1. Obiectul si continutul cursului securitatea si sanatatea in muncaOb. SSM are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor. SSM stabilete principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru implementarea acestor principii.2.instruirea in domeniul securitatii si sanatatea in muncaInstruirea in material de SSM poarta un character obligatoriu permanent, se desfasoara la toate nivelel de educatie si pregatire profesionala in activitatea de munca si la locurile de lucru. Se efectueaza din mijloacele unitatii in timpul programului de lucru in interiorul sau afara unitatii. Instruirea SSSM cuprinde fazele: La incadrarea in munca ( introductiv-generala) La locul de muna PeriodicaDurata fiecarei faze depinde de specificul de risc professional precum si de activitatea de protective la prevenire la nivelul unitatii si va fi nu mai mica de 1 ora.Inst. Introductiv-generala se desfasoara in cabinetul serviciului de protective si prevenirede catre conducatorul sau lucratorul acestui serviciu cu verificarea ulterioara a cunostintelor.Instr. la locul de munca e fectuat de catre conducatorul locului de munca in baza informatiilor si instructiunilor de SSM si urmareste scopul de a adduce cunostinte lucratorului referitor la riscurile profesionale privind locul de munca precum si masurile de protectie si prevenire Intrui. periodica se efectueaza ori de cite ori este necesara dar nu mai rar decit o data la 6 luni. Se mai efectueaza cea periodica si in cazurile : La modificarea instructiunilor SSM, la incalcarea de catre muncitor a insttructiunilor de SSM. La reluareaactivitatii dupa accidental suferit de catre muncitor La executarea lucrarilor ocazionale La schimbarea conditiilor de lucru la schimbarea locului de munc sau la transfer la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru la executarea unor lucrri special3. Certificarea locurilor de munca certificarea este impus printr-un anumit ansamblu de legi, care stabilete imperativ c activitile de producie sau prestaie de servici sunt condiionate de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, acordat de Inspectoratul Teritorial de munc. n acest sens au fost emise Normele metodologice privind autorizarea funcionrii persoanelor juridice i fizice din punct de vedere al proteciei muncii, care precizeaz c autorizaia de funcionare atest c, la data verificrii, persoana juridic sau fizic ndeplinete condiiile minime stabilite prin standardele i normele de securitate n vigoare, astfel nct s fie prevenite accidentele de munc i mbolnvirile profesionale.Procedura de autorizare s-a simplificat deoarece Guvernul a adoptat la 6 iulie 2001 Procedura de autorizare a funcionrii comercianilor din punct de vedere al proteciei muncii, care stabilete c autorizaia se elibereaz de Inspectoratul Teritorial de Munc, prin reprezentantul delegat la Biroul unic din cadrul Camerei de Comer i Industrie Teritorial.Potrivit Procedurii, solicitantul depune la Biroul unic cererea de nregistrare tip, la care trebuie s anexeze:- declaraia pe proprie rspundere privind respectarea legislaiei de protecie a muncii;- lista cuprinznd echipamentele din dotare;- copii de pe certificatele de conformitate ale echipamentelor tehnice folosite n zone cu pericol de explozie;- dovada achitrii tarifului aferent autorizrii.Dup analiza dosarului i verificrile ntreprinse cu privire la aplicarea msurilor minime necesare pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, Inspectotarul Teritorial de munc va redacta referatul cuprinznd concluziile evalurii. n situaia n care se constat c nu sunt ndeplinite condiiile pentru autorizarea funcionrii trebuie precizate neconformitile i actele normative ale cror prevederi nu sunt ndeplinite, care motiveaz neeliberarea autorizaiei.Autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii este valabil atta timp ct nu s-au modificat condiiile iniiale pentru care aceasta a fost modificat. Dac apar schimbri n condiiile iniiale, comerciantul are obligaia de a solicita Biroului unic revizuirea autorizaiei. Anual, comercianii, trebuie s confirme la Inspectoratul Teritorial de Munc faptul c se menin condiiile iniiale pentru care s-a eliberat autorizaia.4. Notiunile de baza ale SSMa) lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice; b) angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii; c) ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob;d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe acetia n ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilor n munc; e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale; f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc; i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc; j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv; k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii; l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment;m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional; n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc; o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale; p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc, conform legii; q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; r) boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional.

5. Obligatiunile angajatorilor in domeniul SSMDin Codul Muncii: Articolul 225. Obligaiile angajatorului privind asigurarea proteciei muncii Angajatorul rspunde de asigurarea proteciei muncii n unitate i are urmtoarele obligaii n acest domeniu: a) s aprobe, n etapa de cercetare, proiectare i executare a construciilor i echipamentelor tehnice, de elaborare a proceselor tehnologice, soluii conforme normelor de protecie a muncii, aplicarea crora ar elimina riscurile de accidentare a salariailor i de contractare a bolilor profesionale; b) s activeze numai n temeiul autorizaiei de funcionare din punctul de vedere al proteciei muncii, iar n cazul lansrii n producie a echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecie i de lucru - i n temeiul avizului corespunztor, documente eliberate de organele abilitate, precum i s menin condiiile pentru care s-au obinut acestea i s solicite revizuirea documentelor menionate n cazul schimbrii condiiilor iniiale; c) s stabileasc mputernicirile i obligaiile managerilor privind realizarea msurilor de protecie a muncii; d) s organizeze serviciul pentru protecia muncii i serviciul medical; e) s achite instituiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgen n caz de accidente de munc i acutizare a bolilor profesionale; f) s contribuie la constituirea n unitate a comitetului pentru protecia muncii; g) s asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de munc; h) s asigure elaborarea i realizarea planului anual privind msurile de protecie a muncii n unitate; i) s nu atrag mijloacele salariailor n acoperirea cheltuielilor legate de realizarea msurilor de protecie a muncii n unitate; j) s admit la lucru numai persoane care, n urma controlului (examenului) medical, corespund sarcinilor de munc ce urmeaz s le execute; s asigure periodicitatea acestor controale (examene); k) s asigure informarea fiecrui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus n desfurarea activitii sale la locul de munc, precum i asupra msurilor preventive necesare; l) s asigure instruirea salariailor n materie de protecie a muncii, inclusiv instruirea mputerniciilor pentru protecia muncii; m) s elaboreze i s aprobe, de comun acord cu reprezentanii salariailor, instruciuni cu privire la protecia muncii, corespunztoare condiiilor n care se desfoar activitatea la locurile de munc; n) s asigure dotarea salariailor cu echipament individual de protecie i de lucru, precum i pstrarea, ntreinerea, repararea, curarea i dezintoxicarea acestuia; o) s acorde materiale igienico-sanitare salariailor care lucreaz la locuri de munc cu condiii de murdrire excesiv a pielii sau unde este posibil aciunea substanelor nocive asupra minilor; p) s acorde alimentaie de protecie salariailor care lucreaz n condiii de munc vtmtoare; r) s asigure buna funcionare a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a substanelor nocive degajate n desfurarea proceselor tehnologice; s) s nu cear salariatului ndeplinirea unor sarcini de munc cu pericol iminent de accidentare; t) s asigure fiecare salariat contra accidentelor de munc i bolilor profesionale; u) s asigure publicitatea, cercetarea, evidena i raportarea corect i n termenele stabilite a accidentelor de munc i a bolilor profesionale produse n unitate, elaborarea i realizarea msurilor de prevenire a acestora; v) s asigure, n caz de accidentare sau de mbolnvire la locul de munc, acordarea primului ajutor i transportarea salariailor n instituii medicale; x) s efectueze, n modul stabilit de prezentul cod, transferul la o munc mai uoar a salariailor care au nevoie de aceasta din motive de sntate.

6. Definirea accidentului de muncaAccidentul de munc, const n vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a contractului n baza cruia se desfoar activitatea, i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile, invaliditate ori deces.

7.Clasificarea accidentelor de muncaAccidentele de munc pot fi clasate dup numrul persoanelor vtmate, dup urmrile produse i dup momentul n care i produc efectele. n raport cu primul criteriu, accidentele de munc pot fi individuale sau collective. Normele metodologice arat c accidentul colectiv este acela n care au fost accidentate cel puin trei persoane, n acelai timp i din aceeai cauz, n cadrul aceluiai eveniment,bineneles dac s-a produs i incapacitatea temporar de munc de cel puin trei zile calendaristice pentru fiecare persoan.Dup urmrile produse, accidentele de munc sunT:- accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin trei zile calendaristice;- accidente de munc care produc invaliditate;- accidente mortale, cnd desecul salariatului se produce imediat sau dup un interval de timp;n funcie de momentul n care s-au produs efectele, accidentele de munc pot fi:- accidente ale cror efecte se produc imediat;- accidente ale cror efecte se manifest ulterior;- accidente cu efecte imediate nsoite i de alte efecte.8.Comunicarea despre accident si evidenta accidentelor de munca Comunicarea accidentelor de munc este reglementat de Normele metodologice privind comunicarea, care stabilesc c orice eveniment produs n incinta persoanei juridice sau fizice, sau n orice alt loc de munc organizat de aceasta trebuie comunicat, de ndat, conducerii unitii, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia. Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde urmtoarele date:denumirea, adresa unitii sau a angajatorului persoanei fizice; numele, prenumele, starea familial, vrsta i profesia accidentatului / accidentailor;data i ora producerii accidentului;locul i circumstanele care se cunosc n legtur cu accidentul produs;caracterul vtmrii violente a organismului accidentatului;numele i funcia persoanei care a transmis comunicarea, numrul telefonului de legtur.

Orice eveniment, va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia. Angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz: -inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele aa cum sunt definite; -asigurtorului, potrivit Legii privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; -organelor de urmrire penal, dup caz. -Orice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat ntr-o relaie contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, depistat cu prilejul prestaiilor medicaleEvidenta:Evidena accidentelor de munc, se ine de persoana juridic i persoana fizic, care este obligat, din Normele metodologice s ntocmeasc trei registre: a) registrul de eviden a accidentailor n munc; b) registrul de eviden a incidentelor periculoase; c) registrul de eviden a accidentelor uoare. Accidentele se nregistreaz i se in n eviden de ctre uniti, ale cror salariai snt sau au fost accidentaii, iar cele produse la angajator - persoan fizic se nregistreaz i se in n eviden de ctre autoritatea administraiei publice locale (primrie) pe teritoriul creia este nregistrat contractul individual de munc. 33. Accidentele suferite de elevi i studeni n timpul prestrii muncii sau n cadrul practicii profesionale la uniti se nregistreaz de unitate. 34. Accidentele de munc se nregistreaz i se in n eviden separat de accidentele n afara muncii.35. Dosarele de cercetare a accidentelor se in n eviden i se pstreaz la unitate (primrie) timp de 50 de ani, iar la organele interesate - n funcie de necesitate.n cazul lichidrii unitii (primriei) sau neasigurrii integritii documentelor, dosarele de cercetare a accidentelor se vor transmite spre pstrare arhivei de stat. 36. Unitile (primriile) vor raporta anual organelor de statistic, n modul stabilit, despre situaia statistic a accidentelor de munc nregistrate n perioada de referin.n baza formularelor de nregistrare a accidentelor de munc i a proceselor verbale de cercetare a incidentelor periculoase, Inspectoratul Teritorial de Munc are obligaiade a nregistra i de a ine evidena tuturor accidentelor de munc i a incidentelor periculoase petrecute pe raza de competen.9.Cercetarea ADM cu capacitate temporara de muncaCercetarea accidentelor de munc are ca scop stabilirea mprejurrilor i a cauzelor care au determinat producerea acestora, a reglementrilor legale care nu au fost respectate, a rspunderilor i a msurilor care se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare.Normele metodologice fac referire la cercetarea evenimentelor, care, aa cum s-a artat au o sfer mai larg dect cea a accidentului de munc. In Normelor Metodologice, se arat c cercetarea oricrui eveniment este obligatorie, inclusiv n cazul persoanelor date disprute, indiferent dac sunt ntrunite sau nu condiiile unui accident de munc.Cercetarea se efectueaz de ctre Persoana juridic la care a avut loc evenimentul care a antrenat incapacitatea temporar de munc; n cazul n care accidentul a produs vtmri grave, cercetarea se face de ctre persoana juridic, sub supravegherea Inspectoratului Teritorial de Munc. Accidentul uor (cel care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i cele care au produc incapacitate temporar de munc mai mic de trei zile) sunt de asemenea, cercetate de unitate;procesul verbal de cercetare a evenimentului se ntocmete n dou exemplare, n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc(un exemplar rmne la dosarul de cercetare, iar cellalt se nainteaz la Inspectoratul Teritorial de Munc)Normele metodologice, cercet[rile se ncheie n termen de 5 zile care poate fi prelungit cu cel mult nc 5 zile n cazul accidentelor care au provocat incapacitate temporar de muncDosarul cercetrii trebuie s cuprins : a) opisul actelor aflate la dosar;b) procesul verbal de cercetare;c) schie, fotografii referitoare la eveniment;d) declaraia accidentatului, n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc sau de invaliditate;e) declaraiile martorilor;f) declaraiile persoanelor rspunztoare de nerespectarea prevederilor legale;g) copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor evenimentului;h) alte documente, declaraii necesare pentru a determina caracterul accidentului;i) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc Dosarul de cercetare a evenimentelor se ntocmete ntr-un exemplar, pentru accidentul care produce incapacitate temporar de munc, care se pstreaz la persoana juridic sau fizic la care se nregistreaz accidentul;10.Cercetarea accidentelor de munca grave,mortale si colectiveCercetarea accidentelor de munc are ca scop stabilirea mprejurrilor i a cauzelor care au determinat producerea acestora, a reglementrilor legale care nu au fost respectate, a rspunderilor i a msurilor care se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare.Normele metodologice fac referire la cercetarea evenimentelor, care, aa cum s-a artat au o sfer mai larg dect cea a accidentului de munc. In Normelor Metodologice, se arat c cercetarea oricrui eveniment este obligatorie, inclusiv n cazul persoanelor date disprute, indiferent dac sunt ntrunite sau nu condiiile unui accident de munc.Cercetarea se efectueaz de ctre Inspetoratul Teritorial de Munc din judeul pe teritoriul cruia s-a produs evenimentul, n cazul accidentelor mortale, al situaiilor cu persoane disprute, al accidentelor care produc invaliditate, al celor colective, n cazul incidentelor periculoase, precum i n cazul accidentelor care au produs invaliditate temporar de munc angajailor la persoane fizice, ori Inspecia muncii, n cazul accidentelor colective i al incidentelor periculoase, care prezint un grad ridicat de complexitate.Procesul verbal de cercetare constituie un mijloc de prob, pe baza lui stabilindu-se persoanele vinovate de neluarea unor msuri de protecie a muncii. Conform Normelor metodologice, cercet[rile se ncheie n 7 zile, n cazul accidentelor urmate de vtmri grave de la data producerii acestora i n cel mult 10 zile de la comunicarea accidentului mortal, colectiv, a celui n care sunt persoane date deisprute i a incicentului periculor.Dosarul cercetrii trebuie s cuprins (:a) opisul actelor aflate la dosar;b) procesul verbal de cercetare;c) schie, fotografii referitoare la eveniment;d) declaraia accidentatului, n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc sau de invaliditate;e) declaraiile martorilor;f) declaraiile persoanelor rspunztoare de nerespectarea prevederilor legale;g) copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor evenimentului;h) alte documente, declaraii necesare pentru a determina caracterul accidentului;i) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc Dosarul mai poate cuprinde: expertize tehnice, actul de constatare medico-legal, n cazul accidentului mortal, copii de pe certificatele de concediu medical.Dosarul de cercetare a evenimentelor se ntocmeten dou exemplare, pentru accidentele mortale, inclusiv pentru persoanele date disprute, pentru accidentele colective i pentru cele care au produs inveliditate, confirmate prin decizie, din care exemplarul original se nainteaz organului de urmrire penal, iar un exemplar se pstreaz la Inspectoratul Teritorial de Munc care a fcut cercetarea;11.Legea RM SSM si sfera ei de actiuneLegii securitii i sntii n munc nr. 186 din 10 iulie 2008Domeniul de aplicare (1) Dispoziiile prezentei legi se aplic n toate domeniile de activitate att publice, ct i private. (2) Dispoziiile prezentei legi se aplic: a) angajatorilor; b) lucrtorilor; c) reprezentanilor lucrtorilor; d) persoanelor care solicit angajarea n cmpul muncii, aflate n unitate cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale; e) persoanelor care desfoar munc neremunerat n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat; f) persoanelor care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care dovada clauzelor contractuale i a prestaiilor efectuate se poate face prin orice alt mijloc de prob; g) persoanelor care, pe durata ispirii pedepsei n locuri de detenie, lucreaz n atelierele instituiilor penitenciare sau la alte locuri de munc; h) omerilor, pe durata participrii acestora la o form de pregtire profesional. (3) Prezenta lege nu este aplicabil dac unele caracteristici inerente anumitor activiti specifice forelor armate, poliiei sau serviciilor de protecie civil snt, n mod inevitabil, n contradicie cu dispoziiile ei. n acest caz, securitatea i sntatea lucrtorilor se vor asigura inndu-se cont, n msura posibilitii, de dispoziiile prezentei legi.12.Organele de stat de supraveghere si control in domeniul SSMCoordonarea securitii i sntii n munc (1) Ministerul Economiei i Comerului este organul central de specialitate al administraiei publice care coordoneaz securitatea i sntatea n munc. Ministerul Economiei i Comerului are urmtoarele atribuii principale n domeniul securitii i sntii n munc: a) organizeaz elaborarea proiectelor de acte normative privind securitatea i sntatea n munc i, dup consultarea patronatelor i sindicatelor, le nainteaz Guvernului spre aprobare; b) asigur monitorizarea aplicrii legislaiei privind securitatea i sntatea n munc; c) organizeaz elaborarea instruciunilor-cadru de securitate i sntate n munc pentru anumite ocupaii sau pentru desfurarea unor lucrri complexe; d) avizeaz proiectele de instruciuni-cadru de securitate i sntate n munc; e) asigur publicarea anual a informaiei privind msurile luate n realizarea politicii statului n domeniul securitii i sntii n munc, privind accidentele de munc i bolile profesionale; f) asigur ntreinerea de legturi cu reeaua internaional de informare n domeniul securitii i sntii n munc; g) reprezint statul n relaiile internaionale n domeniul securitii i sntii n munc.Ministerul Sanatatii:a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel naional; b) elaboreaz sau avizeaz reglementri pentru protecia sntii n relaie cu mediul de munc, pentru promovarea sntii la locul de munc, precum i pentru medicina muncii; c) supravegheaz starea de sntate a lucrtorilor; d) asigur formarea i perfecionarea profesional n domeniul medicinei muncii; e) coordoneaz activitatea de cercetare, declarare, nregistrare i eviden a bolilor profesionale i a celor legate de profesiune; f) autorizeaz/avizeaz i controleaz calitatea serviciilor medicale acordate lucrtorilor la locul de munc; g) colaboreaz cu alte instituii implicate n activiti cu impact asupra sntii lucrtorilor;Inspectia muncii: a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale; b) solicit msurtori i determinri, examineaz probe de produse i de materiale n uniti i n afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situaii de pericol; c) dispune sistarea activitii sau scoaterea din funciune a echipamentelor de munc, n cazul n care constat o stare de pericol grav i iminent de accidentare sau de mbolnvire profesional i sesizeaz, dup caz, organele de urmrire penal; d) cerceteaz evenimentele conform competenelor, avizeaz cercetarea, stabilete sau confirm caracterul accidentelor; e) coordoneaz, n colaborare cu Institutul Naional de Statistic i cu celelalte instituii implicate, dup caz, sistemul de raportare i eviden a accidentelor de munc i a incidentelor, iar, n colaborare cu Ministerul Sntii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie; f) analizeaz activitatea serviciilor externe prevzute la art. 8 alin. (4) i propune retragerea abilitrii, dup caz; g) raporteaz Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei situaiile deosebite care necesit mbuntirea reglementrilor din domeniul securitii i sntii n munc; h) furnizeaz informaii celor interesai despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaiei din domeniul securitii i sntii n munc.13.Responsabilitatea pentru incalcarea legislatiei de SSM1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend.(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. Art. 38. - (1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. (3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amend. (4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.14.Garantiile angajatilor in exercitarea dreptului la SSMFiecare lucrtor este n drept: a) s aib un post de lucru corespunztor actelor normative de securitate i sntate n munc; b) s obin de la angajator informaii veridice despre condiiile de lucru, despre existena riscului profesional, precum i despre msurile de protecie mpotriva influenei factorilor de risc profesional; c) s refuze efectuarea de lucrri n cazul apariiei unui pericol pentru viaa ori sntatea sa pn la nlturarea acestuia; d) s fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de protecie; e) s fie instruit i s beneficieze de reciclare profesional n domeniul securitii i sntii n munc din contul angajatorului; f) s se adreseze angajatorului, sindicatelor, autoritilor administraiei publice centrale i locale, instanelor judectoreti pentru soluionarea problemelor ce in de securitatea i sntatea n munc; g) s participe personal sau prin intermediul reprezentanilor si la examinarea problemelor legate de asigurarea unor condiii de lucru nepericuloase la postul su de lucru, la cercetarea accidentului de munc sau a bolii profesionale contractate de el; h) s fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomandrilor medicale, cu meninerea postului de lucru i a salariului mediu pe durata efecturii acestui examen.15.Obligatiile lucratorilor in domeniul SSMObligaiile lucrtorilor (1) Fiecare lucrtor i va desfura activitatea n conformitate cu pregtirea profesional i instruirea sa, precum i cu instruciunile de securitate i sntate n munc primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau de mbolnvire profesional nici propria persoan i nici alte persoane care ar putea fi afectate de aciunile sau de omisiunile lui n timpul lucrului. (2) Pentru realizarea dispoziiilor alin.(1), lucrtorii snt obligai: a) s utilizeze corect mainile, aparatele, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de producie; b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie pus la dispoziie i, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare; c) s exclud deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de protecie ale mainilor, aparatelor, uneltelor, instalaiilor, cldirilor i altor construcii, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive; d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc pe care au motive ntemeiate s o considere un pericol grav pentru securitate i sntate, precum i orice defeciuni ale sistemelor de protecie; e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului orice caz de mbolnvire a lor la locul de munc sau orice accident de munc suferit de ei; f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, atta timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de inspectorii de munc sau pentru a da posibilitate angajatorului s se asigure c mediul de lucru este n siguran i nu prezint riscuri profesionale n activitatea lucrtorului; g) s nsueasc i s respecte instruciunile de securitate i sntate n munc. 16.Responsabilitatea intreprinderilor pentru zdrunciunarea sanatatii angajatilorIndemnizaia unic n cazul reducerii capacitii de munc sau decesului lucrtorului n urma unui accident de munc sau a unei boli profesionale (1) Lucrtorului cruia i s-a stabilit gradul de reducere a capacitii de munc ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale i se pltete, din contul unitii care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala profesional, pe lng despgubirea stabilit de lege, o indemnizaie unic, lundu-se ca baz salariul mediu lunar pe ar, pentru fiecare procent de pierdere a capacitii de munc, dar nu mai puin de un salariu anual al accidentatului. (2) n caz de deces al lucrtorului n urma unui accident de munc sau a unei boli profesionale, unitatea care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala profesional repar prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, n modul i n mrimea stabilit de lege, i, n plus, le pltete, din contul mijloacelor proprii, o indemnizaie unic, lundu-se ca baz salariul mediu anual al celui decedat, nmulit la numrul anilor complei pe care acesta nu i-a trit pn la vrsta de 62 de ani, dar nu mai puin de 10 salarii medii anuale. (3) Plata indemnizaiei unice prevzut la alin.(1) i alin.(2) se efectueaz ncepnd cu data de 30 mai 2008. (4) Dac reducerea capacitii de munc sau decesul lucrtorului a survenit n urma unui accident de munc nu numai din vina unitii ci i a accidentatului, se aplic rspunderea mixt conform legii i mrimea indemnizaiei unice se reduce n dependen de gradul de vinovie a accidentatului. (5) Indemnizaia unic se pltete persoanelor care au dreptul la aceasta de ctre unitatea care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala profesional, n modul stabilit de Guvern. (6) n cazul n care unitatea nu dispune de mijloacele respective, plata indemnizaiei unice se efectueaz, n baza hotrrii instanei judectoreti, din contul oricror bunuri sau mijloace ale unitii. (7) Litigiile ce in de achitarea indemnizaiei unice se examineaz de ctre instana judectoreasc.17.Microclimatul aerului ZdM. Influenta microclimei asupra organismului uman

18.Principiul de normare a microclimatului aerului ZdM.

19.Substantele daunatoare. Clasificarea .masurile si mijloacele de protectie

20.Praful de productie.Clasificarea .masurile si mijloacele de protectie

21.Iluminatul de productie.Marimile de baza ce caracterizeaza iluminatul

22.Felurile de iluminat.Normarea. Cerintele fata de iluminat

23.Sursele de zgomot si vibratie si clasificarea lor

24.Influenta zgomotului si vibratie si clasificarea lor

25.Clasificarea zgomotului .caracteristicile fizice si psihologice ale zgomotului

26.Vibratia .felurile si categoriile vibratiei.parametrii vibratiei

27. Normarea zgomotului si vibratiei la locurile de munaNormarea vibratiilor se executa:- prin analiza specrtala a parametrului de normare-aprecierea integral dupa frecventa parametrului de normare- doza de vibratie

28. Masurile de combatere si mijloacele de protective de zgomot si vibratii

29. Ergonomia si cerintele ergonomice fata de organizarea locurilor de muncaErgonomia este o stiinta despre acomodarea conditiilor de munca la posibilitatile functionale ale omului, solutioneaza un sir de problem ce tin de activitatea de productie: aprecierea sigurantei, acuratetei si a stabilitatii lucrului operatorului. Ea este legata de toate stiintele care au obiect de studiu omul si are ca scop crearea unui mediu obiectiv armonios, care ar corespunde cerintelor material si spiritual ale omului.La organizarea si locului de munca este necesar de prevazut: mijloace necesare de protectie de factorii periculosi, masuri care previn sau reduc oboseala muncitorului amplasarea rationala a panourilor indicatoarelor si a organelor de dirijare.La constructia locurilor de munca trebuie de prevazut: prezenta spatiului suficient pentru executara miscarilor de lucru, asigurarea iluminatului natural si artificial, asigurarea trecerilor nepericuloase pentru muncitori, asigurarea suficienta a legaturilor fizice vizuale si auditive dintre muncitor si utilaj precum si dintre muncitori in procesul executarii unui lucru comun..

30. Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie ale traumatismului electricElectrotrauma poate fi rezultatul : atingerii a unei din faze a omului neizolat de pamint sau atingerii simulatane a doua faze, apropierea omului la distanta periculoasa in instalatii cu tensiunea mai mare de 1000V, a conectarii omului la tensiunea de pas in zone de scurgere a curentului la sol, influentii elecricitatii atmosferice in timpul descarcarilor atmosferice, influentei arcului electric.Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint pericolul electrocutarii omului la atingere de reteaua de curent continuu (380V) se apreciaza identic ca si pentru retelele de curent alternative (220V).Masurile de profilaxie: daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui aer proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii..

31. Cauzele traumatismului electric in constructiveIn urma accidentelor sau determinat uramatoarele cause:-Incalcarea regulilor de constructive, exploatare si securitate a retelelor electrice.-organizarea incorecta a muncii.-lucrul masinilor de constructii in zonele de protectie a retelelor electrice.-atingerea partilor metalice ce au nimerit sub tensiune in rezultatul unor defecte de izolatie.-folosirea utilajelor electrice defectate.-repararea conductorului neutru fara deconectarea retelei monofazice.-executarea lucrarilor in instalatii ce se afla sub tensiune.-folosind tipuri de cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate.-lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber.-executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protective impotriva electrocutarilor.-abandonarea probarii periodice a utilajului electric pentru.-instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor personalului ce deserveste instalatiile electrice. Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina la 1000V, care au o raspindire larga in constructii si sunt deservite de un personal mai putin calificat.

32. Actiunile curentului electric asupra organismului uman.Curentul electric provoaca: actiune termica-se manifesta prin arsuri ale unor sectoarea ale corpului precum si prin inalzirea tesuturilor, vaselor sangvine si a organelor interne, actiunea electrolitica-se manifesta in descompunerea plasmei singelui si a altor lichide ale corpului, actiunea biologica-se manifesta in excitarea tesuturilor provocind contractii involuntarea ale muschilor precum si in dereglarea proceselor bioelectrice interne strins legate de functiile principalelor organe vitale (inima, plaminii). Diversitatea curentulu electric deseori duce la diferite trauma electrice: traume locale - arsuri electrice, semen electrice, metalizarea pielii, afectiuni mecanice si oftalmia electrica, traume generale socul electric, moartea clinica, moartea biologica.

33. Definirea electrotraumei si factorii ce influienteaza rezultatul electrocutarii. Electrotrauma ese cauzata de influenta curentului electric sau a arcului electric, gravitatea ei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint.Acesti factori sunt: puterea curentului electric curentul limita perceptibil este de 0,61,5mA, curentul limita de retinere este de 1015mA duce la contractii involuntare, curentl de fibrilatie este de 50..80mA, duce la dereglarea inimii si plaminilor, curentul de 100mA este considerat mortal. Rezistenta corpului uman cind pielea este uscata reistenta variaza intre 2000200000ohmi, iar cind eset umeda sau vatamata rezistenta ei se echivaleaza cu cea a organelor interne de 500ohmi, in calucule rezistenta se ia de 1000ohmi presupuninduse cele mai nefavorabile conditii. Durata actiunii curentului influnteaza negative rezultatul electrocutari. Genul cureantului pina la tensiuni de 500v este curent alternative (20-100Hz) si este mai periculos decit cel continuu, la curentul cpmtinuu valorile de prag cresc de citeva ori: curentul perceptibil 6..7mA, de retinere 5070mA, de fibrilatie 300mA. Fregventa curentului cela mai mare pericol prezinta in limetele 20-100Hz.. Calea curentului de la mina la picior este cel mai periculos deorece cuprende un numar mai mare de invelusuri nervoase.. Starea fiziologica aomului starea sanatatii, gradul de oboseala, Starea mediului inconjurator - umezeala sporita, prezenta prafului conductibil.

34. clasificarea conditiilor de munca si incaperilor dupa pericolul electrocutariiToate incaperile dupa pericolul electrucuatrii se grupeaza in trei clase:1. Incaperi cu pericol inalt de electrocutarea care se carracterizeaza prin: - umiditatea relative depaseste 75%, prezenta prafului conductibil in aer, prezenta pardoselelor conductibile, - temperatura inalta timp indelungat T>30C.2.incaperi extreme de periculoase caracterizata prin: - umiditate deosebita, - mediu chimic activ in care timp indelungat se afla vapori, - prezenta simultana a doua si mai multe conditii nominalizate la clas 13.incaperi fara pericol inalt de electrocutare, in care lipsesc conditiile enumerate la classele 1-2.. de incaperi.

35protectia de cimpurile elecromagneticeProblema e ca aceste c?mpuri penetreaza organismele vii. C?mpurile puternice sunt generate de mai multe lucruri: transformatoare pentru echipament electronic, toate motoarele electronice, cabluri de ?nalta tensiune, iar ?n casele noastre, cuptorul cu microunde, calculatoare, televizoare, masini de spalat, uscatoare de par, ceasuri, frigidere. Acestea pot fi o mare problema, mai ales daca stam ?n apropierea lor perioade lungi de timp.Aplicarea de masuri de protectie ?n desfasurarea unor activitati cu surse de c?mpuri electromagnetice, dintre care se pot mentiona :Protectia fata de c?mpuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa, realiz?nd ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata, ca de exemplu din aliaje fiernichel.Protectia prin limitarea timpului de expunere, utiliz?nd aparate de avertizare acustica sau optica.Protectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de c?mp electromagnetic, se face utiliz?nd relatii empirice ?n care intervin parametrii sursei radiante.Protectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de exemplu a unor ?ncaperi formate din plase metalice. Protectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale c?mpului electromagnetic, ca de exemplu a unor folii metalice.Protectia prin utilizarea unor halate sau alte articole de ?mbracaminte de protectie, realizate din tesaturi din bumbac, matase, etc. , ?n structura carora intrt fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0,5 0,5 mm.

36mijloace individuale de protectie contra electrocutarilor

37acordarea primului ajutor in caza de electrocutarePrimul ajutor consta din doua etape: eliberarea accidentatului de sub influienta curentului prin deconectarea curentului de la intrerupator daca acest lucru nu se poate face atunci accidentatul poate fi tras de haina daca aceasta este uscata.a doua etapa consta in acordarea primului ajutor medical.daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui aer proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii..

38vase ce functioneaza sub presiune.. cauzele avariilor si exploziilorAceste tipuri de case sunt inchise ermetic, destinate desfasuarii unor procese chimice sau termice, precum si pentru pastrarea si transportarea gazelor si lichidelor sub presiune.Cauzele principale de avariere sunt:1La exploatarea cazanelor: depasirea excesiva si indelungata a presiunii de calcul, - scaderea nuvelului apei in comparatie cu cel admisibil si ca rezultat incalzirea peretilor, - defecte de sudare, nituire, turnare, - uzura cazanului din cauza exploatarii indelungate, - incalcarrea cerintelor tehnice in timpul exploatarii.2la exlpoatarea compresoarelor: - supraincalzirea peretilr compresorului, - aprinderea si explozia vapporilor de ulei, - depasirea presiunii admisibile, - absorbtia arului poluat cu prafuri sau gaze inflamabile, - incalcarea regulilor de securitate in timpul exploatarii.3la exploatarea buteliilor: - lovirea sau caderea, - nimerirea uleiurilor sau grasimilor in buteliile cu xigen, - uzura din cauza exploatarii indelungate acumularea ruginii, umplurea cu alte gaze s.a.m.

39 Cerinte constructive fata de VFPPrincipalele cerinte sunt:1 comstructia vaselor trebuie sa fie asigura, sa prevada posibilitatea golirii complete, curatirii, controlului si reparatia lui.2. Dispozitivele carea impiedica efectuarea controlul vasului treuie sa fie de regula demontabile.3constructia dispozitivelor interne trebuie sa asigurea eliminarea aerului din vas la efectuarea probarii hidraulice si dupa terminarea acesteia.4.vasele trebuie sa posede duze pentru umplere, golire, si eliminarea aerului la probarea hidraulica5.fiecare vas trebuie sa fie dotat cu robinet, supapa care permite controlul lipsei presiunii.6 vasele trebuie sa fie dotate cu dispozitii care preintimpina rasturnarea lor.7.vasele sub temperaturi ridicate trebuie sa fie asigurate cu dispositive de racire a peretilor lui pina la temperature de calcul.8materialele folosite pentru confectionarea vaselor trebuie sa asigure durabilitate vasului pe tot termenul de exploatare a lui.9fiecare vas trebuie sa posede pasaport ethnic si instructiuni ce vizeaza montarea si exploatarea lui.

40aparatele de masura si control, dispozitiile de securitate ale VFP.Aparate pentru masurarea presiunii, monometrile se instaleaza direct pe vas pe duze sau conducte pina la armature de inchidere-deschidere, monometrile trebuie sa aiba clasa de precizie nu ma joasa de: 2,5 la presiunea de lucru al vaselor pina la 2,5MPa,, si de 1,5 la presiunea mai mare de 2,5MPa.Aparate pentru masurarea temperaturii, necesitatea dotarii cu astfel de aparate sunt determinate de proiectant si se indca de uzina producator in pasaportul vasului.Dispozitivele de siguranta, preintimpina cresterea presiunii mai sus de valoarea admisibila. Acestea sunt: - supape de siguranta cu arc, - supape de suguranta cu pirghie si greuate, - dispositive de siguranta cu impuls, - dispositive de siguranta ce se distrug.Inducatoarele de nivel, se folosesc la vase ce au granita de separare a mediilor pentreu a controla nivelul fazei lichide, la vasele ce se incalzesc cu flacara sau gaze fierbinti in care este posibil scaderea nivelului sub nivelul admisibil se vor instala ce putin doua indicatoare de nivel cu actiune directa.

41.instalarea, inregistrarea, revizia tehnica si autorizarea exploatarii VFP. Instalarea vaselor se admite: - pe terenuri deschise in locuir ce exclude concentrari ale maselor de oameni sau in cladiri aparte, - cu ingropare in sol cu conditia asigurarii protectiei peretilor de coroziunea provocata de sol, - instalarea vaselor trebuie sa excluda rasturnarea lor, si sa asogure posibilitatea deservirii lor.Inregistrarii vaselor nu sunt supuse: - vasele cu exploziv ce lucreaza la temperature peretilor mai mica de 200 C si la care presiunea si capacitatea in litri nu depaseste 500,, buteliile pentru gazelle comprimate cu capacitatea pina la 100 l, vasele instalate pe unitatile de transport, - vasele instalate in excavatiilr miniere,.. pentru inregistrarea vasului se vor prezenta urmatoarele acte: - pasaportul, certificatul calitatii montarii, - schema de conectare a vasului, - pasaportul sipapei de siguranta, Revizia tehnica a vaselor inregistrate se efectuaiaza de catre organele de stat unde au fost inregistrate iar cele ce nu sunt supuse inregistrarii de catre organizatia posesoare a vasului.. volumul, metodele si periodicitatea reviziei tehnice trebuie sa fie determinate de catre uzina producatoare si indicate in pasaport.. probarea vaselor cu exceptia celor turnate se realizeaza la o presiune de probare care se determina cu formula: P-presiunea de calcul a vasului; si tensiunile admisibile pentru materialul vasuluiProbarea vaselor turnate se face cu formula: Se considera ca vasul a sustinut probarea daca nu se observa umflaturi, scurgeri, picaturi, umeziri in locurile de imbinare, deformatii remanente.Autorizatia exploatarii se elibereaza dupa inregistrare, revizia tehnica, controlul deservirii si supravegherii, autorizatia se consemneaza in pasaport, sip e fiecare vas trebuie sa fie indicat cu vopsea pe o placuta urmatoarele: numarul de inregistrare, presiunea permisa, data luna si anul urmatorului control.

42.cerinte de securitate la exploatarea, transportarea si pastrarea VFP.Compresoarele: --trebuie sa fie dotate cu monometre si supape de siguranta pentru prevenirea ridicarii presiuni si temperaturii mai sua de valorile admisibile, --absorbtia aerului trebuie sa fie facuta la inaltimea de cel putin 1,5m de la suprafata solului pentru a exclude absorbtia prafului, --temperatura apei de racire nu trebuie sa depaseasca pe cea initiala mai mult decit 20..30 C, --este interzis de a lasa compresorul in timp ce functioneaza fara supraveghere.Buteliile : -- trebuie sa fie vopsite in culorile indicate pentru a exclude confuziile la umplerea lor, --manipularea lor trebuie efectuata cu o atentie deosebita pentru evitarea loviturilor, --robinetele buteliilor la transportare vor fi protejate cu capace, --recipientele trebuie folosite numai in pozitie verticala, --este interzis pastrarea buteliillor cu oxygen si acelor cu gaze inttro incapere. Este interzisa umplerea buteliilor cu caze in cazul cind; ..a expirat termenul de verificare, .este defectat corpul buteliei, sunt defectate robinetele, ..lipseste coloratia sau instructia respective.Cisterne si butoaie, Se interzice umplerea lor daca: --a expirat termenul reviziei tehnice, --este defectat corpul sau alte elemente, ---lipsesc sau sunt defectate armatura sau aparatele de masura si control, --lipseste culoarea respective, ---lipseste presiunea remanenta care ca si pentru butelii trebuie sa fie de cel putin 0,05mpa (0,5kgf/cm2), dupa umplerea lor cu gaz duzele laterale ale robinetelor trebuie sa fie inchise ermetic cu flanse oarbe, iar armature cisternelor inchise cu capac de protective care se va sigila.

43.scopul si problemele activitatii de profilxie a incendiilorProfilaxia incendiilor este un complex de masuri tehnico-ingineresti si organizatorice, ?ndreptate spre asigurarea protectiei ?mpotriva incendiilor a obiectivelor din gospodaria naaionala.Scopul activitatii de profilaxie a incendiilor este mentinerea unui nivel ?nalt de securitate ?mpotriva incendiilor ?n orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materialei la alte obiective din gospodaria nationala prin stabilirea unui regim de paza ?mpotriva incendiilor.Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale in caz de incendiu; asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anuntarii rapide a serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a incendiului.

44clasificarea materialelor de constructii conform pericolului de incendiuToate substan?ele solide, materialele ?i construc?iile conform combustibilit??ii se ?mpart ?n necombustibile, greu combustibile ?i combustibile.Necombustibile sunt substan?ele care nu sunt capabile s? ard? ?n atmosfera obi?nuit?. La ele se refer? toate metalele folosite ?n construc?ie, materialele neorganice naturale ?i artificiale, vata mineral? cu un con?inut p?n? la 6 % de liant organic, plitele de ipsos ?i fibroipsos cu un con?inut de mas? organic? p?n? la 8 %.Greu combustibile - materialele ?i substan?ele care sub ac?iunea temperaturii ?nalte se aprind la ele se refer? materialele care au ?n componen?a lor substan?e organice ?i neorganice sau frac?ii combustibile ?i necombustibile: asfalto-betonul, betoanele cu con?inut mai mare de 8 % de umplutur? organic?, lemnul ?mbibat cu substan?e antipirene, unele materiale polimerice.Combustibile - materialele ?i substan?ele care sub influen?a focului se aprind ?i continu? s? ard? sau s? mocneasc? ?i dup? ?nl?turarea sursei de foc. La ele se refer? toate materialele organice ce nu corespund cerin?elor ?naintate fa?? de materialele necombustibile ?i greu combustibile.

45.propietatile de incendii si explozii ale sibstantelor si materialelorGradul de pericol de incendiu este caracterizat de urmatoarele proprietati:--Combustibilitatea ,capacitatea substantelor si materialelor de a arde--temperatura izbucnirii, temperature minimala a substantei combustibile la care deasupra ei se formeaza vapori sau gaze capabile sa izbucneasca de la sursa de aprindere.--temperatura aprinderii, --temperatura autoaprinderii, temperatura la care loc cresterea brusca a reactiilor exotermice ce duce la aparitia arderii cu flacara.--limita de sus de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer la care este posibila explozia.--limita de jos de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer mai jos de care explozia este imposibila.--explozie, transformare chimica insotita de degajare de energie capabila sa efectuieze lucru mechanic.--limita de jos si de sus de raspindire a flacarii.--limitele termice de propagare a flacarii, --viteza de ardere, contitatea de combustil ce arde intro unitate de timp.

46categoriile industriilor dupa pericolul de incendiu explozie.Categoriile se stabilesc pentru perioada cea mai nefavorabila vizind incendiul sau exploziaCategoria A , incaperi in care se afla gaze sau lichide usor iinflamabile cu temperatura de izbucnire pina la 28 C, Cladirea este atribuita acestei categorii daca in ea suprafata sumara a incaperilor din categoria A depasesete 5% din suprafata totala a incaperilor.Categoria B, incaperile in care se afla prafuri sau fibre combustibil, lichide usor inflamabile cu temperatura de izbucnire mai mare de 28 C, cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii, cladirea nu este din categoria A si suprafata incaperilor de categpria A si B nu depaseste 5% din suprafata totala.Categoria C, incapere unde se afla lichide inflamabile si greu inflamabile, substante si materiale solide.cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la categoria A si B, si totalitatea incaperilor de categoria A B si C nu depaseste 5% din suprafata totala. Categoria D, incaperile in care se afla substante simateriale necombustibile instare fierbinte incalzite pina la rosu. cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la categoria A B si C, si totalitatea incaperilor de categoria A B C si D nu depaseste 5% din suprafata totala.Categoria E , incaperile in care se afla substante si materiale necombustibile in stare rece. Cladirea se atribuie la aceasta categorie daca ea nu se refera la categoriile A B C D.

47. ...autoaprinderea, autoinflamarea, incendiul, factorii periculsi ai incendiului.Autoinflamarea fenomenul de crestere brusca a reactiilor de oxidare ce duc la aparitia arderii substantei sau materialului in lipsa sursei de aprindere.Autoaprinderea autoinflamarea insotita de aparitaia flacarii.Incendiul - ese arderea necontrolata care se dezvolta in timp si spatiu, provoaca pagube materiale si pericol pentru oameni.Factorii: 1. Felul si cantitatea substantelor folosite in procesul dat.1. Regimul de lucru al aparatelor de productie tind cont de substantele ce se afla in ele.1. Cauzile posibile ale degajarii de substante combustibile din aparate, conducte.1. Cauzile aparitiei surselor de aprindere si posibilitatea contactarii lor cu substante combustibile.1. Cauzile posibile si caile de extindere a incendiului ce sa produs, cu considerarea amplasarii materialilor combustibile.

48. ....Rezistenta la foc a constructiilor si cladirilor (RF).Prin rezistenta la foc se subintelege capacitatea elementelor de constructie de a se opune actiunii temperaturii inalte si focului deschis. Timpul dupa care constructia isi pierde capacitatea portanta sau de izolare termica si etanseetate se numeste limita de rezistenta la foc si se masoara in ore de la inceputul probarii constructiei la RF pina la aparitia unuia din urmatoarele criterii:1. Formarea in constructie a fisurilor prin care poate patrunde flacara.1. Ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzita a constructiei.1. Pierderea de catre constructie a capacitatii portante.Gradul de RF se stabileste in dependenta de destinatia cladirii, numarul de etaje, suprafata etajului intre peretii antifoc, si prezenta sistemelor de stingere a focului.

49....ridicarea limitei de RF a elementelor de constructie.Ridicarea limetei de RF a betonului armat se poate efectua prin urmatoarele procedee:1. Elemente ce lucreaza la comprimare centrala mrirea sectinii transversale micsorarea sarcinei asupra elementului folosirea betoanelor cu conductibilitate termica mica si rezistenta la foc, si fatuirea cu materiale ce conduc rau caldura.1. Elemente ce lucreaza la iincovoiere, intindere sau comprimare necentrala cu excentricitate mare marirea stratului de protectie a armaturii, folosirea armaturii cu temperatura critica sporita, folosirea betoanelor cu conductibilitate mica.Ridicarea limetei de RF a elementelor din otel se face prin:1. Fatuirea cu materiale necombustibile1. Tencuirea cu materiale rau conductoare de caldura1. Aplicarea vopselelor si straturilor de material compozitional spumant.Ridicarea limetei de RF a constructiilor din lemn se face prin:1. Tencuirea cu mortar pe baza liantilor var-ipsos.1. Fatuirea cu placi din ipsos, azbociment.1. Imbinarea lemnului cu materiale antipirene in instalatii speciale,1. Muruirea constructiilor din lemn cu compozitii spumante.Invelisul protecto se aplica cind umiditatea lemnului nu depaseste 20%

50....arderea, clasificarea felurilor de ardereArderea se numeste reactia rapida chimica insotita de deagajarea unei cantitati mari de caldura si lumina. Cea mai mare viteza a arderii poate fi observata in oxigen curat, cea mai mica la un continut in aer de 14-15% de oxigen dupa volum. Pot fi deosebite doua feluri de ardere: completa-la cantitate sufiecienta de oxigen, si incompleta la insuficienta de oxigen. In acelasi timp arderea poate fi difuza atunci cind oxigenul patrunde in zona de ardere prin difuzie si cinetica atunci cind combustibilul gazos si aerul sunt amestecati in prealabil. Arderea gazelor este o ardere omogena, iar a substantelor lichide sau solide - eterogena.

51... masurile de profilaxie incendiara.Msurile de protecie mpotriva incendiilor se mpart n urmaioarele grupe: organizatorice, de exploatare, tehnice i speciale.- Msurile organizatorice: instruirea angajailor privind regulile cu privire la securitatea mpotriva incendiilor, organizarea leciilor, convorbirilor, editarea instruciunilor, materialelor ilustrative ele.- Msurile de exploatare prevd exploatarea corect a sistemelor de nclzire, ventilare i condi|ionnre a acnilui. proteciei nnlifulger. utilajului tehnologic i mainilor, ntreinerea exemplar a cldirilor, instalaiilor teritoriilor etc.- Msurile tehnice - respectarea normelor i regulilor cu privire la securitatea mpotriva incendiilor la instalarea sistemelor de in.i..ire, ventilaie, condiionare a acnilui, proteciei antifulger, utilajului tehnologic, precum i la edificarea cldirilor.- Msurile speciale - interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis n locurile cu pericol de incendiu, fumatului n locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor regulilor la executarea lucrrilor cu substane periculoase din punct de vedere exploziv i incendiar etc.

52... protectia oamenilor in caz de incendiuSecuritatea oamenilor n caz de incendiu se asigur prin:* msuri constructive de amenajare a cilor de evacuare, amplasarea raional a ncperilor;* msuri ndreptate spre limitarea extinderii incendiului i a produselor arderii (barier anii foc. sisteme de protecie antifum, instalaii di- stingere etc);* elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului privind regulile de securitate contra incendiilor, ndeosebi comportarea n caz de incendiu;* organizarea evacurii la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor colective i individuale de protecie, precum i conectarea la timp a mijloacelor de protecie antifum;* meninerea n ordine a utilajului special ce favorizeaz evacuarea cu succes a personalului n caz de incendiu sau situaie de avarie (sistemele de informare, iluminare, semnele de securitate etc.);* limitarea folosirii materialelor combustibile, precum i a materialelor capabile s rspndeasc repede arderea pe suprafa pentru fauirca ncperilor prin cure trec cile de evacuare;* stabilirea unui control sistematic din partea administraiei asupra pstrrii t circulaiei materialelor i substanelor combustibile i explozive, respectrii masurilor de securitate la executarea lucrrilor cu foc deschis, exploaiarea corect a instalaiilor electrice.

53....procedee de intrerupere ale arderii si mijloacele de stingere ale incendiilorIn practica lichidrii incendiilor sunt folosite urmtoarele procedee de ntrerupere a arderii:a) izolarea focarului de ardere de aer sau micorarea coninutului de oxigen n spaiul aerian din zona focarului pn la concentraii insuficiente pentru ntreinerea procesului de ardere b) rcirea focarului de ardere mai jos de temperatura critic c) micorarea intensiv a vitezei reaciei chimice de oxidare;d) ruperea mecanic a flcrii cu uvoi puternic de ap, gaze, prafuri,e) crearea condiiilor de barare a focului, adic astfel de condiii la care flacra nu se poate rspndi prin canale nguste.Ca mijloace de stingere ale incendiilor se poate de folosit apa, spumele, gazele inerte (azotul, argonul, heliu, dioxidul de carbon), solutii apoase de saruri (bicarbonat de natriu , clorura de calciu), hidrocarbohalogenii, prafurile stingatoare ( carbonati si bicarbonati de natriu si calciu), nisipul, invelitoarele ( paturi din azbest).

54.... mijloace primare de stingere a incendiilorMijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare, Stingtoarele de mn. pompele de mn, hidromonitoarele. butoaiele cu ap. lzile cu nisip. nvelitoarele din azbest sau prelat, inventarul i sculele pompiereti de mna (cldri, topoare, rngi, lopei, trncoape, cngi, standuri i panouri pompiereti etc).Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv la stadiul iniial sunt hidrantele interioare, stingtoarele, Invelitoarele. nisipul.

55.....instalatii automate de stingere a incendiilorIn dependent de substana folosit pentru stingere aceste instalaii pot fi cu ap, spuma, gaze inerte, vapori de apa, praf, iar in dependen de procedeul de stingere i destinaie pot fi instalaii de stingere spaial (cu gaze inerte sau prafuri, care asigur crearea n ncperile protejate a unui mediu ce nu ntreine arderea) i de suprafa (cu ap, spum sau praf, destinate pentru influena nemijlocit asupra suprafeelor ce ard). Cea mai larg rspndire o au inslalaiiile de lipul "spinkler" cu ap sau spum. Instalaiile sprinkler se conecteaz automat la creterea temperaturii mediului n ncpere pn la o anumit limit. Drept detector servete nsui dispozitivul sprinkler dotat cu un lact uor fuzibil ce se topete la creterea temperaturii, deschiznd gaura din conducta cu ap deasupra focarului de incendiu.

56.....cerintele protectiei constra incendiilor la elaborarea planului general al intreprinderiiLa elaborarea planului este necesar de asigurat:1. de asigurat distante nepericuloase de la granitele intreprinderii industriale pina la zona locativ-sociala.1. De respectat spatiile de securitate impotriva inciendiilor dintre cladiri si instalatii in conformitate cu normele privind rezistenta lor la foc.1. De grupat in zone aparte cladirile si instalatiile inrudite dupa destinatia functionala sau indicele de pericolde incendiu.1. De amplasat cladirea tinind cont de relieful localitatii si directia vinturilor dominante.1. De asiguarat teritoriul intreprinderii cu drumuri si un numar suficient de intrari-iesiri.