea Si cinstea ce am avut dela domnia voastra acolo,in nevoea si in neputinta mea ; cad: am trait domniamea linistit i cinstit de domnia voastra; i domnia mea

slugile docnniei mete aü fost linitite i cinstite ladomnia voastra, de catra clomnia voastra. Numal sa deaDnamezeti sa pot face $i domnia mea cinste domnielvoastre, caci numai Dumnezeti poate sa plateasca dom-niei voastre binele ce facut domniel mete. Si dupaaceasta, vt datl de stire domniei voastre i despre avu-tul nostru si despre acele cesti, ce le avem acolo ladomnia voastra. Domnia voastra, still bine in cite rin-durl le-am cerut sa mi le datl; si cind a venit vitavoe-vodul, *far le-am cerut sa mi le datl, insa domnia voas-tra flu mi le-atI dat. Si acum cind a venit solul craiu-

domnia mea le-am cerut din noü sa mi le datl, dardomnia voastra n'atI vrut sa mi le dap, ci ai zis dom-nia voastra Tata nu putem sa le dam domniei tale,cacl ne-a venit o carte dela inaltimea sa cralul, ca sa ledarn doamnef maicif domniei tale Volcii. Astfel domniavoastra nu mi dat pana acum nici mie nicI mai-ciI domniel mete doamnei voevodese, ci vedem ca. letinetl la domnia voastra. DecI va graeste domnia meadomniei voastre: dati-le in mina maI0ii domniel mele,doamnef Volcil, ca i cum le-atl da in mina domnielmele; cacI daca le-atl da in mina domniel mete, ar fitot atita, ca i cum ar fi in mina doamnei, cacl doamnanu-ml opreste mie nimica, ci sa stip bine domnia voas-tra, ca ma tine ca pe un fiti al el, nascut din inima el,si tot ma o tin si domnia mea pe dinsa i o ascult, ca

cum m'as fi nascut din trupul el. Si Dumnezeti sava bucure pe domnia voastra.

lo Mircea vo evod, din mila lul Dumnezeil domn.Pecete nujlocie, stricata; fara adresa ; scrierea : cursiva. Arh.

No. 22.1511. Cf. scrisoarea Voicil din 7 Sept. 1511 (No. precedent .

1) Orig. 34p4AMM H AHK HMaht.

6733,2 10

mf-ap

luf,

:

le-atf

si

Page 241: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

146

CXL1X.

tubita mea maIca, doamnä VoIco,

Prea luminatei si cinstitei maTceT mele Tubite, doam-nei Voica, cu multa. sanatate i cu dragoste se inchingdomniel tale prea luminate fiul domniel. tale Io Mi r-c e a voevod. Si-tI daü de stire domnief tale, precumun fiu maTeeT sale, ca. cu vointa 1u1 Dumnezet stilt inviata Si sanatos, cu totT. voIniciT, i sa dea _Dumnezet

prea curata, ca aceasta scrisoare a mea sa te ga-seasca in sanatate i fericire, in vecT amin. Si TarasT,Tubita mea mabc, tiut sa fie domniel tale, pentru ves-tea ce mi-al dat domnia ta, cä asthzi a sosit ivremea aceeasi am Tesit din Brasov si am ajuns la acest loc, caruiaIi zioe cetatea CohalmuluT 1). DecI ma rog de domniata. sa dab ce mI-ai fagaduit in minile boerului nostrujupin Dragomir logofatul, Tar el sa-mi aduca, In minilemele, si apoT impreuna, sa ne rugam de domnul Dum-nezeul nostru pentru mosia noastra, cacT e-a venitveste buna din tara rumineasca. i ne rugam si a cum luTDumnezet, cacl daca oamenil ne vor fi eredinciosT,domnia ta nu ma veT cinsti de geaba; ci roaga-te laDumnezeü pentru mine, Tar eU te voitt avea pe domniata in locul parintelul domniei mele, a lul Mihn ea voe-vod, Dumnezet sa-T Terte sufletul. Pe credinta si pesufletul metl. Si Dumnezet sa-ti" inmultasca anil dom-nieI tale, amin.

Monogram ; pecetea ruptd ; gird adres 'd. Arh. "co. 14; Mil. No. 116.

1511.

CL.

tubita mea maIca, doamna Volco,

Cinstita si Tubita maIca, doamna VoIco, multa sa-natate i adinca plecaeiune cu dragoste ti-aduce dorn-nieT tale fiul domniei tale Io Mir c ea voevod. Si Tata

1) Orig. TopAMS, gre§. in loc de aopmS, Cohalmul.

si

Page 242: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

147

lubita mea main, trimis-am la domnia ta pe credincio-sul nostru boer, pe jupin Dragomir logofatul, cu celede trebuinta ale noastre. i ma rog de domnia ta, cade maica mea lubitg, povatueasca-te Dumnezeti pe dom-nia ta, sa nu ma iI altfel decit ca pe un flu ngscut dintrupul domniel tale, cad am sa te iu i eti pe clomniata, cit voiti trai, in loc de parinte. Si ma rog de clom-nia ta, ea de malca mea cea lubita, povatueasca-teDumnezeq pe domnia ta, sa nu ma parasestl, ci sa-mIdal aspri 300,000, sa adun oameni, cael sa stif domniata ca se jura totl pe capetele lor cä vor sa plece cumine, i ma iaU pe raspunderea lor, ea ma vor asezain taxa rumineasca. i apol 1M-a venit veste bunadin tara rumineasca, dela boeff si dela säraci, ea toatatara are sa mi se inchine, macar eu o suta de oamenlde m'asl duce. lar pentru cealalta veste din taxa rumi-neasca, iti va spune din gura jupin Dragomir logofatul.Si sa, tiI domnia ta, ea amjurat pre sfinta evanghelie sicu totl boerif, eli Insuml i jupin Stoica vornicul i ju-pin Dragomir logofatul i jupin Radul i cel dol fratial unchiulul met si jupin Radoe comisul Si jupin Bolea

Costea vistierul i jupin Radul paharnicul. Si emumi s'at jurat el aci, as,a se va jura i jupin Dragomirlogofatul inaintea clomniel tale, ca de-ml va da Dum-nezet, IT voili plati cu virf ce veT cheltui domnia taeu mine, si toata visteria va fi pe minile domniel tale.Si noi din vorba domniei tale nu vom Iei i pestevorba domniel tale nu vom trece, ei-ml vel tinea locde parinte; Tar de nu voill izbuti i voili plerdenspri 1), atuncl tot ce am, mult putin, scule dela pa-rintele met, tot am sa vind platese aspri dom-niel tale. i nu te voili lasa pe domnia ta i pe soramea Rucsanda in paguba i jale, cad: still eli citerele aT patit domnia ta pana ce dat Dumnezet

1) Orig. are in toate aceste locuri 1 pl.: H3MBHM, 4HHHM, KiM, Kent,nn a treia sg., ca In ed. Mil.

oi

at

oi

Page 243: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

148

ceva. De aol inainte domnia ta n'al sä mai ajungl lacine stie ce stare 1); dar eine e voinie, nu moare defoame. Iar daca voiü pen i eu, m'am legat cu jupinDragomir logofatul, ea orice as avea 2), mult putin, lamaica mea sa 'fa tot si sä dea la mina domniel tale.Si iarasi, pentru vorba ce mi-ai trimes domnia ta prinSta leo, ea sa mergem mai intliu la cralul, apoi cralulnu este pe aproape, ei e in alta tar% i niel inteun ann'as putea s merg i sa ma intorc 4), lar eel dintaxa rumineasca ma zoresc. imi dau zo i Sacuiizic ea de eraiil sä n'avem friea de loe, eaci n'are sase minie; jupin Stoica vornicul a luat asupra sa, ea dinpartea aceasta nu volt avea nicl o grije, caci a intoc-mit el most lucru cu cralul. Si Dumnezeti sa inmul-tasea anil domniel tale, cu toti ai tai, amin.

Pecetea ruptd; fdrd monogram. Arh. No. 18; Mil. No. 115.

1511.

CLI.

I o Mi r e ea, voevod §i do tnn, scrie pirgarilor Bra-soveni sanatate i bueurie. Sa va fie in stire, ea ne-a datdomnul lamas voevod niste arme in orasul vostru; deeltrimet acola pe sluga noastra credincioasa Raclul, Tarpe vol sS. va povatueasca Dumnezeil sa nu ne

asa e vorba domnului lanas5) voevod. Si va mairog ca pe niste oaspeti si vecini de aproape al nostri,einstiti-ma si dela vol eu ceva arme, ea sa slujim a-ri paginilor, eaci ne-am jurat in drumulacesta; lar oT va vom multami. Si Dumnezeti sa vadea sanatate. Saris in Cuculvar6), luna lui Ianuarie 227).

') Orig. HE HMdW TH HH HH 6,00 CTHk Ad TH AOHM ; Mil. cToNS".k este Inlocuit deseori cu y= S in ed. Mil.

2) Mil. gre§. HmaT; orig. HM/IM.

2) Cea aderaratl.4) Orig. Ad HAIM H Ad Cf ESWITHM ; Mil. AOHAE H M CI RI34TH M.

5) loan Zapolya.6) Kiiktilö.vár, Cetatea de Bala.7) Orig. Auk& rat. Jut., ce lipse§te in ed. Mil.

8),

im.potriva

S

si-mi

Page 244: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

149

Adresa : pkgarilor din Brgov ; farei monogram i far& peeete.Arh. No. 13 ; MR. No. 119.

D-1 Iorga pune aceasth scrisoare In 1513,Pretebdenp domnestl.in sec. XVI-lea Bucurestl 1898 [Extras din analele Acad. Rom., SeriaII, Tom. XIX, memoriile sectiunel istorice], p. 68.Mircea petreceaIn Ardeal Inca de pela 1608-1509 (Rechnungen I, p. 496, 530, 543).incercarea 1111 de a alunga din tron pe Vladuth era cunoscuta dinEng:el, Geschichte der Walachey, p. 196; tot Co se poate sti astAXIdespre el. e adunat de d. lorga, 1. c., p. 68-70.

2o. Basaraba IV Neagoe.(1612-1521)

CLII.

Io Bas ar a b a voevod, cu mila lui Dumnezet domnal taril rumlnestP). Scriem cinstii10 i bunilor nostriprieteni, judetuluI i celor 12 pirgari din Brasov,multa sal:Mate poftim domniei voastre. Si dupa aceastadel de stire domniel voastre de lucrul aceluf om aldomnief voastre ce a fost prins ca iscoada Ia noi2), Tardomnia voastra ati trimes din nofl nerindu-1 i zicindca. Lap tritnes domnia voastra in aceasta slujbA. Nol graiminsa domniei voastre: daca 1-41 trimes, el n'a umblatIn slujba voastra, ci s'a unit cu vrajmasiI nostri ce sIntpribegi si a furat caii saracilor si s'a dus apol la

fiul lui Mihnea, si-a luat carp. [dela el] si le-apurtat prin Ora noastra pe la boerf. Dach aceasta 0 custirea domnief voastre, e bine ; va multamesc eh ne-atifost asa prieteni3). Noi ne nevoim cu dreptate fata dedomnia voastra i ne cheltuim averea, ca sä aveti pace,Iar voi tritnetet1 oamen1 de-aI vostri la vrajthasii nostriprin alte àrI i va uniti cu et NU v'd, foSt desttil ea,ne-atl trimes In vara aceasta domn peste cap, si nu va

1) Orig. rHk 1111411.11(H.

2) Orig. wo ecT 8 ride SpaTtH HcpAS.

a) Orig. Fp 115 WTI sean Ki2K0 flpettMAH.

si

Till

Page 245: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

150

este destul ca hraniti cu pInea voastra pe vrajmasii nostri,ci ati trimes si prin alte Via sd-rat aduceti vrajmas1 pecap. Va multamesc domniilor voastre, daca este cu sti-rea domniilor voastre ; vomsti si nol ce fel de prieten1 nesInteti. Si ne-ati trimes vorba sä nu ne grabim a-1 omori,ci sä cercethm bine lucrul la Deci, am trimes Tarasi peurma luT, si daca vom afla acum din noU cä a umblatastfelitt, sä stig do mniavoastra ca-lvoiil puneintr'o tapa citmai inalta; altfel n'are sa fie ; far daca II vom afla omdrept, II vom da drumul si va veni Iarasi la domniavoastra. lar domnia voastra, daca ne yeti face niscaivavorbe catre voevodul Ardealulni sail catre Inaltimea sacraiul, apol si nol avem limba, si vom arata si not' cum1-am prins. Si Dumnezeil sa va inmultasca anii do m-niei voastre, amin.

Io Basaraba voevod, din mila luf Dumnezeii donin.Pecetea ruptd; adresa obifnuitd. Arh. No. 66.

Scrisoarea aceasta, duph, caracterele el paleograflce din sec.16-lea, pare a fi din primil ani al domniel lul Neagoe Basaraba,1512-17. Milos, fiul lul Mihnea (al celui omorit la 1610 in Sibbl)trbaa, pe la 1508 1509 in Brasov ; dela el a rAmas catastihul descule" scris intre 25 Aug. 1508 si 4 Mal 1509 de un om al easel luisi publicat, nu tocmal exact, de Miletió in Novi vlaholnIgarski gra-moti, p 33-12. El e numit aci nvoevod": 34 Al3AdMS MIAOW ROHROAd, 1:'35 ; p,850Md ROHKOM, p 36 ; ci. p. 39, 40, 42; e insotit de multe slugi(momu,a) si de un boer Dragan, care ar putea s6, fie marele spAtar allu1 Vladislav dela 11 Iulie 1523 (arh. stat., ep. Rimniculul LXXVIII, 1)si 24 Iulie 1624 (Arh. ist. I, 1, p. 104), marele logof6A al acelulasldin 30 Mal 1526 (arh. stat., Tismana LVIII, 9); in documentele luiRadu dela Afumat el nu figureazA si aceasta na'a indeamna a credec'6, este identic cu postelnicul Drftgan care omoarA pe acest domn(Constantin CApitanul, Istoriile domnilor 1.6.ril ruminestl, ed. Iorga,Bucuresti 1902, p. 50); e natural dar s6,-1 gltsim postelnic la Moisevodi, in 11 Fevruarie si 31 Oct. 1629 (arh. stat., Tismana VIII, ne-trebnice; Venelin, p. 145); de-acinainte nu-1 mai intilnim in documente.

El conduce, in timpul lui Moise, trupele ruminestl in Ar-deal (Hurmuzaki XI, p. 8:51, nota 1). Dou'a notite din socotelele Bra-sovului pe an. 1522 arati vechile legaturl ale lul cu comuna: ea iltrimete in acost an niste daruri pentru nunta lul (Quallen I, p. 445,452).Omorul de care se vorbeste in scrisoarea lul Neagoe, arh. No,

Page 246: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

151

65, pare a fi fost pricinuit de DrAgan i oamenil mi Jilo. Asupraincercaril acestula de a intra in tara si a fasturna pe domn, nu et-i-nose nici o stire. Cf. Iorga, Pretendent1 dornnest1 in sec. 16, P. 69.

CLIII.

intru Christos Dumnezett credinciosul si cuviosulde Christos lubitorul si de sine stapinitorul intregii

tarI ruminestI Io Bas arab a voevod, din mila lul Dum-nezeil domn, facem cunoscut tuturor diregatorilor, eadomnia mea i boeril domniel mele, marl si mid, citlse afla In ara domniel mele, am facut aci, prin aceastacarte, juramInt pe credinta noastra, ea vom fi domnuluinostru inaltimeI sale cralului Laes') credinciosl i dreptlsi eu dreapta slujba, cum att fost Inaintea noastraclomnl dintre mosil i stramosil nostri ; caci domnulmefT inaltimea sa cralul Laes m'a intarit in tara dom-niel mele i mi-a facut dreptate i credintA intru toate.De aceea i domnia mea, impreuna cu boerii domnielmele, ne plecam sub sfinta coroana, ca sä fimsale cralului credinciosl i dreptl, tot asa i vecinilornostri de aproape Brasovenilor si vechil tail a Birsel:sa, traim [in pace] cu. el si avem dreptate i dragosteintre noi. Si cel ce vor fi vrajmas1 domnulul nostruinaltimel sale cralului Laes si Brasovenilor Si vechiltari a Birsel, acela sa ne fie si noua vrajmasi, Iar cuprietenil lor prietenl sa fim i nol. Si dud s'ar intimplaea paginiI i vrajmasiI sfintei cruel i al sfintei coroanesa vrea sã treacä peste pialuri spre pärtile ungurestd,ca sa prade, domnia mea cu boeril domniel melecu toata tara, daca ni se va parea Ca putem sta inain-tea lor, sa-I. oprim, sa stam i sa-i oprim ; *far dacavom vedea ca, nu putem sta inaintea lor, sa dam destire domnului nostru inaltimei sale cralului i Braso-venilor i taril Birsel. i Iarasi, pentru lucrul negutato-

') Ung. Lajos, Ludovic.

inaltimel

sA

si

M

1

si si

Page 247: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

152

rilor ce vor veni eu marfa din Brasov sail din taraBirsei, domnia mea puiu din not' credinta, i juramint,et cine va fi om drept i va umbla pe calea clreapta,acela sa tirgueascã dela oamenif domniei mele CU ri-dicata ') i sa-$T plateasca vama dreapta 2), cum s'a pltit

pe vretnea altor gospodari dinaintea noastra ; fardomnia mea sa nu le pue alte varn1 noua, si alt a$ez--mint sa nu le ridice; ci sa, tirgueasca unde este scaunuldomniel mele, la Tirgoviste si la Cimpulung $i la Tirpor,in aces te mai sus zise trei scaune sa tirgueasca, Bravvenif

batrinif Birseni, dar s pretueasca märfurile eu ridi-cata, impreuna cu oamenif domnief mele ; far prin al teorase sa nu fie slobozi a merge cu marfa, nicairi. i dacaunif [dintre vor fi oameni ce nu voesc sa umble CUdreptate i pe calea dreapta, aceia sa, fie judeeati dupajudecata dumnezeeasca, i sa fie pedepsit fiecare dupafapta sa. Si pentru toate aceste juraminte mai sus po-menite punem blestem i credinta, ca vom fi adevarati.

dreptf i credincio$f domnului nostru inaltimei salecrafului si sfintei coroane si vecinilor no$tri de aproapeBrapvenilor si vechif taxi a Rirsef, cum ail fost i altfdomni dinaintea noastra ; $i ne juram pre domnul Dum-nezet, cel ce a facut cerul i pamintul, i pre preacu-rata IAA main si pre sfintif apostoll, $i pre sfinta evan-gbelie, pre toti sfintii. Si nu numaf domnia mea nejuram i punem credinta, ci ()data cu sfetnicil domnieimele : jupin Barbul banul Craiovei, i jupin Calota marevornic, i jupin Flarvat mare logofat, i jupin Dimitrumare vistiernic ; $i pre credit*, tuturor boerilor dom-nief mele, marl" si micl. Si pentru marea credinta cejura clomnia mea, am pus domnia mea pe acest chri-sov al tarii rumine$tf i pecetile boerilor domniel mele,ca sa stea neatins, cu credintl. Scris in luna lui Martie17, anul 7025 (=1517).

1) in orig. pleonasmul Spdodid rue Aiirsodt.2) Orig. Ad DA4M,AT 11p4FIHNS ilke MS ICT

ef]

si

KAMA.

si

si

c

Page 248: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

153

Monogram ; pecetea cea mare domneasca, in ceard rogie, rupta inparte, cu legencla t iw 4[C4pdFd HOEFIOA4, MHAOCTIA GHIA FOCrIOAlin WhCf11

3fM11411 SrposnaxIvicKoH, CI46 6dcapasa Romp, i altepatru pecep ale boerilor, totpe ceara rqie i imbracate in ceard alba ; gurile se pot distinge maitoate, legenda insa numai in parte la pecetea lu Calota, c. 2'12 cm. indiametru [tali rlf.14T CIsTROPH] asSnai K4AOT% AROPHIIK.Pergamentul No. 781.

CLIV.

Din mila lui Dumnezeil lo Basarab a, voevodsi domn. Serie domnia mea multä sAnatate pirgarilordin Brasov i vamesului. Si dupa aceasta, vA del de*tire cA am trimes acolo pe oamenii domniei mele, peBucur i pe Cernat, sA-mI scoata niste fier i nistearme ale domniei mele. Deci vA dail in stire cA estemarfa mea i sA nu le la nimenea vamA, cad stip'bine CA pang acum nu mi s'a luat vama. i TaräT, mi

plins oamenii nostri cA nu le dap.' voe cu fliCI unchip sA scoata dela voi nici fier, nici arme. Atunci cefel de pace e intre nol? EU in pacea, i on citA marfase MIA in Ora noastra, fie peste, fie eearl, fie orice ar

precum si marfa turceascA, toatA trece prin Oranoastra, i nimic nu vi se opreste, ci than ajunge in mi-nile voastre. Deci socotiti cä se afla destul fier si laTurd, si Inca mai eftin, i voit cumpara [dela efl, Tarapoi marfa ce vine din taxa noastra o voiü opri si ea.Deci socot4i-vA ca sA traim di bine si sa vA fie si vouAmai bine si mai lesne. Si Dumnezea sa Ira bucure.

Monogram ; pecetea stricata ; adresa : prietenilor domniel mele, pir-garilor din Brafov i vameplui. Arh. No. 62.

DupA 1517.

CLV.

Jo B as arab a, voevod i domn 'al 1:ntregii tarTa Ungrovlahiei. Serie domnia mea multa sanatate bu-nilor prieteni al domniel mele, pirgarilor din Brasov.Si dupa aceasta dail de stire prieteniei voastre CA am

s'at

fi.

s

Page 249: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

154

trimes un om al domniei mele acolo la prietenia voas-tra, pentruca a venit un negutator turc cu marfa bunä

rnulta, i e un bun prieten al domniel mele, mi-efoarte prieten domniel mele ; decT va dad de stire priete-niel voastre : oricine dintre prieteniile voastre ar aveamarfa, sa-sl trimeata omul i sa se tocmeasca i sa seinteleaga cu Turcul aci in cetatea Bucuresti, cum IT va fivoea. Si sa vie in bun g. voe sa se toemeasca, i TarasiIn buna voe sa se Intoarca la domnia voastra, si declomnia mea sa nu se 'ngrijasca de loc. Pe credintasufletul domniel" mele, altfel n'are sa fie. Si Dumnezeilsa va bucure.

Monogram ; pecetea ruptd ; ea pare sd fi fost insd identied cu eadela No. 32 i 33 (cf. Regestele) ; adresa lipsefte scrierea este identicacu cea dela No. 62. Arh. No. 61.

Dupa 1617.

CLVI.

Din mila 1111 Dumnezeil Io Basaraba voevod sidomn al tarif ruminesti:1). Serie domnia mea vecinilornostri de aproape i bunilor nostri prieteni, judetuluT

celor 12 pirgari din Brasov, si multa, sanatate poftimclomniel voastre. Si dupa aceasta, del in stirea domnieivoastre, ea 'Ana acum am stint ea avem pace cu dom-nia voastra, i oamenii domniei voastre a avut aseza-mint si dreptate dela domnia mea. Acura insa nu stiticum v'ati" razgindit domnia voastra si nu voitl pacea,ei aT inceput razmirita i atT pornit gloata si oasteati venit asupra Ora' i asupra oamenilor i slugilor 2)domniel: mele, ca sa-T omorItT. ApoT aü venit slugile $1oamenif domniei mele acolo la Brasov, la cetatea Inal-timei sale craiului, sa cumpere cele de trebuinta pentrudomnia mea, Tar voi aT trimes din not oameni

1) Orig. NIA 104111KH.

2) Orig. repeth, incA odata stmnio".

;

de-ai

si

Page 250: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

135

vostri, cu invatatura voastra, i pe parnintul domnuluinostru al inaltimel sale cralului, ca sa-ml omoare oa-menii, i pe unul 1-ati i omorit pe loc, in mijlocul tir-gului, Tar altil deabla aU scapat cu fuga. Deci sä stitl bine,ci nici o treabd nu mai aveti cu tara domniel mele, nicldomnia naea cu taxa voastra; si daca domnia mea satoamenil domniel mele au Mout vre-un rat oamenilordornniel voastre, apoi vol v'atl ridicat si oamenil dom-niei mele at fost omoritl printre vol. Deci Va zic domniamea Ca as fi dorit pacea i dreptatea i nu mi-ar fi placutrazmirita, dar vol nu vreti pacea, ci aI inceput razrni-rita, si se tae si se omoara säracii nostri fara judecatafara lege. Deci, daca aT inceput razmirita, atunci sa vapaziti deaci nainte, i sa stiti cä voiu preface tara Bir-sei ma, ca nu se va mal cuuoaste loc Intrinsa. Domniamea tiu ca am pace dela inaltimea sa craiul, dornnulnostru, far dela vol in orice vreme am razmiritasi sin t nevoit, pe aceste vremurl de lama, sa tit pesaraci la posada. 1) Deaci imainte asta nu mai poate fi.Dar sa va paziti, oda va mtept i domnia mea. Tar dacas'a intimplat cumva ca oamenil nostri s'at omoritprintre vol fara stirea voasträ, atunci sa aflatl pe omo-ritorl i sa-I pedepsitl dupd lege si inaintea omuluinostru; 'far cita vreme de acu nainte nu-I yeti pedepsi,sa va feriti. Si ce are sa va spue omul nostru Alexe,

') De paza la granita.; cf. posada= pichet de granita. Acestinteles pare a-1 avea aci cuvintul posadd; comp. d. p. Intr'un doc. allui Mircea expresia s a. fiti slobom de ofice slujbe i dajdi si deposada (H WT noca,ix) si de galeti ohabnice si de cosnite ohabnice"(Venelin, To. 26). inteunul dela Vladislav al doilea se scutesc nistebout si de vama oilor si de vama porcilor si de albinkit si de ga-letarit si de vinarichl si de dijma, si de gloata si de posadanoceAki" (Miletió, DR., p. 333-34). Cuvintul se gaseste i in alte do-curuente vecni. In scrisoarea ml Neagoe Basataba S HocdAS" ar putea

insemne insa si la Posada", trecatoarea dintre Transilvania sijud. Prahova, mai sus de satul Posada, un catun al Comarnicului ;cf. Pozata (Pazzata) din lupta Ini Vlad cu Unguril, in vremea luiMircea cel BatrIn (Hurmuzaki, Doc. I, 2, p. 895).

WI.

si

sa

Page 251: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

156

credetT, cad sint vorbe adevarate. i Dumnezeil sa vabucure.

Monogram ; peeetea ruptd: adresa Ark No. 65.

DupA 1517.

CLVII.

Io Basaraba voevod. din mila luT Dumnezetidomn al taril rumlnesti. Scriem cinstitilor §i bunilornotri prieteni, judetuluT i celor 12 plrgarl din Bra§ov,

multa sänatate Ira poftim domnief voastre. Si dupaaceasta, dail de stire domniei voastre, ca inainte devremea aceasta am trimes la domnia voastra i v'amcerut mesterI sa ne faca ni§te ceasornice i niste tipare 1)ce ne stilt de trebuinta. Domnia voastra ne-atT trimesmesterii i ne-am tocmit cu eI si le-am dat aspri oIT

cerut i s'at intors la domnia voastra. Dar de-atuncI i pana astä.z1 nu s'ail ingrijit nici decum delucrul nostru 2), ci aspri I-at1 cheltuit, Tar lucrul nostru

lasat de batjocura, asa Ca §1-ati batut joc de nol.Cu toate astea, multamim domniel. voastre Ca ne-ati ti-mes mesteriI, cacl nu ne-am asteptat sa facet1 nioi atitapentru noT. Deci ne rugam de domnia voastra, Linda amtrimes acolo pe omul nostru, anume pe Radul spätaru12),sa cercetatI domnia voastra la Reel mesterI cIi aspri le-arn dat i sa-T luatl i sa mi-I trimeteci prin sluga noasträ,Tar pe el, Dumnezeil sa v povatueasca sa nu-1 lasatl inpace, ca sa-s1 riza de nol, ci sa le facetT scandal, ca sa

') Orig. MOH H THENVE. Ceasornice (horologia) se pomenescin orasele s'asesti din Transilvania pe la 1491 §i 1506 (Rechnun-gen I, p. 17", 499); cit pentru me§ter1 tipografi, nu e indoeafa ea. seaQai la Brasov pe timpul lul Neagoe, dad,. nu Sa§1, eel putin steainiveniti din alte 041.

2) Orig. HHIlld HEXIIHIW[f] aa Ham pdgoTS ; bulg. nehaj-k, m. indelet-nicese, dati atentie.

2) Pomenit in documente dela 1512, 1513, 1516, 1517, 1519 si1520 (arhivele statului).

obicinuitd.

ml-att

1-ail

XOPI

si

Page 252: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

157

se Invete minte i altil '). Si iarasi ne-ati trimes domniavoastra un alt mester manganar 2) si dat sa ne faca osalbA de margAritare 5): Astfel a plecat si el cu marga-ritarele I cu o parte din pret ce I-am platit. Deci värugam pe domnia voastra. sa cautati si pe acesta i sA-1vedetl; daca, ne lucreaza salba fan, intarziere, sa-si faca lu-crul in pace, far daca nu lucreazd, domnia voastraluati si dela el lucrul nos4u i sa ni-1 trimeteti prinsluga noastra mai sus zisa. Iar claca nu ne yeti scoateaspri dela acesti mesteri, domnia mea nu voit suferisa ramln in paguba, ei pe eine voiti afla dintre dom-nile in tara noastra, domnia mea void lua delael si mai mult. Altfel n'are sa fie. Iar domnia voastraginditi-va sa, nu se mai Lea, vorbe intre Doi, ci ceeace este al nostru, sA vie in minile noastre. Si Dum-nezeil sa va bucure, amin.

Monogram; pecete mica, cu legenda: t MATiM Eacapass3

11011E10M "I rim; adresa obicinuitd.Arh. No. 110.

c. 1517-1521,

CLVIII.

Din mila lui Dumnezeti Io B as ar ab a voevod Sidomn al taril ruminesti4). Scriem einstitilor i bunilornostri prieteni, judetului i celor 12 pirgari din Brasov,multa sanatate. i dupa aceasta, va graesc domnielvoastre, a a venit acest om al nostru anume Sarpele

mi-a spus ca a fost acolo printre voi cumpereuna alta, dar cind a vrut sa iasa, domnia voastraluat calul cu a cu tot5) si 50 de aspri, i ati mai luatin aceeasi vreme i altora. Deci va graesc domniei

Urig. a HA1 6.111HHTE CISIIHA4AS7 141K0 34 Cf HEAIIIWIT H Af163H.

2) Orig. matirmig = lucrätor de gherghefuri; dela grec. p.cliTuvovgherghef, p.rATT6.v: fazbohl de tesut. In grec. ilatuv6.ptoc InsamnA,mester in general, engineer" Sophokles.

3) Orig. rfruo WT &WO.4) Orig. rocno,i,atik HA/LW/CH.

2) Orig. loll C'Is 111,CH 4HHHEM CH.

I-am

sa

voastre

[Kano, tu,

sa-si

'1

sil-ati

Page 253: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

158

voastre : de ce iT asupriti asa ? Stip' ca ne-am intocmitsa nu se Lea opreala'), cad -. daca are cineva vre-o da-torie, noT. nu sintem departe, ci sintem aproape de por-ti le [voastre]. Astfel, trimetet1 la nof, sa le facem judecataclreapta, far dobitoacele sa li le dap.' indarat. Si Dum-nezefl sa va bucure.

Monogram , pecetea rupta ; adresa obicinuitd. Arh. No. 36.

c. 1517-1521.

CLIX.

Din mila lui Dumnezeti lo Basarab a, voevoddomn ad intregif tarl. ruminestf. Scriem ciustitilorbunilor nostri prietenT, judetuluf i celor 12 plrgarf dinBrasov, i ne inchinam cu mu1t sanatate domnieivoastre. Si dupa aceasta, va &al de stire, ca mai an s'aridicat un lotru acolo in tara voastra, ; nof am dat drurnuloamenilor nostri si a dat Dumnezeii de ne-aii adus pevrajmas la mina i I-am facut cum if este legea1-am insemnat2). Iar acum oamenil nostri aü venit intara voastra dupa hrana i vof 1-atl prins din pricinaaceluf lotru. NoT nu ne-am asteptat sä ne prindetToarnenif ce ne stirpese vrajmasif, ci am nadajduitca pe unde vor merge oamenif nostri la voT, acei cestirpesc pe vrajmasil nostri. am nadajduit ca-I yeti laudasi ca vor avea cinste dela voi, in hatirul nostru 3) ;nu ne-am asteptat la altceva dela vol. DecT cercetatI ;daca prins pentru acel lotru, i daca aceasta leeste vina, povatueasca-va Dumnezeg slobozitf inpace, ca sa va fim i nol cu multa.mire. Iar daca aüvre-o alta vina, dati-mf de stire, cacl mult ma cloareinima pentru el. Deei, facetT bine si.-1 slobozitT. i Dum-nezeu sa va bucure, amin. Scris in luna liii Mai 27.

Monogram; pecetea Mara; adresa obidnuitd. Arh. No. 114.

1512-1521.

') Orig. H3HMK Ad CE 111 ,1111.11.1T.

2) Otig. auddtelid)010.8) Orig. paAI Hau[e] num.

f-atisa-I

ft

ai

ai

Page 254: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

159

CLX.

Din mila ml Durnnezeü Io Basarab a, voe-vocl si domn. Scrie domnia mea multa sanatate i dra-gosto cinstitilor i bunilor nostri prietenl si de aproapevecinl, judetuluI si celor 12 pi.rgari din Brasov. Si dupaaceasta va graeste domnia mea: stiti domnia voastracum se poarta negutatorii din tara domniei mele si cum[se poarta] cel din tara inaltimeI sale cralului: unit atbuna credintã platesc datoriile, aIii ati rea cre-dinta si nu vor sa plateasca. Astfel a venit acum slugadomniei mele jupin Sava si mi s'a jeluit ea are datorilacolo in Brasov la oamenii domnielvoastre si nu si lepoate seoate. Decl vä graese domniel voastre: faceti-1judeeata dreapta, ca sa i se plateasca datoriile, caclei [negut.toril] Iai dobitoacele dela Turd i [acestia]II plrasc sa plateasca. Deci Ira graesc domniei voastre:sa alba isprava dela domnia voastra. Si de alta graescdomniel voastre : de lucrul Cheratel, sora slugil dom-niel mele Sava; ea e siluita si sufere dela barbatul ciDobromir '). Domnia voastra sinteti oameni eumintl,stitl domnia voastra ca nimenea nu fuge de bine, ci desila si de nevoe fuge; deci va rog pe domnia voastra,mdcar pentru voea domniei mele, sa nu alba [acea fe4mee] silä, ci sa fie sloboda de bnrbatu-sati, cad 11 ,stitidomnia voastra ce fel de om este. Si Dumnezeil sa vtbueure, amin.

.211onogram ; pecete micd, din a cord legendel nu se poate ceti decitAtvrio ; adresa obidnuitd. AM,. No. 39.

1512-1521. Scrierea e Med Indoeali, din sec. 16-lea. Savae poate ..Sawa, frater Marcusch de Thargovistia", mare importatorla Brasov prin 1503 (Quellen I, p. 73); in acela, an e pomenit demai multe on Dobramir, tot ca importator (ibid. p. 11, 16, 2S, 30, 36).

') Orig. HAU SCHAOC[Tla] H MOAK. WT MS:K4 CH AospompS.

si

Page 255: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

160

21. Despina, doamna lui Basaraba IV Neagoe.(1521)

CLXI.

Cu mila lui Dumnezett doamna Despin a. Scriedomnia mea cinstitilor i bunilor prieteni i vecinl deaproape, judetuluI i celor 12 pirgari din Brasov, si cumulta sanatate ma Inchin domnief voastre. i dupaaceasta, sa fie stiut domniilor voastre ca a auzit dom-nia mea, cum ca domniile voastre ati oprit acolo la Brasovpe sluga noastra Andriias si nu 1-41 crezut ca este tri-mes de domnia noastra. Deci, domniile voastre s. titi

sa credetil. ca 1-am trimes la Maria Sa crau1, en en-vintele noastre trebuincioase, Inca pe cMd mi-era Theo-dosie voevod in tara. Decl, sa alba credinta din parteadomniilor voastre i sa-1 lasati in pace. Si apoi, ce

incredintat domniile voastre de lucrul luT Furca,ca 1-ar fi luat Calotä vornicul niste svite si nu i le-aplatit, domniile voastre rugati-va lui Dumnezeti sa-mivie fiul meg Theodosie voevod zdravan, si nu vomlasa pe nici un om al domniilor voastre in pagnba, civom plati tot. i Dumnezeil sa va bucure.

Fard monogram 0 Pei pecete ; adresa cinstitilor i bunilor noftriprieteni 0 de aproape vecini, judefului i celor 12 pirgari din Bravo.Arh. No. 317.

1621, IanuarieAprilie. Timpul cind Theodosie to luat deMehmed i dusja Constantinopol, de unde nu mai avea sk se intoarca.Prin Aprilie Despina se retrage in Ardeal. Iorga, Studii i docu-'Dente III, p. XLVII. Furea este prob. Dimitrie Furka", un Romindin cheiü, pomenit in socotelele Brasovulul la 1520 (Quellen I, p.257, 261, 267).

22. Theodosie.(1521)

CLXII.

Cu mila lui Dumnezeti I o Theodosie, voevod§i domn. Scrie domnia mea cinstitilor nostri frati Si

si

Page 256: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

161

buni prieteni si de aprodpe vecini, judetului si celor 12pirgari din Brasov, multa sanatate. i dupa aceasta, daftin stirea domniel voastre, ca mai nainte de vremeaaceasta, stie domdia voastra, dupa moartea parinteluidomniei mele, a raposatulul Basaraba voevod, s'acat acel vrajmas Calngarul 1), cu hiclenii din taradomniel mele, peste capul domniel mele. Dar a datDumnezeil si rugaciunea parintelui domnief mele Ba-saraba voevod, si i-am pus sub picioarele domniel mele.Si nu mi-a fost destul cu atita ; ci din not s'a ridicatun alt vrajmas 2), cu hotl si cu räufacatori, si afl pradattara ars-o, fara stirea imparatului. Milostivireavoastra stiti, cä domnia noastr 4. este dela Tura Astfel,daca am vazut domnia mea, ca se turbura tara, am cu-noscut c nimic nu voiu folosi si m'am dat Iarasi cuTurcil, si am trimes sa dea de stire imparatului:atunci imparatul facu cum ati auzit domnia voastra cuacel vr6jma0 si ma puse din not in scaunul pArinteluidomniei mele. Deci, domnia voastra stiti de viata si decredinta si de juramintul ce atl avut cu parintele dom-niel mele ; tot asa, sa inelI domnia voastra, si cu dom-nia mea. Si va mai del in stirea domniei voastre: sa nucredeti eine stie ce, fiindca m'am dus in cea parte ataril la Slatina ; m'am dus, fiindea, tara e mincata departea ceastalalta de acel vrajmasi, precum stiti dom-nia voastra. Deci va flag de stire domniel voastre, caam pus pe boeril domniel mele, pe jupin Radul vor-nicu13) si pe Boico parcalabul, sa pazeasca scaunul dom-niei mele. Astfel oamenii vostri ce vor avea vre-o treabasa se duca la Tirgoviste la acel boeri al domniel mele

sa-si ispraveasca, treaba. Si spuneti domnia voas-tra oamenilor vostri, sa vie in tara domniel mele, pe

Dragomir Mlug'arul, ea pretendent Vlad. Cf. Iorga, Studildoeumente III, p.

2) Radul dela Afumati, proclamat de Muntenl prin Ianuarie 1621.Fostul spatar al lui Neagoe Basaraba.

67332 11

ridi-

si-at

mATI.

Page 257: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

162

unde vor voi, slobozi si in pace; tot asa oamenilmele in tara domniei voastre. Si va mai dail in

stirea domniei voastre, pentru piste vrajmasi al dom-niel mele ce slut printre vol, si va rog pe domniavoastra: nu trebue s ineT pe vriljmasul domniei meleprintre voi, caci acum am sa vad cum vetf tinea credintacu domnia mea ; ma rog de domnia voastra, [asta] nutrebue [s'o facep], caci vrajmasil domniei mele sintai clomnief voastre, far vrajmasil domniei voastre sint

domniel mele. i apoi, ce va spune domniei voas-tre omul nostru 9, sa credeti, ca sint cuvintele noastreaclevarate. Si Dumnezeti sa va bucure, amin.

Io Theodosie voevod, din mila luI Dumnezetdomn.

Farei pecete ; adresa obiciuitci. Arh. _No. 313.

1321, Ianuarie sa Fevruarie.

23. Vladislav III.(Aprilie 1523Noemvrie 1524)

CLXIII.

Din mila lui Dumnezet Io Vladi sl a v, voevod sidomn al intregii tari. a Ungrovlahiei. Serie domnia meacinstitilor i bunilor nostri prieteni. judetului i celor12 plrgari din Brasov, si mu1t sanatate poftim domnielvoastre. Si dupa aceasta, va graeste domnia mea, eamai nainte vreme at venit oamenil vostri la domniamea i I-am trimes indärät cu omul nostru, cu Momcelogofatul, i erat sa soseasca la voi2). Dar mi-a venitcineva i mi-a vestit domniel mele, cum ca vitevoe-vodul cu Radul voevodul si cu toti pribegii at por-

') Dup.& nostru" urmeaz5, In orig. no HAW §i IOC gol pentru Unnume ; locul a ramas neumplut.

2) Orig. Td CST SHAH AOK0AHH1411.

dom-niel

aT

i

si

i

1

Page 258: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

163

nit in sus spre Severin, Tar pe oamenil domniei mele,pe Ganea i pe Lupul, legat in obezi de fier. Deciam trimes din not domnia mea i I-am intors indarat.Acum a venit dela voi Cirstea si din vorbele voastredin toate am inteles pe rind ca ati intrat Iarasi printrevoi niste ratifacatori cu vorbe rele. Dec1 am trimeslarasi domnia mea pe Momce logofatul, cu oameniivostri cu un boor 0 nostru, ca sa mearga la vite-voevod. Si sa stitl ca domnia mea am acolo multivrajmasT, i sa dati pe cineva din oamenil vostri samearga pana la vitevoevod cu Momee logofatul, ca sanu alba, undeva vre-o pedeca, ci sa se duca i O. seintoarca in pace si in build voe. Si cele ce va spune omulvostru Cirstea dela noi, pe toate sa le credetT, caci sintcuvintele noastre prea adevarate. i Dumnezeti sa vabucure, amin. Scris in Mai 15.

lo Vladislav voevod, cu mila lui Dumnezet dornu.Pecetea ruptd ; adresa obieinuitd. Arh. NO. 30.

1524. Prin Mal anul acesta Vladislav UI obtinu pacea delaArdeleuI. Iorga, Studii i documente III, p. :Kum

CLXIV.

Din mila lui Dumnezetii Io Vladis la v, voevoddomn al tarii ruminestn. Scriem cinstitilor Si buni-

lor nostri prieteni, judetuluT i celor 10 pirgari dinBrasov, si multa sanatate poftim domniei voastre.(lupa aceasta, cartea i vorbele2) ce trimes dom-dei mele cu omul domniei voastre, cu jupin Petru,

din toate pe rind v'am inteles pe domnia voastra. i fiind-ca ati dorit dela noi prietenie i impacaciune. nola ceasta o stip' domnia voastra nici nu ajunsesem la Du-nare si am trimes la domnia voastra, prin oamenii nos-tri, Mill de prietenie i impacaciune. Si daca n'am fi

1) Orig. Mk RAAWKH.

2) Orig. KHHP$ H 53-kg ; Mil. gres. isnrS Ilpt4(ETOK).

1

--

Lag

si

Sirol-ati

Page 259: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

164

voit sa avem prietenie i impacãciune, n'am ü trimesnol. Si mai intlit ne-am inchinat sfintel coroane i inal-timei sale cralului i lui limas voevocl i tuturor dom-nilor tarii ungurestl cu dreapta slujba i cu prietenie,

multamim tuturor domnilor Orli ungurestlsi domnielvoastre, ca. ati pus atita osteneala pentru tara rumineascacea crestina, i multe cheltuell ati facut si ati scos aceastatara crestina din gura vrajmasa a afurisitilor Agareni.Pentru aceasta domnul Dumnezert i prea curata maTea aDomnului va va rasplati eu bine domniilor voastre.de va vrea Dumnezet, ne vom trudi i nol sa Ira ras-platim cu prietenie. i sa n'avetl domnia voastra banuealain inimele domniei voastre, ca nu vomfl buni i dreptl prie-tenT ai tarti unguresti si al domniel voastre ; ca m'am dussi am scapat din minile paginilor in tara rumineasca, &A.lauda lui Dumnezet ca am esit i eä m'a seos Dum-nezefl din tar a. pagina in Ora crestina. i fagaduescdeci a fi 'Dana la moarte cu prietenie i cu adevarata

credincioasa slujba sfintel coroane i inaltimei salecralului i tuturor domnilor Orli' ungurestI i domnielvoastre. DecT, Dumnezet sa va povatueasca, sa fitidomnia voastra, din toata inima, drepti si cu prieteniefata de noT, cum i noi fata de domnia voastra ; cael noIn'avem nicl un end rat asupra domniel voastre. Dar dinpartea domniel voastre ne yin numal vorbe desarte ;nu stim: este en stirea domniel voastre sat nu este,dar slut vorbe de oamenT {Ara minte. Dumnezet vaalege. i daca cineva dintre oamenii vicstri a avut intara noastra vre-o oprire, va. zic domniei voastre : nu stitice amestec s'a intimplat ! in tara rumineasca si cecearta si neorindueala a fost intr'insa, i cit de tares'at inmultit ratfacatorii ? insa de eind am intrat noTin tara, am inceput alegem pe cel raT dintre cel bunT,ea sa se poata hrani toti cel ce vor sa umble cu drep tate, eeldin tarainaltimei sale cralului i eel din tara rumineasea,

sa fie amindoua tarile crestine unite, ca una singura, nu-maT ea sit ne putem apara de vrajmasii nostri i al le-

1

si

si

Page 260: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

165

gil crestinesti, de Agarenif Turd. Dar mei' ratfaca-torI at ineeput s fuga ; atund le-am incuis ealea, ea sa.-Iputem pedepsi, §i ea sa se poata hräni saraeif in bunavoe §i in pace. Cael I-am ingaduit acum din not sa viein buna voe i sa se hraneasca fara grije; ca a§a amvrut s facem: sä deosebim pe oamenii eel raI de eelbunt eine va fi rat, rat sa 'Mara. Domnia voastratrebue sä facep tot a§a Cu oamenii eel MI, care vor safaca rat in taxa voastra. Iar de lucrul lui Radul voe-vod, m'ati inerediatat din not pe domnia mea, ea nueste in minile voastre, ci este in minile ml Iana§ voe-vod. NoI §tim eine Sint neprietenii no§tri: facep dom-nia voastra cu ei cum trebue. Si daca nu va este inmina ceea ce dorim, eul vrea Dumnezet sa-I dea, acelava avea. Tar de lucrul boerilor ce sint eu el, dad, arporni ei sa vie la noi, ne rugam de vol sa alba calesloboda §i deschisa, sa vie la noi. i daeb, vre-unii din-tre boerl vor avea marfa la voi i vor trimete sa le-oaduca, sa li se dea marfa n mina, sa le-o aduca').cele ce va spune solul nostru Petru, sa credeV, cadsint vorbele noastre adevarate. Si Dumnezet sa va bu-cure. Scris in Bucuresti, luna lui lulie in 13.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: IW ElAtIAHCArIE ROEROA4 offiero

MACTII0 PHh RA0W[KH] ; adresa obipsuitd.Arh. No. 27; Mil. No. 66.

1524.

CLXV.

Io Vla di s la v voevod, cu mila lul Duninezetdomn al taril rumine§tI2). Scriem cinstitilor i bunilorno§tri prietent §i vecinf de aproape, judetuluI i celor12 pirgari din Brapv, i multä sanatate poftim domnielvoastre. Si dupa aceasta, dat in tire domniei voastre,ca din vremea cind s'a milostivit domnul Dumnezetasupra ãriI rumine§tY §i. a mintuit-o de Turd

') In orig. AOHICTH H o CHMO"; AG CHMO a fost apol §ters de diac.2) Orig. 1111, newicri.

j

i mi-a

Si

Page 261: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

166

daruit clomnief mele domnia inteinsa, din acea vreme,indata ce ne-am apropiat si am intrat in taxa, aü venitboeril Ora' ruminesti i ne-ad aratat domnief noastrecita osteneala si cite cheltueli atI pus domnia voastrapentru Ora rumineasca; n'atl crutat nici trupurile voastrede osteneala, ci v'atf trudit pentru tara rumineascacea crestina. Domnia mea foarte m'am bucurat cleaceasta i m'am gindit sa ramin adevarat prieten dom-nieT voastre cit void trai ; si am slobozit deci. toatealto pentru oamenii domniei voastre, pentru neguta-torf si saraci, ca toti sa se hraneasea in bung, voein pace. Si pana acum nici un om al domniei voastrenu poate sa se plinga nici de noi nici de oameniinostri. A venit apoi solul credincios al domniei voastrePetru diacul i multe vorbe a vorbit cu mine, dinpartea domniei voastre. Si a pus jurAmint, ca oamenii

saracii domniei mele sä umble slobozi si in pacesa se hraneasca in tara domniei voastre ; asisderea

oamenil. dornniei voastre in tara domniei mele slobozisa umble. i ni se parea astfelid, ca, in pace si in bunaintelegere vom fi totdeauna, cind [ce sa ezi], se intimplaacum nu de mult, ca niste fostl boeri al nostri, jupinDragomir, mare paharnic i fost vistier, i jupin Tudor,mare logofat, i alti multi ca dIniT au trimes, pe ju-ramintul domniei voastre, sa-sf fa marfa ramasa incasele domniel voastre, si nu cu cine stie ce sire-tenie, ci cu tireai inurma intelegerif ce am facut cudomnia voastra. i dupa ce incarcasera slugile lortoata marfa, mergind pe drum, niste oameni de-al" dom-niei voastre aü tras cu sagetile in ei, unii aproape de por-tile cetatti, altiT la apa Timiu1uI, i le-ad luat toatamarfa, Tar pe oamenl I-au taiat. Deci va intreb pe domniavoastra : de ce ati Mout atita moarte i atita pagubaboerilor nostri mai sus numiti, avind, i nol i oameniinostri, pace si tocmeala cu domniile voastre ? tnvoealace ati avut cu domnia mea i cu top boerii domnieTmele, unde este ea acuma ? Deci, va graesc domniei

v

si

si

si

Page 262: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

167

voastre: boeril nostri nici o paguba sa nu alba, ci sali se intoarcii Indarat tot, cral daca nu le yeti Intoarcemarfa, asa sa tii clomnia voastra, ca doinnia meanu va lasa nimica in paguba, ci ne vom Intoarce cuyid i paguba i moartea. Iar domnia voastra bagatlde sama si mai bine sa, traim ea buni vecini, decit sa seinceapa atIta rail intre noi. Si cele ce va spune credin-eioasa mea sluga Momce diacul, sri credet1 domniavoastra, cad' sint cuvintele noastre adevarate. Si Dum-nezeil sri inmqascri anil domniel voastre, amin. Serisin Dridih, Julie in 29.

Monogram ; pecete mcci, cu legenda :t iw RAtIAIC14His KOHROAd (restulfters) ; adresa obicinuitd. Arh. No. 31.

1524. Dragomir pabarnicul si Tudor marele logorat sint ci-tati ca mat tuft intr'un doe. din 11 Julie 1523 al lul Vladislav III (arh.stat., Ep. Rimnicului raxvIII, 1). in durea doe, ale lu1 Racial delaAfumati din 1526 Tudor e numit logotAt si mare logoMt, Jar Dra-gorair spAtar (7 Ian. si 19 Mai; arh. stat., Glavaciocul rv, 3 ; Bistritaxxtv, 5). Pe Tudor (Teodor) II ghsim sub acelas domn mare logorat la1527, 1528, 1529 (arh. stat., Bistrita XXIV, 6 ; Govora rx,2 ; Bistrita Iarpe Dragomir mare vistier la 1529 (arh. stat., Tismana). El r'amln Inaceste demnitatl sub Vlad V si Vlad VI i sint citatl in mai multedocumente ale acestor domni dintre anii 1580-1535 : Dragoruir caspatar i fost spAtar mal rar, Tudor foarta des ca logofát si fust lo-grat (arh. stat.). Tudor trdeste si sub Radu Paisie (doe din 4 Ian.1336 ; Govora x, 2).

24. Bádica Radul.(1524)

CLXVI.

Din mila luf Dumnezeil lo Badica Raclul, voe:vod. s,i domn al Intregif taxi a Ungrovlahiel. Serie dorn-nia mea cinstiVlor i bunilor nostri prieteni i deaproapeveeini, judetului i celor 12 pIrgari i celor o suta debatrInI aT Brasovului, multa sanatate. Si sa fie stiutdomniel voastre, cum s'a Intimplat inainte vreme inlara rumIneasca, ea s'ai1 legat afurisitiI Agareni Tureiisa o piarza, i mult rrii si amara moarte i robie fl

.

Page 263: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

168

facut, papa ce 1-a povatuit clomnul Dumnezeil i prea-eurata maica a Domou Int pe Ianos voevod, i pe dom-nia voastra impreuna cu el, si ai scos pe Turd dintara ; i venit-a in Ora rumineasca domn crestin de le-gea noastra, Vladislav voevod. Dar incepind sa omoarepe boeril eel de frunte i batrini al Oril ruminesti, elprea bine ail eunoscut ca le este vrajmas tuturor si eaare de gind sa le plarza capetele. ei n'aa voit niclde cum sa se lase sa le 'Mara, capetele. Ci rn tiaaipe mine adevarat fecior de domn, al lui Radul voevod.eel Batrin '), feciorul Calugarului, i primindu-ma pemine sa le fiu lor, dupa, lege, domn in Ora rumineasca,m'ain asezat in seaunul parintelul meu, in domnia ariIruminesti. Apol am trimes domnia mea un om la Trial-timea sa craful i m'am inchinat sfintel coroane Si ina1V-mei sale craiului i parintelui meü Ianos voevod2) si tutu-ror domnilor ungurestI i domniilor voastre, ca säfluiCuslujba dreapta din partea paginilor. De asemenea, amales eitIva dintre boeril taril ruminestl i I-am trimescu pace la Poarta, la imparatul turcesc, pentru steag,fiindea asa a fost obiceiul vechiti. al Ori ruminesti.Si cu voea 112 Dumnezeil s'au Tutors boeril nostri delaPoarta imparateasca cu steag i foarte cn buna si in-tocmita pace. Dar WA, ca, mi s'a ridicat nu de mult,din mijlocul vostru i cu taria voastra, un vrajmas asu-pra capuldi met', Radul voevod, si a venit sa-mi piarzacapul. Dar domnul Dumnezell e mult milostiv si in-dura tor pentru fiece orn. Nol aducem mulcamita luiDumnezeti, lar Dumnezell face ce vrea cu noi cu toV.Po vatueasca-va Dumnezeu i prea curata maieä a Dom-nului, eq n'am fost pana a cuma cu nicI un gind ra sailcu neprietenie pentru vol, dar dela vol si din toata.ara ungureasca am cunoscut numai neprietenie ; stiildeci, ea cel ce este vrajmasul nostru va grai multevorbe rele i desarte catre domniile voastre, cum ea

I) Radul IV eel Mare.21 loan Zdpolya.

Page 264: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

169

domnia mea a fi asezat pe Turd in tara rumineasea ;cte aceea vreail sa marturisesc martur mi-e dom-nul Dumnezett ce am facut, far domnia voastra sanu-I credeti pe el, cael el cum va sti mai raii, asa vavorbi. Deci n'am adus nol pe Turci in taxa, ci el' sin-gun aü intrat, cum ail intrat i in alte taxi, mai puter-nice deeit a noastra. Dar Inteo tara ca aceasta, care emai slaba decit toate celelalte tall! Deci Dumnezeil sava povatueasca, vol n'aveti nevoe sa traip eu noi inrazmirita, caci cu totil sintem crestini; läsati pe acelvrajmas si nu-I mai dati ajutor, Mel daca vom mai aflaca-i dati ajutor dela voi, vorn avea i noi ajutor deacolo de unde stim ca putem sa avem; i ce se va

atuncl, departe sa fie de sufletele noastre acest'Meat, pe care domnul Dumpezeti sa-1 arunce asupracapetelor i suiletelor voastre. i acum mi-a venit unom dela insasl inaltimea sa cralul si dela Ianos voevod,foarte eu mare pace si Intoemire pentru mine; dar des-pre acest lucru ei nimic nu tiü, ci e fara stirea lor.Faeeti i voi acest lucru, dela vol. Deci, Dumnezeil sava povatueasca, i precum va este gindul, de grabasa-mi dap: de stire, ca sa cunosc raspunsul.Dumnezetsä va bucure. Scris mnlanuanie 19'). Si cele ce va spuneDragomir vataful, [sa le credeti]2).

Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeti domn.Pecetea ruptd ; adresa : cinstitilor §i bunilor no§tri prieteni, ju-

deplui i celor 12 pirgari i celor 100 bdtrini din Brapv. Arh. No. 316.

Badica Radul se instaleaza in domnie pe la sfirsitul lul Noent-vrie 1523. Scrisoarea aceasta nu poate ft decl decit din 1524. lorga,Studil si doc. III, p. xisur, i Pretendeng domnestI in sec. 16-lea,p. 70-74, node efemera domnie a lul Badica e tratata cu toate ama-nuntimile posibile i cu o mare precisiune.

1) Orig. .g1.; 1. abla se poate distinge, asa cl, data s'ar puteaceti

Cuvintele din urma lipsese in original, ca tot ce este pus,in editia noastra, in astfel de parenteze.

in-timpla

.c.

Page 265: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

170

25. Radul V dela Afumati.Ian. 1521.-2 Ian. 1329)

Cu mila lui Dumnezeft lo Ra ci u 1, voevod i domnal tarii ruminest11). Serie domnia mea cinstitilor nostriprieten1 i vecinilor nostri de aproape, judetului i ce-lor 12 pirgari din Brasov, si multa sanatate va poftestedomnia mea. Si dupa aceasta, va graesc: cu vointa luiDumnezeu am sosit in Ora, dar PIrvulestii vor sa SPbata cu domnia mea, i foarte ne pregatirn de razboin.Turd multi nu all ; dar se faleste Bade 2) ca. va indu-pleca pe sangeacul de Vidin i pe sangeacul de Nico-pol 3) sa se lupte cu domnia mea, i daca mi se va in-timpla domniel mele vre-o sminteala, ei vor veni 1m-preuna cu Badea pana in Ora Birsel si pana In OraArdealuluI si la Brasov ; si se falese ca o srt pradepeste tot. Deci va graeste domnia mea : in ceasul Incare vet1 vedea aceasta carte a domniel mele, datl vestetuturor puscarilor si volnicilor din Brasov si din Ar-deal si din tara Birsei, i cu totii sa saritS i sa tam-riti la Rucar, ca daca ni se va intimpla vre-o sminteala,domniile voastre sa fiti gata. Si sa vie unii cu bani,far a1iI i fara bani, i pregatiti toate, cum prea bine

ca A, nu va fa cumva inainte Bade cu Turcil, siveniti de graba i cu multe ostI. i Dumnezeü sa vabueure, amin.

Io Radul voevod, cu mila ml Dumnezeil domn..Pecete nticd, cu legenda : f lw pdAolp ROEROA4 MHAOCTil0 goaiho rocno-

AMIk BAJIIIISH adresa obicnuilci. Arh. No. 225.

1521, Seplemvrie saü Octomvrie. in Oct. se d& lupta delaRucar, la care Ia parte Insu§1 Mpolya. Iorga, Studii documente III,p. XLV II.

I) Orig. rw6 K(tdILIKH.

2) Prob. fostul mare postelnic al lui Neagoe Basaraba Intre1317-21 comisul lui Vladislav III din 11 Iulie 1523 (mal multedocumente din arh. stat.).

8) Acesta era Mehemed-beg.

si

si

0

stip,

Page 266: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

171

CLXVIII.

Din mila lui Dumnez et lo Radu 1, voevod i d omn.Scriem cinstitilor i bunilor nostri prietenf si de aproapevecini. jucletulul i celor 12 pirgari din Brasov, si multasanatate poftim domniel voastre Si dupa aceasta, datde stire domnief voastre de luerul lui Badica, i sa macredeti, Ca e adevarat: cind at venit Turcii eu steag sile-a esit Badica inaintea lor i Inaintea steaguluf, Turcilhat talat pe el si pe totl boerif eV' erat eu el. Si at luatapoi TLiroiT capul lui Badica i alte capete boeresti, darnu stir]. ale cuf ati lost acele eapete ; far boeril Giura par-calabul ') i Oaneea dela Batea2), earl at fost la Poarta, siRadul logofatul al luf Mati13) s'at speriat i at fugit i stiltla un loc cu Pirvul banul si-at trimes un om la dorn-nia mea vestit ca el n'at stiut cu nicl un chipde taerea aceasta 4), ci cind at pornit dela Poarta eusteagul, ef 1-at adus in numele luf Badiea si numai dupaaceea le-at venit vestile 5). Iar Turcif de'ndata ce at talatpe Badica i pe boeri, s'at intors Inclarat la Giurgiu si-attrimes capul luf Badica i alte doua capete la ,PoartaTar trupul lui Badiea 1-am luat domnia mea insumlm'am dus domnia mea la manastirea Dealului si 1-amingropat acolo ; far la Turef am trimes oameni, ce nus'at intors Inca dela el. Dar si mai nainte mi-a venitdela ei raspuns, ea sa merg impreunä cu toti boerii Lavadul Giurgiuluf, sa-ml dea steagul ; insa, domnia meale-am dat raspuns cumca boerif s'at InspaImIntat devol si nu pot sa vie ; acesta, srt tiT, e adevarul. Sialta, sa mai stiti domnia voastra, ca ne dam toatasa ne pazirn, ea sa fie si voea lui Dumnezet, dar matem ca Sacuif i dorobantii vor fugi i voit ramin ea

') Logorat la 1531 (10 Ian. §i 18Sept.; documente din arh. stat.).2) Orig. wr gaTio ; vistier la 1522, Fevr. 3 (doe, din arh. stat.;.3) Orig. nidu,HAoli; cf. Raclel Matilov din BuIce§ti, 16 Sept. 1520

(doe. din arh. stat.).4) Orig. KdKO WHH TON NOMA% (norkkas?) NE CS 3HdAH NH WO PA.

5) Orig. Mild CST ,I,OWAH.

i mi-ail

:

silinta

si

Page 267: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

172

singur, neavind domnia mea de unde sa Iafl bani, cad .

taxa este pradata i risipita. Astfel n'am de unde saTaal DecT mrt rog de domnia voastra, luati dela tara,aspri cit yeti putea aduna, fie si far% stirea domnuluiIanas voevod, i trimeteti-mi i ajutoare ; trimeteti-mi

vol cit puteti, caci domnul lanas voevocl nu va zicenimic pentru aceasta, numal sa ne mintueasca domnulDumnezeii de cIlnil de Turcl ; cad daca ne vor birui

ne vor rusina pe nol" Turcil, nicI domniile voastrenu yeti: trai in pace. Mai nainte domnia voastra aVi trait1initiI si bine, dar ati aprins focul; acum sa nu-1stingetY, ci faceti-va pomana, si Dumnezell vä va mintuipe domniile voastre de chinul cel vecinic. i trimetetidomnia voastra si la SibienT. i Dumnezeti sa inmul-tasca anii domniilor voastre, amin. Scris in Fevru-arie 2 1)

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: iw 110.6,1 ROECOM [MHAOCT.110

RO)efflO] 110C110A1041, RAMISH ; adresa obicinuitd. Arh. No. 282.

1523. Ajutorul cerut nu 1-a sosit lul Radu §i in aeeeasi lungel fu gonit din tarh de Turel; acestia numese domn pe Vladislav

CLXIX.

Din mila lui Dumnezeil i cu ajutorul domnuluinostru al inaltimei sale craiuluf, nor, domnul intregiitari a Ungrovlahiei, scriem cinstitilor i bunilor nostriprieteni si de aproape vecini, judetului i celor 12 pi`r-gad din Brasov, si multa sanatate poftim domniel voas-tre. Si dupa aceasta, dam in stire domniei voasire: dom-nia voastra stip: cum s'a IntImplat inainte vreme cuaceasta tara rumineasca, ca mai intal a venit Vladislavvoevod Iii ara, Tar asupra lui s'a ridicat Radica voe-vod ca sa fie domn in tara rumineasca si a trimes peboerf la Poarta imparateasca, sa-I aduca steag si pace.Si-I adusera Turcil steag. Dar end era sa-sI primeasca

1) In orig. .0. este lndreptat din .wx.

§i

§i

ILL

Page 268: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

173

steagul in mina, Turcil 1-att luat steagul i -ati taIatcapul i impreuna cu el ail talat i zece boerl. i pelocul acela i in aceeas1 vreme au zis Turcif oastei :merget1 uncle se afla domnul vostru Radul voevodcare e dincolo de p1ai fiindca el Ira este domn siimparatul lui 1-a dat tara rumineasca, sä fie dornn [in-tr'insa]. i vedeti acest steag ? El este al lui Radul voe-vocl, eel de peste Astfe art zis Turch. Dar noinu-1 credem pe eT, Mel Turcil sint siret1 i necredin-

nu4 credem. Deci ma rog de domnia voas-tra, trimeteti-mi oaste in ajutor1) cit va este cu putinta,dar in taina, caci vreau s'o asez la o parte si sa vaddaca. Turcii vor itateadevar i cu gind bun sä ne aducapace si steag, sail daca nu cumva vor sa lucreze cusiretenie i u gind ca sa pIarza tara rumineasca i sase apropie de taxa inaltimei sale craiului si a domnieivoastre, ca s'o prade. Pentru aceasta nol trebue saavem cu ce sä ne apAram i cu ce sa ne batem cu ei,ca sa lie aparam i sa nu ne dam Turcilor. De asta varog pe domnia voastra, i Dumnezet sa inmultascaanii domniei voastre. Scris in Tirgoviste Ianuarie 27.Iar domnia voastra bine sa va pregatitl i sa va pa-zitl i sä avec]: oastea gata.

Monogram ; pecete adresa obicinuitel. Arh. No. 311.

1524. Radul dela Afumati se instaleazA, in Tirgovite prin la-nuarie 1521. Iorga, Studil §i documente III, p. xLvIII.

26. MOiSi.

(Martie 1529August 1530)

CLXX.

Din mila lui Dumnezeu Io Mois 1, voevod si domn.Serie domnia mea cinstitilor i bunilOr nostri prieteni

deaproape vecinl, judetuluI $i celor 12 pirgari. din

I) Orig. mKoTS, putere, oaste, ajutoare ; cf scrisoarea precedentA.

ciosI, i

plaid..

1

4lio4S41b,

si

Page 269: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

174

Brasov, si multa sanatate poftim domniel voastre.dupa aceasta, Ira daü in stire: stitI cum mal nainte devremea aceasta am fost trimes domnia mea la domniavoastra ca sa va inchinatl lui lamas craul, u cetateasi cu tot tinutul vostru, lar domnia voastra. sa, raminetlin pace si slobozi. Dar domnia voastra n'ati voit niciUe eum sa va inchinatl cralulul Iana.s. Astfel am facutdomnia mea dupa porunca imparatulul turcesc si am tri-mes domnia mea pe boerir i oastea domniel mele intinutul Ardealului, i mult raU1 i prada i foc aü facut.Si Dumnezet stie ca intru aceasta nu este vina domnielmele. Si toti s'aa inchinat lu Ianas cralul i clornniei mele.Deci si domniile voastre asisderea sa va. inchinatl luiIana craul, i de acutn inainte sa deschidetl drumu-rile pentru saracl, voi de acolo, lar domnia mea de aid',ca sa. umble oamenii vostri sä se hraneasca slobozl,oamenil i saracil domniel mele sa umble si eT i saeumpere slobozl si in pace, fara piedeca i fara pa-guba. Si toate cite va spune sluga domniel mele Da-bija postelnicul, domnia voastra. la toate sa-1 credeti,Mei sint vorbele aclevärate ale domniel mele. Acesteavi le dat in stire, ca unor prieteni al domniel mele.

Dumnezet sa va. bucure. Solis in Septemvrie 10.Io Moisi voeval, din mila lui Dumnezeti domn.Pecete mijlocie, culegencla : t AI4T IW 4HOHCH enao. H rim Rila[wtm];

udresu Arh. No 325.

1329.Anul in care Moisi I§1 trimise oaitea .in Ardeal. in 1530eL a domnit numai pän'a la August. lorga, StudiI §i doc. 111, p. LI.

CLXXI.

Din mila luI Dumnezeti Io Moisi, voevocl sidomn. Serie domnia mea cinstitilor i bunilor nostriprieteni i deaproape vecini, judetului si celor 12 pir-gari din Brasov si multa. sanatate cu dragoste poftimdomniilor voastre. Si dupa aceasta, dafl stire domniilorvoastre de lucrul acelor dobitoace, ce aU luat jupin

Si

si

St

Page 270: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

175

Begner dela fill lul Costea al mill. Marco, dupa moartealui Costea. Trimes-am si mai 'nainte domnia mea car-tea domniei mele prin sluga domniei mele, prin Pac lurelogofatul.'), ca sä cautati de rindul i paguba acestorsdraci mai sus zi$I ai domniel mele, dupa drept si lege.Caci acele dobitoace le-a luat jupin Begner cu putereadela fiii lui Costea, find fiii lui Costea Inca mid i ne-putinciosi i neputind ei atuncl nici decum sa-si cautedc averea parintilor lor. Deaceea le-a luat jupin Beg-ner toate dobitoacele i toata averea lor, zicind ca I-afost Costea fiul lui Marco dator ml. Dar n'a luat nu-mai atit dela BA lui Costea cit a zis jupin Begnerca I-a fost dator Costea, ci a luat si de zece oil maimult. L5. i cind a luat jupin Begner mai sus zisele dobi-toace, el n'a putut scoate nicl un singur hogeat, ca saarate atunci cum I-a ramas Costea dator, ci cuterea Si Mra cale le-a luat toate dobitoacele si toataaverea lor. Si cind a luat aceste dobitoace, el a luatsi toate hogeatele lui Costea, cite le avea pentru da-torii, si de prin Budim2) si de prin alte tirguri din tamungureasca si din tara domniei mele, si trimes apoipretutincleni oarnenii siI cu acele hogeate ale luiCostea, adunat toate datoriile lui Costea. Deci vecletidomniile voastre, am trimes domnia mea i acum pe boe-rul domniei mele pe lama§ pitarul3) la domnia voastra. cucartea domniel mele, tot pentru aceste mai sus zisedobitoace, ca sd Ara nevoiti $i sa cautatl de rinclul

') Al doilea ; mare logorat era Tudor (Venelin, p. 145 . La1328, Aprilie 21, era grrinfatic (doc. din arh. slat.). Pe la 1510 Paduree tot logofat al doilea, la Radu Paisie (doc. din 14 Sept.; arh. stat.).

2) B ada.2) Cunoscut din desele misiunl m6.runte ee le-a avut la Brasov

sub Vlad V (1632), Vlad VI (1531) si Radu Paisie (1535-39). Quel-len II. p. 219, 336, 421, 427, 583, 621;.623, 64. Asupra misiunel de subMoisi socotelele Brasovului nu ne datideslusiri. Padure logoratul eamintit in ele numal in timpul Jui Vlad. VI si Radu Paisie, la 1334,1537-38 ; ibid. p. 367-368, 519, 560.

pu-

si-au

Page 271: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

176

acestor dobitoace ale oamenilor domniei mele cu drep-tate si dupa lege, si nici de cum sa nu va prefaceti,pentruca fiul jupinului Begner e mare popa, saü pentru-ca ginerele judetulul e tot un fiu al jupinului Begner,ci foarte sa le cautati de rindul lor, cu dreptate i dupalege, si nici de cum sa nu se plarza acele dobitoaceale oamenilor domniei mele, caci pe domnia mea foartema doare inima de acele dobitoace ale saracilor domnielmele ; i sa nu ziceti ca domnia voastra n'ave tI. lege casa se canto datoria dupa 10 ani, i ca deaci inainteacele dobitoace sint perdute ; caci daca ar fi vorba deoamen1 din tinutul domniei voastre, ati avea i aceastalege, cum iI cauta i oamenif din tam domniei voastreaverea i dupa doua zeal de ani. i iarasi, aI spus dom-niile voastre ca nu puteti sa le cautati de rindul lor

sa-I judecatl, pana ce nu se va aduna tara ; darradii domniei mele nu pot sa astepte pana atunci. i sastiti bine domniile voastre, ca daca rIll yeti voi acumsa le cautati de rindul lor i sá le intoarcetl averea,domnia mea va lua dela oamenii domniilor voastre,pentruca domnia mea vreaü sa platese toata pagubaoamenilor domniei mole. Aceasta cu adevarat sa stitiv'o daU in stire domniilor voastre. Si tot ce va spuneboerul domniei mele jupin lanas pitarul, din partea dom.-nief mole catra domniile voastre, sa-1 credeti in totuldomniile voastre, cacl sint cuvintele adevarate ale dorn-niei mele. Si Dumnezet sä v bucure pe domniilevoastre. Scris in Iulie 15.

Monogram; pecete mijlocie, ea legenda: nelar IW MUCH HOHIWA4 H

MTh IMMicu aclresa obithmita. Arh. No. 330.

1629-1530, mai probabil 1529.

CLXXII.

I o Moisi voevod, diii mila lui Dumnezeti domnal intregei tail a Ungrovlahiei. Scriem cinstitilor i bu-nilor nostri vecini, judetului i celor 12 pirgarl din

sl-

si

t

si

;

Page 272: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

177

Brasov, i cu multa sanatate ne inchinam domnieivoastre. Si dupa aceasta, va graeste domnia mea delucrul acestor saraci al domniel mele, anume Balea

Oancea din Tirgsor si Mariana, care ag niste datoril :la Ana florini 44, si la mina Jul Beene§ sabii 100 ; Pamle e dator 19 florini pentru un vig de bruches 1): laJacob un covor, la Errs Hands un brIll de 117 florin'.Si sa se mai stie, ca se afla in minile lui Becnes o tuha,de supruman2) cu 9 nasturi marl i o camase de 25florini i un cavat ) de 40 fiorini, pe care le-a luatBeene§ din minile popil din Brasov. Deci va graescva rog, sa li se plateasca tot pana la un fir de par, si saalba judecata dreapta dela domnia voastra ; lar daca nuli se va plati, domnia mea va lua si mai mult dela oamenii

negutatoriivostri; dar e mai bine sa fie cu pace si cuinvoeala. Asa sa stiV. Si Dumnezea sä v bueure. ScrisIanuarie in 20.

Monogram; pecete nizjlocie, cu legenda : t !HUT IW MOHCH ROHR0,1,4

11 MIK 11411[111K11]. - Arh. No. 329.

1530.

27. Vlad V.(c. Fevr. 1530Oct. 1532)

CLXXII1.

Din mila lui Dumnezeti Io Vla ci, voevod i domnal intregil tari a Ungrovlahiei. Da domnia mea aceastacarte a domniel mele judetului si color 12 pirgari dinBrasov si tuturor oamenilor i batrinilor 4) si intregil

1) Orig. apSKetu; sAsescul Bruckes, Brickes postav de Brfigge".3).Orig. aSKS vrr cSnAltaii; gSxa=4Sxa, asupra careia cf.nota

la No. arh. 490 (=--coxvii); aupSmau rul-e necunoscut.3) Orig. liMitIT ; bulg. Icanaw, serb. kavad weibliches Ober-

kleitl" ef. ung. kabát Rock", grec. mtpat.4) Orig. crdpaint=senatorilor.

67332 12

si

wia

;

si

Page 273: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

178

OH a Birsel i tuturor sAracilor ce sint in tinutul ce-tatii Brasovului. Trimes-a domnia mea pe cinstitul boeral domniei mele, pe jupin Dragomir marele spatar 1),cu vorbele i credinta domniei mele, ea sa se inclineBrasovul, cu tot tinutal, inaltimei sale craiului Ianos sisfintei coroane i cMstitului imparat i domniei mele.Si-am pus domnia mea juramint i credinta : ei ce vorfi gresit inaltimei sale cralulul, fie cu voea lor, fie cuindemnul altora care ati fost mai marl intre dinsii, dom-nia mea i-am luat pe capul i pe credinta domniel mele

pe credinta tuturor cinstitilor boeri ai domniel mele§i a sfatului domniel mele, ca sa le faca dornnia meapnce dinaintea inaltimel sale cralulul, oH de made aravea el greutati; i vor avea pace si slobozie, cum ailavut si mai nainte, in zilele batrine, dela craii ce-atifost mai nainte in tara ungureasca, i dupa, cartileasezamintul ce 1-aft avut dela alti cral : tot asa voraVea Si deaci nainte. Asa m'am jurat domnia mea incetatea Brasovului, si am pus credinta, impreuna cutoti boerii domniei mele, pentru cele mai sus zise.Altfeliü n'are sä fie, ci dupa vorba domniei mele. Zis-aVilsan, marele logofat. Scrisu-s'a Septemvrie in 16,

anul 7039 (=1530).to Vlad voevod, din mila lui Dumnezeit Domn.Pecete mijlocie, cu legenda : cI WW1' 1W RAd 110EROM (restul ,sters).

Arh. No. 148.

CLXXIV.

Celui de sus cu sfintã coroana incoronat si deDumnezeti harazit i cu sfintul scliiptru de mini Inge-resti daruit minilor inältimei tale craesti, sthlp i in-tarire celor de subt dinsul, adapost noua crestinilor,luminatului i prea puternicului marelui craiü tano§ al

') Cf. nota dela No. cLxv (No. arh. 31), la care adaog5, QuellenTI, p. 350 (socotelete an. 1534).

si

Page 274: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

179

intregii tari unguresti i cehesti si al tarii lidifene 1)si al altor multor taxi si parti, adinca inchinaciuneti-aduce inaintea sfintel tale crail sluga i fiul inaltimeItale craesti I o 17-1 a d voevod, cu mila lul Dumnezetsi cu ajutorul craiei tale domn al tarii ruminesti. Siclupa aceasta, dail de stire craieI tale, ca unui stapin

parinte al met, e i inainte de vremea aceasta mi-avenit la auzul met porunca adevarata dela inaltimeata craeasca, ea sa, mt silesc, cu voea lui Dumnezetcu ajutorul inaltimei tale craesti cu ajutorul nostru,sa indeplinese slujba inaltimeI tale craestl asupra ceta-tilor i tarilor co erail nesupuse inaltimel tale craesti.Deci, ridicat-am toate ostile mele i ara i ne-am dusasupra Brasovenilor ; *far acestia, de indata ce aii vazutostile noastre puternice si le-am aratat i ineredintareainaltimei tale craesti, ei cu dreptate cu credintainchinat inaltimei tale craesti ; si-asa le-am jurat, pecredinta inaltimei tale craesti si a noastra, Ca din legeacea veche ce ati avut dela alp luminati ore, raposatide mai nainte, i pe care o aveatila mina, nimic inal-timea ta craeasca nu le vei lua. Tar acum, in vrem eaaceasta, ne-a venit veste despre cetatea ce se chiamaBran, cä voesti craia ta s'o iaI dela Brasoveni si s'odaT unor nemes1 unguresti. De aceea ma rog i cer de-la craia ta, ca dela un stapin i parinte al met, Dum-nezeil sa te povatueasca i, pentru marea credinta airialtimei tale craesti i pentru slujba noastra i pentrucredinta ce am jurat impreuna cu craia ta i cu el,nu te depArta dela aceasta si n'o calca si nu le lua ce-tatea din minile lor ; Si sa nu-1 scoti inaltimea ta era-easca din asezlmintul eel vechii, fiindca i nol ne putemitnpaca bine cu ei, i saracii nostri se hranesc impreuna.

') ()rig AHAHUIIICKOH apcarti = tara Silesiel ; Zapolya purta, intrealtele, i titlul de dux Silesiae". Cf. Iorga, Studil i documente V,p. : AJAIMICKOH pe uncle Millman, marele ceasnic, cAuta peIeremia Movi1 (fugit dinaintea lui Mihal viteazul), trecind peste cIwpiiDasovulul

i salt

o atMAH,

pi

pi

Page 275: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

180

Aceasta o cer i pentru. aceasta }la rog de ingtimeata eraeasca, ca de un stapin i parinte al melt Si Dum-nezeti sa-ti inmultasca anii eräiei tale. Solis in Bucu-reV, luna lui Iunie 25.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legencla : t C1H 116.1/311, IW eAdAa

ROHROM tHAdAls1 H ruk; adresa prea luminatuha i prea puternicului i lu-bitulul meg domn i pdrinte, indlpimel sale cralului Ianof al intregil drungurefti. Arh. No. 212.

1531. Sasil din Brasov se supun liii Zápolya in 1531, cindacesta le Inthreste privilegiile primite dela Ludovic I si dela Vla-dislav H. G. D. Teutsch, Geschichte der siebenbärger Sachsen, 1899.p. 206. Branul, cu satele apartinAtoare de el, 11 aruise apolya cevamal nainte fratilor Forro de Haporton, ibid. p. 198.

CLX XV.

Din mila lui Dumnezett I o Vla d, voevod i domn.Serie domnia mea cinstitilor §i bunilor no§tri prieteni§i de aproape vecini, judetului si color 12 pirgari dinBrasov, §i multa sanatate cu dragoste poftese dom-niei voastre. Si dupa aceasta, va daü tire domnieivoastre despre cartea ee mi-ati trimes i despre vor-bele ce mi-ati incredintat, Ca domnia mea v'am inte-les bine. imi spuneti domnia voastrà ca. in vremea enda trecut Mehmet-beg cu Turcii, multe rele aü facut intinutul Bra§ovului, §i. mai ziceti ea domnia mea m'aminvoit sa vg &Al domniei voastre 100,000 de aspri1), easä platesc acea paguba. Dar domnia mea n'am spusnici decum a§a ceva. Cit pentru asta, am dat §tire maide mult indltimei sale craiului Jana§ §i m'am desvino-vatit ; voiti da aeum din noti stire inaltimel sale craiului.Domnia voasträ va bateti joc §i zieeti Ca vreti Sa va.toarceti paguba dela oamenil no§tri. Dar nu cumva safaceti domnia voastra aceasta, cad daca domnia voastrayeti prada eitusi de putin pe oamenii nostri, noi vomprada §i mai mult pe oamenii domniei voastre. i miceva spune sluga voasträ Stoica, credeti, cad slut vor-

') Orig. .p., evident o gresalk in loc de o p.

in-

Page 276: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

181

bele mele adevarate. Durnnezeti sa va bucure. Saris 'in24 lunie.

Monogram ; pecetea stricatd ; adresa obicinuitd Arh. No. 157.

1530-1532. Scrisoarea este de sigur dela Vlad V. Mehmeteste Mehemed Alibegovici, iar prklAciunile despre care se vorbestese vor fi Meat in timpul luptelor cu Unguril, earl sptijineail pe Radadela Afumatl.

CLXXVI.

Din mila lui Dumnezeti lo Vla d, voevod i down.Serie domnia mea cinstitilor i bunilor nostri prietenI,judetulul i celor 12 ptrgari din Brasov, si multa sana-tate pofteste domnia mea domniel voastre. i dupa,.aceasta, va graeste i v cla de §tire domnia mea des-pre cartea i vorbele ce mi-atl trimes domniei meledomniile voastre. Astfel, atl avut Ord cu cinstitul boeral domniel mele, cu jupin Dragomir spatarul1), pentruun om care 1-a jefuit cind a venit Moisi voevod ladomniile voastre, lar acel om era vrajmas domniel mele

taIase pe multi boerf al domniel mele, si era vrj-ma i arn' runiinesti; a fost i toporas 2) la Moisi voe-vocl, clad era aci. Iar domnia voastra atl prins pe doloamenl din tara domniei mele, aruncat in tern-ni0. Dar domnia voastra stiti bine, ea, mi-a venit dom-niel mole carte dela marele crait, ca pe orIce oamenldin taxa domniel mele, ce se vor face vinovati, domniavoastra sa-I judecatl dupa lege ; tot asa i pe oameniTvostri, sa-i judecam drept Iii tara domniel mele. Decl vagraesc domnia mea voastre, ca dacä vreti safiti prieteni al domniei mele, domnia voastra sa scoa-tetI pe ace oamenl din temnita lasati sa vie inpace la domnia mea ; lar daca nu-I vetl läsa domniilevoastre, atunci bine sa §titl cä voill princle domnia meapentru un om al oclomnieI mele zece de-al vo§tri, i voiti

1) Vezi nota dela No. Clay.2) Orig. Tonopaw.

idomnieI

pi

i 1-at1

pi sa4

Page 277: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

382

'inchide apoi domnia mea toate drumurileDeci socotiti-va mai bine si drumul si sa ne im-pacam. Acestea le graesc domniilor voastre. i Dum-nezett sa Ira bucure, amin. Scris in Septemvrie 17.

Monogram; pecetea perdutd ; adresa obicinuita. Arh. No. 33.

1530-1632.

CLXXVII.

Cu mila lui Dumnezet Io Vla d, voevod §i domn.Serie domnia mea voila schilerilor din Dragoslavele

va grae§te domnia mea de acel om, caruia 1-41luat un covori) ce era sa-1 duca cinste judetului dinBrasov. Deci, in ceasul in care yeti vedea aceasta cartea domniei mele, in acela§ ceas sa-1 dati indarat covo-rul ce luat, ca §i cind acel covor ar fi al domnieimele i ca §i cum 1-a§ fi trimes domnia mea, pentruprietenia i pentru voea judetului. A§a, sa i-1 dati. Alt-fel sa nu faceti, ci dupá vorba domniei mele.

Monogram ; pecetea ruptd ; adresa Upse§te. Arh. No. 198.

1530 1532.

CLXXVIII.

Cu mila lui Dumnezeil Io Vlad, voevod §i domnal 'WU: rumIne§ti2). Scriem cinstitilor no§tri fratibuni prieteni §i deaproape vecini, judetului §i celor12 pirgari i tuturor sfetnicilor 3) din Brasov §i multasanatate cu dragoste poftim dpmniel voastre. i dupaaceasta del §tire domniei voastre despre ace§ti oameniai no§tri, anume Neac§ul dela Cimpulung 4) si Stoica

') Orig. cdr; mai jos !mop.') Orig. re% KAMM3) Orig. Clali*THHKOM,senatorilor.4) Autorul scrisoril in liroba romina din 1621, publican de

D-I N. Iorga, Hurmuzaki XI, p. 843 (arh. No. 172).

plaTurilor.dati-le

si

si

1-41

Page 278: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

18o 3

dela Tirgoviste '), Ca aft acolo in Brasov niste datorii,Inca de mai nainte vreme, anume la Lucaci si la HanasChilhav; acum oamenii nostri 1sT cer clatoriile delaoamenii domniei voastre, lar aceia nu vor 0, le pla-teasea, ci se fail la cearta. Deci, ginditi-va domniavoastra, ca oamenilor domniel voastre domnia mea leface judecata dreapta, si mai ales domniei tale, jupineLucacift judetule 2), td-am facut judecata clreapta,luat tot [ce-ai avut sa iai] dela oamenil nostri. Deel sioamenilor nostri sa le faceti judeeata dreapta. ea sa Iise plateasca datoriile, eaci àü hogeate i rnarturinfoarte bune, Ca oamenil mai sus zi$1, Lucaciii HanasChilhav, erafi atunci tovarasi. Deci, povatueasca-va Dum-nezeil i sa n'alba oamenii nostri paguba, ci sa li seplateasca pe dreptate. Aceasta v'o dail in stirea dom-niei voastre. Si Dumnezeil sa va bucure. Saris in Mar-tie 13.

Monogram; pecete mijlocie, ftearsci ; adresa: cinstiilor i bunilornoqtri prieteni, judetului fi celor 12 pirgall i tuturor sfetnicilor dinBrapv. Arh. No. 201.

1530-1632. Toate scrisorile lui Vlad V all scrierea caracteri-secolului al 16.

28. Vlad VI.(c. Oct. 1532 vara an. 1635) 4)

CLXXIX.

Din mila lui Dumnezei1 Io Vla d, voeval i domn.Serie domnia mea cinstitilor Si bunilor nostri prie-teni si de aproape vecini, judetului si celor 12 pir-

1) Un Stoyka de Thargovistia" e pomenit in socotelele Bra§o-vului la 1643 i 1545. Quellen Ill, p. '244, 292, 304.

2) Lucas Hirscher era la 1530-1b32 judet al Bra§ovulni.3) Orig. XOATE H MapTSPHE ; hogeat = dovadk turc. hocF2*(I; et,

neogrec. xotycCirtov. Nliklosich, Turk. Elein., Nachtrag I, p. 43.4) Vezi Iorga, in Hurmuzaki XI, p. 854-855, nota.

hlic5

i ti-al

Page 279: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

184

garl din Brapv, i multa sanatate poftese domniei voas-tre. Si dupa aceasta, dail de ,tire domniei voastre decartea i vorbele ce mi-ati trimes incredintatdomniel mele prin omul domniei voastre Boarte 1) ;

domnia mei toate pe rind §i bine le-am inteles. Deel vagraete domnia mea ca trimete domnia mea acolo laclomnia voastra pe cinstitul si credinciosul boer al dom-niei mele, pe lupin Tatul logofatul. Decl eele ce va spunedela domnia mea catra domnia voastra, domnia voastrain toate sa-1 credeti, caci sint vorbele adevarate aledomnief mele. Asta va dan de §tire domniei voastre.Si Dumnezeii sa va bucure. Scris in Septernvrie 9.

Io Vlad voevod, din mila lul Dumnezeti domn.Pecetea ; adresa obicinuitd. Arh. No. 140.

1533-1534. Tatul este la 6 Sept. 1531, la 1 si 10 Apriliesi la 7 Mai 1335 logoratul lui Vlad VI Vintira (arh. stat., TismanaLXVI, 3: Brizhol LXXII, 1; epp. Rimnicului LXV, 1; Argesului XLIV,7). La 1536, Ian. 4, el cap5AA o confirmare do mosii dela RaduPaisie (arh. stat., Govora X, 2), iar intro anii 1536-44 II gasim figu-rind reguiat In doc. lui Radu Paisie ca logofat ; astfel la 7 lanuarie1336 e numit siinplu logon,t" (arh. stat., Glavaciocul XXIV, 1); la 17Oct. 1333 logorat al doilea" (arh. stat., Govora VII, 5); la 9 Dech.1540 mare logofat" (arh. stat., Calim'anestii; epp. Argesului XXII, 3)Acelas. lucru in documente dela 10 Ian. 1542 si 18 Mai 1548(arh. stat.). La 1545, prin Iulie, are o solie la Brasov (Quellen III,p. 272-2./5) Fusese pArcalab (de Poenari) la Vlad V In 1533 ; elanunta. Brasovenilor, prin Fevruarie, instalarea in domuie a acestuia(Quellen II, p. 298); la 1587-88 e numit vornic in socotelele Braso-vului (ibid., p. 523 si 581).

CLXXX.

Din mila lui Dumnezeii ro Vla d, voevod si domn.Serie doinnia mea multa sanatate bunilor notri prie-teni §i vecind, judeu1u i celor 12 pirgari din Braov,§i dam de tire domnief voastre despre sluga domniel

1) E Bartus Fwx", chat la 1531 In socotelele Brasovului(Qnellen II, p. 348).

§i mi-atl

ruptd

Page 280: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

185

mele Birca, care a umblat sa cumpere lope in taradomnulul meil luminatului craiü i n'a putut gsi Iepesa cumpere ; i voind sä se intoarca indarat sa se ducala casa lui a ajuns la arla i stina luT Petit"), si avenit Iaacati cu sluga spanului din Bran si aü luatdela sluga domniel mele Birca si dela baetil ce aveacu el, ail luat dela el aspri 3670. Deci ma, rog de dom-nia voastra, sa n'aibA pagnba, slugile domniei mele, cisa, li se intoarca toti ducatil, citY luat. Altfeliüsa nu faeeti, cadf nu e bine ca oamenii bunl, eel ce umblAsa-sl tirgueasca pe calea dreapta, sA se plingA i sa. lise facA paguba ; ceeace este nedrept. Si paguba slugildomniel mole n'o void lAsa sa, se plarza, ci 1-0 voiUintoarce dela oamenii vostri. DacA luat acei aspri lul

fiindca IancAti a avut paguba, apoi acea pagubaavut-o Iancati dela domnia mea, nici dela oamenii

domniei mele, ci el a slujit lul Petru voevod, i ce pa-gubA o fi avind, Petru voevoci stie de acea paguba,Niel' I-a fost slugA ; sA se socoteasca deci cu Petru voe-vocl cnin stie, Tar sluga domniel mele de ce sA albapaguba ? Domnia voastrA cAutati cum e drept, caci esi dela Durnnezeü pAcat dacA facetl strirnbAtate. Si Dum-nezeil sa. vA bucure, amin.

Monogram; pecetea plerdutd ; adresa obicinuitd. Arh. 137.

1532-1535.Petru vv. este Petru dela Arge saü Radu Paisie.Asupra identithtii acestor dunk mime vezi Iorga, Ilurmuzaki XI,p 854-855, nota.

CLXXXI.

Din mila lui Dumnezeil. Io Vla d, voevod i dorrin.Serie domnia mea cinstitilor si bunilor nostri prietenl,judetului i pirgarilor din Brasov si din Rijnov, i multAsanAtate vA poftim domniei voastre. Si' dupa, aceasta vada de stire domnia mea de lucrul slugilor domniei mele,

I) Orig. S 3drOH $ HtS IIETHIIL

:

ii s'aU

i-attifirca,

.No.

n'ad

Page 281: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

186

anume Roman si Dan ciul, c. aü vindut doi cal acolo inRijnov, unul lui Stroe pe 900 aspri, lar celalalt lul Al-dea pe opt Iepe. Dar din pretul cu care s'aü tocmitpana acumnimica n'ati tit ; i ati pus soroc zi dupa zi, sitot nu vor sa plateasca. Deci v rog pe domnia voast rasa le faceti judecata dreapta, ca slugile domniel melesa nu ramie in paguba si bine sa stiti ca vorn luaacel pret dela oamenii vostri, tot pana la un aspru.Iar altfel n'are sa fie, ci dupa vorba domniel mele. SiDumnezeti sa va bucure pe domnia voastra. i insu,sidomnia mea a zis'). Scris in Mai 6.

Io Vlad2) voevod, din mila lui Dumnezett domn.Pecete inijiocie, cu legenda: f niihrr 1W paASA RIHROAt1 H tlk 1111111111i11;

adresa: cinstiglor i bunilor nogri prieteni, judeulu i pirgarilor dinBra,sov 0 din Minos. Arh. No. 150.

1535. Pecetea e original5 si autentick. Avem decio scrisoare alul Vlad VI cu pecetea urmasului sbi Hadu Paisie ; e probabilca scrisoarea s'a fi fost scris5, in ultimele zile ale lui Vlad, carefu omorit, cum se stie, de boeri in vara anului 1535 ; aminind delaVlad VI lära, pecete, Radu i-o aplic pe a sa; cas ce se mai con-statl. de citeva on. Scrisoarea e prin urmare din 1535.

29. Radul VI Paisie, saü Radul-cel-NoU, sifiul s'ail Marco.

(lunie sa lulie 1535 c. Fevruarie 1545)

CLXXXII.

Din mita lui Dumnezeil Io Ra du 1, voevocl si domual taril rumin esti 3). Serie domnia mea cinstitilor i bu-nilor nostri prieteni si de aproape vecini, judetululcolor 12 pirgari din Brasov, si multa sanatate poftesedomniei voastre. Si dupa ageasta, Ira da de stire dom-nia mea, pentru vorbele ce incredintat i pentru

') Orig. H cam pe.11 rocnoAcTaa NH.Orig. &WM.

3) Orig. rim IINSH11111.

.2)

si

Page 282: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

187

cartile ce trimes una dup. alta, ea oamenif vos-tri sä alba, dela domnia mea cercetare i judeeata dupadreptate i dupa asezamintul cel vechiii; domnia meala aceasta foarte m'am nevoit cu oamenif vostri, ea sanu alba paguba i suparare si scandal, si-1 judee dom-nia mea singur en gura mea, si nu las nici pe marelevornic, nici pe marele logofat sa-i judece, ci insusfdomnia mea [if judee]. Domnia voastra insa nu still cefacetf i ee dregeti, ca prindeti: i aruncatl in temnita[pe oarnenif nostri] '). Deci, cer dela domnia voastravt rog, ca precum oamenii vostri aü cercetare i ju-

cata in ,ara domniel mele, asisderea sa alba, i oa-menii saraei al domniel mele eereetare i judecata: 'fard.aca nu, sa stitf bine, ca, voiti lua dela oamenif vostrimai mult i voiti face si eii cum facetd vol saracilorclomniel mele. Deel dati in stirea domnief voastre, casa fie pace intre noT. i apol sa stip ca un sarac din-tre saracil domniel mele a gasit o sareca pe drum sio marturiseste; vol insa prins i ai zis ea a fu-rat-o; el si-a adus marturie care a marturisit, far vof1-41 prins i pe el si pe martorul lul i f-ati aruncat intemnita. Decf cer dela domnia voastra i va rog sa-flasati in pace, i sa alba cereetare si judecata dupadreptate si dupa asezamintul cel vechiu; i sa-i jude-caVi domnia voastra, sa nu-i judece a1i oameni. A-ceasta Ira dati in stirea domniel voastre. Si Dumnezetisa va bucure. Sods in Julie 28.

lo Radul voevod, din mila TnT Dumnezea domn.Pecete mijiocie, cu legenda : t Ku pSA ROHROA4 HOFt4r0 H 1111,

scrierea : sec. 16. AM. No. 298.

1535-1545. Atribuia aceasta scrisoare lui Radul Paisie, de-oarece se dovede$te din altele c pecetea este a lul ; vezi Regestele,mai ales No. arh. 269. Duph scriere ea ar putea fi atribuita, $i luiRadul dela Afumat1, ba chiar 1111 Radul cel Mare, Caei deosebirileintro epoci ap de apropiate sint foarte greil de fAcut ; eel mal expe-

') in orig. sint §terse de tot vre-o treI euvinte din ultima frasA :eIGHHT 111110{111'f 11% TEAIHHU,S.

mf-ap

§i

1-ap

Udall-

Kkl

mid

Page 283: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

188

rimentat paleograf poate s gre§asclt cind e vorba de a distinge undocument al ml Radu Paisie de unul al lul Radul dela Afumap.

CLXXXIII.

Cu mila lui Dumnezet I o Radul, voevodi domn.Scriem cinstitilor i bunilor nostri prieten1 si vecinide aproape, judetului si color 12 pirgarI din Brasov,multa san Mate. Si dupa, aceasta, cu vointa JUT. Dum-nezet i a preacuratei maicif domnulul", m'a miluit Dum-nezeii i mi-a daruit sa .am in aceste zile o bucurie inaclincul inimei mele') i sa fit socru. Papa acum In viatam ea n'arn avut nunta2) Si n'am fost socru. Cum Insa as-Uzi mi-a daruit Dumnezet dar dela prea lubita BIM adomniei mele, CAM dela prea iubitul met fit Dumne-zet stie and Imi va darui o asa veselie ca cea de acumdela prea lubita fiica a domniei mele. Deci v rog pedomnia voastra ca pe niste prietenT aT nostri, sa venitisi domnia voastra, caci va chemam sa fiti i domnia voa-stra impreuna cu noT la aceast, veselie ce ni s'a da-ruit de Dumnezet. Si de va vrea Dumnezet, ziva in careva fi sa stip' domnia voastra ea e sa fie la nasterea luTChristos. Pentru asta vä rug,ram pe domnia voastra.Dumnezeu sa va bucure. Scris In Dechemvrie 17.

Monogram; pecetea ruptd ; adresa obiptuitd ; scrierea :sec. 16.Arh.No. 249.

1635-1545.

CLXXXIV.

I o Rad u 1, voevocl si domn. Scrie domnia meavoua Bulgarilor din Brasov') care v'all amagit si ai

I) Orig. EA,H0 RECEAlif WT CpEAT comi,d MOEN),

2) Orig. RECM111; bulg. secene.3) Orig. Env,rainnt WT gpatacn{ ; lectura, asupra arela JireCek a expri-

mat oarecarl indoeli (Arch. f. slay. Phil. xix, p, 600) e absolut sigurá.Este vorba de Bulgaril din clael, pe atunci incb, nu deplin rominizap.

Si

Page 284: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

189

iesit i ati umblat cu Zagoreanu. Dar mi-a vorbit dom-niei mele pentru voi jupin Semca sulgearul i va daipace, sa veniti in voe buna si sa va hraniti in taraclomniei mele. Astfel, v'am dat clomnia mea pace ;dar st va puneti chezasi inaintea jupiuului Semca,ea deaci nainte nu vá yeti indupleca sa mai slujiti niciZagoreanului nici altui diavol, ci va yeti hrani eu drep-tate si yeti umbla cu dreptate. Daca vreti sa Va purtatiasa, atunci veniti i umblati in tara mea, i Ira hranitiin pace, pe credinta si pe sufletul dornniel mele i pecredin i sufletul boerilor domniei mele.

Monogram ; peeete mijiocie, cu legenda : I W NIASA R0ER0,1,4 MAC

(restul e rupt) ; adresa lipsefte. drh. IVo. .248 ; Mil. No. 78.

1535-1545. Aceasta, scrisoare, care dup6, caracterele el paleu-grafice s'ar pArea sa, fie din a doua junaMate a sec. 15-lea,1, c., p. 79, o atribue lui Radu eel Frumos -- este de bun'a samá dela RaduPaisie : o dovadeste IntIiü de toate pecetea. Un ,,Zagoran Bulgarus"i. a. Romin din cheid, e trimes in tara, rumineascä la 1540 de sfatulorasu1u1 pentru o daravere do cal ; la 152,9 si 1530 el figureaz'a caimportator in socotelete Brasovului (Zagoran, Zogoran ; Quellen [I, p.174, 216, 685). Era, se vede, un temut hot de cal si ajul'ator de pri-begl. Of. Mileiié, Novi gramoti, p. 27.

CLXXXV.

Io Marco voevod, din mila JuT Dumnezeti domnal tärii ruminesti Scriem multa sanatate cinstitului sibunului prieten a nostru precurn i vecinilor nostri deaproape, judetului si calor 12 pirgari din Brasov, si cudragoste ne inchinam domniei voastre. Si dupa aceastadail de stire domniei voastre, Ca va veni acolo sluganoastra credincioasa Roman diaeul, ea sa mearga la.Sacui in treburile domniei mele. Deci va rog pe dom-nia voastra : sa alba drum slobod ea si cum ar fi unom al domniei voastre. De asta va rog pe domniavoastra, i Dumnezet sa vit bucure. Scris in Mai 16.

Jo Marco voevod, din mila lui Dumnezet1 domn.

1) Orig. rlik RA4WICH.

1-

Mileati,

9.

Page 285: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

190

Pecete rnjlocie, cu legenda : -f- CHH HE44TI, I W matnio KOEKOM H roc-110,10111K adresci: cinstitulut i bunuluinostru prieten vecinilor deaproape, judeulu i pirgarilor din Brasov. Arh. No. 315 ; Mil. Aro. 120.

1535-1543. Marco e flul lul Radul Paisie. Dela acesta averno scrisoare etr oc x, judetul Brasovulul (1511-41), prin carese roaga, sa-1 trimeata pe Gherghe Vraciul en Ierburl pentrn toateboalele", pentruca fiul sail Marco a rail bolnav (Regestele'. AsupraWI Marco vezl Iorga, Pretendentl domnesti In sec. 10-lea, p. 74.

30. Mircea II Ciobanul(Mattie 1545-1552. Ian. 1558Sept. 1559)

CLXXXVI.

Cu mila lui Dumnezet1 lo Mir ce a, voevoddomn. Scrie domnia mea cinstiOlor i bunilor nostriprieten i frati, judetului i celor 12 pirgari din Bra-sov, si cu multa sgnatate si cu dragoste ma inchin dom-niei voastre. Si dupa aceasta, va datt stire despre pri-begii i slugile Marginenilor ce mi 1-41. trimes prinomul vostru Costea : domnia mea foarte va multarnese.Am vsit cä domnia voastra imi sinteti buni prieteniclomniel mele si am facut pe voea voastra i 1-am ier-tat si pe acestia. Va rog sa trimeteti i pe cellalti cevor mai c,`Idea in mina voastra, cad: domnia mea vreati

iert pe toti, pe sufletul domniei mele. Si larasi marog: de voi, dati pe femeea lui Dumitru Greeu12),cici nu putem noi desparti pe oameni, i niei lege nueste. Si cite va spune omul vostru Costea, crecleti.Si Dumnezett sä va bucure. Scris in Dechemvrie 30.

Io Mircea voevod, din mila lui Dumnezeil domn.Pecete majlocie, stearsi adresa obicinuitci. Arh. No. 24

') Neamul 1111 Udriste. eel mort la 1548 In lupta en MirceaCiobanul dela Peri§ (Constantin Capitanul, ed. IorLta, p 01)

2) Iniportator din tam rnmineasea la Brasov in 1343, de loc dinGherghita (Quellen III, p. 295): se mai vorbeste de el la 1341 (ibid.,p. 115) si 1547 (ibid., p. 387, 390). La aceasta din urma data el vinela Brasov cn o shwa a lul Mircea Ciobanul, pentru niste datoril.

si

')

sa-1sOmal

sii-1

II,111.011;

Page 286: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

191

1545. Mircea nu se tine de tagrAduealA si la 24 Aug. 1546 taeu mare parte din pribegil intorsi. Iorga, Hurmuzaki XI, p. ii sinotele.

CLXXXVII.

Cu mila 1u Dumnezeti lo Mircea, voevoddomn. Serie domnia mea prea iubitilor frati si bunilorprieteni si deaproape vecini, judetului si color 12 pir-gari din Brasov, si cu multa sanatate i cu dragoste mainchin domniel voastre. i dupl. aceasta daü de stiredomniel voastre despre cartile si vorbele cetrimes domnia voastra prin omul domniel voastre An-drilas ; domnia mea din toate bine am inteles vorbeleelomniel voastre despre vestile ce ne dati. Asa trebuesa ne pazii domnia voastra i de-aci inainte, sa va po-vatueasca Dumnezell sa ne si ce yeti afla de-aciinainte domnia voastra, sa ne dati de stire. §1i am maiinteles domnia mea ca s'ag apropiat pribegil de tinutuldomniei voastre i umbla la tirg in Brasov. Domniavoastra trebue sa stip, de vreme ce el se apropie depa rtile voastre. El zic ca yin cu putere dela Baratul 1),ca sa treaea. In tara domniel mele, si multe vorbe min-cinoase i netrebnice fac, i tree i fura, i mult rüfac in tara domniel mele. Domnia voastra stitl bine cacita vreme atil fost el prin alte tinuturi, theY un ragn'at facut in tara domniei mele si n'au navalit in ea :dar de cind s'aü apropiat de tinutul domniel voastre, els'atl pornit cu oaste asupra capulul domniei meleasupra tarii domnului nostru cinstitului Imparat, cumstiti i domnia voastra prea bine. Cntre acestea, domniamea a fi putut sä va fac rü, dar n'am vrut, elei peaceste cloud tari domnia mea le tin pe una ca pe cea-lalta, i Dumnezet stie cit Ira apara domnia mea deTurci, din spre partea aceasta do margine. Cad precumvoese binele tarii mole, tot asa Ii voesc si tarii domniel

Martinuzzi.

pazitY:

i

si

Page 287: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

192

voastre. De aceea, daca sintem vecinf de aproapebunl prieteni si eu toata creclinta catra domnia voas-tra, atunel domniile voastre n'avet1 niei o Devoe depribegi In finutul clomnief voastre, ci alungati-1 din ti-nutul domniei voastre, ca sa petrecem i sa traim eaniste buni prieteni, pentruca stitf domnia voastra decite orf ne-am jurat lor impreuna cu boeril, ca sa viela domnia mea pe credinta, vrut sa vie. Si samal titi domnia voastra ca decind apropiat eTacolo i fura si fac rAti, iml striga tara 1) si-mi zic sa-1las sa treaca impotriva lor, ea sa. se ispraveasca odatacu el; dar efl nu-I las, ca sa nu se faca rail in taxadomniel voastre. Decl sa ne paziti domnia voastracle-aci inainte on vestile ce vet1 afla. Asta va dat instire dornniei voastre, i Dumnezeti sa va bucure,amin. Scrisa. in luna lui Martie 5.

Monogram ; pecete mzjlocie din care nu se cunoafte decit la stir-qit ... OH 3.= [11414111K]0/1 3[EMAH] j adresa obicffiuit&. Arh. No. 19.

.1546. Punem aceastä scrisoare in 1540, anul in care An-dreas Buchels sail Buchelchis din Brasov (eques civitatis) insotesteun sol polon p'an5, la DunAre trecind prin tara rumineasc6, Cu ocasiaaceasta va fi implinit i solia la Mircea ; pri.i .Aprilie, la intoarcere,i se plAteste o parte din cheltuelele de drum (Quellen lIT, p 842).El mai fusese in tara rumineasch prin Martie 1545, inainte de in-stalarea liii Mircea (ibid., p. 261). E Intrebuintat de Brasoveni la felde fel de misiuni prin anii acestia.

CLXXXVIII.

Cu mila luf Dumnezeti Io Mire ea, voevocldomn. Serie domnia mea cinstituluf i prea lubitululnostru frate si bun prieten si de aproape vecin, jude-tuluI i celor 12 pirgari din Brasov. Cu multa &Ina-tate i cu dragoste ma inchin domniei voastre. Si dupaaceasta, dati de stire domniel voastre de cartea sivor-bele') ce ml-ati trimes, pentru care domnia mea mul-

1) Orig. filf MO KAHS4T 3tMdi.2) Orig. IIJAH KHHI'S H OM.

i n'aus'ag

si

:

Page 288: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

193

tameste domthei voastre. Din toate pe rind am priceputclomnia mea de ce mi-ati trimes pe Glherghe Vraciulsi Va multamesc domniei voastre ; si deaci inaintetot asa, ce yeti: afla clespre vrajmasif domniel mele,sa ma feriti cu stiff, Tar domnia mea am sa va aratmulta multamire, cad trebue sa avem pace si prietenie.Domnia mea asa tiU si la aceasta ramln. Domnia voastratineti acolo pe Danciul Sifarul') ; dar domnia mea amlertat pe fiece om, i dna vrea sa vie la domnia mea,domnia mea II voiu ierta i pe Danciul voift datoate mosiile Jut Aceasta va da1 In tire domnieivoastre. Si Dumnezed sa va bucure. Scris in luna hilDechemvrie 20.

Monogram; pecetea rupta; adresa: cintqilor i prea iubitilor meifrati fi buni prieteni, vccinilor de aproape Tenti judepa i celor 12 pir-gari din Brasov. Arh. No. 15 ; MU. No. 113.

1545-1516.Judet al Brasovului era Vincentius Sartor, pome-nit foarte des ca simplut cetatean i ca judet in socotelele Brasovu-lul (Quellen III, p. 127 si urm., p. 60 si urm.); OHO, care se citestefoarte ramurit in scrisoare, este diminutivul lui Vincentius, In actelecontimporane dela Brasov Czeucz, Czeneze, Zcencz , Zcyncz etc.Quellen I-1II, passim.

CLXXXIX.

Din mila lust' Dumnezeu I o Mir c ea, voevcd sidomn. Serie domnia mea cinstitulul i bunului nostruprieten si de aproape vecin, jucletului din Brasov, si multasanatate cu dragoste Ii poftesc domniel tale. Si clupaaceasta, det de stire domniel tale, pentru carteavorbele 3) ce trimes i mi-a incredintat prin omul

') Vezi nota dela No. arh. 315 = =XXI/.2) Orig. AfrAWHTI AIIHW011 wa440 TSre ; lviii. gre§. AWIWOA WH

4.0,rrS14. Pentru Sifarul saü Sufarul v. Manolache ifarlul, Sava $ufa-rul, in cronica 1111 Const. Cipitanul, ed. Iorga, Bucuresti 1902, p.105si 133.

3) Orig. 3.1 003 KuurS H 01:4 ; Mit. gres. afteq(E-rox?).

67332 13

mi-ai

si-1

si

Page 289: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

191

domniei tale Fatul '): din toate pe rind te-am priceputbine pe domnia ta, ea mi-ai dat de stire despre Bara-tul 2), marele vistier, ca a intrat in Belgrad in Ardeal,

multImese domniel tale ca mit pazesti cu vesti.Tot asa ii deaci inainte, ce vei sti si vel auzi, sa-midal de stire, claca-mi esti prieten ; domnia mea de ase-menea, din ce voiti sti si voiti auzi, II voiti da de stiredomniei tale. Acestea le adue la cunostinta domnieitale. Si Dumnezen sa te bucure pe domnia ta. Scris inAprilie 3) 23.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legena'a f 1104Tts IW AiIlprk Hof FW,I,a

H COCROAHHIs RALIIIIKOH HEMAH ; adresa : cinstitului §i bunuhd nostru prietende aproape vecin, judetului din Brapv. .Arh. No. 21; 111R. No. 118.

c. 1545-1550. E vorba de o intrare a luI Martinuzzi in Bel-grad inainte de cea din Sept. 1550. Fessler, Geschichte von Ungani111, P. 541. Fatul l.nsotise pe Andreas Buchels in solia din 1513(Quellen III, p. 201); era Ronda din Scheiti (Bulgarus).

CXC.

Cu mila lui Dumnezett Io Mirce a, voevod si domn.Serie domnia mea cinstitilor i prea iubiiIor i bunilormei prieteni si de aproape vecini, lui Hanas Begner ju-detului celor 12 pirgari din Brasov, si cu multa sil-natate i dragoste mit inchin domniel voastre. i dupaaceasta, vit &Al de stire despre acest sarac, cu nu-mele Dumitru din Maw, ca a venit i s'a jeluit inainteadomniei mele, ca a pascut ol acolo la Brasov la maimulti stäpini, Inca din zilele lui Radul voevod, dud erael pribeag acolo in Brasov. Si astfel facut marfa450 de oi si a plecat cu marfa sa vie in tara domnieimele. Dar judetul care era atunci, Begner, a trimes dupa

I) Orig. 41.1..r$A; Mil.2) Orig. scum-rd; ung. bardt frate, calugar; cf. baratie; Mil. gre.

&per& B vorba de Martinuzzi.3) Mil. grq. con.

fi

*o.r$A.

ai

01-a

Page 290: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

195

el si i-a luat toatd marfa si 1-a pus si internnitd, pebuild dreptate, si a mai plait si 41 florinil Deei vd rogpe domnia voastrd, sa alba acest sdrac judecatd dreaptadela domnia voastrd i s i se pldteascd toata marfa,dela cine are sä ia ; caci sd stiti bine ea, domnia meanu voili Itisa pe acest sdrac sd ramie de pagubd, civoiti plati domnia mea. Asta va dad de sure domnieivoastre. Si Dumnezeti sa vä bucure. Seris Noemvriein 14.

Monogram; pecete nqjlocie, ftearth; adresa: cinstitilor i prea iu-bitilor mei frau 0: de aproaperecini, lui Hancif Begner juc?etnlu i celor12 pirgari din Brapv..Arh. _No. 23,

1658-1569. Scrisoarea poate sb, fie din intila sail din a donadomnie a int Mircea Ciobanul (1646-62, 1558-59), ac1Benkner e judetintro anil 1547-48, 1550-52, 1556-59 ; mal cnrind e dintea douadomnie, vorbindu-se de domnia, lul Radul voevod (Paisie) ca de cevamai lndepArtat.

31. PAtra§cu.(Aprilie 1554Dechemvrie 1557)

CXCI.

Cu mila lui Dumnezeti I'o Petr as c o, voevoddonm al drii ruminest12). Serie domnia mea ciustitului

bunului nostril prieten si de aproape vecin, jude-tului din cetatea Brasovulni, §i cu rnulta sanatate i dra-goste Ind inchin domniel tale. Si dupd aceasta (Jail de stiredomniei tale pentru cartea si vorbele ce mi-ai trimesmi-ai in credintat clomnia ta, ea din toate pe rind binete-am inteles pe domnia ta. mulcamesc domniei talesi pentru darul ce mi-ai trimes clomniei mele. i mi-aivorbit domnia ta de vamesul care pazeste la scald, ca nuía vamd dreapta, cum a fost mai nainte dupd vechiul

1) Marfa. In intelesul primitiv al cuvIntului ; ung. marha Insamn5vite ofice avere.

5) (Nig. POCIIOAHHIL HAMUKH.

si

ni

ni

ni

ci

Page 291: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

196

asezamint, ci asupreste pe saraci. Deci, in ceasul in caremi-a sosit cartea domniel tale, trimes-am cartile dom-niei mele la scala i peste tot pe unde se tin vamesii, [zi-cindu-le] sa fa vama dup. vechiul asezamint. Si dacase vor mai plinge i a1i saraci la domnia ta, *lute sa-midal de $tire domniei mole, cad irnI voiü da silinta, citvoiti fi in viatit domnia mea, ca sa se hraneasca saraciidomniei voastre in pace si in buna voe in tara domnieimele. Tot asa [te rog] i pe domnia ta, sa alba saracii dom-niei mele in tara domniei voastre cautare i dreptate

sa fie o. tara ca $i cealalta. Si te mai rog pe dom-nia ta, vestile ce vei primi sa mi le dal in stire. i citevor spune MatiIa i Ianas1) din partea domniei melecatre clomnia ta, in toate credeti, cad sint adeva-ratele $i trebuincioasele cuvinte ale domniei mele. A-ceasta iti dati in stire domniel tale. Si Dumnezet sä tebucure pe domnia ta. Scris in luna lui Septemvrie 30.

Io Petrasco voevod, din mila lui Dumnezeti domn.Pecete mijiocie, cu legenda: t clii J1EidT IW fIrrptIWKO ROIIROA H rlIi

Fmatud. Arh. _Yo. 318.

1354.

Din mila lui Durnnezeil lo Petr asco, voevoddomn. Serie domnia mea cinstitilor si bunilor nostri

prieteni si de aproape vecini i frati, lui Hanas Begnerjudetului i celor 12 pirgari din Brasov, si multa sana-tate cu dragoste poftim domniei voastre. Si dupaaceasta, dal de stire domniei voastre, pentru cartilepentru vorbele ce trimes domnia voastra prinomul domniel voastre Dobre, ca toate pe rind si binele-am inteles domnia mea : Iutiiü ca sa clam de stireSibienilor de lucrurile cinstitei Portf, cum am dat i dom-

').Tjn Mathias si un Iohannes Mori, sint notati In socoteleleBrasovului, la an. 1554, ca fácincl servicil de soli la domnul riI ru-minesti si al Moldovel. Hurmuzaki XI; p. 790.

sa-I

ai

ai

aiminti

ci

Page 292: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

197

niel voastre. SA §titi domnia voastrA cä le-am dat §i lorde §tire, ea §i domniei voastre. Apoi m'atI in§tiintat pedomnia mea cä ati trimes domnia voastrA §i la inalti-mea sa craiul sä vä dea raspuns; cind vä va veni dom-niei raspunsul dela inaltimea sa craiul, domniavoastrA sä va adunati. si sA faceti sfat ; domnia voastrasinteti doar oameni IneIept,i i cumintI, §i sA intoc-miti cum va fi bine §i domniel voastre §i noua.; cad !domnia voastrA bine stip: cit de mare e puterea impa-ratului si eine poate sta impotrivalui. CAci dacA va vabirui pe voI §i tara domniel voastre, nici un domn §iniel un cram nu va mat fi acolo Irf tara de sine stapi-nitoare a domniel voastre, ci vor fi prin toate cetatileTurci. §i vom peri amtndoua aceste ari cre§tine.sA §titi domnia voastrA adevArul, ca, credinta i fratia ceam legat cu domnia voastra nu vreat s'o rup cu niciun chip, ci vreat s'o iii pana la moartea domniel mele.Si ma void nevoi sa slujesc cn dreptate domniei voas-tre, pe cIt ImI va sta in putintA domniei mele. Si nuveti avea domnia voastr ixici o greutate din parteadomniei mete, afarA doar de ar veni asupra domnieimele vre-o mare nevoe §i siluire dela PoartA, ca savia doamne fere§te domnia mea cu oaste asupracapului domniel voastre, si atunci nu voia sari nici decum, pana ce nu voia vedea domnia mea mare foc peumeril domniel mele; iar dacA vom vedea mare greu-tate §i foe din partea Turcilor, ce va fi sa facem atunci,sa stiti cA n'am putut face altfel. Domnia voastrA tiIcA sintem sub minile Turcilor, dar vom da §i. atunci de§tire domniei voastre. Si iarAsi, dat do tire domnieivoastre, CA a§ fi dat drumul domnia mea Jul Muhupceau§ul sA vie la domnia voastra, dar domnia mea a§-teapta raspunsul ce trebue sä vie dela inAltimea sacraful; dati de veste domnia voastra, sa §tia §idomnia mea. Si apoi sa tii domnia voastra ca va veniacum in curind un mare ceau,s dela impAratul §i CAraspunsul ce-1 va aduce, domnia mea despre toate vor-

voastre

sa-mi

Si

Page 293: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

198

bele cite le voiti intelege voia da si domniei voastrede §tire. Aceasta vA dall in §tire domniei voastre, §itoate cite va spune omul domniet voastre Dobre '),dela not care domnia voastrA, toate sA i le credeti,cci sint vorbele noastre adevArate. Si Dumnezeti saInmultascA zilele i anit domniei voastre, amin. Scris in

aiti 23.Monogram; pecete mijlode, cu legendu: cTh MAT 1W HET(IdtHKO ROH-

ROX H Uk mama; adresa: lid Hand§ Begner judekului i celor 12 ptrgaridin Brapv. Arh. No. 319.

1555. Benkner era judet la 1555-1557.

Un Dobro" este trimes In solib la PAtra§eu la 8 Fevk. 1555.Ilormuzaki XI, p. 71:12

Page 294: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

II. &NMi dela burl',judeti, pirgari i partieulari,

1. Coico, logoatul lui Dan II.(1431)

Fratilor mei mai marl% judetului din Braov SuliGherghe') si tuturor,pirgarilor, inchinaciune cu dragostedela fratele vostru mai mic 2), logofatul Coico. Si a.a sastiti, ca in mare grija m'ati adus, dar en ajutorul luiDumnezeit v'am ispravit treaba pe placul vostru. imipare insa rail de vei, caci §i mai nainte am. crezut peHana §i pe cantilari§ul vostru Linarda §i le-am datcarte, §i mi-au spus ca-mi vor aduce tot oe este al meA

ca-mi vor aduce §i un dar ) ; aft venit, dar nu mi-atiadus nimic. Si iara§i aü venit §i le-am Mcut alta carte,cum a fost voea voastra, §i m'am lasat la omenia voastra§i i-am spus lui Hana §i cantilari§ului. Ei Ira vor spune,iar voi faceti cum trebue. Si Dumnezett sa va bucure.

Fara loc §i data ; pecete de ceara alba, ilisibila se vad insa urmede litere chirilice §i in mWoc iniiala K [= HOMO] ; fara adresa.Arh.No. 526 ; Mil. No. 59.

') Xu-1 easese In lista judepor Brasovulut..1) Orig. Raw' MEHUM Spat ; I1il. &MEM.

3) Orig. H IXCT% M MH ripnrucS ; Mil. gres. T'h".

mitropoliti,

eXCI11.

ntIN.K

si

,

Page 295: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

200

Dupg, 1431, lanuarie 30. Co leo sail Co Ica e logofatul luI DanII din 1122 (No. 1421 (No. xi) §1 1131 (No. xvi); In 1432, lanu-arie 20, e vistier al lul Vlad Dracut (Hurmuzaki I, 2, p. 674), la 13Aug. 1437 e protovistier" la acelm (Miletié, DR., p. 333). Scrisoareacatre Braoveni e trimeas g. curind dupg incheerea Invoelil dela 80Ian. 1431. Asupra ml Linard6".numit In altA parte Linart" (Leon-hardus) i asupra liii Harm" (Johannes) cf. notele dela documentelelui Dan

2. Voico, vornicul lui Vlad I Dracul.(1431)

Dela jupin Voico multa sanatate si inchinaciune iu-bitilor mei frag, pirgarilor din Braov. Stiti bine, fratiimei, cum v'am fost prieten in vremea domnului metDan voevod, si am fost fratele vostru, Si vreat sa. maiflu Inca. Dar stip.' bine ca sosit vremea; deei varog, povatueasca-va Dumnezet sa ma ajutati cu osuba de postav, daca Dumnezeü va ajuta stapinuluimet. Vlad voevod, pentru una vom plati doua sat trei.

Pecete pe ceard verde, cu legendd ilisibild; adresa: fralilor and,ptrgarilor din Brapv. Arh. Ho. 530 ; Ma. Ho. GO.

Voico este vornicul lul Vlad Dracut ; scriso area NI e din tim-pul cind In lara rumineascft domnea Alexandru-Aldea. Fusese boerinfluent al lul Dan II la 1422, 1424, 1431 (No. viii, xi, xvi); evornicul lui Vlad la 1432 (Hurmuzaki I, 2, p. 674), 1437 (Miletié,DR.,p. 333) §i 1439 (Arh. ist. I, 1, p. 85). El este mare§alul mareschalcus"care luso-tea pe Vlad Dracut la Nurnberg (Hurm. I, 2, p. 750): §ubao cerea poate in ajunul de a pleca in Germania.

3. Albul, vornicul lui Alexandru-Aldea.(1431-1433)

CXCV.

Dela jupin Al bul pirgarilor din Brasov inchina-ciuni de dragoste. i astfel va graesc : ce fel de om

fi et, daca dupa ce m'am inteles cu vol i m'am legat

mi-a

vm),

IL

CXC1V.

as

Page 296: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

201

cu juramInt, m'as gindi din nog sa v prad ? Am si eüun Dumnezeil i un suflet i [m a. jur] pe trupul i shi-gele lui Christos i pe sufletul meg, i [sa deaDumnezet]a, nu mar in legea crestineasca cea dreptcredincioasa,-daca am vre-un gind rag asuPra voastra. Ci veniti invoe bun i nicl o grije sä nu aveti, Mei ne place safiti fratil nostri, cum ati lost si mai nainte. Si Dumne-zed sa va bucure.

S'a saris in Aprilie 2..Peeete mica de ceara alba, cu legenda t An!, TOKCIiRfe ; adresa:

pirgarilor din Brasov. Arh. No. 510 ; Mu. No. 56.

CXCVI.

Dela jupin A lbul fratilor mei, pirgarilor din Bra-sov, multa sanatate i Inchinaciune. Si astfel va graesc:ett sint fratele vostru pentru totdeauna si la orice-miyeti cere. Si faceti asa ca sa vie -Vlad totdeauna In bunavoe la mine 1), ca sa fie omul vostru la orice vremepe lInga mine si sa nu lipseasea de aci, i sa va spuit[tot] ce stig. Si Dumnezeg sa v. bucure.

Achesa: fraplor rne Brasovenilor. Arh. No. 468 ; Mil. No. t 5.

CXCVII.

Dela jupin Alb ul multa sanatate i inchinaaiunefratilor mei, pirgarilor din Brasov tuturor, marl si midi.

va, dati de stire despre voevodul pe care 1-ati pusaci, despre Draculea. (JW este drag dintre vol, sa-1 sarute,caci n'o sa-1 mai vedeti ; am nadejde in Dumnezegca do unde va merge nu se va mai intoarce 2). Iar vol,pentru tot binele ce v'am facut, nu-mi aratati nici omultamire. Dar Dumnezeg stie i crede. Deci, cum ati

9 La mine" (K Amu) lipse§te in ed. lul Mil.2) Alusiune la o mergere a lui Vlad Dracul la Turcl, pe la

1432-1433, despre care Ins& n'avem nicl o §tire positiv5,

Si

Page 297: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

202

pus vorbd si aT intocmit odatd, la aceasta sA rdmineti ;ldsati drumurile sa fie slobode. SA aducd cine ce

vrea : i fier i aram i orice marfd ; si cine are vre-odatorie, scoath in bund, voe. Dar oamenilor sd-raci, care se gatesc sd, vie, fiecare cu ce poate, pe Pra-'lova off pe Teleajdns voi le pradati caseleca sd nu vie. Deci, dacA vd, este voea i pofta sU vttineti de vorbd, atund sdrstiil si ei : Tar daed v'ati schim-bat gindul, sä stim i noi co avem de neut. i Dumne-zeil sa vä bucure.

Pecete midi in cearit alba, un cal in mijloc cu dank

TO[KCe/KEC] adresa:auturor pirgarilor din Brapv. .Arh. To. 463 ; .21111,No. 54.

Jupin Albul, care joac5, un rol preponderant In timpul lulAlexandru-Aldea, fusese boerul lui Ivlitcea la 1415 (IVlartie 28; arh.statulul, manAstirea Cozia). Pe la 1421 e citat ca vornic si in frunteaboerilor hil Dan II, Impreun5, cu mSnasz [TO]:MAI, ma, a sa (Arges, 10Sept. 6930, indiction 7; arh. stat.); cf. doc. din 1422 si 1424 din co-lectia noasta, No. *am si xi. in privilegiul comercial al lul Dan IIdela 1431 el nri e citat ; era atunci partisan al lui Alexandru, al eftruIlocotenent i tovarás earnIne in tot tirnpul domniel lui (1431-1433). SubVlad Dracul nu figureaz5. In documente, desi, dup6, presnpunereaD-1111 Iorga, la 1437 era imphcat en dinsul. Nnruele pare a fi de ori-gine greach: TOKC4RECI care se eiteste foarte clar pe pecetea delaNo. CXCV =-- No. arh. 510, ar fi grec. ToV4eric.

4. Antonie, camära§u1 lui Vlad I Dracul.(c. 1431-1483)

CXCVIII.

Multä sanutate i inchindciune fratilor mei maimart pirgarilor din Brasov, Antoni e. Cele ce mi-atiscris Incredintat prin jupin Lucaciü, Intru toatebine v'am inteles. Deci, cele ce v'am scris eü domnielvoastre, voi nu mi tagaduit. Deaceea vu rog, caprecum v'am faout eil vo ea la do mnul meil voevodul p en-tru cele ce m'atI rugat, i sint toate gata, tot asa i voi sa-midati de stiro daca voiti sail nu sã-mi faceti treaba pen-

sa

legenda:.t

i tni-at1

Ai-o

bintuifi,

0:

;

Page 298: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

203

tru care v'am rugat. Eu sint prietenul vostru i vrea.cinstea voastra; sa fie mai curind Ia voi aceasta, decitin alt loc. Deci, a priceput pirgarii din Seghisoara,vreail sa, asez hereghia la voi i aü venit la mine si

zis asa: Cum sa muti hereghia la Brasov si salal cinstea aceasta dela noi i s'o daT Brasovenilor ?Cind voevodul avea nevoe, Brasovenii nu 1-aU ingaduit,Tar nol am luat aceasta asupra capetelor noastre, i acumsa te duel acolo? Aceasta rusine n'o vom suferi noi, ma-ear sa murim. Iar ce-ti va fi voea, sa-ci facem". Ettle-amspus asa: Ce mi-a zis voevodul, aceea voit face". El.aU zis : dar noi ni vom lasa fierul din, camara". Eale-am zis: vol nu sinteti volniel sa-mi opriti nimica".Iar ei mi-au raspuus : asteapta-ne de Simbata in cinelzile, sa trimetem un om al nostru Ia voevod". En i-amlasat. Socotiti acum Si vol, fratii mei, clespre acestea

faceti cum vi se va 'Area mai bine. Eft a fi vrutmi-ar fi. placut sä ies cu cinste. i pentru ce v'am

rugat in cartea dintiiU, faceti-mi voea pentru aceea, easa am si eü i voi cinste dela domnul voevod. Dati-mi in graba de stire prin sluga mea. Scrieti o carte sipecetluiti-o, ca sa (red; si ma voift osteni i eil, im-preuna cu voi, pentru cinstea voastra, si voi spune sieti domnului mert cit *tor are sa Alba dela voi, ea sitfie cu bucuroasa inima S cu toata voea pentru voi sipentru cinstea voastra. Voiti astepta 15 zile pe acestipirgari: voiü vedea ce-mi vor raspunde i voirt trimeteapoi iarasi pte un ducatar 1). Dar acestia cluS la el sinu stit ce-I vor fi spus, ca se da Indarat si nu vreasa vie. Si Dumnezeu sa vit alba in paza.

Peeete de inel, in ceara neagra, stearsa de tot ; adresa : tuturor pir-garilor brapveni. Arh. No. 548.

Antonia este Anton cAnfarasn1", de caye vorl:este Vlad Dra-cul in scrisoarea sa din 1431 (arh. No. 169 = No. xxx). Scrisoarea lul

I) Orig. Hain WTI. Ad ,1,01ISCTIM11 .a. ro A,Stwrafrk; Akarallk =reel cehate ducati, fusor monetarurn, din A;Kam: cf. Axicaint din MIZi.

ea

mI-at

si

s'aii

si

Page 299: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

204.

Antonio are un caracter foarte vechiil. ; ea sanaAna mult cu chrisovuldin 10 Noomvrie 1424 (arh. No. 730 = No. xi).

5. Gherghe Lascar, cämAra§u1 lui Vlad I Dracul.(c. 1433-1446)

CXCIX.

/uchinaciuni plecate 1 cu dragoste iubitilor meifrati i prieteni, pirgarilor brayovenT, dela GhergheLasear. Fratilor, stip: bine, cum am vorbit i ne-amintocmit inaintea jupinului Albul ; dar n'am vazut 'Incanimica dela vol. ram scris yi carte si v'am poruncit,dar dela vof nu vedem nicf o vorba. Iar acum a venitHanes 1) la mine yi-mi spune eh are arama 2) i postav

ceara ; cleci va rog ceara, ca mi-ovinza i sa-ml cumpere i sa-mi aduca ce-mi trebue;

va mai rog sa trimeteti pe oamenif voytrl sa-mi aducamarfa, precum am vorbit cu vof i inaintea jupinuluiAlbul. Iar daca nu vretf sa v tineti de vorbele acelea,atunci are sa vie Haney yi are sit-mi naimeasca oamenicare sA-mi aduca marfa pe socoteala mea. Si mai esteacolo arama la .Ivan, cel care e dator feciorului luiMartin. S'o dea sa mi-o aduca yi pe aceea. Staruiti sitmi-o dea. Si se afla acolo sluga mea Martin yi are la el7000 florini yi 500 ; si1iti-1 sa-raf aduca marfa; far dacanu vrea sa vie, trimeteti-1 la mine yi f4ra voeaAltfel sa flu faceti. Tar daca nu-mi vet1 trimete nicimarfa nici omul, sa stip: ca marfa mea n'o voiti lasaIn paguba. Asta s'o tiçT. Si Durnnezeil sit vit bucure.

Adresa: pirgarilor din Brapv. Arli. .Z1To. 545.

1) Prob. acelas cu Harms" pe care Vlad. Dracul 11 trimete inmisiune la Brasoveni in 4 Sept. 1136 din tabara dela Roya" (seri-soare latinA; copie la Acad. Rom.).

2) Orig. nuAis = ArkAk.

di sit

di

Page 300: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

205

CC.

Fratilor mei iubitl, pirgarilor din Brasov tuturor,si judetului, jupirmlui Iacov'). Fratii stitl bine cumne-am vorbit cu voi in Tirgoviste inaintea jupinului2):aT luat asupra capului vostru sd vie sluga ml Gherghesa-1 dam tot. Si v'am dat pe sluga mea Martin cu voi,F,d i-am dat slugei mele Martin o mie de florini sit pla-teasca arvuna; el a plecat cu vol si mi-a trimes numal14 moil i jumatate de aramd, 2 poveri de fier i unade otel si ceva ovas. Si i-am intrebat pe cei ce aitoemit de Martin si de Hanes: uncle este Martin? El*mi-at raspuns : a ramas Martin sa vie en alta povars.

mi-a poruncit prin Hanes : daca vreai, trimete-miprin Hanes alti ducati, Ca mai este aci anima, s'o cum-par. Si am trimes prin Hanes 10,000 florini si 9 majide ceard, i I-am spus mut' Hanes : Iti clan acesti bani inmina ta, fa ce tii, iar Martin sa se intoarca de grabacu ce are gata. Si I-am dat lui Hanes o sluga a mea,sa vie la Brasov si sa-mi cumpere pinzd, fier, otel, siuna alta ce-mi trebue, cu a1i ducati. i s'a dus slugamea si mi-a cumparat toate cite I-am spus, i stit incasa lui Hanes Cenusarul. Si venira sa m socotese;veni Dabija feciorul, sluga jupinului Radul, veni la mine

spus] ea tot ce a cumparat insusi se afia .

in casa lui Hanes, acum cenusar la Racator Os.% este

1) Un Jacobus" era la Bra.ov In 1137 subjude, villicus" (listaD-lui Fr, Stenner).

2) Albul.3) Orig. wu, nu wile.4) Orig. pxKlaTOP WC (suds ; Mu. gres. p,wh.rop Nu cumva

e vorba de un Rector Os (sc. Rector scholae) P Numele propriti Os segasete, desi rar, la Smil din Brapv. As,a Intro 1527-1.0 un BlasiusOs (Quellen If, p. 703) ; la 1503 un Ces Mathe (Quellen I, p. 1, 18,

32, 35, 36), identic cu Os (Oes, Oesz, Osz, bz) dela 1483, 148(3187,1488, 1490, 1192, 1500 (Quellen III, p. 611, 616, 631, 663, 667, 683; cf.

p. 752, an. 1486). 0 v4duv'a a luI Oes, Oz Mihaly lutre 1475-83, ibid. 13.625. Din acest neam de cel'ateni era probabil Os cel dela 1437. Unrector scholae" sad scholarum" la 1437 e foarte cu pntintsa la Brapv.

mr4,

Si

i el')$i-T

o o

si

si

Page 301: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

200

acum i stupar'). Stail si cele 10,000 florinI i cele 9majl de (Tara ce Iam dat Jul din mThile mele, ea sislugei mele Martin. care a zis c I-a fost dator en 7000si 500; altfel nu este. Va rog deel, daca-mi sintetI frati.

n'avem prea multe vorbe. Si de nu-mi va veni slugamea i nu-ml va aduna marfa, sit va povatueasca Dum-nezeil. i sa mi-1 legati i sa mi-1 trimetetl. lar pe Hanessa-1 stringet1 sä-rni dea marfa, sa-mi trimeteti Incaratit, fie mult fie putin. Si sa n'am mal multe vorbe.Si v'am scris ca sa nu zieeti Mine poimine : nu ne-alsoils si 1311 Sam nimic despre. asta. CacI marfa voevoclululn'are sa se plarza, are numal intarziere, pana ce va veniinsusi voevodul sn-si eatlte ce este al sail si sa-si :

atunel sa nu va suparati, cad rLlü IIl doare inima.Dumnezet sa fie cu vol.

Dela jupinul Gherghe Lascar 3).Adresa : tuturor pirgarilor din Brapv. Ark. No. 486 ; Mil. No. 57.

c. 1437. Din cuprinsul acestel scrisorl i ai celei precedentese vede 15.murit ea, Cheiglie Lascar era c'amaraul. ml Vlad Dracut ;deaceea nici nu-1 gsim citat in documente. Albul. pe care in scrisoa-rea a doua ii numete simplu jupinul", era ImpAcat cu Vlad Dracul.AmIndouh scrisorile ail caracterele primel jumang a sec. ; ceadintliti e remarcabil pun frumusetea §i regularitatea setniuncialci.

6. Nanul i tefan logofätul, boerii luiVlad I Dracul.

(1412)

CCL

Cinstitilor F,;i inteleptilor i barbatilor de nearn bun,pirgarilor din Brasov tuturor, mid si marl, inchina:

I) Orig. Attpum; prob. ling. mdhes stapar, Zeidler. in jurul Bra-§ovulul erail §i pe vremea ml Vlad Dracul, ca*i astazi, mulle stupini.

2) Orig. Aona HOKII d5h Roftiod,d, 4EH CH HU HCK41 caci j pant' aci lecturilui Mil, e greith ; restut e bine cetit. In orig. Gherghe pune pevoevod s vorbeasch direct cdtrá Brmovenl.

a) Orig. reprk 4 Mil. rortmcd.

si

Si

Page 302: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

207

ciune papa la pamint ca unor domni al nostri i buniprietenT. Si a venit aci la noT In Sibiti Bertolomeisi Utus') Gaspar si ne-ati intrebat in numele vostru:eä venit-a cineva dintre Brasoveni in solie la voe-vod sat nu, citil vreme am fost noi pe Maga voevod?Si daca a venit cineva, ce fel de vorbe a adus? Noiraspundem clomniei voastre: cita vreme am fost peiIng clomnul nostru voevodul, nol pe solul vostrunu 1-am vazut nici cu ochil, nici n'am auzit de el cu.

urechile. De va fi umblat In trebile sale, llumnezeil§tie. Clt pentru aceea c. domnul nostru ne-ar fi trimesvre-o veste sail vre-o solie despre voi, Dumnezeil celce a Mout cerul i pamIntul o fi tiind, c noi nu tirnnimic despre aceasta. Scris Lunia .inainte de sfintulGheorghe.

Prietenii vqtri mai mid i credincioffi, jupin. Na-nul 0 Stefan logofatul.

Doud peceg in ceard neagrd; pe una se citege: CT44H AO[re4S(T],pe cealaltd se vede o figurd, dar nici a legendd. .Arh. No. 534.

1442, Aprilie 23. lupin Nanul si Stefan logofatul stilt boeri allui Vlad Dracul in 1439, Sept. 8 (Arh. ist. I, I, P. 85); ii .mal ghsimlinpreunk intenn doc. din 1441, Mal 11 (arh. stat.) i Inteunul dela1416, pAstrat inteo traducere din sec. XVIII (colectia D-lul C. Basaraba-Brincoveanu ; Iorga, Studil si documente V, p. 169). Nan e martor inchrisovul din 1432 (llurmuzaki I, 2, p. 574 Nan ur"), lar Stefan Inchrisovul din 80 Lunie 1441 (arh. stat.). El se aflad la Sibid in timpulcampaniel turcestl dela 1442; Brasovenii voead s afle dela dinsilintentiile Turcil or earl, clupá lupta dela Szent-Imre (18 Martie) ase-diaserk Sibiul. Asediul acestul ora. i luptele lul Runyady en Turcilin fata lul se petrecead tocmai pe vremea dud e datatk scrisoareaboerilor lui Vlad Dracul. C acesta se afla atunci in Transilvania,resultk din Seadeddin. Cf. lorga, Studil si documente III, p. xv.Sf. Gheorghe cade in an. 1442 Inteo Marti, dach Ii punem la 24 A-prilie, cum se serba de obiceid in Ungaria (diecesa Granulul).

') Otos Gaspar. Este poate unul din cel dal Gasparl, unul auri-faber", altul carnifex magnus", inaintea ckrora Vlad Tepes jurkcredinth regelui unguresc la 6 Sept. 1456, In Tirgoviste. Mai eracu el un Gheorghe fost judet" Thes, judetul din Rijnov (copiedupk scrisoarea lul Tepes, la Acad. Rom.).

oi

Page 303: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

208

7. Dragomir al lui Manea, Neagoe al lui Radul, Sta.-rind si Balea, boerii lui Basaraba II cel

(Fevruarie 1477)

CCII.

Bunilor nostri vecini i prietenT, judetului Braso-vulul si celor 12 pIrgarT, multa sanatate i Inchinaciuneclomnief voastre dela vecinif i prietenif vostri, delajupin Dr ago mir al lui Manea si dela jupin N e a -

g oe al luf Radul si dela jupin Stani Ut vor-nicul si dela jupin B a l ea paharnicul.. Si va dam destire domnief voastre ca domnul nostru voevodul nueste vinovat, ci i s'a facut mare siluire, cum stip

domnia voastrit. Deci, sa va. nevoiti domnia voastradin partea aceea i sa, facetl pace domnului nostru,pank va intoarce fata domnul nostru craTul sprenoi. lar noT ptina atunci vom sta in pace si In liniste;si ne vom sili din not, impreunil cu domnul nostruvoevoclul, din partea aceasta, sa facem cum va E. maibine. Degl sit vie tirgovetif vostri, pe credint I i su-fletul nostru, sIt tirgueasca pina la Dunare si sa, nu seteama de nimica; far clomnia voastra sa trimetetT carteadevitrata la domnul nostru voevodul, ca sa, se incu-mete si argovet,iI nostri sit vie la vof. i Dumnezett sainmultasca aiñl domniei voastre, amin.

0 pecete verde perdutd ; adrem. obicinuitd. Arh. No. 568.

1477. Cel patru boeri ce trimet Brasovenilor scrisoarea desub No. arh. 568 sint al lui Basaraba eel Rittrin. Pe trei dinteinsiiii gasim la un loc in doc. dela 1 lunie 1475 jup. Dragomir al luiManes, jup. Neagoe si jup. Balea paharnieul; era poate i St'anilavornicul, awl doc. e stars in mai multe locurl, in partea sa final&(arh. stat., G-lavaciocul XVI, 1 ; II ghsina mai tirzitl, la 6 August1481, pe ling& Basaraba Tin'arul : StAnill al lui VAsil Stanilo Vasiev" ;Miletie, DR., p. 340). Pe Neagoe i pe Balea paharnicul ii cunoastemdin documentele lui Vladislav II, intro 1451 56 ; Neagoe este si ma-rale vornic al lui Radu cel Frumos la 1467 (Miletie, DR., p. 335). Lace se poate raporta aceastA desvinovbitire a lui Basaraba ? Mi se pare

Baffin.

ce-sf

:

Page 304: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

209

c5. la detronarea i omorirea lui Vlad-Tepes, pe la incepntul an.1477 ; se stie c aceasta s'a facut cu ajutor turcese, nici trei lunidup5, instalarea lui Tepe prin trupele lui Matel Corvin si ale lui,$tefan eel Mare. Scrisoarea lul Dragomir si a celorlaiti boer1 estedeci prob. din Fevrnarie.

8. Neagu vornicul, Vladul vornicul §i Cazan vistierul,boerii lui Basaraba III cel Tindr.

(1479)

CCM.

Prea cinstitilor si de Dumnezeti daruitilor si preaiubitilor si dulcilor si bunilor mei prieteni, judetuluicelor 12 pirgari din Brasov, multa sanatate i inchina-ciune cu dragoste aduce prieteniei voastre prietenulvostru, jupin N e ag u, fost vornic. Si va del de stiredomniei voastre despre acestea: 'Tata cum s'ail intim-plat lucrurile taxa de veste si cum se face rat pesteratt; Iata cum si-a trimes, pe credinta voastra, domnulnostru solii la Bata" Stefan pentru pace ; i fiindsolif acolo, veni Laluta ') i puse mina pe visteria ta-nil ruminesti i pe acele femei 2). Still. bine ca sintetloamenf cuminti ; dar asa sa stiti, ca pana ce nu -yetiintoarce acea visterie ce este a tarii ruminesti si seafla in casele voastre, pace nu yeti. avea cit va fi tararumineasca. Iar cit pentru acele femei ce sint tot in mi-nile voastre i in casele voasIre, nu puteti face sa le scoa-teti din robie si sä le trimeteti indarat in tara ? Stiübine Ca nu este nici o cinste pentru voi ca le tineti,daca nu-i chiar rusine. §tia bine ea in Brasov n'a fostasa obieeiü, ci cum a fost voea Brasovenilor, asa afost; cad eel ce aü carat piatra si aü inceput sa zi-cleasca Brasovul, aceia alt pus temeit, ca nici cralul sanu va poata scoate din obiceiul vostru. Socotit'i deci,caci sinteti cuminti, ca va trimete Dumnezeu pe dom-nul nostru voevodul, va da zile lungi i multe,

1) Orig. AMOTEI.

L') Orig. TE3H ASwe; erati mama, sotia i sora vitrega a domnulul.

67832 14

§i.

§i-I §i

Page 305: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

210

ginditi-va ce viata i ce binefaceri yeti avea apoi [deladinsul]. Si Dumnezeti sa v inmultasca anii.

Jupin Neag u. vornic i jupin Vladul vornicjupin Cazan vistier.

.Pecetea perdutd; adresa: bunilor i dulcilor i prea iubiilor melprieteni,judetului i celor 12 pirgari din Bravo. Arh. No. 570.

1479, Octomvrie.Basaraba era dus cu Turcii in Transilvania,dup'a ce fusese instalat de acestia in trecerea lor spre Cimpul Pinei.

Vladul e marele vornic din 6 Aug. 1181 (Miletie, DR., p. 340).Asupra lui Cazan vez1 nota dela No. arh. 401, Neagu (wkr) e fos-tul mare vornic al lui Radu cel Frumos (doc. din 15 lan. 1407 i 22Ian. 1471 ; Mil., p. 335; Venelin, p. 95). Din 1469 existl o !-crisoarea Jul ehlre Sibieni (Nagh, palatinus principis Radul vaivodae trans-alpinensis"), in care e pomenit si Paulus Kelver, juratus Brassovien-sis", eel despre care se vorbeste in No. arh. 190; cf. nota dela No.imu (copie la Acad. Rom.).

g. Neagu, vornicul lui Basaraba III cel(1480)

CCIV.

Bunilor i dulcilor i prea iubitilor mei prieteni,pirgarilor i judetului din Brasov. Multa sanatateinchinaciune cu dragoste aduce prieteniei voastre prie-tenul domniei voastre jupin Neagu, fost vornic, ii vadat in stirea domniei voastre acestea insisi. bine si preabine stiti cum am stat intre voi si-am mincat pine sisare si-am baut impreuna 0 am avut credinta intrenol, cum Dumnezeil stie i domnia voastra 1) ; c decinda dat Dumnezeti de ne-am cunoscut, n'at1 auzit, niefdin gura mea n'a iesit vre-o vorba rea i strimba pen-tru voi, decit numai vorbe drepte i bune i toatepentru binele vostru. Si sa ma credeti i acum, cacisint batrin i caut la batrinetele mele i dorese Ca, cuvoea lui Dumnezeti, sufletul meü cel pacatos sa fie cucrestinii i sä nu fie cu paginii. De voiti sa ascultatisi de batrinetele mele, tot pentru binele vostru, unulDumneze 6. cel de sus mi-e martor pentru aceasta

1) titre anil 1171-1479; cf. serisorile lul Tepelus.

Tinár.

ii

Page 306: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

211

sA fie si spre stiinta voastrA cA cele ce s'au petrecut pAnaacum ce au fost, nimic nu s'a facut cu voea dom-nului nostru voevodului, ei toate fat% voea lui i farAporta la Si destul rat s'a facut pAna acum intre cres-tini, cum stiti foarte bine si voi. insa domnul nostrusi-a trimes totdeauna in tain5 vorbele sale cAtra voii-ati stiut; i capul i 1-a pus si destul a cheltuit,

sA nu se filed rtü orasului Si cetatil voastre. Si dacAs'a facut ceva, a fost IaräT farà voea lui, asta s'o stitidomnia voastra. Si sa stiti a eü sint Neagu vorniCul i cAmi-am trudit bAtrin &tele la Poarta domnului marelui impa-rat numal pentru binele vostru; cheltuit domnulnostru visteria sa Ora ce marele imparat s'a incluratI-a da t voe i porunca fad, pace cu vol., cum ati vazut

voi porunca imparateasca i ati auzit cA nu este altfel.Si pentru aceasta, pe credinta voastr i pe credinta lui Ba-tar Istvan, domnul nostru trimes sal sal la BatAr Ist-van si la vol., iarAsi pentru binele vostru; dar vol. in-data ce v'at intrat solii in minA, uitat de credintavoastrA. Si cita vretne este acum de chici if tineti peei ? Nu s'a facut nici la eraiul i in nici o tara ce atifacut voi i voevodul Ardealului. Si s tiT, dud. si-atrimes domnul nostru solii, el mi-a zis i mie sA magatesc i sA plec in solie la domuul cralul. liar acum,dupa ce am vAzut CA voi faceti asa si ca v'ati Tutorseredinta, cine II va mai pune capul pentru voi sateine va merge la craiü ? Nimenea nu va merge, dacavoi faceti asa. Cad i. slut batrin i nici odatA n'ana vazut,nici n'am auzit ca voi sA fi inceput a opri soul Aceastanu e bine. Si mai apoi, dupa vorba voastra, a venitacel vrajmas si i-a facut ceea ce aT vAzut si voi, cad !a pus mina pe visteria i pe doamna lui. Dar aceastavisterie era i ea gAtitA pentru Turd, spre binele vos-tru, far doamna se afla in minile voastre, si voi n'atiputut sa va faceti cinste, ca mai nainte, i s'o luati si

') CMugArul.

ca

sisa-sl

si

v'atl

si

i l-a

t

I

J)

Page 307: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

212

sa i-o trimetetl cu cinste, ea sa vada §i el ca-i sintetlprieteni i sa-§I dreaga inima. Acum Insa poate sa seInchine craiului i doamnei cralului, cacl a auzit dom-nul nostru ea din partea aceea dat drurnul §i. aüluat-o din minile vrajma§ului 1). Si iar, pentru aceafata ce este sora domnului met, nu puteti voi s'd luatidin patul vrajmaului domnului met i sa-i dap' dru-mul mai lute? Deci ell, care va poftesc binele vostru,va zic: nu va mai sfatuiti' cu vrajma§ii domnului meti§i nu-I .mal tineti prin loeuriie voastre i prin tinutulvostru, i nu le mai datl sala§, ci alungati-1 de grabadin tinutul vostru. Aduceti-va numal aminte, cine a in-ceput sa pue oameni in tapa. Tar voi, pribegilor, careati ridicat pe Danul 2) intre vol, apOi Vlad voevod pen-tru asta s'a miniat pe voi i v'a facut atita rat §i ainceput sa pue pe oameni in tap), §i a venit cu foeasupra voastra. Astfeliti, ginditi-va la cele ce va zie,cad vorbele mele niei odata n'att fost mineinoase§i niciacum nu vor fi, ei va vorbesc numal axlevarul. Socotiti-vadar, vorbe multe nu va trebue, cad. sinteti cuminti

prea cuminti, faceti lute ce veti face §i trimetetide graba solii, §i ce vreti s jump', jurati inaintea lor,Iar ei inaintea voastra, §i sa se faca pace; cad'. Turciiand cu ureehile: are domnul nostru cu voi pace sailn'are ? Si sa ttT ea. Turcii sint multi ea nisipul marii

1) Orig. fflf WT TddiO CS FISCTH[Mil, Td K, CS S3fAH H. fISKS Rp4mntawS MS.

2) Orig. A40,14. E vorba de Dan pretendentul dela 1456-1460;cf. No. LXIXLXXI. Numele pribegilor ni le-a pAstrat, in mod foartecomplect, scrisoarea din 2 Marti e 1460 a lui Dan. Le reproclucem aci dup5,Convorbirl Literare 1901, p. 149, cu citeva indreptarl : Bogdan Dobocavornicul, Albul vistierul, Radu logofátul, Birnog sail Berivoid (orig.Bei inogh), Constantin Serban curteanul (viteazul), Coman Gurk (orig.Cure),Dragomir din Brânest1 (orig. Brostus), Ivan spatarul, Dragomirpaharnicul, Barlabas comisul, Micul paharnicul, Radul. Suple, Apostolpostelnicul, Bejan Rosul, Pahulea (orig. Pugul), Bran, Stan Aldessad A1eus (orig. Eldisch) si Nan Totca. indreptkrile propuse aci sintbazate pe documentele din 28 Martie si 1 Aug. 1451, din 2 Aug. 1453si din 15 Aprilie 1458 (toate patru in arh. stat.).

1-at

siSi

Page 308: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

213

si nimenea flu poate sd le. stea impotriva. Astfeliustingem mai bine focul in graba, pAnA ce nu se facemai mare, caei clnd va i'neepe sä se incinga, nu vommai putea sä-1 stingem. i Turcii sint a§a, : c'ind vorincepe sä se indrepte impotriva voastrA, noi nu vomputea sta inaintea lor sä-1 oprim, i atunci nici eT, nicidomnul nostru flu vor avea pacat, cä destul v'a asteptat.Dar vol., zat, nu still ce ateptati. Si domnul nostru semihne§te pentru aceasta. A§a dar socotiti, ca mai bune binele. Si Dumnezeti sa vä Inmultasca anii. Scris-amin cetatea Bucure§tilor.

Pecete de Mel, cu u buzdugan mijloc ; adresa bunilor meiprieteni, judetului din Brafov i celor 12 pirgari. Arh. No. 576.

1180. La 24 Fevr. 1180 Matel Corvin scriea Bra§ovenilorpAzeascil In cinste pe sotia lui Basaraba cel TIn.r, pe care seniorilia Bazarab" o adusese en sine din Transalpina. Scrisoarea lul Neagueste prin urmare de prin a doua junikate a an. 1480, dupb% ce Ma-tel Corvin dkluse ordin Bra§ovenilor s'o scoat& din mlnile lui Ba-saraba. So pare cb. spre slir§itul anului el aü eliberat-o, cAci In 1431gkim pe Bra§ovenI In bune relatil cu Tepelu§.

Pela inceputul acestui an Tepelu§ fusese la Turd §i primiseconflrmarea dela sultan ; el chema, prin Martie, pe Bra§ovenl. ca sA, setnteleaga cu din§il. Consultind Bra§ovenil pe voevodul Stefan Báthory,acesta le Aspunde, la 14 Martie, ck nu le a voe sa trateze directcu Tepelu§, ci sii spue acestula sh-§1 trimeata, solil s trateze cudinsul, iar el va relata apol regelul (Segeswar, feria quarta proximapost festum beati Gregorii papae" 1481; copie la Acad. Rom.). Bra-§ovenil se achit . de aceast5, inskcinare i Tepelu§ le faspunde,printr'o scrisoare din Arges, Dominica die 1481", multAmindu-lepentru serviciile ce vor st-I adua (laborastis propter nos et pro-pter pacis et unionis") scuzindu-se c n'a putut sft trimeat4 pkallatuncl pe Tudor la Báthory §i rugindu-se s5, mai trirneath, §i el, dinpartea lor, dol juratl carl sl explice acestuia causa IntrzieriI. Báthorynu se Impac5, cu Tepelu. Printr'o scrisoare din 1481 (fár 5. lun) el

ordin Sibienilor s primeasc5, pe Thodor logofatul" ce voea sb,vie din Transalpina la Slbiü, dar s nu-1 lase sl se intoara Inapol;Báthory se a§tepta la atacul lul Ali-beg, care se afla atuncl In tararumineascA (Copia la Acad. Rom.). La 27 Aprilie el porunce§te Bra-§ovenilor sfi tie legat pe acel Romin, familiaris Czypelles vaivodae",care a Incercat s6, omoare, la porunca acestula, pe Cklugarul (Kala-ger) In ora§ul lor; interzice In acela§ timp orlce export de arme In

Invecini i

(IL

sa

Page 309: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

214

tara ruminescA: sagittas seu tella nec non ferr[e]a arma et aliasres bellicas ac pilios" (copie la Acad. Rom.).

10. Cazan vistierul i Staico comisul, boerii luiBasaraba III cel 'rink%

(1480-1481)

Doatnnei noastre, doamnei Maria 1), multä sand-tate §i adinca Tnchinaciune aducem domniei tale, noi ro-bii domniei tale, i II dam de §tire domniei tale, cl amauzit de domnia ta c te-a scos Dumneze il. din minilevraimaului §i cä e§ti in minile oamenilor domnuluinostru voevodului. Deci multamim lui Dumnezeil §i-1prea maxim, pentim domnia ta, ca te-a scos Dumnezeilca sa vii sa ne RI iara§i doamna 2), cum ne-ai fost §i mainainte. i sa §tii domnia ta e dednd ai e§it din tarii,am staruit, ziva i noaptea, pe linga domnul nostruvoevodul, pentru lucrul domniei tale, ca sa te scoatem,§i avem nadeide In Dumnezeil, ea in curInd Dumne-zeil te va scapa §i vei veni i ne veT fi doamna, 2), im-preuna cu domnul nostru voevodul. i Dumnezeilinmu4asca anii.

Robii domniei tale jupin Cazan vistier i jupinS talc o comis. i

Adresa doamnel doinnulu1 me* Io Basarctha eel Tindr voevodArh. No. 461.

1480. in acest an gasim.p Cazan vistierul" i pe Stane co-misul" : documentul din 3 Aprilie 1480 sail 1481 (Venelin, p.111-112,cu data gresiat pentru osana sail ssang;. Stane e o gresalade editie). Stalco comisul rAmine lIng Tepelu i dup5, infrIn-gerea lul din 8 Iulie 1481 (Mil., p. 840). Cazan vistierul este juip.Cazan Sahacov" al WI Basaraba cel Batrin din 4 Julie 1170 (Vene-lin; p. 118) i al 1u Radu cel Frumos din 22 lan, 1471 (Venelin, p.

1) Orig. rOCNOAFINS NH !WHOP* MAIM.

2) Orig. rocnomm.

sa-v

uin,

CCV.

Page 310: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

215

95); la 15 Ian. 1467 era logorat al acestui domn (Mil., p. 335), Tar la5 Aug. 1451 era boer in sfatul lui Vladislav II (ibid., p. 834). E poateaceias en Cazan stolnicul lui Dan II din 30 Ian. 1431 (=-.No. xvi),ceea ce ne-ar explica faptul c nu-1 mai intilnim dup. Tepelus ; elera in timpul acestula foarte bAtrin. n cursul anului 1480 a fost fa":cut mare vornic, si anume inainte de 6 August, dud Pirvul e citatca fost mare v ornic" p. 340). Comp. No. arh. 570 ccur) sinumerele urnAtoare.

Cazan, marele vornic al lui Basaraba IIIcel Tinar.(1480-1481)

Dela jupin Caz a n, mare vornic, multa sanatatebunilor nostri prieteni, judetuluf i tuturor celor 12pirgari din Brasov. Va dail de stire domniel voastre,ca am deschis toate drumurile. Cum vedetl. not' le des-chidern, Tar vol le inchideti. Asa nu poate sa ramie tam,noastra, ci deschideti cele doua cal ce sint Prahovasi Teleajenul, cad.' poi. nu oprim pe oamenii vostri delanici o cale, ci [pot sa cumpere] din tara noastra Si yinsi tot ce le este voea. Asa si domniile voastre,pe oamenil nostri sa umble slobozi" pe orice cale, peuncle le va fi voea. i ce va ZiCe omul nostru Stolca,domniile voastre sa credeti, cadi acelea sint vorbelenoastre. i Dumnezeil sa va bucure, amin.

Adresa: bunilor mel prieteni, judepdui pirgarilor din B.rapv;pecetea perdutc1. Ark No. 484.

1480-1481.

Serie jupin Caza n, mare vornic, voua, MihaileBirca i Opreo, i astfel Va graesc : in ceasul in careyeti vedea aceasta carte a mea, s lasati pe Sasil" dinBrasov sa se duca la casele lor, fie pe Prahova, fie peTeleajin ; i sa umble toti oamenii, si de acolo incoace

(Mil., k

CCVI.

i

CCVII.

si

r.

lasap

Page 311: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

216

deaci intr'acolo ; sa nu fie pazitori nicairi si sa nu setie calea ; Tar voi sa veniV la cetatea Craciunei, cit putetimai de graba. Iar de Sasi sä nu va atingep ; sa nu lelipsasca nici un fir de par.

Fcird adresci Pixel; pecete. Arh. No. 503.

1480-1481. Scrisoarea e scrisA de acelas diac care a scris siNo. 4131. Tepelus se astepta poate la atacul lui Stefan cel Mare sisupraveghea in persoank intaxirea Craciunel. Vezi nota dela No. CVII.

12. Vintilá, logofátul lui Dasaraba III cel Tina' r.(1480)

Doamnel mele, doamnei Maria ), multä sanMateSi adlnca luchinaciune aduce domniei tale robul dorn-niei tale, §i-ti dati in tirea domniei tale despre cele cemi-ai poruncit domnia ta prin Petru ; ell bine te-amInteles, i sa §tii domnia ta, ca decind ai esit domniata, ne este inima cernita §i rea, cum numal D amnezetistie. Si de atunci e staruesc pe linga domnul menvoevodul zi Si noapte de lucrul domniei tale, ca sate scoatem i sa ne fiT iarasi doamua 2), cum ne estesi domnul voevodul si cum ne-ai fost si mai naintedoamnn. Si sä tiT acum domnia ta ca avem mare nadejdein Dumnezeil ca te vom scoate Si ca vel veni in curindsi ne vei fi doamna, ca mai nainte ; cad am trimes undar bun lui Batas'. 1§tvan, tot pentru lucrul domnieitale, ca sa te scoatem; avem nadejde in Dumnezett cain curind are sa fie ce are sa fie. Si Dumnezeti sal' In-multasca anii.

Robul domniel tale, jupin Vintil A logofatul.Pecete de inel in cearci anc ; adrcsa doconnel Maria. Arh.

No. 535.

1) Orig. rocnomea MH rOCHOArk magi.2) Orig. rOCHOAHHA.

6i

gi

Page 312: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

217

1480. Vintira logoratul e pomenit in doe. din 6 Aug. 14'31(Miletiá, DR . p. 840). Cf. Regestele No. V (arh. No. 122'.

13. Dragomir al lui Manea, vornicullui Vlad III Calugárul.

(1481-1482)

ccIX.Dela jupin Drag omir al lui Man ea multa sa-

natate judetului din Brasov si. tuturor pirgarilor. Tr--metetl un om al vostru la domnul voevod si la no'', c.isa vada Turcil ea oamenii vostri umbla printre nol $ioamenil nostri printre vol. Cad vedetl cum o sd perim sinol si vol. Si nu cumva putetl sa vedetl pe Stefan voevo-dul 1) sail sa aflatl ceva dela el ? Si trimetetI eitiva oamenlbuni ca sa fie aicl ; i sd vie cu ei i popa din Scheiti, careva este bun prieten; nimenea dintre a vostri n'ar fi a$ade bun pentru voi, cum va este el. Altfel nu este, pe su-fletul meU. Si %MO', eine ar vrea sa vie, sd vie slobod

slobod sa se intoarcd, pe credinta i pe sufletulOastea turceasca este acum gata. Altfel nu este.Durnnezed sa vä inmultasca anil, amin.

Pecete verde, cu legenda: t >ISSIldH Apdromp AROPIHKI, adresa: ju-detului din Brasov si tuturor pErgarilor brasovenl. Ark No. 513.

1481. Scrisoarea aceasta pare a fl datA din timpul luptelorlui Stefan cel Mare cu Tepelus si anume dupA infrIngerea acestuladela Rimnic. Stefan voea s6, pue down pe pretendentul Mircea, de-votatul shii; Vlad Galughxul se coborise din Brasov ea pribegil sipoate cu ceva ajutor ungurese ; Tepelu§ r&tAcea prin Oltenia (intoamnA si la tnceputul lernel), Insotit de putin1 credinciosi si deTurcil chemati In ajutor. La acestia face alusie Dragomir zicind choastea turceascft e gata", sc. s5, restabileascA pe Tepelus. Acesta e omo-nit Ins'a, In iarnk de Mehedinteni la Glogova (arh. No. 158 = mu).

Dragomir Manev, cum se numeste totdeauna In documente, erala 4 Julie 1476 boerul eel mai de frunte al 1111 Basaraba cel Bâtrin(Venelin, p. 118); aceeasi situatie o avea cu un an mal nainte, la1475. Iunie 1 (arh. stat., Glavaciocul XVI, 1). Fusese vornic pe vremea

1) Stefan cel Mare.

mett.Si

Page 313: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

218

lui Radii eel Frumos (documente din 30 Mai i 28 Octomvrie 1404si '22 Ianuarie 1171; arh. slat., Cozia XIV, 1; Znagov I, 2 ; Venelin.p. 93\ Pe lIog Basaraba cel Tinar 11 gasim la 3 Aprilie 1480 sail1481 (Venelin, p. 111). La 1481 se refugiaza in Ardeal la VladCalugarul (cf. regestele, arh. No. 524), se intoarce cu el in taxa, sta.-rueste pe ling% Brasoveni sa fie recunoscut si este, intro 1482-1490,eel mai puternic boer al lui. Coplesit de britrinete, el cedeaza pe la1490 locul lul Dragomir Udriste, care pare a fi fost din acelas neaniea clinsul : la 7 Ianuarie 1190 intilul sfetnic este Dragomir Manev, la26 lithe Dragomir Udriste (Arh. ist. I, 1, P. 37; 1, 1, p. 5). Cred ca.Dragomir Manev e fiul jupinulul Manea Udriste", boer al lui VladDracul la 1439, Sept. 8 (Arh. ist. I, 1, p. 83), identic cu paharniculdela 1432 (Manyok poharnok; Hurm. I, '2, p. 574) si en vorniculManea din 2 Aug. 1439 (arh. slat.), 11 Mal i 30 Iunie 1411 (arh.slat.). in documentele ml Vladislav II din 28 Mat tie si 1 Aug. 1451 si 2August 1453 el figureaza, in fruntea listel de boeri sub nuniele ManeaUdriste saü Udriste ; in doe. din 15 Aprilie 1450 e inlocuit de Dra-gomir Uclriste (arh. stat.).

CCX.

Dela jupin Dragomir al lui Manea multa sa-natate bunilor nostri prieteni, judetului din Brasov sicelor 12 pirgari. Cele ee poruncit si scris incarte, en bine v'am inteles. Si pentruca va sint prieten,

stie domnia voastra, cä precum v'am fost 'Ana acumaprieten, tot ap, voin fi i de-aci nainte i voua i prie-tenilor vostri. Si larasi, mi-atf. porun3it sa rna trudescpentru Batar Istfan i pentru domnia voastra ; sa stipdomnia voastra, ea n'am putut sa, ma trudesc; bueuros

fi fost, dar am imbatrinit, si ma yeti ierta deel dorn-nia voastra. Si trimeteti domnia voastra en vorbe bunela domnul nostru voevodul, ca sa faceti pace si invo-eala, cael vedetI ce rail se face si pana astazi din pri-eina lui Stefan voevodul '). Ca mai' bine este sa fie binedecit ran. Si Dumnezen stt inmultasea anii domnielvoastre, amin.

Fcird pecete ; adresa Ark No. 479.

') tefan eel Mare.

sa

as

obicInuitd.

Page 314: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

219

1481-1482. Scrisoarea pare a fi datA sail din iimpul stArniu-telor lul Stefan de a face domn in ara rumineasek pe preteudentulMircea, lulie-A.ugust 1481, sall din timpul pregAtirilor luI pentruluarea CrAciune1, prin Fevruarie-Martie 1482. Cf. No. cvri si

14. Dragomir Udri§te, vornicul lui Vlad III CAlugárul.(1492. c. 1488-1100/1495)

CCXI.

ScriejupinDragomir UdriOemulta sanatate,si ma Incl.iin cu dragoste bunilor mei prieteni, jucleVt-lui Bra§ovului §i celor 12 pirgari. i del de tire dom-niei voastre de lucrul lui Sinadin i marturisesc inain-tea clomniei voastre cumca Sinadin n'a fost la Turel inzilele lui Basaraba '), ci a fost inteo mAnAstire, de fricalui Basaraba, care i se falise ert o sa-i faca rAti; (led",pe sufletul meü i pe credinca mea, aa sa tii, ca n'alost atunci la Turci, ci a fost uncle va spun et. SiDumnezeil sä va inmu4asca anii.

Pecete verde, cu legenchi, din care nu se poate ceti decit mops ;a fost probabil : [Aparomio] AROKHK] ; adresa judecului i celor 12 pirgaridin Brayov. Arh. No. 470.

c. 1482. Dragomir Udriste sa6 Udristev (= fiul lul Udriste)e boer de frunte Inca de pe vretuea Jul Vladislav 11, 15 Aprilie1456 ; la 1464, Mai 30 si Octomvrie 28, el figureaz.5. In documente de-alelui Radu col Frumos ca Dragomir vornicul" si e IntIiul boer In iistA ;la 15 Ianuarie 1165 si 1467 e citat ca Aparomp SAN-lava" ; la 4 Fe-vruarie 1488 si 26 Julie 1490 ca Dragomir Udristev i Udriste(Miletió, DR., p. 335; Arh. ist. 1, 1. p. 5 ; arh. stat.). Dela 1190 Incolonu I-am mal intilnit in documente. El este poate Rut lul Udriste, tova-rAsul nedespArtit al lui Laiot, clespre care ne vorbesc scrisorile lulBasaraba eel TinAr i proclamatia lul cAtrA tara Birsel. Udriste, Udris-chya", moare la 1483 In districtul Fighrasulni, pe care II tinea dinvointa regelui de pe la 1481 a certo tern pore" (Scrisoarea Jul MatelCorvin cAtrA Sibieni din 16 Noemvrie 1183, prin care cedeazA celorSapte scanne teritoriul tinut pAnA atunci de Udriste; copie la Acad.Rom). Asupra lui Sinadin vezi. Regestele, No. arh 497.

Cel') TinAr.

Page 315: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

220

CCXII.

Bunilor si cinstitilor [prieteni], judetului din Bra-§ov i tuturor pirgarilor, multa sanatate dela jupinDr ago mir Uclrite. VA dat de §tire domniei voa-stre, i va rog sa faceti dreptate acestor oameni al' mei,anume Bobul, Tar celalalt este acasa la dinsul. El aUfost praclati de Capota in zilele lui Tapalus, Tar dnd amvenit noT in tara, I-am spus sa-i despagubeasca. El azis ea le va plati, dar apol s'a sculat si a fugit la Bra-§ov. VA rog deci sa le faceti judecatä, ca sa le intoarcttot ce le-a luat. Cacl mult rat ne-a facut acest om noua§i oamenilor no§tri ; i pe voi destul v'a suparat. El acalauzit pe Turd in taxa voastra '); aa om este el. SiDumnezet sä va inmultasca anii domniilor voastre.

Pecete de Mel in cearet verde, cm legenda:Apdronuip SAfumi,E; odresa :bunilor i cinstilitor [prieteni], judejulut Brafovului tuturor pirgari-bor. .Arh. No. 458 ; Mu. 3,To. 106.

c. 1488 c. 1490/1495. Pun aceasik scrisoarea in mail dinurma al lul Vlad Calugarul, deoarece la Inceputul domniei Capoth11 este credincios (vezI arh. No. 149 = clu), Jar intervenirea pe lingaBrasoveni ay ft facut-o atuncl Dragornir al lul Manea, care functionaca mare vornic. Cf. Regestele.

15. Staico, logof6tul lui Vlad III CAlugArul.(1492)

CCXIII.

Prea cinstitilor §i bunilor i Inbitilor notri prie-teni, judetului §i pirgarilor din Brapv, multA i adincainchinaciune aducem domniei voastre. Dupa aceasta,dat. de §tire domniel voastre ca Dumineca asta ni-asosit omul dela Nicopole §i ne spune ca i s'a dat Iara41lui Ali-beg sangeacul Nicopolei si I-at iesit oamenilinainte la Nicopole; dar el a ramas indarat i aduna

1) La 1479.

i

Page 316: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

221

oaste. tar mareleimparat e pe drum si s'a apropiat deSofia, lar basalaril t) dus inainte cii ostile, pe Du-nare in sus spre Smedorovo. Ali-beg cauta sa vt facaceva, i mg tern ca nu cumva sa treaca. peste nor, casa va prade. M'am gInclit totusi cum sa slujese cu ctrep-tate crestinilor; dar sa mi. spuneV nimarui ca. v'amdat de stire, ci paziti-va cum stiti mai bine. Si trimetetiun om sa. stea linga mine, ca orice veste ne-ar veni,putem mai in grabg si mai lute sd v'o clam de stire.Dumnezett sa va inmu4asca anii. Am scris in Tirgo-viste, luna Lai Iunie 23.

Mai micul prieten al domniei voastreJupin S t at c o, logofat.

Pecete mica de inel, din a card legendd nu se poate ceti deritnorio*Em]; figura de pe ea tun cap de on, cu cdciuld inaltd ; adresaprieteniior nte't celor bunT, judeplui ipi'rgarilor dirt Brcuov. Arh. No.476 ; Mil. No. 10.2.

1492. Imprejurdrile deserise aci se potrivesc cu pregatirileexpeditiel lui Baiazed de la 1492; el pleacdin primdvard si se oprestevara la Sofia; Ali-beg intrd, spre toamnd in. Transilvania, dare bdtut (Zinkeisen. II, p. 502-503). Staico, comisul din 6 August1431 al lul Basaraba cel Tindr (arh. No.461; Miletie, DR., p. 340; cf.Stan comis la 1480, ibid., p. 339) e facut logofat de Vlad Calugärul;II gIsini In aceastd, calitate in documente dela 1 si 5 Iunie 1183 (Ve-nelin, p. 126; Arh. ist. I, 1, P. 37; MiletiC, p. 340),4 Fevruarie 1138(arh. stat.); 11 Sept. 1489 (MiletiC, p.341 : gre§. Stanco), 26 Iulie 1490(Arh. ist. I, 1, P. 6), 3 Sept. 1491 (Venelin, p. 130), 15 lunie 1493(Miletié, p. 343, unde e numit noleacovtarkTunts) si 22 Iulie 1494 (arh.No. 5). ti gdsim tot logotat sub Radu IV cel Mare, la 1 August 1496si la9 Ian.1497 (Miletie, p. 345, 347); e numit mare logofat" in actedela 149S, 1499, 1501 (Venelin, p. 134; Mileti, p. 313, 352; cf. si do-cumentele din 25 Ianuarie 1499 si 13 Dechemvrie 1500 ; arh. stat.) endlogofat, cind mare logofat in acte dela 1499 (MO. lund,; arh. stat.)11 Ian. 1500 (arh. stat., app. Rinaniculul XIV,1), 15 Dech, 1501 (arh.stat. ; aci e numit caogonoAoaarrm = ).o.foNvric), 9 Martie si 19 Innie 1502(arh. stat.), Noenavrie 1504 (Miletié, P. 354) si 20 Italie 1507 (arh. stat.,Glavaciocul).

I) Pasii,

s'au

ell

sit

si

Page 317: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

222

16. Stan Cortofle§t §i Cruj, trime§ii lui Vlad IIICalugarul la Stefan Bathory.

(c. 1-190-1192)

CCXIV.

tY dati de stire, cloamne, ct ne-ai trimes clomniata la Batar Stefan sa facem pace si bine. Batar Stefana trimes la crainl, Tar craTul a trimes pe Bant Eia

1) §i pe Chij Paul 2), ca sa ne Intilnim cu BatrirStefan; lar Bata" Stefan s'a dus la ei ca sa vorbeasnde tine; si a adus pace si bine, cum n'a avut nici undomn din tara rurnineasca afara de Radul voevod 3):el sInt pe drum 4), i sa tii domnia ta Ca e fara stirealui Batar Stefan : asa sa tii iesa ne crezi clomnia tape noT, robii tan. Si sa tiT domnia ta ca este pe voeadomniei tale. Si Dumnezeil sa inmultasca anii domnieitale. Si ori ce-ti va spune Mogo i Micul 5), sa crezidomnia ta, cad slut vorbele noastre adevarate.

Si aüisctlitrobiT domniei tale Stan C o r to fles tCruj.

Fdrd pecete i fdrci adresci. Arh. No. 522.

c. 1490-1492. Stan Cortofle§t ne e cunoscut dintean do-cument al luI Vlad Calug'arul dela 1 lnnie 1493, unde e numit CT4H-

41*A Koirro4smui (Venelin. p. 123). Cruj e un Cuts (=Kraus) oarecarv,pe care Vlad 11 cunotea din timpul petreceril sale in Ardeal,inainte de a fl domn. Nuruele Crus, Cruz, Crusz se intilnestefoarte des pe la 1478-79, 1185-86 (Rechnungen 1, p. 51, 50, 58112, 117, 12 , 122) O. in primil anl al sec. 16 (ibid., p. 423, 125, 452,650, 558). Trimeterea lor la Blithory, precum reese din .scrisoare,

I) Orig. R4HIVfHI MHKrhSw, Bánffy Miklos.2) Orig. ISIOKC riaSA =Kis PM ; dacb, nu cumva KIntiC este o orto-

grafle rea a hal Kynizsy (Kinizsi), celebrul eroil de pe Cimpul Pinelprietenul intim al lul Stefan Báthory.

3) Cel Frumos.4) Orig. 34 TOH HST EHMOT.

3) intro §ice adaogat AlOAHM C( = ne rugb.m.6) Orig. RMHKSA.

§i.

si

Mi-clOus

Page 318: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

228

avea scopul s6, asigure domnului rumin prietenia Ungurilor pentrueventualitatea unel esiri din tarb.. Armistitiul Ungariel cu Turcii ex-phase la 1490, Matel Corvin murise, Turcil se pregatead de fazboih,iar in tart', Caluglrui nu se simtea sigur i prevedea apropiata sacadere, boeril nefiind multAmip de dinsul. Aceasth din uragi causiiexplie 5. trimeterea unui strAin §i a unui ne-boer la Báthory ; misih-nea nu s'a putut intimpla decil inainte de 1492, clod BCithory re-nunt5. de bun& voe la voevodatul .Ardealului; un an mai tirzhi elmoare. Dup b. caracterele paleografice scrisoarea ar putea fi pusala sfir.,itul sec. 15-lea sailla Inceputul sec. 16-lea; este un interesantmodel de cursivA veche.

17. Boeril lui Radul IV cel Mare, sub Mihnea I.(1608-1609)

CCXV.

Cinstitilor nostri frai i bunl prieteni, judetuluf sicelor 12 pirgari din Brasov, cu multä sanatate i cudragoste ne inchinam domniei voastre, noi prieteniidomniei voastre: jupin Bad e a vornic i jupin Stroevornic i jupin Ivan Calinescul i jupin Cal o ta vis-tier si jupin V I al cul portar si jupin Du mitru vor-nic i jupin S toican si jupin Drghici i jupinStan 1ogofa i toti cellalti bout' rumini, si dam destire domniei voastre: stip: domnia voastra, cum ne-amjurat cu domnia voastra, ca, daca vom avea cindva vre-onevoe si nu vom putea sa raminem in tara, sa avemloc i hcas la domnia voastrA, i noi i oamenil nostrice vor fi cu nol. Deci, sa stie domnia voastra cä ne-asosit vremea acum, si am trimes la domnul nostrilIoja sä ne dea credinta si carte de jurämint, ca sa ve-nim in pace si slobozi la domnia voastra, cu toti ainostri ') i cu averea noastra; si nevo4i-va si domniavoastra pe linga domnul nostru Ioja sa ne facia isprava ;sä avem si dela domnia voastra credinta si cartede juramint, c vom yeni in pace si slobozi i vorn

1) Orig. ca gfivkmoi.

§i

Page 319: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

224

avea sla i Rica§ la domnia voastrd, cit vom petreeela domnia voastrã. Si ardsi, end vom voi sit ne in-toareem in tara noastra saü vom voi S. esirn in altäparte, sä ne fie slobode si deschise cetdtile i locuriledomniei voastre, ca. sa esim in bund voe, MrL perderesi fdrä pagubd, orl incotro vom vrea. Iar nol toate citele-am jurat cu domnia voastra, le vom tine cit vom fiin viatd. Si ce va spune omul nostru Ivan, domniavoastrd sd credeti, cd sint vorbele noastre adevdrate.Si Dumnezeil sd va bucure pe doinnia voastrã.

Pecetea 114 Ca Iota, cu legenda : t KaAOTN mum guicn<mpk] i cafigura o.chee; adresa: cinstitilor nos,tri frati i prieteni, judetului i celor12 pirgari din. Bram,. Ark. No. 532.

1508-1509. Pe cel mal mu1t1 dintre autoril acestel scrisorl II ga-sim in documentele lui Radu IV cel Mare si ale urmasilor lul: Badea ela 1501, 1504 si 1605 paharnic, la 1507 vornic ; la 1608 Innie 6, subMihnea, fost vornic (arh. stat., Govora III, 2) ; Stroe e la 1496 si 1501spatar, la 1498 mare spatar", la 1504 vornic, la 1505 mare vornic,la 1507 provisor curiae (=mare vornic) ; Ivan Calinescul e citat Mra,nicl un atribut la 1507 (Iwan Kalinaczki), apol ca stolnic inteundoe. al lul Mihnea din 19 Iulie 1509 si inteunul dela Vlarluta din1511 (arh. stat., Cozia II, 1 ; Tismana LV1II, 6) ; Calota e vistier la1504,1505, 107 (thezaurarius); ramine vistier sub Vladuta 1511 si estemare vornic gub Neagoe Intro anil 1512-1520 ; Dumitru vornicul epaharnic la 1496, mare paharnic la 1498 ; Draghicl e citat färä atributla .507 ; Stan logofatul e de sigur Staico logofatul din 1490, marelogofat la 1498, 1499, 1501, 1504 ; pe Stoican i pe Vlalcul portarulnu.-1 gasesc in doe. lul Rada cel Mare, nici ale urmasilor sal inme-diatl; nu still daca acest VIalcul e identic cu marele logolat VIalculdin timpul lul Radu dela Afumatl (doc. din 8 Ian. 1526 ; arh. stat.,Tismana, netrebnice). Pentru togte acestea, v. MiletiS, DR., p. 345 si urm.,Engel, Geschichte der Walachey, p. 189, si arh. Brasovulul No. 742.Boeril se pregateaal sa, fuga, de Mihnea, care in 1509 s'avirseste pri-null mare macel boeresc, Iorga, Studil i documente III, p. 01.115.

Page 320: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

225

18. Ca loth, mare vornic al lui Basaraba IV Neagoe.(c. 1512-1520)

Serie jupin Cabo t a, mare vornic, cinstitilorbunilor nostri prieteni i vecini de aproape 1), jupinulufBeenes Hanas judetuluf i voua color 12 pirgari dinBrasov, si multä sanatate poftesc domniel voastre eaunor dragl: prietenf. i dupa aceasta, dati de stire dom-fief voastre despre acest orn al nostru cu nurnele Gro-zav, ea a venit inaintea noastra si se jelueste ca 1-atiprins un fecior al lui en numele Coman i 1-ati pus intemnita, din pricina unub alt fecior anume Stroe, ceera railfacator. Deci, domnia voastra asa sä stiti, eaStroe sta spinzurat sus intr'o furea, i Ira graese dardomniei voastre: sa nu munciti pe omul nostru in tem-nita., cad nu ni se pare drept, ci sa-T dati drumul savie la casa lui in tara domnului nostru Basaraba voe-vod, cad cel pentru care 1-ati prins, acela sta de multsus inteun porn oarecare. Sa-1 lasati dar 1.11 pace. Iarde nu-1 yeti lasa, ci-1 yeti tine, domniel voastre sä nuva para rail clacd voiri gasi in tara noastra pe cinevadintre oamenii vostri prinde, pentru omulnostru. Iar daca va fi avind altä treaba, atunci sa-1trimeteti domnia voastra la nol cu un om al vostru,si le voitt face judecata dreapta. i Dumnezeti sa vabucure, amin.

Pecetea rupte ; adresa obicnuita. Arh. No. 483.

La 30 Iulie 1612 Caloth, era mare vornic (arh. Stat., BistritaXLVI, 1) ; in aceasa demnitate el e citat aproape in toate documen-tele emanate dela Neagoe Basaraba intro 1612-20 ; in patru docu-ments insit din 1521 (3 §i 11 Aprilie, 4 si 14 Julie; arh. stat.) el nu epomenit ; in cele dela 4 si 14 lulie mare vOrnic o Udrea (arh. stat.,Znagov XXXI). Am vazut in alt loc ca el fusese vistierul lui V1adu0,Mihnea I §i Radu IV cel Mare.

I) Orig. aceA7 CI KAH3H11101.

67832 15

CCXVL

si

si-I voin

Page 321: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

226

19. Lazar, spatar al doilea al lui Basaraba IVNeagoe.

(1520)

CCX1T11.

Scris-am ea Lazar spatarul cinstitilor i marilorsi bunilor prieteni, judetului i celor 12 pirgari dinBrasov. Daii de stire domniei voastre ea ail venit lamine Dragoslav i Mihaila din Banestl si aduscarte dela Basaraba 1) voevod, ca sa Taal dela oameniivostri 1100 aspri pentru dinsii ; atita am si luat, eu carteadomnuluT nostru, dela oamenii vostri. Apol dam de stiredomnieT voastre pentru pira lor, ca s'aal pirit in Pi-testi cu Balma§ Hands inaintea domnuluT §i apucatsa mearga la Brasov, sa le faca judecath, ea sä li se pla-teased,. Dar e12) nu s'a tinut de judecata. Deci el at pusmina pe un fecior al lui, pe care 1-ati tinut la Banesti. Ye-nit-a apol Crele 3) Hanas inaintea luT Calota vornicul, Taracel fecior a spus inaintea lui Hand§ s, i inaintea vorniculuT,ca. a avut 120 de oi la oile liii Ghelea, §i a mai avut2 sumane un brill de argint si o ceased.. i stinile5)le sint la un loc. Si le-atT facut domnia voastra TaräIjudecata si le-ati hotarit sa-si vinza stinile in 6 sapta-mini ; dar atT intors apoi aitfelill judecata, asa ca dom-nul nostru s'a miniat. Si DumnezeU sa va bucure.

Fdr4 pecete; adresa: judetuluf i celor 12 pirgari din Brafov.Arh. No. 490.

1620. in acest an Iohannes Krell, cetatean fruntas din Bra-sov, a asistat ad nuptias Galathae iudicis curiae domini waywodaetransalpinensis" i 1-a dus un dar 1:n numele orasu1u1 (Quellen I,p. 280): Galatha e Calota. Lazar era spAtarul al doilea, deoarece mare

') Orig. saczpasA.2) Balmits.8) Krell, Krellen.4) Orig. .R. 40XE ; neobulg. tioxa, turc. 6oh'a Oberkleid" ; cf.

ungur. csuha hainL Miklosich, Tiirk. Elem. I, 42.5) Orig. pm ; neobulg. mum, MapCita xaa Djuvernua.

mi-ail

§i

s'aa.

3)

Page 322: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

227

spatar, In tot timpul domniel lul Neagoe Basaraba, este Radu.e pomenit In socotelele Brasovulul la an. 1519: Iohannes

13almoz judex (Quellen 1, p. 20).

2o. Boerii lui Badica Radul.(1523)

CCXVIII.

Cinstitilor si slavitilor si de Dumnezeu ddruitilorsi bunilor nostri prieteni, judetului si celor 12 pirgaridin Brasov, multd sändtate poftim domniei voastre noi,top boeril, marl si mid, din tara rumlneasca. i sa vd,fie stiut domniel voastre: domnia voastrd stiti binece s'a IntImplat cu tara rumIneascd, si cu noT, pAnd cea venit dela Poarta Vladislav voevod sä ne fie domn.Noi am vazut atunci bine ea era Inteles eu Turcii Ca

ne piarzd eapetele i altfel n'am putut si ne min-tuim de el, ci stiam mai de mult printre nol un ade-vdrat fecior de domn, pe Radul voevod, i 1-am luatpe el sä ne fie domn, dupd lege ; §i dela Turci ne de-derd pace. Deci povatueascd-vd Dumnezeti pe domniavoasträ, si desi cu domnul nostru voevodul n'ati avutjuramInt si credit*, dar cu nol top ati avut §i jurd-mint si credintd, si asa ne-am legat si ne-am luat asu-pra capetelor i sufletelor noastre, cd va fi i el, lin-preund cu noi, drept si cu dreaptd slujba. sfintei co-roane si Indltimei sale craiului si domnului nostru In-bit lanos voevod j tuturor domnilor pin unguresti,far domniel voastre [va fi] cu prietenie. Dar este acolointre voi Radul Yoevod, si pänd, acum, cIt a petrecut elintre vol, cu stiinta noasträ a tuturor a petrecut, caciintraseram In minile vrdjmasului gindeam numaicum avem sd, ne Mintuim de el; dar de clnd am SCA-pat cu totii i teferi din mInile vrajmasului nostru§i-am venit si ne-am adunat imprejurul domnului nostru,care este aid intre noi, si ne-am %cut pace din par-

BahnO,s

sd,

Ile

Page 323: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

228

tea Turcilor, noi acum nu mai vrem nici de cum eaRadul voevod sa petreaca intre voi ; ci scoateti-1 cumputeti mai lute, Mei cItä vreme va Petrece el acolo, nupoate fi nici o prietenie intro noi, nici pace intre saraciidin tara inaltimei sale craiului i eel din tara noastra ;nici drumurile de peste plaiuri nu pot fi slobode, easa se hraneasca saracii. Ci patina vreme vom asteptaasa, i daca vom vedea ca-1 mai tineti printre voinu-1 scoateti domnia voastra, s'o stip: ca dad, ati in-cerca sa va desvinovatiti prin vre-o siretenie vreasä ziceti ea e fara §tirea iToastra, asta sa n'o grtil, cacifara stirea voastra el nu poate face nimic. Daca voitiinsa, voi eel dintii, sa va desfaceti de juramint si deinvoeaM, atunci mice se va intimpla, pacatul sa fiedeparte de noi si de Eli nostri. Dar noi vrem sa netinern de juramIntul si de credinta ee am legat impre-una cu domnia voastra, si nu vrem sa uitam nici odatabinele i osteneala ce ati pus domnia voastra pentrucapetele noastre. De vom vedea ca nu va tinetI de toe-meala, de juramint si de credinta, nol vom face ce vomputea. Aceasta sa Ira fie spre stiinta domniei voastre.SI Dunmezet sa va bucure. Sods in Noemvrie 30.

0 pecete in ceard verde, din a cdrei legendd am putut distingecuvintele : clii rIMIT . RIAHISH AHOPHHIS MINOR ; din numele vornicululpafa lipsi patru sait cinci litere, lar din cuvintul dela sfigit trei;tura . . . rdsoe nu este sigurd; s'ar putea ceti nasoR; adresa obici-nuitd. Arh. No. 567.

1523. Cf. scrisoarea lui Bädica, arh. No. 316 (c.t.x.vI).

CCXIX.

Cinstitilor i slavitilor si de Dumnezeti daruitilorbunilor nostri prieteni si frati, judetului i celor 12

pIrgari din Brasov, multa sanatate poftim domniilorvoastre noi, toti boeril, marl si midi, din tara rumt-neasca. i dupa aceasta sä va fie stiut domniei voastre:stiti cum, inainte de vremea aceasta, ni s'a intimplat

A

lec

si

Page 324: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

229

nou i arn' runiinestf, ca pentru pacatele noastre celegrele all intrat intre nol afurisitif.Agareni Turcil cu prada

robie taere i risipire de biserici. Nol atunci, cIeram boeri af tarif ruminesti, n'am voit nicl de cum salásAm ca cinstita i pravoslavnica noastra credinta silege crestineasca sa fie calcata in picioare de afurisitilTurci, ci cu totii ne-am ridicat pe capete i ne-am inchinatsfintel coroane i inaltimel sale cralului i Tubituldfnostru domn lanos voevod si domnief voastre ; i cu vointaluI Dumnezeti i cu norocul domnului nostru Ianosvoevod si al domniilor voastre a dat Dumnezeti i prea-curata malca a domnuluf si au esit din Ora rusinatfafurisitii de Tura si dat domn in Ora rumineascape Vladislav voevod. Nof ne-am Incbinat lui, ca sa nefie domn dupa lege. Dar putina vreme am petrecut lingael si am cunoscut prea bine ca nu era vrednic sa fiedomn, pentruca nu era crestin, ci pagin i nebun i vraj-mas capetelor noastre. i asa n'am putut sä ne Mintuimcap etele de el altfelit, decit cä mai de mult cunosteampe un adevArat fit de domn, pe Badica Radul voevod,fit al Jul' Radul voevod si crestin drept credincios,si 1-am primit pe el sa ne fie dupa lege domn. Si dinceasul acela 1-am inchinat sfintei coroane si mnàl-timeT sale craTulul Si fubitului nostru domn Ianosvoevod i tuturor donmilor unguresti i domnielvoastre, ca s fim cu adevarata i credincioasa slujbasi scut din spre taxa pagina. Dar dupa aceea ne-ativenit la ureche multe vorbe rele despre Radul voevod,care este 'intre voi, cumea aveV de end sa intratl intaxa runfineasea si sa facetf zarv i cearta Intrenol i tam ruMineaSca 1) ; deaceea povatueasca-vDumnezetk i prea curata maica a Domnuluf pe dom-niile voastre, dupa ce ne-ap %cut bine in nevoea noas-tra, i pentru sufietele voastre, nu stricap aceasta p0-

1) Orig. Ad EWE CE HET1s,KMEHSS H HARPS ti'lliNFIT[H] MEMO HAMH H MEN*

HildWKOH BEMAH.

si i

ne-at

Page 325: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

230

mang, '), ci cum ne-am inchinat dela inceput cu dom-nul nostru Bildica Radul voevod sfintel coroaneinaltimel sale cralului i lui Ianos voevod, tot asa safie si deaci inainte i sa fim cu slujba dreapta domnielvoastre, ca sa ne aparam, nof crestinif, cu totif impotrivapaginilor. Si n'am crezut, 'Ana acum, dar acum yin oam e-nil nostri si ne spun cu adevarat, ca pe la Craciun vaintra Radul voevod, cu stirea i cu puterea voastra.Nof de cele ce am intocmit si am jurat odata, de acestevoim sa ne tinern pant la moarte, i daca yeti rupeaceasta intoemire i acest juramint, vol stiti ce faceti.Nol cu top ne vom inchina Tarcilor, i ce are sa fieapof, departe sa fie de sufietele noastre. Asta s'oSi cite va spune omul i fratele nostru, Pervechia 2),sit credetl domnia voastra, cad sint vorbele noastreadevarate. Si Dumnezetil sa va bucure. Scris in De-chemvrie 19.

0 pecete de boer, i ceard verde, din care se distinge numal:mug.; adresa obidnuitd. Arh. No. 551.

1523.Mclica Radul se instalase in domnie pe la 31 Noem-vrie 1523; Radul vine impotriva lui din Ardeal pe la sfirsitul luiDechemvrie locul la 1 Ianuarie 154. in aceeasl inn& Radicae omorit de Turci. Iorga, Studii i documente UI, p. mina. Comp.scrisoarea luiliklica de sub No. cLx.w.

21. Un boer al lui Radul V dela Afumati.(c. 1521-1525)

CCXX.

Cinstitilor i prea inteleptilor si prea iubitilor meiparinti mai marl si ce1orla1t1 fratl mai marl, sfetnicilor

tuturor boerilor, earl m'atf trimes pe mine la dom-nul Mehmet-beg, multa sanatate sa aye* dela Dumnezeft,Tar dela mine totdeauna credinta. Stiti cum m'ati trimes

') Orig. NE pd3RJAHT1 TON nanicr.

2) Orig. (10REK10.

$titf.

t

§i-1 la

pi

ite

pi

Page 326: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

231

cu temerile voastre zadarnice i neadevarate 1), cad'.stiti domnia voastn de cite ori m'am lapadat sa mergcn vorbele voastre la Mehmet-beg i v'am spus, c. volvreti sä ma trimeteti, dar pe mine domnul Mehmet-beg aresa ma opreasca ; IAA astazi asa este, si dela vol del*un ajutor nu am. Deci va graes i va rog: daca avetiun Dumnezett i un suflet, nu va mai sfatuiti atita, cacisfatul in desert va este; ci veniti pana ce vi sint mosiileintregi i nerisipite, iar rudele Inca nu v'att petit, siett cu ele ; cad sa til, pe sfinta Troita i pe sfintaVineri, ca moii1e toate vi sint la loc, ca mai nainte,nimenea din rudele voastre n'a petit ; far daca vreti samai zaboviti, sa titT, pe sfinta Troita, ca voia peri,far rudele voastre i mosille voastre se vor risipi. Deci,povatueasca-va Dumnezen, nu mai zaboviti, ci veniti ingraba, pe credinta i pe sufletul meff. Asa sa stiti.tu, frate Boico i Pirvule i tu Tudore, ginditi-vafie-va mila de copiii mei, si vedeti: de nu mai. tinetiatitia cal, ci alegeti doi din el, lar pe cefla1T vindeti-fcum yeti putea. Si Dumnezell sa inmultasca anif domnieivoastre, amin. Si iarasi sa tiT, Ca mi-a spus Radulea 2)banul ca a trimes din noll dupa oaste sa vie, dar satii ca sint vorbe desarte.

Adreqa: cinstiilor i prea inyleptilor boeri, tuturor sfetnicilorde dincolo de plait. ; pecete de inel, fdrd legendd cu o figurd ce nu sedistinge lanturit. Ark. No. 620.

c. 1521-25. Autorul scrisoril fusese trimes la Mehemed deboeril pribegl al lul Radul dela Afumati, carl se allat. la Brasov.Pirvul si Tudor sint cunoscutil boerl, unul mare ban, altul mare lo-gofát, carl prin lanuarie thel parAsesc pe Vladislav 111 si trec departea lul Raclul. lorga, Studil i documente UI, p. norm. Boico trebuesft ft fost frate bun cu trimesul si un boer mai mic.

1) Orig. Ch Hd1110H HfHOTORHE H HElitHHE HEHEHH.

2) Orig. 4,013411H4 RAH; pare aft o gresara, in boo de P4Amoia, Radulea. tinRadul ban de Meheding" cunoastem la 1511 intro sfetnicii lui Vlsidut-a(arh. No. 7.12), un Radul ban" la 1529 (Hurmuzald XI, p. 853).

i

Si

Page 327: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

232

22, Pirvul, DrághicI §i Radul, boeril lui Radul Vdela Afumati.

(1525)

cxxI.

Cinstitilor i bunilor nostri prietenl si de aproapevecini, judetului i celor 12 pirgari din Brasov, multasanatate poftim domniei voastre eü Pir vul banulDr agh Ic I vornicul i R a dul logofatul i ceilaltiboeri.

dupa aceasta dam de stire domniei voastre, pentrucartea si vorbele ce ne-ati trirnes prin credinciosuldomniel: voastre Iuga: noi din toate pe rind am in-teles de domnul nostru Radul voevod si de partea Tur-cilor. Si sa stiti domnia voastra ca a dat in sfirsit Dum-nezetl cum ail dorit si cum s'ail rugat la Dumnezeticrestinil, Si ne-ati venit oamenii nostri dela domnulnostruRadul voevod si ne-ati vestit ca, ne-a venit Radul voe-vod. dela Poarta i e pe cale acum spre tara rumineasa,foarte bucuros i vesel, ea totl eel ce Tubese credintacrestineasca. Altfel nu este. Si cele ce va spune delanoT credinciosul domniei voastre Iuga, domnia voastrb,in toate sa-1 credeti, cad: gut cuvintele noastre adeva-rate. Si Dumneze.il sa v bucure pe domnia voastra.

Pecetea lipsefte ; adresa obicinuit5. Arh. No. 561.

1525, Ianuarie sad Fevruarie. Cf. Iorga, Studil §i documenteIII, p. .xLvm. La 1526, Ianuarie in 7 Mal in 19, Pirvul e ban,Dr5ghicl fost vornic, Radul fost logorat (arh. stat., Glavaciocul IV, 3;Bistrita XXIV, 5). La 1522, Fevruarie 3, Pirvul era ban, Radul vor-nic DrAghici paharnic (arh. stat., Argqul XLIV, 6). La 1528, Apri-lie 21, Pirvul. e mare ban de Craiova, DrAghici fost vornic (arh.stat.). Iuga e trimes de Bra§oveni in 1523 de mal multe orl insolie la Vladislav (Quellen I, p. 517, 522-23, 526), la Radul noul voe-vod" (ibid., p. 529) §i la Radica (p. 530). Asupra soliel din 1525 nugNsiro nici o insemnare In socotelele Bra§ovului.

Si

si

Page 328: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

233

23. Vintilà, fost mare vornic al lui Radul VI Paisie.(1544)

CCXXIl.

Jucletului din Brasov, jupinuluimei prieteni, celor 12 pirgari din Brasov, multa sana-tate si inchinaciune Ira aduce fratele mai mic al dom-niel voastre Viuti1., lost mare vornic. Si va rog sicer dela domnia voastrA, ca dela niste frati prea iubiti,sa faceti pentru mine si sa-mi lasati pe Petru zidarul,cel care a zidit biserica lui Coressi pe cIi oameniva voi sa Ta cu sine, cad vreati sa-mi fac doua bi-serial ; si astfelitl mi-am pregatit tot ce-a fost de ne-voe: si caramida i var i platra. Deci, pentru tot ce-mivor luera, eu le voit plati, i, pe deasupra, va voiti purtamulta multamita domniei voastre i voit fi al vostru,in cele ce veti avea de trebuinta domnia voastra. Mavoiti sili sa vi se faca voea i vt voiil sluji. i Dum-nezet sä va inmultasca anii.

Adresa: judepaui din Brafov ci celor 12 pirgari ; scrierea cursird.Arh. No. 527.

1514. Vintilh, fost mare vornie" este marele vornic al lulRadu Paisie din 1535 si 1536, citat ca fost vornic in acte dela 1538si 1539 (arh. stat., Tismana XL, 1: 24 Aprilie 1538; Mitropolia Bueu-resti XXXIV, 3: 28 August 1538 ; IvIn5st. Rineaciovul XIII, netreb-nice: 2 Ian. 1539); el revine ca mare vornie la Mircea Ciobanul(1545, Mai 30 ; arh. stat., Distrito. II, 2) si figureazA in fruntea listelde boerl dela 20 Iunie 1517 a acestul domn (arh. stat., PrinNoemvrie 1547 e omorit de Mircea aorga, in Hurmuzaki XI, p. II.).

Simon, ca,rula se adreseazb. Vintill nu era pe vremea aceasta judet,al Brasovului; Ii gAsim intilasdat4 la 1553 (Quellen III, p. 251) si apolla 1563 si 1566 (lista D-lui Stenner); se constath, Irma. Ca la 1543 si 1544era procurator" al eetatil (Schaffner), un fel de sef al contabilitAtii ora-sului, cum era mai nainte subjudele ; la 1532 era senator(ibid., p. 282), lar la 1541 juratus" (ibid., p. 123). Din eroare

I-a luat drept judet, scrisoarea lul e de pus, prin urmare,in acest an (Quellen III, P. 227; II, p. 655, 656). In adevbz, pe la1E44 Vintira era fost mare vornie.

') Orig. IVO ECT rpdAHA IMplcoRS 11,PkICHS.

simon, §i lubiplor

:

Ci1u1n1).

trillions°,Vin-

MA

),

si

Page 329: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

28/

24. St Anilá, mare vornic al lui Mircea II Ciobanul(In a 2-a domnie)

(1558)

Dela jupin Stan il a, mare vornic, multa sanatatejudetului din Brasov i tuturor pirgarilor. i va delde stire ca unor bunt prieteni : stiti bine ca sintetiprietenii nostri, iar noi a vostri, i deci e mai bine saraminem i acum prietenl ; cad stiti bine ca farä Doivoi nu puteci fi, i ara voastra, taxa Birsen, ftratara noastra nu poate. Si astfeliti, aduse DumnezettIn tart pe acest domn crestin i pe noi pe toti care amratacit pe unde ne-a purtat Dumnezett, ca st facembine crestinilor i volt, pe care Ira stim crestini. So-cotiti dar si voi, ca ne grit rudele2) printre voi i ca amavut nadejde In vol.', fiindca am stiut ca le sinteti prie-teni ; lasati de acum inainte pe boeri, pe totisa se intoarca in bunt voe. Iar noi ne vom sili sa va fimprieteni cum v'a fost i Radul3) voevod, i Inca si maimult ; si trimeteti si vol citiva oameni buni dintre voisa vie la domnul nostru la Mircea voevod si la not*, siyeti vedea singuri; far claca nu yeti avea nevoe devorbele noastre, Dumnezeti sa va plateasca4). Si Dum-nezeil sa va bucure.

Pe,ete verde, eu legenda: [acii]nai CT4Hlislk MOP [I-1 IHK ; adresa: ju-delului din Brapv i tuturor plrgarilor. Arh. No. 574.

1558, Ianuarie-Fevruarie.Asupra lul St.ni1, nutnit §i Stänis-lay, vezi Iorga, in Hurmuzaki XI, p. vii, nota 7. Scrisoarea este delainceputul, poate chiar din primele zile ale domniei lui Mircea de adoua oarA, c4c1 curind dup-a aceea StAnira a fost Mat.

') Orig. spILCUH.2) Orig. tuAtAtt.2) Paisie.4) Orig. m Hive WT Fide.

f

OCXIll

041 sint,

Page 330: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

235

25. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiei.(1480)

CCXXIV.

Prea sfintitul mitropolit al ,tdril Ungrovlahiei, chirMacari e. Luminatului i prea puternicului, si chi pu-lui clomnului met crafului '), i marelui judet de curte 2)

voevod al Ardealului si span al Sacuilor, si domnu-luf nostru Bata" ,tefan, dela rugatorul lui. Dumnezetpentru neamul crestinesc i mitropolitul intre crestini,adinca inchinaciune aducem luminatei tale euviosii, siaducem multamiri 1111 Dumnezet i milostiviref lumi-natief sale domnului crafului, far domniel tale multelaude pentru cuviosia domniel tale, care esti bticurosde binele ce-1 a1t crestinif pe urma pacif sit nu esti bu-curos de raul i de Thzmirita crestinilor. Venit-a la au-zul vladiciel mele ca esti bucuros domnia ta i cu ini-ma curata SI cu credinta curata Si adevarata catre dom-nul nostru i fiul domnief tale, catre Basaraba cel

voevodul ; deci foarte am multamit luf Dumnezetpentru domnia ta, ca i te-al aratat cu bine, si aT inga-duit sa alba pace intre sine aceste doua tarf crestine.Si sa te bucuri domnia ta in pace de marele dar cetf-a dat Dumnezet asupra paginilor, cum insusl dom-nia ta stif. Si apoi, multamim lui Dumnezet i domnieitale ca te gindestf sa-1 intorcl i pe doamna lui, asis-derea si pe soli. Decl rugam pe Dumnezet i pe dom-nia ta cea mare, fa pentru mine aceasta mila i intoarce-fpe doamna i pe soli, i sa tiT domnia ta ea in acelasceas rudele acelor boeri vor fi slobode, pe Dumnezeulmeg si. pe Mintuirea sufletului met. Durnnezet sä in-multasca anil domnului crahuluf i af domniel tale.

Pecetea perdutd ; adresa: domnalul nostru Bateir Ftefan. A rh.No. 544:

Orig. KanS rocno04a MH Kil gut2) Orig. u.PARannHimS, ung. udvarbiró, judex curiae.1)

Ti-aIr

Page 331: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

236

1480.Macarie e citat in sfatul donmese din acest an (Miletiá,DR., p. 338). Cf. Scrisorile Rif Basaraba cel Tinr si ale boerilor s5.1Cazan vistierul, Staico comisul i Vinti15, logofalul.

26. Sava, judetul din TIrgovi§te.(1524)

CCXxv.Prietenilor mei mai marl si mai batrini si mai

judetului i celor 12 pirgari din Brasov, cumulta sanatate i cu dragoste vi se inchina priete-nul mai mic al domniei voastre, Sava din Tirg o-vist e. Si va dati de stire domniei voastre despre aceleine de Mehemet, cum att taiat pe boerii ce aU fost la el,anume pe boerul Badica comisul 1-ati taiat noaptea, cinddormea ; i va dati de stire domniei voastre c mi-a tri-mes domnul nostru voevodul carte, sa dam colac i sane veselim. Cum mi-a scris mie voevoclul2), asa v'amscris i eli domniei voastre. Iar ce va grai ornul vostruPgru, sa-1 credeti, cad sint vorbele noastre adevarate.Si Dumnezett sa Ira bucure, amin.

Pecete micd de mci, ca figura' : un cap ; adresa: prietenilor szei rnalmarl ci ctinstip, jude(clui i celor 12 pirgarl din. Brapv. Arh.l\To. 537.

1524, Martie. Vladislav III fu confirmat atunci de Tura.Sava trebue fi trimes Brasovenilor si alte serisorl, care nu s'auptstrat. Asa, la 1522, Leonard Barlabaszy, voevodul Ardealului, po-meneste intr'o scrisoare cat% BrasovenI despre stirile ce le aveatiacestia asupra ml Mehmed dela index de Thergowystya" (copie laAcad. Rom.).

27. Judetul §i pirgarii din Bthila.(sec. 15-16)

CCX.X.V1.

Prea cinstitilor si de Dumnezeti däruitilor si defiece cinste i lauda vrednicilor i fratilor nostri mai

') Orig. noprapom.2) Vladislav III.

s

cinstiti, ')

Page 332: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

237

marl, jupinului-judetulul i celor 12 pirgari din Bra-sov, multa sanatate si inchinaciune aducem domniefvoastre poi, judetul i eel' 12 pIrgarl din Braila.Si dupa, aceasta dam de stire domniei voastre de lucrulomulul nostru anume Mihociü Latinetul caruia I-acazut, printre vol, o näpaste pe cap; si a auzit ca acelevorbe le-a facut asupra eapului sat Ivanco CIrceiü. DeciMihociti a statut de fata inaintea noastra en Ivanco, iarIvanco a tagaduit 2) ca ar fi graft el acele vorbe. Deciva rugam i cerern dela domnia voastra: Tata s'int patrucinci ani decInd a venit Minocitt dela Dubrovnic 3) sis'a dat om domnulul nostru voevodului, si este orasan

plateste bir la un loc cu oraseni. Altfel nuse va afla, pe sufletele i pe credinta noastra. Deaceeava rugam pe domniile voastre sa facet( omulul nos-tru judecata dreapta, cacl e om drept, i in treabaaceea el nu vrea sa primeasca nici o invoeala 4). Sa can-tap' domnia voastra ca sa alba judecata dreapta 5)*intre vol, i sa se gaseasca omul care I-a pus pe capacea napaste, ca sa fie pedepsit 6) si sa nu mai vor-beasca tot asa despre altii. Aceasta va rugam pe dom-nia voastra, cacl asa este, pe sufletele i pe eredinta noas-tra. Altfel nu este, ci cum zicem noi. Si Dumnezetisa inmultasea zilele i anif domniel voastre, amin.

Pecetea ruptd ; adresa : cinstitilor 0 de Dumnezeti diiruiilor 0, delaudd vrednicilor i fratilor noftri mai marl, jupinului-judefidui i celor12 pt,rgari din Brafov. Scrierea: sec. 15-16. Arh. No. 491.

Un Hans Kercz (CIrceid ?) din Rijnov e pomenit in socoteleleBrasovulul la 1526 (Quellen II, 24), la 1536 §i la 1544 (ibid. III, p. 20,

Italianul. in doe. ungur. din sec. 11 §i 15 Italienil sint nu-miçi

3) Orig. pant Exsg, ItA lo"aligi" In doe. noastre 5.Bam,ax

61,X1 In bulg.=thgaduesc, 0TIMIgaI0 (Djuveinua, p. 2478).3) Ragusa.4) Orig. 6 TOFI pdEOTE WH HI XTIT SAOMHTH.

6) Orig. /WE SdKOH H cSA, ea si In frasa precedent&6) Orig. A4 HM CI StIHHHT CKQHMAS.

§i

1)

yacht;

eellalfi

Page 333: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

238

75). Scrisoarea pirgarilor din Baila e de sigur dela.sfirsitul sec.15 sail inceputul sec. 16-lea. Ea e foarte pretioas 5. prin arMarea mo-dului cum se indigenail strAinil in tara rumineasch, din cele maivechl timpurI.

28. Scrisoarea unui Turc.(1480-81)

CCXXV11.

Serie Tur cul,Voila pirgarilor din Brasov. VA dag aci de stire

pentru luerul ce am avut cu omul vostru, anume Stem.din FAgaras, and ne-am inteles amIndoI sA-1 adue fe-meea dela Nicopol, Tar el mi-a dat 40 florini, si am pussome de-o lunA, CA daca, nu-T void aduce femeea intr'olunA, el sa-sT. Ta ceT 40 florinI dela Talaba ; el stie bineea Talaba mi-e dator, cAcT si lul I-am scos capul i fe-meea i eopiil dela Turci. Iar and ne-am tocmit, RA-dila nu era acolo, si nu mi-e dator cu nimica, nici et1111; pe sufletul meg i pe credinta mea i pe legea mea.

Daca ti se face strimbAtate, du-te la voevodul rumi-

Iar noi, Cimpulungenii, sintem martorT pentru RA-dila ca n'are nici o treabA cu acestI oamenl. Si Dum-nezeg sa vA bucure 1).

Rind pecete ci fdrd adresd. Scrierea : sfirgitul sec. 15 sail incepu-tul sec. 16. Anh. 11To. 482 ; Mil, No. 107.

1480-1481. Raclin, este cel despre care vorbe§te Basarabacel TinAr in scrisoarea sa ata Brasoveni din 14 Aprilie 1480-81.Cf. arh. No. 96 (Regestele) §i Rechnungen I, p. 280 : Radilla de Com-polong, la 1500.

') Ed. acestei scrisori la Mil, are multe gresell; iat cele maiinsemnate, gar b. de cele ortografIce: ninumT, M. wx; CI TO 3HdE, M.

Kt TO 3HdE j d KIAd el Broom-1)0o, M. ,,d KH Ad" j ai pdAHA4 Ad HE HMA, M. 34

PdAH Ad HI HAM Dup.& ad EAHH Auc(e)u,k urmeaz a. in orig. cuviutele celipsesc la Mil.: ago itS HE AOHECIM 5SEH4 34 Win diECEHIs.

nese.

Page 334: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

239

29. Un contract de cumparatura.,(see. 16)

CGXKVIII.

Sa se stie cum s'aU tocmit Dumitru si. Volcul dinRimnie cu Iacov si cu Tams si eu Miha, si s'at toc-mit sa aduca Hun, 40 de map, si maja s'o plateasca, cu8 florin]: si. jumatate, asa ca jumatate de marfa sa le-oplateasca end vor aduce rim., iar jumatate de marfasa le-o plateasca, peste 6 saptaininf ; Tar daca vor aveaIAA el' 9 sa plateasca odata tot, daca le vor aducelin& I111-1 Rtp Ai nt; CE [op up-rk AE mourrS, rit risF M 4111"(--= 40 florini).

Pecete mica de inel, cu cruce in mijloc. Scrierea: sec. 16. Arh.No. 471; Mil. No. 109.

1) Orig. tuns, Mil. iTv NH. - Orig. mai are r10/108111-14 §1 XOKET, iiiu

FISAORHI-14 0. sopT.

Page 335: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

REGESTE

67332 16

Page 336: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

I. Sotisori dommti.

1. Basaraba II cel Bätrin (Laiot) *).

I.

Basaraba voevod i domn" scrie Brasovenilorpentru niste saracl al sal, Neacsul i Ilie, earl trecindprin Bran, porcalabif" de acolo luat SOO de

.c. soracni" ; sä li le dea indärät.Fdrd loc ci datd; monogram ; pecete mijlocie, cu legenda t iwiu

E4C4pilE4 R016ROAd MACTY10 EiK11610. Arh. No. 53.

C. 1471-1476.

Trimete in misiune la Brasoveni pe credinciosulsa-d. boer jupin Horga msna[Ha] Kopra".

Fdrd loc fi data' ; monogram; pecete mijlocie, cu legenda: t AVMs4c4p4s4 HOI6HO4 MATIFO Ka5le10. Scrierea: sec. 15. Arh. No. 56.

c. 1474-1476.

instiinteazat pe Brasoveni ca. trimete in misiunela el pe jupin Tudor si pe jupin Negre vistierul ; cese va vorbi intre noi, sa, fie hotarit". Fevruarie 1.

*) Anil de domnie al fiecarui voevod s5. se caute la Documente.

bo-gash

:

le-au

--

Page 337: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

244

Monogram ; pecete ?tearsd. Titlul : Zo Basaraba voevoci i domn alWit Ungrovlahiel". Scrierea sec. 15. Arh. No. 54.

c. 1476. Cf. Tudor logoratul" §i Manea Negrul" In doc. din 4Iulie 1476 (Venelin, p. 118). Asupra lul Tudor vezi nota dela No.cmv.

IV.

Serie Brasovenilor cã trimete in solie la dinsiipe Badea vornicul i pe Draghici spritarul.

Ftlrei loc §i data ; monogram ; pecete mijlocie, foarte bine pastratd,legenda : f IWHIs Eacapaga 8016KOM mAnIK> safirero. Arh. No. 123.

c. 1477. Cf. Badea vistierul" la 4 lulie 1476 (Venelin, p. 118) siAp4req] Intr'un doe. dela 1 Iunie 1175 (arh. stat.; foarte deteriorat ;atributul dura, Apars9 este §ters de tot).

V.

Serie Brasovenilor ea a petrecut cu cinste pesolul (nor<micapk) craiului si ca trimete la el in solie peboerul Vintilä stolnicul. Septemvrie 13.

Monogram ; pecetea tearsd. Arh. No. 122.

1477. Vintil stolnicul este prob. acela§ cn Vintira marelelogofft din 3 Aprilie 1480-1481 (Venelin, p. 111) §i din 6 August1481 (Miletié, DR., p. 310). Prin lulie trimesesea si Brasovena osolie la Basaraba.

2. Basaraba III cel Tinar (Tepelus).

VI.

Io Basaraba cel Tina& scrie Brasovenilor cä s'atrudit pe linga Ali-beg, ca sä nu-1 mai jefueascä, dar

credep, ca [ce putem], nu putem cu vitejia, ci cudaruri, din ce putem da dela noi". Le cere sa tr.--mega citiva pirgari buni la dinsul, pe credinca lui; ne-gustorii i oamenii pot veni In tarä in liniste i petoate drumurile. II roaga in sfirsit s creadA ceea cele va relata omul lor Leuca AESIth".

ci

sa

Page 338: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

245

Fara loc i datd ; monogram gird mnap1"; pecetea tearsd. Arh.No. 100.

1479. Dup5, expeditiadin Ardeal. Ali-beg, care sclipase cu fuga,petrecea, se vede, In primele zile du,p5, desastru, in tara rumineascli.Cf. Fessler III, p. 134.

VII.

Io Tinarul Basaraba, voevod i domn al intregiitail a Ungrovlahiei" scrie Brasovenilor ca. nu poatetrimete acum pe oameniI sal la Batar Istvan, avInd Incaprea multT dusmani ; II roaga Insa, sa trimeata un omal bor la clinsul i sa-I scoata salvconduct pentru oameniisal; sa mearga insä cu omul lor si Gaspar, care posecleinstruqiile sale.

Fdrd loc i datd ; monogram; pecetea §tearsd. Arh. No. 87.

1479. titre 1475-1500 se pomenesc o sunA, de Gaspar1(Caspar, Casper) In registrele de contributil ale Bra§ovulul ; maiaproape de Basaraba eel Tin'ar este eel dela 1486, 1487, 1489 si 1496(Quellen 111, p. 647, 737, 710). Ar putea s fie i unul din eel dolGa§par1 pomenit1 In scrisoarea lul Vlad Tepe§ din 6 Sept. 1456 (copiela Acad. Rom.).

VIII.

Serie Brasovenilor cä afacerea cu Turcii asfirsit-o (HilHOAHHil) ; se roaga deei sa nu-1 mal poarte cuvorba i ui nu-I maI faca scandal" ; Imparatul" I-a dat voesa faca pace veclnica cu taxa crainhil säü i nu pentrunasul lui LaIot am facut, ci pentru crestinl" HapaAv

HOC AcIHWTOli SLIFIIIHK, uS napaAl rpreimicTKo). trimes i seri-sorI Imparatul, din care pe una le-a trimes-o i lor mainainte, *far alta I-a sosit acum pentru lucrul acela".De vor pace intre el i dInsul, atunel sa rusineze pevrajmasul saU, 'far lucrurile ce le are la dInsii sa nu ise piarza. De Turd.' sa n'aIba nici o grije ; a asezat elpace cu diniT. Cere raspuns, ca sa stie de ce sa opreascape Turd. sa w,o ut actlipT14TH TSVI,14" ; va astepta ras-

(He

I-a

Page 339: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

246

punsul cincl sase zile. I roaga in sfirsit sa trimeataun om cu solil sal la Bath. Istvan.

Fara loc 0 data ; monogram ; pecete mijlocie, stearsd. Seri-erea : o cursivd interesantd. Arh. No. 795.

1179-1480.

IX.

Trimete in misiune la doamna sa Maria pe Iugape Mos.

Far loc §i data ; fard pecete ; monogram ; adresa : roctioawArk. No. 92.

1179-1480.

X.

Trimete In misiune la dpamna sa Maria peDragomir.

Fara loc i data ; monogram fard AttuAT ; pecetea ruptd ; adresa :rocnowo MpIH. Ttbul: Io rindrul Basaraba". Arh. No. 94.

1179-1480.

Xl.

Cere dela Brasoveni salvconduct pentru negus-toril sal ; in schimb, le va da si el negustorilor lor.

Fara los fi data ; monogram fdra AmaAY. Titlul : UV- Riled-

fhlga ROVIO4 H rHk". Arh. No. 97.

1479-1480.

XII.

Basaraba cel Tina& scrie doamnel Maria ca atrirnes pe Petru in misiune la dinsa.

Fara Zoo si data ; monogram ; adresa : rocnomm mapTe.Arh. No. 58.

c. 1480. Cf. No. cm.

M4--

-

Page 340: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

247

XIII.

instiinteaza pe Brasoveni ca trimete in misiunepe jupin Albu onsk. Scris in Poiana Jiului or 110131111t1MA", Mai 14".

Monogram ; pecetea qtearsa. Arh. No. 91.

c. 1480. Albu spâtarul e citat inteun document din acest an(Mil., DR., p. 339).

XIV.

Trimete in misiune la BrasovenI pe Neagu wkr"[vornieul], creclinciosul i cinstitul i marele nostruboer jupin Neagu".

Fara loc §i, data; monogram PIM' mAdAY; pecetea stricata. Arh.No. 98.

1480. Cf. scrisorile lui Neagu, arh. No. 570 si 575 (=-- cumsi my).

XV.

Serie Brasovenilor cá daca voesc pace de-aciinainte", sa-s1 trimeata oamenif lor sã trateze, dartrimeata oamen1 bunl", nu ca eel. de pana atuncl.

Fara loc fi data ; monogram fara timaM"; pecetea ftearsa. Titlul :lo Tinarul Basaraba voevod". Arh. No. 82.

1480.

XVI.

Cere Brasovenilor sa dea pace" popii Ivan sifiilor luf i sa le intoarca tot ce luat. Cu Braso-venil" el vrea sä alba pace ; dar cu Zirnestil" i cu To-harml nicI odata, us (IS 118CTHT IMCEPAA CltC 11,1011 IalCOCTH

1111X po,e," = ei voitt stirpi totdeauna cu puterile meleneamul lor.

Fara loc i data ; monogram; pecetea tearsd. Arh. No. 83.

1480.

sa

le-at

Page 341: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

218

XVII.

Serie Brasovenilor ca parintele sag in sfintulduh" Petritä a murit si a lasat cu limba de moarte cadinsul (domnul) si ginerele sag Andrea amp*" sa-Iplateasca datoriile ; trimete deci pe Andrea la Brasovsä Ta In primire tot ce avea Petrita acolo : dela un Paul"300 florinf, i niste scule lasate zalog la Mos Mechel"(Clos Michel) ; sa le pretueasca ei, si le va rascumpara

Fard loc data ; monogram fdrd Amor ; pecete mijlocie, ftearscl.Arh. No. 85 ; Mileti6, Novi grqmoti, No. 95.

c. 1480-1481. Mechel Clos (Closz, Closch, Klosch) era cetliteanin Brasov inainte de 1486; flul sIa Iorg e pomenit in registrele decontributie ale orasulul intro anil 1486-97. Quellen UI, p. 749, 751,756. Paul e pomenit in acelas timp; ibid., p. 719. Cf. arh. No. 74.

XVIII.

instiinteazA pe Brasoveni ca trimete la el' inmisiune pe boerul Staico.

Fara bc si data ; monogram ; pecete mijlocie, ftearsd. .Arh.73 ; Mileti6, Novi gramoti, No. 90.

c. 1480-1181. Stalco e comis la 1481 (Miletié, DR., p. 340,uncle e tiphrit gresit CT4NK0).

XIX.

Serie judetului domnului sag craiului" c ne-gustorii Brasovenf pot veni cu marfa in tara savice-versa, chiar daca ar fi razmiritä pasmtroc".

Fdrd loc i datd ; monogram fdrd Wad:0'; pecete mijlocie, ftearsd.Titlul Io Tindrul Basaraba voevod i dome. Arh. No. 75.

1480, lama, dud Tepelus chiam'a in ajutor pe Turd, sail 1481.

XX.

Serie Brasovenilor pentru Radila pamink", Ca-rufa i se confiscase niste marfa, roaga sa f-o dea

dinsul.

i

No.

§i

Page 342: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

249

indarat; omul ce se crede pAgubit de Rädi la sa vie sitstea inaintea sa cu Turcul rh TSptamoal". Aprilie 14,S rpaA nSKSpFtp".

Monogram; pecete mijlocie, ruptd in doud: se mai citesc cuvintele:w [Rac]apas[a] HOEHOM MATTA . ; adresa lipsefte. Arh. No. 96.

118J-1481. Cf. arh. No. 482, (=:ccxxvii).

maaAT NW sacapasa` scrie Bravvenilor despre omulsãü FIETOHltH WT Tplirompe`, care avea ni§te marfa de-pusa un om de-al lor ; ,,ASaViTpS &Stymie a desfacutinsa pecetea dornneasca dela camard, a luat marfa §ia zalogit-o la un altul. Daca rwr'prigH" II este dator, savie sa stea amindoi de Ltd inaintea sa, dar marfa sitnu i se risipeasca.

Fara loc ci data ; monogram; pecete mijlocie, ftearsd. Arh. No.74 ; Miletie, Novi gramoti, No. 91, cu citeva grefeli ortografice, cu Ta in locde a (p. 86, fir 4), /MUMMA in loc de AS p43H441Ho1 fi AMIN dela sfirfit 16-sat afar&

1479-1481. Cf. No. arh. 85, posterior acestnia.

XXII.

in§tiinterrza pe BrasovenI c1 trimete la el' i la,R111411Z0H110A" pe Oprea gramaticul §i cere salvconductpentru dinsul.

Fara loc fi data ; monogram. Arh. No. 77.

1470-1481.

XX".

in§tii*aza pe Brasoveni ca trimete in misiunela dinif pe sluga sa Ivan.

Fara loc fi data ; monogram ; pecetea itearsa. Arh. No. 78.

.1479-1481.

XXL

la

Page 343: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

250

XXIV.

in;itiinteazd pe Braoveni ed. trimete Ia dinsii osluga a sa in misiune.

Fara. loc 0 data; monogram fara Aind,v; pecetea lipsefte ; cernealaalbastrue, ce bate in verde. Titlul: To Basaraba eel Tin& voevoddomn". Arh. No. 79.

1479-1481.

intii*azdla din§il pe Dan §i

Fara loc 0 data;rocnoArra4 MH. - Arh. No.

1479-1481.

pe BraovenI c trimete in misiunepe Vilcea KAIttle

monogram ; pecetea rupta; adresa :nfirarreAem

80.

Mu4arnete Brasovenilor prins ni§tehog de cal.

Fara loc i data ; monogram ; pecetea stearsa. Judetul Braqovuluie numit in scrisoare cAmn-t. ewes. Arh. No. 81.

1479-1481.

Asigurd pe Brasovera ci negustoril lor pot venicu marfa fdrä nicl o grije, chiar daca, e rAzmiritd ; peel aceasta nu-i atinge. Dc i se va inampla cuiva vre-opagubd, o va plati el insu§1.

Fara loc i data ; monogram ; pecete mijlocie, ca la No. 80 0, 81.Arh. No.- 104.

1470 sat 1481.

XXVI.

ca I-ail

XXV.

XXVII.

Page 344: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

251

3. Vlad III Calugárul.

Vlad vv. scrie Brasovenilor pentru un maistor"al sat care va merge la Brasov sa-§I cumpere celetrebuincioase pentru maistoria" sa.

Fars loc i datd ; monogram. Lapel scriere : a doua jumatatea sec. 15. Arh. No. 151.

XXIX.

Serie Brasovenilor pentru un sarac al saft Stroe,care §1."-a cumparat un cal, si-a platit vama si totusl nuvor dea drumul; calul se alb, la Igi Ones din Sad-cele Hl'H WHEW WT rh,NHEAE" ; amenintä cä de nu 1-1 vorda, va lua cincl sail mai multi dela oamenif lor.

Fdrd loc fi datii; monogram foarte qters ; pecetea stricatd. Serie-rea : sfirfitul sec. 15, cursivd. Arh. No. 182.

XXX.

Se roaga de Brasoveni sa lase pe popa Comansi pe Radul sa vie la d'Insul, caci vrea sä le mu4a-measca pentru binele ce a avut dela el'.

Fara' toe i datd ; monogram. Scrierea : sfiqitul sec. 15 sadincep. sec. 16. Pecetea ca la No. arh. 138, 153, 155, 160, 203, toatedela Vlad Calugdruk Arh. No. 194.

XXXI.

Roaga pe BravvenI sa intervina pe 1Ing Iancnea sa dea indarat tref cal si nista smile ale boerului

MInzea.Fara loc datd ; fart pecete ; monogram. Arh. No. 197.

Iancü (ung. Janko) era un &amid din S5,cele. La 1626 se po-menesc un Zakalosch lanko in Turchq i un Ianko Iorg in Tatraug(spre ost de Bra§ov). Quellen I, p. 681, 686.

lxvm.

sa-I

sail2i

Page 345: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

252

XXXII.

Trimete in misiune 1 Brasoveni pe Hands, ju-deVIal din Rijnov *A10101) WT P&MH011u.

Fdrd loc i datd monogram ; pecete identicd c cea dela No. arh.153, 160, 199 (=cxx, cxxvif, cxxf).Arh. No. 203.

XXXIII.

Serie Brasovenilor pentru niste datorii ce are ladinsii llumitru Volata si nu i se plateste nici un ban,desi asteapta de 55 de ani .HE. ETAHHE".

Fdrd loc ci datd ; monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sfirgitulsec. 15. Ark No. 213.

Nici una din scrisorile lui Vlad Ca1ugaru1, resumate aci, nupoate fi datata, mai precis; ele trebnese puse toate intro 1482-1495.Pentru cea din urma cf. arh. No. 139 (.= cxxiv).

4. Radul IV cel Mare.

XXXIV.

Rad ul vv. se roaga de Brasoveni sa-I fie prieteni, cumaU fost si tatalui säü, ccI i el le este prieten: le cere

cumpere un cal sur npse , mare, frumos i cuhamuri bune t;1-1111,1fil Aospe, macar sa coste 100 fi.; denu vor gasi unul sur, sa-i trimeatä i un altul, numalbun sa fie: aceasta prin sluga sa, jupin Benalec, pecare Brasovenii sa-1 creacla in toate cite le va spune.

Fdrd loc i datd ; monogram. Scrierea : sec. 15 16. .Arh.No. 251.

c. 1496. Cf. No. arh. 267, pag. urmatoare.

XXXV.

Radul, voevod i domn al Intregilnesti."" (iCKCEH BEMAH HiltHIJKOH) asigura pe Brasoveni. ca leva fi prieten, cum le-a fost i raposatul sau tata Io

sa-I

är1 rumi-

Page 346: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

253

Vlad voevod", i ca doreste ca facatoril de rele sa fiepedepsitl cum. se cuvine, i dintr'o parte si dintr'alta.

Fara boc i datd; monogram; pecete pehirtie (oftie, Oblatensiegel),cu legenda: t 1W PdASAK BOIROAd MHAOC11/0 KOHMIO H rocnommk. Scrierea : sec.15. Arh. .No. 257.

c. 1406.

Io Radult voevod si domn rumin" (r141x 1344U1KH)

cere dela Brasoveni sa dea drumul unor oameni pecare-i prinsesera el la podurile dela Oratii Ha ASOCTOHE8 wpaTe", pentruca ar fi stricat podurile; acei oameninu grit rat% ci grit slugile sale credincioase. $i eti sintsluga sfintel coroane si a inaltimel sale cralulul i prie-ten al vostru". Tirgoviste, lanuarie 31.

_Monogram ; pecetea lipsete. Scrierea : sfir§itul sec 15 safe inceputul sec. 16. Arh. No. 266.

c. 1406.

instiinteaza pe Brasovenl CA a trimes pe Ma-nea sa-i aduca tirI dela cralul si dela voevodul Ar-dealulul si dela solif sal" (sa pAsoTS rtlaC0110A1 W'r

H WT 11014HOM apAEACK0A18 H WT HALIJH noKmicapu); ar dorisa stie daea cralul vrea sa lerneze in Ardeal sati ba ;pe linga aceasta, Manea are sa cumpere si niste luerurfpentru dInsul. li roaga sa creada cele ce le va spuneomul

Faa loc. 0 data ; monogram ; pecetea ruptd. Scrierea sfir0tulsec. 15, asemandtoare cu cea dela No. 251. Arh. No. 267.

1496. in acest an se afla la Sibiii un Benedictus nuntiusvayvodao transalpinensis" (Rechnungen I, p. 209). Manea fu trimes prob.tot in 1496. in acelas an raspund i Unguril soliol lui Radu (Scri-soarea lui Bartolomel Dragfy chtra Brasoveni din 21 Oct. 1496 ; co-pie la Acad. Rom.). Benedictus-Benedec mai implinise o misiune laMartie 1495, end socotelele Sibiului ne semualeaza in oral pe Bene-

!Witt

:

XXXVL

XXXVIL

son.

Page 347: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

054

dietus nuntius vaivodae transalpinensis ad majestatem regiam" (Rech-nungen I, p. 184).

Trimete In misiune la Brasoveni pe sluga saAt.

loc datei ; monogram ; pecete mjbocie, cu legenda :HOEHOM MHAOCTIK> sasIao H rOCTIOAHHk : este pecetea lul Vlad Calugarul,

tatal i predecesorul 124 Radul IV cel Mare. Arh. No. 268.

1496. Evident din primele zile ale domniel. Cf. un alt eas depecete str5Ank la No. arh. 43 =Regeste LIV. Radea poate fi Badea.paharnicul din 1501 (Miletiá, DR., p. 330).

XXXIX.

Radul, voevod i domn al tarii ungrovlahe" ceredela Brasoveni sa dea drumul unui sirornah" Drago-mir, caruia i se confiscase un cal si tot ce avea la dIn-sul.

loc 0, data ; monogram; pecetea stricata. Scrierea: sfirOtulsec. 15 scat inceputul sec. 16. .Arh. No. 224.

c. 1503. Dragomir e poate unul din eel trel en acest nume,citatl in socotelele Brmovu1u1 la 1503 ea originarl din Buz'ail, Pite01 §iTirg§or. Quellen I, p. 11, 33, 36.

XL.

Serie Brasovenilor de un siromah" Stanis-lav, care si-a fost luat o sluga. dela Brasov ca sa-1 in-vete limba" (Aa ra HASql-IT faliK); acesta a fugit insa delastapinul sail, s'a turcit la Hirsova si nu vrea sa se maiintoarca, cu toate staruh4ele sale si ale lui Stanislavpe tinga subasa de Hirsova". Sa nu se pue deci vinape siromahul sati Stanislay.

Fara boc i data ; monogram. Scrierea: sec. 15-16. Arh.No. 229.

e. 1503. Un Stanislav de Thorschor" e pomenit in socoteleleBra§ovului la acest an. Quellen I, p. 55.

Fara isoap

Ford

XXXVIII.

4 la

Page 348: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

255

XLI.

Serie Brasovenilor ca pilrcalabul din Bran aconfiscat lul Costea din Tirgoviste 20 de obez1 de fier(.K. WREAE MEM*, dupl ee le platise de vama : daca voropri el flerul, dInsul va opri alte marfurl de-ale lor.I s'aU plins si alT saracl, ea ail mare zabava" la Bran.

Fara loc i data ; monogram ; pecetea rupta. Scrierea sfirOtul sec.15. Ark No. 283.

c. 1O3. Un Kosta Urla de Thargovistia" e pornenit ea ne-gustor in socotelele Brasovulu1 la 1503. Quellen I, p. 72. C scrisoa-rea cu No. arh. 283 este dela Radul cel Mare o dovecleste i monogra-mul: el samb.n 5. cu monogramele dela No. 252, 255, 264, 272, 276,293 si altele dela Radul cel Mare.

XLII.

Serie Brasovenilor pen tru whAanA WT mkronone",care s'a jeluit CA a vindut niste marfa unui Sas din Bra-sov cu numele Blaj (Blasius) si ea acesta i-a ramasdator pentru 18,000 cuWe HONORE), pe care nu voestesa i le plateasca ; s'au juclecat acum un an" (IchAilErr slitIO ME11-1) inaintea lor, a judetuluI si a pIrgarilor,si Inaintea adunarii taril IipeA FOCIIOACTI10 KU 11 DMA FOICEM

Kopom ijJo cs KHAN ula 3gop" si Radila a cIstigat judeeata;Blaj n'a vrut sa-1 plateasca niCi Ma, ci 1-a chemat ina-intea celor sapte scaune HA cemui CTOAOKE". Domnul nuva ingaclui Insä omului sat sa mearga inaintea celorsapte scaune, caci nu vrea sä facã astfelit de obiceit"pentru saracif saT. Sa vie Sasul la clinsul, daca se credenedreptag sa stea de faca Aa cTaFirr Alumni" cu Rädila,si-i va jucleca cu. dreptate. Hogeatul" ce luat el delaomul satl, sa i-1 dea Indbrat, Niels nu e drept sa i-1 Ia,

sa stie ea el nu va lasa in paguba s KKap" peomul sn.

Fara loc fi data ; monogram ; pecete ceva mai mica decit cealode obicinuita, cu legenda: t itv P4ASA ROEROA4 MHAOCTII0 51lIO 11 rocneAmik,

identica cu cea dela No. 272 (=.- Arh. No. 281.

hail

mij-

(AM

si

1001cm).

Page 349: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

256

c. 1503. Socotelele Brasovului din acest an ne-at pb.strat cleta-hurl interesante asupra lul Radilla de Compolong". El este tre-cut prin IanuarieIulie ca mare importator de cutite de Sada, cultelliStewrer: intr'un singur an a adus 39,000 de cutite in valoare de 468fl. Quellen I, p. 49-50. Prin Martie 15'00 Radilla de Compolong"Mcea negot cu sofran la Sibiii. Rechnungen I, p. 280.

XLIII..

Scrie pArcalabilor din Bran" pentru dor car, fu-rati de niste hotl 11411p1-1" dela sluga sa ; seroaga, sa-1 dea calf indarat, duo ce pe unul din hop'.11 spinzuraserä, Tar celAlalt se rAscumOrase caii seaflat in fiinVi, Amonn" la Bran.

Feird loc i datd; monogram; adresa : pcircalabilor din Bran".Scrierea : sec. 15-16. .Arh. No. .221.

c. 1504. Cf. numArul urnator.

XLIV.

Serie Brasovenilor üä s'a intors sdnatos dela Poartaimparteasn, de unde a fost slobozit cu. darurI si cncinste i uncle s'a ingrijit 5i de binele lor, 5i le anuntacä trimete in misiune la dinsiipe Dragomir, marele stol-nic, insotit de Mihäilä. Dragomir e numit ILIACTEM-11rh

11pARHTEAK.

Fdrd loc i datd; monogram ; pecete mijlocie, cu legenda: t uwfulASA ROCIOA4 AAOCTI10 piano H rocnoAHHk. Scrierea : sec. 15-16. Arh.No. 228.

1504. .Anul in care Radul PT cel Mare merge la Poarta"..Asupra lui Dragomir vezi No. arh. 219. pag. urnfatoare.

XLV.

Spune Brasovenilor cä va lua ASWEPSEHHE" pentrumoartea unor supusi al sal, lar paguba suferita sf-o vaintoarce dela oarnenir lor. Din tonul scrisorif pare säfi fost in relAir incordate cu Brasovul.

MHX"kliA"

e

$i

o

Page 350: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

257

Fara loc fi data ; monogram; pecete ci legenda : t 1W fhlA,SA Ref-

ROA MIAOCTI10 1551H0 H rocnoAHHk. .Arh. No. 231.

e. 1501. Serierea samAn5, cu cea dela No. 228.

XLVI.

instiinteaza pe Brasoveni ct trimete pe Alecsicumpere 5 care si-I roagA sd nu-1 bintueasca la Bran.Fara loc fi data ; monogram; pecete mijbocie, cu legenda: t Hy

paASA ROEROM MIAOCT110 RONaHO H POCHOAHHK. Scrierea: sec. 15. Arh. No.244.

c. 1501. Of. No. arh. 228, 230, 231, 239.

Serie Brasovenilor ci jupinita np-ke, sora jupi-nului Dragomir vornicul i cumnata jupinului Nanul,a läsat niste lucrurna tamp nasm," ; affindu-se ea acumin tart, cere sä i le dea laddr5.t.

Fara loc fi data ; monogram ; pecetearupta. Scrierea : sec. 15-16.Arh. No. 219.

1506-1508. Dragomir este stolnic si mare stolnic la Raduleel Mare In anil 1496, 1498, 1499,1501 p. 348 si urm.),1502 (Iunie 19; arh. stat., C-Mulul) 0.1505 (Miletié, DR., p. 351, undeinsft acest hoer este omis). So pare decl c'a a fost Inaintat vornie ineel din urm'a", trel ani al domniel lul Radu. Pe Nanul nu-1 gfisese lacurtea lul Radul eel Mare. Dinteun doe. allul VIkduta. dela 27 Mai1510 stim e. jupinita Pree" era fata lul Staleo logoffitul (Acid. Rom.).

Serie Brasovenilor pentru niste daraveik märunteale supusilor sm, intre alp ale mini. Nichifor dinArghis".

Fara loc i data; monogram ; pecete itlentica cu cea dela No. 231.Scrierea : sec. 15-16. Arh. No. 233.

1496-1508. Pe Nichifor din .Arges nu 1-aln g5siteasese ins'a un Nykyfor de Thargovistia" la 1503. Quellen I, p. 20.

67332 17

sg-1

XLVIll.

;

(Mi1e111,DR0

beoNri

Page 351: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

258

XLIX.

Trimete pe jupin Alecse cu insArcinarea de a aflavesti 3a paM rAncoge" si de a-i cumpära pentru casa sanite cojoace §i uite postav de impart,it cur0 ; se roagt,sä i se lerte vama, Tar Alecse sã fie crezut in cele ceva spune.

Fdr'd loc date ; monogram; pecete cu legenda : t IW paASA ROE-

Rom AunocViro KiK.H10 H rocnommk. Scrierea : sec. 15. Arh. No. 239.

1496-1603. Alecse mai Impline§te o misiune la Bra§ov pela 1504. Vezi No. arh. 230 (= cxxxv).

L.

Radul voevod i domn al intregii ri ungro-vlahe" trimete la Brapv pe Albu, sa-i cumpere cuede §indri1 6. si de 141 WT WHHAHAS H KMIHRE WT

Yard loc i datd ; monogram ; pecetea lipsefte. Scrierea: sec.15-16.Arh. No. 242.

1496-1508. Albu ar putea sh lie Albul, vistierul al doilea"al lui Mihnea la 7 Sept. 1508 (arh. stat., Bistrita).

LI.

Roa0, pe BrasovenT trimeatA un maistorsticlar cr1tI1ap , care sa-I facã ni§te ferestre de biserichHEK011 npnopum Ht uximS".

Fara loc i data- ; monogram ; pecetea tearsd. Scrierea : incep. sec.16. Arh. No. 243.

1496-11k508. Atribuiü aceasth scrisoare lui Radu cel Mare, d e-oarece monogramul ei este dela acelm domn cu No. 230, 233, 271.

LH.

Trimete pe Oncea" la Bra§ov sa.4 cumpere 5 bu-ati de sApun COROHE" de cite 4 II. i 5 de cite 3 fl.

Fdret boc i datd ; monogram ; pecete inijbocie, cu legenda: t iw

KAHH111,6

&MAI".

sa-I

pi

Page 352: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

259

pdASA H01130A4 AWAOCTII0 WISHIO H POCTIOAHHk. Scrierea : sec. 15-16. Arh.No. 250.

1496-1508.

5. Doarnna

LIII.

Doamna Voica scrie Bra§ovenilor despre cestilede argint ce le avea la dinsii si nu voeat sa i le deaInclarat ; ea le spune cam urmatoarele : v'am trimescartea inalVmei sale crafuluf care va porunce§te sa-mIdat,I cestile mele, marha mea" (moil %nue, moo mapx8);le-a cerut si fiul meti Io Mircea voevod §i n'atl vrut SAi le dati. nicI luT, zicind. Ca in cartea craiului se spunesa mi le dati numad mie ; dar sa stiV ca pe Mircea voe-vod, desi nu este nascut din trupul met, il inbesc cape un fid al meU, Qi el ma Iubeste pe mine tot asa ; daca1e-ati da lui, e ca si cum mi da mie ; deciluI, cdci 1-am insdrcinat sd rdspunzd *EnEMOHTI-1" despreaceasta.

Fdrd loc i data ; fcira adresd. Arh. No. 546.

1511, inainte de 7 Sept. Scrisoarea este redactath intr'un stilfoarte primitiv si fár nici o dihacie; e plink de repetiri. Pare a fiscrisk de grkmkticul care a scris i celelalte scrisorl ale Volchilale lui Mircea, No. exLvn

6. Basaraba IV Neagoe.

L1V.

Basaraba vv. roaga pe BrasovenT sa-I trimeatape popa Cost3a, care 1-a slujit inainte §i pe care vreasa-1 alba popa.

Fara' loc i data; monogram identic cu cel.dela No. 62 (=CLIV);pecete mijlocie cu legenda : IW RA14, HOMA4 MACT1E gaffe rno[A]ap, identicdcu cea dela IVo. arh. 156, 158 (= CXV, GEM). Arh. No. 43.

c. 1512. Scrierea find contimporank du No. arh. 61 si 62,

I) Din ungur. felelni, a rkspunde.

Voica.

t

si

l)

si

Page 353: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

260

amindona dela Neagoe, atribuid §i No. arh. 43 acestui domn. Pece-tea eAte insl a lui Vlaci OJuglru1, i cum nu pare sb. fi fost schim-bath', in timpurile noastre, e de admis ea nu se avea in cancelariadomneasa, o alta la indeminA ; se serviso, probabil, de ea §i fiul lulVlad Csalugarul VlbAlutk preclecesorul lul Neagoe Basaraba.

LV.

Serie Brasovenilor In afacerea until Dobro-mir din Cimpulung (Asroriong), care avea datoril ladIniI sa i le plateasca, cad si el are sa plateasca Tur-cilor. Pite§ti, August 26.

Monogram ; pecetea perdutd. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 108.

c. 1510. Vezi un Dobronair" la 1516 in socotelele Bra§o-vului. Quellen I, p. 214.

LVI.

Trimete in misiune la Bra§oveni pe jupinul Aleese.Fara loc si data ; monogram ; pecetea ruptd. Scrierea: sec. 16.

Arh. No. 45.

1520. Vezi Quellen I, p. 273. Acela§ Alecse duce la Bra§ovscrisoarea de sub No. arh. 65 ( = cm).

LVII.

Io Basaraba voevod §i domn rumin (gnaulicH)"in§tiinteaza pe Bra§ovenI ea i s'a jeluit saracul sadPatru din Braila" ca are citiva aspri datorie la o femeedin Brasov eu numele ASK-wog" ; se roaga sa-1 faca ju-deeata dreapta Intoarea banil, cad altfelid II vada voe sa §i-I la dela oamenil lor. Scris in Mai 9".

Monogram ; pecetea perdutd ; adresa obiclnuitd. Scrierea : sec. 1516. Samand cu scrisoarea de sub No. arh. 36 (=GEVIII). Arh. No. 38.

c. 1517-1521. Cf. scrisorile lul Neagoe din timpul acesta, No.ciav §i urm.

i sarl

--

Page 354: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

261

LVIII.

Io Basaraba voevod §i domn rumin (Rnawal)"in§tiinteaza, pe Bra§ovenT ea, trimete in misiune la din-

pe sluga sa Coman.Fara loc §i data ; monogram ; pecete pe htrtie, cu legenda foarte

lamurita: t HCTIO 141IO 1W 14CoP4E4 HOHHOA4 H rHk. Scrierea: cwrsiva sec.16,cu cerneala foarte neagra §i, consistenta. Ash. No. 41.

1520-1521. Vezi Quellen I, p. 287 (24 Noemv. 1520), 330-334.347, 349-350 (Martie, Iulie i August 1521). Cf. No. arh. 49, 50, 52.

LIX.

Trimete In misiune la Bra§oveni pe Coman por-tarul.

Fara loc i data ; monogram ; pecetea perduta. Arh. No. 121.

520-1521. Cf. nota dela No. precedent.

LX.

Trimete pe Coman portarul in misiune la Bra-§ovenI. Fevruarie 5.

Monogram ; pecete identica cu cea dela No. 48 ; cf. fi No. 41..Arh. No. 49.

LXI.

Acela§ cuprins ca la No. arh. 49 (LX). Martie 1.Monogram; pecetea rupta. Arh. No. 50.

LX1I.

Acela§ cuprins ca la No. arh. 49 Qi 50 (LX, LXI).Iulie 21.

Monogram ; pecete identica cu cea dela No. 48. Arh. No. 52.

Aceste trel misiuni din urmh le are Coman in 1521 ; cf. No.arh. 41.

01'

Page 355: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

262

LXIII.

Io Basaraba voevod i domn" scrie Brasovenilorpentru ni§te sarael eu numele Serb, Neagoe §i Radul dinSchiopoaie tmconog", care i s'aU jeluit ea at paseut ni§tedobitoace pe locul lui Pal din Budila, in Vnutul Säcui-lor, §i OMR gorstina" dupa cum se toemisera ;cind sa vie insa dincoace de plait, Bra§ovenii.luat din nail gorstina, confiscindu-le 100 de porci (orig.. p. CE{Flf gres.. pentru CRFIFIE). Cere sa li se faca dreptate,cacl gorstina, asa cum se tocmisera, el aü platit-o, i sali se intoarca dobitoacele. El nu va suferi ca oameniisaf sa ramie in paguba. Daca insa lucrul stasa-I dea de §tire.

Fara loc fi data ; monogram ; pecete mica pe hirtie (oftie), binepastrata i cu legendd in litere foarte marunte; t iw Racdpag% MOMM4CT110 gICHIO H POCHOAHHk adresa obicinuitd. Scrierea : sec. 16 . Arh.No. 32.

1512 1521.

LXIV.

Io Basaraba voevod i domn rundn (KAMIJKH)"scrie Brasovenilor pentru un 4igan" al boerulufSemca sulgearul (cSiwap8), care venise sa-I cumpereuna alta in orasul lor (8 gapow S spauuK) i ramaseseacolo. Cere sa-1 dea indarat, cad e tigan cumparat",§i el, domnul, are pace cu din§iI ; daca nu-1 vor da, ju-pin Semca nu va raminea de paguba, ci se va despa-gubi dela oamenii lor.

Fdrd be qi data ; monogram ; pecete pe hirtie, cu legendd in literemarmite : j IW N4C1194R% ROEROM MACT.H0 REHI H rocnoAHHk. Scrisoarea parea fi de aceea§i mind cu cea dela No. 32 ; adresa obicinuitd. Arh. No. 33.

1512-1521. Semca sulgearul e pomenit si in scrisoarea lulRadu Paisie, arh. No. 218 (=--cLxxxIv). Este de sigur un altul cleatSemca spAtarul, fratele postelniculul Mircea, din tratatul dela 1611al lui Vlblut'a en Brasovul (arh. No. 742) §i. din docunaentul dela 19Aprilie acela§ an (arh. stat., Govora XXXII).

altfelit,

i-aqle-at

Page 356: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

263

LXV.

Io Basaraba voevod i domn rumin (RAMIJKH)"

scrie Brasovenilor ca i s'au plins Stan si Ca luta dinTirgsor, cumca ii s'a confiscat toata marfa, din pricina

Radul, desi eT n'an nimic a face cu acesta (NH eAno

METEKS NE HMLNOT cc paASAo,u) ; II roaga dee): sa le in-toarca marfa luI Stan si Ca luta., care sint oamen1 drepp,lar pe Radul sa-1 judece cu dreptate i dupà, lege. Lacas contrar, le va intoarce dInsul marfa dela oamenii lor.Scris August in 9".

Monogram ; pecetea §tearsd ; pare a fi identia cu cea dela No. 39.Scrierea: sec. 16. Arh. No. 40.

1512-1521. in registrele Brasovului se poraeneste la 1503un negustor Stan din Tit-pr. Quellen I, p. 10 si urm.

LXVI.

Io Basaraba voevod i domn rumin (Fimuntu)"trimete in misiune la Brasoveni pe credincioasa sasluga jupin Bade Cotescul. Scris Iulie in 9".

Monogram ; pecete pe hirtie, cie legenda foarte bine pastrate :t MATIO IW RAcap4sd BOHROM H rwh. Scrierea: sec. 16. Arh. No. 42.

1512-1521.

LXVII.

instiinteaza pe Brasovenf ca SAltRit WTH *Epe" i s'at1 plins ca ii s'a confiscat marfa de

2000 aspri, fara sä fie euiva datori ; daca Brasovenilaü datorii la oamen1 din tarä, sa vie inaintea sa i leva face dreptate.

Fdrei loc i dat4; monogram ; pecete identic1 cu cea dela No. 48.Arh No. 51.

1512-1521.

lui

MICH*

00501-

Up

Page 357: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

264

LXVIII.

Serie Brasovenilor despre un Gherghe dinTirgsor, care avea niste datorii la Brasov si nu pu-tea sa si le scoata, desi le ceruse de repetite ori.

.KE. Hc[npmth] saps8n Kome §i apoi tinadaos de alta mina : H TEUE, CARO, Ad MS &SAHA HCHOM3HHK

WTHOEA CSARS H vrrnpF,A, nSprapH spaWORCKHE = i tu, Savo,sa-I ET ispravnic (procurator) inaintea judetuluf i ina-intea pirgarilor brasoveni.

Monogram; pecetea ruptd. Scrierea : sPc. 16. .Arh. No. 59.

1512-1521. Barbul comisnl este prob. aceeasI persoan& cuBarbul stolnicul din 1512 si 1513 (arh. stat., Bistrita I, 2; GovoraVIII, 3), far Sava este judetul din Tirgoviste, dela care avem seri-soarea din 1524 (arh. No. 537 =ccxxv). Cf. No. arh. 314.

LXIX.

Trimete un om la Brasov sa.-I cumpere sfoaractup0 de 200 aspri. Iulie 7.

Monogram; pecete micd, cu legenda : j MATIO MHO 1W F4C4P4Ril SOH-

ROM H PHA. Scrierea: sec. 16. Arh. ?Vb. 111.

1512 1521.

LXX.

Serie Brasovenilor pentru niste cositor (Kaarrop)ce a cumparat dela dinsil. Aprilie 14.

Monogram ; fdrd pecete. Scrierea: sec. 16. Arh. No. 113.

1512-1521.

LXXI.

Muce aminte Brasovenilor de un sfesnic (crtgw,-FMK) ce-i era dator sa-I faca un om al lor ; va asteptaOita la Sf. Gheorghe. Dechemvrie 18.

Monogram ; pecetea §tearsd. Scrierea: sec. 16. Arh. No. 109.

1512-1521.

1114C PEN. Art.

Page 358: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

265

LXXII.

Serie Brasovenilor ca trimete la ei pe popaPetru. dirt Cimpulung, pentru piste treburi ale sale,si se roaga de el sa nu-1 supere. Iunie 24.

Monogram; fara pecete. Scrierea : sec. 16. Ark No. 117.

1512-1521.

LXXIII.

Serie Brasovenilor pentru un skrae; carula ise confiscase marfa.

Fetrit loc §i, data. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 118.

1512-1521.

LXXIV.

Serie Brasovenilor pentru un Dimitru, fiul lutMalaitl, care daduse lul Stolea LAatul i lui Vole()Terni 1100 pesti pe 6600 aspri ; acestia DU voiatiplateasca suma intreaga, dup6, tocmeala. Ianuarie 17.

Monogram ; pecete majlocie, cu legenda: Awrito mtaio itv Racapaga

HOEROM H rtik, Scrierea: sec. 16. Arh. No. 119.1512-1521.

LXXV.

Ba-sarabarim scrie Brasovenilor despreniste cositor ce se adunase pentru dinsul, Iii valoare de300 fl.. Scrisoarea e adresata judetultfi. craesc 7,03,a,fu,k'comae. Ianuarie 4.

Monogram ; pecetea §tearsd. Scrierea sec. 16 , inaltd. Arh. No. 44.

1512-1521.

LXXVI.

Trimete pe Tudor vataful (KaTax) la Brasov,sa-T. cumpere 10 roate" de car si eiteva hamure"streangure" i tarnqe". lunie 21.

sa-I

f

ramose,

:

ai

Page 359: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

266

Monogram ; pecete mica, cu legenda: +, meTio IW C4C4P161 KOH-

goAd H ruk.Arh. No. 48.

1512-1521.

LXXVII.

Trimete in misiune la Brasov pe Sava (prob.eel dela Tirgoviste). lunie 17.

Monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 120.

1512-1521. Cf. NO. clix, ccxxv.

Serie Brasovenilor pentru saracil sal din Cimpu-lung StoIca i Stanciul, ce aveail sa mearga la Brasovcu sluga sa Neagoe, ca sa-si scoata niste datorii pentrumarfa luata de dinsiI dela Celebi si data Brasovenilor ; citpentru Stalco, care le este dator (gunogaT), sa trimeataun om la dinsul cu carte" si le va scoate datoria.

Fara loc i datd ; monogram ; pecetea gtearsd. Scrierea : sec. 16.Arh. No. 124.

1512-1621.

LXXIX.

Serie judeWlul craesc despre o cearta intim-plata in coma flAtIFIHHA" Si pune soroc ziva de Dural-neca 29 Iunie, cind sa se intilneasca la locul cu pricinaomul sail i aT lor, ca sa li se faca judecata dreapta.

Monogram ; pecete cu legenda : t MATIO Rath() itv oacapana ROHEOAd H

ruk. Scrierea: sec. 16, foarte asemandloare CU cea dela No. 124.

1512-1521.

7. Theodosie.

LXXX.

Theodosie vv. scrie Brasovenilor despre un om alsü Praia ce are o judecata cu omul lor Radul pentru

MATH/

LXX VIII.

Page 360: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

267

niste o cumparate de de mult, Inca din vremea lui Vladvoevod" : oile at murit de galbeaza (mous) ; Praja aretrei sate martori pentru aceasta.

Fara Zoe i datd ; monogram ; pecetea Arh. No. 312.

1521.

LXXXI.

Trimete la Brasov in misiune pe omul sail. Savajudetul ct;Au,S). Septemvrie 27.

Monogram; pecetea strivtd. Arh. No. 314.

1521.Savajudetul e Sava din Tirgov4te.Cf.No. arh. 537(=ccxxv).

8. Doamna Despina.

LXXXII.

Despina doamna" scrie Brasovenilor despre slugasa Audrifas, despre care a auzit ca e inchis la Brasov ;II asigura ca e trimes in solie de dinsa la inaltimea sacralul, Inca decinel era in tara Theoclosie voevod,roaga sa-1 lase in pace., Cit despre afacerea lui Furca(sa panoTS *S0:8), caruIa Calota vornicul i-ar fi luatniste svite" fart, sa le plateasca, ea le spune, sa seroage lul Ducnnezeil sa i se intoarca fiul satl Theodosiesanatos, si nu va lasa in paguba pe nici un om al lor.

Fdrd loc i datd ; pecete micit, ovald, cam 1 cm. de tatet i 1 '/2 delungd, cu o figurd ce nu se distinge bine. Arh. No. 317.

1521, Ianuarie-Aprilie. Theodosie era dus de Mehemet la Con -stantinopol. Cf. Iorga, Studil i Documente 111, p. xLvrxLvn.

g. Vladislav

LXXX1II.

Io Vladislav, voevod i domn al intregii .carI

ungrovlahe" scrie jude0.1uI i celor 12 pirgarl din Bra-t

stricatd.

si-I

III.

Page 361: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

268

$ov cd, precum le-a scris si mai nainte, el se inching.cu toata credinta sfintei coroane $i inAltimei sale era-iuluf i domnului Ardealului Si tuturor domnilor un-guresti i lor: nu stie de ce nu-$1 trimet oamenii lorla dinsul; de vor sa-i fie prieteni, bine: de nu, va facesi el ce va putea. Scris Julie in 2".

Monogram : Fma,,YcAds; pecete mjlocie, cu legenda: IW EA4A1-1CMIR

ROHROM nomaelo MHAWICTII0 roCIIOAHHI RMW[KH]. Scrierea: cursiva sec. 16.Arh. No. 215.

1523. La 1524 Bra§oventi se impac5, cu dinsul, cci 11 recu-nose i Unguril. Iorga, Studil i docurrete III, p. xLvm.

LXXXIV.

,.Io Vladislav, voevod i donna" scrie Brasove-nilor ea a trimes la el' pe slugile sale Stoica si Se-cart sehileril (cum-kpii), sg-1 cumpere mai multe lucruri ;II roagit st le dea ajutor, caci el are pace cu

_Fara loc i data ; monogram; pecetea ruptd ; adresaArh. No. 26.

1523-1521. PublicatA deMileti6, 1. c. sub No.65, cu gresala :CTOHI:d H campx H Kim-kw', in loc de csim-ki1fi, i atribuit& gresit lui Via-dislav II. Scrierea este cnrsiva sec. 16. Numele domnulul e scris inmonogram a.l4X1cAds. La Mil. trebue citit in sirul 2 6P4WERViH/11 i iniru1 10 H3fIlKST.

LXXXV.

Serie Brasovenilor pentru un prieten al ailAndrea, pentru care a trims si la vitavoevod" $i vatrimete si la voevodul Ianas, ca sä-i dea drurnul.

Faro: loc fi data; monogram: RnaXicsag"; pecetea ruptd ; adresaobicinuitd. Scrierea: cursiva sec. 16.

Publicatl de Miletié, 1. c. sub No. 68 si atribuith, gresit lui Vladi-slay II; in sirul 10 trebue eitit WT Kit suu"soneop:i.

1523-1524.

5

Page 362: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

269

io. Radul V dela Afumati.

LXXXVL

Radul vv. cere ajutor grabnic dela Braoveni, cadse alb, in mare primejdie, cum le va spune omul sailRadul. Julie 27.

Monogram ; pecetea perdutd ; adresa : prea Iubitutv pdrinte (po-MTEA) al domniel mele, judetuluI din Brasov, si celor 12 pirgarl". Scrierea :sec. 16. Arh. No. 277.

1521. in August acela* an Radul e nevoit s fugl in Ardeal.

LXXXVII.

Trimete Iii misiune la Braoveni: pe Voico.Martie 26.

Monogram. Scrierea : intha jumdtate a sec. 16. Arh. No. 238.

1522. Daei identificAm pe Volco cu Woykivl veniens departibus transaLpinis" dela 1522, Aprilie 18 (Quellen I, p. 424).

LXXXVII1.

Instiinteaza pe Brasoveni ca trimete in misiunela din§ii pe Ianciul, cu multe vorbe". Gherghica, Ia-nuarie 8.

Monogram foarte mic ; pecete micd, ca cea dela No. 258, cu le-genda §tearsd si prob. identied cu cea dela No. 225, 246, 295. Scriereaintita jumatate a sec. 16.

c. 1523-1525. La 1623, prin Ianuarie, Radu era in 1upt6, cuVladislav ; in Fevruariti e silit s'a, se retragi. in Ardeal ; la 1521,tot prin Ianuarie, era pe tron la Tirgoviste ; tot prin lanuarie, 1525, seasaz a. definitiv in scaun, dup6, ce prin Noemvrie 1521 fusese la Poartk.Iorga, Studii §i documente III, p.

LXXXIX.

Serie Bra§ovenilor despre logofAtul Harvatuarca boeri earl ati luptat impotriva vrajmaplui Mehmetup CS KHAN H4 W1i0H IlthImmauf Ha gliEKMET", CA i slut cre-

§-i

215

eo000-005m.

Page 363: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

2 70

dinciosi lui i lor, i deci sa albä incredere Int/1110f ;ei trimes oamenii, copiii i averea tlEirkA ChHOKE CH H It6rkM (orig. KhrkM11) HMAHTEM" la Iulie 26.

Monogram ; pecete micd, .2tearsd. Scrierea : inceputul sec. 16.Arh. No. .241.

c. 1521-1524. Harvat logoratul fusese vistier in vremea luiVladuta (la 1511; arh. Brasovului, No. 742) si mare vistier pe vremealui Neagoe (1512 si 1513 ; arh. stat., Bistrita I, 2 ; Govora VIII, 3) ; elogorat la 1614 (arh. stat., Bistrita I, 3) si mare logorat dela 15161521 (mai multe documente din arh. stat.). Sub Radul dela Afumati11 gasim logorat la 3 Fevr. 1522 (arh. stat., epp. Argesului XLIV, 6).La 30 Mai 1525 mare logorat e Dragan (arh. stat., Tismana LVIII, 9).

Pe la 26 Septemvrie i prin Dechemvrie 1521, (led curind dupa, moar-tea lui Neagoe, Harvatu era pribeag la Brasov. Quellen I, p. 357, 371.

xe.instiinteaza. pe Brasoveni cã a prima jderil

dela cojocarul Han i ca-I va trimete pretul de 3315aspri ; IT roaga insa sa-1 mai astepte vre-o doua sapta-mini, cad aspri II trebuesc acurn sa cinsteasca peTurcii ce aft venit cu dinsul, ca sa se curete de ei".Fevruarie 5.

Monogram ; pecete micd, cu legenda : Itv PdASA gosiiOm, mu* MH-

AOCTIO reCIIOAHNk 1111e1WKH. Arh. No. 246.

1525, E tocmai vremea, cind Radul se instaleaza, definitivin domnie, infarit de Turd.

Trimete la Brasoveni pe djupin Radul postelni-cul sä le vesteasca ca vrAjmasul sat'', care se pornisedin Mehedinti, a fost bAtut de curten1, sub comandaboerului sat jupin Pirvul banul ; acesta I-a risipit oas-tea si l-a trilat capul. Dechemvrie 7.

Fara datd ; monogram ; pecetea ruptd. Arh. No. 284.

1525. E vorba de Vladislav III, pe care Poarta II parasisein Noemvrie 1524, dind domnia lui Radul. Vladislav insa Incearcasag rastoarne pe acesta, Prin Mai 1523 el traia Inc i dadea din

sI-atSibiu.

t

boc .2i

o[n]-

XOL

Page 364: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

271

Bucurest1 un chrisov mAn'astiril Tismana (arh. stat.), ultimul pe care11 cunoastem dela dinsul. Scrisoarea dela Brasov e foarte impor-tanth: ea Intregeste tiriIe cronicel, care istoriseste c Pirvul, nil-nios pe Vladislav, fiindc 5. din mare ban 11 Meuse postelnic, s'a ra,s-culat Impotriva lui si 1-a atungat peste Dunare (Constantin Capita-nul Filipescul, ed. Iorga, p. 49). Luptele liii Radu dela Afumag cuVladislav cad intre 28 Fevr. si 7 Dech. 1525; la 28 Fevr. Radu erainstalat in Tirgoviste.Iorga,Studil i documente III, p. XLVIII. linRadul postelnic n'am intilnit On& acum in documentele lui Raduldela Afumat1; ar putea s5. fie Ins 5. identic cu Radul Gramatikulnuntius domini waywodae transalpini. ferens litteras et bonarn pa-cern" prin Martie 1523. Quetlen I, p. 510. tntr'un document din 10Fevr. 1525 se citeaz5. 3 boeri cu numele Radu : nn mare logorat, unmare comis i un mare paharnic ; marl postelnicI eral. Dr5igan siBadea (arh. stat., Bistrita XLI, 1).

XCII.

Serie Brasovenilor despre feciorul until boer[nurnele 1111 i se poate ceti, find sters de tot], care acazut, pentru o vin a. a lin', In nlinile lor ; tae na-sul pacnopupg EMS 114C" dea drumul. Scrisoareao trimete prin Stan spatarul. Aprilie 8.

Monogram ; pecete micd (2'12 cm. in diametru), cu legenda : nv

paASAM KONIOAd iusIio Awr'ito PNk RAJINNI, bine pdstratd i identicd cu titluldela inceputul scrisorii. Scrierea: sec. 16.

c. 1525-1526. In doc. din 30 Mal 1525 (al luI Vladislav III)se pomeneste un Stan, mare spAtar (arh. stat., Tismana LVIII).

XCIII.

Roaga. pe Brasoveni sä dea drumul unor slugY aledoamnel Despina, arestate pe nedrept de dinsii.

Fdrd loc i datd ; monogram ; pecetea ftearsd. AM. No. 258.1521-1526. Dospina emigreaz5, In Ardeal la 1521 si o gSsim

traind cind la Brasov and la Sibiti p5ui5, la 1526. Prin 1523 se pre-gAtea s5, plece dela Brasov la Sibi, unde fusese mai nainte (Quel-len I, p. 507, 512, 533) ; prin 1526 August ea.era la Brasov (ibid., p.638, 656, 660).

i sg-I

t

st-I

Page 365: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

272

XCIV.

Serie Brasovenilor ca Sava din Tirgovistetovarasil (Apsxcutht) 1u1 ail de incasat niste datoril delaBalint i ca lamas voevodul care acum e craiti" le-adat scrisoare la mina, ea sa le plateasca ; sa-1 Lea decisa pthteasca. Martie 27.

Monogram ; pecetea hPse§te. Ark. No. 234.

1527. Zápolya se Incoronase rege la 10 Noemvrie 1526.

XCV.

instiinteaza pe Brasoveni ca a trimes pe slugasa Hirsu (cirke) sari cumpere niste lucruri si se roagasa nu-1 incarce la vama.

Fdrei loc i datd ; monogram. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 232.

c. 1529. Tin Hyrz" e pomenit In socotelele Brasovului la1529 (Quellen II, p. 173). Totusl scrisoarea de sub No. arh. 232 poateft i dela Radu Paisie.

XCVI.

Trimete in misiune la Brasoveni, la amui,Kpanne, pe Sava (probabil cel dela Tirgoviste).

Fdrd loc i data ; monogram. Ark. No. 237.

1521-1520.. Scrisoarea sardan'a cu cea dela No. 232, 231, 235si este de bun'a samb, a lul Radul dela Afumatl.

XCVII.

Scrie Brasovenilor pentru niste datoril ce le areacolo jupinul Sava; sa i le scoata de graba, cad i peel 11 zoresc Turci sa le plateasca. Mal 11.

Monogram ; pecetea ruptd. Ark. No. 289.

1521-1529. Cf. No. arh. 284 si 287 (Regestele).

Page 366: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

273

XCVIII.

Trimete Iii misiune la Brasoveni pe jupin Di-mitru Clucerul. Martie 23.

Monogram ; pecete micd. Arh. No. 280.

1521-1529. Atribuiü aceast . scrisoare lui Radul dela Afu-map, deoarece pecetea este identica, cu cea dela No. 225, 235, 238,246, 258 si 295, toate dela acest domn.

1. Basaraba V.

XCIX.

Basaraba vv. trimete pe sluga sa Vlad la Bra-sovenf, in afacerea unor of confiscate dela shracii saTOprea i Tatu.l.

Fdrd Mc 0 datd ; monogram foarte mic ; pecetea ruptd. Scrierea :sec. 16. Titlul : Racapaga HOHBOM H MTh ll'hCOH lig14WISOH 3[6%1E. .4rh. No. 67.

C.

Se roagh de BrasovenT sh dea drumul unei slugia. jupinului Sibiu vornicul, pe care Ii arestaseraluaserit un cal, fiindca avea ti. datorif la alti oameni dinOra rumineasca. Sh vie creditorif inaintea luf si leva face dreptate.

Fdrd Mc 0 datd ; monogram ; pecetea foarte stearsd. Scrierea : sec.16. Arh, No. 68.

CI.

Trimete pe spatarul G heap, ( rkitx cnaTap) sh-f cum-pere niste blanf de viezure Kpesuu WT noKsem" 1) §i de

1) Cf. subductam subani pellibus peegwetheth", intr'un in-ventar de sculele Voichil, sotia lui Mihnea, fácut la 1514 in Brasovde castelauul din Fagaras Paulus de Thomory (copie la Acad. Rom.).Dl. Stoica Nicolaescu mft asigur b. cb., in dialectele bulgare din Ma.cedonia ve insamna, viezure.

67332 18

i-1

Page 367: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

274

hermelin um, pu.ni ", pentru cite o haIna (sit emiS psniws) ;vlezurii sa fie dela spate (wT roisHiu); roaga pe judq

pe pIrgarl sä le pretueasca ei, far prqul 11 va tri-mete dupa aceea.

Feint' loc i datd ; monogram ; pecetea ruptd. Titlul : Io Basarabavoevod i domn al intrega tdri a Ungrovlahiel". Scrierea : sec. 16. Ark.No. 71.

Am atribuit scrisorile de sub No. aria. 67, 68 si 71 lui Basa-raba V, care a domnit vre-o douh luni, prin Ianuarie i Fevruarie1529 (cf. Iorga, Studil i doc. III, p. L), pe urnAtoarele motive :a) Sibin vornicul i Gheath spitarul nu se intilnesc In documenteleuntil alt Basaraba; b) scrierea la No. 67, 68 si 71 este din sec. 16 siun alt Basaraba, afarh de Basaraba IV Neagoe, In acest secol nu seconstath; a) titlul dela No. 67 nu este obicinuit in scrisorile lulNeagoe.

12. Moisi.

CII.

Moisi vv. Instiinteaza pe BrasovenI ca imparatulturcesc 1-a facut domn in Wa parinteluI sail; ca aprimit steag dela Poarta, din insassi mInile Imparatului,ca sa fie rocnompk IMAWKOH §i ca trimete in mi-siune la dIniI pe lamas pitarul. Martie 30.

111onogramul : IW MOHCE 11WHIWAil, MHAOCT1 1 60)1(741 rni ; pecete mi j-lode, ceva mca mica' decit cea dela No. 325 0 foarte stearsd ; legenda parea fi inset aceecte ; scrierea foarte uritd. Arh. No. 326,

1529.

CIII.

instfinteaza pe BrasovenI ca trimete pe slugasa Sirbul pentru niste cumparaturf si se roaga sa-ITette varna. Ianuarie 27.

Monogram; pecetea stricatd. Ark. No. 327,

1530.

annum",

51

Page 368: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

275

CIV.

Scrie Brasovenilor cg, solil bor Ii fagAduiseratrimeatã DII tunar Emiti TSHAp" ; trimetInd acum pe

sluga sa Iacov cumpere land si scuturl KOEIHf HIJAHTORE" i alte lucrurl, II roagd sa nu-1 asupreasca, cuvama i sa trimeata in acelas timp i pe tunar, cad'are nevoe de el. August 1.

Monogram ; pecetea ruptei. Arh. No. 328.

1530.

13. Vlad V.

CV.

Io Vlad vv." scrie Brasovenilor cd a Ir4eles solialor i va trimete un butoiü de vin luI Marcus, judetulInAWmel sale cralului din Sibiq ; 11 va trimete insAnumai pan& la Rucar (pStop), Iat de-aci incolo sä-1 ducadinsil cum vor sti; el nu poate sä chinueascA prea multpe sAraciI saT. Ianuarie 26.

Monogram. Serierea : sec. 16. Arh. No. 211.

1530-1532. Marcus" e graful s'asesc Marcus Pemfflinger,care a jucat un rol foarte insemnat In luptele lui Ferdinand cu ZA-polya cu care Vlad V avuse ocasie s'a se inttineasc6, in Transil-vania. G. D. Teutsch, Geschichte der siebenbiirger Sachsen, p. 202.

14. Vlad V I.

CVI.

Io Vlad voevod i domn" trimete la Brasovpe sluga sa Neagu, sá-I cutnpere un leagan, daca va gasiunul gata ; dacä nu, sä-I tocmeasca unul la maistorI",Noemvrie in 6.

Monogramul HA4M IMIRWA4, MHAOCTIA NOKIA rOCROAliskj Cf. No.arh. 150 (= oLxxxi), nota 2 ; pecetea ruptd ; adresa obiclnuit5. Scrierea : sec.16. Arh. iVo. 128.

1532-1585.

sa-I

: Ity

st-i

i

Page 369: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

276

(NIL

Io Vlad voevod i domn" roaga pe Brasovenisa dea indarat niste marfa confiscata de Beener delasocrul unuf popa din clirosul" SO, cu numele Patru;sa,-i Lea popii dreptate, cum I-a fdeut alta data §i craiulIano§ inaintea plrgarilor. lunie 12.

monogramul: iw RAOM HWERWA4, ItHilOCT7A GONaRt rocnomulk ; pecetemijlocie, ruptd; se poate ceti numai: t noier itv a[sam]; adresa obicinuitd ;in text 83 adreseazd judefului indltimet sale craiului i celor 12 pirgaridin Brapv". Scrierea : sec. 16. Arh. No. 131.

1532-1535.

CVIII.

Io Vlad vv." roaga. pe Brasoveni sa dea voeslugei sale Stoica sd-I cumpere niste ceara. Martie 28.

Monogram. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 196.

1532-1535. Intro anil acestia Ztoyka Dobromir" implinestemai multe misiuni in Ardeal, sub Vlad V si Vlad VI: la 1 Aprilie1632 el e trimes dela Brasov, Impreunk cu VIalcul de Neportheeu",la rege, in numele lui Vlad V (Quellen II, p. 258); pin; 29 Martie 1535el e trimes de voevodul Ardealului la Vlad Vf (ibid., p. 401). E greilde hotarlt dach scrisoarea din 28 Martie este a lui Vlad V sail a luiVlad VI. Asupra lul Stoica Dobromir vezi Quellen II, p. 252 si urm.

is. Radul VI Paisie.

CIX.

Radul vv. scrie Brasovenilor despre boerul saASerbu vornicul, care i s'a plins Ca are depu§i la ferneealui Vasil din Schei (t; tuK-kH) 13,000 aspri gata si 60 flo-rini galbeni *AopliF111 MVIATI-1" gata; mai multi: boeri aümarturisit ea stit despre acest lucru; se roaga decisa i se dea Indarat tot avutul ml maw virrTirgovi§te, Ianuarie 30.

Monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 270.

C. 1535. Serbu sail Serban e in primul an al domniel lui Radul

t

riStio".

Page 370: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

277

Paisie mare vornic (1 Aprilie ; doc, din arh. stat.). apoi ban dela 1 Sept.1535 p'an'it la 1539. El are o lung% cariea : la 1 Iulie 1523, 18 Mal 1526 si21 Aprilie 1528 este stolnic ; la 1527, Noemvr.21, e mare ban si primsfetnic al lui Radul dela Afumati ; sub Vlad V, la 1530 i 1531, era marevornic (16 Noemvrie si 9 lanuarie ; arh. stat., Tismana XL, 3; BistritaIV) ; la 1q Sept. 1531 e fost vornic" (arh. stat., Tismana, netrebnice);sub Vlad VI, la 2 Fevr. 1533, e din nod vornic (arh. stat., epp. Ar-gesului 11 bis, 1); la 15 Aptilie aeelas an e citat ca fost Tornio"intr'un document dela Radu Paisie (arh. stat., epp. ArgesuluiXXXVIli, 5). Tot asa la 26 Aprilie, 3 Iunie si 3 Noemvrie, in docu-mente de-ale lui Vlad VI (arh. stat., Cimpulungul X, 1 ; TisruanaLXVI, 1 ; Govora III); la 17 Martie, 23 Mal si 6 Sept. 1534, la 7 Maisi 1 Aprilie 1535 e mare vornic" al lui Vlad VI(doc. din arh. stat.).La 1 Sept. si 21 Oct. 1535 il g'asim mare ban de Craiova sub RadulPaisie (arh. stat ); in douA doe. din 1536, unul dela 1 Ianuarie, altuldin Iunie, este numit mare ban de Jill" (arh. slat., Govora X, 2 ;Glavaciocul XXV, 8); in 1538 si 1539, pAn'a la 8 Ian., e numit cindban de Craiova, cind ban de Jill, cind mare ban (mai multe docu-mente din arh. stat.). Scrisoarea lui Radul Paisie cMr5, Brasovenieste din primele zile ale domniel, cind Serban nu cAp5.tase inc6.

deci din Iunie-Septemvrie 1535. In socotelele Brasovului ele pomenit numai in timpul lui Vlad V si Vlad VI, la 1532 : Scher-ban wornYck (Quellen II, p. 263) si 1531 : Sorban wornjick (ibid.,p. 318).

instii*aza pe parealabul ijudu1 din Brasov"ea trimete in misiune la fratele sat Istvan voevodul"si la Brasoveni pe Danciul comisul. August 9.

Monogram ; pecete mijlocie, cesa mai mare decit cea obicinuitd(3 cm. in diametru), etc legenda : f 61.1 I1q4T IW PdAS11, ROHROAd H rNh

KildWKOH acMAH. Scrierea : sec. 16. Arh. No, 273.

1535. Voevodul Istvan este Stefan Balhory de Somlyó, voevodal Ardealului in timpul lui Zdpolya. Scrisoarea e prin urmare a luiRadul Paisie i i se poate flxa data precisS. 1535, indata dup.& insta-larea lui in. domnie (prin Iunie acelas an). Stefan Báthory de Somlyófusese numit voevod al Ardealului la 1529 (Fessler 111, p. 435).Danciul comisul este fostul comis al lui Vlad V la 1530-31 (16Nov. 1530; arh. stat., Tismana XL, 3 ; 9 Ianuarie 1531 ; arh. stay.,Bistrita IV). Nu poate ft dela Radul dela Aftimati, deoarece acestae omorit la 2 Ian. 1529, inainte de numirea lul Báthory ca voevodal Ardealului.

bailie,

CX.

Page 371: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

278

Serie judqulni Becner Hane§ sg. intervinä Infavorul boeruu sü erbu vornicul" care a suferitmare paguIDA din partea femeil 1111 lanuarie 31.

Monogram ; pecete micd, ca la .117`o. 270 ; adresa : cinstitului meilfrate de crude (nosp,rrS) Becner Hand?, judefului din Brapv. Arh.So. 275.

c, 1535. Johannes Benkner nu era in vremea aceasta judet,sese 1flS cu cIt1va anl mal nainte, pentrn ultima ow% la 1625-26(Qnellen I, p. 625, 627, 636, 659 ; cf ibid., p. 219, 404, 519, 538: anil1517, 1522, 1523). El tilia Ind. la 1535, dud fiul s'au e numit loannesBenckner iunior (Quellen II, p. 390). Acesta era subjude villicus"la 1543 (Quellen III, p. 140), 1544-45 (ibid., p. 146 si urm. si listaD-lui Stenner). El ajnnge judq la 1545 si II gasim. neintrerupt p'anttla 1550 (Quellen Ill, p. 60 si urm. ; in lista D-lul Stenner la 1517).Scrisoarea lul Radul Paisie e adresatk dup4 toate probabilitMile, ta-tMul

WM.

Trimete la Bra§ovenI pe sluga sa Radul, s6, leexplice cum 1-a dat steagul §i pacea imparatul delaPoarte; II asigurg, ca. le va fi prieten i frate, cum

fost Si domnil de mai nainte al Ari.1 rumine§tI.Noemvrie 29.

Monogram ; pecetea ruptd. Scrierda: sec. 16. Arh. No. 279.

1536. in anul acesta gAsim la Brasov, prin Aprilie si De-chemvrie, pe RaduI, portarul lul Paisie. Quellen II, p. 445, 451. Peacelas Radul ii glsim la Brasov prin Ianuarie 1518, sub Mircea Cio-banul (ibid., p. 548).

OXIH.

Trimete pe Danciul comisul IR misiune la Bra-August 2.

Monogram ; pecete mijdocie, tearsd. Scrierea : sec. 16.Arh. No. 288.

C. 1536. Danciul comisul este acelas cu Danshul Beelsche(=Belcea), Rad8v1 waywodle familiarisl, care implineste osin:3e prin Martie 1536 (Quellen H, p. 450). El era comis Ina sub

fti-

a1t5, mi-

skii.

le-afi

3ovenl.

Page 372: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

279

Vlad VI, in care calitate vine de mai multe orl la Brasov, in 1531Sept., 1535 Martie i Aprilie (ibid., p. 368-371, 399, 402, 404). Eracomis mic, cad comill marl in timpul 1u Radul Paisie aü fost :

Stalco, Barbul i Badea. Se vorbeste de el intr'un chrisov al luiMircea Ciobanul din 30 Mal 1545 (arh. stat., Bistrita II, 2).

CXIV.

Roaga pe Brasoveni sä dea un calauz omuluisätt Ratea Diacul (parrk trimes in urma logofa-tului Tatul, care mergea in misiune la voevodul Ardea-lului si la craiul. Mai 17.

.Monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sec. 16. No. 262.

1538. Timpul tratarilor dintre Radul Paisie si J. Zapolya (En-gel, Geschicbto der Walachey, p. 215). Despre un Ritea" se vor-beste inteun doe. al lul Vlad VI din 19 Ian. 1535 (arh. stat., epp.Bu-zAului LVII, 1). Pe Tatul Ii gasim logofat Inca sub Vlad VI (6Sept. 1334; arh. stat., Tismana LXVI, 3 ; 7 Mal 1535; arh. stat., Bu-z'aul LXXII, 1). Sub Radu el e la Ian. 1536 logorat" stat., Gla-vaciocul XXIV, 1), la 17 Oct. 1538 logofat al doilea" (arh. stat., Go-vora VII, 5; mare logorat era atuncl Vlalcul). La 1540, Sept. 14 (cf.nota dela arh. No. 240 [Regestele]) i Dech. 9 (doe. din arh. stat.,9Anast. Calulul) e mare logofht.

CXV.

Trimete in misiune la Brasoveni pe jupin Nanpisarul HAN micu,8". Dechemvrie 16.

Monogram ; adresa. jupinului Lucaciii judetului i celor 12 pir-garl. Scrierea : sec. 16. 4rh. No. 259.

1535-15S9. In anil acestia Lucas Hirscher este judet al Bra-sovulu1. Nan' pisarul se numeste Cel Gros" intr'un act scris dedinsul la 80 Iunie 1512 (arh. stat., Govora X, 3), Ian intr'altul, dela7 Noemvrie 1513 (arh. stat., epp. Buzaulul XCII, 1), ne spune ca edela Sacen1".

CXVI. ,

Roaga pe Brasovenf sa, fie drepp in afacerea luiStroe spätarul i sa I se intoarcd dobitoacele i marfaMEHTOK H mApp". Ianuarie 8.

AmaK),

Arh.

:

Page 373: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

280

Monogram; pecetea stricaM. Scrierea : sec. 16. Ark. No. 263.

c. 1535-1542. Stroe este spAtarul lui Radu Paisie dela c. 22Iulie 1535-16 Iunie 1542 mai multe documente din arhivele statulul).La 30 Iunie 1512 spAtar era Dragomir.

CXVII.

instiinteaza pe Martiti, judetul Bras.raspunde la solia lui prin Stoica. Ianuarie 28.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t umrr [ou pdASA Roe]aeA4H rHis RAIIWI:014 HEMAH. Scrierea : sec. 16. -- Arh. No. 247.

1510. Judet al Brasovului era Martinus Dratult.

CXVIII.

Serie lui Martin, judetul BrasovuluI, despreniste oameni arestatl peutru furt de cai. Brasovenii tri-misesera la dinsul pe Mihaid purgarul" in afacerea unelconfiscari de cal: in tara rumIneasca, ca despagubirepentru un butoid de yin i niste cal, pe care if confis-casera Brasovenii zicind ca e din porunca crafulut Ceamestecati pe cralul in lucruri asa de midi?" Iunie 25.

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda f Wier IW paS RJHHOMH VHk HIIIILKOH afAIAH. Ark. No. 261.

1540. Cf. No. arh. 247.

CXIX.

Se roaga de jupInul Martin, judetul Brasovulul,trimeatg. pe Gherghe dohtorul" ; cInd vor avea

nevoe de el, il va trimete Indarat. Martie 1.Monogram ; pecete mijlocie, din a cdrei legendd se poate ceti nu-

mai : t neHaT Hu ...BEMAH ; este identicd cu cea dela No. .287 ; adresa: aainaiSAidcITHNS. Arh. No. 290.

1510. Cf. nota dela No. arh. 247.

CXX.

Trimete In misiune la Brasoveni pe sluga gaRoman. Ianuarie 7.

ca

:

sa-f

Page 374: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

281

Monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 265.

1541. --Pe Roman 11 gasim la Bra§ov, ea sol al lui Radu, pe la14 Ian. anul acesta (Quellen III, p. 87). El 1mpline§te ma multemisiuni §i in anul urmAtor, prin Mal, lune, August §i Octomvrie ;ibid., p. 162, 166, 167, 173-175.

CXXI.

Serie judetului $oc purmil" i celor 12 pirgari,cd a inteles solia trimeasa prin Mihal si le raspundetot printr'insul. Iunie 3.

Monogram ; pecetea stricatd. Arh. No. 294.

1541. Un Mihail Furea a fost trimes de Bra§oveni pe la 1Innis 1541 la Paisie, sa-1 anuate c. toatb. Transilvania s'a inchinatliii Sigismund Mpolya. Quellen tIr, p. 99.

CXXII.

Serie Brasovenilor Ca a inteles solia lui Stoieale raspunde urnlatoarele cit pentru omul fratelui

sat Baratul" (Martinuzzi), pe care la tine legat, el IIpoarta de grije va trimete indarat stapinului sat ;daca ar fi cazut in Minile Turcilor, acestia 1-ar fi tri-mes peste mare sail 1-ar fi talat capul; cit pentrunegutatorif gredf. Insa, pe care BrasoveniT ar dori sa-iopreasca, de a trece cu marfa din taxa sa intea lor,aceasta n'o poate face, ea.e1 tara noastra este a dom-nuluf nostru a cinstituluf imparat, cum este si a voas-tra" ; daca vor, n'ait decit sa-f opreasca el. Noemvrie 17.

Monogram; pecetea ruptd. Arh. No. 297.

1541.Dup'a Intoarcerea din Ardeal.

CXXIII.

Instiinteaza pe Brasoveni ca a facut dreptateunul supus al lor, Inapoindu-I un cal, despre care I-ativorbit pirgarif cind ati venit aicea la nunta" (HA cga,08);sa faca, i ei dreptate unel slugi a sale (pe care nu-1numeste eu numele).

si

di-1

Page 375: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

282

Fdrd loc i data ; monogram ; pecetea ?tearsti. Scrierea : sec. 16.Arh. No. 286.

1541-1542. La nunta lul Radul Paisie Brasovenil aü trimesun delegat al kr cu dartni, pe Mihail Roth (Rwd), 9 Fevruarie 15411.Quellen III, p. 88.

CXXIV.

instiinteaza pe Brasoveni ca trimete la clinsiipe omul s Dumitru si-I roaga sa-I gaseasca 12 bucatIde svita KOMATE Sa dar de graloa, cacl arenevoe de ele inainte de Pasti ; pretul 11 va plati dupaaceea pana la un aspru. Martie 26.

Monogram ; pecete mijbocie, cu legenda foarte bine pdstmtd :HASA ROH110,1,d HOHdr0 H PHI. RMWKbJ. Scrierea : see. 16. Arh. No. 253.

c, 1541-1544 Cf. No. urmator.

CXXV.

Trimete in misiune la Brasovera pe omul sailDumitru. Iunie 19.

Monogram ; pecetea stearsd ; adresa : VIHKUI :Pc cSAu,S H

p.m% 1;p4WORCKHAL Arh. No. 256.

1541-1544. In timpul acesta Joh. Fuchs era judet al Braso-vului. Un Dumitru Ciupra e intrebuintat, la 1540, foarte des de Bra-s() ven1 in diferite solil: la rege, la Mallat din FAgAras. la voevodulruminesc. Quellen III, p. 680 si urm.

Trimete in misiune la Brasoveni pe Stoica.Octomvrie 14.

Monogram ; pecete nujlocie, en legenda : t HE'ler IW pkt,Sit ROHHOM H

POCIIOAHHI, HAMMON 3fMAH ; adresa: jup-inului rt;Sc paruut judefului i odor12 pirgari. Arh. No. 291.

1541-1544. Stoica este paharnicul lu1 Radu Paisie din 15391540 (documente din 14 Septemvrie si 20 Noemvrie 1539, 23 Martie si 9Dechemvrie 1540; arh. stat.) ; poate acelas cu Stoica Dobromir, solullul Vlad V si VI; cf. No. arh. 196. Pentru datA, vez1 No. precedent.

CKHTO",

iw

.RI. iipra-

5

CXXVI.

Page 376: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

283

CxxvII.

Serie judetului $oc twiui cä fiul WI. Marco aazut la grea boalA roaga sa.-i trimeatä pe roreKpagioA" cu Terburi de toate boalele Clie SHANE WT IMICEKCOAECTII0"; poate IT va usura boala ; Ii va trimete apolindärät cu mare cinste. August 19.

Monogram ; pecete mijlocie (3 cm. in dianietru), ruptd ; hirtia dete-rioratd de umezeald. Ark. No. 296.

1541-1541. Cf. No. arh. 261, 290 si 291 (Regestele).

Serie Brasovenilor sapil gäseaseA un maistor" dehaldstae" si sulinare".

Ffird loc fi datd ; monogram. ; pecetea ruptd. Scrierea intactjumátate a sec. 16. Ark. No. 218.

1535 1645.

cxxiiSerie judetului, pirgarilor i vamesilor din Bra-

sov, ca un siromah al sail, Dragoid din Cocorasti, a fostpe nedrept arestat de dinsif pentru o cearlA ce avusesecu niste rAilfacatori, cart' voeail sä-I schimbe cail ; seroaga, sä-I dea drumul. Julie 5.

Monogram ; pecete cu legenda : nu paASA ROHBOA4 H0R4r0 HMIs mail-

KM ; cf. Ark. No. 298 (= maxxn). Scrierea : sec. 16. Ark. No. 222.

1535-1545.

CXXX.

Serie Brasovenilor ca, a inteles cele ce i le-atincredintat prin. Giurgea si le raspunde tot prin el.

Feird loc i datd ; monogram ; pecetea ruptd. Scrierea : sec. 16.Arh. No. 226.

1535-1545. Ar putea fi ins i dela Radu dela Afumati.

e.

CXXVIll.

81-1

t

Page 377: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

284

CXXXI.

Trimete pe jupin VIalcul in misiune la BrasoventFdrd loc 0 data ; monogram. Ark. No. 240.

1535-1545. Vlalcul este marele logorat al lul Radul Paisie in-cepind din primal lui an de domnie (1535, Sept. 1; arh. stat., GovoraIX, 3) i phnh, la 1510. Fasese mare logofht sub Vlad VI (doc. din 7Mal 1535; arh. stat., Buzaul LXXII, 1) si sub Radul dela Afumati(8 Ian. 1526 ; arh. stat., Tisman a). Un document din 18 Mal 1526 (Acad.Rom.) ne d foarte interesante notite asupra el era din Mogo-sestl, pe Arges, mosie ce chphtase dela Vlad eel Tinar si pentru careavu un lung proces cu logofhtul Staico si cu chlughril. dela Cotmeana;tathl shit se chema Cega ; o sorb, a lul era sotia lui Radul dela Mu-ma. din alte docamente eh la 1511 era setrar la Vlb.duth (arh..No. 742); inainte de 1526 fusese vornic; documental din 8 Ian. anulacestail cunoaste sub acest titlu. Sub RadulPaisie e citat in documentedin 1535, 1536, 1538, 1539, 1540; ultimele sint din 23 Martie si dinIunie 1510 (arh. stat., epp. Bueaulal LXXI, 1 ; Miletie, DR., p. 357).Inteun doc, din colectia D-lui Tzigara-Samurcas, 14 Sept. 1510, Vlaicule numit fost mare logorat"; logofht mare era atunci Tatal, pe care Iighsim in functiune phnh la 1514 ; boerul in retragere e pus totusiin listh inaintea celui in functiune.

CXXXII.

Se roaga de BrasovenT sä petreaca pe oame-nii de cas O. al diacului sad dela Brasov la Rucar.

Fdrd loc 0 data; monogram ; pecetea qtearsa. Scrierea: sec. 16.Ark. No 254.

1535-1545.

CXXXIII.

Cere Brasovenilor liberarea unui Neagoe, casa, fie judecat in tara sa, cAci." acolo la Brasov el n'arepirisl HE HA1A HEW-MK" ; 11 va judeca domnul AKO HMA wiiHiKOE ofinifiu,[n] nrkKm". lanuarie 25.

Monogram. Scrierea : sec. 16. Ark. No. 260.

1533-1545.

WI:

$tim

Page 378: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

285

CXXXIV.

Scrie judetului i celor 12 pirgari din Cimpu-lung" c5. datoriile lui Ivan Voico (AilltrORE IIRMI011011KOK)

din Brasov s'ati platit i n'at de ce sA se mai plingä ;sa dea deci indArAt tot ce atT luat el de dincolo de

La sfirsitul scrisoril ncoomui] rilt,s,Sp-k A0114611.Scris in luna lui Octomvrie 18".

Monogram ; pecete mijlocie, cu legenda : t itv p4,1,SA BOHROM HO[Rdro

rHh] 1111[4111111111. Scr;erea : sec. 16. Arh. .No. 269.

1535-45. Padure, care la 21 Aprilie 1528 era diac (doc. dinarh. stat.), e citat ca logofat Intenn doc. fail data dela Vlad V (Vladfiul lu1 Vlad 1530-32) (arh. stat., Tismana), lar in socotelele Bravo-vului la 1531 (sub Vlad VI), 1537 si 1538 (sub Radu Paisie). Quel-len II, p. 367-368, 519, 560. E citat intr'un doc. din 14 Sept.1540 (colectia d-lui Tzigara-Samurcas). intre copiile Acad. Born. seafla o scrisoare câtra Brasoveni a pirgarilor din Cimpulung, in limbagermana, Inteo afacere a acestul Ivan Voico cu un Sas din Rijnov,1321. M unicipalitatea saseasca din Cimpulung era Inca In fioare la 1521.

CXXXV.

Asigura' pe Brasovenl ca pot calâtori in linisteprin tara sa, caci a dat porunc5. vatafilor" sä-1 päzeascade rätifaefitori. Iunie 17.

Monogram; pecete mijlocie (3 cm. in diametru), en legenda:q [dT I]w p[41,1,811] ROHHOA{4] H rHh [11111]UlKfOH 3fA111]11. Serierea : sec. 16. Arh.No. ,274.

1535-1545. Cf. No. arh. 261.

CXXXVI.

Roaga pe Brasoveni scuteasca de varnAniste pine (pm), .CH. ritmu,SH", cum ail fäcut si mainainte. Mai 13.

Monogram ; pecetea perdut4. Arh. Nd. 278.

1535-1515. Contimporank cu No. arh. 274.

plait".

H

si

ni-8

Page 379: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

286

CXXXVII.

Serie Brasovenilor sa trimeata la dinsul pe oame-nil carora niste supusl al sal le luasera niste cal ; el leva da caii indarat. Aprilie 16.

_Monogram ; pecete lipita pe hirtie, C. 3 cm. in diametru i cu le-genda foarte bine peistrate t newt- iw paASA ROMOM H Hk RIdILKOH 3f MAH.

Scrierea : sec. 16. Ark. No. 287.

1535-1545.

Serie Brasovenilor ca, a trimes pe slugile saleTriful i Ciocan sa-I faca un car legat in tier roagasá le ingklue a-I fereca in obezi marl de cite o maje.

Fara loc si data ; monogram; pecetea stricatei. Scrierea: sec. 16.Ark. No. 285.

c. 1545. Un Tryffwle Thwrckssor" e citat in socoteleleBrasovulul la acest an. Quellen III, p. 304.

16. Mircea II Ciobanul.

CXXXIX.

Mircea vv. scrie Brasovenilor ca. a prirnit scri-soarea lor si a Baratalul (Martinuzzi) i le-a intelespe amincloua; 11 roaga sa-I trimeata i de-aci Inaintestirl dela dinsil, i sa, starueasca pentru un leagan ce1-a tocmit, sa fie gata de Pasti, avind mare nevoe de el.SA creada cele ce le va spune trimesul lor Balint.Scris Aprilie 1".

Monogram ; pecete micS, tearsci. Cursioa se J. 16. Arh. No. 16,1545-1552.

CXL.

Cere dreptate dela Brasoveni pentru un supus al

de

CXXXVIII.

Page 380: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

287

sn, crua niste Sacul din Basfalo i Turehe II fura-sera 3000 de aspri. Fevruarie 7.

Cursiva sec. 16. Arh. No. 17

1545-1552.

17. Mihnea Turcitul.

CXLI.

Io Mihnea voevod, cu mila lui Durnnezeilcu norocul domnului nostru al Imparatului" (H Na-

po:on& rocnomniS NH tHs,CTHTOMS NAM), scrie judqului HirjLucacia (xp ASKI111) ca a trimes carte de iertare pri-begilor Danciul i Radul postelnicii, fliT Ca lei din Brin-coveni, i dupa ce le-a dat lertarea ceruth, nu int,elegede ce nu se intorc si el la casele i satele lor, cum s'allintors i eeiIa1I pribegi; alte earti el nu va mai tri-mete, cacl destul s'a jurat ca nu le va face /del unrãtl.Noemvrie 15.

Monogram ; rcete mijlocie (3 cm. (n diametru), cu legenda : utqa-r

nv MITA BOEKOA, rHI snawKoe; adresa: xpkw ntittaq cSMJ5 gpawoRcnostS rpdAS.

Arh. No. 321.

1582.

CXLII.

Mihnea voevocl i domn" instiinteaza pe ju-detul Brasovului ca a trimes pe marele comis Radulla Danciul i Radul postelnicii, fliT Calei din Brinco-yea ca sa-I Induplece a se intoarce in tara, in pace sifara teama ; le fagadueste ea are sa le dea toate

caci domnia mea nu Vne moiile nici unui boerdin tam domniel mele" ; shit oameni tineri i nit ir*-leg ca odata ce s'a legat cu juramint sa le ierte cape-tele si sa le dea mosiile, asa va si face. Noemvrie 30.

Monogram ; adresa prhst ASK.N. Arh. No. 322.

1532. Din socotelele Brasovu1u1 se constat c Danciul

rit

t

si

mo-sille,

Page 381: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

288

Radul petrecead Ina prin Dechemvrie 1582 la Brasov si cA in adevArRadul comisul venise la dinsi1. Hurmuzaki XI, p. 825. Lucas Hir-scher, un vestit judet al Brasovului, ocupa aceastA functiune introanil 1577-1583, 158)-90. Cf. No. arh. 569 (Regestele).

18. Un domn al tarn ruminesti din sec. 16.

CXLIII.

En domn rumin scrie Brasovenilor ca, regeleI-a trimes i'n tara sa, dar boerii, a cdror femei se aflaala Brasov, s'aii dus la Turd si 1-ati gonit; tot ce voravea la Brasov acei boeri, sa se dea i'm Mini le jupi-nulul Voico, Brate si Filce: va vorbi el cu regele, OAel e devotatul lor si-I slujeste bucuros oricind.

Fdrd monogram ; pecete pe ceard ro.Fie, c. 3 cm. in diametru, ruptd ;nu sameind cu celelalte pecep domnefti ; in partea pdstratd se citefte :Routom. Scrierea: sfirfitul sec. 15 saa inceputul sec. 16. .Arh. No. 466.

N'am putut gAsi nicl uu criteria spre a preciza data acestelscrisori. Cunoastern un grAmAtic Filcea la 1533 (dou'a, documentedin anul acesta, unul din 15 Noemvr. la arh. stat., altuL la Acad. Rom.)Pe Voico si pe Brate nu-I gAsim frig, la un loc cu dinsul. DacA nune-ar Impiedeca earacterul paleografic al serisoril, am putea sA-Iidentific'am cu Vajkul si Bratya (Volcul §i Bratea) din doe. dela 20Ian. 1132 al lui Vlad Dracut (Hurmuzaki l", 2, p. 574); la aceastAidentificare se opune si numele de rege" ; Vlad Dracut ar ii zischesar" lui Sigismund. Scrisoarea este probabil din prima jumAtatea sec. 16, poate a lul Vlad Vl sad a 1111 Radu dela Afuma1.1. Vole()ar putea sl fie identic cu cel trimes de Radu la 1522 In misiune laBrasov; Regestele, No. LXXXVII.

Page 382: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

II. Serisori de boeri, mitropoliti, judeti, pirgoriobOii orgvne0i i sAte01".

1. Stanciul, vistierul Jul Vlad I Dracul.

CXLIV.

Stauciul vistier scrie Brasovenilor ca fratele saiAConstantin a fost la dInii cu carte dela voevod, sa4scoata dobitoacele ee le avea la Surva; ei insavrut sa. le dea, ci ati cerut marturie. A mArturisit dar elinaintea Jul Hanas si a pirgarilor din Tirgoviste; mar-turiseste si femeea lul Surva si Gales ; sa-I dea decidobitoacele indarat. Iar daca nu mi da, puteti volvinde Ora rumineasca (glum& sgivin;6), dar luerul meün'are sa. se piarza." Credeti. pe Surva".

Fdrd loc i datel ; adresa: pirgarilor din Bragov. Scrierea : sec. 15.Arh. No. 523 ; Mu. No. 58.

c. 1132 1440/1411. Dupâ caracterele paleografice, am puneaceastb, scrisoare a vistierului Stanciul mai curind in a doua, decitin prima juniatate a sec. 15. No. arh. 186 (-= ins'a orlce in-doeara : e vorba de aceleasi persoane. Stanciul e unul din cel dotStanciul cunoseuti din documentele lui Vlad Dracul dela 1432 (Hur-muzaki I, 2, p. 574), 1437, Aprilie 8 (arh. Brasovului No. 770=xLvi :Stanciul, fratele lul Mircea) si August 13 (Milbtié, DR., p. 333), 14392 Aug. si 8 Sept. (arh. stat. ; Arh. ist. I, 1, p. 85) si 1441, Mai 14 (arh.stat.: Stancio Honol). Sub Vladislav II unul dinteinsii este vornic,altul spltar (doe. dela 28 Marti e i 1 Aug. 1451, 2 Aug. 1453 si 15Aprilie 1456 : Stance si Stanciul vornic, Stanciul spatar sail nwionow4" ;

67332 19

n'at

xLvw)ridich

Page 383: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

290

arh. stat.; cf. §i doe. din 2 Aug. 1451 &mice vornic §i Stanciulspatar ; arh. stat.: un duplicat al celui dela 1 Aug. 1451). in linieascendenta trebue s He inruditi cu. Stanciul flul lul Maheraittaxemuri. ckatz) din chrisovul lul Dan II dela 5 Aug. 1424 (arh.stat.), lar In linie descendenta cu Stanciul Solmul, vornicul mic allui Radu. cel Frumos, 15 Ianuarie 1465 §i. 1467 (arh. stat.;DR., p. 335) si 22 Ian. 1471 (Venelin, p. 96). Sub Vlad Calugarulsin]. un singur Stanciul, comis la 1483 (Arh. ist. 1, 1, P. 67 -= Mile-tie, DR., p. 340). Surva §i Gales sint dol cetatenI sasl: subSurva se ascunde numele sasese Sirwes, Cirwes, Czurwe, Czirbes,Cirvisen, Tzirbes (:=Servatius): un cetatean cu acest nume gasim pela 1475-1500 (Quellen Ill, p. 732, 760; cf. p. 630 si passim) ; Galeseste sail din neamul Galles Lerenczen (1475-1500; Quellen III, p.691, 695, 698; cf. un Gallys in Neustadt din tara Birsel, ibid., p. 22(an. 1536), sat. un Gallus, Gaylus, Gaylusch, familie ce se intalneste laBrasov intro 1475-1500, la 1503 si mai incoace, iar la Sibiu pe la1485S6 §i mal incoace ; cf. d. p. Quellen III, p. 756; Rechnungen;I. p. 113 si urm.

2. Cole.

CXLV.

Core scrie jupinuldi RevAl Petru", rugindu-1 s.rAspunza peste o hind la Tirgoviste, ctici se duce acolo.

Fdrd loc i clatd ; pecete foarte mica, pe ceard albd, lard legendd,cu un 14 in m2jloc. Scrierea : sec. 15 saii inceputul sec. 16. Arh.No. 469.

1474-1175 sail 1481-1485.--Anil cind Petrus Rewel e judet inBrasov.Numele Cole il gasim in Rijnov pe la 1536 (Quellen II, p. 21)era intrebuintat insa si in tara rumineasca ; Coico, Colca nu e decitdeminutivul lui Cole.

3. Sinadin al Capitanuldi, boer al lui Vlad IIICalugärul.

CXLVI.

Sinadin Capitanov mulOmeste Brasovenilor pen-tru ospitalitatea ce a gasit la dInsif, 01.0 vreme erafugit din -cart, asigurA a va interveni totdeauna pe0-1

MiletV,

Page 384: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

291

linga voevod in favorul lor. SA trimeata de0 Un omde-al lor Impreuna cu Hrus, cel care mai fusese in mi-siune la voevod. Al domniei voastre smerit SinadinCapitanov".

Fdrd toe gi data; pecele foarte mica, fdrd legendd i cu un semnce nu se poate distinge. Scrierea : sec. 15 sag incep. sec. 16. Arh. No. 497.

c. 1482. Sinadin este un credincios al ml Vlad C'alug-arultrMse ling& dinsul in pribegie ; cf. No. arh. 153 (=cxx) din 1484. Elera socrul lui Basaraba eel BUrin ; cf. nota d.ela No. lam. HrusUrns, Craus (Kraus), familie cunoscufa la Sasil din Brasov in sec. 15(1475-1500; Quellen III, p. 622 si

4. Dragomir al WI Manea, vornicul lui Vlad IIICàlugarul.

CXLVII.

Dragomir al lui Manea scrie jupinului Lorint sa-idea indarat niste lucruri lasate odata cu jupinita Neacsa

cu slujnica Ilea, i anume doua parechl de desagi(uCAM acIPHE .g.) i niste scule, pe care nu voise sa ledea Neacsil, cInd a esit din Brasov.

Fdrd bc i data ; pecete verde, perdutei ; adresa: act5o4o8 AopeoRS.

Scrierea: o cursivd uritd, s'ar pdrea din sec. 16. Arh. No. 524.

c. 1482. intro 1482-90 Dragomir al 11.11 Manea (sum) e in-tIlul sfetnic al luI Vlad CMug'arul; la 1490 11 inlocueste DragomirUdriste ; cf. nota dela No. ccix. Neacsa era sofia lui ; ea petrecusecu el la Brasov timpul pribegiel sub Basaraba cel

CXLVIII.

Jupin Dragomir al lui Manea scrie Brasovenilorea, a avut la dinsii, mai bine de un an, niste piper,pe care ei 1-au dat lui Neagu, care pretindea ca-i estedator pentru niste berbeci. Dacapi este dator, sa, vie lacltnsul sa-I plateasca.

Fara* Mc §i data ; pecete in ceard verde, c. 2 cm. in diametru, culegead ilisibilci. Ark. No. 457 ; ma No. 105.

c. 1482-1490.

=--

§i

Tin&r.

arm.).

Page 385: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

292

5. Dragomir Udri§te, vornicul lui VIad IIICalugarul.

CXLIX.

Jupin Dragomir Udri§te scrie judeVilui RevelPetru §i pirgarilor, dea ni§te lueruri ce le are laMihal i Chirca i sA nu-1 trimeatä, fArä trebuinp., säse judece inaintea pirgarilor meteri" dela SibiA. Cir-stea Ro§ul" I tine cdrtile i nu i le dd. Tirgovite,August 20.

Pecete verde, stricata ; adresa : Scrierea: sec. 15. Arh.No. 519.

1184-1485. Petrus Revel e judet in acestI ani. CirsteaRosul, pe care Ii cnnoastem din No. =XII (arh. No. 112) ca prietenal lui Basaraba cel Tinix, este prob. cetateanul Roth (Ruth) Kyrschis(Kertschys, Korschis, Kursttchis),proprietar in quartale porticae", pela 1476-1487, In Brasov (Quellen III, p. 617).

CL.

Jupin Dragomir Udri§te scrie Braovenilor cApe Co§ota *tun* 1-ati prins Ruminii (twat) §i 1-auadus la el ; ce se va intimpla mai departe, le va da de§tire ; deocamdatA sa cread l. spuselor lui Stoica §i lui

Pecete pe ceard verde, tearsd ; legenda pare sd fi fost, dupd ur-mele literilor t acSnds Aparomp SAplitu,e. Atli. No. 477.

c. 1482-1492.

CLI.

Jupin Dragomir Udri§te scrie Bra§ovenilorlibereze ni§te piper i ni§te bogasii confiscate ; el ce-ruse sA-1 scuteascA de vamä la vinzare, cum Ii fägt-duiserä; dac5, nu mai vor sa-1 scuteasca, sA lase piperulin sad' pang, ce se va vinde, §i-apoi, de-I vor lerta vama

ps rrbTpS.

TAlmacit.

:

Page 386: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

293

bine, de nu, sa, la in piper ; IT roaga sä creadá celece vor spune din partea sa Mihail gramAticul si Balco.

Fara' Zoe ci datd ; pecete verde, qtearsci. Scrierea s'ar pcirea dinsec. 16. Arh. No. 533.

.c. 1482-1492.

CLII.

JupIn Dragomir Udriste roagd pe Brasovenl, careprinsesera pe un hot (KAlixwit) ce-I jefuise biserica dinBucov, sä ingrijeasea ca sä nu i se plarza sculele furate ;cit despre hot, sa-1 omoare, cacI este obicelul : cine furadin bisericl, sä tie pedepsit cu moarte.

Feird loc gi data ; pecete in. ceard verde, cu o jloare in niijlocfeird legendet. Arh. No. 539.

C. 1482-1492. Pela 1490 0.1492 Dragomir Udriste era vornicmare al lui Vlad CAlugIrul ; cf. doc. din 21 lulie 1490 (Arh. ist. I, 1,p. 5) si cel din 9 Oct. 1492 (14ileti6, DR., p. 344). In chrisoavele lufVlad dela 1493, Iunie 15, si 1494, lulie 22 (arh. stat.), nu mal figureazAintre boerl. Vezi nota dela arh. No. 470 (=COXI), unde 1490 trebueIndreptat in 1492.

6. Staico, logofátul lui Vlad III Calugárulal lui Radul IV cel Mare.

CLIII.

Stalco logofatul scrie Brasovenilor pentru omulsäü Neagoe din Magureni, care mersese la BrasovtIrgueasca una alta ; wind sPi se Intoarn, el si-a facutpecete pentru marfa si florintil" ce-i avea, dar uItInd-ola gazda unde statuse i negasindu-I-o vamesii in to-

1-ati luat [Inca odatä] treI florint'f. SA-I fan drep-tate, cad: va aduce martori cum n a'perdut pecetea.Sub pecete se Intelege aci certificatul de plata vamit

Fcircl loc, fdrei duke, pecete. Scrierea: sec. 15-16. Ark.No. 475 ; Mil. 1Vo. 10.q.

0-o

çi

sA

bolitA,

fdra

Page 387: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

291

CLIV.

Stalco logoatul roagg. pe BravvenI sa-I trimeataprin omul säü Nanciul un malstor" care .tie sa vindeceboala de picioare MilliCTOp uo E KEW, aa SOAECTII0 Elordie.

Fdrd Zoe, fdrd data, fdrd pecete. Scrierea: sec. 15-16. Arh.No. 528.

Amindou'ascrisorile lui Staico gat dintreanil 1183-1507. Asupralui vezi nota dela No. arh. 476 (=mum). Un Nanczwl, NenczwLde Argesch" e pomenit in socotelele Sibiului la 1500 (RechnungenI, p. 290, 293).

7. Cirstian, vornicul lui Radul IV cel Mare.

CLV.

Girstian vornicul scrie Bra§ovenilor cä un omal lor, Marco, §I-a dat un fecior linT Stanislav sad. In-v* limba [rumineasca] ; baiatul a fugit Insa la Hirsova

s'a turcit ; cu toate staruintele sale §i ale lui Sta-nislav, el nu vrea sa se intoarca, desi TurciI nu-1 tincu dea sila; sa se §tie decI ca Stanislav n'are nicI o

Pecete mica pe ceard alba (c. 1 cm. i:n diam.), cu o stea in mijlocsi Cu legenda : t KplaTlitzlIfh AKOPIIHKIL Scrierea : sfirsitul sec. 15.Arh. No. 536.

c. 1503. Cirstian e vornic la Vlad CalugSrul in 1483 (Mil., DR.,p. 340); in documente dela 15 Iunie 1493 i 22 Iulie 1491 e fostvornic" (arh. stat.; MiL, p. 344); tot asa la 1496, August 1 (arh. stat.),1491, Ian. 9 (Mil., p. 347), 15 Apr. 1498 (ibid., p. 318), 24 Mai 1501(ibid., p. 352), 9 Martie 1602 (arh. slat.). La 9 Iunie 1501 e mare vornic,lar la Noemvrie acelas an fost vornic (Mil., p. 353, 354) ; II gSsescpentru ultima oars intean doc. din 20 Iulie 1507 (arh. stat.), uncleatributul nu i se poate ceti, find sters de tot (acelas lucru intr'unchrisov dela 1199 din arh. stat.: locul cu data lunel este rupt). Cf. Re-gestele No. x.

si

vins.

Page 388: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

295

8. Gherghina, pãrcalabul lui Radul IV cel Mare.

CLVI.

Gherghina parcalabul" scrie Brasovenilor Catrimete la ei pe Hands, sa-1 cumpere niste cutite, si seroaga sa-1 scuteasca de vama.

Fdrd loc datd ; adresa obicfnuitd. Scrierea : sec. 15-16. Ark.No. 487.

c. 1496-1508. Asupra lui Gherghina vezi nota dela No.cmvi.

9. Calotd, marele vornic al lui Basaraba IV Neagoe.

Jupin Calotd, mare vornie", roaga pe Braso-veni sa Lea dreptate siromahulul Tudor, cam% nisteoarneni ai lor, anume Ciontea din Brasov, Stefan, Ra-dul i CIndea din Tintari, "if furasera sapte cal dinmunte.

Fiird loc si data ; pecete verde, ruptd. Ark. No. 49,2.

c. 1512-1520

CLV

Jupin Calota, mare vornic", i jupin Harvat, marelogofat", scrie Brasovenilor ea ii s'a plins Badiul dintIrgul Buz[aului]", ca a lasat niste peste la un om al lorUrzica ; Urzieä era Insa dator gin erelul lui Becneracesta a confiscat pestele dela Urzica ; et ifer sa i sedea marfa" inardt, CACI de nu, vor lua de unde vorgasi. Tirgoviste, Dechemvrie 19.

Pecete de ceard verde, ruptd in parte ; legenda pare a fi fost in-treaga [MTROO}H [X05101 KcIAOTN REANKII ;1,Ropuruc ; lipsesc dintr'insac. 10 litere. Arh. No. 554.

1512-1520.

CLAM.

f mead

0

s,i

Page 389: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

296

CLIX.

Jupin Calotä, mare vornic" , scrie Brasoveni-lor cA a inteles solia lul Coman i ca oamenii bar, earlaü sa. se plinga de ceva, decit sa, vie la d'insul sa. leLea, dreptate.

Fara loc 0 data ; pecete pe ceara verde, c. 2'12 cm. in diametru,cu o figura ce nu se poate distinge ; din legendd se recunoafte AROPHHK ;

intreaga pare a fi fost: flf,h1T C'IsTROpH aiSfldH KJAOM Kt,tHKH A11011HHK.

Arh. No. 495.

1520-1321. Coman e pomenit ca trirnes al lui Basaraba laNoemvrie 1520 i la Martie, IuUe i August 1621. Quellen I, p. 247,330-331, 347 [Cornanenj, 349-350. Cf. No. arh. 556.

CLX.

Jupin CaIotA, mare vornic", scrie jupinuluI Begne(Kerwk) si jup. Hauls, vamesilor, ca a inteles solia luILupul si-I roaga s. dea vole acestufa sa-I cumpere unaalta, deoarece la Boboteaza ROPOIMMEHE" are sa-s1 dea fatadupa Draghicl.

Fara loc i data' ; pecete verde, stricata. Arh. No.555.

c. 1320-21.

CLXI.

Jupin Calotä, mare vornic", scrie Brasovenilormarita o fata roagA sa vie si dintre el vre-o

trel patru la nuntã ; sg. creada ce le va spune slugadomneascit Coman portarul.

Fara' loc 0 data; pecete verde, ruptd ; samand cu cea dela No.5.54 0 555; cf. No. 495. Arh. No. 556.

c. 1520-1321. Cf. nota dela No. arh. 495. Scrisorile de subNo. 492 si 354 sint dintre anil 1512-20; cf. nota la No. ccxvtNo. 183). Johannes Benkner e aproape in tot timpul domniel luiNeagoe Basaraba judet al Brasovulul (1512, 1513, 1515; 1517-18, 1521).

cA-sl

n'at

si-I

1,=-Aeh.

Page 390: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

297

1o. Neagoe, spatarul lui Radul V dela Afumati.

CLX1I.

Neagoe spatarul scrie lui Becner Han, judetulBraovului. ca doreste sa traeasca in pace cu el, cuma trait si tatal sat, in locul carula a ramas ; de va aveavre-o nevoe, sa trimeata la el va face pe plac.

Adresa : a:Snati genup Scrierea : pare dela sfigitul sec. 15. Arh.No. 525.

c. 1521. Un Neagoe spAtar se glseste la 3 Fevr. 1522 printreboerii lui Radul dela Afumati. (arh. stat., epp. Argesului XL1V, 6); in-tr'un doc. din 1525, Mal 30, e mare comis (arh. stat.), lar intr'unuldela 1526, Mai 18, e vistier (Acad. Rom.); la 21 Aprilie 1528 e marevornic (arh. stat.). La 1529 e vornic al lui Moisi (documente din arh.stat.). Pn s ajunga sp'atar, fusese, pe la 1519, mare postelnic (11Julie; arh. stat., epp. Argesului VI, 1); pe la 1517 mare stratornic(Julie 19; arh. stat., Tismana XIII, 2), pe la 1511 comis (Aprilie 19 ;arh. stat., Govora XXXII); pe la 1508 si 1502 stratornic (arh. stat.,Govora III, 2 [6 Iunie 1508] ; OMulul [19 Iunie 1502]. La 1508 Iunie16 e citat si ca postelnic (arh. stat., Mitropolia Bucuresti XX, 1).Tatal lui poate sA fi fost saü marele vornic Neagoe dela 1500 (Mal 3 ;arh. stat., Govora IV, 1) sail, ceea ce este mai putin probabil, Neagnvornicul lui Basaraba cel TinAr, despre care stim cA a avut mai dese relatilcu Brasovenii; cf. No. corn i cciv. Am pus scrisoarea lul Neagoesp'Slarul in an. 1521, flindca, atunci Johannes Benkner era judet alBrasovului. Nu cred s fie din.1523 (judet era tot Benkner), de-oarece Neagoe era un boer credincios al lui Radul dela Afumati.

Dupg, caracterele el paleografice, am pune-o mai curind la sfirsitulsec, 15 cleat la incep. sec. 16.

ti. Harvat, logoatul lui Radul V dela Afumati.

CLXIII.

Jupin Harvat logofatul scrie judetului i pirgarilordin Brasov ca trimete pe Iarciul vistierul in Moldovasi se roaga. sa.-1 dea un tovaras de drum, dar cit mailute, caci are slujba, mare de facut".

§i-T

4HkW.

Page 391: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

298

Pecete micd pe cearei alliS, fdrd legendd si cu o figurd neldnauritd.Scrierea : sec. 16. Arh. No. 562.

c. 1521-1525. Harvat e logofat mare la 1512 (arh. stat., Mi-tropolia Bucurest1 CLVII, 9); la 23 Iulie i 14 Dech. 1514 e logotatmare logofat (arh. stat., Bistrita I, 3 ; Tismana LXXXII, 2 [traducere]).Dela 1514 inainte el flgureaza in toate doe. lul Neagoe Basaraba. Ra-mine logofat sub Radii! deLa Afumat1 (3 Fevr. 1522 ; arh. stat., epp.Argesu.ui XLIV, 6). La 1510-1611 era vistier al lui Vladutl, iar la1608-1509 :-.patar al luI Mihnea (mai multe documente din arh. stat.).

Am pus scrisoarea lui Harvatintre anil 1521 1524, timpul luptelorpentru domnie, deoarece dela 1525 incoace nu-I mai gasim in docu-ments, si e probabil ca. a murit intre anil 1522-1525; la 19 Mai 1526Radul dela Afumati confirma o parte de mosie in Studina lui Ali-csandru, fiul lognfatului Harvat" (arh. stat., Bistrita XXIV, 5).

12. Boerii lui Radul V dela Afumatf.

CLXIV.

Mai multi boeri rumini roaga pe Brasoveni, sa in-grijasca de sufletele mueresti" ce sint printre ;

ei se lupta pentru crestini, si de le va ajuta Dumnezeilsi nu vor peri, le vor rasplati binefacerile lor.

Fara be, lard clatd, fdrd pecete i fdrd adresd. Scrierea : sec. 15sah inceputul sec. 16. Arh. No. 462.

e. 1521-1525. Presupun c slut boeril lui Radul dela Afumati.

13. Coadd, mare clucer al lui Radul V dela Afumati.

CLXV.

Jupin Coada KoA[Ii] 1), mare clucer, scrie judetuluiBecner sa-1 intoarca doua epe ale lui.

FSrd loc data ; pecete pe ceard albd, cu o figurd ce nu se clis-tinge bine si fdra legendd. Scrierea : sec. 16. Arh. :No. 502.

c. 1525-1527. Coada e mare clucer al ml Radul dela Ala-mat): la 1517 (Noemvrie 21 ; doe, din arh. stat: Hcnims[H] 104,V6

I) inteun doe. dela I Fevr. 1545 scris KoaAA (arh. stat.).

#

REA.

si

Page 392: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

219

Kmoqfp") ; scrisoarea lui este din 155-26, cind l3enkner era judet(lista Fr. Stenner). Ti gasesc clucer pentru ultima oar% la1511 (Fevruarie 10 ; arh. stat., Brincovenil XXVIII., 1), end e pomenitsi in socotelele Brasovului (Quellen III, p. 117 : Koda Kultscher ; cf.

ibid., p. 163 : Brasoveni1 cer dela dinsul, prin Iunie 1541, still. despreTurci). La 1512, 1513 si 1541 este mare vornic (mal nanite documentsdin arh. stat.).

14. DrAghici spatarul §i Udri§te paharnicul,boeril lui Vlad V §i Vlad VI.

CLXVI.

Jupin DrAghici spatarul i Udriste paharnicul tri-met pe sluga lor Neagoe la judetul Brasovuluf Lucaciti,rugindu-1 sa le fie de ajutor.

Fdrd loc i datd ; adresa : aiSnau Atka,' ; pecete ovald , pe ceard albd,c. 1 cm. in diametru ; in mijloc : un cap de Romin, cu barbd i cdciuld.Scrierea : sec. 16. Arh. No. 521.

c. 1530 1533, clnd Lucas Hirscher era juclq al Brasovulut Indocuments din 16 Noemvrie 1530, 9 Ianuarie 1531 si 26 Aprilie 1533Dthghici spAtarul si Udriste paharnicul grit citati Impreuni ca boeriai liii Vlad V si Vlad VI (arh. stat., Tismana XL, 3 ; Bistrita IV;Cimpulungul X, 1). DrAghicl sp'atarul, fArit Udriste, e citat in actedela 1531. Septemvrie 18, i 1533 Fevruarie 2, Aprilie 15 (arh. stat.)Octornvrie 13 (Acad. Rom.) i de mai mune orl in 1531 (arh. stat.).in interesantul document de hotIrnicie al orasului Gherghita, dela17 Martie 1531, el e numit mare spatar, Ian Udriste mare vistier (arh.stat.). Udriste e vistier la 1 i 10 Aprilie 1535 (doe. dela Vintil'aVlad. VI; epp. Rinaniculul LXV, 1 ; Argesului XLIV, 7) si la 7 Mal1635, sub Vlad VI (arh. stat., Buzfrul LXXII, 1) ; in aceasl calitate11 glsim si sub Radu Paisie la 24 Octomvrie'1535 (arh. stat.), la 1537,1540 si 1542 (Milatió, DR., p.t56-357). inteun doe. din 20 Fevruarie 1542(arh. stat., epp. Argesului XXII, 3) e numit mare vistier ; la 10 Ia-nuarie acela.s an simplu vistier (arh. stat.). Despre DrAghici sp6,-tarul ne vorbese deseori si socotelele Brasovului : 1531 (Quellen II, p.353), 1539 (II, p. 621), 1511 (III, p. 10), 1542 (III, p. 18(i): aci e numit,cai Udriste, din Mkrgineni"; cf. p. 191, 193), 1545 (III, p. 265), 1516(III, p. 351). Boerul Deaghic1 dela 1538 (Quellen II, p. 585) este acelas.

D-lui

si

Page 393: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

300

15. Draghici, mare vornic sub Vlad V i Vlad VI.

CLX VII.

Jupin Draghici, mare vornic in tara rumineasca"instiinteaza pe Brasoveni cd trimete pe Tudor i peDralea cu 63 de boi i cu 7 maji de ceard, ca SA levinza, §i-I roaga sa nu-i fa vamd, caci sint al vostru".

Fara loc data ; peeete pe eeard verde, a cdrci legenda pare sdfi lost : t 3:Snalk [AVAPH4 REMIKH ,I]KOPHHK ; in mijloc o floare: cu cite o steadea dreapta i dea stinga i cu n4te figurine ce nu se disting ldmurit. Serie-rea : o cursivd foarte mdruntd dela inceputul sec. 16. Aril. No. 459.

CLXVIII.

Drdghici, marele vornic", scrie judetuluf dinBrasov i celui din Rijnov ca trimete pe omul sàü Dra-gomir pentru niste porci ce-I are in tara Oltului (8

amrk wffrwcrcom); sä-1 ingadue a-i trece peste plait]." §isa-i dea un om care sa-1 petreacd pana la hotar.

Fdrd loc i data ; pecete verde, stricatd ; se poate ceti numai m[SnaHl.

Scrierea : inceputul sec. 16. Arh. No. 465.

CLXIX.

Jupin Draghici, marele vornic", scrie Bra§oveni-lor ed se trudWe in destul pentru dinsil ; sa intrebepe jupin Cirstea §i pe Giurgea (uspint) cum a intervenitpe lInga domn pentru toate afacerile lor ; se roaga deci§i el pentru ni§te zaloage ce are 4,omul sati Gontea : laBlum Hariä un baer (EaFirN) de 15 aspri.; la Brid Ha-nd§ o tobolita ferecata (ToComiga wicogaH[a]) de 18 aspri,la Hana o strujitoare (eindea) xp-Kcogatrit" 2) de 13 aspri ;a insarCinat pe fiul sail popa Radul sa le scoata.

,) Cf. No. 261 dela Radu cel Mare; Mil., Novi Granaoti, p. 80.OuvIntul nu exisa in dictionare; insemnarea lul 0 cunosc

dela elevul meil, D-1 Stoica Nicolaescu, care 1-a auzit la Bulgariidin Macedonia.

si

')

21

Page 394: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

301

Fdrd loc i datd ; pecete verde, stricata ; se poate ceti nu»zai [Kg-

Al]sH AROPH[He]. Scrierea: inceputul sec. 16. Arh. No. 473.

CLXX.

Jupia Draghicl vornicul scrie Bra§ovenilorcu ajutorul lui Dumnezeil i cu norocul domnului sailVlad, s'a intors %MO.' in .ara rumlneascd, unde Vlads'a asezat in scaunul parintesc, maga sä trimeataun cm al lor, care sa fie de fata la sosirea clomnului,si S creadd cele ce le va spune Mihail. lunie 3.

Tecete mica, ovald (c. 11/2 qi 1 cm.); fdra leqenda, dar cu o figurace represintd un cap de militar cu coLf gi, Ards harba. Scrierea : sec.

16. Arh. No. 559.

Caracterele paleografiee ale No. 459, 465, 473 i 559 silindu-nes'a lo punem in prima juml.tate a sec. 16, ele slut de atribuit lufDraghici marele vornic de sub Vlad V si Vlad VI. Draghici e po-menit in mai toate documentele acestor domn1 in fruntea listel deboeri ; asa in documentele lui Vlad V [fiul lul Vlad] : la 16 Noemvrie1530 ea vornic (arh. stat., Tismana XL, 3), la 9 Ianuarie 1531 ca fost vornie(mare vornic era Serban ; arh. stat., Bistrita 1V), in aeelas an, la 18Septem vrie, ca mare vornie (arh. stat., Tismana, netrebnice ; aci er-ban este Lost vornic); in dowmentele lul Vlad VI [fiul liii Radii] : la 2Fevruarie, 26 Aprilie, 3 Iunie, 3 si 15 Noemvrie 1533 ca mare vornic(arh. slat., epp. Argesulul II bis, 4 ; Cimpulangul X, 1 ; TismanaLXVI, 1 ; Govora III; IV, 4; cf. si chrisovul din 13 Octomvrie 1533dela Acad. Rom., unde e numit tot mare vornie. La 17 Martie si 23 Mai1534 e fost vornic (arh. stat., doe, de hotarnieie al orasului. Gher-ghita ; actete ma.näst. Bistrita), far la 6 Septemvrie acelas an marepAreklab" (arb. stat., Tismana LXVI, 3; Buzäul XLVIII, 15: in amin-douft primul boor din listA). La 7 Mal 1535 este lafas Lost vornic (marevornie era Serban ; arh. stat., Buzaul LXXII, 1 ; cf. i documenteledin 1 si 10. Aprilie ; arh. stat., epp. Riranicului LXV, 1; epp. Ar-gesului XLIV, 7). Dfaghiel ramine vornie sub Radii Paisie si.-1 gAsimcitat dud ea vornic, cind ea fost vornic, d. p. la 1535, Octomvrie 24,sail la 4 Ianuarie si in lunie 1536 (doe, din arh. stat., cele doll& din

Govora X, 2 ; Glavaciocul XXV, 3). Se poate ea vre-una dinserisorile dela Brasov s fie data in vremea lui Radu Paisie.

ca,

ur.m5, :

Page 395: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

302

16. Vintild, mare vornic sub Radul VI Paisie.

CLXXI.

Jupin Vintilä, mare vornic, roaga pe Brasoveni,in puterea prieteniei ce are cu trimeatã te-leaga" cu 4 cal, care se afla de mai nainte la dinsil,instiinteazg cg, sluga sa Susca are sg, incaseze dela Lo-rint o datorie de 7 florini.

Fara loc 0 data; pecete pe ceara verde, cu legenda : tTHAls REAHKH AROPHHK vi C24 o figura ce se diginge foarte bine: In mzjloc eun buzdugan, la dreapta si la stinga lul o semiluna i o stelata ; formapecetel intregf este rotunda, far cimpul pe care e sapata figura oval 0Mat deasupra: forma obicinuita de inel si de pecete. Scrierea: sec.16 . Ark No. 466.

c. 1536. Prin Ianuarie si Iunie 1536 Vintila era mare vornical lui Radu Paisie (arh. stat., Govora X. 2 ; Glavaciocul XXV, 3);la 1E,37, Iulie 1, si la 1538, Ianuarie 28 si A prilie 24, e fost vornic"(Miletié, p. 356 ; arh. stat., Mitropolia Bucuresti XXXTV ; TismanaXL, 4). La 1535, 7 Mai, era stolnic la Vlad VI (arh. stat., Buz'aulLXXII, 1), pe ling% care ocupase statornic aceast5, functiune, ea sipe ling& Vlad V (documente din 18 Sept. 1531, 2 Fevr., 15 si 26Aprilie, 3 Iunie, 3 si 15 Noemvrie 1533, 23 Mai si 6 Sept. 1534; toatein arhivele statului). inteun documential lui Rada Paisie dela 1 Sept.7043= 1533 (arh. stat., Govora IX, 3; cf. Introducerea) Vintilâ e uumitmare vornic ; era, evident, unul din boerii devotatl al acestui domn.

17. Udri§te, vistierul luf Vlad VI §i al luiRadul VI Paisie.

CLXXII.

Jupin Udriste roaga pe Brasoveni sg, vorbeascacu pArcalabil [din Bran] sg, deschidã drumurile ; maiusor vor afla astfeliti vesti despre Turd, decit daca le vorlgsa inchise.

Fara' boe i data; pecete in ceara verde, c. 2 cm. in diametru, cufigura 0 legenda chirilicd ce nu se pot distinge. Scrierea: sec. 16.Ark No. 506.

dinsil, s1-1si-i

Page 396: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

303

C. 1534-1545. Udri§te e vistier sub Vlad VI §i sub RadulVI Paisie ; e citat fa foarte multe documente.

18. Stoica, pgrcalabul lui Radul VI Paisie.

CLXXIII.

Stoica parcalabul scrie lui Lueacel, judetul Bra-despre oameni sal Serbu §i Stan, pe care II

arestasera Bra§ovenii in urma unei piri a lui AldeaTimpa din Rijnov, ea i-ar fi furat cu un an mai nainte(wr Amu) ni§te oi; Stoica raspunde cä Aldea nu maiare nici o oaie la dinsul; cite le-a avut, i le-a dat inda-rat; daca are ceva de pira, sa vie ,c;;i sa se judece amin-dol inaintea voevodului. Jafurile facute de oaste nus'at dat indarat; ce a avut insá el, a dat tot indarat.

Fdrei loc i data ; pecete mica, pe ceard aibà, tearsii. Scrierea:sec. 16. Arh. No. 531.

1511-1542. Judet era la Bra§ov Lucas Hirscher, numit de Un-guri Kis Lukacs Lucac5 cel mic si care mai fusese judet dela 15271539. Stoica parcalabul este de sigur identic cu Stoica paharnicul din1639 40 (14 Sept. 1539 : arh. stat., epp. BuzAului LXXII, 2 ; 23 Mar-tie si 9 Dech. 1540 ; ibid. LXX1, I §i C51.u1u1). La 10 Fevr. 1641 pa-harnic e Cracea. Este probabil c5, min Ian. Fevr. 1341 Stoica a fostnumit pArcalab de Poenari sail de Bucuresti, functie militar5. insem-nati. Scrisoarea de sub No. 531 e data dup 5. intoarcerea lui RadulPaisie din expeditia dela 1341 In Ardeal.

19. Oprea, mare logofát al lui Radul VI Paisie.

CLXX1V.

Oprea, marele logofat, scrie judetului 4Isc KaHau ctpurgariul" Baslea (sacn-k) a sosit i ca ceauvl §i bo-erii, earl pazesc scaunul domnultil sat, nu indraznescsa-i implineasca cererea MIA §tirea acestuia; fagadu-este insa ca indata ce se va intoarce domnul in scaun.va starui sa i se faca pe voe. Aprilie in 2.

sovuluf,

Page 397: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

804

Pecete mica, c. 1 cm. in diametru, c& o figura ce se distinge bini-niste jloricele in mijloc i cloud cruel, sus si jos, cu legenda :

Hoar on[p-k] ; e lucratcl cu muUd elegantd. Arh. No. 550.

1542. Oprea este logofht la Radul Paisie in 1537, Dech. 4(arh. stat,, Govora XII, 3), poate si in 1538 (doc. din 25 Aprilie ;arh. stat., Glavaciocul XXVI, 1); fusese paharnic pe la 1535, chid etrimes de Radul Paisie inteo misiune la voevodul ArdealuluI (Quel-len II, p. 418). La 1548 e mare logofkt al lul Mircea Ciobanul ; cf. Iorga,in Hurmuzaki Xl, p. U, nota 4. Pe la 1542, lanuarie 2, Oprease afla la Brasov (Quellen III, p. 153), lar prin Aprilie plzeascaunuldomnesc, In timpul cind Radul Paisie plecase spre Orsova i trecuseOltul ea 86, intro in Ungaria. Cf, scrisoarea lul Johannes Fuchs din 20Oct. 1542 ; Hurmuzaki II, 1, p. 235. Purgariul Baslea" nu poatefi altul.declt Bastel, Brasovean pomenit in socotelele orasului ca im-portator din tara rumineasel, la 1543 (Quellen II, p. 234). JohannesFuchs este judet Intro anil 1641-44.

20. DrAghici Tatarul, boer de-al lui Mircea II Ciobanul.

CLXXV.

Jupin Draghici Tatarul propune judacului Beene(g6ork) sa-1 vInzA un cal bun turcesc, cu care ar puteasä stea i inaintea

_Fara boc i cid& fdrd pecete. Scrierea: sec. 16. A.rh. No. 489.

c. 1547-48, end Johannes Benkner era judet In Brasov.Dfaghici ratarul pare sit fie identic cu portarul" dela 1545(Quellen III, p. 267) i cu Drkghici cel cc) implineste la 1517 mal multemisiuni ale lul Mircea Ciobanul In Ardeal (ibid., p. 401, 406).

21. Socol, mare vornic al lul Patra§cu.

CLXXVI.

Socol, marele vornic, scrie vecinului sAU, jupi-nului Moga Miha, cä domnul sãll Petrasco trebue satrim eatti un dar la Poartä pentru fiul sultanulul ;earl ail pribegit atit de mult i all säracit, n'all de undest trimeatä. Se roa0. deci de el, sa-1 dea douA cupe fru-

for:

Drkghici

cralulut

el,

Page 398: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

305

moase de argint, i daca poate sa-T. gaseasca,, tn-meat i niste soIml (HEKOH COKOAH), Si-I va fi recunoscatorpentru aceasta. Mal 22.

Pecete rotundd, pe ceard verde, c. 3 cm. in dia»zetru, cu legendaflVidTk [C'KTK011H1 COICOAls BfAHKH AllOpHHKI, ; figura din mijloc Mt se poate

distinge. Adresa: fratelui meg mai mare, vecinului met de aproape, jupi-nului Moga Mihal. Arh. No. 538.

c. 1554. S'ar pkrea, dup A. adresä, ca scrisoarea lui Socol e tri-meask unui judet al Brasovului : fratelui sü mai mare ;" un MogaMihal n'am gksit Tusk in lista judetilor, nici in izvoarele locale. Creddar c jupinul Moga este identic en boerul Moga, de care ne vorbescsocotelele Sibiului prin Aprilie 1551 ; i se dk. atunci in dar, din parteacolor 7 scaune ssetI, patru linguri de argint. Hurmuzaki XI, p.865. Intre 1554-57 el e trim es de mai multe or1 in solie in Ardeal;prin Martie 1557 a fost la regina. Hurmuzaki, 1. c., p. 791-796. Era, sevede, mai hatrin decit Socol. Pktrascu vv. domneste dela 26 Fevr.1554 Dech. 1557 ; darul de care vorbeste Socol a lost trimes, debunk samk, in primul an de domnie.

22. Stanilá, mare vornic al lui Pátra§cu.

CLXXVII.

JupIn Stanila, mare vornic" instiinteaza, pe Bec-ner Hanas, judetul BrasovuluI, ca. trimete pe oameniisal Dumitru, Sin si Radul, ca sa aduca in ara. pe mama

pe jupinita sa, si-1 roaga. sa le gaseasca un carcu patru ca i sa. le dea citIva oamenl credinciosl caresa. le petreaca pana. la hotar. Noemvrie 30.

Pecete pe ceard verde, ruptd. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 552.

1555. StAnilk, care se refugiase la Brasov de frica lui Mircea,se intoarce, in urma stkruintelor lui Pktrascu, pe la 1 Noemvrie 1655in tar ; pe la 30 el trimete dupà sotia sa. Hurmuzaki XI, p. 792. Cf.ibid., p. VII. La 1555 era judet in Brasov Joh. Benkner.

67332 20

sä-I

si

t

o

Page 399: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

306

23. Ca lea, vdciuva lui Datco vornicul, §i fiul ei Stoican.

CLXXVIII.

Jupinita Ca lea si fiul el, jupin Stoican, scrit ju-deplul din Brasov, ea dat silinta sä gaseasca pelioil ce furasera cal dela supusiT lor si dela cralul, aüallat insa prea tIrziU despre aceasta; de-I vor prinde,II vor peclepsi, Tar de nu-I vor afla, OA nu vor fi statmult prin satele lor. IT roaga sa nu se supere, ci sa leramie prieteni, cum at fost i tatalui säU vornicului".in scrisoare se vorbeste de credit* si prieteniafratia strabunilor i unchilor si parintelui nostru vor-nicul" cu Brasovenii.

Fara boc §2., data ; pecete ova/d, in ceara alba, cu o figura cc nu sepoate distinge i cu literile Kw. Scrierea : cursiva sec. 16; interesante sintliterele R, K, Ark. No. 569.

c. 1582, dud fratii lui Stoican, postelnicii Danciul i Radul, eraiipribegl In Transilvania. Cf. No. arh. 321 si 322 (Regestele). Caleaera váduva lui Datco, marele armas din vremea lui Radul Paisie, maitirzit vornic. lorga, Studii i documente V, p. 171 i urm.

24. Macarie, mitropolitul Ungrovlahiei.

CLXXIX.

Mitropolitul tariI Ungrovlahiei" kyr Macarie tri-mete in misiune la Brasoveni pe Dragomir.

'd loc si data; pecete de ceara verde, plerduta. Scrierea: sec.15-16. Ark. No. 464.

c. 1480. Cf. arh. No. 541 (=--ocxxiv). Macarie este Intliulsaü al doiLea mitropollt cu acest nume al Ungrovlabiei. Golubinskij,Kratkij o'Serk istorii pravoslavnych cerkvej, Moskwa 1871, p. 355 ;Lesviodacs, Istorie bisericeascA, Bucurestl 1845, p. 397.

A.

01-an

-

Page 400: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

307

25. Mitrofan, mitropolitul Ungrovlahiei.

CLXXX.

Mitrofan, mitropolitul intregii Ungrovlahil", tn-

mete judquluf Lucaehl o scrisoare a doamnei Despina,pentru nite scule ce aceasta avea la dinsul. Iunie 25.

Pecete verde, pierdutd. Arh. No. 573.

c. 1527. Lucas Hirscher era atunci judet in Brasov. La 1526Despina se afla ilia la Sibiu. Hurmuzaki XI, p. 848-850. Cf. arh.No. 258 (Regestele). n pomelnicul reprodus de Lesviodacs, 1. c.,p. 398, se citeaz'a, dup'a 1510, Varlaam, Simeon si Mitrofan.

26. Varlam, mitropolitul Ungrovlahiei.

CLXXXI.

Varlam, mitropolit al intregii Ungrovlahif §i exarhal tuturor plalurilor", serie jupinuldi Hano§", judetuluidin Bra§ov, pentru jup. Sava din Tirgovi§te, care sepusese chezm inaintea RucArenilor, pentru ni§te oamenide-al lor, prin§f i slobozitl (110CTAKFIA CE ECT 8 EMCTI10

sa Hue). RuareniT insA, dupa ce at slobozit oamenii,IT cer lin" Sava M. le dea sail oamenif indärät, sat 6000aspri pentru vina lor HEIKHS KOFIKFIFIS .S. KialaA ac".Sa-1 scoata deci Bra§ovenii din aceastä nApaste.Mal 24.

Pecete pe ceard verde, c. .3112 cm. in diametru, cu legendalied: t CH HVIATh. [CkT.IROP[H] aNCHEDHCISSCH. HdpAdAt HA4WKOH 3EMAH. Figura :schimbarea lid Isus Christos la Md. Titlul lid Varlam: Au-mon-II* ROaaflo

HapA4A1, no-kocirkm,onimi AtHTp0HOAHT FMCCH 3fMAH SPrpeeMOC (sic) H nirk-qtanihni flAdHHHH. Scrierea: sec. 16. Arh. No. 498.

c. 1547-1552. Hanos este Johannes Benkner, judet la 134748, 1550-52, 1555-60. Varlaba este cutioscut dintr'un chrisov dela1538 al lui Radul Paisie (Venelin, p. 163-1134; cf. Golubinskij, I. c.,p. 358). Sava din Tirgoviste implineste mai multe misiuni la Bra-sov din partea lul Radul Paisie la 1341 (Quellen III, p. 102, 104, 115,118-120); la 1542 si 1513 el petrecea la Brasov in afacerile sale (ibid.,p. 163, 186, 230-232, 243).

sa

taapx4 VILC(11

Page 401: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

308

27. Daniil, mitropolit de Severin §i de Ardeal.

CLXX XII.

Kyr Daniil, mitropolit de Severin si de ArdealC*IIKEOHHCKH H ApAitICKH", scrie judetului Spite% rrkTps"celor 12 pirgari, ca se afla in orasul lor niste oamenide legea greceasca moo ti HAMAN SAKOHS rflIttIKE WE",cart nu se prea tin de lege si traesc necununatl. PopaNicola a Mout un catastib de top: acestia ; sä se ia decfde catra jude i pirgari, drept pedeapsa, de fiecarecite 3 ducati pentru dinsul ; far ce vor gasi cu cale sale fa pe deasupra, sa fie pentru el.

Fara' loc i data ; pecete, c. 2112 cm. in diametru, cu legendaCAMIEH[HH] MHTPOHOAHT A4HHHA ; figura : un miel, ce pare a purla un pra-

por in spate ; adresa : Sin% orr5S. Scrierea : sfir0tul sec. 16. Arh.No. 500.

c.1577-1578. Urs Petru este Petrus Hirscher, judet in acesttimp.

28. Stefin, judet de Rlinnic.CLXXXIII.

Jupin Stefin judetul 111,41411 HCSAER" instiinteazape Brasoveni ca domnul sail voevodul a trimes pe slugasa Matel sa-T cumpere niste helgii 1); sä i se gaseasca deelpup, AonpH".

Fdrd loc i datd ; iniduntrul scrisoril o pecete triunghiulard Inceard neagrd, c. 2112 cm. in diametru, cu figurd legenda chirilicci ce nuse pot distinge : aceasta e pecetea lul 'tefin; o altd pecete roqie 0 carelipea scrisoarea pe din afard are legendd cu totul qtearsd. Scrierea : see.16. Arh. No. 488.

c. 1506. Admitind ci. tefin judetul este Stefina" orAsanu1din Rimnic, citat ca martor in actul de. donatie. al fratilor PirvulestiBarbul banul, Pirvul vornicul, Danciul cornisul si Radul postelniculOita mAnAstirea Bistrita, 16 Aug. 1506 (arh. stat.: se dArueste o vie-cump5.rath dela phreAlabeasa Sasca cu 4000 de aspri).

Hermelinl; ung. holgy.

;

t

')

Page 402: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

809

29. Judetii i pirgarli din Tirg§or.

CLXXXIV.

Fostul judet de Tirgsor CIrstea i Gostila, si eel-1a1I judeci i pIrgar scriri judeOlui BrasovuluI despreRadul din Rihov, pe care 11 arestasera pe nedrept pentruun cal cumparat dela Stoica vornicul in mijlocul tir-gului; martori sint judetif Cirstea, Oan[a], Gostila si totorasul ; se roaga deci cu totii sa nu i se faca nedreptate.

Fan/ loc i datd ; pecete ovald, pe care nu se poate distinge nimica.Scrierea : sec. 16, uritd. Arh. No. 549.

c. 1530. Un Gostil (Gostilla, Gustilla) e citat In socoteleleBrasovulul la 1530 '(Quellen II, p. 220 si urm.); un Cristyn deThorschor" e pomenit In registrele de percepere ale orasului la 1503,poate aceeas1 persoanA cu. fostul judet," Cirstea dela 1330 (QuellenI, p. 31).

30. Judetul §i pirgaril din Braila.

CLXXXV.

Judetul i cei 12 pirgari din Braila scrill jude.0.1ui i celor 12 pirgari din Brasov in afacerea lufMicsan i Giurgiu pentru un cal ; sa vie Giurgiuomul dela care a cumparat Giurgiu calul la Tirgsor, inDumineca din saptamina brinzef K HEAFilE Clt10011SCTFIA",

sa dovedeasca cu martorl cd calul a fost al lui Mic-san, ca sa nu sufere nici un om drept.

Fdrd loc datd pecete mied in ceard albd ; nu se poate distingenimic pe dinsa. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 518.

c. 1533, Admitind c licsan din scrisoare este boerul :Nile-san, despre care se vorbeste intr'un chrisov al lul Vlad VI din 26Aprilie 1533 (arh. stat., Cimpulungul X, 1).

31. Stoica Hurduzail, judet de Cimpulung.

CLXXXVI.

Jupin Stoica Hurduzatt da o marturie catra jude-tul Brasovulul lute() afacere a jupinului Neacsul cu

fi ;

.

ti

Page 403: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

310

Aldea din Rijnov, fratele luI Stroe, pentru ni§te pe0IluatI de Aldea pe datorie dela Neae§ub fiff luT Neacsulconfiscasera din pricina aceasta ni§te bani de-aT lui Al-dea, dar s'at inteles sa pastreze numal jumatate din-trIn0I pentru plata datoriei, Tar jurnatate sa deaindarat, ca sä alba 0 el cu ce sa se hraneasca.

Fdrd loc i datd ; pecete micd, ovald, in cearet alba, in mijloc oalbind, fdrd legendd Scrierea : sec. 16. Arh. No. 572.

c. 1521--1545. Neacsul este prob. Neacsul dela Cimpulung,cel care trimete Brasovenilor cunoscuta scrisoare din 1521 asupraexpediie lul Soliman. Iorga, Hurmuzaki XI, pf 843. Stolca Hurdii-ad poate sA, fie Stolca din Cimpulung, care la 1543 e numit In so-cotelele Brasovulul major de Compelong" =judet de Cimpulung(Quellen III, p. 288) ; e pomenit si la 1E42, 1543, 2544, 1545 (ibid.. p 192,244, 249, 299, 304, 306).

32. Mitrea, judet de Tirgovi§te.

CLXXX V II.

Jupin Mitrea, judetul din Tirgovi0e, i cel 12pIrgarT scrit. judetulul Lucacit i celor 12 pirgari dinBra§ov despre Cbristodor dela TIrgovi0e i despreNeac011 dela Cimpulung, earl cumpärasera ni§te marfadela Celepi (11EM111-1) §i 0 vIndusera jupinululLucacit i ju-pinulualana§ Childav (ammit); li se spune Insa acum eaacestl dof n'aü fost tovara0 pe viata (pana la moarte")la acea marfa; dar sa stie Bra§oveniI ca at venit la eTjupin Sava 0 jupin Chircoman i jupIn Pera §i jupinthan Furnica i aT oameni bunT i batrinI, precum

bunT i batrini negustori din Clmpulung, earl cutotif all marturisit ca Lucacit §i Hana§ Childav all fosttovarki pe viata 0 at platit totdeauna l.mpreuna ; sa iise plateasca deci lui Christodor i luI Neaqul restuldatorieT co maT ail de luat.

Fara kc data ; pecete pe cearei neagrd, c. 3'/2 cm. in diametru,cu o figura ce represintd pe mica domnului ; din legenda chirilied nu sepoate ceti decit: RoacoA. Adresa jupinului Lucaciii judelul

celor 12 pirgari. Scrierea : sec. 16. Arh. No. 499.

alg

0

irk AN[H] .

ji

Page 404: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

311

c. 1530-1545. Han'as Childav=Johannes, Hans Kyllhaw, Kill-hawen era un cetAtean de frunte si mara negustor intre anil 15001541, cind Ii Osesc pentru ultima oarA pomenit in so cotelele orasu-lui, ca proprietar al unei case in. Fysch-Mark. Quellen lIE, p. 129.Vezi Qua lien I, p. 38 si 174 (1503), 179, 199 (1503-1506), 148 (1510),253 (1520), 337 (1521), 150 (1522), 594 (1525); IT, p. 423, 449, 461, 509,510, 561, 613 (intre anil 1535-1539); III, p. 2 (1500). Neacsul delaCimpulung e citat in aceleasi socoteli la 1503 (Quellen I, p. 7 i urm.),la 1330 si 1531 (Quellen IT, p. 223, 477). Nanszi11 de Compelong" din1515 (Quellen HI, p. 297) pare a fl acelas (gresa1 h. de scriere).

33. TirgovetiI din Tirgoviste.

CLXXXVIII.

Tirgovetii din Tirgoviste" (Tintrogum wr TrKPOKHLIff)

scrig judeu1u i pirgarilor din Brasov ca s'au sfatuitsä nu mai mearga cu marfA. la Sibit, ci sä vie la Bra-sov i sã stea acolo cu marfa doua sPiptaminl ; daca. Indouft säptamini nu se vor intelege la pret, atund saalba voe a o vinde altor tirgoveti, ce vor fi la Bra-sov, fie Moldovenf, fie Sibieni, s'o ducA ci M-OO la Sibiu. Tirgovetil cer in acest sens o carte cujuräMint KAETOKHS KM'S". La sfirsit el adaoga: MH HAINTirkrOIKHLIIAHOM MIXO, H ANIPOTE WT elprim =nol Tirgovis-tenil i Dragota din Arges ne multämim cu aceasta. Cu

tirgoveti din taxa rumlneascA sä Loa, cum vor stiFcird datd fdra pecete. Scrierea: seminumiald cu multe elemente

cursive ; &Ma jumdtate a sec. 16. Arh. No. 558.

c. 1545. Dragoyt de Argess" e pomenit in socotelele ora-sulul la 1545. Quellen III, p. 301.

34. Judetul si pirgaril Brasovului.

CLXXXIX.

Judetul i pirgarii Brasovului serif]. domuululIo Vlad voevod, rocnomp-h 3EAMI-1 Iii1AKhiHCKAMc trimetia clinsul in raisin:le pe Lacey din Rijnov.

sat

eLalp

Page 405: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

812

Fara data; pecetea perdata. Scrierea: sfix0tu1 sec. 15. Arh.No. ,202.

c. 1482-1493. No. arh. 209 este o scrisoare a domnulul, princare acestainstiinteazit pe Brasoveni c5, le trimete easpunsul tot prinIacov. Monogram ; far& loc i data; peeete identie en cea delaNo. 203. 205, 206; scrisoarea e prin urmare dela Vlad GalugArul,ceea ce se confirMa i prin caracterul scrieril.

Judetul i pirgaril Brasovului scriu. domnululIo Basaraba vv. despre dot' cal furati dela un siromah"al lor i dusi la Rucar.

Fara data ; adresa : cuviosului 0 de Christos lubitorului Basarabavoevod". In textul scrisorii i se adireseaza : cuviosului 0 de Christosiubitorului i stralucitorului in cuviosie i cu coroana domneasca (orig.u,apcKant) incoronatului, domnuluinostru 10 Basaraba voevod". Scrierea : cur-siva sec. 16, deosebita de a documentelor contimporane din .tara rumineasca.

Arh. No. 63.

1312-1521. BAs5.rab 5. nu poate fi decit Basaraba IV Neagoe.

Judetul i plrgaril Brasovului scriti jupinululUdrea i jupInuluI Svente i boerilor i slujbasilor dinBuzau, din spre Sacuime (no ssa-6s trimetla el pe Benedicu intr'o afacere de cal', ce acesta aveacu HermaneniI, roaga sa-I dea dobitoacele (AosirrkK)indarat.

Fara data ; pecetea orasului, cu coroana obicinuitd. Scrierea : sec.

16. Arh. No. 494.

1523. Jupin Udrea este mare vornic la 1520 si 1521 (doe.din 13 Noemvrie 1520 si 14 Iulie 1521 ; arh. stat.); la 1522, Fevr. 3,e citat ca fost vornic (arh. stat., epp. Argesului XLIV, 6). JupinSventes trebue sA. fie tat5.1 lui Staico Sintescul, mare postelnic la lbNoemvrie 1530 (arh. stat., Tismana XL, 3), mare comis la 17 Martiesi 3 Aprilie 1534 (documente din arh. stat., eel .dintliti in original,

doilea in traducere [Znagov, IV]).Benedieu este Benedictus Czako,pe care Brasovenil 11 trimet la 1523, inainte de Boboteazk In tararumineascg, ImpreunA cu un alt eurier; e vorba probabil de aceeasi

int man), cä

al

(ACI.

ai-I

Page 406: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

313

afacere (Que llen 11, p. 506; cf. ibid., p. 521). in acelas an si pe la1521 e Intrebuintat foarte des ca curler la rege, la voevodul si vice-voevodul Ardealului i ca ajutor al pirgarilor, d. p. in afacerile sateIorruminesti. Un altul e Benedictus Kaza (Kazza), ibid., p. 331 si urm.,In special p. 352.

CXCII.

Judetul §i pirgaril BraovuluI serif' clucerululVlaicul, in afacerea unor siromahi al lor : ca cu voea cra-iuluI inteles cu Vlad voevodul sa trimeata la Rucarpe citIva fratl de-af lor din slat, sa se intilneasca cudInsul (cu Vlaicul) i sa se faca dreptate : oile luate deDragoslaveni dela Rijnoveni a fost date de Radul vv.

de Moisi vv. fara voea lul Neagoe vornicul ; Iar oilece le-at primit parcalabiI din Braov dela DragoslavenIaü fost date de 611100', impreuna cu 1000 aspri, pentrunite bol pri4 dela craiul. S. dea deci oile inclarat,

faca dreptate, cacl, de nu, el aü voe dela Ianacralul sa se despagubeasca. Cit pentru cei 1000 de aspri,noi I-am scos dela parcalabi" (1-131LIAHAll WT rinpwiumsvi),

de§i Dragoslavenii ati fost bunt' bucurosl sa-T dea.Fdrd datd i fdrd pecete. Scrierea : cursiva sec. lb. Arh. No. 553 .

c. 1530-1582. Cunoastem pe VIalcul clucerul dinteunchrisov al lui Vlad VI dela 29 Dech. 1532, prin care acesta ii con-firma hu si fratilor s1 Mihnea Stolnicul Badea niste propriefati.Cred c'a este identic cu logofatul eel mare al ml Radu Paisie dintreanii 1534-1540 (mai multe documente din arh. stat.), inlocuit la 1540de Tatul, pkna atunci logofat al doilea (cf. doc. din 9 Dech. 1540 ; arhstat., epp. BuzAului LXXI, 1). Un alt Vlaicul este marele logorat al luiRadu dela Afumati, 8 Ianuarie 1526 si 21 Noemvrie 1527 (arh. slat ).Neagoe vornicul este Neagoe vornicul eel mare al lui Radu delaAfumati In 1527 (Sept 10 : arh. stat., Bistrita XXIV, 6), 1528 (Oct.28 si 29 ; amIndoua In arh. stat., cel din 29 : Govora IX, 2) si 1529(Mai 12; arh. stat., Tismana) ; in documentele anilor 1530-32 nu-1mai gasesc.

CXCIII.

Jupin Lucaciit, jucletul Bra*ovula §i pirgarii scriticinstiteilor §i cu har dela Dumnezeil hArazitilor" boerl.

et s'at

§i

si SI

ci

Page 407: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

514

ml Serban marele ban al Craiovel i lui Vintila vor-nicul, ca ei n'at dat nici un ajutor pribegilor i ca acestian'att intrat in tara ca sa prade, ci aü trecut numal muntiica sa-si van dobitoacele i s'at Intors iardsi la Brasov;II roaga sa nu creaza in minciuni i sa nu faca vrajbaintre taxa cralului i intre Turd ; at nadejde ca banul IIva crede ; de nu, sa intrebe pe sluga sa Toma, care avazut cu ochii ; II asigura ca i sInt prieteni i vor sa-Iramie prieteni ; sa creadä ce le va spune Gontea.Julie 5.

Pecetea oragului ; adresa: jupinului .Ferban, mare ban al Cralovei,jupinului Vintild, fost mare vornic. Scrierea e intocmai ca la No.

563. Arh. No. 557.

c. 1534-1539. in vremea aceasta glsim pe Serban i peIn functiunile ce le atribue scrisoarea de sub No. 557: documentedin 1534, Sept. 1 (arh. stat., Govora TX, 3), 1536, Ianuarie 4 §i Iunie(arh. stat., Govora X, 2; Glavaciocul XXV, 3: aci R4H ailiACK11) §i 1539,Ianuarie 2 (arh. stat., mb.nast. Rinaciovul XIII, netrebnice).

CXCIV.

Lucacit, judetul Brasovului, scrie fratelui satmai mare, marelui ban al Craiovei", jupinului Serban,ea a inteles solia lui trimete raspunsul prinStoica i prin Dumitru. tulle 5.

Pecetea oragului pe ceard alba,cucoroana obicinuitd i deasupra cuinifialele KP. Scrierea cursiva sec. 16. Arh. No. 616.

-1534-39,c. cind Serban era mare ban de Craiova.

CXC V.

Pirgarii din Brasov suit vamesilor din Ruck.(pSicEn) c s'a plins impotriva lor Mihail din Rljnovcer sa-i faca dreptate.

Para datd ; adresa : AG R4M HilAUWWM WT pIcs. Scrierea : sec. 16.Arh. No. 478.

c. 1536. Mal multi' Mihaill sInt pomenitl la Rijnov In 1536,

Vintilã

i ca-I

si

si

Page 408: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

315

intre dini1 un Rawe Mechil iudex", care poate s6, fie Mihail dinNo. arh. 478 (Quellen III, p. 20).

35. Mailat, judetul FAgAra§ului.

CXCVI.

Jupin Maflat, judetul FAgara§ului, scrie judetului§i pirgarilor din Bra§ov, earl' prinseserA un om din Grid,ea, domnul sAg Betleni Miclo§ a aflat despre aceasta§i se roaga sA nu-1 condamne la moarte, pAnA ce nuvor cerceta §i din§ii casul. Al vostru frate ma mic§i vecin, jupin Mailat".

Far& data i fdrd pecete ; adresa : pirgarilor judetului din Bra-- Redactia bulgdreascd ; scrierea : sec. 16. Arh. No. 493.

c. 1540-1550. Mallat Imi pare a B. Dimitrie Mallat de Szu-nyogszeg (Mykesdorf, Schnockendorf), cel pomenit In socotelele Bra-sovulul la 1540, 1547, 1548, 1560; la 1548 Brasovenil trimet un dar larigAras pentru sofia lui ; la 1550 01 sint chemag de dinsul la nuntI

p. 384, 399, 431, 488, 671, 598, 599 ; In dona locuri enumit magnificus").Important pentru noi este cI aceasta scrisoaree scrisI in sloveneste, ea si cea urmItoare.

36. 0 judecaid sateasca. In Sacele.(jumktatea sec. 16)

CXCVII.

SA se §tie CA sint oameni raT KW MApTHH nom," dinBa§falo si nKliti MApTI4H tHTM" din Turche§; punemmartori din Satulung (Affitrocm) pe Pojar Iacov si peTei§ Iacov §i pe Simon din Cernatul; gazda le-a fostPetre Creste§" ; sA-1 judece $anuoti[H] §i patru satedupa dreptate ; 4samoti[H] §i cele patru sate sA Ta pe su-fletul lor pe ace§t1' raufacatorl". (Resumat aproape cucuvintele originalulul).

Bird bc, fdrd data- , fdrd pecete fdrd adresd 8a12 altd indicatiea autoritdfil de unde pleacd aceastd piesd. Scrierea : sec. 15 saiiintila ju-mdtate a sec. 16. Arh. No. 485.

0 decisie a autoritItilor comunale din cele patru sate ale SI-

igoy.

i

Page 409: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

316

celelor (SAtcelelor), comunicat& Brasovenilor. S'ar putea fixa data malprecis& c. 1526, dad am putea sti ca Lorint si Antal sint din acelasneam si din aceeasi vreme cu Kysch Marton", civis" in Turches pela 1526 (Quellen I, p. 681); ceea ce este foarte probabil. Pe doi dintreShcuil citati in No. arh. 485 Ii gasim in acelas timp in Cernat siSatulung : pe Kerestesch" (Cernat) i pe Teysch" (Satulung), ibid.,p. 682.

Page 410: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

APENDICE

Page 411: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

thi eatastih de scale dela 1508 1509

41'kT[0] Oggi (70 1(3=1508). tKATACTVIK 111,0C E Lid K 8 11 HA CKSA E. KATACTHK (MAI 110TPEE1110 8 K131a CKS/111

AA ECE11,A APVCTA g E AENK. 3A 1111POE IKEM3 AC. EAHH

AAOXIKV, 1.11,0 FCT 11A3M EAHN KON, t FIVT, 1-1H3A16 AC. FE. 3d HE-Tpage AC. P. 3d KApTHE ac. k. 3A i TAHCTPE AC. ii. 311

KOAA A091110 AC. 111i. 3A KOIL1 PEKFIIHKOK AC. I. 3d KO(HT[0]AC. 1. 3A SAKAI) AC. ki.

ECERA at^ r. k3 AEN k. EqHMEN k KHA., 110 gAC. pg. 3d XAMAirKKV AC. g. CrIkHAVp11 3A WAVK 11 3A CTO-A0116 AC. KN. 3A KAAIAIVIIK AC. P. SA FAHN AHIIIHHKIr ') AC. kl.3A it" $OTA Ae. 3d 1' naK. HAATNO AC. P. 3A rpfliEHI1 AC.k. 3A KONH,H AC. X.

t ViCUd C H 11. S A E 14 K 3d K A1 A It. CK1111 AVPH WT

AHKO AC. Aig. FMK 11ETAKpd AC. t 3A KVE AC. g . t 3AKAAVKAls.KV AC. t 3d KEpHUH AC. k. t 3A 11,10.1,1&11 H AC. A.3d KHHAK1t1110 PAM KAAVIKPV AC. 11,HHTF H KEPHUH HNA 140300E1A AC. 1. HAK AidAH 11,1111TE NA 110030 0E11, AC. k.H K9HUH HA KAA1A(1 AC. k. -- 3A KVE WT FIETAKPA AC. P. 3Annpog ac. g.

t AA C E LJ,d CHU. P A E H K. 3d g KOdA CE1107 D011 KO,Id AC.H flAK l KOAA, no .i5g. FAH11 KOAA, AC. "6 H. HAK FAHH Kd-

CdC 111,0 HE ECT HOAA 03Hd AC. K. ULiK APFK0,A,M11,H AC.

t di E C E U, A Cli 11. g AEN K. 3A FANO KWIC, PAM CENO AC. N.311 FANO TECAO AC. g. 3d IPIPV MVTKAA k paAI pirpg ac.

1- at ec$ u, a c H H. g AIN K. 3A 110}Kf KMHKH NA KSK11 HE AC.111. 3d nonpyr WT PEAAEAHK n3r0 p CEMO AC. I. 3d CEAMWKATAWItH,I AC. (is. 3A EAHO CTEKIIV AC. P. flAK Apro CTEKAVde. i. SA EA,1111 REA 3A KODAHHE AC. ii. 3d EAH11 CKPEAM AC.

AAECEH,A C 11 N. I AEN K. 3d EAH11 TECTEMEA Ild HK0110-CTAC AC. a HAK Apt3r TECTEMEA 1liHd0111 AC. gl. HtIK Apyr

= AH11114111:7., ca mai jOS CEAIArls, MOMIV111a pentru a. is).

'1%

"til FL

k

t KHAO,

Ai.

13

K. --

FL 11,111:1tHH

11.

fill.

i.

(v

-- --

At- - - ---

C. - ---

F ---

- ---

1)

Page 412: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

320

TECTEMEA AC. g. H OAK H N naHmakm AC. ku, ApAVAH.SA EAHH agmlapio pAAI WI'Hit AC. SA EANH CTOA, 111,0 CS HA-

flpAKHALH] ritC KONS[A], AC. Fü. La margine cu rou WAE.

t MICELI, A C NIL 101 A E II It. EAHH HAARMITS, SAOAAI 111,0

ECT pifi%1-1,1 HA WII11 EAHH KOH (pr*1 lipseste). -1- SA trrHulopeac. 11. f 3,1 KEOHIJH HA EILIHTOPE ac. i.

t MICE 11, A C H IL 1:K AEH K. t SA EIIHMEN EAHH MVT A.3A KAMANKK AC. g. 3A EAHH 118(1V AC. k.

MECEKA CH II. A E 1111. SA FIEKOH SHANE AC. g.-111,0 ECT KNA

al1140111 AA'KMEH HA HIIKHTOE AC. S. 3A MACTHAO AC. A'.

ECEKA W K. g A EN II. SA g KOAA ApItKO AC. riA1). SA

RECI(IA N KE$E AC. P. 3A KApTHE AC. g.MICE El, A W K. giAEH K. t EANA KARA, 111,0 ECT HASIIArAj P A--

ASA, AC K. t SA EtIHMEFI I KHA. AC. A. SA KAMALVKK AC. P.

At IciKa WK. g:4 A EH K. 3A EANH MOTNK AC. I. SA Epic)porommo ac. A. La margine cu ro§u Or.

micgu,a WK. kH AIN k. t SA ELIHMEH KHA. AC. g.At E C E 11, A W K. g A I H K. t 3A EtIHMEH I KHA. AC. .

SA KAMAA'hliy AC. P.

itt ECEU,A HOEllp HE A AEH K. 3A ELIHMEHK I Dill. CI% XA-MAA-KK2) AC. A§.

MICE 11, A H 0 E. ,AI A I H K. SA E4NMEN IKNA.C'KKAMAXKK ac.O.NIECE KA HO E. i" A EN K. t 3A ASaamv Hil0111 KOHKOAA

AC. BA ACTAIHO H MAO AC. G. naH 1AN0 AVALIA1V, IRO cv141111111All KOKE, AparanOK 3), AC. I.

MECE 11, A HOEK p H E gg A EN K. BA HOTKOKANHE KOHN AC. 11.1.MECERA HO E K p H it A I H K. t SA EIINMEN KHLt. 11 flO g

AC. H BA KAMA/VKK AC. El. 3A NALLIMA1111 inNA0111 N MEW HApAVAN 111-13ME AC. g%t. SA MOMI1,11 NM-WRY .0 3111'. AC. ii.BA FIOAKORAHNE AC. g. BA "r flANKAH AC. g. 3A KAKAHE

61. SA fA1111 cTpyr AC. rt.itt ECELI, A AN K. i AEH K. t CKHTO 3A Hamm) liAHAOLII

KOHKOAA AC. A. CKHTO SA HAMM) AparaH AC. AE. IIAK CKFITOHAMAI.IN MOMI1,N AAK. 110A. ac. I. SA 11AATHO PAM HaApauliAC. AT. BA ILIIITHE AC. K. 3A Ll0pA1111 g BHP. AC. g.

MECERA AHK. AENK. t 3A KONSE 110A Avitaani MOMUMg AC. Cl. t Atrium K011110AA SA 1.IINTNE KOK. FIAK, AC. A. Lamargine cu ro§u

MECERA ANK. I AEHK. t SA Ap-hRO k KOAA AC. A.MECEKA AH K. 1' 11 A E 11 K. t SA 1' IMIlECTpli AC. a SA

1) In orig. 90 este scris cu koPpa, ca si in celelalte locuri.2) Orig. Xilillaorlssl.3) Scris la 0 parte.

WAINit

"A

A1

g

AC.

mAg.

--

3K. -

-C -

A. -

'P. -

--- -

6 --5

-

Page 413: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

8'6'6'29

3v LIVLIAL3VH Vs IIIANOX [11]HY3 VE 11 3V 11 OJ vi W

.1.5 3V HOVNOLI /MVO VS 1111 3 V H H3J 3 3 W

'XV 41111V11W11

W OYU 1YVNVN

VE iy. V h11.1.VWVdJ HJACIV H A.1.3[11.d]N OYHHOU

LION sIH3Y S 113.,1 Vlii/JOW 11 1131111R10J[C]N note

-ov H11.1.31L1113 VE 15 3V YONHON /*MN HHY3 VS 1113

3V OdOJS LiN 007'03 NOdNOLI VE %1 113 V `y; 11 31 V 11 I 3 I Vti

(o'IS) 3h0 -aka no 01:11.FOLLI wJ i v avdu HHYO VS HVg JV I1[H]11N N VS Nitio'vz V 11 I I V11 3 39 W

.9 .3V AWNhAN N. v y. . JV hAVN OHY3 VS 5 11 dVHHhVdN MUM VS y, av NAB

-WV9 VS N V OVHN3 VS V '31) OHJAVVLI VS .111 JV L/VHilh

-VON VS H AWHhAN VE s1.14VJA H 3 V H N NHY 1711 3 3 3 W

11. 'XV tl.FIB vs Jv [11]111V.LHBWILdL [3][110YHLJU NVU

ANA] LL[3]1111N011 VY vvXvw iioiJ H30d1.1 V 3V HNON3 'IHIV Ij NHV v'n OlOW Alqi ON .L3 Ymc,od s1113Y

31" HA9WHI1311 VS

31Y 3V 311,111111 VE 37. m micumIN VE 1.1. JV H.10.1.1VE .y 1V OVH23 VS y. NABWV3 VS 11...L$V.L. VS

iv AHJVJON VS "OoVonloa rio 01:10J31LI reri It'd& an [H]inin 'Hduov IU OIL "dAVV IV SVV.LV V.N -Niel?' V 11 3 3 3 W

1, 31' IAN VS F31" 3NAN VH HIPLIPen nu -- 1.1 or HP11-1W

-V,1. VG ?1. 317 HJI.LL3VS VS F or 0VIIN3 ALIN HdOJA113N VS ?.!

3V HIHQN VS 3.1 JV ItiV VS 4. .JV HJHH,L1 VE svd ov HVAITION 3 vs ou. s, LAMM AYH Hd0.1.1.1HHh 9 vs Eh3

31' VYONLION IYVLI INCON VS Iu ar. AWVVILVEI OHYO VS oidniv* IiNVO VE F ov NiumvvX vu 9 V 011.00(11111

VS 'HN '3V IlVd,OVH 007'9 VS JN 3V NHIiBH WWI VS SN 3V IHUl'J N nu J.5 3V 3MAIIAW 34-3 VI,LON JALJV SN 31'

ILLIi0.1. 34.1 VO.LON JAdY *NW 3V 201131011 311.3 VOLLON JACW NVU -.4 JV NHVIN 110.1.0N OHYO VS sl LI IV 11?1. N H V ' 11 9 3 W

HN 31?

914.1HILL VE VY011110B ICIAJ VS 4- -4HIY N NeV VI-wow 10A Ilk.' no ouP,reua Brj

.3V HNHVIN Vd1IV.L9LI VS "1 H I AV. IN 'N1-01 V.111 3 OW

'or srivvivvX vs 31, YLIWVIJVN VS J?.1 3V IAN VS NV11 ov Nn.vvvvX vs

19 '3V vdmv..uu VE H av S HdAYMLN3 HIM -or hiLLA/3W NVLI V 31, NMAVVWVX VE 1? 9 9210(3030N VS

ov S HdAY11%013 NVU .11! 31, 111111LIAW NV11 JV 30dHILI VS

S V ANILvm-vvvX vs VN .111 N11,03W s vs 'YU 31? lifJAY

-1111N3 VNvs4. Nr1H3HH3 It'vd IHOY LH NHY vtio3 OW

3V HMI113 AVvdvs ow VS 'AN -ay Awvany ouNI VS 1 -an H.IonNLV

T'n

'11 A 3 3 3

111 0

Ip. HFIVO 1.3 1.3

1?

11

3V VS

' 31, N .3P

' 11113V

31'

' S 11 4

'S .0'

jE A

Page 414: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

HUthI t1SOJ TEO 011.12.1B111

15 .1V VOLLON H HtlaHH.1.. ALHOH3 VE .51 H Ad u>.1 VLtiVW vti 3 0i w '3V VON AH3VJO9 ALM 3'11[111VMM/ VS

ZV 0E3V3NC LLA1 111113VN VE '9 H V N. VAL ti W vtigaow 11. Jr 1111349 VE - JV LHV HPIHWV.L VE - 9

ONVCII VE - *X0 VHVHVN N VE MH 3 V 11. PAAvvv vti 3 3 W

*V AWitIWOW hSUVI.1 LLHHMAtt VE - .JV JSOLLJ [H]VHNV111W1-1 .113 0111

- 3V VOY311311 tuNI vg g 0V ortiosuJud 1.1 vg - nd 3V 03NON 9 vs -NI 113V 9 vd..d V W vtio3 3 W

.Y 0V AE3 HMALL IVVti 3111.30N VE - .y. .3V E3LIMALL .1,Vrii (IRV

OtIVI wu - Jr goircda. fvvd OE3V3W J.111 LIN PE - 31" `3,1oLv>1c `gItyld.t. ,11,'1?Pti LI.Htetl VS - .0V

g HHPUON PE .03 0111 '1139

EINEM VS -- u v Ad,LmoLN 1 vg - JV Vd.O* 1,E - ti.N 3V

E3 [NAL OVONM VIJIW OHVO VE sl 113 V y vjAvw ron 3 3 3 W

'NM tioa no ouarem uri 3V (1VVIIS HHVI - Nst.vywrX

vs - 9 .0V 3 hHJAIW PC - F.V 3V E31.1V13,L IVPti HdAYIculo 1.1 vg - CM -017 JAMIW PH OMAN "WOVE 4- 4 * v'rwm

IJN 3P 1IAHV3 PE - 3?1 117

3HMA1WaIN PE - !?.. JV 013VN3 VS - 9 .3r 'mot vs - 1.4 .311 VON

-HON PC VVW ./HisLNHN OHVO PE - tt. ap VIW3.1.33.L kIStiV VE

31' VONHON V3W3.1.33.1. HIIVR VE tioY AN 1 4, V 'II 3 3 3 W

31" 3P,L3OFIONH HHVI PC - JV ONMAW NH 1.1 PE - 9 .31/ VIIN OHVI PC sl HIV I .d* vti 3 3 W

.av vvdm.a vg - 9 31? udiN P11 NVIJ 11061

- OH PE H - .9 .310 .11AM VII PION Pg - t! 3P 31-1.1AVX PE - %kit

'3%' :IsLvvIvvX sia JAAW V H5WHI3 PE .s1 It 3 V A *ti 45 v 33 3 W

9 -0V JMILI HHVI VE - ar oi[u][1113 HHVI N 317 ..Losrd VE NVLI 1131111.0.1 PE - 11 31,' ttlIt$

M.3 MOJA W33 rAnzi `311Nvm PH .ari 3 'V d* 3 1 W INSP tthOJ 110 @Lila-113M 4 .3V 5.4>1 PE - .9

M' Vthip.1.51.1 VS -- 11.11 31' HAN Yrd NHJAIIW JJ :1V11 -

AY '3V 011,1311311 VVOVE: N [UAW M H 3 V y .11 3d VII 333 W

*M' Yom

- HON teilliHWOH [H]liHNPdHPH A3 0111 - .9 'JV Hr1c1.1.3 vg - .9 .0V lit1d311 ti 3VAMON H HHVI PE sl II 3V pi 1 3d rtiwir

911 .3V 11-1(10.1.3VW

VS - av MHVIWId VS - 0V [WOVE J.A1 OVVC VE - 1W 3V

PE NW] H - .3V dmob vg NVI1 - *?) 'av 3HHIANVE3H PC

- 3v V3W am HIVA11311 VS 'II 113 V 3 1 3 A vti 3 3 5 W

tl .3P PtINVJAH ALM

3AN PE - .Y 3v NCON LIAtiffl VONHON AWVVAY - V P 3H3[1.1]thL

PE - "OA JP Filthst.NO A VS - CH 3v LIHS 9 HtIWOW 11111117J PC

- C 3P tlitIMAJ PE -- OA 3t1 3 dL3HVJ I PE - 0V 00HNP3 VC e1ils1.00110.1.

- Sy. 31' MANI V vs :11 3 LI P'fl 3 am

gg0

Page 415: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

veaoospos .1!.Ltijs er v,uvd ludaaur v[ap vC11,11I i§eaaau ep '(gc, oN 'Tye) ,apalq ep ieleva un ed spas e ia supoidei iniulsrpo

*Uwtijo noa no eut2,mul 0140.L3VW pg 111, '31/ Othl 303 VE

(MATE VE ti '3V VYSA VE NikloY V olvw en 3 3 W

VM.1.110 '31/ ANAdoN VE 'M 11 '17' j omv yllootv .in

- 111'2 [H]lIHNVOUVII [R]l 0'111 liCiVVHE 4.- .14 3P HHOM 3UHV1

- ON.1.01.1 VE IS 3V VY01111011 HrIVIWV11 VE J 3V NAM, iiuV VG 'V JV 'NH 'S 011MAW VS -9 11 3 V iy .c1 uv n'noam

19 ar uon ovAmmi pg '3V IHJ.31111 VE '`GA 3P 9VV3 AH3VJO9 VE ?!

- 31' 3111111VMM VG 'OP IIIJJ-1111 VS N 1-1J,.1.3VS VS -- 'Or 'Nan

- ON iVpd 0141113 VE -V -11' MOMS VG am y Au3vJ0n idV pn '3V Ali3VJOH 1111Y3 VE 110i" duv ena3ow

.1V HVMF1VU 11(LL r '317 'Jug y .3V Ad..1.1NLUMAN HHVI t 3V HVJAVS.411 111A;191. VS

3 V MAY3341 PE H SIN VE II V H M duv PI-1 0 3 3 W

.317 JAIWA jYyd upjjipj VE

-T1 '.3v 9 ou (NH 9 OMMAW VS 'M Ha c1 lip V 'iii 3 3 W '11011[VJ]ViN ow-4-1 0

'nu t! .3V WVV.II'V 113 '11 1111VMAd I.VVE5 AAJAHM3 MPh j 31, .11HV

JAIW M.3 XliliMAN1 MUM .11%VrVilY 4311Y0 VS 11 r gR117thl. Vpii otn,seuva H AtVFfl '3V VON PH LHVJ3L VM.,1 'VIHOLI H

.?! 3r 311.1.311311 AVIA HII1,L HOMIH Mph 1 3V ANIAI PH

.1.89 iVv LdJIIVW PE H 3V .1.39hHOU VE H FININJ AVViiVE 110H

MIWOM A NVU H 311 MAd VII WWII 331.51

-3LL WWI rg 3%, 'MOM VE 317 mutt IWO ttu v pg 3V J.3111VA I'M IHHdIU 5,1 VS 's1110Y AM 'OUV en a 3 W

ASAM.Lbe n§a..1 11.0 91JIAT1TII WI 1.1i 3p minwedon pg 3V 39VV300 IWEHh HPJVIiV NVU H 'J 31, II11W MPH H

111 3V 191M/30LI HJVWITIVII HJA[d]it Y01111011 NVII H -Yu .ov j ou -jug .hAIIVLI AnOnvotv NVE1 H .00d "Op p.m 01.1 `34VEIM ia

S. NV11 11 3WEHh '111E 011Y3 NVILI II Hy. 31' VVOMIION

I113W H H IWEHh 11 I V 9 ouviiduv enolow .V1 .3V IIII.H111 VG 11 f11 .317 11.13,1.3VE VS' "oy 3V HtltION VG

J '3V 11.11WOW dIVAJ 1CVAVd IIIVNVIIAW VG; "IJ '3V *Hr1U31 H

(Wm iYvd Iinfu.tom yu .93 '3V CiV,L3V "43' VS tle 4.3y t 011

"JAW g OJAIM3 MPH H "OV.IWO "3V 51, oa,km pg u .311 311d.14 VE 4 .317 HIIIVHM3 ILI3L3 PE 3V Hi13.1.VVE

- 00 IHMAiMIL33 HJ3.1.3 VE V 3V NA9WV9 VE '13A 31? 0111113 yE OV .11.VV H.4011 VG .3/1 AWITVAV YOU AH3V.I0M, PE

-31? [1-0111111 '1411311 V 011 "dm/ JY 01104031 VS V 3V HHVI d.W OHHNOVOU 11W.LPh VE 9HIV J .3 IIVH UV VII 9 3 W

EgT:

Page 416: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

324

e foarte marunta dar cetea i frumoasa. Asupra datel nu poateincapea nici o indoeala; s'a inceput la 25 Aug. 1508 ,fasi = 7016se citeste foarte clar s'a continuat pana, la 4 Mal anul urrua-tor. Am presupus, in nota dela arh. No. 66 (= am), ca, el a fostscris de un om de cast al lul Mi1o, fiul 11 Mihnea. de care NeagoeBasaraba se plingea Brasovenilor c incearca pnin emisari rascoalepe boerl asupra sa. E scris probabil la Brasov, in timpul petrecerillui Milos acolo, de un gramatie rumin. Aceasta o dovedeste IntIiü detoate limba bulgareasca, a catastihuluI, acceas1 en limba ce o gAsimin celelalte documente contimporane ; cf. din fonetica Rhme= RXH:f,Alatt = AXIS, HirlICTHH = nincrai, 1103AATEHHE, HOHAATEHH ; forme neobulgare in-

teresante sint: dat. plur. atomuenm dela AtOAMK% baeat, flacau, voinic,slugA, pl. ;Ammo ; dat. sing. Cll HA : AstiaNSEH HA HHISHT0f, dator femeil lufNichita ; comparativele nomme, HOCAARH dela CAdgls; cf. Miletió, Novi gra-moti, p. 31. Serbisme 1:111 sintdecit 138415], ptiKaimika KSICE, MICH, aceste

din urma pot fi i bulgarisme ; cf. Oblak, Macedonische Studien,p. 55 si urm. 0 alta dovada sint formele gramaticale necorecte siunele curat rominesti, ea d. p. pl. rpaMdT1-1,1= rp4At4TH9H, gramatici ;341 CHOHT THHCHH H KOTfA, pentru spoitul tipsiilor i c1dariI, . al. insfirsit multele cuvinte romines,t1, atit de origine vechi latin5 cit

grecesti, ungurestl salt turcesti. Afara de chitanta data de pir-garil din Brasov Jul Duca din Greci -(sec. 15 ; v. introducerea, p.yin), catastihul dela 1508-1509 e cel mai vechin catalog de scule ;insemnarile de felul aeesta se inmultesc la nol abla in a dmia ju-matate a sec. 16 ; cele mai vechi si mai interesante ce le cunosteampang acum erail din timpul lui Petru Schiopul; ele sint publicate deDl. Hasdeil in Cuvinte din Batrini vol. I si de D-1 Iorga in vol. Xl.din Hurmuzaki. Nici unul nu presenta o nomenclatura mai bogatasi in acelas timp mai .interesanta. pentru istoria limbel romine decitacesta. Valoarea lui ca document cultural e cu atit mai mare, cu citne d i preturile de cumparatoare la fiecare oblect.

Miletié 1-a tiparit in Noile document() vlahobulgare, p. 33-42,si 1-a adaos un comentar de cuvintele romines11 i straine, p. 43-44;1-an seapat ins& o suraa de greseli atit la cetirea i explicarea cuvin-telor, cit si la cetirea preturilor ; am crezut dar c o non& editie alui nu va ft de prisos.N'am dat si traducerea, deoarece textul nu pre-senta nici o diflcultate la inteles ; citeva dificultati intimpinam laeuvintele rare si esite astAzi din uz, toate de origine straina. Void daaci o lista a) de cuvintele rominesti de origine latina, slava, german&sad necunoscuta, b) de cele grecesti, c) de cele unguresti, d) decele turcesti, si le void ins* de citeva explicari ce nu se gasese ineditia lui Miletié. E interesant s constatam bogatia de cuvinte tur-cesti introduse in limba romin a. inainte de 1508, ceeace probeaza de-sele relatiuni comerciale cu Turcia in sec. 15. Frecventa negustori-

sA

si.

10

Page 417: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

325

lor turd in tare rumineascA se dovedete dealtmintrelea prin citevadin documentele publicate in colectia noastrk

Ca ortografie romineascA e de notat : un singur semu pentrusi rkiriscuS, KdA1411%, 411Hr laTOJIH, ICSMITTIHE CIMHASPH7 CkpThE, K4ni4,v9sK,

Tonopiatu, I41u,hHH ; = a sail i 1rIll exist-a; o pentru oc t: HUHTOpE, Emma :Rems, HaApay, nuumays.

a) Cuvinte de origine latind, slavd, germand sai necunoscutd:ace; amnarlu ; bracinar ; bure[i] ; but[e], germ. Butte ; cf. Sotd, donitä;camar[5], camAth ; apastru, pl. apestri ; cheotorl ; chiv5r5; cf. serb.kiverh, bulg. kivur, aciulk rus. kivem, casck pol. kiwior, hohe Kopf-bedeckung. Schildfarrn ; v. Miklosich, Fremdwörter, p. 98, si Etym.Wörterbuch, p. 116 ; cingAtorl ; cirpit ; ciur ; coard5, (Koma); cosor ;cue ; cup [5] ; esitore (= esitoare) ; fir ; &net (= oalk bulg. rp-isHE,

rfrisfieu, Djuv., p. 426) ; gramaticl (rpaniaTsq); gurk in Inteles de gu-ler", termin vechiil usitat i asthzi in unele part1 ; cf. mie piae cixc

r8pE WT 4up la 1572, Cuv. din B5,trinl I, p. 251 ; hasas = hätas (?)FAME Ki1c4C 111,0 HE ECT HOM0311A mhnuse, MVHV1UE = WM-WM, in inteles demine r", Gruff KOTEA rhc MVIEVIDE, cf. ivirren c-hc pentenl= pinteni ;rogojin'a (porogsso), pl. rogojine ; cf. serb. rogoiina, bulg. rogozina,rogozka, dem. rogozSica Djuv., p. 2058 ; sAcure (cdimpE) ; säpun (cant-s);sci[n]dur[1] (cwhASp), pl. scinduri ; stinghil(CTHH61, germ. Stange); strug,bulg. strug, Cx06WIL Djuv., p.2269 ; svredel; tapsan (Cihac II derivä,fr temeill, din ture. tepd sommet, colline) ; taistrk pl. talstre; cf.polon. tajstra Tornister, Schnappsack, ceh. tanystra, ung. tarisnya;v. Cihac II, p. 419 ; tese15, (wind= tesa15.) ; tesla. (Tem); linte ; ;

tol (ion); toportste ; ughisorl, Srewopg = moned5, mkruntA. (?;, dem. dinughl, Srs = galbeni unguresti ; verigi ; zale ; zidar.

b) Cuvinte de origine greceascd: candil[5], Ki1HAFIX, grec. d inlat. candela ; caramid[4], neogr. aepupaa, %epogliat, v. gr. v.epap.i.c, dem.%spatatov; cf. bulg. keremida; catastih, xxthrJ-cixoy ; chin ovariu, wdycipar.;fanarlu, paveeptoy; hartie, xopti ; iconostas, eixovoothotoy ; lit[r5], MTpa,lat. libra ; pap1am[5]=p1apumk TcarcXcup.a, ung. paplan; piron, pl. aspoE=piro[n]e,piroane ; cf. grec. netpoi'm furculitk V. gr. =On, V.sirb. nspoirsk, bulg. 11Hp011%; petava, IlETM1p1, pl. nETpau=neranoe, grec.

TriTSCOpov, lEiTEUpov, lat, sindrilk scindurk span, latte, bardeau, vo-lige, th ov.sTC&CONITa 'Cqfp) aterrly" Lex. lul Sc. Byzantios, Atena 1846; cf.peteard in scrisoarea doamnel Elena, publicat5,, OA% nici o explicare,de 1)-1 Tocilescu in TinerimeaRomink 1902, num5rul festiv, pp. 5-6;bulg. petura TOHIcin CHOR, HUM Djuv., p. 1630 ; alb. petavrfsi,dfinnes, schmales Brett"; v. Mikl., Tiirkische Elemente II, p. 38 si Nach-trag I, p. 11 ; pirostil (nsperrse),itopwaTia,ca, Cihac II, p. 686; scull,pl. clam, coll. CIESM1111,E, neogr. cre.o5Xu, cxooXE iScheveau, quenouillóe delin ; cf. citook,Apixu cercel, giuvaer ; tamilan, 0.op.ifq.a; zig[hie] -=p5.reche, byzant. Cor4i ; cf. Documentele familiel Callimachi de N. Iorga,vol. 1 (Bucurestl 1902), facsimilul II, sirul 6 ; zahar, Ckupt.

= :

:

repro ;

titini

%availskg.,

izpoóv,

si

A

1st,

Page 418: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

326

c) Cuvinte de origine ungareasee chefe, ruitg=perie, ung. kefe ;ciubar, 4 vgisil, ung. csobtir ; cizme, ung. csizma; cucima (ac. KINHAW),ung. kucsma Pudelmütze" Ballagi; bulg. kukua Djuv., p. 10,50 ;

cuhnie, ung. konyha; cf. rus. kuchnja ;. pL cumpane, ung. horn-pona Wage, Wagschale ; cf. germ. Kumpen; dalog, pl. Khrioru: 3a e

InsflECTpH, 3d d,rlidOrH, ung. dolog lucru"; cf. darlog, darloagA: A11110.111

la Mil.. p. 36, e greit; dulama, ung.dolrainy ein kurzes ungarischesKleidungsstiick" Ballagi ; v. Hasdell, Cuv. din Batrlul I, p. 238; cf.

dolmányka; bulg. dolama,, dolman e din turce§te ; mertic,pl. MOTH% MEpTHME, ung. Inert& masura, greutate, portie; nadragi,ung. nadrag; tort'a, (ropm=toarta), ung. tartó (cit. toarto) Haller,Halfter, Kapsel; trImbita§ (forma veche p. trimbitas), ung. trornbitás;vig, ung. vég, bucata de postav, Ballen, Webe Ballagi.

d) Cuvinte de origine tureeased: astarlu, t.-pers, astar, etarninkcaptualk Siebtuch, Kleiderfutter, bulg. astar, astarltk, serb. astarbaumwollener &mfr.' ; Miklosich, Tiirkische Elemente, p. 14; Ras-dell, Magnum Etymol. I, ool..1889; atlaz, t.-arab. atlas s. athlas, tre-cut, dupi. Hasdeii, 1. c., col. 2066, prin grec. 2crk6Ct; bulg. atlaz,;bambuc= bumbac, t. pambuk Baumwolle, bulg. pabuk, bubak, serb.bumbak, bombak; cf. Mikl., T. El., p..37; bogasie s. bogasila, t. bu-gase Baumwollenstoff; la noi §i la Brasov avea Inlelesul de pimasubtire, de in sail de bumbac; buzdugan, t. bozdogan= topuz,ciuck bulg. bozdogan, bozdugan, buzdogan, serb. buzduban; Mikl.,T. EL, p. 30; cadie (cadhl=judecator), t.-arab. kado ; cf. bulg.-serb.kadija Richter; Mild, T. El., p. 81; ceatma (44TM4), un fel de ma-tase; Hasded, Cuv. din Batrini I, p. 223: k-rnia, matase brodata; cf.Satma Zusammenfligung, Mikl., T. El. p. 38 Nachtrag I, p. 21;cefti (quisTu), o stofa de matase; etimologia nu e tocmai clail; cf.gaée iiftVane; civtijani, svilene gaée 2enske, din izvoare strbe§t1, laMikl., T. El., p. 41; ibid., Nachtrag I, p. 23: '6Itijane Frauen-Un-terbeinkleid" ; &irk t. k'ilé, bulg. kilo, serb. kila, ung. kila; cofte-rie (KoztvrpuF), un fel de satin oriental, t.-pers. kufter, tissu, pol. kof-tyr ; cf. KO4STIpld, isoiisTHPIE In Cuv. din Batr. I, p. 238, 257,274: nu pro-vine Irish din caffard prin cafdar; v. Saineanu H, p. 140; ciorapi, t.6orab, bulg. Sorab, i.lorap; cf. Miki.. T. El., p. 43; ebanci (erhipui,,ipingea, t. japf,nd2e, bulg. japund2e, manta; Mikl. T. El., p. 79 ; cf.epAngea, haln5, soldateasca, Cuv. din Bata% I, p. 279; frith, (du. ma4sora; cf. .M. *01'4 In chitanta 1111 Duca din Greci, introducere, p.vur), t. futa, iota; bulg. futa. futija, .ort Djuv., p.2460; Mikl., T. El.,p. 62; gaitan, t. gaitan, ghaitan, bulg. gajtan; hamalic, poate o for-.matie rom. din hamal, t. hammal, ca remelik penumix, din bulg. pt-AuIr, pm-hick, p fA1I-1 Kla curea; o forma, turceasca hammaltk nu gasescla Mikl., T. EL, p. 67 sail Nachtrag I, p. 42; v. Saineanu, Influentaorientala asupra limbel §i culturel romiue II, p. 202; havane, t. h'a-van, havan pisl.lug, Mörser, mortier; bulg.-serb. havan; macedorom.

nift-

si

Page 419: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

327

havanne Mikl., T. El., p. 68; ibric, t. ibriq, bulg ibrik ; ic : 34

11" lig Arum, Ba ArIsse t. jiik' povark Last, GepN,ck ; bulg. juktovar, pol. juki Packsattel ; in dialectul cuman juk onus"; Mikl.,T. El., p. 83 ; cf. Iorga, Analele Acad. Rom tom. XX, p. 439, nota1 (din timpul lui Petro. Schiopul) cavad, t. kavad, serb. kavad, bulg.kavada weibliches Oberkleid" ; Mikl., T. El , p. 94; cf. si nota 3dela No. CLXXII, p. 177 ; mahal, din banial prin metatesk usitat inMoldova: upon,' nolw 4111p141 la MiL, p. 37, e gresit ; orig. are 414,04

mahram5 t. mah'rarna; bulg -serb. mahraina, marama Ttichel ;T. El. II, p. 19 ; mangir (Atatirpz, de citit Ataarap), moneda mb,runta dearamk I. mangn bulg. MaftrEp'b, sinonim cu rOJIOraHl Djuv., p.1169 ; mecit (ntplaT), t. mescrzet moschee, bulg. meit,ung. mecset : in-telesul cuvintelor : 34p4,ci ai 04.41EgliT este obscur; mes[i] (meal, cetit gre.de Mil. usual), t. m5st Fussbekleidung, cizmuLite ; la MikE , T. El., siDjuvernua, Slovari, bolgarskago jazyka, nu se g5.seste ; trebue s existeinsa. in bulgilreste ; cf. Mikl., T. El. II, p. 25 si Nachtrag I, p. 81;Djuv. are numal forma pl. mestove. mest-papuci, p. 1198 ; mutcal, t.mutkal, percal, percalink rus, MIITEtalb; Mikl T. El. II, p. 28 ; in pasajulBa 4S1-111V MSTK44 paAI rSpe e vorba prob. de firul de bnmbac cn care sebroda pe percal; in alto texte vechl metcal, mitcal insamnrt %;ir, sirag;cf. Iorga, in Hurmuzaki XI, p. 398 ; D-1 Stolca Nicolaescu IwI spuneeh in dialectele bulgarosti din Macedonia insanin5 ghem, mosor ; inDjuvernua acest cuvint lipseste ; nagec (Flaw), t. nad2ak, m'aciucA, Axt,Hammer, Streitkolben, bulg. nadiek, mAciucb. de cioban ; Mild., T.El. II, p. 31 ; nalbant potcovar, veterinar, t. nalbant Hufschmied ;bulg. nalbant, nalbantin ; cf. Mild., T. El. II, p. 257 ; nastrap

canS, chnits, t.-arab. mak,apa ; se gAseste si in forma mas-trapS, mastrapan; Hurmuzaki, Supl. I, 1, p. 82 ; v. F;;Sineanu, 1. c., II,p. 270; palvan (0401140), funie de car, bulg. pajvan, t. pavend, pabendsail paibend, liens, entraves Djuv., p. 1647 ; papucl (adav(i), sing. papuc= pantof ; bulg.-serb. papui:;; t. papuk papuc12, papuë, papuk; Mild., T.El. II. p. 37 ; pas magi (11431M41,111, ra), busrnachil ; cf. nauntayili 1110 MECVIH

la Moxa (c. 1620), Cuv. din BStrinl I, p. 370 ; reiz =sef de barck t.-arab.res, rejis sef", pol. rejis Schiff6kapitb:n; in rom. reiz, raiz, reiz-efendi ;sengif (ceilyiazis)= singeap, sengeap, garniturrt de blank t. sind2ef Ver-briimung mit Pelzwerk", de obiceiii de veverits ; cf. t. sindiab ,.grauesEichhiirnchen", Mikl., T. El. II, p. 53 ; la Cihac singeap pelisse de petitgris ; cf. S'Sineanu, 1. c , II, p. 323 ; sandalos = sandal, grec. c6.vw.).oc,cecvsg.X0v, cavval, un fel de ra5tase subtire, de obiceitl rosie; in tex-tele vechi rominesti sandal, d. p. rochie de sandal rosieteca", Iorga,Studil doe. I, 2, p. 456, nota 1 ; zabune de sandal de Vem tia",lorga, Documente privitoare la Const. Brincoveanu, Bucuresti, MCMI,p. ; acelas, Documente i cercet5r1 asupra istoriel financiare eco-nomice a principatelor romine I, Bucure§t1 ,1902, p. 45 : nun rupsandal ce s'ail pus la 10 steaguri leventilor" (condia dela 1764) ;

(lo;"6 Hk),

si

si

;

01114,,

vv-

eastrapk,

si

Page 420: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

328

ibid., p. 80 : o bohce de sandal (condica dela 1805-1806); sirma (chime,t. nrma, bulg. whrma, din neogr. atipp.cc ; Mikl., T. El. II, p. 55; tafta, t.-pers. tafte Seidentaffet, rus. pol. tafta, germ. Taffet, fr. tafettas,tafota; Mikl., T. El., Nachtrag II, p. 44 ; tapsie, ti[p]sie, pl. tipsii, t.tepsi farfurie ; bulg-serb. tepsija, gr. TOE, vi4E ; Mikl., T. El. T f, p. 72 ;testemel, t.-pers. destimal, testimel, testmal ; bulg. testemel =.ma-rama ; Mikl., T. El. II, P. 47.

Din cuvintele bulgAresti sint de notat : 34CTEVH chiotori ; cf.

rus. aacT6rs, aacTextica Gesperr, Spange, bulg. zastegalka, corsetDjuv., p. 740 ; K4T4FIElk, dem. din K4T4H, lacat MIMES Djuv., p. 942 ;preseurtat 44K, MIT, Cot ; MST, o masura de bucate: 34 1411ME1 14MH 4IVT,

ad EIIHMEH A MVT; D-1 St. Nicolaescu spune ch. a auzit acest cuvint cu in-teles de banita" ; aci e insa o masurft mult mai mare, cael pe cindo chila costa 6 sall 7 aspri, un mut costa c. 100 aspri; cf. MST .pK.dc. ; MVT 4C. Vi ; nonpvr chinga, duph, D-1 St. Nicolaescu, in Macedo-nia ; altfead in bulg. poprug; adj. PIKENHKOFV11, din pflIEHHKIL.= pEESHHKIt.,

p'hilfHHK% pn, ppiap.ramas obscure bek sEA ad KOHMIHE, Width sell, 1110 ECT 34

K0114HH, un instrument de sapat ; explicarea lui Mil., p. 43, e gresith;bedTh 4wv-i[n] H OIWMIVH ; fugea: ad i rvpv pdAT *SinKe ; AHWIIHKV

; me,sel: 34 fAHO MECCA U1K0410 TP4ID3 ; munaka§: 34 MVH41C4111

pa,Vi rSdep MOMHM (325 de aspri; Mil. 11 explick gresit prin ung. munkamunch, lucru ; in ung. munkás, munkász insamnii lucrator ; MVH4K4W

e o parte dela haina ; perimegi, HEMIMEI)H ; sinszjak : CHHCHIMC (la Mil. gre.CHHHCHI4K); dup obiectele intrebuintate la facerea lui ar fi o &Amarasati un sopron; ad IAH[H] TIK6111 34 nacTpda (6 aspri), TelmaKvaAvran (30 aspri ; Mil. gres. TEuncv).

A4KIkT9t,

i,

Mi-ad

tekiA: 3d

ung..

Page 421: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

INDREPTARI I ADAOSE

P. X : cit. negativele in loc de diode.P. XVI: Cern ealk alWastrue at, afark de scrisoarea ml Vlad

Calugairul arh. No. 153, cele dotal, scrisorl ale lul Vladislav II arh.No. 25 si 28 si urrnAtoarele ale hal Basaraba cel Tin'ar : arh. No. 79.83, 85, 95, 96, 101.

P. 47, No. xLiv: Cruciatil sInt numig cirsto§l si In cronica luiMoxa: birui Iancul pre Mahmett cu cristosii; cuvintul a intrat acidin analele sirbestY, unde are forma KACT01011k Cuvinte din BEriniI , p. 406 si 110; cf. DaniSié sub v. si JireSek, Arch. Mr slay. Philo-logie XIX, p. 611.

P. 50: cit. transalpinis in loc de transalpinus.P. 76, No. Lxxvit: Vulpas, logoratul din 1173 al lui tefaia cel

Mare, ne este cunoscut din doul. acte dela 1458 ; inteunul e nunait dilac(12 Aprilie; Melchisedec, Cronica Romanului I, P. 119), In altul sub-cancelar, nomta[e]ampk (13 Martie ; arh. Brasovului No. 777); inteundocument dela Acad. Rom. din 8 Dech. 1465 e numit dilac.

P. 78: la No. LxxIx e de adaos : Arh. iNo. 70, lar la No. Lxxx.Arh. No. 60.

P. 144 : la -No. OXLVII e de adaos Arh. No. 320; Mil. No. 112.P. 182: Arh. No. 33 trebue indreptat in Arh. .No. 133.P 205: Rector Os ar putea fi i un rector ecclesiae", functiune

onorifick pe vremea aceea la Basil din Brasov; cit pentru posibili-tatea unul rector scholae" la 1437, cf. scolarium rector" la 1388 inNagy-Bánya ; Zimmermann-Werner, Urkundenbuch II, p. 627.

P. 207, No. cm: Dela tefan, logefAtul lui Vlad Dracul, existA oscrisoare in arh. Brasovului (No. 564), inainte de 1437, trimeask dinPojon in numele lui Uros Petru, un om de incredereal Brasovenilor, decuprinsul urnaktor: Uros le-a trimes mat 'nainte o scrisoare printr'unom din Pojon, dar acesta a dat-o mesterulu1 Tirvis din Feldioark(u,pRIwS M4HCTOPS WT *11110/1/11f) scrisoarea trimeas'a prin tefan, logo-fatul lot Vlad vv.", Uros a primit-o si a arktat-o spanului Skuilor

Page 422: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

330

(cocomnatiS), lar acesta chesarului" ; chesarul (sc. Sigismund) a ce-tit-o singur si a poruncit sb, vie la dinsul dol pirgari dela Brasov ;Sibienil ce se aflatl Insh acolo 1-a5. spus c Brasovenil nu vor s5,trimeat5, oamenl la dinsul. Scrisoarea a scris-o logofatul Stefan, cad:in altul n'am Incredere". Scris5. In Pojon, a cincea z: dup5, Cr-a-ciun. Si m5. inchin voria, ca unor domni aI mei, ell. Stefan logofatul".

P. 239, No. coxxvm alt contract de felul celui publicataci in intregime este cel de sub No. arh. 511: Iacov si Volcu dinRininic se tocmesc cu jupin Matel i jupin Andreias s5 le aduc5. 100mOji de linA, cu 8 fl. si 12 aspri maja.Scrierea : .sec. 16 ; doub. pe-ceti mid pe hirtie, nedescifrabile.

p. 260 : la No. ',XXIX e de adaos : Arh. No. 125.P. 268: la No. Lxxxv e de adios: Arh. No. 29.P. 269 : la No. =um e de adaos Arh. No. 235.P. 271 : la No. xoit e de adaos: Arh. No. 295.P. 288 : la No. calm Arh. No. 466 trebue indreptat in Arh.

No. 467 .

Un

:

Page 423: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

INDICE

Page 424: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

INDICE DE NUME PROPRII

rn acest Indice se cuprind numal numele din documentedin regeste. Numele domnilor sint insotite de anif domniei lor, Yar cele deboeri de data sigura sail aproximativä a documentelor in care slut numici.

Aga ban (1122): 10.Agareni, v. Turd.Albert din Budila 128.Albul: 32, S7, 33, (c. 1124) 17, (c.

1433-46) 201, (c. 1480) 217, (14961508) 258; (voraic, c. 1422) 13,(c. 1431-33) 200, 201.

Aldea i Alde voevodul, v. Ale-xandru-Aldea.

Aldea: 186, (Timpa, din Rijnov) 303,310.

Alecse (1496-1520): 132, 258, 260.Alecsi: 257.Alexandru (tar): 11.Alexandru-Aldea (1431-33): 25

32, 36, 37, 38, 42.Ali-beg: 89, 91, 106, 111, 112, (san-

geac de Nicopole) 220, 241.Amlas : 15, 20, 49, 60.Ana : 117, (femeea 1111 Jima) 123.Andrea: 243, 268.Andrelas SAcAlas, v. Zakalos

Andreas.Andrelas, judetul din Rijnov : 50.Andrilas : (1413) 5, (1521) 160, (dill

Dalnic) 125.Anghel: 126.

Antonie amárasul (c. 1431-33):28, 36, 202.

Ardealul: 39, 6, 130, 170.Arges (cetate) : 20, (tirg van* 23.

Bade (1:21): 170, (Cotescul) 263.Badea (1496): 131, 254.Badea al Vamesului (1413); 6, (co-

misul, 1437) 50, (vornicul, c. 1477)211, (c. 1508) 223.

Badica, v. Hadica Radul.Radica comisul (1521): 236.BAdica Radul : 167, 168, 171, 172,

227, 229, 232.Badful: 295.Baia (1422): 13.Baico : 293.Baldovin logoratul (1477): 208.Balea: (1177) 203. (1530) 176, (pa-

harnicul, 1431) 23.Balint: 272, 286.BalmAs Han'as, v. Johannes Bal-

moz.Balmoz (Johannes ; BalmAs IlanAs):

226.Bala& (c. 1180-81): 104.Innest1; 226.

Need.

:

ai

51

Page 425: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

334

Banffy Miklos (Ban Vila Micraus):222.

Bantflia, - v. Bánffy.Baratul, - v. Martinuzzi.Barbat (1482): 115.Barbul, banul Craiovel (1517): 152.Basaraba II, eel aatrIn sag La lot,

La Iota, La WO, (1474-76, 1477-79) : 66, 74, 75-80, 82-35, 93,94, 209, 243, 244, 243. (rata lui)

Basaraba III, eel Tinar sad Tepe-lus (1474, 1479-82): 86, 88-97,99-106, 110, 122, 219, 220, 235,244-230.

Basaraba IV, Neagoe (1512-21) :149, 151, 153-153, 161, 225, 226,259-267, 312.

Basaraba V: 273,Basfalo : 287.Baal. Istvan,- v. Bathory.Báthory (tefan; Batar Istvan): 77,

83, 35, 91, 97-99, 101, 102, 113,114, 121, 209, 211, 216, 218, 222,233, 245, 240 ; (de Somly6) 277.

Beene, Becner, Becnes .si Begner, -v. Benkner.

Benedec (c. 1496-1508): 252.Benedicu, v. Benedictus Czako.Benkner (Johannes, judet al Bravo-

vului ; Beene, Becner, BecnesBegner, Hal* si Hanos): 175-177, 194, 225, 276, 278, 297, 298,304, 305, 307; (ginerele lui) 295.

Bertolomei : 207.Betleni Mielos : 315.Birea: (c. 1180-81) 215, (c. 1532-

35) 135.Blrsa (tara): 7, 11, 21, 26, 41, 66,

68, 81, 114, 151, 152, 170, 294.Blaj, - v. Blasius.Blasius (Blaj): 255.BlIume i Blum, - v. Blymen.Blymen (Bliume si Blum, IIan5.$):

136, 300.

Boartes, - v. Fwx Bartus.Bobul: (c. 1488-95) 220, (din Sa".-

rata) 129.Boica (1511) : 147.Bolco pärcalabul, regent (1521) :

161, (1524-25) 231.Borcea: (1422) 13, (vornic, c. 1424)

17, (1431) 23.Borusan1 (sat) : 31.Bosna (Bosnia): 101.Brhila : 4, 5, 9, 12, 16, 17, 21, 23,24,

49, 121. 131, (tinutul) 109, (jude-tul si pirgarii din) 236, 37, 309.

Bran (Turchl l'Sp,rh,Torzbarg,Tiforcs-vAr) : 4, 6, 9, 12, 16, 20, 43, 132,135, 179, 243, 237, (pgrealabil din)121, 124, 255, 256.

Brasov. - Acest nume gasindu-semai pe fiecare pagind a cdrlii, nus'a mat insemnat aci.

Brale : 288.Bretcu: 128.Brid Hanks: 300.Bucov: 293.Bucur (1517): 153.Bucurestl : 73, 124.154, 165, 180, 213.Buda (Budirn si Budin) : 131, 176.Budila : 128.Budim i Budin. - v. Buda.Buzkii: 23, 33, 66, 295.

Calea (din Brincoveni, vkluva luiDatco vornicul, 1582) : 237, 3136.

CMiman : 123.Caloean (1481): 105.Caloth.: (vistier, 1508) 223, (mare

vornic,- 1517-21) 152, 160, 226226, 207, 295, 296.

Caltuna, mama pretendentulul Mir-cea : 110.

C5Jugtru1, - v. Dragomir CalugMulsi Vlad III.

CMutA din Tirgsor : 263.Capol& (e. 1481-95) 112, 129, 220.

si

-

Page 426: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Cazan: (stolnic, 1431) 23, (vistier,1479-81) 209, 214, (mare vornic)215.

Cealapia, v. Celebi David.Cega (1422): 13.Cehia (Boemia): 4, 9, 12, 14, 15,

16, 18, 21, 19.Celebi-Celepi: 266, 310, (David Cele-

bi, Celepi Cealapia, Cealapie, Zel-lapia, Chalapia, Chalopya) 32, 34.

Cernat (1517): 153.Cetatea de Bain, (Cuculvar, Kakii-

16vár): 148.Cherata, sora 1111 Sava, (c. 1512

21) : 159.Chici Martin, v. Kysch Marton.Chij v. Kis.Chilhav, v. Kyllhaw.Chirca : 292.Chircoman : 810.Christodor din Tirgoviste : 310, 311.Cimpulung : 5, 10, 23, 31, 140, 152,

238, 285, 310.Cindea din Tintarl : 295.Ciocan : 286.Ciontea: 295.Circelil (Ivanco), v. lions Kercz.Cirstea : 59, 114. 115, 163, 300, (c.

1432-33) 42, (c. 1483-95) 125,(din Rijnov) 10, (judet din Tirg-sor) 309.

Cirstea Madramen: 50.Cirstea Rosul, v. Roth.Cirstian (portarul c. 1474) 78, (vor-

nicul) 294.Cirstosii, v. Cruciatil.Clos Mechel (Clos Michel) : 248.Cluj : 81, 94.Coal:1k mare clucer, c. 1526-27: 298.Cohalm : 36, 146.Coica saü Colco logotalul (1422-31):

13, 17, 23, 199.Cole (c. 1474 sail 84): 290.

385

Colonia (Colunia, Cologne, Koln) :4, 9, 12, 14-16, 18, 21, 49.

Colunia, v. Colonia.Coman : (1482) 115. (1520-21) 261.

(portarul) 261, (feciorul lul Gro-zav) 225, (Popa) 251.

Constantin (c. 1132-40): 51, fratelelui Stanciul vistierul) 28, (gra-mad cu I) 72.

Coressi (1544) : 233.Cosota : 292,Costea : 190 (al lul Marco) 175 (din

Tirgoviste, c. 1503) 255, (popa)259, (vistierul, 1511) 147.

Craciuna (cetate), 216.Crele 1IauS., v. Krell.Crestes Petre : 315.Cretul Hanks, v. Kraus.Cruciatil: (Cirstosil) 47, 329.Crui (cetate), v. Kroja.Cruj i Crus, v. Kraus, Crusins.Crusius, pirgar-senator al Braso-

vului (Crus) : 5.

Cuculvar, v. Cetatea de BaltkCzako (Benedictus ; Benedicu): 312.

Dabija; 205.Dan (1479-8D: 250.Dan II (1420-24, 1427-31) :12-15,

18-20, 23, 24, 29, 67.Dan, pretendent (1456-60): 67, 68,

912.Danciul: (c. 1481-82) 114, (1533)

180, (comisul, 1533) 277, 278, (pos-telnicul, Bul Calel din BrInco-venI): 287.

Danciul. Sifarul (1545-46) 153.Daniil, mitropolit de Severin si de

Ardeal (c. 1577-78) : 308.Dapol '(Petru; Dappner ?): 52.Despina, doamna lui Basaraba IV

Neagoe : 100, 267, 271, 307.Dienis : 31.

:

Page 427: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

336

Dimbovita (cetatea): 5, 6, 9, 11,13, 14, 17, 18, 21, 49, 186.

Dimilru: (c. 1456-62) 63, (al luIVollata) 123, (flullul Malaiii) 266,(clucerul, 1521-29) 273, (marevistier, 1517) 152, (postelnicul,1474) 77, (spatarul 1137) 50.

Dirstor, v. Silistria.Dobre: 196, 198.Dobromir din Cimpulung, c.1516:

260.Dobrota (1424-31): 17, 23.Dorobanti1: 171.Draculea, v. Vlad I Dracul.Draghici: SOO, (1421) 8, (149-85)

125, (1508) 223, (1525) 232, (marevornic) 300, 301, (spatarul, 1177)241, (1530-33) 299.

Draghic1 Tatarul (c. 1548): 304.Dragol din Cocorastl, siromah al

lul Radul VI Paisie: 283.Dragomir: 306, (1145) 54, (1179

80) 96, 97, 246, (comisul 11241 17,(logofát, 1511) 146, 147, 148, (marepaharnic, 1521) 166, (mare spa,-tar, 1530) 178, 181, (mare stolnic,1501) 256, (siromah) 254, (vataf,1521) 169, (vistier, 1610) 141, (von.nic, 1506) 257.

Dragomir a/ lul Manea: (1477)203,(vornic, c. 1481-82) 217, 218, 291;(Neacsa, sotia WI) 291.

Dragomir CMnearul (Vlad): 161.Dragomir lJdrite, vornic (1482

92): 219, 220, 292, 293.Dragoslav : 226.Dragoslavele: 182.Dragoslavenl: 143, 313.Dragota: (1480) 103, (spatarul, c.

1433-38) 50.Dragot din Arges (c. 1545): 311.Drajna : 128.Dralea: 300.Drevos (Drivasto): 95, 96.

Dubrovnic, v. Ragusa.Dumitru : 236, 305, 314, (c. 1432) 29,

(1541-44) 282, (vornic 1508) 223.Dumitru Buorev(al lul Buor): 249.Dumitru din Matail: 194.Dumitru Grecul: 190.Dunarea: 3, 17, 22, 25, 65, 101,111,

116, 117, 121, 208, 221.Dusman: 121.Duvalrna (Tatul; din Rijnov): 122,

127.

Ese-beg, v. Issi-beg.

Fagaras: 15, 20, 19, GO.Fatul: 191.Felentin, v. Valentinus.Filce: 288.Flocl: 23, 121.Florea (c 1181-82): 111.Fodor Paul: 75.Fos Hanas (Johannes Fuchs): 281,

283.Frincu (1473): 76, 76.Furca: 160.Furnica. Than (1530-45): 310.Fwx (Bartus, Boartes): 184.

Gales: 2-9.Ganea (1521): 163.Gara (Nicolaus de): 32.Gaspar : 60, 215.Genune (Vadul dela): 131.Gereb Petrus de Wereszmart (Grey

Petru): 47, 48.Gheata spatarul : 273.Ghelea: 226.Gherghe: 261, (dohtorul sail vra-

ciul) 193, 280, 283.Gherghe Lascar, c'imara, 1433

36 : 204, 205, 206.Gtherghina: (logorat, 1422) 10, (par-

calab) 133, 295.Gherghita: 23, 124, 269.

Page 428: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Girdoman (1422): 13.Giura, parcalab (1523): 171.Giurgea: 300, (1471) 80, (1535-45)

283.Giurgiu 171. 309.Glogova: 111.Gontea : 300, 314.Gostila : 309.Grey Petru, V. Gereb Petrus de

Wereszmart.Grid (sat) 315.G-rozav; 225.

Illacicu dela Rimnic 136.Had'ar : 111.Hamza: 33.Hana : 199.Hanaj, mester de arcuri: 10.Hanas : 19, 80, 114, 115, 204, 205,

206, 270 289, 295. v. Benkner,Kyllhaw, Kraus.

Hama§ Chilhav, v. Kyllhaw.[ants Cretul, v. Johannes Kraus.

Hanks, jndetul din Rijnov : 80,252.Hanos, v. Johannes Bonkner.Hans Kercz (Ivaneo 237.Harsean (Stoica): 58.Harvat logoratul (1517-20); 152,

269, 295, 297, 298.Hirj Lucaci, v. Hirscher Lucas.Hirscher (Johannes; Urs Hanas):

177.Hirseher (Lucas,judelml Brasovulul,

IIIrj Lucaci, Lucaci i Lue'axel);287, 299, 303, 307, 310, 313, 314.

Hirscher (Petrus ; Urs Petru): 308.Hirsova : 254, 291.Ilirsu (c. 1529): 272.Hop"ande1 si Hopante1, v. Hop-

pendey.Hoppendey (Johannes; Hopandel

Hopantel Hana): 22.Horga: 243.

837

Hrus : 291.Hunyady (Hunyadi) Janos (Iona's,

Ianas, Inanas Vlahul, IoanasViteazul, Iones voevodul) 39, 40,44, 45, 53, 60.

Hurduzaii (Stoica ; judet, de Cimpu-lung, 1521-45) : 309.

lacob : 177.

Iacov : 239, 275, (villicus) 47, 48, 205.Iacov din Rijnov: 311.Ianas, v. lohannes Mori.Ianas craiul, v. Zapolya.arias voevod, v. Hunyady

Zapolya.Ianas Viteazul: 44, v. Hnnyady.Ian'as pitarul: 175, 176, 274.Iancau (Jank(5): 124, 185, 251.Ianciul (1521-25): 269.Iarciul vistierul: 297.Igi Ones : 251.Ilea, : 291.Ilie (1474-76): 343.Ilie din BuzAu 124.

v. Ypres.Ioana, ruda, a lui Lalot : 98.Ioja, v. Jozsa.Ioldea, scriitor : 69.Iones voevodul, v. Hunyady.Issi-beg (Ese-beg): 91.Istvan pitarul : 141.Istvan voevodul, v. Bathory.Iuga : (1179-80) 216, (1525) 232.Ivan 204, 221, (1479-81) 281, (Ivan

Calinescul, 1508) 223, (Polivar,1144-46) 55, (popa, 1480) 217,(VoIco) 285.

Ivanco CIrceii, v. Hans liercz.

Jabi1aC, v. 2abijak.Jima : 123, 125.Jozsa de Som, cornite de Timisoara

(loja): 140, 223.

67332 22

:

Clrceiü):Iprid,

1

9i

,

Page 429: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

338

Kis PM (Chij Paul): 222.Kraus (Cruj; 1490-92) : 222.Kraus (Johannes; Hank Cretul) :

91, 126.Kroja, Kruja (cetate ; Crui) : 95, 96.Krell, Krellen (Johannes ; Crele Ha-

nk) ; 226.Kyllhaw (Hans, Johannes ; Hank

Childav) : 183, 310.Kysch Marton (Chid: Martin) : (Antal

din Turches) 315, (Lorint dinBasfalo) 313.

Laes, v. Ludovic.Laiot, La1otk Laiutk v. Basa-

raba II.LaslAti, feciorul lui Damian : 125.

Lazar, sp'atar al doilea (1520) 226.Lenart, v. Leonardus.Leonardus : (Lenart) 43, (Linard5.

cantilarisul) 199.Le§ (Ljek Lissus. Alessio): 95, 96.Leuca,' (1479): 244.Linardk v. Leonardus.Lorint : 76, 291, 302.Louvain (Luvia, Leubia s. Leubiti,

Leobium, Löwen) : 4, 9, 12, 14, 15,16,18, 21, 49.

LucAcel, v. Hirscher Lucas.Lucacl: 183, 202, 310, (judetul Bra-

sovului), v. Hirscher Lucas.Ludovic (Laes cralul ; Lajos) : 161.Lupul (1524) : 163.Luvia, v. Louvain.

Illlacarie, mitropolit al Ungrovla-hiel (c. 1480) : 235, 306.

Mallat, judetul Yagarasulul (Dimi-trie Mallat de Szunyogszeg) : 315.

: 177.Manea: 253, (stolnicul, c, 1124) 17.Manglavit : 128.Marco : 294.

Marco, fiul lui Radul VI Paisie :189, 283.

Marcus, judetul din Sibiu : 275.Maria : (bunica lui Basaraba III) 101.

(d oamna 1111 Basaraba III) 211, 216,246.

Marghit, femeea 1;11 Gatiraan : 123.Marginenil : 190.Martin : 201, 205, 206, (c. 1133 46)

58, (judetu1Brasovuluf) 280; v.Martinus.

Martinus, pirgar-senator al Braso-vului: 5.

Martinuzzi (Baratul): 191, 194, 281,286.

Mat eas craiul, v. Matei Corvin.Matel: 308.Matel (Corvin, regale UngarieI) 08.Matilas: 125, v. Mori Mathias.Mechel : 50.Mehedinteni1: 114Mehemet : 236, (beg, sangeacul de

Nicopol e) 170.Mehmet: 269, (beg) 180, 230, 231.Merghindeal (Margandinum, Gross-

Schenk, ling% .Fágaras); 44.Mesit-basa, v. Mezet-pka.Mezet-pasa (Mesit-basa): 131.Miele paharnicul. (1437): 50.Micsan ; 309.Micul (1483-95) : 125. 126, 222Miha : 239.Mihal: 92, (purgariul) 280.Mihail I (1415 18): 6.Mihail: 215, (1433-46) 57,11102-63)

70, (1183-96) 129, (1508) 110, (dinRijnov) 311, (diacul) 50, (grknati-cul) 293, (logof4tul, 1444-16) 55,(proto vistierul, 1421-24) 8, 10, 17.

MihM15.: 256, (din Wanest1) 226.Michal Solomon S'aculul (Mihail, fiul

lui Solomon de Nadasd, comiteal S'acuilor): 22.

MST-Aire

Page 430: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Mihnea I (1508-10): 130, 138,140,113, 146.

Mihnea Turcitul: 287.Mihnea (c. 1484): 119.Mihu Bulgarul: 50Milet vistierul (1-422-31): 13, 23.Milos, fiul lui Mihnea: 143.Minzea: 70, 251.Mircea I (cel Bh.trin) (1386-1118):

3, 5, 10, 13, 11, 21, 24, 65.Mircea II Ciobanul (1545-52, 1558

591: 190-1t1, 231, 286.Mircea: (c. 1162-63) 70, (preten-

dent, 1481) 107, 109, (Rut luiMihnea I, pretendent) 144-146,148, 259.

Mitrea, judet de Tirgoviste: 310.Mitrofan, mitropolit al Ungrovla-

hiei (c. 1527): 307.Moga Mihai : 304.Mogos (1490-92) :222.`Moisi voevod (1529-30): 173, 174,

176, 181, 274, 275, 313.7Moldova: 38, 39, 83, 91, 106, 121, 128.Moldoveni :37, 42.Momee (diacul 1524)167, (logotatul,

1524) 162, 163. -Mori (Mathias si Johannes): 196.Mos (1479-8J) : 216.Murat (Murad)imp4ratul (1432): 32.

NadArspanul, v. Nicolaus de Gara.Nádasd (Mihail, finl lui Solomon

de; comite al SAcuilor): 22.Nan: (1421-22) 8, 10, (paharnicul,

1421) 17, (pisarul, 1535) 279.Nan Pascal (1431): 23.Nan Sculota (1431) : 23.Nanciul: 294.Nanes (1131-32): 39.Nanoth, spâtarul (1422): 13.Nanul: (1442) 206, (1506-8) 257.Neacsa, sotia vornicului Dragomir

al lul Manea: 291.

339

Neacsul: 213, 309,310, (tlin Gimpu-lung) 112, 182

Neagoe 28, 50, 187, 262, 266, 284,209, v. i Basaraba IV.

Neagoe : (al lui Radu, 1177) 208, (dinIsTagureni) 293, (sVatarul, 1521),297.

Neagu : 291, (1479) 95, (1532-35)275,(paharnicul. 1493-95) 123, (vox.-uicul, 1479-80) 209, 210, 211, 247.

Neg (1421): 8.Negro vistierul (1476) : 213.Negrira spAtarul (1431): 23.Nichifor din Arges (Arghis): 257.Nicola (popa) : 308.Nicopole : 22, 30, 91, 220, 238.Nicula: 128, (1431) 23.

Oanh: 309.Oancea: (dela Batea) 171, (din

Tirgsor) 177.Oltul (tara Oltului): 300.Oncea: (1496-1308) 258.Oncea Lungas (1421): 8.Oprea : 85, 106, 215, 273, (grkmA-

ticul, 1479-81) 249, (mare logorat,1542) 303, (femeea lui logo-fAtul) 71.

Orade : 31, 81.(podurile dela) : 253.

Os (Rector; Racator Os): 205, 329.otiis (Gáspár ; Utus): 207.

Pklure logofMul (1529-30): 175.Pal din Budila : 262.Pardol (1444-46): 55.Patai, v. Pathay.Pathay (Patai Ane i Ianl.$): 16,

52, 58.Pktrascu (1554-57): 196, 196, 304.Fatru: 177, 236, 276, (din Bedila) 260.Paul: 117, 248, (pirgar) 94.Pera 310.Pesciani, v. resthenyi.

clap

:

Page 431: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

34 0

Pesthenyi (Pesciani Mihal) : 73.Petir : 185.Petre Orestes: 813.Petrita. v. Petriti.Petriti (Petrita) (1479.-81): 248, 249.Petru: 39,101,165, 216,246, (diacul,

1524) 166, (popa. din Cimpulung)265, (ziclarul) 233.

Petru Man (c. 1431) : 31.Petru dela Arges siPetru voevod,

v. Radul VI Paisie.Piper stolnicul (1476): 83,PIrvul: (1524-25) 231, 232, (banul)

171

P1rvu1esti1 : 170.Pitesti: 226, 260.Poarta : 89.Poiana Jiulul : 247.Pojar Iacov : 315.Polivar Ivan (1444-46): 55.Prahova: 14, 59, 66, 136, 202, 215.Prazn ag lava (Prasnaglava), v. Ra-

dulPrela, sora liii Dragomir vornicul :

257.Proica (1474-76): 84.

Racator Os (Rector Os), v. Os.RadicI, mare portar (1510): 141.Radila: 238, 248, (din Cfmpulung)

115, 255.Radoe comisul (1511) 147.Radii II Praznaglava (1421-22,

1121-27): 7-11,Radul III cel Frumos (1462-74):

70-72, 74, 107, 116, 222.Radul IV cel Mare (1496-1508):

130-137, 253 258, 308.Radii V dela Afumati (1521-29):

I 1, 162, 165, 170, 171, 173, 194,232, 269-273, 313.

Radul VI Paisie (Petru dela Arges,1535-45): 185, 186, 188, 234,276-286.

Radul voevod, v. Radica Radul.Radul: 251, 262, 263, 295. 305, 300,

(1413) 5, (1421) 8, (1133-46) 205,(1511) 147, (1513) 148, (1521) 269,(1525) 282, (ban, 1413) 3, (logofat,1523) 171, (mare comis, 1582) 287,(paharnic, 1511) 147, (portar,1536) 278, (postelnic, 1525) 270,(postelnic, fiul Calei din Brinco-ven1) 287, (spatar, 151i-21) 156,(vornic, 1521) 161, (popal 300.

Radul al lui Sahac (1421-24) : 8,10, 17.

Radii Neanciu (1448-56): 61.Radulea banul (1524-25): 23'.Ragusa (Dubrovnic): 237.Ratea diacul: 279.Ratundul (1476-80): 66, 99.Razgon, v. Rozgonyi.Rev6,1 si Revel, v. Reuwel si

Rewel.Reuwel (Johannes, Revel Han'as): 10.Rewel (ReVal Petru, judel, al Bra-

sovului) : 290, 292.Rijnov: 11, 50, 81, 180, 300.Rijnoveni : 6, 313.Roman: (1535) 186, (1511) 280, (dia-

cul) 189.Roman (Tirgul de jos): 110.Roth Kyrschis (CIrstea Rosul): 86,

87, 292.Rozgonyi Stefan : 32.Ruci.r : 6, 14, 16-1S, 21-23, 62,

64, 66, 170, .275, 284, 807, 312,314.

Rucsanda, fata 1111 Mihnea 1 : 144,147.

Rumelia: 33.Rusul (Stoica, 1413): 5.

Sacul: 83, 114, 121, 149, 171, 189.SacuIenil: 23. .

Sacuimea : 68.Sadeele. v. Stiteele.

II.

.--

Page 432: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Slighisorenl: 37.Sarandino : 23, 45, 46.Sasi: 127, 215.&Mee le (SLIcele, &ace le) : 124,251.Satulung : 315.Sava: 159, 311, (din Tirgoviste)142,

236, 266, 267, 272, 307.Scheid : 217.Schenderia (kkodra, Scutari): 95.Schunkebunck, Schonkebunk (ju-

detul ; Sonturnus): 62.Secark: 122, (1523-21) 268.Seghisoara (pirgarii din): 203.Semca sulgearul : 189, 262.Semen stolnicul (1437): 50.Serb: 262.Serban, mare ban al Craiovei (1534

39): 314.Sorban al mai' Bilcear (1413): 5.Serbu: 303, (vornicul, 1535) 276,

278; v. si Sorban.Severin : 24, 131, 167.Sibin vornicul: 273.

27, 36, 85, 90, 115, 134,144,172, 196, 207, 270, 311.

Siladi, v. Szilagyi.Silistria (Dirstor): 3, 22.Simon: 120, (din Cernatul) 315, (ju-

detul Rijnovulul) 117.Sin (1131-33 : 41, 305.Sinadin: (1484) 119, 219. (al CApi-

tanulull 290, 291.Sirbul (1530):.274.Slatina: 161.Smederevo (Senaendria): 101, 221.Socol, mare vornic (1554): 305.Sontumus, v. Schunkebunck.Spanopul (1433-46): 57.Staico : 266, (1480) 248, (1511) 148,

(comisul, 1480) 214, (logoMul,1192) 220, 293, 294.

Stan: 263, 30, (1421) 8, (1462) 70,(logoratul, 1508) 223, (spatarul,1525-33) 30, 271.

341

Stan Cortofiest (c. 1490): 222.Stanciul: 30, 50, 51, 95, 132, 260,

(vistierul, 1432-41) 289.Stanira: (1477) 208, (mare vornic,

1555-58) 234, 30Stanislav: 32, 293, 294, (siromah)

251.Stefan: _95, (logoratul 1437- 42) 50,

206, 329.Stefan cel Mare: 76, 98, 109. 110,

131, 217, 218.Stefin, judet de Rimnic : 308.Sterca din Fakaras: 238.$tibor, voevodul Ardealului: 22.Stelca : 215, 266, 276, 292, 314,

(1427) 19, (1462) 70, (1523) 268,(1530) 180, (1540) 280, 282. (arma-sul, 1156) 62, (comisul, 1431) 23,(Warcalabul, 1541) 303, (vornicul,1511) 147, 148, (vornicul, 1530)309.

Stolca dela Tirgoviste : 182.Stolca Harseau : 58.Stolca Hiaduz5.11, judet de Cimpu-

lung 0521-45) : 309.StoIca Latatul: 265.Stoica Rusul (1113): 5.Stolcan (1608-09): 228.Stoican, fiul lui Datco vornicuf,

1582: 306.Stroe :225, 251, (1 535) 186, (spAtarul,

1535-42) 279, (vornicul, 1508 09)223.

Sucal: 111.Sub. Gherghe, judepil din Brasov:

199.Surva : 51, 289.Susca; 302.Sventes (1523): 312.Szilágyi (Siladi Mihal): 62.

Talaba: 238.Tâmas: 239.Taunisvar, v. Temisoara.

Sibitl:

Page 433: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

342

TAphlus, - v. BasarabaTatul : 30, 273, (logoratul 1533) 184.Tatul'Duvalmk din Rljnov :122.127.Teis Iacov : 315.Tej (Theys): 60.TeleajAnul: 66, 136, 202, 215Temisoara: b2, 81, 131.TePelus. - v. Basaraba III.Theodosie voevod (1521): 160, 162,

266. 267.(apa): 166.

Timisvar, - v. Temisoara.Tintarl (satul): 295.Tirgoviste: 5, 9, 10, 13, 17, 21, 23,

24, 49, 50, 56, 66, 69, 81, 82, 112,113, 117, 152, 161, 173, 221, 253,276, 289, 295, 311.

Tirgsor (Tirsor):5,9, 12, 17, 21, 23,49, 81, 117, 152, (judetul si pIr-garii din) 309.

Tirgul de jos, - v. Roman.Todor: 30.Tohan : 247.Toma: 314.Tomas: 59.

- v. Turc lanos.Triful: 286.Tudor: 300, (1437) 50, (1524) 231,

243, (siromahul) 295, (mare logo-fat, 1524) 166, (Vataful) 265.

Tore Ianos (T6r6k): 104.Torches : 287.Turcii : 25-27, 32, 56, 66, 72, 74,

76, 78, 82, 88, 90, 91,93-96, 100,101, 103, 106, 107, 113, 131, 153,161, 164, 165, 167-173, 191, 197,212, 213, 217, 219, 210, 229, 245,270, 294, 302, 314.

Turcit, v. Bran.

Udrea (1523): 312.Udriste: (1471) 71, 93, (paharnicul

1530-33) 233, (vistierul 1534-45) 302.

Ulan: 30.Unguri: 91, 101, 103.Urs Han'as, - v. Johannes Eirscher.Urs Petru, - v. Petrus Hirscher.Urzica: 295.Utmes : 13. 17.Utus, v. otils.

Valentinus, judet al Brasovulul : 5.Varadin: 73.Varlam, mitropolit al Ungrovla-

hiel (c. 1547-52): 307.Vasil din cheitl : 276.Vasil: 30.Vidin (sangeacul de): 170.Vilcan (1421-22): 8, 10.Vilcea (1479-81): 250.VIlcsan (.421-22): 8, 10.

(logorat, 1480) 105, 216,(stolnic, 1477) 244, (vornic) 314,(mare vornic) 302, (fost mare vor-nic, 1514) 233.

Vlad I Dracul (1431-33-46): 35- 43, 45-58, 65, 68, 107, 200,201.

Vlad II Tepe§ (1456-62;1476): 6264, 66, 72, 90, 212.

Vlad III alugarul (1482-95): 106,107, 111-120, 122-129, 251, )52,311.

Vlad IV cel Tinhr sail Vadut5,(1510-12) : 141-143.

Vlad V (1530-32): 177-182.Vlad VI (1532-35): 183-185, 275,

276, 301, 313.Vlad : 201, 273, (c. 1431) 37, 38, (Via-

dul vornicul, 1479) 210.Vladislav II saü Vladislav Dan

(1446-56): 59 -61.Vladislav III (1523-24): 162, 163,

165, 168, 172, 227, 229, 267, 268.VIalcul: (clucer 1530) 313, (mare

logotlt,1535) 284, (popa)124, (por-tar 1508) 223.

III.

Török,

Vintili:

Timisul

-

Page 434: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

Voica, doamna lul Mihnea I: 143,146, 259.

VoIco: 31, 269, 288, (1422) 13, 17,(1431) 23, (vornicul, 1431-37) 50,200.

Voico Terni: 265.Voicul din Rimnic: 239.Volna din Buthtt: 122.Volata Dumitru: 252.Voloder (1430-46): 85, 58.Vuipa§, logofátul lui $tefan cel

Mare: 76, 329.

343

Ypres (Ipriii s. Ipria): 4, 9, 12, 14,16, 16, 18, 21, 49, 56.

kabijak (Jabiiac): 95, 96.ZAgoreanu (1535-45): 189.Zakalos Andreas (Andrela§ Skca,-

1u§): 38.Zanvel (1438-16): 56.Zipolya (Iana,§ voevodul §i Ian-a§

cralul): 148, 164, 168, 169, 1i2,174, 178, 180;227, 229,230, 272, 813.

Zirne§t1: 91, 247.

Page 435: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

LISTA DOCUMENTELOR

Notd. In siru1 mntliü se d cota arhiveT din Brasov, intr'al doilea numAruicorespunzAtor din publicatia de fat Numerile Regestelor sint precedate de un as-terisc (*). Documentele analizate sa ti numaY In note n'ail intrat In aceastAlistA.

No. 1 XIV No. 29 * LXXXV No. 56 * II2 -- XIII 30 CLX1TI

17 57 LXXXV3 XVIII 31 CLXV 58 * XII

9. 4 XV 32 *LXIII 59 * LXVIII, XII 33 * LXIV 60 LXXX

6 XVII 31 LXXXII 61 CLV7 X 35 LXXVIII 62 CLIV8 LXXI 36 CLVIII 63 * CXCI9 IX 37 LXXXIV 64 LXXVI I

11 LXXII 38 * LVII11 65 CLVI

12 LXX 39 CLX7) 66 CUT

13 CLI 40 *LXV )/ 67 * XCIX14 CXLIX 41 * LVIII

5168 * C

15 CXXXVIII 42 * LXVI /I 69 LXXXVII16 * CXXXIX 43 *LIV 70 LXXIX17 * CXL 44 *LXXV 1) 71 * CI18 CL 45 * LVI 72 CV19 CLXXXVII 46 LXXX VIII

)1

73 *XVIII, 20 CVIII 47 LXXXI )1 74 * XXI

21 CLXXXIX 48 *LXXVI )) 75 *XIX22 CXLVIII 49 * LX 76 XCI23 OXO 50 *LXI 77 *XXII24 CLXXXVI 51 * LXVII 78 * XXIII25 LLX , 52 * LXII . 79 *XXIV26 * LXXXLV 53 I 80 * XXV27 CLXIV 54*Jf 81 * XXVI28 LX " 55 XC 82 * XV

citate

5

,

.

,,, ,,

V

,,

,

,

,,

,, ,

,,

,

Page 436: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

HArIX * 6 ig "

IITAXXO * Sig "

III Lig "

II 913 "

Ir[xxx9-* "

II fig ,

"

IIIXXX * Big "

AIXX'10 g I g "

AO * I Ig "

A3M OTZ "

ATX`I 803 "

Irxxxo Log "

IAXXO 903 "

IXXXO 903 "

X0 f03 "

11XXX * 803 "

X1XX3M0* 603 "

103 "

IIXO 003 "

IXXD 661 "

I1AXX'I0 861 "

IXXX * L6T "

MAO * 961 "

XIXXO 7,- 961 "

XXX * f6T "

86 I "

XI'TX-361 "

IAXXX 161 "

YIX 68T "

AJ'iSST "

IlIA'1 L81 "

HI= 98 I "

ArI 98 "

HA'I T81 "

HAXXX 881 "

xixx*gsj "

111AXXX 181 "

A XXX 08I "

6LT "

11'1X SL "

Hxxx LL I "

9L I "

9L1 "

YI fL 1 '0.1s1

9-17E

OL1 "

XTX'T-3L1 "

'IX ILi IXXX OLT "

XXX 691 "

X1XX 691 "

L9T "

991 "

IA."1 991 "

XIX X-9I "

A FIX IIIXTI 391 "

HYIXO 19 T

IIAXXO 091 "

XIXO TIEXO 891 "

AXX.10 L9I "

AXO 99T "

ITIAXO 991 "

III191 "

313CD 891 "

IIIXXX 391 "

111AXX * I gi "

IXXX'10 091 "

IXO 6VI "

11IXVIO "

AIXXX 911 "

IITAX1 gf "

IAXO STI "

NIX° gt I a

IIIXXO If T "

MEXX'13 "

AIXXD 681 "

IIIAXXO 881 "

XX3MD LSI "

AIXO 981 "

IKIXO 9£1 "

XXX0-8I "

IAXX'10 881 "

ArIXD 381 "

HAD IET "

ITAX0 OE "

AXXO 631 "

IAD * 831 '01.1

1X9- LZI XIXX`I * gg 1

* fg t AI* SF

A* 331-

XY1* TgI

* 031 AIXVI *

* ST 1

* LI IAD 9 I IAXXX'l gi XY-10 TT

XX1 * Si 1

XIXXX'l gT 1

XIX'l * 111

OT T

IXX'T * 601 Ar1 * 801

XIOX £01 HID 901 0 901 IIAXX * fOI

ID 801 1110X FOT

AIDX TOT

IA * 00 T

IlD 66 AIX * 86 IX * L6 XX *. 96

IAOX 96 X * f6

ILADX £6 XI* 36

TUX * 16

AID 06 HAD AOX 88

HA * LS

110X 98 IIAX * 98

HIADX f8 TAX * 88

gre, XXO

IIIAXXrIO

IIX'I

T

ILVIX IA

"

AUX

g9

OTT

1

IITAXX1

61 T

IIIXXrI IIXXr1

1

1

E

HArIO

68

Page 437: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

846

No. 221 *XLIII No. 261 *CXVIII No. 302 XXII222 * CXXIX 262 *CXIV 303 XXVI

, 223 LXXIII 263 *CXVI 304 XIX, 224 * XXXIX 264 CXXXIX 305 XXI

225 CLXVII 265 -- * CXX 306 XX226 * CXXX 266 * XXXV1 , 307 XXIII227 VI 267 *XXXVII 308 XXV228 *XLIV 268 *XXXVIII 310 XXIV229 * XL 269 * CXXXIV 311 CLXIX230 CXXXV 270 * CIX 312 *LXXX

, 231 *XLV 271 CXXXIV 313 CLXII232 * XC V 272 CXXXIII 314 *LXXXI233 * XLV1II 273 * CX 316 CLXXXV234 *XCIV 274 * CXXXV 316 CLXVI235 *LXXXVIII 275 -- *CXI 317 CLXI 1)236 LXXV 276 CXXXV1I 318 CXCI237 *XCVI 277 *LXXXVI 319 CXCI238 * LXXXVII 278 * CXXXVI 320 CXLVII239 *XLIX 219 * CXII 321 * CXLI

, 240 * CXXXI 280 *XCVIII 322 * CXLII241 LXXX1X 281 *XLII , 323 CXLII242 *L 282 CLXVIII 324 CXLI243 *LI 283 *XL1 325 CLXX244 *XLVI 284 *XCI 326 * C1.1245 LXXVI 285 *CXXXVII1 327 * CIII246 *XC 286 * CXXIII 328 * CIV247 * CXVII 287 * CXXXV11 329 CLXXII248 CLXXX1V 288 * CXIII 330 CLXXI219 CLXXXIII 289 *XCVII 447 CIX250 *LII 290 * CXIX 457 CXLVIII251 *XXIV 291 * CXXVI 458 CCXII

,,

252 CXXXVIII253 *CXXIV

292 *LXXIV293 CXXXVI

459 * cr..ava461 CCV

254 *CXXXII 294 * CXXI 462 * CLXIV255 CXL 295 *XCTI 463 CXCVII256 * CXXV 296 *CXXV11 164 *CLXXTX257 -- *XXXV 297 *CXXII 465 *CLXVIII258 *XCIII 298 CLXXXII 466 * CLXXI259 *CXV 299 Vil 467 * CXLIII260 *CXXXIII 301 XXVII 468 CXCVI

1) Documentul acesta e publicat, din gre§alk, §i la Regeste subNo. 1..xxxII.

I

,

(,,

dCHP,MHYIHS1 0. 0t18?.?? 0.0 ?0

'E

H6040 '51

0 ..0FF80!s

5 5

g0. 0

Page 438: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

347

No. 469 * CXLV No. 510 CXCV No 551 CCX1X470 * CCXI 612 XXVIII. 652 * CLXXVII

, 471 CCXXVIII 513 CCIX 553 * CXCII473 * CLXIX 515 * CXCIV , 654 * CLV1II475 * CLIII 518 * CLXXXV 555 * CLX476 CCXIII 519 * CXLIX 556 * CLXI

, 477 * CL 520 CCXX 557 * CXCIII178 * CXCV 521 * CLXVI 558 * CLXXXVIII479 COX 522 CCXIV 559 * CLXX482 CCXXVII 623 * CXLIV 561 CCXXI183 CCXVI 521 * CXLVII 562 * CLXIII484 CCVI , 625 * CLXII 567 CCXVIII

, 485 * CXCVII 526 CXCIII 568 CCII486 CXCIX 527 CCXXII 569 * CLXXVIII487 * CLVI 528 * CLIV 570 CCM488 * CLXXXIII 530 CXCIV 572 * CLXXXVI489 * CLXXV 531 * CLXXIII 573 * CLXXX490 CCXVII 532 CCXV 571 CCXXIII491 CCXXVI 533 * CLI 575 CCIV492 * CLVII 634 CCI . 768 XVI493 * CXCVI 535 CCVIII 769 LXXXII I

536 * CLV 770 XLVI495 * CLIX 537 CCXXV 771 V497 * CXLVI 538 * CLXXVI 773 LXVII498 * CLXXXI 539 * CLII 776 IV499 * CLXXXVI1 511 CCXXIV 779 I500 * CLXXXII 546 * LIII 780 XI502 * CLXV 648 CXCVIII 781 CLIII

I) 503 CCVII , 649 * CLXXXIV 795 * VII, 506 * CLXXII 550 * CLXXIV

,

,

,

491 * CXCI

"

I II

Page 439: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit

P.

71

P7

XXXIIXXXV1ILILXXXVI2586221222224228249251261274277280283

sirulIf

11

11

71

11

6 de jos cit.1

12

16

8 de sus12 de jos

17

9-1010 "

9105 de sus3 de jos

15

919

14 11

9711

ERRATA

interprelandis in1418Mihngea Tut citul ,stiinte ajuthtoareadresa: Brasovenilorprea lubitulearh. stat.121

150764WJII

1W

Janke)1520MHAOCTLi

c. 31/2 ern.HOHROAd

H rflk

loc de intrepretandis, 1181-

PAtrascu cel Bunstiinta, ajut-atoareadresa Brasoveni1orprea lubitu earh. No. 5.12

507MINOR

w

Janko520MHAOCTIA

8 cm., HOHROAd

n HPH6

11

,

,

,z

,,

"

7,

n

n

n

n

>9

,,

n

n

,n

n

n

n

"

/I

,Pt

, ,

,

,

, ,

.,

-

.,

Page 440: upload.wikimedia.org · PR EFAT A. Belatiunile !comerciale ale tara ruminegt cu Brapvul sint foarte vecht ; ele incep in epoca de consolidare a voevodatulia, ajung la culmea desvoltdrit