popescu săndulescu

8/18/2019 Popescu Săndulescu

http://slidepdf.com/reader/full/popescu-sandulescu 1/32

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC

POLITICA DE DEZVOLTARE

REGIONALĂ

STUDENŢI:

Popescu Violeta

Săndulescu Geta

An III, grupa 2!

BUCUREŞTI

2015

1



"UP#INS

Partea I

I. Scurt istoric al politicii regionale..................................................................................3II. Concepte de bază privind politica în domeniul regional.............................................41. Definirea şi necesitatea politicii regionale...................................................................4. Cadrul legislativ al politicii regionale..........................................................................!3. "biectivele şi principiile politicii regionale.................................................................!4. Caracteristicile politicii regionale................................................................................#III. $volu%ii publice la nivel european favorabile politicii regionale................................&I'. "rganisme europene cu rol în dezvoltarea si promovarea politicii regionale.............('. )rogramele europene în domeniul politicii de dezvoltare regional............................1*'I. Impactul crizei economice asupra politicii regionale...............................................11'II. 'iitorul politicii regionale......................................................................................14Partea a II$a

I. $volu%ia politicii regionale în +om,nia......................................................................1#II. "rganizarea politicii regionale în +om,nia..............................................................1-1.Cadrul legislativ al politicii regionale in +omania......................................................1-."biective ale politicii regionale în +om,nia...............................................................1(3.)rograme în domeniul politicii regionale în +om,nia................................................*III. "rganisme na%ionale cu rol în dezvoltarea si promovarea politicii regionale...........1I'. ranspunerea ac/uis0ului comunitar........................................................................3'. )rovocări pentru viitor..............................................................................................3Partea a III$a

Concluzii ......................................................................................................................!ibliografie....................................................................................................................31



Partea I

I% Scurt istoric al politicii regionale

)rincipiile unei politici de dezvoltare regionala au fost avute în vedere la nivel $uropeanîncă din 1(!&2 odată cu semnarea ratatului de la +oma2 c,nd cele # %ări semnatare elgia2

ran%a2 5ermania2 Italia2 6u7emburg2 "landa8 au căzut de acord asupra nevoii reduceriidiferen%elor e7istente între diferitele regiuni şi spri9inirii celor mai pu%in favorizate2 în scopulrealizării unei economii comunitare solide şi unitare.:ceastă nevoie a fost concretizată în 1(!-2 prin înfiin%area ondului Social $uropeanS$8 ca principal instrument al politicii sociale comunitare2 fiind centrat pe îmbunătă%irea modului încare func%ionează pia%a muncii în diferite %ări şi pe re0integrarea şomerilor pe pia%a muncii.

;n 1(# a fost înfiin%at ondul $uropean pentru "rientare şi 5arantare :gricolă$"5:82 în scopul finan%ării politicii agricole comune şi pentru spri9inirea dezvoltăriiregiunilor rurale şi îmbunătă%irea structurilor agricole.

:nul 1(&! aduce crearea unui al treilea fond < ondul $uropean de Dezvoltare +egională$D+82 cu scopul de a redistribui o parte a contribu%iilor bugetare ale Statelor =embre cătreregiunile cele mai sărace ale comunită%ii2 în vederea spri9inirii dezvoltării lor economice. :stfel2$D+ redistribuie bugetul comunitar în investi%ii productive pentru crearea şi men%inerea unor locuri de muncădurabile8 şi în investi%ii în infrastructură.

>n moment important în dezvoltarea politicii regionale este reprezentat de adoptarea:ctului >nic $uropean2în 1(-#2 prin care se introduce conceptul de coeziune economică< adică aeliminării diferen%elor economice e7istente la nivelul diferitelor regiuni 0 şi se crează premiseleunei politici de coeziune economic şi social ca politicăde sine stătătoare şi avînd drept scopfacilitarea aderării la pia%a unică europeană a %ărilor din sudul $uropei.

;n februarie 1(--2 Consiliul $uropean de la ru7elles e7tinde opera%iunea fondurilor desolidaritate2 reprezentate de fondurile men%ionate anterior şi numite acum onduri structurale.:stfel2 este recunoscută şi declarată oficial importan%a acestor instrumente pentru reducereadisparită%ilor regionale la nivel comunitar.

>n element de noutate în cristalizarea politicii regionale îl reprezintă crearea programului)?are2 în 1(-(2 în scopul spri9inirii )oloniei şi >ngariei abia ieşite din spa%iul blocului comunist8în efortul de reconstruc%ie a economiilor lor na%ionale şi revizuirea acestuia2 în anul ***2 înscopul sus%inerii dezvoltării regionale în %ările candidate.

"dată cu ratificarea ratatului >niunii $uropene în 1((32 problema coeziunii economiceşi sociale apare din nou în agenda comunitară şi devine unul dintre principalele obiective ale>niunii2 alături de uniunea economic şi monetară şi de pia%a unică europeană. De asemenea2duce şi la crearea unui nou fond < ondul de coeziune2 ce are drept scop spri9inirea proiectelor din domeniului protec%iei mediului şi infrastructurii de transport în Statele =embre mai pu%indezvoltate Spania2 )ortugalia2 5recia şi Irlanda8.

In anul 1((4 este înfiin%at un nou fond structural2 al patrulea 0 Instrumentul inanciar de"rientare în domeniul )escuituluiI")82 creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind pescuitul e7istente la acel moment. I") a fost creat în perspectiva e7tinderii >$ către

3



nord2 odată cu aderarea inlandei şi Suediei în 1((!. ;n acelaşi an devine activ şi Comitetul+egiunilor0 organ consultativ înfiin%at prin ratatul de la =aastric?t2 cu rolul de a emite opinii în procesul de decizie şi de a spri9ini Comisia $uropeană în activită%ile sale din sectorul dezvoltăriiregionale.

ratatul de la :msterdam 1((&8 confirma importan%a politicii de coeziune economica şi

sociala şi a reducerii diferen%elor dintre standardele de via%ă ale popula%iei din diferite regiunieuropene2 accentu,nd nevoia unei ac%iuni coroborate de reducere a şoma9ului. ;n aceeaşi direc%iese desfăşoară şi procesul de reforma a fondurilor structurale2 început în 1((( în urma summit0ului de la erlin2 prin care sunt stabilite noile reguli de func%ionare a acestora. +eforma are dreptscop creşterea concentrării asisten%ei comunitare prin aceste fonduri2 odată cu simplificarea şidescentralizarea managementului lor. >n element de noutate adus de reforma îl reprezintăcomplementarea programului )?are cu alte două instrumente de pre0aderare < IS):Instrumentul Structural pentru )re0aderare8 şi S:):+D )rogramul Special pentru :griculturăşi Dezvoltare +urală82 ce promovează dezvoltarea economica şi sociala a %ărilor candidate din

$uropa Centrală şi de $st.>n ultim instrument de solidaritate a fost creat în **2 în urma inunda%iilor ma9oresuferite de %ările $uropei Centrale2 cu scopul de a interveni în cazul dezastrelor naturale ma9ore şicu repercusiuni puternice asupra condi%iilor de via%ă în regiunile afectate2 asupra mediului saueconomiei acestora.

II% "oncepte de &a'ă pri(ind politica )n do*eniul regional

% De+inirea i necesitatea politicii regionale

Conceptul de @)olitica regionalaA defineste la nivelul >$ un ansamblu de politici

structurale menite sa reduca diferentele economice si sociale e7istente intre regiunile statelor membre2 in scopul asigurarii unei dezvoltari armonioase a intregului spatiu comunitar.

Conceptul de politica regionala deriva din conceptul mai larg de coeziune economica sisociala si defineste la nivelul >$ un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatileadministratiei publice locale si centrale2 în parteneriat cu diversi actori privati2 publici2voluntari82 în scopul asigurarii unei cresteri economice2 dinamice si durabile2 prin valorificareaeficienta a potentialului regional si local2 pentru o calitate mai buna a vietii. )olitica regionala ar putea2 prin definitie2 include toate activitatile care influenteaza în mod semnificativ dezvoltareaunei regiuni.

)olitica de dezvoltare regionala este2 prin definitie2 fie o recunoastere a slabiciuniieconomiei de piata2 fie un raspuns la faptul ca activitatile pietei nu reactioneaza adecvat lanevoile socio0economice

4



)olitica regionala actioneaza asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare2 precumcresterea economica si sectorul I==2 transporturile2 agricultura2 dezvoltarea urbana2 protectiamediului2 ocuparea si formarea profesionala2 educatia2 egalitatea de gen etc.

Conceputa ca o politica a solidaritatii la nivel european2 politica regionala se bazeaza in

principal pe solidaritate financiara2 adica pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor =embre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere.

)rin fondurile de solidaritate ondul de coeziune2 ondurile structurale2 ondul desolidaritate8 politica de dezvoltare regionala contribuie la finantarea altor politici sectoriale < cum ar fi politica agricola2 politica sociala2 politica de protectie a mediului.

)olitica regionala este corelata cu politica de e7tindere a >$2 prin crearea fondurilor speciale de pre0aderareB ):+$ spri9in pentru reconstructia economica82 IS): Instrument

pentru )olitici Structurale de )re0aderare 0ofera spri9in financiar pentru alinierea standardelor demediu2 e7tinderea si conectarea retelelor de transport la cele transeuropene si familiarizarea cu politicile si procedurile aplicate in cadrul fondurilor structurale si de coeziune ale >niunii$uropene8 si S:):+Dprogram special pentru agricultura8 la care au acces tarile in curs deaderare si prin care este spri9inita tranzitia acestora la standardele si structurile de organizare ale>$.

2% "adrul legislati( al politicii regionale

aza legală a politicii comunitare de dezvoltare regionala este stabilită prin itlul 'II al

ratatului >niunii $uropene respectiv I' în ratatul de la +oma82 ce defineşte obiectivul politicii regionale < Ereducerea disparită%ilor e7istente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a răm,nerii în urmă a regiunilor mai pu%in dezvoltate2 sau a insulelor2 inclusiv aregiunilor ruraleA < şi principiile ce stau la baza realizării acestuia. 6a ratat se adaugă+egulamentul Consiliului Fo. 1#*G((2 prin care sunt stabilite prevederile generale defunc%ionare a ondurilor structuraleşi amendat prin +egulamentul Fo. 144&G**18 precum şialte reglementări privitoare la func%ionarea S şi a ondului de Coeziune.

-% .&iecti(ele i principiile politicii regionale

Obiectivele politicii regionale ale >$ suntB

Diminuarea dezec?ilibrelor regionale e7istente2 cu accent pe stimularea dezvoltării

ec?ilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate cu dezvoltare înt,rziată8 şi prevenireacreării de noi dezec?ilibre

)regătirea cadrului institu%ional pentru a răspunde criteriilor de integrare în structurile >$

şi de acces la ondurile structurale şi de coeziune

!



Integrarea politicilor sectoriale la nivel regional şi stimularea cooperării inter0

regionale interne şi interna%ionale8 în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile.

Principiile politicii regionale suntB

1. Principiul programării multianuale a finanţării proiectelor de dezvoltare regională2 care presupunefinan%area programelor pe o perioadă de 30! ani2 statele beneficiare av,nd obliga%ia prezentării dedocumente cu eşalonare anuală2 pe destina%ii şi obiectiveH

. Principiul subordonării care presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regională unor obiective prioritare ale politicii regionale europeneH

3. Principiul parteneriatului2 adică realizarea de parteneriate la nivel local2 na%ional2 regional2 întreautorită%ile comunitare şi cele na%ionale sau localeH

4. Caracterul adiţional, complementar al măsurilor comunitare care au rolul de a evita utilizarea

fondurilor comunitare ca substimulent al resurselor na%ionaleH

!. Compatibilizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici sectorialeH

#. Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai pu%in dezvoltate şi evitarea disipăriifondurilor spre un număr mare de obiective.

/% "aracteristicile politicii regionale

0 Una din politicile cele *ai co*ple0e ale Uniunii Europene1 caracter transectorial% :ceststatut decurge din faptul că2 prin obiectivul său de reducere a disparită%ilor economice şi socialee7istente între diversele regiuni ale $uropei2 ac%ionează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare2 precum creşterea economică şi sectorul I==2 transporturile2 agricultura2dezvoltarea urbană2 protec%ia mediului2 ocuparea şi formarea profesională2 educa%ia2 egalitatea degen.

0 Este &a'ata pe solidaritate +inanciara3. )resupune redistribuirea unei păr%i din bugetulcomunitar realizat prin contribu%ia Statelor =embre către regiunile şi grupurile sociale mai pu%in prospere pentru perioada **&0*132 suma aferentă reprezintă apro7imativ o treime din bugetul

>$8. Foul ratat Constitutional introduce termenul de C"$I>F$ $+I"+I:6:.0 Politica regională este corelată i cu politica de e0tindere a Uniunii Europene 2 prin creareafondurilor speciale de pre0aderare )?are fond de spri9in pentru reconstruc%ia economică82 IS):instrument al politicilor structurale2 ce prefigurează ondul de coeziune8 şi S:):+D programspecial pentru agricultură8 la care au acces %ările în curs de aderare şi prin care este spri9initătranzi%ia acestora la standardele şi structurile de organizare ale >$.

#



0 Principiul su&sidiarită4ii 0 care reprezintă gradul crescut de implicare a Statelor =embre îndezvoltarea şi implementarea politicilor comunitare0 este prezent şi la nivelul altor politici. ;nconte7tul de fa%ă2 acest principiu are aplicabilitate în negocierea finan%ării din fondurile desolidaritate de către fiecare stat în parte în func%ie de priorită%ile na%ionale şi regionale8 precumşi în responsabilitatea ce revine acestora din urmă în implementarea2 monitorizarea şi evaluarea

programelor stabilite de comun acord.

< Strategia de'(oltării dura&ile este prezentă ca prioritate a programelor de solidaritateeuropeană2 în special prin accentul pus pe protec%ia mediului şi pe dezvoltarea de măsuri înaceastă direc%ie. ;nsă această strategie nu este numai europeană2 ci e7istă ca strategie globală promovată în toată lumea prin variate acorduri interna%ionale2 ceea ce subliniază o dată în pluscaracterul comple7 al politicii de dezvoltare regională şi coeren%a internă a obiectivelor comunitare.

0 In prezent putem vorbi despre politica de dezvoltare regionala ca despre o politica de coe'iune

econo*ica si socialaH eliminarea discrepantelor intre state si regiuni in ceea ce priveste nivelulde dezvoltare economica si sociala.

0 )olitica de dezvoltare regionala trebuie sa raspunda in prezent provocarilor rezultate din dublul proces de adancire a discrepantelorGdiferentelor8 si largire a spatiului comunitar8H aceste douafenomene se intampla in prezent concomitent

0 Se spera ca prin intermediul politicii de dezvoltare regionala se realizeaza doua efecte ma9oreB5+"J ""S crestere economica accelerata8 si C:C0>) recuperare rapida2 ardereamai multor etape intr0un timp scurt8

III%E(olu4ii pu&lice la ni(el european +a(ora&ile do*eniului politicii regionale

In decursul celei mai mari păr%i a perioadei postbelice2 în $uropa "ccidentală2 politicaregională a cuprins măsurile luate de către guvernele na%ionale2 pentru a oferi asisten%ă zonelor0 problemă din fiecare %ară2 prin promovarea investi%iilor şi crearea de locuri de muncă în cadrulsectorului privat.

+ealizarea de politici regionale în $uropa a reprezentat un răspuns la diferite tipuri de probleme regionale2 ce necesitau interven%ia directa a guvernului. )roblematicile regionale ale

%ărilor din nordul industrializat al $uropei "ccidentale se refereau îndeosebi la zoneleindustrializate în declin2 aflate în fa%a unor severe dificultă%i de adaptare la sc?imbărilestructurale2 fiind asociate cu niveluri ridicate ale şoma9ului pe termen lung. )entru %ările Sud0$uropene şi pentru Irlanda2 problematica regională se referea la subdezvoltareB niveluri mici ale)IGlocuitor2 competitivitate şi productivitate a muncii reduse2 rate ridicate ale şoma9ului2 lipsalocurilor de muncă precum şi a infrastructurii de bază.

&



:lte tipuri de problematici regionale2 identificate de către guvernele europene în decursuldeceniilor trecute2 includeauB

probleme ale subdezvoltării şi lipsei infrastructurii de bază în sectorul ruralH creşterea şi domina%ia e7cesivă a marilor oraşeH regiuni foarte întinse şi slab populate2 suferind de pe urma migrării locuitorilor

către alte zone.Interven%iile guvernamentale pentru solu%ionarea acestor probleme au fost 9ustificate în

diverse moduriB

¬ prin argumente economice 0de e7emplu2 acela că diferen%ele în nivelul de dezvoltare a

regiunilor afectau negativ performan%ele şi eficien%a economiei na%ionaleH

¬ prin principiile Kec?ită%ii socialeK şi prin implica%iile politice2 poten%ial negative2 apărute din

cauza dezec?ilibrelor regionale.Drept urmare2 în decursul celei mai mari păr%i a perioadei postbelice2 aproape toate

guvernele occidentale au implementat politici de dezvoltare regională. $le au folosit instrumente

de politică diverse. Structura şi intensitatea politicilor regionale au înregistrat fluctua%ii mari2 de0a lungul perioadei postbelice2 dar este posibil a se identifica o imagine generală2 de tip Kmărire şidecădereK a acestora2 în $uropa "ccidentală a ultimilor !* de ani.

;n întreaga $uropă "ccidentală2 obiectivele ini%iale ale politicilor regionale s0au referit2 înspecial2 la reducerea dezec?ilibrelor regionale. :cestea au fost concepute în termeni de reducerea dezec?ilibrelor geografice sau de tip centru0periferie2 în ceea ce priveşte creşterea economică2starea infrastructurii sau şoma9ul.

=uta%iile în cadrul politicilor regionale au fost acceptate în întreaga $uropă de 'est. S0arecunoscut faptul că politicile regionale trebuiau să includă o componentă dinamică clar precizată2 care să satisfacă cerin%ele foarte diverse2 şi în continuă modificare2 în ceea ce priveşte

restructurarea regională locală2 creşterea competitivită%ii şi a productivită%ii muncii2 inovarea şicontinua interna%ionalizare.

;n decursul ultimului deceniu2 tendin%ele care s0au manifestat în cadrul politicilor regionale în >niunea $uropeană au dus la apari%ia efectivă a unei linii de demarca%ie2 nord0sud2în acordarea a9utorului regional. :cestea au devenit deosebit de evidente2 încep,nd cu sf,rşitulanilor L-*.

)e l,ngă diferen%ele dintre politicile regionale ale %ărilor dezvoltate şi mai pu%indezvoltate2 membre ale >niunii $uropene2 e7istă şi anumite KtemeK unificatoare2 comune practictuturor statelor. Cea mai reprezentativă dintre acestea este selectivitatea2 în continua creştere2 în

acordarea a9utorului regional2 fenomen devenit vizibil în ultimii ani.Ca urmare a acestor evolu%ii2 a devenit inevitabilă întrebarea dacă politicile regionale auavut vreun efect. Deşi s0au făcut încercări frecvente şi e7tinse de evaluare a efectelor politicilor regionale2 îndeosebi prin determinarea numărului de locuri de muncă nou create2 s0a dovedit a fidificil de tras concluzii economice pertinente şi de substan%ă referitore la aplicarea în practică a politicilor regionale. )entru viitor2 se pare că diversificarea politicilor regionale2 at,t la nivelna%ional2 c,t şi al >niunii $uropene2 va continua.

-



)oliticile regionale au suferit muta%ii semnificative în decursul timpului şi au avut impactdiferit în fiecare %ară. Domeniul în care se înregistrează cea mai sus%inută activitate dar şi celemai mari controverse2 este cel al repartizării2 în teritoriu2 a a9utoarelor. $7istă o serie de motive pentru aceasta dar2 probabil2 cel esen%ial este acela că fiecare lărgire a Comunită%ii a mărit2 defiecare dată2 gradul de eterogenitate a membrilor săi. ;ntr0un astfel de mediu2 este din ce în ce

mai greu să se proiecteze şi să se implementeze sisteme pentru acoperirea teritorială a zonelor asistate2 care să ia în considerare toate preocupările regionale individuale2 legitime2 ale tuturor %ărilor membre.

Se înregistrează o tendin%ă puternică în favoarea întăririi aran9amentelor din cadrulactualelor :corduri $uropene2 înc?eiate cu anumite %ări centrale şi est0europene2 cutransformarea acestora într0un gen de Ksală de aşteptareK2 pentru statele care şi0au manifestatdorin%a de aderare la >niunea $uropeană.

IV%.rganis*e europene cu rol )n de'(oltarea si pro*o(area politicii regionale

)olitica de dezvoltare regională2 prin amploarea dezvoltării ei2 este o politică cesubîntinde mai multe domenii de activitate2 ceea ce face ca un număr mare de actori institu%ionalisă fie implica%i în elaborarea şi implementarea ei.

Comisia Europeană este direct responsabilă pentru pregătirea şi asigurarea implementării politicii de dezvoltare regională a >$. +olul său este de a ini%ia si definitiva noi acte legislativeîn domeniu şi de a se asigura că măsurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele =embre.

Direcţia Generală (DG) pentru Politică Regională este principalul departmentresponsabil pentru măsurile de asisten%ă în vederea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor

la nivel $uropean2 în baza articolelor 1!- şi 1#* aleratatului >$. D5 )olitica +egională estespri9inită în activitatea sa de alte direc%ii generale implicate în implementarea politicii regionale2acestea fiind D5 :gricultură2 D5 )escuit2 D5 $duca%ie şi Cultură2 D5 =ediu şi D5 pentruor%a de =uncă şi )robleme Sociale. ;n prezent D5 pentru )olitică +egională gestionează 3fonduriB $D+2 ondul de Coeziune şi IS):.

Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare lanivelul luării deciziei2 prin Comitetul pentru )olitică regională2 ransport şi urism. Deasemenea2 acest comitet e7ercită şi activitate de control asupra instrumentelorinstituite pentrurealizarea obiectivului coeziunii economice şi sociale2 şi implicit asupra politicilor economicena%ionale2 a politicilor şi ac%iunilor comunitare în vederea realizării )ie%ei Interne2 precum şiasupra ondurilor structurale2 ondului de coeziune şi ăncii $uropene de Investi%ii.

Consiliul niunii Europene este ec?ivalentul unui consiliu de miniştri la nivel europeanşi se reuneşte de c,teva ori pe an 2 în scopul coordonării politicilor economiceale S=.

Comitetul Regiunilor (CR) este un organ cu putere consultativă pe probleme de coeziuneeconomică şi socială2 re%ele de infrastructură trans0europeană2 sănătate2educa%ie2 cultură2ocuparea for%ei de muncă2 probleme sociale2 probleme de mediu2formare profesională şitransport2 fiind şi cea mai nouă institu%ie europeană creat în1((12 prin ratatul de la =aastric?t<

(



func%ional odată cu intrarea în vigoare a ratatului2în 1((38. C+ este compus din reprezentan%i aiautorită%ilor regionale şi locale2 ce reflect ec?ilibrul politic2 geografic şi regionalGlocal din fiecareS.=.

!anca Europeană de "nvestiţii (!E" 8 este institu%ia de finan%are a politicilor >$ şi aredublu rol la acest nivel2 fiind percepută at,t ca actor institu%ional al politicii de dezvoltare

regională2 c,t şi ca instrument de finan%are şi2 implicit2 implementare a acesteia8. anca acordăîmprumuturi şi garan%ii2 cu dob,ndă redusă2 tuturor statelor membre pentru finan%area de proiectedin toate sectoarele economiei2 sus%in,nd prin ac%iunile sale politica de dezvoltare regională lanivel comunitar2 obiectivele S şi a celorlalte instrumente financiare ale >$.

V%Progra*ele europene )n do*eniul politicii regionale

)rogramele europene în domeniul politicii regionale se clasifica inB

a) programe naţionale < fiecare stat membru îşi defineşte programele pe care doreşte să lesus%ină şi solicită adoptarea lor de către Comisia $uropeană. :ceasta aprobă programele2măsurile şi volumul asisten%ei financiare acordate pentru fiecare proiect în parte.

b) iniţiativele comunitare < mecanisme financiare înfiin%ate de Comisia $uropeană pentru aaccentua impactul unor politici comunitare asupra regiunilor şi a contribui la rezolvarea unor probleme comune ori similare mai multor regiuni <spri9inind reconversia unor industriisiderurgică2 te7tilă şi construc%ii de nave8 şi diversificarea economică a regiunilor depinz,ndde aceste activită%i2 contribu%ia la dezvoltarea zonelor rurale2 la creearea şi consolidarea unor întreprinderi mici şi mi9locii competitive2 la integrarea regiunilor independente şi izolate2 la

integrarea profesională a unor categorii sociale defavorizate femei2 tineri lipsi%i de pregătire2?andicapa%i82 spri9inirea procesului de pace şi reconciliere din Irlanda de Ford.

c) "#$ERREG < cea mai însemnată ini%iativă comunitară2 viz,nd cooperarea transfrontalieră2crearea de re%ele energetice şi planificarea regională2 îndeosebi pentru alimentarea cu apă.Desfiin%area prin creearea pie%ei unice a #*** de Milometri de grani%e interne2 afectează puterea regiunilor de frontieră2 cu 1*N din popula%ia >niuniiH proiecte finan%ateBcrearea unui parc na%ional spaniol0portug?ez2 construirea unui pod între Irlanda şi Irlanda de Ford2 uncentru de afaceri şi e7pozi%ia din Salonic care vor putea fi folosite şi de ulgaria.

d) %ăsuri inovatoare slab finanţate2 ca de e7emplu REC"$E 1((18 < constituirea de re%ele

europene între regiunile şi oraşele >$2 pentru dezvoltarea economică globală2 sectoare specialeale economiei regionale2 te?nica informa%ională2 sistemul de transport2 legături între autorită%ileregionale şi alte organiza%ii <universită%i2 centre de cercetare.

VI%I*pactul cri'ei econo*ice asupra politicii regionale

;n conte7tul crizei financiare i economice mondiale i al recesiunii economice dinș ș

$uropa2 politica regională a >$ contribuie în mod decisiv la )lanul de redresare economică2

1*



constituind principala resursă comunitară de investi ii în economia reală i acord,nd spri9inț ș

financiar important investi iilor publice2 inclusiv la nivel regional i local. :v,nd în vedereț ș

caren a >niunii $uropene în ceea ce prive te mecanismele eficiente de coordonare economică iț ș ș

de cre tere economică ec?ilibrată2 politica de coeziune2 prin intermediul fondurilor structurale iș ș

al altor ac iuni2 are o importan ă primordială.ț ț

)olitica regională nu reprezintă doar un mi9loc de EdiminuareA imediată a consecin elor ț

economice i sociale negative ale crizei2 ci i o politică de abordare pe termen lung a problemelor ș ș

structurale care au apărut i s0au creat pe fundalul crizei2 în special în ceea ce prive teș ș

competitivitatea i ocuparea for ei muncă în statele membre care fac parte din "biectivul .ș ț

Criza economică i „competitivitatea regională i ocuparea for ei de muncă” ș ș ț

"biectivul a constituit i constituie unul dintre cei mai importan i piloni ai politicii deș ț

coeziune2 iar în prezent2 în conte7tul ie irii din criza economică2 acesta capătă o importan ăș ț

deosebită pentru cre terea competitivită ii regiunilor europene i disponibilitatea pentruș ț ș

dezvoltare a acestora în perioada post0criză.

;n perioada ***0**#2 "biectivul 2 care avea legătură cu spri9inirea transformăriieconomice i sociale a zonelor care prezentau înt,rzieri în ceea ce prive te dezvoltarea2 viza 1!Nș ș

dintre europeni apro7imativ #(2- milioane de locuitori locuiau în zone care fac parte din"biectivul 8. :ce tia au beneficiat de o finan are totală de 2! miliarde de euro (2#N dinș ț

totalul resurselor82 în timp ce se estimează că au fost create &3* *** de locuri de muncă brute.

:ceste regiuni pot fi împăr ite în următoarele categoriiB a8 zone industriale -2!N8 cu oț

rată a oma9ului peste media comunitară2 cu un număr de locuri de muncă în industrie careș

depă e te media comunitară i în scădere constantă2 b8 zone rurale !2N8 cu o densitate aș ș ș

popula iei mai mică de 1** locuitori pe MmO2 cu o rată de ocupare a for ei muncă în sectorulț ț

agricol mai mare dec,t dublul mediei comunitare2 cu o rată a oma9ului mai mare dec,t mediaș

comunitară i cu o popula ie în scădere treptată2 c8 zone urbane 12(N8 cu o rată a oma9ului peș ț ș

termen lung peste media comunitară2 cu un grad ridicat de sărăcie2 cu un mediu social e7trem dedegradat2 cu un grad ridicat de criminalitate2 cu un nivel scăzut al educa iei2 d8 zone de pescuitț

*23N82 e8 zone mi7te 21N8.

"dată cu reforma din **#2 "biectivul prive te în prezent consolidarea competitivită iiș țregionale i a ocupării for ei de muncă2 într0un număr total de 1#- de regiuni din 1( stateș ț

membre a se vedea ane7a I82 adică 314 milioane de locuitori2 av,nd o finan are totală pentruț

perioada **&0*13 de !42& miliarde de euro apro7imativ 1#N din totalitatea resurselor8. )rinurmare2 este important ca "biectivul să fie valorificat pe deplin i să contribuie în totalitate at,tș

la strategia globală pentru redresarea economiilor noastre2 c,t i la competitivitatea acestora. $steș

deosebit de important faptul că un procent de apro7imativ &32&N din această sumă este alocat

11



pentruB a8 îmbunătă irea cuno tin elor i a inovării 332&N82 i b8 crearea de locuri de muncă maiț ș ț ș ș

multe i mai bune 4*N8. )rocenta9ul aferent regiunilor din cadrul "biectivului 1 este sim itor ș ț

mai mic2 de doar 4*N2c?iar dacă2 în mărime absolută2 acesta este cu mult mai mare din cauzanevoilor crescute din zonele în cauză

>ltimul raport intermediar al Comisiei privind coeziunea economică i socială indicăș

faptul că ma9oritatea indicatorilor din zonele care fac parte din "biectivul înregistrau niveluriridicate de performan ă înainte de criza economică2 cum ar fi ocuparea for ei de muncă2 inovarea2ț ț

cercetarea i dezvoltarea CPD82 intensitatea capitalului uman2 educa ia i formarea profesionalăș ț ș

i învă area continuă2 în timp ce pentru al i indicatori2 cum ar fi dezvoltarea investi iilor străineș ț ț ț

directe ISD8 i productivitatea2 regiunile de convergen ă înregistrează niveluri de performan ăș ț ț

mai mari

De e7emplu2 înaintea crizei2 produsul intern brut pe cap de locuitor comparativ cu mediadin >$ a înregistrat o cre tere totală de # procente în perioada ***0**#2 a9ung,nd în regiunileș

de convergen ă la 4 puncte procentuale fa ă de media din >$2 respectiv !(N2 un nivel maiț ț

apropiat2 dar situat în continuare sub pragul minim de &!N. ;n ceea ce prive te regiunile deș

competitivitate i de ocupare a for ei de muncă "biectivul 82 cu toate că se află destul de multș ț

înaintea altor zone2 cu un procenta9 de 1N2 acestea au înregistrat totu i o scădere de 424N înș

perioada ***0**#. Cre terea sporită a productivită ii regiunilor de convergen ă reprezintăș ț ț

principalul motiv pentru care diferen a de produs intern brut )I8 pe cap de locuitor a fostț

diminuată în mod semnificativ .

;ncep,nd cu anul ***2 productivitatea în industrie i în ceea ce prive te serviciile indicăș ș

o cre tere anuală de N în regiunile de convergen ă2 dublu fa ă de procentul din regiunile deș ț țcompetitivitate i de ocupare a for ei de muncă din cadrul "biectivului . :ceastă cre tere a fostș ț ș

spri9inită de investi iile în educa ie2 utilizarea mai eficientă i mai e7tinsă a IC e?nologii aleț ț ș

informa iei i comunicării8 i de flu7ul ridicat al investi iilor străine directe. ;n acela i timp2ț ș ș ț ș

e7istă în continuare diferen e ma9ore între regiuni în ceea ce prive te standardele educa ionale.ț ș ț

)ropor ia absolven ilor universitari este cu apro7imativ (N mai mare în regiunile din cadrulț ț

"biectivului dec,t în regiunile de convergen ă. De asemenea2 participarea la procesul deț

învă are pe tot parcursul vie ii se află în mod semnificativ în urmă în regiunile de convergen ă2 înț ț ț

care procentul este cu !*N mai redus fa ă de cel din regiunile care fac parte din "biectivul .ț

Criza financiară i economică pune în eviden ă punctele slabe ale zonelor europene deș ț

convergen ă2 precum i dezavanta9ele structurale2 în special în ceea ce prive te competitivitatea iț ș ș ș

ocuparea for ei de muncă din regiunile europene. Conform ultimelor previziuni **(0*118 aleț

Comisiei2 situa ia de pe pia a muncii se va men ine nefavorabilă i se prevede că rata oma9uluiț ț ț ș ș

va a9unge la 1*2!N în >$2 cu o pierdere de 2!N a locurilor de muncă pentru **( i 12!Nș

pentru *1*.

1



)e l,ngă efectele sale în sectoarele c?eie ale economiei2 criza are în prezent2 de asemenea2următoarele urmăriB a8 cre terea numărului de comenzi noi i a încrederii i îmbunătă ireaș ș ș ț

imaginii asupra industriei din cadrul >$2 av,nd drept rezultat stabilizarea produc iei industrialeț

fără a se înregistra însă o redresare spectaculoasă2 nivelul produc iei fiind cu *N mai mic fa ăț ț

de cel e7istent la începutul anului **-2 b8 continuarea declinului activită ilor din domeniulț

construc iilor2 c8 continuarea dificultă ilor legate de accesul I==0urilor laț ț

microcrediteGfinan are.ț

De asemenea2 marile probleme financiare cu care se confruntă multe state membredatorie publică2 deficit bugetar ridicat8 constituie un obstacol care reduce contribu iaț

cofinan ărilor na ionale pentru programe care au legătură cu "biectivul .ț ț

Contribu ia politicii regionale la combaterea crizei economice în cadrul Obiectivului 2ț

;ncep,nd cu octombrie **-2 Comisia a propus o serie de măsuri care vizează accelerarea punerii în aplicare a programelor din cadrul politicii de coeziune **&0*132 cu scopul de amobiliza toate resursele i instrumentele sale în vederea acordării de spri9in imediat i eficientș ș

pentru eforturile de redresare la nivel na ional i regional. ;n cadrul politicii de coeziune2ț ș

apro7imativ !! miliarde de euro **&0*138 sunt alocate pentru spri9inirea întreprinderilor2dintre care cea mai mare parte prive te consolidarea inovării de către I==0uri. " mare parte aș

activită ilor programate sunt compatibile cu nevoile mai urgente referitoare la abordarea situa ieiț ț

economice actuale i se concentrează2 în special2 pe provocările semnificative cu care seș

confruntă întreprinderile în economia reală2 însă măsurile propuse pentru a veni în spri9inulîntreprinderilor vizează rezultatele pe termen lung ale abordării problemelor structurale i nuș

interven ii de protec ie pentru supravie uire economică2 care sunt incompatibile cu politicileț ț ț privind a9utoarele de stat.

$ste e7trem de încura9ator faptul că priorită ile0c?eie ale strategiei >$ ** subliniazăț

necesitatea de a e7ploata noi surse de cre tere economică care vor garanta2 în acela i timp2ș ș

coeziunea socială i teritorială a >$2 precum i îmbunătă irea cadrului de reglementare aș ș ț

consolidării coeziunii teritoriale. rebuie men ionat faptul că această coeziune teritorială oferă oț

valoare adăugată în privin a dezvoltării competitivită ii diferitelor regiuni i a promovării celor ț ț ș

mai bune condi ii pentru antreprenoriat2 pentru dezvoltarea I==0urilor i pentru e7ploatareaț ș

avanta9elor lor comparative.

=ai e7act i mai direct spus2 pentru anul *1*2 din cele #423 miliarde de euro care suntș

alocate cre terii economice durabile2 4(24 miliarde de euro privesc coeziunea o cre tere cu Nș ș

în raport cu **(8 i 142( miliarde de euro privesc competitivitatea o cre tere de &2(N în raportș ș

cu **(8 a se vedea ane7a '8. )rintre altele2 în conte7tul întăririi competitivită ii I==0urilor2ț

unul dintre obiective este crearea a 4** *** de locuri de muncă p,nă în *138. .

13



" evaluare ini ială bazată pe rapoartele na ionale strategice pentru **(2 arată faptul că stateleț ț

membre au utilizat în moduri destul de diferite instrumentele2 mi9loacele i metodele de facilitareș

a politicii de coeziune2 propusă de Comisie pentru a combate criza i pentru a cre te c?eltuielileș ș

reale2 în ceea ce prive te2 de e7emplu2 folosirea finan ării de 1**N2 răspunsul la modificărileș ț

aduse direc iilor strategice2 a7elor i modului de finan are a programelor opera ionale2 precum iț ș ț ț ș

răspunsul la simplificarea procedurilor de punere în aplicare8.

;n acela i timp2 trebuie men ionat faptul că politica de Eprefinan areA a programelor din cadrulș ț ț

politicii de coeziune pentru perioada **&0*13 are un efect de atenuare2 deoarece aceasta agenerat o lic?iditate imediată de #2! miliarde pentru investi ii în **(2 în conformitate cuț

pac?etele financiare convenite cu statele membre. De asemenea2 pentru a aborda problema legatăde limitarea contribu iei cofinan ărilor na ionale la programe care privesc i "biectivul 2 dinț ț ț ș

cauza marilor probleme financiare din multe state membre2 va fi necesară spri9inirea politiciiComisiei privind Ecompensarea de 1**NA2 ca urmare solicitării din partea statelor membre2 c?iar

dacă c,teva dintre acestea nu au oferit un răspuns afirmativ la această posibilitate2 e7prim,ndu0 iștemerea2 în principal2 cu privire la faptul că nu vor putea să facă fa ă pe viitor la sursele deț

finan are *N ale altor proiecte pentru a ob ine regularizarea i ec?ilibrul contabil necesare.ț ț ș

VII% Viitorul politicii regionale

Consultarea publică a confirmat că politica de coeziune continuă să suscite un viu interes.:stfel2 prima concluzie generală a acestei discu%ii ar putea fi recunoaşterea de către păr%ileinteresate a rolului important pe care politica de coeziune îl 9oacă în construc%ia >niunii$uropene şi spri9inul acordat de către păr%i pentru continuarea acestei politici. "rice tentativă de

a readuce această politică în competen%a statelor membre este respinsă aproape unanim. =ultedintre aceste contribu%ii confirmă că politica de coeziune orientează şi spri9ină creşterea în$uropa2 încura9ează investi%ii care nu ar fi fost întreprinse în absenta sa2 sus%ine competitivitateaîn cele mai vulnerabile regiuni2 consolidează progresul social şi solidaritatea2 face din capitalulfizic2 social şi uman factori de stimulare a creşterii2 a poten%ialului de inovare2 a capacită%iiadministrative şi a modernizării administra%iei2 stimulează gestiunea strategică şi financiarămultianuală2 promovează transferul cunoştin%elor practice şi al celor mai bune practici întreregiuni şi între statele membre şi favorizează e7isten%a unei culturi a evaluării şi a monitorizării.;n mod similar2 ma9oritatea contribu%iilor apreciază faptul că această politică promovează creareaunei culturi a colaborării.

oate contribu%iile primite sunt de acord asupra faptului că obiectivul principal al politiciicoeziunii este reducerea inegalită%ilor economice i sociale în ceea ce prive te nivelurile deș ș

dezvoltare ale regiunilor europene. :stfel2 este necesar ca regiunile mai pu in dezvoltate săț

răm,nă în centrul aten iei acestei politici. )e de altă parte2 ma9oritatea contribu iilor 0 împreunăț ț

cu )arlamentul $uropean 0 sus in că politica de coeziune ar trebui să acopere întregul teritoriu alț

14



>$2 dat fiind faptul că aceasta nu constă într0un simplu mecanism de solidaritate2 ci are scopul dea stimula poten ialul de dezvoltare endogenă al regiunilor europene.ț

=area ma9oritate a păr%ilor interesate consideră cooperarea teritorială ca fiind o parteesen%ială a politicii de coeziune şi apreciază faptul că aceasta a devenit un obiectiv unanimrecunoscut. Cooperarea teritorială2 subliniază acestea2 este unul dintre cele mai bune e7emple

ale valorii adăugate a acestei politici2 motiv pentru care ar trebui să fie consolidată.:l patrulea raport privind coeziunea a identificat o serie de dificultă%i cu care regiunile şi

statele membre se confruntă şi vor trebui să se confrunte din ce în ce mai desB globalizarea2sc?imbările demografice şi tensiunile sociale2 sc?imbarea climatică şi creşterea pre%ului energiei.Cu toate că e7istă un consens asupra faptului că politica de coeziune ar trebui să abordeze şiaceste probleme2 ma9oritatea contribu%iilor subliniază că politica de coeziune nu poate fi niciunicul2 nici principalul instrument de interven%ie. >nele contribu%ii consideră că aceste dificultă%isunt de9a abordate prin realizarea agendei de la 6isabona şi a agendei de la 5Qteborg. :ltecontribu%ii amintesc faptul că abordarea acestor probleme ar trebui să nu determine plasarea în

plan secundar a obiectivelor principale ale politicii de coeziune stabilite de către ratat.>nele contribu%ii îi cer Comisiei să completeze nivelul )I pe cap de locuitor e7primat în

S)C standardul puterii de cumpărare8 cu al%i parametri de măsurare a bunăstării şi a nivelului detrai.

)olitica de coeziune a 9ucat un rol esen%ial în sus%inerea construirii >niunii $uropene2căut,nd ca fiecare să beneficieze de crearea )ie%ei >nice2 indiferent de locul în care trăieşte şimunceşte şi dacă a putut sau nu să contribuie la activitatea economică. De asemenea2 prin creareaondului de coeziune la începutul anilor 1((*2 statele membre mai slabe au fost a9utate săîndeplinească condi%iile pentru convergen%ă economică şi finan%e publice stricte2 în evolu%ia spre

o monedă unică.;n plus2 politica de coeziune a furnizat asisten%ă c?eie pentru a9ustarea structurală înstatele care au aderat la >$ în faze succesive ale e7tinderii şi contribuie în prezent la îndeplinireaStrategiei de la 6isabona.

)olitica de coeziune reprezintă în prezent apro7imativ o treime din c?eltuielile totale din bugetul Comunită%ii şi va a9unge la apro7imativ !42 miliarde euro în *13. Cu toate acestea2 înciuda provocărilor ridicate de cele două e7tinderi recente ale >$ şi de intrarea a 1 state cu un)I pe cap de locuitor destul de semnificativ sub media din statele membre e7istente2dimensiunea ondurilor scade în raport cu )I0ul >$. ),nă în *132 acestea au scăzut la *23!Ndin )I2 comparativ cu valoarea la începutul anilor 1((*

:locarea fondurilor către statele membre şi regiuni pentru perioada **&0*13 a fost?otăr,tă de Consiliul $uropean în decembrie **!2 pe baza statisticilor obiective2 utiliz,nd aşanumita metodă erlin stabilită în 1(((2 în timpul pregătirii :gendei ***. ;n total2 sistemul seasigură că ma9oritatea resurselor se concentrează pe regiuni şi state mai pu%in dezvoltate. Dacă în1(-(2 !#N din resursele disponibile au fost alocate regiunilor cu cel mai scăzut venit2 la sf,rşitul perioadei actuale de programare2 procentul va fi de -!N. Foile state membre2 care reprezintă

1!



apro7imativ 1Ndin popula%ia >$0&2 vor primi doar pu%in peste !N din totalul pe parcursul perioadei.

=etoda de distribuire încearcă să stabilească un ec?ilibru între nevoia de a corelavaloarea asisten%ei financiare la )I0ul pe cap de locuitor al unei regiuni sau al unei %ări2 astfelînc,t cele cu nivelul cel mai scăzut să primească cele mai mari sume2 şi nevoia de a se asigura că

resursele disponibile sunt utilizate în modul cel mai eficient. )e baza metodei adoptate2 fiecăruistat membru i se alocă un a9utor pe cap de locuitor cu at,t mai ridicat cu c,t )I0ul pe cap delocuitor în regiunile respective este mai mic. După deciderea alocării resurselor între statelemembre2 guvernele na%ionale sunt responsabile de ?otăr,rea distribuirii între programelena%ionale şi regionale şi între regiuni cu e7cep%ia ondului de Coeziune2 care se alocă pe planna%ional82 %in,nd cont de alocările indicative propuse de Comisie.

Conform cadrelor na%ionale strategice de referin%ă CFS+82 în prezent2 programeleregionale sunt planificate să absoarbă apro7imativ !*N din sus%inerea fondurilor structurale în baza obiectivului de convergen%ă şi peste &!N din sus%inere2 în baza obiectivului de

competitivitate regională. )rin urmare2 peste 1** miliarde euro din fondurile structurale vor fidirec%ionate nu spre programele regionale2 ci spre cele sectoriale2 concepute şi gestionate la nivelna%ional. otuşi2 distribuirea programelor na%ionale şi regionale variază semnificativ între state2în ma9oritate2 noilor state membre2 c,t şi în 5recia şi )ortugalia2 care alocă cea mai mare partedin resurse2 programelor na%ionale.

;n raport cu distribuirea ini%ială a resurselor între regiuni specificată de Comisie2 statelemembre au realocat în medie apro7imativ #N din resursele $D+ în regiunile de convergen%ă2 şi&N în regiunile din Centrul +egional $uropa2 departe de destinatarii inten%iona%i2 în ma9oritateacazurilor2 regiunilor celor mai dezvoltate.

;n plus2 statele membre şi regiunile sunt responsabile de stabilirea distribuirii fondurilor

structurale între $+D şi S$. )entru perioada **&0*132 pe baza datelor disponibile2 statelemembre au decis să transfere în medie apro7imativ &!N din alocarea fondurilor structurale către$+D în baza obiectivului de convergen%ă minimul fiind de #3N în +egatul >nit82 şiapro7imativ !4N în baza obiectivului de competitivitate regională minimul fiind de 3-N înelgia8.

Partea a II$a

I %E(olu4ia politicii regionale )n #o*5nia

Societatea rom,nească2 în general şi economia2 în special2 se confruntă2 după anul 1(-(cu un proces de restructurare de o amploare şi comple7itate cresc,ndă2 despre care s0a vorbitmult2 dar s0a întreprins pu%in pentru în%elegerea implica%ilor multiple în planul politicilor dedezvoltare.

:bstractul @ proces de restructurare @ are ca puncte de plecare ac%iuni concrete dereprofilare2 dezfectare sau creare de noi agen%i economici într0o anumită zonă. ;n acel moment2

1#



un întreg mecanism al sc?imbării se declanşeazăH dimensiunile acestuia merg de la economic2modificarea indicatorilor economici2 la social2 calitatea vie%ii locuitorilor zonei fiind vizată înmodul cel mai direct.

:ceastă proiectare în spa%iu a restructurării economice conduce la apari%ia unui fenomen2manifestat şi în alte %ări care s0au confruntat cu probleme de restructurare2 şi anume conturarea

unor zone de declin economic şi apoi social 82 în care se manifestă o contradic%ie severă întredoi factori importan%i ai creşteriiB for%a de muncă şi capitalul. Consecin%a imediată este creştereaşoma9ului şi scăderea nivelului de trai în zonă. :stfel de zone sunt generatoare de conflictesociale. Sarcina lic?idării sau atenuării unor astfel de dezec?ilibre este încredin%ată politiciiregionale2 care este e7presia interven%iei statului pentru restabilirea ec?ilibrelor regionale2 îngeneral2 şi în spri9inul zonelor care necesită a9utor pentru rezolvarea problemelor lor2 în particular.

Deşi realită%ile rom,neşti oferă argumente suficiente pentru ca o politică regională să poată fi elaborată2 o serie de deficien%e ale activită%ii legislative şi e7ecutive din anii imediat

următori anului 1(-(2 nu au permis afirmarea unei politici regionale coerente. :stfel2 indeciziileguvernelor trecute de a formula o orientare politică clară2 lipsa de substan%ă a strategiilor sectoriale2 timiditatea cu care s0au derulat unele tentative de reformă2 modicitatea resurselor necesare sus%inerii unor ac%iuni cu efecte asupra teritoriului2 nedefinitivarea cadrului legislativ auavut drept rezultat înt,rzierea formulării unei concep%ii politice regionale înc?egate2 sistematice2capabilă să răspundă cerin%elor interne actuale.

;ntre anii 1((301((4 s0au înregistrat unele măsuri de protec%ie socială care au avut efecteîn anumite regiuni2de data aceasta cu efecte pozitive. =ăsurile au vizat2 pe de o parte2 să asigure popula%iei din zonele izolate serviciile unor cadre de specialitate din diferite domenii sănătate2învă%ăm,nt2 asisten%ă veterinară şi fito0sanitară 8 şi pe de altă parte2 să compenseze condi%iile

dificile de muncă şi via%ă ale acestor specialişti2 prin acordarea unor sporuri de izolare în vedereaatragerii şi stabilirii lor în zone defavorizate zone de munte2 Delta Dunării 2 :puseni2 etc 8.

;n +om,nia2 politica de dezvoltare regionala a început să se contureze odată cufunc%ionarea programului )?are2 în 1((#. Doi ani mai t,rziu2 în 1((-2 a fost stabilit cadrul legalde dezvoltare a acesteia2 prin 6egea 1!1G1((-2 care stabileşte obiectivele politicii na%ionale îndomeniu2 institu%iile implicate2 competen%ele şi instrumentele specifice promovării politicii dedezvoltare regională. :ceasta este completată de o serie de alte legi2 ordonan%e şi ?otăr,ri deguvern2 prin care sunt create sau reglementate mecanismele de implementare a politiciiregionale. Capitolul de negociere aferent capitolul 18 a fost desc?is în** şi stabileştecriteriile ce trebuiesc îndeplinite de +om,nia în perspectiva aderării la >$ şi a eligibilită%ii pentruS şi ondul de Coeziune2 respectiv ac/uis0ul comunitar şi modalită%ile de implementare. Spredeosebire de alte capitole de negociere2 ac/uis0ul de dezvoltare regional nu defineşte modul încare trebuie create structurile specifice de implementare a cerin%elor comunitare ci doar men%ioneazăm care sunt acestea şi lasă acest lucru în sarcina +om,niei. :stfel2 deşi ac/uis0ulcomunitar nu trebuie transpus2 +om,nia trebuie săcreeze un cadru legislativ corespunzător2 caresă permita implementarea prevedirilor specifice domeniului.Dacă documentul de bază aldezvoltării politicii regionale na%ionale conform standardelor şi cerin%elor comunitare este

1&



Documentul de pozi%ie pentru capitolul 12 acesta este completat de )arteneriatul pentru:derare<semnat în 1((- şi actualizat ultima datăîn **32 în urma desprinderii +om,niei şiulgariei de celelalte %ări candidate ale $uropei Centrale şi de $st ce vor adera în **42 spredeosebire de **&0data stabilită pentru +om,nia82 şi de oia de parcurs pentru +om,niaşiulgaria8 < elaborată în acelaşi conte7t. =onitorizarea şi evaluarea progreselor efectuate este

prezentată în rapoarte anuale2 at,t ale +om,niei c,t şi ale Comisiei $uropene2 iar priorită%ile şisugestiile con%inute de acestea sunt reflectate prin elaborarea )lanurilor Fa%ionale de Dezvoltarede către +om,nia8.

Conform cerin%elor de aderare la >$ aşa cum apar ele în documentele corespunzătoarele2realizările +om,niei în vederea aderării trebuie să demonstrezeBRe7isten%a unui cadru legislativ corespunzător celui comunitarHRorganizarea teritorială similarăcelei comunitareHRcapacitatea de programareHRcapacitatea administrativăH

Rcapacitatea de gestiune financiară şi bugetarăHCa e7erci%iu de pregătire în îndeplinirea acestor criterii stă accesul la instrumentele de pre0aderare )?are2 IS): şi S:):+D8.

II% .rgani'area politicii regionale )n #o*5nia

%"adrul legislati( al politicii regionale in #o*ania

+om,nia se anga9ează să asigure stabilitatea cadrului legislativ2 principal şi secundar2utilizat2 direct sau indirect2 în reglementarea politicii regionale şi instrumentelor structurale."rice nou act normativ va fi în conformitate cu ac/uis0ul comunitar. +om,nia se anga9ează săanalizeze conformitatea cadrului legislativ actual cu ac/uis0ul comunitar2 implement,nd2 dacăeste necesar2 modificări.

Cadrul legislativ actual care reglementează politica de coeziune şi instrumentele structuraleîn +om,niaB

otăr,rea de 5uvern privind desemnarea cadrului institu%ional responsabil de coordonarea2

managementul şi implementarea instrumentelor structurale nr.4(&G**48H

6egea dezvoltării regionale în +om,nia nr.1!1G1((-82 cu modificările şi completările

ulterioareB ">5 nr.#-G*** şi ">5 nr &G**3. )roiectul actului normativ de înlocuire alegii a fost aprobat de 5uvernul +om,niei la începutul lunii aprilie **4 şi este în procedură parlamentarăH

otăr,rea de 5uvern privind elaborarea în parteneriat a )lanului Fa%ional de Dezvoltare

nr.133 G **8H

6egea finan%elor publice nr.!**G**8H

1-



6egea nr.1*-G**4 pentru aprobarea ">5 nr.4!G**3 privind finan%ele publice localeH

6egea nr.-4G**3 pentru modificarea şi completarea "rdonan%ei de 5uvern nr.11(G1(((

privind controlul intern şi controlul financiar preventivH

6egea privind auditul public intern nr.#&G**8H

"rdonan%a 5uvernului privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare2 precum şi a

fondurilor de co0finan%are aferente2 utilizate necorespunzător nr.&(G**38H

">5 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile alocate +om,niei şi a

fondurilor de co0finan%are aferente nr.#3G1(((82 modificată şi completată prin "5 nr.#G**H

"5 nr.(G**3 privind Codul de )rocedură iscală art.**2 lit. c8H

5 privind organizarea si func%ionarea Institutului Fa%ional de Statistica nr.#-G**48H

6egea (3G**3 care aprobă 5" 1!G**3 pe baza amendamentelor 5 1#G** cu privire

la parteneriatul public privatH oate actele normative care se aplică în implementarea Instrumentelor Structurale.

2% .&iecti(e ale politicii regionale )n #o*5nia

Dat fiind că politica de dezvoltare regionala reprezintă un asamblu de măsuriguvernamentale ce au drept scop spri9inirea creşterii economice şi îmbunătă%irea condi%iilor devia%ă2 prin valorificarea efiecientăa poten%ialului regional şi local2 obiectivele sale principale auîn vedereB

Rdiminuarea dezec?ilibrelor regionale e7istente2 cu accent pe stimularea dezvoltării ec?ilibrateşi pe revitalizarea zonelor defavorizate cu dezvoltare înt,rziată82 şi prevenirea creării de noidezec?ilibreHRpregătirea cadrului institu%ional pentru a răspunde criteriilor de intregrare în structurile >$ şi deacces la S şi de coeziuneHRintegrarea politicilor sectoriale la nivel regional şi stimularea cooperării inter0regionale interneşi interna%ionale8 în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile.

:ceste obiective sunt realizate în practică prin adoptarea de măsuri şi strategii2 finan%areade proiecte şi prin diverse programe2 toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării şi aplicării lor2 după cum urmeazăBR principiul descentralizării procesului de luare a deciziei2 prin trecerea de la nivelulcentralGguvernamental la cel regionalHR principiul parteneriatului 2 prin crearea şi promovarea de parteneriate între to%i actoriiimplica%i în domeniul dezvoltării regionaleHR principiul planificării 2 în vederea atingerii obiectivelor stabiliteH

1(



R principiul co-finanţării 2adică obligativitatea contribu%iei financiare a diverşilor actori implica%iîn realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regionala.

-%Progra*e )n do*eniul politicii regionale )n #o*5nia

Planul #aţional de Dezvoltare (P#D)& con%ine priorită%ile strategice de dezvoltare2 regionale şisectoriale pentru o perioada dată B0 $ste elaborat pe baza )lanurilor +egionale de Dezvoltare)+D8 şi reflectă Strategia Fa%ionalăde Dezvoltare şi )rogramele "pera%ionale )"8regionale şi sectoriale0 :u fost identificate & a7e prioritare în 9urul cărora se vor constitui toate obiectivele2 măsurile2 programele2 şi proiectele de dezvoltare regionalăB

R Dezvoltarea sectorului productiv şi al serviciilor cone7e2 întărirea competitivită%iiactivită%ilor economice şi promovarea sectorului privatH

R ;mbunătă%irea şi dezvoltarea infrastructuriiH

R ;ntărirea poten%ialului resurselor umane2 a capacită%ii for%ei de muncă de a se adapta lacerin%ele pie%ei şi îmbunătă%irea calită%ii serviciilor socialeR Spri9inirea agriculturii şi dezvoltării ruraleHR )rote9area şi îmbunătă%irea calită%ii mediuluiHR Stimularea cercetării ştiin%ifice şi dezvoltării te?nologice2 inovării2 comunica%iilor2

te?nologiei informa%iei şi crearea societă%ii informa%ionaleHR ;mbunătă%irea structurii economice a regiunilor2 spri9inirea dezvoltării regionale

ec?ilibrate şi durabile.

Documentele Comune de Programare < vizează stategiile de dezvoltare şi priorită%ile comune

regiunilor transfrontaliere +om,nia0 ulgaria şi +om,nia0 >ngaria.

Documentul Cadru de 'priin Comunitar (DC'C)& rezultatul negocierii dintre Comisia$uropeană şi Statul =embru aferent pentru finan%area din fondurile structurale2 fiindfundamentat de către )lanul Fa%ional de Dezvoltare şi transformat în )rograme "pera%ionale.0 descrie conte7tul social şi economic al %ării sau regiunilor acoperite de către ondurileStructurale2 stabileşte priorită%ile de dezvoltare şi %intele ce trebuie atinse şi proiecteazămanagementul financiar2 monitorizarea2 evaluarea şi sistemele de control.

Programele peraţionale descriu priorită%ile unui DCSC pentru o regiune specifică sau unanumit sector de dezvoltare transport2 educa%ie2 spri9in pentru afaceri2 etc.8.

Programul Complement (PC) descrie în detaliu măsurile de9a indicate şi rezumate în cadrul programului. :cestea sunt măsuri de interes pentru comunită%ile eligibile2 deoarece proiecteleindividuale pentru care se depun cereri de finan%are trebuie să se potrivească cu acestea.

III% .rganis*e na4ionale cu rol )n de'(oltarea si pro*o(area politicii regionale

*



1 Consiliul de !ezvoltare "egională #C!"$ este organismul regional deliberativ2 fără personalitate 9uridică2 care este constituit şi func%ionează pe principii parteneriale la nivelulfiecărei regiuni de dezvoltare2 în scopul coordonării activită%ilor de elaborare şi monitorizare cedecurg din politicile de dezvoltare regională.

:tribu%ii principaleBa8 analizează şi aprobă strategia şi programele de dezvoltare regionalăH b8 spri9ină elaborarea în parteneriat a )lanului na%ional de dezvoltareHc8 aprobă proiectele de dezvoltare regională2 selec%ionate la nivel regionalHe8 aprobă criteriile2 priorită%ile2 alocarea şi destina%iile resurselor ondului pentru dezvoltareregionalăHf8 coordonează şi spri9ină dezvoltarea parteneriatelor regionaleHg8 avizează contractele2 conven%iile2 acordurile2 protocoalele2 precum şi alte documente similare2înc?eiate de către agen%ia pentru dezvoltare regională cu ter%ii în domeniul specific de activitate2

inclusiv cu institu%iile similare din cadrul >niunii $uropene2 %genţia pentru !ezvoltare "egională #%!"$ este un organism neguvernamental2 nonprofit2de utilitate publică2 cu personalitate 9uridică2 care func%ionează în domeniul dezvoltării regionale.:tribu%ii principaleBa8 elaborează şi propune consiliului pentru dezvoltare regională2 spre aprobare2 strategia2 planulşi programele de dezvoltare regională2 precum şi planurile de gestionare a fondurilorH b8 asigură realizarea programelor de dezvoltare regională şi a planurilor de gestionare afondurilor2 şi răspunde fa%ă de acesta pentru realizarea lorHc8 solicită institu%iei na%ionale cu atribu%ii în domeniul dezvoltării regionale sume din ondul

na%ional pentru dezvoltare regională2 pentru finan%area proiectelor de dezvoltare aprobateH

d8 ac%ionează2 împreună cu consiliul pentru dezvoltare regională2 pentru atragerea de resurse2 înscopul îndeplinirii atribu%iilor saleHe8 asigură managementul te?nic şi financiar al ondului pentru dezvoltare regională2 în scopulrealizării obiectivelor prevăzute în programele de dezvoltare regionalăHf8 răspunde fa%ă de consiliul pentru dezvoltare regională2 fa%ă de institu%iile na%ionale cu care areînc?eiate contracte2 precum şi fa%ă de organele abilitate prin lege pentru corecta gestionare afondurilor încredin%ateHg8 transmite2 spre aprobare2 consiliului pentru dezvoltare regională proiectele selectate în cadrul programelor de dezvoltare regională în baza priorită%ilor2 criteriilor şi a metodologiei elaborate deinstitu%ia na%ională responsabilă pentru dezvoltarea regională& Comitetul "egional pentru elaborarea Planurilor de !ezvoltare "egionale #C"P$ esteformat din reprezentan%ii :D+0urilor2 ai )refecturilor2 Consiliilor ude%ene2 serviciilor descentralizate ale institu%iilor publice centrale2 institu%ii de învă%ăm,nt superior şi institute decercetare2 precum şi din reprezentan%i ai partenerilor economici şi socialiH rolul său este unulconsultativ şi constă în formularea de recomandări şi propuneri asupra con%inutului )D+0urilor

1



' Consiliul (aţional pentru !ezvoltare "egională #C(!"$ este structura na%ională de tip partenerial2 cu rol decizional privind elaborarea şi implementarea obiectivelor politicii dedezvoltare regională.:tribu%ii principaleBa8avizează politicile şi strategia na%ională pentru dezvoltare regională2 precum şi )lanul na%ional

de dezvoltare2H b8 aprobă criteriile şi priorită%ile privind utilizarea ondului na%ional pentru dezvoltare regionalăHc8 prezintă 5uvernului2 spre aprobare2 programele prioritare finan%ate din ondul na%ional pentrudezvoltare regionalăHd8 analizează utilizarea fondurilor alocate agen%iilor pentru dezvoltare regională din ondulna%ional pentru dezvoltare regionalăHe8 propune modul de utilizare a fondurilor de preaderare pentru dezvoltarea regională alocate+om,niei de către >niunea $uropeană în perioada de preaderareHf8 urmăreşte realizarea obiectivelor dezvoltării regionale2 inclusiv în cadrul activită%ilor de

cooperare e7ternă a regiunilor de dezvoltare2 de tip transfrontalier2 interregional2 la niveluleuroregiunilorHg8 avizează proiectele propuse de agen%iile pentru dezvoltare regională şi aprobate de consiliul pentru dezvoltare regională pentru finan%area acestora din programele de dezvoltare regională2H?8 aprobă proiectele propuse de agen%iile pentru dezvoltare regională şi aprobate de consiliul pentru dezvoltare regională2 pentru finan%area acestora din programele de dezvoltare regională2H) *inisterul +ntegrării ,uropene #*+,$ este organ de specialitate al administra%iei publicecentrale2 aflat în subordinea 5uvernului2 este institu%ia care e7ercită2 la nivel na%ional2 atribu%iileşi responsabilitatea elaborării2 promovării2 coordonării2 gestionării2 implementării şi monitorizării politicilor şi strategiilor de dezvoltare regională din +om,nia2 precum şi a programelor de

coeziune economică şi socială.:tribu%ii principaleBa8 fundamentează şi coordonează procesul de pregătire a aderării +om,niei la >niunea$uropeană2 b8 urmăreşte asigurarea compatibilită%ii şi coeren%ei diferitelor programe şi ac%iuniguvernamentale în materie de dezvoltare2 restructurare şi reformă cu obiectivele aderării la>niunea $uropeanăHc8 asigură elaborarea2 coordonarea implementării şi monitorizarea politicilor de dezvoltareregionalăd8 centralizează informa%iile privind modul de utilizare a fondurilor comunitare şi propunemăsuri pentru îmbunătă%irea gradului de absorb%ie al acestoraHe8 elaborează programe de spri9in al regiunilor pentru a dob,ndi mi9loacele necesare în vederearestructurării2 modernizării şi dezvoltării acestoraH Comitetul +nter-instituţional pentru elaborarea P(! #C+P$ este format din reprezentan%iiministereor2 :D+ <urilor2 altor institu%ii publice centrale2 institute de cercetare şi institu%ii deînvă%ăm,nt superior2 precum şi reprezentan%i ai partenerilor economici şi sociali2 iar rolul său este pur consultativ.



IV%Transpunerea ac6uis$ului co*unitar

+om,nia acceptă în întregime ac/uisul comunitar la capitolul 1 < )olitica +egională şiCoordonarea Instrumentelor Structurale2 în vigoare la 31 decembrie **32 fără să solicite

perioade de tranzi%ie sau derogări. +om,nia se anga9ează să ia toate măsurile necesare pentruimplementarea efectivă a ac/uis0ului şi declară că va fi în măsură să îl aplice2 în întregime2 de ladata aderării.

+om,nia este pregătită să e7amineze în continuare evolu%ia legisla%iei comunitare în domeniul politicii regionale şi coordonării instrumentelor structurale şi să informeze sistematic Conferin%ade :derare sau Consiliul de :sociere cu privire la legisla%ia şi măsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului ac/uis în domeniul politicii regionale şi coordonării instrumentelor structurale sau2 dacă va fi cazul2 cu privire la dificultă%ile care ar putea să apară în transpunereanoului ac/uis.

Infrastructura institu%ională necesară implementării ac/uis0ului va fi completă şi func%ională ladata aderării +om,niei la >niunea $uropeană.+om,nia îşi propune să participe la politica de coeziune economică şi socială şi să beneficieze deondurile Structurale şi de Coeziune în aceleaşi condi%ii cu acelea aplicabile celorlalte State=embre2 de la data aderării.

+om,nia va asigura conformitatea politicii sale de coeziune economică şi socială cu alte politicicomunitare2 în special în domeniile concuren%ei2 ac?izi%iilor publice2 protec%iei mediului2egalită%ii de şanse între femei şi bărba%i şi va asigura că opera%iunile finan%ate din ondurileStructurale şi ondul de Coeziune vor fi conforme cu reglementările comunitare in aceste

domenii.

V%Pro(ocări pentru (iitor

Scopul ultim al oricărei ac%iuni de regionalizare constă2 înaintea oricăror altor deziderate2în optimizarea func%iilor teritoriului2 gestiunea optimă a resurselor sale2 realizareacoeziunii teritoriale şi asigurarea unei bune guvernan%e teritorială. ;n acest fel2 opera%iunea deregionalizare trebuie să aibă ca finalitate delimitarea unor entită%i spa%iale de program cu însuşirisistemice.

:ctuala organizare are o serie de deficien%e legate2 pe de o parte2 de lipsa unei entită%ireprezentative la nivel regional şi centralizarea administrării deciziilor şi2 pe de altă parte2deslaba corelare care e7istă între strategiile sectoriale şi cele regionale. Din această perspectivă2 procesul de regionalizare poate aduce cu sine o serie de avanta9e precumB o mai bună coordonarea strategiilor de dezvoltare regională2 cumulare de e7pertiză te?nică la nivel regional2 prioritizarea proiectelor în acord cu nevoile locale etc.

3



;n vederea declanşării şi a derulării efective a procesului de regionalizare în +om,nia2 prin =emorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului deregionalizare0descentralizare în +om,nia2 aprobat de 5uvernul +om,niei în 1( februarie *13 afost creat cadrul organizatoric adecvat unei ac%iuni de o asemenea importan%ă. :stfel a fostconstituit Consiliul Consultativ pentru +egionalizare2 organism cu rol strategic2 cu scopul de a

propune profilul viitoarelor regiuni administrativ0teritoriale2 care a fost organizat şi func%ionează pe trei nivele de e7pertizăB

R 5rupul de lucru academic2 alcătuit din 1* personalită%i din mediul universitar şi academic careva asigura e7pertiza necesară conturării profilului viitoarelor regiuni.

R 5rupul de lucru format din parlamentari şi aleşi locali2 alcătuit din reprezentan%i ai structurilor asociative ale autorită%ilor administra%iei publice locale >FC+2 :=+2 :"+2:Co+8 şireprezentan%i ai partidelor parlamentare2 membrii ai comisiilor de administra%ie public dinCamera Deputa%ilor şi Senatului2 cu rol de consultare şi formulare de propuneri venite de la

5rupul de lucru academic.

R 5rupul de lucru al societă%ii civile2 alcătuit din reprezentan%i ai principalelor patronate2sindicate şi organiza%ii non0guvernamentale2 cu rolul de a asigura e7pertiza din domeniul deactivitate al membrilor2 de a propune solu%ii. ;n acelaşi timp prin acest grup se asigură şi oconsultare c,t mai largă în vederea definitivării şi fundamentării solu%iilor propuse.

)entru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar stabiliriicompeten%elor tuturor palierelor administrative s0a constituit Comitetul e?nic Interministerial pentru +egionalizare0Descentralizare2 organism cu rol te?nic2 alcătuit din reprezentan%i<la nivel

de ministru2 ministru delegat sau secretar de stat din ministerele implicate în procesul dedescentralizare2 cu rolul de a asigura coordonarea procesului de descentralizare.

:stfel2 pentru definirea viitoarelor regiuni2 demersurile structurilor create au în vedereB

• analiza rezultatelor şi perspectivelor actualelor regiuni de dezvoltareH• studiul de impact al regionalizarii %in,nd seama de componenta economică2 administrativă2

sociologică2 cultural0istorică2 tradi%ii locale2 etcH• stabilirea criteriilor privind noua @?artăA administrativă2• elaborarea noii ?ăr%i administrativeH• elaborarea strategiilor regionale în acord cu strategia na%ionala de dezvoltare a %ării şi cu

strategia europeanăH• stabilirea priorită%ilor dezvoltării regionale cu definirea proiectelor EmasterAH• elaborarea criteriilor pentru stabilirea centrelor regionaleH• stabilirea centrelor regionale şi a noilor structuri administrative.

Partea a III$a "onclu'ii

4



I*pactul politicii regionale asupra econo*iei

Cre.terea rapidă a veniturilor în regiunile cele mai sărace: produsul intern brut )I0ul8 pe

cap de locuitor în regiunile cel mai slab dezvoltate ale >$ aşa0zisele regiuni aferente"biectivului 18 a crescut2 în **#2 de la ##N din media pe >$ ! la &1N.

Crearea de noi locuri de muncă: se estimează că au fost create un număr de 124 milioane de

locuri de muncă2 din care apro7imativ 1 milion în întreprinderi.

I*pactul politicii regionale asupra *ediului

%meliorarea mediului : politica de coeziune a avut o contribu%ie ma9oră prin faptul că a a9utat

regiunile să respecte standardele de mediu ale >$. De e7emplu2 27 *ilioane de persoane )n

plus au +ost conectate la siste*ele *oderne de apro(i'ionare cu apă 2 şi încă 3 demilioane de persoane beneficiază de sisteme de tratare a apei reziduale.

*ai multe programe durabile: 9umătate din statele membre au introdus indicatori şi %inte

pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în programele din cadrul politicii decoeziune pentru perioada **&0*1*.

I*pactul politicii regionale asupra in+rastructurii de transport

*odernizarea legăturilor de transport B politica de coeziune a finan%at 4 &** Mm de

autostrăzi şi 1 ** Mm de cale ferată de mare viteză. &&N din autostrăzile din %ările cuprinse în politica de coeziune şi circa !#N din calea ferată

de mare viteză au fost cofinan%ate de la politica de coeziune. Ca rezultat2 densitatea medie a autostrăzilor din Spania2 5recia2 Irlanda şi )ortugalia a

crescut de la (*N din media >$1! din *** la 111N în **#. )rovocarea răm,ne în >$1*2unde densitatea autostrăzilor stagnează la 3!N din media >$1!

I*pactul politicii regionale asupra )ntreprinderilor

/pri0inirea dezvoltării întreprinderilor : 3* *** de I==0uri au primit spri9in financiar în

mare parte subven%ii2 dar şi împrumuturi şi capital de risc82 iar alte 121 milioane de I==0uriau primit consultan%ă şi spri9in pentru activitatea în re%ea. Se estimează că s0au creat astfel 1*** *** de locuri de muncă în întreaga >$.

I*pactul politicii regionale asupra cercetării

!



+nvestiţii în cercetare .i inovare: aproape -8 777 de proiecte de cercetare i de'(oltare au

primit spri9in prin crearea a peste 13 *** de noi locuri de muncă de durată în cercetare.

In conditiile actualei politici regionale2 43 N din venitul economic şi &! N din investi%iileîn cercetare şi inovare se concentrează pe doar 14 N din teritoriul european2 aşa0numitul

pentagon între 6ondra2 amburg2 =Tnc?en2 =ilan şi )aris. ;n urma recentelor aderări2 decala9eleîntre regiunile din $uropa s0au accentuat semnificativ. Cel mai bogat stat membru2 6u7emburg2este acum de şapte ori mai bogat dec,t cel mai sărac2 +om,nia. 6a nivel regional2 diferen%a esteşi mai mare. >n asemenea model poate fi observat doar în cazul economiilor în plină dezvoltare2cum ar fi C?ina şi India2 în timp ce2 în S.>.:. şi aponia2 decala9ele sunt mult mai pu%insemnificative.

)olitica regională europeană pune în practică solidaritatea între popoarele $uropei.;ntărirea coeziunii economice2 sociale şi teritoriale prin reducerea decala9elor de dezvoltare întreregiunile sale este un obiectiv fundamental al >$2 stipulat şi în tratatul său. =i9loacele financiare

alocate atingerii acestui obiectiv reprezintă mai mult de o treime din bugetul >$ pe perioada**&0*13. Deşi concentrată pe regiunile mai sărace în vederea asistării lor în procesulrecuperării mai rapide a diferen%elor2 investi%iile din cadrul politicii de coeziune au un impactsemnificativ asupra competitivită%ii tuturor regiunilor şi asupra condi%iilor de via%ă a locuitorilor lor.

)olitica de dezvoltare regională este un fenomen nou pentru 4ările din Europa "entrala

si de Est. )lanificarea teritorială în perioada socialistă se efectua în cadrul programelor dedezvoltare a sectoarelor economice2 iar în unele %ări cu economii mai liberale de e7empluB>ngaria2 Uugoslavia8 dezvoltarea regională avea un caracter asemănător celei din %ările $uropeide 'est2 cu toate că nu în aceleaşi propor%ii. ;ncep,nd cu anii 1((&0(- politicile de dezvoltare

regională sunt în plină desfăşurare practic în toate %ările $C$. ;n ma9oritatea acestor %ări au fostde9a aprobate actele normative necesare iar la nivel na%ional şi local sunt create un şir de institu%iide promovare.

6egisla%ia Ceiei în acest domeniu determină politica regională ca fiind un model integratde dezvoltare economică şi socială cu accentuarea restructurării industriei2 dezvoltarea sectoruluide producere şi dezvoltarea prioritară a comunită%ilor locale.

Dezvoltarea regională în ,stonia este concepută ca politică de stat promovată cu scopul dea crea condi%iile pentru dezvoltarea social0economică ec?ilibrată a tuturor regiunilor %ării av,nd

în vedere interesele regionale şi na%ionale şi este orientată spreB• Crearea condi%iilor de via%ă adecvate în toate regiunile

• :cordarea spri9inului pentru dezvoltarea economică optimală a tuturor regiunilor

• :sigurarea dezvoltării continue

• Dezvoltarea integrării teritoriale la nivel na%ional prin asigurarea populării ec?ilibrate a

teritoriului şi micşorarea migra%iei popula%iei.

#



Scopurile dezvoltării regionale în ngaria suntB a8 asigurarea eficacită%ii la nivel na%ional prin diminuarea discrepan%elor e7istente între regiuni şi b8 dezvoltarea propor%ională a %ării pentru creşterea nivelului de trai2 creşterea posibilită%ilor social0economice şi îmbunătă%ireainfrastructurii. )rin implementarea programelor de dezvoltare regională se urmăreşteB

• Contribuirea la dezvoltarea economiei de pia%ă în toate regiunile

• Crearea condi%iilor pentru dezvoltare autonomă

• Diminuarea dezec?ilibrelor între regiuni2 mai ales între capitală şi restul teritoriului

• Stimularea ini%iativelor la nivel regional şi local şi realizarea coordonării lor cu

sarcinile na%ionale.

"biectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională în "om3nia suntB a8 diminuareadezec?ilibrelor regionale e7istente2 prin stimularea dezvoltării ec?ilibrate2 recuperarea accelerata

a înt,rzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate şi preînt,mpinarea producerii de noidezec?ilibreH b8 pregătirea cadrului institu%ional pentru a răspunde criteriilor de integrare înstructurile >$ şi de acces la fondurile europeneH c8 corelarea politicilor şi activită%ilor sectorialeguvernamentale la nivelul regiunilor2 prin stimularea ini%iativelor şi valorificarea resurselor localeşi regionale2 d8 stimularea cooperării interregionale2 interne şi interna%ionale2 a celeitransfrontaliere2 inclusiv în cadrul euroregiunilor.

;n Polonia dezvoltarea regională este orientată spreB i8 dezvoltarea vec?ilor regiuniindustrialeH ii8 contracararea decăderii structurale a zonelor agrareH iii8 renaşterea economică aregiunilor din estH iv8 dezvoltarea cooperării la nivel interregional şi v8 conversia oraşelor construite în 9urul unei întreprinderi.

)olitica regională a /loveniei este orientată spre spri9inirea zonelor rurale şi a zonelor cu ositua%ie demografică gravă2 obiectivele urmărite fiindB

• :meliorarea condi%iilor de trai în localită%ile rurale şi contracararea descreşterii

popula%iei

• acilitarea apari%iei posibilită%ilor suplimentare de ob%inere a veniturilor în localită%ile

rurale

• Crearea condi%iilor favorabile de via%ă în zonele cu un înalt grad de emigrare al

popula%iei.

Ţara

Structuri na4ionale responsa&ile de reali'area

politicii regionaleStructuri regionale

9inisterulStructuri gu(erna*entale i

intergu(erna*entale

Ce?ia Dezvoltării Centrul Dezvoltării +egionale :gen%iile de Dezvoltare

&



Ţara

Structuri na4ionale responsa&ile de reali'area

politicii regionaleStructuri regionale

9inisterulStructuri gu(erna*entale i

intergu(erna*entale

+egionale anca de Dezvoltare a regiunilor o?emia şi =oravia

+egională

>ngaria :griculturii şi)oliticii+egionale

Consiliul Fa%ional al Dezvoltării+egionale

Consiliile de Dezvoltare+egională

Consiliile de Dezvoltare aleDistrictelor

)olonia $conomiei Consiliul pentru )olitică+egională

:gen%ia Fa%ională de Dezvoltare+egională

Centrul 5uvernamental deCercetări Strategice

:gen%iile de Dezvoltare+egională

+om,nia Dezvoltării şi)rognozei

Consiliul Fa%ional pentruDezvoltare +egională

:gen%ia Fa%ională de Dezvoltare

+egională

Consiliile de Dezvoltare+egională

:gen%iile de Dezvoltare

+egională

Slovenia +ela%ii$conomice şiDezvoltare

Consiliul Fa%ional pentruDezvoltare +egională

:gen%iile de Dezvoltare+egională

$stonia :facerilor Interne

Consiliul pentru )olitica+egională

:utorită%ile :dministra%ieiDistrictelor

:naliza comparată a aspectului institu%ional al dezvoltării regionale în %ările $C$ denotă unşir de trăsături caracteristice2 care sunt prezentate în cele ce urmează.

6a nivel central politica de dezvoltare regională este coordonată de c,teva tipuri destructuri şi institu%ii. ;n primul r,nd acestea sunt ministerele2 care au un caracter specificdomeniului cazul Ce?iei8 sau au în competen%a lor şi problemele de dezvoltare regională.

-



6a nivel central sunt create organisme de tip Consilii #aţionale de Dezvoltare Regională încomponen%a cărora intră reprezentan%ii tuturor sau doar a unor ministere2 autorită%ilor administra%iei publice regionale şi locale2 camerelor de comer% şi industrie2 lumii de afaceri şisocietă%ii civile. :ceste organe sunt responsabile pentruB a8 pregătirea recomandărilor saudeciziilor în problemele de dezvoltare regională2 b8 organizarea consulta%iilor cu organiza%iile

interesate de la nivel local şi regional2 c8 monitorizează utilizarea fondurilor alocate pentru programele de dezvoltare regionala2 d8 coordonarea activită%ii ministerelor şi autorită%ilor regionale în implementarea programelor de dezvoltare regională2 etc.

;n c,teva %ări au fost create la nivel guvernamental structuri distincte pentru acordareaasisten%ei în elaborarea şi implementarea politicii de dezvoltare regională. :ceste structuri pot fidivizate în două grupe. ;n prima intră institutele şi centrele2 create pentru acordarea asisten%ei înelaborarea politicii regionale şi diseminare de informa%ie. De e7emplu2 Centrul pentru

Dezvoltare Regională care face parte din cadrul =inisterului Dezvoltării +egionale din Ce?ia.Centrul acorde asisten%ă2 mai ales informa%ională şi în domeniul instruirii < agen%iilor regionale şi

locale pe probleme de dezvoltare regională prin intermediul re%elei sale de filiale. Centrul

Guvernamental de Cercetări 'trategice din )olonia creat pe baza Centrului de )lanificare8 esteresponsabil de efectuarea analizelor în domeniul dezvoltării regionale şi elaborarea Epoliticiispa%ialeA2 dar nu poartă răspundere pentru implementarea ei.

Din cealaltă grupă de organe centrale create fac parte *genţiile #aţionale de Dezvoltare

Regională. De e7emplu2 :gen%ia )oloneză de Dezvoltare +egională2 care a fost creată în 1((3 şifinan%ată în mare parte prin intermediul programului ):+$ este specializată pe implementarea programelor de dezvoltare regională. otodată ea coordonează şi conlucrează cu cele peste &* deagen%i de dezvoltare regională şi locală apărute pe întreg teritoriul %ării. :gen%ia de Dezvoltarea

+egională $stoniană reprezintă interesele a patru ministere afacerilor interne2 economiei2agriculturii şi mediului8 şi a autorită%ilor districtuale şi asocia%iilor comerciale care promovează politica de dezvoltare regională. :gen%ia conduce cu activitatea în domeniul politicii regionale2realizarea programelor de dezvoltare regională şi acordă spri9inul necesar tuturor organiza%iilor regionale.

6a nivel local structurile principale de realizare a dezvoltării regionale sunt de obiceiBConsiliile Regionale de Dezvoltare Regională şi *genţiile de Dezvoltare Regională.

;n >ngaria2 sistemul pe două nivele de coordonare a dezvoltării regionale includeB

• Consiliile Districtuale de Dezvoltare care realizează coordonarea politicii de dezvoltare

regională în fiecare din cele 1( districte

• Consiliile Dezvoltării +egionale care realizează elaborarea planurilor regionale de

dezvoltare pentru fiecare din cele & regiuni şi care ac%ionează în calitate de verigă delegătură între ministere2 camerele de comer% şi industrie şi reprezentan%iiadministra%iilor locale.

(



;n Rom+nia2 Consiliile de Dezvoltare +egională asigură coordonarea activită%ilor de promovare a obiectivelor care decurg din politicile de dezvoltare regionala2 la nivelul fiecărei+egiuni de dezvoltare av,nd ca structuri e7ecutorii :gen%iile de Dezvoltare +egională. ;n

Slovenia legisla%ia în vigoare prevede crearea :gen%iilor de Dezvoltare +egională2 care se vor ocupa de coordonarea politicii na%ionale şi a ini%iativelor apărute la nivel local.

endin%a generală a aspectului institu%ional al dezvoltării regionale în %ările $C$ esteadaptarea pentru realizarea ma7imă a obiectivelor politicii de dezvoltare regională şi adaptarea lacerin%ele de integrare în >niunea $uropeană.

i&liogra+ie

?ttpBGGbeta.ier.roGdocumenteGformareG)oliticaVregionala.pdf 2 accesat la data de - aprilie *1!

3*

http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf

http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf



?ttpBGGcse.uaic.roGVfisiereGDocumentareGSuporturiVcursGIIV)oliticiN*europene.pdf 2 accesat ladata de - aprilie *1!

?ttpBGGec.europa.euGregionalVpolicWGarc?iveGpolicWGimpactGinde7Vro.?tm2 accesat la data de 1*aprilie *1!

?ttpBGGec.europa.euGregionalVpolicWGsourcesGdocgenerGpresentaGXorMing**-GXorMVro.pdf 2 accesat la data de 1* aprilie *1!

?ttpBGGXXX.apubb.roGXp0contentGuploadsG*11G*G)oliticiVregionaleVSuportVdeVcurs.pdf 2accesat la data de & aprilie *1!

?ttpBGGXXX.econ.ubbclu9.roGdocumente*14GSuportN*admitereN*masteratN**14VD+D2N*$=.pdf 2 accesat la data de - aprilie *1!

?ttpBGGXXX.europarl.europa.euGsidesGgetDoc.doYpub+efZ0GG$)GG$[+$)"+[:&0*1*0

**#[*[D"C[=6['*GG+"2 accesat la data de ( aprilie *1!

?ttpBGGXXX.fonduricomunitare.roG+:IFIF5GsuportN*cursN*fonduriN*structurale.pdf 2accesat la data de - aprilie *1!

?ttpBGGXXX.ipp.md2 accesat la data de - aprilie *1!

?ttpBGGXXX.mdlpl.roGVdocumenteGinfoVintegrareGeurodispecerGgeneralitatiG3!.pdf 2 accesat la datade - aprilie *1!

?ttpBGGXXX.mdrap.roGdezvoltare0regionalaGpolitica0de0dezvoltare0regionala2 accesat la data de 1*

aprilie *1!?ttpBGGXXX.ramp.ase.roGVdataGfilesGarticoleGV*!.pdf 2 accesat la data de - aprilie *1!

31

http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Politici%20europene.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/impact/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/presenta/working2008/work_ro.pdf


http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Politici_regionale_Suport_de_curs.pdf

http://www.econ.ubbcluj.ro/documente2014/Suport%20admitere%20masterat%202014_DRD,%20EM.pdf


http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2010-0206+0+DOC+XML+V0//RO


http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport%20curs%20fonduri%20structurale.pdf

http://www.ipp.md/

http://www.mdlpl.ro/_documente/info_integrare/eurodispecer/generalitati/35.pdf

http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_05.pdf

http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Politici%20europene.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/impact/index_ro.htm


http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Politici_regionale_Suport_de_curs.pdf





http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport%20curs%20fonduri%20structurale.pdf

http://www.ipp.md/

http://www.mdlpl.ro/_documente/info_integrare/eurodispecer/generalitati/35.pdf

http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_05.pdf

popescu săndulescu

Documents