poziţionarea româniei în baza de date on-line a comisiei ... · publică, baza de date a com are...
TRANSCRIPT
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene privind
echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică
Analiză comparativă 2015 – 2016
2
Comisia Europeană, prin Direcţia Generală Justiţie - Unitatea Egalitate de Gen, a dat
publicităţii, pe site-ul oficial al Uniunii Europene, baza de date cu privire la echilibrul
de gen în poziţii de decizie în administrația publică, pentru anul 2016
(http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/gender-decision-
making/database/public-administration/national-administrations/index_en.htm).
Aşa cum a procedat şi în anii anteriori, în anul 2016, Comisia Europeană a centralizat
datele cu privire la echilibrul de gen în poziţii de decizie comunicate de
administraţiile naţionale din 35 ţări: 28 state membre ale Uniunii Europene (UE),
patru ţări candidate (Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia și
Republica Serbia) şi ţările Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi
Norvegia).
Pentru România, responsabil de comunicarea către COM a datelor referitoare la
domeniul administraţie publică este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Şanse între femei
şi bărbaţi.
1. Ce reprezintă baza de date on-line a Comisiei Europene privind echilibrul
de gen în poziţii de decizie?
Dezvoltată începând cu anul 2003, baza de date on-line a Comisiei Europene (COM)
reprezintă un instrument important pentru diseminarea de informaţii comparabile
referitoare la femeile şi bărbaţii aflaţi în posturi de decizie, pentru următoarele
domenii: a) politic; b) administraţie publică; c) judiciar; d) afaceri şi finanţe; e)
parteneri sociali şi ONG-uri; f) mediu; g) mass-media; h) date suplimentare
(populație, ocupare, conducători în companii și întreprinderi mici).
Metodologia de culegere şi centralizare a datelor în baza de date europeană este
aceeaşi pentru toate statele care raportează date, iar tabelul centralizator de
comunicare a acestora are un format standard. Pentru domeniul administraţie
publică, baza de date a COM are în vedere distribuţia poziţiilor de decizie non-
politice pe criteriu de gen la nivelul administraţiei publice centrale (nivel național):
ministere sau departamente la nivel naţional conduse de un ministru.
Poziţiile de decizie acoperite de baza de date sunt primul înalt nivel administrativ
(non-politic) - denumit grad decizional 1 şi al doilea nivel administrativ (non-politic,
după gradul decizional 1) - denumit grad decizional 2 - aşa cum sunt ele definite în
fiecare stat membru.
Pentru România, administraţia publică la nivel naţional cuprinde toate ministerele şi
Secretariatul General al Guvernului, iar gradele decizionale cuprind următoarele
poziții:
Gradul decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director
general şi director general adjunct.
Gradul decizional 2: director și director adjunct.
3
2. Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene în anii
2015 şi 2016
Pentru anii 2015 și 2016, baza de date europeană prezintă următoarele date pentru
cele 28 state membre ale UE, state candidate la UE și state care aparțin Spațiului
Economic European (SEE).
Anul 2015 Anul 2016
Grad
decizional 1
Grad
decizional 2
Grad
decizional 1
Grad decizional 2
Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
UE - 28
34
66
40
60
35
65
41
59
România
45
55
56
44
52
48
54
46
Toate cele 35 state
34
66
40
60
35
65
41
59
Analiza poziţionării României în baza de date on-line a Comisiei Europene privind
echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică este realizată din
perspectiva ocupării de către femei a gradelor decizionale mai sus menționate.
0
20
40
60
80
100
120
UE
-28
Be
lgia
Bu
lga
ria
Re
pu
bli
ca C
eh
ă
Da
ne
ma
rca
Ge
rma
nia
Est
on
ia
Irla
nd
a
Gre
cia
Sp
an
ia
Fra
nța
Cro
ați
a
Ita
lia
Cip
ru
Leto
nia
Litu
an
ia
Luxe
mb
urg
Un
ga
ria
Ma
lta
Ola
nd
a
Au
stri
a
Po
lon
ia
Po
rtu
ga
lia
Ro
mâ
nia
Slo
ve
nia
Slo
va
cia
Fin
lan
da
Su
ed
ia
Ma
rea
Bri
tan
ie
Mu
nte
ne
gru
Fo
sta
Re
pu
bli
că…
Se
rbia
Tu
rcia
Isla
nd
a
Lie
chte
nst
ein
No
rve
gia
To
ate
sta
tele
Administrații naționale
Grad decizional 1 Femei(%)
Grad decizional 1 Bărbați(%)
Grad decizional 2 Femei
(%)
Grad decizional 2 Bărbați(%)
4
Tabel cu datele Administrațiilor naționale 2016
Număr
ministere Grad decizional
1 Grad decizional
2
Acoperite Cu
date Femei
(%) Bărbați
(%) Femei
(%) Bărbați
(%)
UE-28 438 421 35 65 41 59
Belgia 16 16 13 87 18 82
Bulgaria 18 18 37 63 52 48
Republica Cehă 15 14 24 76 32 68
Danemarca 18 18 22 78 28 72
Germania 15 15 23 77 27 73
Estonia 12 12 23 77 54 46
Irlanda 16 16 6 94 30 70
Grecia 16 13 46 54 52 48
Spania 13 13 37 63 27 73
Franța 19 12 30 70 32 68
Croația 21 21 20 80 33 67
Italia 17 17 30 70 30 70
Cipru 12 11 27 73 38 62
Letonia 14 14 46 54 55 45
Lituania 15 15 36 64 50 50
Luxemburg 20 20 25 75 34 66
Ungaria 9 9 19 81 21 79
Malta 16 16 22 78 39 61
Olanda 11 10 23 77 33 67
Austria 13 13 30 70 37 63
Polonia 20 20 53 47 46 54
Portugalia 13 13 36 64 46 54
România 20 20 52 48 54 46
Slovenia 17 17 52 48 60 40
Slovacia 14 14 41 59 42 58
Finlanda 12 12 33 67 53 47
Suedia 11 11 42 58 52 48
Marea Britanie 25 21 22 78 40 60
Muntenegru 17 17 38 62 43 57
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 16 16 47 53 44 56
Serbia 17 15 30 70 54 46
Turcia 22 22 0 100 6 94
Islanda 8 8 63 37 29 71
Liechtenstein 5 5 25 75 62 38
Norvegia 16 16 25 75 36 64
Toate statele 539 520 35 65 41 59
5
Gradul decizional 1
La nivelul statelor UE-28, în anul 2015, România a ocupat cea de-a 2-a poziție, la
egalitate cu Grecia, procentajul fiind de 45%, după Slovenia care a avut un procentaj
de 53%, urmate de Polonia (44%).
În anul 2016, România continuă să își „apere” cea de-a doua poziție, la egalitate cu
Slovenia, cu un procentaj de 52%. În ceea ce privește prima poziție, aceasta este
ocupată de Polonia care are 1% mai mult decât țara noastră (53%). Poziția a 3-a este
ocupată de Grecia și Letonia cu un procentaj de 46.
Uniunea Europeană are o medie feminină de 35% și masculină de 65%. Peste această
medie europeană se situează 11 state.
0
10
20
30
40
50
60
70
53 52 52
46 4642 41
37 37 36 36 35
47 48 48
54 5458 59
63 63 64 64 65
Femei (%)
Bărbați(%)
În ceea ce privește statele care au mediile mai mici decât media europeană, acestea
sunt în număr de 17 și prezentate în următorul grafic.
35 3330 30 30 27 25 24 23 23 23 22 22 22 20 19
136
65 67 70 70 70 73 75 76 77 77 77 78 78 78 80 8187
94
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Femei (%)
Bărbați(%)
6
În clasamentul general al tuturor statelor care au raportat date, în anul 2015,
România a ocupat poziția a 4-a, la egalitate cu Grecia (45%), după Islanda (63%),
Slovenia (53%) și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (47%).
În anul 2016, România urcă o poziție în clasament, ocupând astfel cel de-al treilea
loc, la egalitate cu Slovenia (52%), fiind devansate de Islanda (63%) care ocupă
prima poziție și Polonia (53%).
Toate cele 35 state care au raportat date dețin o medie feminină de 35% și
masculină de 65% iar peste această medie se clasează 14 state.
63
53 52 5247 46 46
42 4138 37 37 36 36 3537
47 48 4853 54 54
58 5962 63 63 64 64 65
0
10
20
30
40
50
60
70
Femei(%)
Bărbați
(%)
Sub media tuturor statelor care au raportat date se situează 21 state și sunt
prezentate în graficul următor.
35 33 30 30 30 30 27 25 25 25 24 23 23 23 22 22 22 20 1913
60
65 67 70 70 70 70 73 75 75 75 76 77 77 77 78 78 78 80 8187
94100
0
20
40
60
80
100
120
Femei(%)
Bărbați
(%)
7
Pe marginea situației mai sus prezentate, putem face următoarele observații:
- În România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale grad 1 a crescut cu 7
procente față de anul precedent și țara noastră se află, în continuare, într-o
poziție de top, atât la nivelul statelor UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor
care au raportat date. Față de media UE-28 cât și media tuturor statelor care
au raportat date pentru pozițiile decizionale de grad 1, procentul înregistrat de
România este unul net superior;
- Față de anul precendent când Slovenia era singurul stat membru UE în care
numărul femeilor aflate în poziții de decizie de grad 1 depășește pe cel al
bărbaților aflați în gradul decizional similar, în acest an, România alături de
Polonia și Slovenia au procentaje feminine peste 50%, iar în clasamentul tuturor
statelor care au raportat date li se alătură și Islanda cu procentaj feminin mai
mare decât cel masculin;
- Turcia este singurul stat care, la acest grad decizional, are procentaj maxim
masculin în poziții de decizie.
Gradul decizional 2
În 2015, România a ocupat poziția a 2-a la nivelul UE-28, cu un procent de 56%, după
Slovenia (61%) și urmată de Estonia (55%).
În 2016, cu toate că a obținut un procent de 54%, România ocupă cea de-a 3-a
poziție, la egalitate cu Estonia, după Slovenia (60%) și Letonia (55%).
Media feminină UE-28, la acest grad decizional, este de 41% iar 12 din cele 28 de
state depășesc această medie.
60
55 54 54 53 52 52 5250
46 4642 4140
45 46 46 47 48 48 4850
54 5458 59
0
10
20
30
40
50
60
70
Femei(%)
Bărbați
(%)
8
Statele care înregistrează procente sub media UE-28 sunt în număr de 16 și
prezentate în graficul următor.
41 40 39 38 3734 33 33 32 32 30 30 28 27 27
2118
59 60 61 62 6366 67 67 68 68 70 70 72 73 73
7982
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Femei(%)
Bărbați
(%)
În anul 2015, la nivelul tuturor statelor care au raportat date, România a ocupat cea
de-a 3-a poziție (56%), după Liechtenstein (67%) și Slovenia (61%).
În anul 2016, România ocupă cea de-a 4-a poziție (54%), la egalitate cu Estonia și
Serbia, după Liechtenstein (62%), Slovenia (60%) și Letonia (55%).
Media feminină a tuturor statelor care au raportat date este de 41%, cu 13 puncte
procentuale mai puțin decât cele obținute de țara noastră.
62 6055 54 54 54 53 52 52 52 50
46 46 44 43 42 4138 40
45 46 46 46 47 48 48 48 5054 54 56 57 58 59
0
10
20
30
40
50
60
70
Femei(%)
Bărbați
(%)
9
Observații pe marginea datelor privind gradul decizional 2:
- România face parte din grupul “select” al celor 12 state UE-28 și 16 state (din
35) în care numărul femeilor ce ocupă aceste poziții de decizie este mai mare
decât cel al bărbaților;
- Lituania este singurul stat în care procentajul este împărțit în mod egal între
femei și bărbați, la acest grad decizional;
- România a înregistrat un procent net superior atât față de media UE-28 (41%)
cât și față de media tuturor statelor care au raportat date (41%). România, cu
procentajul de 54% se situează în poziții de vârf ale clasamentului, respectiv a
3-a, în clasamentul UE-28 și a 4-a în clasamentul general al tuturor statelor care
au raportat date.
3. Echilibrul de gen în poziţii de decizie conform tipologiei BEIS – metodă a
Comisiei Europene de clasificare a ministerelor naţionale
În procesul de prelucrare și analiză a datelor, COM utilizează tipologia BEIS ce
clasifică ministerele1 în 4 categorii (includerea ministerelor din România în tipologia
BEIS este realizată de COM):
B - Funcţii de bază: afacerile interne şi externe, apărarea și justiţia.
Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Afacerilor
Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Fondurilor Europene și Secretariatul General al Guvernului.
E - Economice: finanţe, comerţ, industrie și agricultură. Instituțiile din
România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Finanțelor Publice,
Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice.
I - Infrastructură: transport, comunicaţii și mediu. Instituțiile din România
care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul
Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Ministerul Energiei și Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor.
S - Socio-culturale: muncă şi afaceri sociale, sănătate, copii, familie, tineret,
vârstnici, educaţie, ştiinţă și cultură. Instituțiile din România care aparțin acestei
1 Denumirea ministerelor din România incluse celor 4 categorii BEIS este cea de la data
calendaristică a culegerii datelor (august 2016)
10
categorii sunt: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor
Vârstnice, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul
Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul pentru Consultare Publică și
Dialog Civic și Ministerul Sănătății.
Poziţionarea României potrivit tipologiei BEIS pentru anii de referință 2015 şi 2016:
Tipologia BEIS
2015 2016
Grad decizional 1 Grad decizional 2 Grad decizional 1 Grad decizional 2
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
B - Funcţii de bază – 35 state
29
71
36
64
29
71
37
63
B - Funcţii de bază – UE 28
28
72
35
65
29
71
36
64
B - Funcţii de bază - România
30
70
56
44
43
57
55
45
E – Economice – 35 state
33
67
39
61
37
63
39
61
E – Economice – UE-28
35
65
39
61
38
62
39
61
E – Economice - România
53
47
60
40
63
37
56
44
I – Infrastructură – 35 state
33
67
40
60
32
68
39
61
I – Infrastructură – UE-28
32
68
40
60
32
68
40
60
I – Infrastructură - România
45
55
47
53
36
64
49
51
S - Socio-culturale – 35 state
42
58
49
51
44
56
50
50
S - Socio-culturale –
UE-28
44
56
49
51
46
54
51
49
S - Socio-culturale -România
55
45
57
43
59
41
54
46
11
Faţă de situația înregistrată în anul 2015, conform tipologiei BEIS, în 2016 se
constată următoarele:
În cadrul ministerelor cu clasificare B - Funcții de bază, la gradul decizional 1,
ponderea femeilor a rămas neschimbată la nivelul celor 35 state (29%) în timp ce
pentru România procentajul a crescut față de anul anterior cu 13 puncte procentuale
(43% în 2016 față de 30% în 2015), urcând la această categorie pe poziția a 3-a la
nivelul statelor UE-28, față de poziția a 9-a ocupată în anul anterior. Pe primul loc se
situează Belgia, cu procentaj egal al ambelor sexe, urmată de Suedia și Slovenia cu
44% femei în poziții de decizie la această categorie.
50 44 44 43 40 40 38 38 35 33 30 30 30 29 29
50 56 56 57 60 60 62 62 65 67 70 70 70 71 71
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
În ceea ce privește clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România a fost
devansată de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Islanda, și ocupă poziția a 5-a
(față de poziția a 12-a, în anul 2015). Punctajul maxim feminin este de 80% (Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei). La acest grad decizional, Belgia este statul în care
pozițiile de decizie sunt împărțite în mod egal de către femei și bărbați și 5 state în
care posturile sunt ocupate exclusiv de către bărbați (Turcia, Polonia, Liechtenstein,
Irlanda și Cipru).
8067
50 44 44 43 40 40 40 38 38 38 35 33 30 30 30 30 29 29
2033
50 56 56 57 60 60 60 62 62 62 65 67 70 70 70 70 71 71
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
12
La gradul decizional 2, la nivelul tuturor state care au raportat date s-a înregistrat o
creștere de 1 procent (de la 36% în 2015 la 37% în 2016) iar în România a scăzut cu 1
punct procentual (de la 56% în 2015 la 55% în 2016).
Cu toate acestea, România, la nivelul UE-28, care înregistrează un procentaj de 36%,
ocupă poziția a 3-a, la egalitate cu Slovenia (55%), după Letonia (64%) și Cipru (60%).
64 60 55 55 51 49 47 47 46 43 40 38 37 36
36 40 45 45 49 51 53 53 54 57 60 62 63 64
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
La nivelul tuturor statelor care au raportat date, clasamentul rămâne neschimbat,
România ocupând cea de-a 3-a poziție. La acest grad decizional, nu s-a înregistrat
punctaj maxim în niciun stat.
64 60 55 55 53 51 49 47 47 46 44 43 43 40 38 38 38 37
36 40 45 45 47 49 51 53 53 54 56 57 57 60 62 62 62 63
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
La ambele grade decizionale, România a înregistrat procente superioare mediei celor
35 state cât și mediei UE-28. În aceste ministere (B), ponderea femeilor este
inferioară celei a bărbaților la gradul decizional 1 și superioară la gradul decizional 2.
13
Tabel administrații naționale, tipologia BEIS, B – Funcții de bază
Număr ministere Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu
date Femei
(%) Bărbați
(%) Femei
(%) Bărbați
(%)
UE-28 163 152 29 71 36 64
Belgia 5 5 50 50 20 80
Bulgaria 5 5 17 83 30 70
Republica Cehă 5 5 18 82 33 67
Danemarca 4 4 25 75 27 73
Germania 5 5 30 70 20 80
Estonia 5 5 21 79 49 51
Irlanda 5 5 0 100 18 82
Grecia 6 3 38 62 47 53
Spania 5 5 35 65 24 76
Franța 8 5 22 78 28 72
Croația 7 7 33 67 27 73
Italia 8 8 30 70 30 70
Cipru 5 4 0 100 60 40
Letonia 5 5 20 80 64 36
Lituania 5 5 40 60 38 62
Luxemburg 6 6 29 71 29 71
Ungaria 5 5 11 89 19 81
Malta 6 6 38 62 46 54
Olanda 5 4 13 87 30 70
Austria 5 5 19 81 31 69
Polonia 6 6 0 100 37 63
Portugalia 5 5 30 70 40 60
România 6 6 43 57 55 45
Slovenia 7 7 44 56 55 45
Slovacia 5 5 40 60 34 66
Finlanda 5 5 20 80 51 49
Suedia 4 4 44 56 47 53
Marea Britanie 15 12 20 80 43 57
Muntenegru 5 5 40 60 53 47
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 6 6 80 20 44 56
Serbia 6 6 38 62 38 62
Turcia 6 6 0 100 8 92
Islanda 3 3 67 33 38 62
Liechtenstein 2 2 0 100 43 57
Norvegia 5 5 30 70 37 63
Toate statele 196 185 29 71 37 63
14
În ministerele E - Economice, la gradul decizional 1, la nivelul celor 35 state,
procentajul a crescut cu 4 puncte în favoarea femeilor (de la 33% în 2015 la 37% în
2016) iar la gradul decizional 2, ponderea femeilor și a bărbaților a rămas
neschimbată față de anul precedent (39% femei și 61% bărbați).
Pentru România, s-a înregistrat o creștere cu 10 procente la gradul decizional 1 (63%
în 2016 față de 53% în 2015) și avansează cu 1 poziție față de anul anterior, ocupând
poziția a 3-a în clasamentul UE-28, după Polonia care înregistrează un procentaj
maxim feminin, urmată de Lituania și Letonia (67%).
La acest grad decizional, sunt 4 state membre ale UE care înregistrează procentaj
maxim masculin (Marea Britanie, Irlanda, Danemarca și Belgia).
100
67 67 63 60 5850 48 42 38
0
33 33 37 40 4250 52 58 62
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
Și la nivelul tuturor statelor care au raportat date, România ocupă aceeași poziție
obținută la nivelul statelor UE-28, respectiv cea de-a 3-a.
Putem spune că la acest grad decizional, dacă la femei procentajul maxim este
deținut de Polonia, situația se schimbă în ceea ce privește ocuparea de către bărbați
a pozițiilor de decizie, care au procentaj maxim în 8 state (Turcia, Norvegia,
Muntenegru, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Danemarca și Belgia).
100
67 67 63 60 58 50 50 48 43 42 37
0
33 33 37 40 42 50 50 52 57 58 63
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
15
La gradul decizional 2, România a înregistrat o scădere cu 4 puncte procentuale (de la
60% în 2015 la 56% în 2016) și se regăsește pe cea de-a 4-a poziție la nivelul UE-28,
după Lituania (63%), Slovenia (62%) și Bulgaria (60%). Este de remarcat faptul că țara
noastră depășește media UE-28 (39%) cu 17 puncte procentuale.
63 62 60 56 53 50 50 48 46 46 44 43 43 39
37 38 40 44 47 50 50 52 54 54 56 57 57 61
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
La nivelul tuturor statelor care au raportat date, România se clasează pe cea de-a 6-a
poziție, după Liechtenstein (procentaj maxim feminin), Serbia (73%), Lituania (63%),
Slovenia (62%) și Bulgaria (60%).
La nivelul celor 35 state, Liechtenstein este singurul stat în care posturile sunt
ocupate exclusiv de către femei iar Turcia și Islanda sunt statele în care posturile
sunt ocupate exclusiv de bărbați.
10073 63 62 60 56 53 50 50 48 46 46 44 43 43 41 40 39
027 37 38 40 44 47 50 50 52 54 54 56 57 57 59 60 61
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
De remarcat că în ministerele (E) din România, pozițiile la ambele grade decizionale
sunt majoritar deținute de femei.
16
Tabel administrații naționale, tipologia BEIS, E – Economice
Număr ministere Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu
date Femei
(%) Bărbați
(%) Femei
(%) Bărbați
(%)
UE-28 97 96 38 62 39 61
Belgia 4 4 0 100 10 90
Bulgaria 5 5 60 40 60 40
Republica Cehă 4 4 31 69 28 72
Danemarca 3 3 0 100 26 74
Germania 4 4 11 89 23 77
Estonia 3 3 14 86 46 54
Irlanda 3 3 0 100 28 72
Grecia 4 4 50 50 50 50
Spania 4 4 42 58 37 63
Franța 2 2 48 52 29 71
Croația 6 6 17 83 27 73
Italia 3 3 12 88 26 74
Cipru 3 3 33 67 21 79
Letonia 3 3 67 33 44 56
Lituania 4 4 67 33 63 37
Luxemburg 3 3 : : 50 50
Ungaria 3 3 19 81 24 76
Malta 4 4 25 75 27 73
Olanda 2 2 30 70 20 80
Austria 3 3 27 73 34 66
Polonia 5 5 100 0 46 54
Portugalia 3 3 35 65 43 57
România 4 4 63 37 56 44
Slovenia 4 4 58 42 62 38
Slovacia 3 3 30 70 43 57
Finlanda 2 2 31 69 48 52
Suedia 2 2 20 80 53 47
Marea Britanie 4 3 0 100 39 61
Muntenegru 3 3 0 100 41 59
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 3 3 33 67 40 60
Serbia 4 3 43 57 73 27
Turcia 6 6 0 100 0 100
Islanda 2 2 0 100 0 100
Liechtenstein 1 1 50 50 100 0
Norvegia 3 3 0 100 32 68
Toate statele 119 117 37 63 39 61
17
În ministerele I - Infrastructură, la gradul decizional 1, media UE-28 rămâne
neschimbată față de anul anterior (32%). România înregistrează o scădere cu 9 puncte
procentuale (de la 45% în 2015 la 36% în 2016) situându-se pe locul 5, după Polonia,
Bulgaria, Suedia, Slovenia, Marea Britanie, Italia, Finlanda și Slovacia. În clasament, 4
state membre ale UE au posturile împărțite în mod egal între femei și bărbați. Este
de remarcat faptul că 8 state înregistrează procentaje maxime masculine: Malta,
Lituania, Letonia, Irlanda, Danemarca, Croația, Cipru și Belgia.
67 6750 50 50 50 44 43 36 33 33 33 32
33 3350 50 50 50 56 57 64 67 67 67 68
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
Media celor 35 state înregistrează o scădere de 1 punct procentual față de anul 2015
(de la 33% în 2015 la 32% în 2016). La această categorie statele membre ale UE sunt
depășite de Liechtenstein și Islanda, care înregistrează procentaj maxim feminin și
coborându-le pe acestea cu câte o poziție în clasamentul tuturor statelor care au
raportat date, România ocupând cea de-a 6-a poziție. Statelor UE care înregistrează
procentaj maxim masculin, li se „alătură” Turcia și Norvegia.
100 100
67 6750 50 50 50 50 44 43 43 36 33 33 33 33 32
0 0
33 3350 50 50 50 50 56 57 57 64 67 67 67 67 68
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
18
La gradul decizional 2, media UE-28 a rămas neschimbată (40%), însă România a
înregistrat o creștere de 2 puncte procentuale (de la 47% în 2015 la 49% în 2016). Cu
toate acestea, România se clasează pe poziția a 8-a în clasamentul UE-28, la egalitate
cu Austria.
80 74 69 6858 54 50 50 49 49 48 44 43 40
20 26 31 3242 46 50 50 51 51 52 56 57 60
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
Media tuturor statelor care au raportat date scade cu 1 punct procentual (de la 40% în
2015 la 39% în 2016), iar în clasamentul celor 35 state care au raportat date, România
se clasează pe poziția a 8-a. Islanda este singurul stat care înregistrează procentaj
maxim masculin.
80 74 69 68 58 54 50 50 49 49 48 44 43 42 40 39
20 26 31 32 42 46 50 50 51 51 52 56 57 58 60 61
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
19
Tabel administrații naționale, tipologia BEIS, I - Infrastructură
Număr ministere Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu
date Femei
(%) Bărbați
(%) Femei
(%) Bărbați
(%)
UE-28 54 53 32 68 40 60
Belgia 2 2 0 100 50 50
Bulgaria 3 3 67 33 69 31
Republica Cehă 2 2 12 88 25 75
Danemarca 3 3 0 100 30 70
Germania 2 2 25 75 33 67
Estonia 1 1 17 83 74 26
Irlanda 3 3 0 100 54 46
Grecia 2 2 33 67 36 64
Spania 1 1 33 67 27 73
Franța 2 1 26 74 30 70
Croația 3 3 0 100 27 73
Italia 2 2 50 50 27 73
Cipru 1 1 0 100 33 67
Letonia 2 2 0 100 44 56
Lituania 2 2 0 100 21 79
Luxemburg 2 2 : : 38 62
Ungaria - - - - - -
Malta 2 2 0 100 25 75
Olanda 1 1 14 86 33 67
Austria 1 1 25 75 49 51
Polonia 3 3 67 33 43 57
Portugalia 1 1 33 67 80 20
România 4 4 36 64 49 51
Slovenia 2 2 50 50 58 42
Slovacia 2 2 43 57 48 52
Finlanda 2 2 44 56 68 32
Suedia 1 1 50 50 50 50
Marea Britanie 2 2 50 50 40 60
Muntenegru 3 3 33 67 33 67
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 2 2 50 50 42 58
Serbia 2 1 43 57 33 67
Turcia 4 4 0 100 6 94
Islanda 1 1 100 0 0 100
Liechtenstein 1 1 100 0 25 75
Norvegia 3 3 0 100 29 71
Toate statele 70 68 32 68 39 61
20
În ministerele S - Socio-culturale, ponderea femeilor creşte la gradul
decizional 1 la nivelul UE-28 (de la 44% în 2015 la 46% în 2016), creșterea fiind de 2%.
În România, procentajul crește cu 4 puncte procentuale (de la 55% în 2015 la 59% în
2016). Cu acest procentaj, România se clasează pe poziția a 5-a după Letonia
(procentaj maxim feminin), Polonia, Cipru, Suedia și Slovenia. În clasament se
regăsesc 3 state ale Uniunii Europene înregistrează procentaje maxime masculine:
Malta, Luxemburg și Belgia.
100
67 67 63 60 59 59 53 53 52 48 46
0
33 33 37 40 41 41 47 47 48 52 54
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
Și media tuturor statelor care au raportat date a crescut cu 2 puncte procentuale (de
la 42% în 2015 la 44% în 2016). România ocupă cea de-a 5-a poziție și în clasamentul
celor 35 state, Islanda ocupând prima poziție împreună cu Letonia, având procentaj
maxim feminin. În ceea ce privește procentajele maxime masculine, Turcia și
Liechtenstein „completează” clasamentul maxim masculin al UE-28.
100 100
67 67 63 60 59 59 53 53 52 50 48 45 44
0 0
33 33 37 40 41 41 47 47 48 50 52 55 56
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
21
La gradul decizional 2, media UE-28, crește cu 2 puncte procentuale (de la 49% în
2015 la 51% în 2016). România scade cu 3 puncte procentuale (de la 57% în 2015 la
54% în 2016) și se clasează pe cea de-a 10-a poziție, în clasamentul UE-28, după
Bulgaria, Lituania, Slovenia, Grecia, Suedia, Letonia, Estonia, Polonia, Croația și
Finlanda.
74 73 68 63 62 60 60 59 58 57 54 53 51
26 27 32 37 38 40 40 41 42 43 46 47 49
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
În ceea ce privește clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România
ocupă poziția a 11-a, pe prima poziție a clasamentului trecând Liechtenstein. Media
celor 35 state este de 50% iar Portugalia și Cipru sunt statele care au același
procentaj egal între femei și bărbați.
75 74 73 68 63 62 60 60 59 58 57 54 53 52 50 50 50
25 26 27 32 37 38 40 40 41 42 43 46 47 48 50 50 50
0
20
40
60
80
100
120
Femei (%) Bărbați (%)
22
Tabel administrații naționale, tipologia BEIS, S – Socio-culturale
Număr ministere Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu
date Femei
(%) Bărbați
(%) Femei
(%) Bărbați
(%)
UE-28 123 120 46 54 51 49
Belgia 5 5 0 100 15 85
Bulgaria 5 5 20 80 74 26
Republica Cehă 4 3 32 68 43 57
Danemarca 8 8 38 62 31 69
Germania 4 4 29 71 38 62
Estonia 3 3 36 64 60 40
Irlanda 5 5 20 80 38 62
Grecia 4 4 59 41 63 37
Spania 3 3 33 67 17 83
Franța 6 4 48 52 45 55
Croația 5 5 20 80 58 42
Italia 4 4 45 55 39 61
Cipru 3 3 67 33 50 50
Letonia 4 4 100 0 60 40
Lituania 4 4 25 75 73 27
Luxemburg 9 9 0 100 29 71
Ungaria 1 1 38 62 19 81
Malta 4 4 0 100 46 54
Olanda 3 3 35 65 49 51
Austria 4 4 53 47 49 51
Polonia 6 6 67 33 59 41
Portugalia 4 4 43 57 50 50
România 6 6 59 41 54 46
Slovenia 4 4 60 40 68 32
Slovacia 4 4 52 48 53 47
Finlanda 3 3 53 47 57 43
Suedia 4 4 63 37 62 38
Marea Britanie 4 4 40 60 35 65
Muntenegru 6 6 50 50 47 53
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 5 5 20 80 47 53
Serbia 5 5 9 91 52 48
Turcia 6 6 0 100 7 93
Islanda 2 2 100 0 33 67
Liechtenstein 1 1 0 100 75 25
Norvegia 5 5 43 57 40 60
Toate statele 153 150 44 56 50 50
23
Conform datelor colectate de COM, în anul 2016, la gradul decizional 1, media UE-28
a crescut pentru 3 tipologii BEIS. Astfel, la funcțiile de bază, creșterea a fost de 1
punct procentual, la cele economice de 3 puncte și la funcțiile socio-culturale de 2
puncte. Numai în ceea ce privește funcțiile infrastructură nu s-au înregistrat
modificări procentuale. La nivelul celor 35 state, s-au înregistrat creșteri la 2
tipologii BEIS, respectiv economice, cu 4 puncte procentuale și socio-culturale cu 2
puncte. La funcțiile de bază procentajul a rămas neschimbat iar la infrastructură s-a
înregistrat o scădere cu 1 punct procentual.
La gradul decizional 2, comparativ cu 2015, la nivelul UE-28 s-au înregistrat creșteri
la 2 tipologii BEIS, și anume funcții de bază, cu 1 punct procentual și socio-culturale
cu 2 puncte. La nivelul celor 35 state, s-au înregistrat creșteri ale reprezentării
femeilor în poziții de conducere în ministerele cu funcții de bază și socio-culturale
(câte 1 punct procentual). Situația rămâne însă neschimbată pentru ministerele cu
funcții economice iar pentru cele cu funcții infrastructură s-a înregistrat o scădere de
1 punct procentual.
Pentru anul 2016, pe marginea celor prezentate, se pot formula următoarele
concluzii:
- La nivel european și la nivelul celor 35 state care au raportat date, se poate
vorbi de o “masculinizare” semnificativă a pozițiilor de decizie din
administrația publică centrală: în majoritatea ministerelor aparținând celor 4
categorii BEIS, bărbații dețin procentaje mai mari decât cele ale femeilor în
ocuparea pozițiilor de decizie, la ambele grade decizionale. Doar categoria
socio-culturală, la nivelul decizional 2, este ocupată în mod egal de femei și
bărbați, la nivelul celor 35 state iar la nivelul UE-28, femeile au un ușor avantaj
(51%);
- Situația din România este, însă, diferită. La gradul decizional 1 bărbații sunt
majoritari în 2 categorii BEIS (funcții de bază și infrastructură) iar la gradul
decizional 2, într-o singură categorie, infrastructură. Este de remarcat faptul că
poziționarea femeilor în posturi decizionale este distribuită într-un mod mult
mai echilibrat în toate categoriile tipologiei BEIS, iar procentul de femei ce
ocupă poziții de decizie este, de asemenea, mult superior mediei europene și
mediei celor 35 state, la toate categoriile BEIS.
- Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la funcțiile de bază, grad
decizional 1, unde, România a înregistrat o creștere de 13 puncte procentuale;
- În 2016, ca și în anul anterior, România a obținut rezultate deosebite, depășind
atât mediile UE-28 cât și mediile celor 35 state care au raportat date și s-a
clasat în poziții net superioare acestora;
24
- Femeile din România ocupă o mare parte din pozițiile decizionale, ponderea
acestora fiind mult superioară nu numai mediei europene dar și mediei unor
state membre recunoscute ca promotoare active ale egalității de șanse și de
tratament între femei și bărbați.
Pozițiile ocupate de România în baza de date a Comisiei Europene
General Tipologia BEIS
B - Funcții
de bază
E-
Economice
I -
Infrastructură
S - Socio-
culturale
Grad decizional 1
Poziția în
clasamentul
statelor membre
ale UE-28
2
3
3
5
5
Poziția în
clasamentul
tuturor statelor
care au raportat
date
3
5
3
6
5
Grad decizional 2
Poziția în
clasamentul
statelor membre
ale UE-28
3
3
4
8
10
Poziția în
clasamentul
tuturor statelor
care au raportat
date
4
3
6
8
11
***