Unitatea de invatamant

Proiect pentru atestarea competentelor profesionale

< ATESTAT >

CUPRINS

ARGUMENT...........pag 2 CAP I - CARACTERISTICI

1.1 Geneza si evolutia Deltei Dunarii...................pag 3 1.2 Aspecte etnografice..................................................pag 4 1.3 Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnica .................pag 8CAP II PREZENTARE

2.1 Geografie ......................................pag 10 2.2 Geologie ....................................pag 102.3 Clima .........................................pag 112.4 Flora ......................................... pag 122.5 Fauna .............................................. pag 12CAP III TURISM

3.1 Introducere ............................pag 15 3.2 Trasee turistice ............................... pag 16ANEXE......................................................................................pag 19BIBLIOGRAFIE.........................................................................pag 20Argument

Am ales aceast tem pentru c am fost fascinat de frumuseile Deltei Dunrii n urma unei excursii n acea zona. Flora i fauna din acea zona constituie ali doi factori care m-au impresionat enorm .

Un alt factor care m-a determinat s aleg aceast tema o reprezint dorina mea de a prezenta ntr-o maniera cat mai detaliat frumuseile acestei rezervaii naturale.

CAPITOLUL I - CARACTERISTICI1.1 Geneza si evolutia Deltei Dunarii

Referitor la geneza si evolutia Deltei Dunarii, informatiile ramase de la calatorii antici, coroborate cu cele mai recente date si interpretari in domeniu, au permis reconstituirea, in spatiu si timp, a teritoriului deltaic.

Aproape toate teoriile formulate converg spre ideea de geneza prin fazele de golf - liman - delta. Conform acestora, Delta Dunarii ar fi luat nastere intr-un vechi golf al marii, izolat prin intermediul unui cordon litoral de nisip, care a transformat partea vestica a acestuia intr-un liman. Inainte ca Dunarea sa fi incheiat procesul de colmatare a limanului, vanturile dominante din NE, antrenand valuri mari, au ridicat in fata cordonului litoral acumularile de nisip Letea si Caraorman. Formarea grindurilor Saraturile s-a petrecut mult mai tarziu, dupa ce bratele Sulina si Sf. Gheorghe au strapuns acest cordon litoral, ele avansand, in general simultan in domeniul marii, prin cladirea de cordoane - maluri. Folosind partea avansata a acestor maluri, marea construieste noi serii de cordoane litorale care inchid in spatele lor sectoare lagunare, ulterior colmatate. Printr-un astfel de mecanism Delta Dunarii a luat proportii avansand neincetat in spatiul marin. Formarea unui cordon de acest gen la sud de bratul Sf. Gheorghe a permis izolarea ulterioara a unor limanuri maritime.

Intre factorii care concura la evolutia deltei, factorul determinant este fluviul Dunarea care, cu incarcatura sa solida, face ca delta sa avanseze neincetat in mare (rata medie de inaintare in perioada 1835-1992 a fost de 17,405 m/an). Acesta se varsa in mare prin trei brate, cu avansari oarecum egale: Chilia - 84 km, Sulina - 77 km si Sf. Gheorghe (Insula Sahalin) - 81 km. 1.2 Aspecte etnografice n arealul Deltei DunariiCercetarea habitatului din arealul Biosferei Deltei Dunarii releva diferenta diferitelor aspecte de civilizatie traditionala taraneasca ce se nscriu n coordonatele valorilor de patrimoniu.

Indiferent daca avem n vedere aspecte ale modului de viata sau aspecte ale spiritualitatii, este usor decodificabil faptul ca n definirea caracteristicilor unui ecosistem un rol important l are agentul uman. n dialogul sau cu natura, omul a demonstrat marea sa disponibilitate de a se adapta la mediu si nu ntmplator sintagma "relatia om - mediu" a devenit un loc comun.

Vestigiile arheologice si documentele istorice demonstreaza n arealul la care ne referim - ca de altfel, n ntreaga Dobroge, pe de o parte, permanenta populatiei romnesti autohtone si a suprapunerii n straturi succesive a elementului romnesc din celelalte tinuturi, iar pe de alta parte, prezenta populatiilor alogene. Acest fapt de viata sociala a dus, n timp, la conturarea oikumenei dobrogene n sistemul ei axiologic nu usor de descifrat si pe ct de complex, pe att de interesant.

Fiecare fapt de civilizatie traditionala pe care-l consideram apartinnd oikumenei dobrogene implica decodificarea unei relatii biunivoce dintre: "romnii autohtoni, asa-zisii dicieni", moldoveni, mocani si pastori transilvaneni si diferite populatii stabilite aici (bulgari, turci si tatari, lipoveni si ucraineni, nemti, italieni).

Fiecare dintre aceste populatii au fost deopotriva, emitatori si receptori ai mesajului constituit din cultura, locuirea de bastina si cea a locurilor unde fie s-au oprit pentru o perioada, fie s-au statornicit.

n aceste coordonate s-a dezvoltat o cultura populara traditionala n a carei formula - dificil de descifrat - descifram procesul aculturatiei, dar si procesul de crestere interna, n cadrul carora - de altfel, fiecare si-a manifestat originalitatea.

n timp s-a creat o civilizatie proprie acestui tinut, civilizatie care se caracterizeaza att prin elemente comune tuturor etniilor, ct si prin note particulare, individuale, ale fiecarei etnii n parte.

Elementele diferentiatoare nu au mpiedicat nsa, n Dobrogea, convietuirea pasnica a tuturor etniilor: fiecare a contribuit la conturarea civilizatiei dobrogene; etniile si-au respectat reciproc obiceiurile, religia, modul de viata; toleranta a constituit ntotdeauna nota esentiala a comportamentului n comunitatea traditionala dobrogeana.

Societatea moderna a preluat aceasta traditie a tolerantei, fapt pentru care nu ntmplator se vorbeste de "modelul interetnic dobrogean".

Decodificarea oricarui fapt de cultura apartinnd oikumenei dobrogene include un studiu comparativ n care analiza detaliilor si comparatia capata valoare de dominanta a unei cercetari socio-etnologice cu totul deosebite. Orice aspect al vietii traditionale al fiecarei etnii trebuie privit si analizat n raport cu dezvoltarea sociala, cu secventa de timp pentru care se face cercetarea, cu nsasi istoria mentalitatii etnice respective.

Istoria si dinamica vietii sociale, manifestarile la nivel mental n acest areal - n decursul timpului - permit sa consideram si sa definim zona drept zona de acceptare etnica, ceea ce implica anumite caracteristici:

conlocuire comprehensiva receptare etnoculturala social intercultural deschis

Aceste caracteristici ale zonei de acceptare etnica, ce devin totodata fenomene ale coetnicitatii n spatiul Dobrogei, nu exclud aspectele particulare ale acesteia si care tin de: specificul etniei respective, posibilitatile si modalitatile de convietuire, evolutia socio-istorica si economica a teritoriului comun de locuire:

similitudini diferente aculturatie interferente asimilare

Aceste aspecte relevante att n cercetarile noastre "de laborator" (fundamentale), ct si n cele de teren, ne permit sa urmarim problematicele ce stau n atentia etnologului sau a sociologului, ntr-o zona care s-au interferat, n timp, diferite culturi ce s-au manifestat n procente diferentiate, elementul romnesc constituindu-se ca o dominanta si permanenta. Mentionam n acest sens afirmatia lui H.P. Arbore : "Aussi mle part ne trouverons nous, un matriel aussi intressant et aussi vari pour l'ethnographie, qui disposent pour leur recherches, sur une territoire trs restreints, d'une foule de donnes sur les aspects de la vie des diffrents peuples ainsi que rciproquement les uns sur les autres de point de vue ethnique dans cette enclave territorielle. Il serait possible, d'admettre galement la prsence continue d'un lment roumain" .

Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnica. Modul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri nscrie zona n aceleasi coordonate ale coetnicitatii din Dobrogea cu deosebirile firesti datorate pe de o parte, habitatului, pe de alta parte, trasaturilor etniilor care convietuiesc aici.

Pentru a ntelege manifestarea acestor aspecte de viata sociala si de civilizatie, se impune sa facem cteva referiri de ordin geografic si istoric asupra arealului, fara a trata exhaustiv problematica ce constituie mobilul prezentului demers. S-a facut anterior o trecere n revista a principalelor izvoare istorice si cartografice care noteaza prezenta romnilor n Delta Dunarii nca din evul mediu. Mentionam nsa ca pentru perioada secolelor XV - XVIII, informatiile etnografice parvenindu-ne numai din surse livresti si neputnd fi confirmate de cercetarea n teren, fie ca datele respective sunt similare si generale, fie ca distanta n timp nu a mai permis retinerea faptului etnografic n memoria colectivitatii, acestea nu au constituit obiectul analizei noastre.

Marturiile din secolul al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii) referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice, iar pe de alta parte, pentru sfrsitul secolului al XIX-lea - nceputul secolului al XX-lea, etnograful coroboreaza datele livresti cu cele nmagazinate n memoria colectivitatii.

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea, n timp, a populatiilor slave (lipoveni, ucraineni) fapt ce a determinat o convietuire pasnica, ducnd, dincolo de aculturatie, la interferente ce s-au concretizat - n timp - ca izomorfisme ale facturilor de civilizatie si cultura.

Aceste aspecte de viata sociala, similitudinile, au fost determinate de mediul natural, de religia asemanatoare (ortodoxismul), de conceptiile asupra lumii si vietii, aceleasi n acelasi moment al dezvoltarii sociale si istorice. Convietuirea romnilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) nca din vremuri anterioare secolelor al XIX-lea - XX-lea, au determinat - n arealul studiat - similitudini n manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualiznd una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva n acelasi mediu (natural si social) si n acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica - totodata - n raport cu restul Dobrogei.

Datorita faptului ca memoria colectivitatii nu retine dect date de la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea, este dificil de stabilit arhetipurile unor aspecte de viata traditionala (vestimentatie. manifestarea anumitor traditii, motive folclorice). Motivatiile firesti care au intervenit n viata traditionala s-au manifestat n acest spatiu, ca de altfel n ntreaga Dobroge, printr-o influenta a orasului de foarte devreme, ceea ce a determinat ca multe din obiecte sau materiale sa fie cumparate deopotriva de romni si de catre celelalte etnii, de la Ismail, Tulcea si Chisinau. Ca urmare, era firesc sa apara, chiar de la sfrsitul secolului al XIX-lea, izomorfisme ale unor aspecte de viata.

Daca avem n vedere si datele statistice demografice ncepnd cu cele din 1904 si continund cu cele oferite de Prefectura Judetului Tulcea sau Directia judeteana de statistica (exemplificam ca cele din 1930, 1956, 1966, 1987, 1992), la care coroboram si datele anchetelor din teren, observam ca este dificil de fixat procentul real al celorlalte etnii n raport cu populatia romneasca. Faptul se datoreaza fie nscrierii n datele statistice conform declaratiei fiecarui individ, care putea fi eronata, fie nscrierii tuturor grupurilor slave (ucraineni, lipoveni) sub numele generic de rusi, fie nscrierii n grupa populatiei romnesti a ambilor parteneri dintr-un cuplu, n cazul n care numai unul era romn, fie acelui proces de asimilare lingvistica care a dus la nscrierea mai multor grupe de populatie ntr-o singura grupa.

1.3 Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnicaModul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri inscrie zona in aceleasi coordonate ale coetnicitatii din Dobrogea cu deosebirile firesti datorate pe de o parte, habitatului, pe de alta parte, trasaturilor etniilor care convietuiesc aici.

Pentru a intelege manifestarea acestor aspecte de viata sociala si de civilizatie, se impune sa facem cateva referiri de ordin geografic si istoric asupra arealului, fara a trata exhaustiv problematica ce constituie mobilul prezentului demers.

S-a facut anterior o trecere in revista a principalelor izvoare istorice si cartografice care noteaza prezenta romanilor in Delta Dunarii inca din evul mediu. Mentionam insa ca pentru perioada secolelor XV - XVIII, informatiile etnografice parvenindu-ne numai din surse livresti si neputand fi confirmate de cercetarea in teren, fie ca datele respective sunt similare si generale, fie ca distanta in timp nu a mai permis retinerea faptului etnografic in memoria colectivitatii, acestea nu au constituit obiectul analizei noastre.

Marturiile din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii) referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice, iar pe de alta parte, pentru sfarsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea, etnograful coroboreaza datele livresti cu cele inmagazinate in memoria colectivitatii.

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea, in timp, a populatiilor slave (lipoveni, ucraineni) fapt ce a determinat o convietuire pasnica, ducand, dincolo de aculturatie, la interferente ce s-au concretizat - in timp - ca izomorfisme ale facturilor de civilizatie si cultura.

Aceste aspecte de viata sociala, similitudinile, au fost determinate de mediul natural, de religia asemanatoare (ortodoxismul), de conceptiile asupra lumii si vietii, aceleasi in acelasi moment al dezvoltarii sociale si istorice.

Convietuirea romanilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) inca din vremuri anterioare secolelor al XIX-lea - XX-lea, au determinat - in arealul studiat - similitudini in manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualizand una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva in acelasi mediu (natural si social) si in acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica - totodata - in raport cu restul Dobrogei.

Datorita faptului ca memoria colectivitatii nu retine decat date de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, este dificil de stabilit arhetipurile unor aspecte de viata traditionala (vestimentatie. manifestarea anumitor traditii, motive folclorice). Motivatiile firesti care au intervenit in viata traditionala s-au manifestat in acest spatiu, ca de altfel in intreaga Dobroge, printr-o influenta a orasului de foarte devreme, ceea ce a determinat ca multe din obiecte sau materiale sa fie cumparate deopotriva de romani si de catre celelalte etnii, de la Ismail, Tulcea si Chisinau. Ca urmare, era firesc sa apara, chiar de la sfarsitul secolului al XIX-lea, izomorfisme ale unor aspecte de viata.

Daca avem in vedere si datele statistice demografice incepand cu cele din 1904 si continuand cu cele oferite de Prefectura Judetului Tulcea sau Directia judeteana de statistica (exemplificam ca cele din 1930, 1956, 1966, 1987, 1992), la care coroboram si datele anchetelor din teren, observam ca este dificil de fixat procentul real al celorlalte etnii in raport cu populatia romaneasca.

Faptul se datoreaza fie inscrierii in datele statistice conform declaratiei fiecarui individ, care putea fi eronata, fie inscrierii tuturor grupurilor slave (ucraineni, lipoveni) sub numele generic de rusi, fie inscrierii in grupa populatiei romanesti a ambilor parteneri dintr-un cuplu, in cazul in care numai unul era roman, fie acelui proces de asimilare lingvistica care a dus la inscrierea mai multor grupe de populatie intr-o singura grupa.

CAPITOLUL II - PREZENTARE2.1 GEOGRAFIE

Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45, latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Delta ocup, mpreun cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafa de 2540 km.

Dunrea ajuns la Ptlgeanca se bifurc n dou brae, Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe.

Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su de o lungime de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dunrii. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aprox. 40 m.

Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei, i spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i transport 18% din volumul de ap al Dunrii.

Cursul braului Sfntul Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput de delt secundar

2.2 GEOLOGIE

Delta Dunrii este plasat, din punct vedere geologic , ntr-o regiune mobil a scoarei terestre numit Platforma Deltei Dunrii (regiunea predobrogean). Platforma Deltei Dunrii vine n contact n partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralel cu Braul Sfntu Gheorghe.

Structura geologic a acesteia este alctuit dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertur sedimentar reprezentat printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene i cuaternare, derminate prin forajele de mare i mic adncime efectuate n zon. Depozitele de vrst Paleozoic, ce aparin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alctuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalaii de tufuri vitroclastice.

Depozitele de vrst Triasic (248-213 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalaii de porfire feldspatice, diabaze i melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne .a., ce conin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis .a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. .a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis .a.).

Depozitele de vrst Jurasic (epocile Dogger-Malm 176-142 milioane de ani) sunt alctuite n principal din calcare (la baz), argile calcaroase, gresii, precum i calcare cenuii i glbui (la partea superioar), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula .a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum .a.) etc. Depozitele de vrst Cretacic ce aparin etajelor Apian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alctuite, n principal, din argile i siltite feruginoase, cu intercalaii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conin o fitocenoz srac cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.

Depozitele de vrst Neogen (etajele Sarmaian-Romanian 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alctuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumaelice, nisipuri, siltite i argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite i argile rocate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenuii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis i nisipuri cu intercalaii de argile, ce conin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.

Depozitele de vrst Cuaternar (depozite deltaice ce aparin etajelor Pleistocen-Holocen 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, dintr-un strat de argile roii-carmizii urmate de o succesiune de strate de pietriuri, nisipuri, siltite, argile i strate de loess, iar la partea superioar se dispun aluviuni de origine fluviatil i fluvio-lacustr. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)2.3 CLIMADelta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cnd actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cnd interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, n delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

2.4 FLORAVegetaia deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific mlatinilor(stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri pe cmpurile Letea i Caraorman i sunt alctuite din stejar brumriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm, plante agtoare.2.5 FAUNA

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice n lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis

silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%), restul migrnd primvara din Marea Neagr. Intre acestia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic. Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara. Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de ap, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de trmuri (strci, loptari, tignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic,

devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii cosistemelor

acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, ciocrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt

frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul. O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formnd colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spatii, n general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numr mare de psri n aprarea cuiburilor cu ou sau pui. Coloniile de cuibrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul sgettor al miilor de psri care si hrnesc puii, transform

coloniile de psri ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricrui iubitor al naturii. In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul n apropierea coloniilor

este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti

intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie.

Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare si masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii in Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.CAPITOLUL III - TURISM3.1 INTRODUCERERomania dispune de un bogat si complex potential turistic. El este alcatuit mai intai dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi: izvoare de apa minerala si termala, lacuri folosite pentru agrement, natatie si pescuit sportiv, un valoros fond cinergetic concentrat in paduri de foioase si de conifere, peisaje diverse, de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m altitudine la cele de campie, litoral si Delta Dunarii. Istoria poporului roman se reflecta in numeroase marturii materiale si spirituale ce pot fi vazute mai ales in localitati (muzee, monumente, biserici manastiri, cetati antice si medievale, portul popular, ceramica, tesuturi etc.) ele reprezentand un fond de elemente care concentreaza atentia a numerosi vizitatori din toate colturile lumii. Gruparea pe teritoriul Romaniei a acestor elemente este rezultatul legaturilor staranse stabilite intre om si natura de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea si conturarea de provincii si zone turistice.

Ca si regiuni dezvoltate din punct de vedere turistic putem mentiona Delta Dunarii care dispune de un bogat potential turistic.

Prima stire istorica despre Delta Dunarii a lasat-o grecu Herodot Parintele Istoriei care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta dupa ce poposise in Histria

In secolul XV Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea secolului al XIX-lea Delta era o Terra incognito .

Formarea Deltei a avut loc in Cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:

- o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala

- o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

Privita de pe dealrile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatute de suvite argintii Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.

Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:

- grinduri fluviatile care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est avand altitudini de 0.5-5 m

- grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124 m - altitudine maxima pentru Delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov

- grindurile continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chitila si Sipoc

Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismeor moarte, praful eolian vor face ca procentul uscatului sa creasca.3.2 TRASEE TURISTICE

1 Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea

2 Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

3 Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

4 Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

5 Jurilovca - Gura Portitei

6 Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

7 Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan

ALTE TRASEE:

Traseul nr. 1:Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan -

Traseul nr. 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea

Traseul nr. 3:Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - mputita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea

Traseul nr. 4:Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei

Traseul nr. 5:Jurilovca - Gura Portitei

Traseul nr. 6:Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere

Traseul nr. 7: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada

Traseul nr. 8:Traseul turistic Tulcea Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 Sireasa Sontea Razboinita Stipoc Pardina - loc. Chilia Veche

Traseul nr. 9:Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche

Traseul nr. 10:Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton Buhaz Palade Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 11:Traseul turistic Sulina Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca - Periprava

Traseul nr. 12:Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia Periprava

Traseul nr. 13:Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 - grla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan

Traseul nr. 14:Traseul turistic Jurilovca Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca

Traseul nr. 15:Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul nr. 16:Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul nr. 17:Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca Imputita - cordon litoral Tataru - loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 18:Traseul Sulina Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.

Traseul nr. 19:Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches Lac Telincea

ANEXE

Epoca fierului si a bronzului

Vestigii Romane

Vestigii Bizantine

BIBLIOGRAFIE

Imaginile au fost extrase de pe http://images.google.roDelta Dunarii - pamantul dintre ape (editura Ad Libri)Delta Dunarii Harta turistica si rutiera (editura Huber Niculescu)Diverse informatii au fost culese de pe adresele de mai jos:

http://ro.wikipedia.comhttp://www.turism.rohttp://www.infoturism.ro/http://www.ici.ro/romania/rohttp://www.tourismguide.rohttp://www.deltadunarii.info.ro/

http://www.allseasons.ro/ http://www.turism.romaniapenet.roPAGE 16