poluare ploiesti word 2003

Student: Bira Bogdan

Facultatea: Management economic

Anul: I

Seria: F , Grupa: 125

11

Academia de studii economice Bucuresti

Cuprins

Ce este poluarea ? .......................................................................................................pag.3

Scurt istoric .................................................................................................................pag.5

Surse de poluare ..........................................................................................................pag.6

Surese de poluare a solului si a apelor subterane .......................................................pag.6

Cazuri de poluare .........................................................................................................pag.8

Bibliografie ...................................................................................................................pag.11

Ce este poluarea ?

11


Daca ne punem sa cautam definitii ale poluarii, vom gasi multe, ca de exemplu aceasta: „Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii.” sau „ Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de componenta normala a aerului, care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediul de viata al omului”.

Se vorbeste despre poluare atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale, sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor”.

11


Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe.

In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, – uneori chiar si mari – provocand astfel poluarea atmosferica.

11


Scurt istoric

„The Science of Petroleum” atesta in 1938 faptul ca Romania a fost prima tara din lume cu o productie de petrol oficial inregistrata in statisticile internationale de 275 tone. Au urmat Statele Unite ale Americii in 1859, Italia in 1860, Canada in 1862, Rusia in 1863.

Prima rafinarie din lume s-a infiintat la Ploiesti, construita de fratii Mehedinteanu la marginea orasului, in apropierea garii de Sud. Bucurestiul a fost primul oras din lume iluminat public cu petrol lampant .

In 1907, la Ploiesti s-au pus bazele Uzinei Concordia pentru repararea si confectionarea de utilaj petrolier.

Incepand din 1929 si pana in 1938, toate produsele petroliere obtinute in marile rafinarii romanesti erau solicitate la export.

Un tabel privind rezervele mondiale probabile (inclusiv sigure) aseza Romania in anul 1937, pe locul 7 in lume dupa: URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze.

Ploieşti - rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943.

11


Surse de poluare a aerului

Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinarii provin de la urmatoarele surse: procese de combustie, instalatii tehnologice, scurgeri de produse petroliere, turnuri de racire si bazine separatoare cu suprafata deschisa, scurgeri de gaze, gaze neuscate arse in atmosfera, rampe de incarcare- descarcare, fluidele de foraj, detritusul (reziduuri) rezultat in urma forarii sondelor, scurgeri de chimicale utilizate la fluidele de foraj, scurgeri de carburanti lubrifianti la instalatiile de foraj si probe productie si exploatare, noxele rezulate de la esapamentele motoarelor ultilizate la instalatiile de foraj si probe productie, eruptii libere necontrolate de hidrocarburi.

Emisiile de poluanti in atmosfera sunt de doua feluri:

1. Dirijate: evacute prin cosuri de dispersie sau tubulaturi metalice, tevi de esapament, guri de ventilatie, guri de aerisire etc.

2.Difuze: evacuare necontrolabila inregistrata la manipulari de substante si produse cu volatilitate diferita, incarcare- descarcare rezervoare etc.

Depozitarea lichidelor organice (titei, fractiuni petroliere, compusi chimici industriali) se face in rezervoare. Parcurile de rezervoare reprezinta sursa majora de poluare a aerului cu compusi organicivolatili, de regula hidrocarburi.

Turnurile de racire si bazinele separatoare cu suprafata deschisa, utilajele dinamice, ventilele, flansele, conductele, rampele de incarcare- descarcare emit, de asemenea,compusi organici volatili.

Surse de poluare a solului si a apelor subterane

In ceea ce priveste activitatea desfasurata in cadrul sectorului de explorare si prductie a titeiului, poluarea solului poate avea drept surse conductele ce alimenteaza parcurile schelelor, la care se pot produce scapari accidentale de titei. De asemenea, ca sursa de poluare a solului, mai pot fi mentionate depozitele si statiile de tratare a titeiului, careurile de sonde, statiile compresoare si traseele de conducta poluate din cauza avariilor, instalatiile de transport si depozitare a produselor petroliere.

11


Aspectul particular al poluarii apelor subterane cu titei si produse petroliere pentru Romania consta in aceea ca este un fenomen cu o istorie de peste 100 de ani, care a debutat odata cu inceperea exploatarii zacamintelor de titei in zona vaii Prahovei si cu aparitia si dezvoltarea industriei prelucratoare de titei. Astfel, orasul Ploiesti a fost, timp de decenii, cel mai mare centru de prelucrare a titeiului din Romania, aici functionand inaine de cel de-al doilea razboi mondial 12 rafinarii care insumau 78% din cantitatea totala de titei prelucrata in Romania. In aceasta perioada, in zona limitrofa sudica a orasului si-au desfasurat activitatea urmatoarele rafinarii: Columbia, Astra Romana, Unirea, Lumina, Orion, Petrolblock.

Odata cu trecerea timpului poluarea s-a extins, fiind generata de scurgerile din instalatii, parcuri de rezervoare, statii de pompare, bataluri pentru depozitarea reziduurilor, conducte subterane, rampe de incarcare-descarcare. Un varf al acestui fenomen a fost atins in timpul celui de-al doilea razboi mondial, odata cu bombardarea masiva a rafinariilor din vecinatatea Ploiestiului, fapt care a condus la scurgerea unor cantitati importante de produse petroliere in sol si, indirect, in apele subterane de mica adancime. Pe langa bombardamentele din anii 1943-1944, poluarea a fost accentuata si de cutremurele din anii 1940, 1977, 1986.

Poluarea solului poate fi :

1. Directa, din cauza depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfasurarea proceselor tehnologice

2. Indirecta, din cauza agentilor de poluare emisi in atmosfera, purtati de vant, care se depun pe sol si sunt spalati de precipitatii, infiltrandu-se in subteran.

Sursele potentiale de poluare directa a solului si a subsolului pot fi parcurile de rezervoare, bazinele de decantare, conductele subterane etc. Reziduurile solide, nedepozitate corespunzator, care pot polua solul, provin din: impuritati solide antrenate in titei, namoluri de la epurarea uzate si de la tratarea apei brute,reziduuri solide provenite din operatiile de intretinere si curatire.

Batalurile de reziduuri si namoluri pot constitui surse de poluare a solului. Daca fundul sau peretii acestor bataluri nu au fost impermeabilizate in mod corespunzator pentru produse petroliere, acestea se pot infiltra in sol. Numai in judetul Prahova, batalurile de reziduuri petroliere insumeaza 100.000 de tone de produs poluant, acoperind o suprafata de 16 hectare (Ploiesti si Campina).

11


CAZURI DE POLUARE

La doar cativa kilometri de Ploiesti, in imediata apropiere a statiei CFR Ploiesti Triaj, s-a format un lac urias in care, de-a lungul anilor, au fost depozitate reziduurile petroliere rezultate in urma productiei de carburanti a Rafinariei Astra Romana.

Desi aerul a devenit irespirabil in zona, iar solul musteste de otravuri, nimeni nu pare hotarat sa neutralizeze aceasta adevarata bomba ecologica.

Peisajul este sinistru: orice urma de vegetatie a disparut pe o raza de cativa zeci de metri in jurul depozitului de reziduuri petroliere, care se intinde pe o suprafata de mai multi kilometri patrati.

Chiar daca acest lac artificial are o adancime de patru metri, a fost totusi prea putin pentru a cuprinde intreaga cantitate de reziduuri, care s-au revarsat in aval, formand inca un canal plin de produse petroliere.

Desi depozitul de produse petroliere este in proprietatea rafinariei Astra Romana din Ploiesti, care apartine controversatului om de afaceri Ioan Niculae, pana acum nu s-a luat nicio masura pentru neutralizarea acestor reziduuri atat de periculoase pentru mediul inconjurator. Rafinaria a intrat in conservare acum trei ani, iar cei 200 de angajati cat mai numara in prezent Astra Romana sunt folositi doar la paza instalatiilor invechite. Nici autoritatile de mediu nu se grabesc sa intervina in rezolvarea a ceea ce oficialii denumesc "poluare istorica". Asta, deoarece toate rafinariile din Ploiesti au semnat planuri de conformare pentru protectia mediului, care se intind pana in 2012. Astfel, problema batalurilor va ramane nerezolvata, conducerile rafinariilor invocand lipsa fondurilor necesare ecologizarii zonelor infestate cu reziduuri. "Din cate stiu, Rafinaria Astra trebuie sa neutralizeze batalul de la Triaj pana la sfarsitul anului 2006. Abia dupa expirarea acestui termen ii putem amenda", sustine Stefan Popescu, comisarul-sef al Garzii de Mediu Prahova.

Poluare cu petrol la Tatarani Prahova

Comisariatul Judetean Prahova al Garzii Nationale de Mediu a informat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor ca la data de 07.08.2006, in jurul orei 10.30, s-a produs o poluare accidentala cu petrol, in zona Tatarani Cazemata.

11


O pata de produs petrolier de circa 15 mp a fost semnalata la o distanta de 15m de conducta de transport. Cauza si sursa poluarii nu se cunosc pana in acest moment, dar, in urma primelor verificari efectuate la fata locului, s-a constatat ca nu exista sparturi pe conducta. In aceasta situatie, pata de petrol va fi analizata amanuntit si, in paralel, se va continua verificarea conductei, in vederea remedierii unei eventuale avarii. Terenul afectat nu este arabil, se arata intr-un comunicat dat publicitatii de Ministerul Mediului. Poluarea s-a produs ca urmare a coroziunii conductei de alimentare cu titei ce face legatura intre Parcurile 4 si 35. Dupa constatarea avariei a fost oprita pomparea, s-a localizat spartura si a fost recuperat titeiul, in proportie de 90 %. S-a procedat la decopertarea terenului afectat, dupa care va fi imprastiat un strat fertil de sol.

11


Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai otravit intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia masinilor a fost restrictionata. In ultima luna, inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova au efectuat o serie de masuratori care au scos in evidenta un lucru alarmant pentru ploiesteni - valori foarte mari ale noxelor rezultate in urma traficului intens.

Acestia au comparat rezultatele obtinute cu cele ale masuratorilor efectuate in perioada 23-24 septembrie, cand traficul a fost interzis in zona centrala a orasului in cadrul actiunii “Saptamana mobilitatii”. Astfel, dioxidul de azot, monoxidul de carbon si dioxidul de sulf au inregistrat valori de cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia masinilor a fost restrictionata.

In plus, nivelul zgomotului a fost de aproape doua ori mai ridicat fata de valorile maxim admise de 50 decibeli. “Este dovada cea mai clara ca traficul este un factor important de poluare”, a declarat Camelia Stelian, directorul APM Prahova. Ploiestenii resimt din plin efectele cresterii fara precedent a numarului de autoturisme care circula pe strazile orasului. Potrivit reprezentantilor Primariei Ploiesti, in ultimul an au intrat in baza de date a Fiscului local aproape 7.000 de autovehicule . Alternative: bicicleta si transportul in comun !

Autoritatile de mediu si cele locale propun cateva solutii pentru reducerea poluarii. “Pentru imbunatatirea calitatii aerului, ploiestenii ar trebui sa incerce sa-si schimbe obiceiurile de transport, orientandu-se spre folosirea bicicletei si a transportului in comun”, propune directorul APM Prahova.

“Vom lungi pista de biciclete si vom transforma centrul orasului in pasaj pietonal pentru reducerea poluarii”, promite viceprimarul Ploiestiului, Radu Socoleanu. In schimb, soferii nici nu vor sa auda de bicicleta sau de mijloacele de transport in comun.

11


BIBLIOGRAFIE

C., Ionescu, “Ingineria Prelucrării Hidrocarburilor” Gh., Neag “Depoluarea solurilor şi apelor subterane” S., Cârstea “Prevenirea şi combaterea poluării solului” E., Popescu “Poluarea mediului în: Progrese în prelucrarea

hidrocarburilor” Internet Evenimentul zilei

poluare ploiesti word 2003

Documents