• Pana de curand, intre experti domnea un consens aproape desavarsit in privinta conceptului de inteligenta. Inteligenta era definita ca abilitate cognitiva generala si atatcuprinzatoare, cu ajutorul careia un individ rezolva orice aduce cu o problema mentala. Aceasta foarte apreciata abilitate era considerata, in mare parte, un cadou oferit de ereditate, iar mediului nu i se acorda decat un rol minor, in stare sa influenteze felul in care se manifesta inteligenta si constituind, in cazul in care era foarte dezavantajos, un posibil handicap – mediul nu era creditat cu mai mult de 20% din totalul variabilitatii inteligentei intre indivizii umani.

• Se conturau si cateva aptitudini speciala: verbala, numerica, de memorare mecanica, perceptiva, dar, in ceea ce priveste capacitatea intelectuala, aceste abilitati nu reuseau sa spuna acelasi lucru ca termenul general de “inteligenta”. Toata lumea era de accord ca inteligenta este un lucru mare si ca are o mare importanta din punct de vedere educational si social. Venitul unui ins, o data cu slujba lui, depinde de gradul sau de inteligenta; la fel, statutul sau social. Norocul, personalitatea, relatiile de familie si societate joaca, desigur, un rol al lor, dar nici pe departe atat de important ca cel al inzestrarii intelectuale.

In metodele traditionale de evaluare a inteligentei, candidatului i se dadeau acel gen de probleme care sa nu faca decat prea putin sau chiar deloc apel la cunostintele insusite in scoala. Daca asemenea cunostinte sunt totusi necesare, este foarte important ca de ele sa dispuna toti candidatii, in mod egal. Testul IQ (Intelligence Quotient – coeficient de inteligenta care, in cazul unei inteligente de mijloc, se cifreaza la 100) nu este destinat sa verifice cunostintele, ci abilitatea de a prelucra elementele unei probleme si a-i gasi rezolvarea fara a fi invatat vreodata cum se rezolva probleme similare.

• Testele de genul acesta au demonstrat tuturor ca exista diferentieri limpezi intre clasele sociale: circa 30 de puncte intre clasa de mijloc si cea a diverselor categorii de muncitori; ca, de asemenea, apar diferentieri si intre rase: americanii albi se situeaza cu vreo 15 puncte peste nivelul intelectual al americanilor de culoare, malaiezienii, cu tot atatea puncte sub nivelul chinezilor, iar central-europenii tigani, sub cel al celorlalti indivizi din aceeasi zona geografica.• Copiii care acumuleaza multe puncte la acest test au, de obicei, rezultate scolare superioare, fata de ceilalti in toate formele de invatamant. Daca sunt comparate punctajele realizate de copiii din aceeasi familie, se constata diferente de coefficient de inteligenta; ca urmare, cei mai destepti au un parcurs profesional si social ascendant, iar cei mai putin destepti, unul descendent. Gemenii identici, fie ca sunt crescuti laolalta, fie ca sunt separati devreme si educati in familii diferite, au un puctaj similar. Gemenii neidentici sunt mai putin asemanatori. Copiii adoptati seamana, in aceasta privinta, ca si in altele, mai mult cu parintii biologici decat cu cei adoptivi, desi acestia din urma pot fi singurii pe care sa-I fi cunoscut si alaturi de care sa se fi format in anii copilariei.

• Se spune ca albii sunt superiori altor rase sub aspectul coeficientului de inteligenta numai pentru ca aceste teste sunt create de psihologi albi, fapt cat se poate de neadevarat. In primul rand, testele nu sunt construite dupa bunul plac sau prin capriciul psihologului – ele trebuie sa se conformeze unor parametrii si unor reguli statistice obiective. In al doilea rand, aceste teste elaborate de psihologi apartinand rasei albe dezvaluie ca, prin comparatie, copiii si adultii chinezi si japonezi depasesc in mod destul de semnificativ nivelul copiilor si adultilor albi, in ciuda nivelului socio-economic si de scolarizare inferior din tarile asiatice!

• Un IQ mare asigura o existenta sanatoasa pana la adanci batraneti, pe cand unul inferior predispune la riscul imbolnavirii inimii, accidente fatale si sinucidere?• Descoperirea a fost facuta dupa monitorizarea a un milion de dosare ale recrutilor din armata suedeza, relateaza The Telegraph. Potrivit unuia dintre cercetatori, David Batty, exista o stransa legatura intre abilitatile cognitive si riscul de moarte subita?• Oamenii cu un IQ peste medie tind sa nu fumeze sau sa consume alcool fara masura. De asemenea, mananca mai sanatos si sunt mult mai activi din punct de vedere fizic. Asa se explica si riscul lor scazut de mortalitate timpurie?