Poluarea aerului

Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme i a existat de când oamenii au început să utilizeze focul șpentru agricultură, încălzire i gătitul alimentelor. În timpul Revolu ieiș țIndustriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Poluarea aerului

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon i compu i organici din combustia incompletă a ș șcombustibililor fosili cum ar fi cărbunii i deș dioxid de sulf de la impurită ile din combustibili. În timp ce smogul reac ioneaza ț țcuoxigenul, acizii organici i sulfurici se condensează sub formă de șpicături, înte ind cea a. Până în secolul XX smogul devenise deja unț țpericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra ora elor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. șAcest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i ș ș

eliberează hidrocarburi din combustibilii "near i". Razele solare fac șca oxizii de azot i hidrocarburile să se combine i să transforme ș șoxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, răne te șplante i irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substan e careș țse condensează i formează o cea ă vizibilă i pătrunzătoare.ș ț ș

Majoritatea poluan ilor sunt eventual "spăla i" de către ploaie, ț țzăpadă sau cea ă dar după ce au parcurs distan e mari, uneori chiarț țcontinente. În timp ce poluan ii se adună în atmosferă, oxizii de sulf ți de azot sunt transforma i în acizi care se combină cu ploaia. ș ț

Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri i păduri unde poate duce la șmoartea pe tilor sau plantelor i poate să afecteze întregi ș șecosisteme. În cele din urmă, lacurile i pădurile contaminate pot șajunge să fie lipsite de via ă. Regiunile care sunt în drumul vântului țcare bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul șStatelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploileșacide pot să afecteze i sănătatea umană i obiecte create de ș șoameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră i fa ade din ș țRoma, Atena si Londra.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o cre tere a temperaturii Pământului șcauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolulXX, concentra ia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut țdramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumireade gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radia iile Soarelui. Din cauza efectului de seră se țasteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendin ă pare a fi o țschimbare minoră, cre terea ar face ca Pământul să fie mai cald șdecât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând produc ia agricolă, modificând distribu ia ț țanimalelor i plantelor i crescând nivelul mării.ș ș

Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Produc ia excesivă a compu ilor careț școn in clor cum ar fi clorofluorocarbona ii (CFC) (compu i folosi i ț ț ș țpână acum în frigidere, aparate de aer condi ionat i în fabricarea ț șproduselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat via a acvatică i terestră i ț ș ș

amenin ă sănătatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale ț șplanetei.

Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar dincauza poluării aerului, majoritatea în Asia.

Poluarea apelor

Cererea de apă potabilă este în cre tere continuă cât timp popula iaș țglobului cre te. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei șpotabile din râuri, lacuri, rezervoare i alte surse a crescut de patru șori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru iriga ie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% ța fost folosită pentru alte utilită i; industria i mineritul au folosit 7% ț și restul a fost folosită pentru animalele domestice i în scopuri ș ș

comerciale.

Apa menajeră, apa industrială i produsele chimice folosite în șagricultură, cum ar fi îngră ămintele i pesticidele sunt principala ș șcauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i ș ș36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În ările în curs de țdezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri i golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.ș

Îngră ămintele chimice cum ar fi fosfa ii i nitra ii folosi i în ș ț ș ț țagricultură sunt vărsate în lacuri i râuri. Acestea se combină cu șfosfa ii i nitra ii din apa menajeră i măresc viteza de dezvoltare a ț ș ț șalgelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care suntîn descompunere i care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, șnumit eutrofizare, poate cauza moartea pe tilor i a altor forme de ș șvia ă acvatice. La sfâr itul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware ț șiș Golful Mexic au murit mii de pe ti din cauza dezvoltării unei formeș

toxice de alge numită Pfisteria piscicida. Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu apă a terenului agricol, excesul de apă ajungând în răuri i apoi în mare, șfosfa ii i nitra ii ajutând dezvoltarea algelor. Inunda iile duc ț ș ț țpesticidele toxice i de eurile urbane i industriale în lacuri i râuri.ș ș ș ș

Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor. Pământul i nămolul ș șduse de apă de pe dealurile defri ate, pământurile arate sau de pe șterenurile de construc ie pot să blocheze cursul apelor i să omoare ț șvegeta ia acvatică. Chiar i cantită i mici de nămol pot să elimine ț ș țunele specii de pe ti. De exemplu, când defri ările îndepărtează ș șînveli ul de plante al versan ilor dealurilor, ploaia poate să ducă ș țpământ i nămol în râuri, acoperind pietri ul din albia unui râu unde ș șpăstrăvii sau somonii î i depun icrele.ș

Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esen ială de proteine, mai ales pentru oamenii din ările în ț țcurs de dezvoltare. Totu i, poluarea din golfuri i estuare amenin ă ș ș țrezervele de pe te care i asa sunt aproape epuizate din cauza ș șpescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de petrol s-au vărsat din petrolierul Exxon Valdez în Strâmtoarea "Prince William" din Alaska,un vechi i bogat loc de pescuit. În 1999 s-au raportat 8.539 șaccidente petroliere în apele i în jurul apelor Statelor Unite, șvărsându-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale șcare se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cre terea majorită ii plantelor i esen ial ș ț ș ț

pentru toată produc ia agricolă. Poluarea solului este acumularea dețcompu i chimici toxici,ș săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta via a țplantelor i animalelor.ș

Metodele ira ionale de administrare a solului au degradat serios țcalitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. șTratarea solului cu îngră ăminte șchimice, pesticide iș fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii șcare cultivau căp uniș în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căp unii. șAcest proces omoară fără discriminare chiar i organismele șbenefice i lasă solul steril i dependent de îngră ăminte pentru a ș ș șsuporta cre terea plantelor. În consecin ă, se folosesc tot mai multe ș țîngră ăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor i lacurilor în ș șperioadele cu inunda ii.ț

Iriga ia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat țbine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă cre terea șplantelor i pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., ora ele ș șantice sumeriene de la sud de Valea Tigrului iș Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogă ia recoltelor. Până în anul ț1500 î.e.n., aceste ora e au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei șdatorate salinită ii ridicate a solului. Aceea i problemă există azi în ț șValea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt iș Valea Imperială din California.