politici de sanatate aprilie 2014

7/23/2019 Politici de Sanatate Aprilie 2014

http://slidepdf.com/reader/full/politici-de-sanatate-aprilie-2014 1/35

Aprilie 2014 l www.politicidesanatate.ro

Sub auspiciile Equity in Health Institute Romania

“Cancerul nu ţine cont de graniţe” Prof. Francesco de Lorenzo,președintele Coaliiei Europenea Pacienilor cu Cancer

Managementul integratal urgenelor din

Sistemul de Sănătate –realitate sau utopie?

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc,secretar de stat, Ministerul Sănătăii

Sănătatearomânească,

la stomatolog

Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăii

Sănătate și dezvoltaredurabilă sau cum se poateîmbunătăi sistemul desănătate din Româniaprintr-o abordareholistică a provocărilor

Cristophe Gourlet,Country Manager

Sanofi România,președintele Consiliuluide Administraieal Zentiva SAși General ManagerSanofi MCO Danube



CONSILIUL ȘTIINIFIC

• Prof. dr. Petru Armean, decan Facultatea de Moașe și AsistenăMedicală de la Universitatea de Medicină “Carol Davila”

• Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rector Universitatea deMedicină și Farmacie Târgu Mureș

• Dr. Cristina Berteanu, director medical “Neolife Medical Center”• Dr. Ioana Bianchi, consultant independent• Dr. Călin Boeru, manager Spitalul de Obstetrică

și Ginecologie, Ploiești• Farm. sp. dr. Ioana Cacovean, președinte Patronatul

Farmaciștilor din România• Dr. Theodor Cebotaru, Spitalul Monza• Dr. Victor Gabriel Clătici, Spitalul Universitar

de Urgenă Elias• Prof. dr. Natalia Cucu, profesor de biochimie, epigenetică la

Universitatea București, Departamentul de Genetică, Laboratorulde Epigenetică

• Conf. dr Ion Daniel, şef Clinica Chirurgie Spital UniversitarBucurești

• Conf. dr. Carmen Domnariu, Universitatea de Medicină “LucianBlaga” Sibiu

• Fausto Felli, preşedinte Equity in Health Institute• Conf. dr. Doru Herghelegiu, director general

Spitalul Sanador• Dr. Dana Ionescu, director medical Spitalul Colentina• Prof. asociat dr. Dana Jianu, copreședinte Societatea

Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă• Dr. Ștefan Jianu, director general al Centrului Medical

ProEstetica• Dr. Ion Luchian, președinte Comisia de sănătate publică Senat• Conf. dr. Florin Mihălan, președinte Societatea Română de

Pneumologie• Prof. dr. Eugen Moa, președinte Societatea Română

de Nefrologie• Prof. dr. Radu Negoescu, m.o. Academia de Ştiinţe Medicale,

director Federaţia Română de Inginerie Biomedicală• Stejărel Olaru, secretar de stat la Departamentul

pentru Românii de Pretutindeni

• Dr. Mircea Olteanu, președinte Asociaia Spitalelordin România• Dr. Diana Loreta Păun, director Institutul Naţional

de Endocrinologie “C.I. Parhon”• Prof. Franco Piovella • Dr. Adriana Pistol, director general Institutul Naţional de

Sănătate Publică• Dr. Daniela Piigoi, vicepreședinte Societatea Română de

Epidemiologie• Prof. dr. Doina Pleșca, decan Facultatea de Medicină Generală

UMF “Carol Davila”• Conf. dr. Gabriel Prada, președinte Societatea Română de

Gerontologie și Geriatrie• Prof. dr. Vasile Pușcaș, Universitatea ”Babeș-Bolyai”

Cluj-Napoca• Conf. dr. Alexandru Rafila, președinte Societatea Română

de Microbiologie• Prof. dr. Dorel Săndesc, şeful Clinicii de Anestezie Terapie

Intensivă, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara• Prof. dr. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar, președinte Societatea

de Informatică Medicală• Dr. Daniela Vâlceanu, Şcoala Naţională de Sănătate Publică,

Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar• Paul Vincke, preşedinte European Healthcare Fraud

and Corruption Network• Prof. dr. Victor Voicu, președinte Societatea Română

de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie• Prof. dr. Mihai Voiculescu, şeful Clinicii de Medicină Internă,

Spitalul Fundeni

Maria Vasilescu – [email protected]. Cornelia Scărlătescu – Managing Partner

[email protected] Boboc – Redactoroffi ce@politici desanatate .ro

Cristina Bobe – Redactor

ColaboratoriDr. Richard Constantinescu, Diana Trașcu,Amali Teodorescu, Andreea Motoc, Cristina Raluca Iliescu

Marketing&publicitateoffi ce@politici desanatate .ro, 0040.723.524.837

Layout și prepress:textus ex machinaCorectură:www.corectura.ro

Adresa: str. Popa Soare nr. 20, sector 2, BucureștiRevista Politici de Sănătate este un produsal Quinn - the medicine media

Sub auspiciileEquity in HealthInstitute Romania

Responsabilitateapentru coninutul articolelorrevineexclusiv autorilor.

SUMAR

EDITORIALMinisterul Sănătăii sau ministerul bolii? ............................................................................................................................................. 4

ȘTIRI 6

REFORMA SĂNĂTĂIIFinanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii ............................................... .................................. 8Conf. univ. dr. Daniela Mănuc - Atragerea fondurilor europene, paradoxul trecutului şi dilema viitorului ......... 10Accesarea fondurilor europene – şansa de dezvoltare a cercetării ştiinţifice

în domeniul endocrinologiei .................................................................................................................................................................... 12

MINISTERUL SĂNĂTĂIIDr. Nicolae Bănicioiu - Sănătatea românească, la stomatolog .................................................. .......................................... ....14

REFORMA SĂNĂTĂIIChristophe Gourlet - Sănătate şi dezvoltare durabilă sau cum se poate îmbunătăţi sistemul de sănătate dinRomânia printr-o abordare holistică a provocărilor ....................................................................................................................... 18

MINISTERUL SĂNĂTĂII Prof. univ. dr. Dorel Săndesc - Managementul integrat al urgenţelor din sistemul de Sănătate – realitate sau utopie?...................................................................................................................................................................................... 22

REFORMA SĂNĂTĂII Asistenţa medicală stomatologică în şcoli – important factor de prevenţie ......................................................................25

MINISTERUL SĂNĂTĂII Conf. dr. Alexandru Rafila - Vaccinul împotriva indiferenţei ......................................... .......................................... ................. 26

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - SENATProf. dr. Florian Popa - Strategia în sănătate trebuie să se adreseze unei naţii,nu unui segment de alegători ................................................................................................................................................................ 28

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAILORConf. dr. Camelia Bogdănici: “Vreau să fiu medicul care vorbeşte politicului, în interesul corpului medical” .. 30

POLITICI EUROPENE DE SĂNĂTATEProf. Francesco de Lorenzo :“Cancerul nu ţine cont de graniţe ............................................................................................... 32De ce informaţii au nevoie pacienţii când aleg să se trateze într-un spital din ţara de originesau din străinătate? Studiu de caz din Germania ........................................................................................................................... 34Finanarea de programe și proiecte de cercetare și inovare, prin programul-cadru Orizont 2020 ....................... 38

REPUBLICA MOLDOVA 40

INOVAIECentrul Medical ProEstetica – 20 de ani de premiere medicale ......................................... .......................................... ...........42Medicina regenerativă, o sperană pentru bolile incurabile ...................................................................................................... 44

COMUNICARECum vă ajută fotografia medicală? .................................... .......................................... ......................................... ............................... 45

SĂNĂTATEA FEMEIISănătatea femeilor din viaţa dumneavoastră contează! Depistarea precoce salvează vieţi ................................. 46

INOVAIEDr. Claudiu Tronciu - Pacienţii din România, trataţi la standardele cele mai avansate în oncologie ..................... 47Prof. Mehmet Ufuk Abacioglu:„Cel mai scurt tratament de radioterapie aplicat în Turcia a fost de o zi” .......... 48Ismail Dernek - Tehnologii inovative în tratamentul cancerului, disponibile acum şi în România ........................ 49

LECIA DE HTAAnaliza impactului bugetar – importanţa acestui tip de studiu

în procesul de compensare a noilor medicamente ........................................................................................................................ 50

POLITICI FARMAPanagiotis Alekos - Provocările industriei farmaceutice din România în 2014 ............................................................. 53

Jacopo Murzi - Gestionarea eficientă a bolilor cronice, direct proporţională cu PIB-ul unei ţări.............................. 54

ECHITATEImportanţa donării benevole de sânge în România ..................................................................................................................... 56Bolile rare, o provocare pentru Europa, dar și pentru România ............................................................................................... 5828 februarie – Ziua Internaţională a Bolilor Rare .......................................................................................................................... 60Cum ar fi ca Sistemul de Sănătate să ofere ceea ce este el de fapt – SĂNĂTATE?! ..................................................... 61

MANAGEMENTRaluca Prodan - Visul american, transpus în România .................................................................................................................62

ECHITATEGr. T. Popa, despre sănătatea educaţiei .......................... .......................................... ......................................... ............................... 64

Îngrijirea paliativă, pe agenda Adunării Mondiale a Sănătăii (WHA),19-24 mai 2014, Geneva .............................................................. .......................................... ......................................... ........................ 66

Board §tiin\ific interna\ionalCooperare interdisciplinar[

Prof. dr. Adrian

Streinu-Cercel

Copreședinte

Prof. Alt Eckhard

Președinte

Board ȘtiinificInternaional

Prof. asoc. dr.

Dana Jianu

Copreședinte

Acad. Maya

Simionescu

PreședinteBoard Știinific

România

GRUPURI DE LUCRU:

Medicina regenerativă:

coordonator – Prof. dr. Maria Dorobanu

Chirurgie regenerativă:

coordonator – Prof. dr. Teodor Stamate

Cercetare fundamentală:

coordonator – Prof. dr. Mugurel Rusu

Cooperare interdisciplinară:

coordonator – Dr. Dan Jinga

Biomateriale și biocompatibilitate:

coordonator – Prof. dr. Marieta Costache

MARK YOUR AGENDA

Conferina Naională de Medicinăși Chirurgie Regenerativă

12 iunie 2014, București

Dacă dorii să devenii MEMBRU sau dorii să fii PARTENER al SIMCR,

vă rugăm să o contactai pe Maria Vasilescu, director executiv SIMCR

([email protected])

Inovație Terapia viitorului Excelență

MARK YOUR AGENDA



Evenimentul a fost un prilej de a întâlni muli specialiștistrăini pe care i-am invitat în România, cu ocazia a numeroaseonferinţe organizate la Bucureşti pe tema managementului boli-or cronice, a calităii serviciilor medicale sau a finanării sisteme-or de sănătate.

Doctorul şi politicianul portughez Ricardo Baptista Leite, primaopertă a revistei noastre fix acum un an, a fost şi el prezent la

eveniment, în calitate de speaker. La fel Elen Nolte, reprezentantăRand Europe. Cel mai greu este, pentru mine, atunci când trebuieă explic prietenilor mei străini care este situaţia actuală în Siste-

mul de Sănătate românesc. Lucrurile merg bine, nu-i aşa?...Dacă toi speakerii - reprezentani ai Comisiei Europene sau

miniştri - ar fi vorbit în acelaşi timp, toţi ar fi spus:• bolile cronice sunt responsabile de 86% din totalul deceselor

la nivel mondial;• bolile cronice sunt principal a cauză a dizabilităţil or şi a

morbidităii;• se cheltuie peste 700 de miliarde de euro pe an pe bolile

cronice, sumă ce va creşte în fiecare an.“Dacă politicienii din ţara voastră nu fac ceva în acest sens,

tunci să scăpaţi de ei pentru că nu îşi fac treaba”, a spus RicardoBaptista. “În cele mai multe ţări, nu avem ministere ale Sănătăţii,i ministere ale bolilor”. Alte cifre: 97% din bugetele ţărilor suntlocate tratamentului şi doar 3%, sau mai puţin, prevenţiei.Spuneţi ţărilor să investească 10% în prevenţie şi, dacă nu,ă nu mai aibă acces la fonduri europene”, a adăugat Baptista.NVESTII ÎN SĂNĂTATE!!! O populaţie îmbătrânită sănătos cos-ă mai puţin.

Statele nu trebuie să repete greşelile. Trebuie să folosimunoştinţele acumulate la nivel internaţional şi să schimbăm /mbunătăţim împreună sistemele naţionale de sănătate. Stateleac lucruri minunate, însă ele ştiu că nu pot lupta singure împotri-

va bolilor cronice - au mai fost mesajele politice lansate în cadrulevenimentului.

S-a mai discutat despre un subiect pecare îl consider vital şi anume EVALUA-REA-MĂSURAREA atât a scopurilor, cât şia acţiunilor.

NU trebuie acionat izolat, pe anumi-te sectoare. Trebuie să existe o strategiecoerentă şi continuă care să ia măsuri încunoștină de cauză, adică trebuie evalu-ată necesitatea și măsurat, ulterior, im-

pactul acestor măsuri.Trebuie, de asemenea, realizate par-

teneriate inteligente şi interdisciplinare.Sănătatea nu mai aparţine de mult doar domeniului sanitar.Fiecare minister ar trebui să aibă departament de Sănătate:transporturile, mediul, economia, învăţământul, agricultura etc.

CUM SĂ GESTIONĂM EFICIENT BOLILE CRONICELA COSTURI PE CARE SĂ NI LE PERMITEM?

Este necesar să reducem spitalizarea non-necesară, suntnecesare accentuarea îngrijirii primare şi reducerea medica-mentelor şi a tratamentelor non-eficiente.

Managementul eficient al bolilor cronice înseamnă, pe scurt,reducerea costurilor şi îmbunătăţirea serviciilor de îngrijiri me-dicale ale pacienţilor prin crearea de programe de îngrijiri inte-grate care să conducă, în final, la reducerea utilizării serviciilormedicale.

Populaţia nu trebuie să sărăcească folosind servicii-le medicale şi nici să se îmbolnăvească din cauza sărăciei.

Îmbunătăţirea îngrijirilor este mai uşoară decât reducerea cos-turilor. Iar investiţia în oameni este obligatorie.

DINCOLO ÎNSĂ DE DECLARAIILE POLITICE,CE AR TREBUI FĂCUT, MAI EXACT? CUM CONVINGEM/ INFLUENĂM POLITICILE ȘI POLITICUL?

E simplu: trebuie identificate situaţiile de win-win şi să înţeleagă toată lumea care sunt beneficiile economice şi medi-cale. Cert este că trebuie intervenit public, pentru că sănătateaeste o responsabilitate personală şi publică, în acelaşi timp.Cetăenii trebuie să fie managerii propriei sănătăi.

Conceptul de disease management a apărut în SUA, în anii‘80, şi încă discutăm despre el. Până una-alta, prevenţia e ne-cesară, dar nu suficientă, iar Bruxelles-ul este la mijloc între ţăricare vor ca autorităţile de acolo să se implice mai puţin în afa-cerile interne și altele care simt nevoia de mai multă susinereşi control.

Dar să ne întoarcem în România…l

Maria Vasilescu

“Be brave, be creative”, și-a încheiat TonioBorg, comisarul european pe sănătate,discursul din cadrul primului Summit Europeandedicat bolilor cronice, organizat de ComisiaEuropeană, la Bruxelles. Au fost sute departicipani din toate ările. Din nou, Româniaa fost reprezentată de revista Politici deSănătate, de încă vreo doi jurnaliști și de doi

reprezentani ai companiilor farma și atât.

EDITORIAL

4 www.politicidesanatate.ro

sau ministerul bolii?Ministerul Sănătăii



RECUNOAȘTEREA ȘI PRE-MIEREA UNOR DOAMNEcare îndrăznesc să iasă dintipare, atrăgând atenia asupracomunităii pe care o reprezintă –aceasta a fost tema centrală a celeide-a 16-a ediii a Galei premiilor“Femeia Anului 2013”.Printre câștigătoarele acestei ediiise află și Crina Ștefănescu, care acâștigat “Premiul pentru iniiativă în sprijinul semenilor”, pentruprofesionalismul și devotamentulcu care se implică în AsociaiaTransplantailor de Ficat dinRomânia, în calitate de medic șide supravieuitor. Trofeul a fost înmânat de acad. prof. dr. Irinel

Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie șiTransplant Hepatic de la InstitutulClinic Fundeni. În total, au fost acordate 11premii de excelenă, la 8 categorii:“Ambasador al artei româneștipeste hotare” (Luminia Gheorghiu,recunoscută de numeroase juriide specialitate ale festivalurilorinternaionale de film), „Promovareași apărarea drepturilor femeii”(Liliana Angheluă, autoareatestimonialului „Exodul mamelor”),„Implicare și responsabilitatesocială” (Amalia Năstase, pentruimplicare și susinere de cauzesociale care se adreseazăcopiilor și femeilor defavorizate),„Promovarea și apărarea drepturilorcopilului” (Antonia Zaharia,datorită susinerii drepturilorcopiilor născui prematur), „BestFundraiser” (Cristiana Ionescu),„Excelenă în jurnalism social”(Irina Păcurariu, carieră de 20 deani în TVR), „Iniiativă în sprijinulsemenilor” (Cristina Ștefănescu,Rozalina Lăpădatu, pentru

implicare în sprijinul pacienilor cuboli autoimune, Mădălina Turza,pentru organizarea campanieinaionale privind problemelecopiilor cu dizabilităi în România,și Magda Coman, președintaAsociaiei „Open Your Heart”, carepromovează drepturile persoanelorcu dizabilităi locomotorii) și„Proiecte de advocacy și prevenireaviolenei asupra femeilor”(Mihaela Săsărman, președintaAsociaiei „Transcena”).Evenimentul a fost prezentat probono de Andreea Marin.l

11 premii de excelenă, la 8 categorii, în cadrul celei de-a 16-a ediii a Galeipremiilor “Femeia Anului”

N PERIOADA 26-29 MARTIE2014 s-a desfășurat, în București,ediia jubiliară, a X-a, a ConferineiNaionale de Medicina Familiei,organizată de Asociaia Medicilor

e Familie București-Ilfov, subegida Societăii Naionale deMedicina FamilieiConferina din acest an a înregistratpatru premiere notabile :1. Lansarea rezultateloroficiale ale chestionaruluiniiat de Grupul de Vaccinolo-gie (grup de excelenă din cadrulDepartamentului profesional -tiinific al SNMF) privind atitudinea

medicilor de familie români cu

privire la activitatea de vaccinare;2. Lansarea unui nou curspe platformă educaionalăformaremedicala.ro a SNMF (e-learning), împreună cu broșura”Recomandări pentru o alimentaiesănătoasă la copilul mic”;3. Lansarea unui grup deexcelenă al SNMF. Grupul”Respiro” reprezintă prima colabo-rare a două organizaii profesionaleale medicilor de familie, CentrulNaional de Studii pentru MedicinaFamiliei (CNSMF) și SocietateaNaională de Medicina Familiei(SNMF), și reunește medici de fami-lie instructori formatori cu mare

experienă clinică și educaională șicu o preocupare deosebită pentru îngrijirea pacienilor cu patologierespiratorie acută sau cronică;4. O sesiune de premiere aunor mari prieteni ai AsociaieiMedicilor de Familie București șimembri fondatori ai specialităii demedicina familiei.Peste 1.700 de medici și 300 deasistente medicale au participat, în cele 4 zile ale conferinei, lapeste 20 de sesiuni de prezentăriorale și dezbateri și la peste 10ateliere, desfășurate în paralel în cele 3 săli ale Crystal PalaceBallrooms. l

Primul apelpentrupropuneride proiecte

în cadrulProgramuluiAmbientAssistedLiving a fostlansatProgramul AmbientAssisted Living (AAL) alansat la sfârșitul luniimartie primul apel pentru

propuneri de proiectecare răspund următoareiteme: „Grijă pentru viitor: îmbătrânirea populaieiimplică o grijă sporităpentru fiecare individ.Ce soluii IT&C existăla ora actuală pentru aveni în sprijinul acestuifenomen?”. Prin inter-mediul apelului AAL, seurmărește finanareaproiectelor care propunsoluii de dezvoltare aunor modele sustenabilede îngrijire a populaiei încurs de îmbătrânire.Apelul pentru proiectea început la 27 martie,urmând ca propunerile săfie înscrise până la finalullunii iunie 2014.Programul AAL – „Am-bient Assisted Living”constă într-o iniiativăde cercetare privindasistena persoanelorvârstnice pentru o viaăautonomă și se derulea-ză în cadrul Programuluide cooperare al FP7și, respectiv, PlanuluiNaional de Cercetare,Dezvoltare și Inovare II – Programul 4 Parteneria-te în domenii prioritare. l

Conferina Naională de Medicina Familiei –ediia jubiliară 2014

ȘTIRI

6 www.politicidesanatate.ro aprilie 2014 7

CONTRAR TENDINEIGLOBALE, CARE INDICĂO SCĂDERE a cazurilor noide infecie cu virusul HIV, în Europa numărul raportat denoi îmbolnăviri este în creștere. În 2012, peste 131.000 denoi cazuri au fost raportate înEuropa și Asia Centrală, cu 8%mai mult decât în 2011. Dintreacestea, 29.000 de cazuri aufost înregistrate în Uniunea

Europeană (UE), cu 1% mai multe

decât anul precedent. În acest context, ComisiaEuropeană a făcut cunoscutopiniei publice, de curând, noulPlan de aciune 2014-2016.Acesta prelungește și extindeaciunile UE în domeniu, pornindde la realizările din perioada2009-2013. Se doreștemeninerea HIV/SIDA pe listapriorităilor instituiilor UE,combaterea stigmatizării și a

discriminării persoanelor bolnave,

precum și facilitarea accesuluipopulaiei la testarea voluntară.“Planul de aciuni demonstreazăcă lupta împotriva HIV/SIDArămâne o prioritate pentrupolitica de sănătate a UE”, adeclarat comisarul europeanpentru Sănătate, Tonio Borg. Ela făcut un apel către autorităi,instituii cu competene îndomeniul sănătăii și ONG-uri, prin care le-a cerut să

se implice mai mult în lupta

cu această maladie. Printrepriorităile anunate de ComisiaEuropeană, amintim organizareaunor aciuni de creștere anivelului de conștientizare apopulaiei în ceea ce priveștemetodele de prevenie șimăsuri de facilitare a accesuluila tratament, reducereanumărului de noi cazuri, precumși îmbunătăirea calităii vieiipersoanelor care trăiesc cu

HIV/SIDA.l

Pași noi în lupta cu HIV/SIDA:Planul european de aciune 2014 – 2016

“Casa Soarelui” – centru gratuit dediagnostic precoce, evaluare psihologicăși consiliere pentru copiii cu autism dinsectorul 3 al Capitalei

Taxe noi la procedurilepostautorizare pentruprodusele farmaceuticeAgenia Europeană a Medicamentului a introdus, începând cu 1aprilie, taxe noi privind procedurile postautorizare în cazul medica-

mentelor. Modificările de taxe au în vedere sprijinirea companiilor

farmaceutice de dimensiuni mici și medii care produc medicamente

pentru uz uman și veterinar. Taxele vizează, în mod special, proceduri

precum extinderea unei autorizaii de punere pe piaă, reînnoirea

autorizaiei de punere pe piaă sau transferul de autorizaie depunere pe piaă între două companii de dimensiuni mici și mijlocii. l

n România, sunt aproximativ50 de centre dedicate copiiloru autism, majoritatea dintrecestea funcionând dreptentre de zi. Până de curând,

exista un singur centru unde, peaza unor teste internaionale,e punea gratuit diagnosticrecoce și se realiza un plan

erapeutic pentru copii cuulburări de spectru autist (TSA).

Primăria Sectorului 3 și DireciaGenerală de Asistenă Socialăși Protecia Copilului Sector3, împreună cu Asociaia“HelpAutism”, în urma unuiparteneriat public-privat auinaugurat Centrul “Casa Soarelui”,destinat interveniei timpurii în autism. Astfel, în Centrul

“Casa Soarelui”, situat pe stradaMarin Pazon nr. 2B, sector 3,

22 de copii diagnosticai cuautism vor primi zilnic serviciigratuite de terapie, iar păriniicopiilor suspectai de tulburarede spectru autist beneficiazăgratuit de diagnostic precoceși de consiliere. Echipamultidisciplinară este formatădin psihiatri, neurologi și

psihologi acreditai în terapiicognitiv-comportamentale. l

Din studii reiese că 50% din copiii diagnosticai

cu tulburare de spectru autist care au urmat

intervenia terapeutică ABA unu-la-unu au

fost integrai social, iar la ceilali s-a constatat

o ameliorare evidentă a simptomelor.

Intervenia terapeutică timpurie, intensivă

unu-la-unu, nu este practicată în alte centre de

stat, fiind șansa reală a copiilor cu autism de

dobândire a abilităilor necesare autonomiei

și recuperării întârzierilor, elemente ce

vor duce la incluziune în societate.




REFORMA SĂNĂTĂII

aprilie 2014 9

26 de speakeri şi peste 200 de invitaţi, reprezentanţiai instituţiilor europene din Bruxelles, reprezentanţi

ai autorităţilor de management, reprezentanţi ai

ministerelor responsabile de alocarea fonduriloreuropene pentru sănătate, instituţii bancare,manageri clinici, cabinete medicale, spitale publiceşi private, universităţi, firme farmaceutice, societăţi

profesionale şi asociaţii de pacienţi, antreprenoridin domeniile medical, mass-media, au încercat săgăsească soluţii pentru a dezvolta proiecte beneficepentru pacienţi şi pentru Sistemul de sănătate dinRomânia.

A ATRAGE FONDURI EUROPENE ÎN SĂNĂTATE –O NECESITATE ABSOLUTĂ

PROF. DR. VASILE PUŞCAŞ, fostulnegociator-șef al României cu UE, unuldintre cei care au pus bazele proiectuluieuropean în România, a atras atenţia cădomeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unulal investiţiei pentru competitivitatea soci-etală. El a declarat că a “consultat rapor-

tarea pe 2007-2013 pe care o are Bruxelles-ul şi, într-adevăr, […]din cele aproape 20 de miliarde pentru fonduri structurale, doar0,8% erau destinaţi domeniului Sănătăţii de către autorităţileromâne. Domeniul Sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţi-ei pentru competitivitatea societăţii. Aici mă despart de actualastrategie a Comisiei Europene, care vede domeniul Sănătăţii cape un instrument pentru îmbunătăţirea stării economice”.

europene structurale și de investiiiFinanarea sănătăii din fonduri

Uniunea Europeană presează România să finalizeze în perioada 2014-2015 acele proiecte care sunt în curs de implemen-tare. Peste 800 de milioane de euro au fost returnate la Bruxelles pentru a acoperi corecţiile şi penalităţile. Monitorizareaproiectelor finanţate, prin noul exerciţiu bugetar european 2014-2020, va fi mai strictă decât în perioada anterioară definanţare. Se doreşte:• înfiinarea unei autorităi de management unică, un mecanism intermediar pe probleme de sănătate, subordonat

Ministerului Sănătăţii, astfel încât evaluarea proiectelor să se facă în mod coerent, mai ales în lipsa unui programoperaional pe sănătate;

• realizarea unuimanual de implementare a proiectelor cu finanare europeană, cu elemente concrete și structuratepe etape de implementare a proiectului;

• realizarea unor ghiduri și workshopuri în care să fie explicat modul de concepere şi de evaluare a proiectelor îndiversele programe operaţionale disponibile pentru finanţarea sănătăţii;

• creșterea numărului de profesioniști în domeniul finanţării sănătăţii.

Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinei Internaionale RESTART 2014: Finanarea sănătăii din fondurieuropene structurale și de investiii, eveniment organizat pe 27 februarie 2014, l a Palatul Parlamentului, de revistaPolitici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat şi CNAS şi în colaborare cu SocietateaInternaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR).

În noul ciclu de programare financiarăeuropeană atât spitalele universitare, câtşi pensiile private vor fi eligibile să atragă

fonduri europene.Dr. Ion Luchian, președintele Comisiei pentrusănătate publică, Senat

Evenimentul a fost moderat de specialiștiiDan Cărbunaru, director caleaeuropeana.ro,Dr. Cornelia Scărlătescu, Managing Director

revista Politici de Sănătate, MihaelaLuncan, consultant pe fonduri europene,

Dan Pavel, realizator Business on Air, RFI, șiManuela Preoteasa, editor general EurActiv.

Bugetul Sănătăţii a crescut în ulti-mii ani, însă nu suficient, a subliniatDR. CRISTIAN BUŞOI, fost preşedinteCNAS. Nevoile sunt departe de a fi aco-perite. “Din cele 21,5 miliarde, dând la oparte banii pe care îi plătim pe concediimedicale, aproximativ 70% se duc în

două direcţii majore: 8 miliarde se duc spre spitale şi 7 miliardese duc spre medicamente, spre farmacii şi materiale sanitare.Deşi vorbim de sume importante, ambele domenii sunt subfi-nanţate”, a declarat dr. Cristian Buşoi. El a adăugat că “a atragefonduri europene în sănătate este o obligaţie, o necesitateabsolută” şi că două dintre proiectele cele mai importante aleCNAS, prescripţia electronică (48 de milioane de lei) şi dosarulelectronic de sănătate (81 de milioane de lei) au fost finanţateprin fonduri europene. Dr. Buşoi a amintit că a mai depus întimpul mandatului său încă opt proiecte eligibile pentru sec-

ţiunea e-Health.

Potrivit MARIEI-JOSE PEIRO, PolicyOffi cer, DG SANCO, Comisia Europea-nă, investiţiile în sănătate ar trebui să seconcentreze pe două obiective principa-le: cost-eficienţa şi sustenabilitatea sis-temelor de sănătate, precum şi accesulla servicii de sănătate, astfel încât să nu

mai existe inegalităţi generate de zone geografice sau de apar-tenenţa la un anumit grup social. În 2013, 11 ţări au primit reco-mandări privind Sănătatea din partea Comisiei Europene şi alte4 state membre au primit recomandări în cadrul programului deajustare economică. România s-a aflat printre aceste ţări şi i s-aufăcut recomandări pentru stimularea eficienţei, calitatea şi ac-cesibilitatea serviciilor de sănătate, precum şi pentru reducereaponderii îngrijirii excesive în cadrul spitalelor.

PROBLEME SEMNALATE ÎN PRIVINA IMPLEMENTĂRIIPROIECTELOR, ÎN PERIOADA 2007-2013

GABRIELA BICA, director al Unităii deImplementare, Ministerul Educaţiei şiCercetării, a semnalat că necesarul deechipamente de cercetare şi infrastruc-tură de cercetare este foarte mare. Aufost depuse 29 de proiecte şi 400 de mi-lioane de euro au fost alocate. La capito-

lul implementare însă, suntem deficitari. De asemenea, existăprobleme la capitolul achiziţii, management şi cunoaştereacontractului.

PETRICĂ CIUPITU-ISTRATE, direc-tor al Organismului Intermediar pentruPromovarea Societăii Informaionale(OIPSI), a subliniat “lipsa cronică de do-tare a spitalelor cu echipamente IT (maisunt spitale în România care fac totulmanual)” sau de cunoştinţe specializate

în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului. Astfel, există probleme de interconectivitate – nu există acces la date sau la unserver unde să fie stocate informaţiile şi care să permită acce-sul la informaţii publice. Din cele 225 de proiecte depuse pen-tru dezvoltare informatică, sumele disponibile fiind de peste300 de milioane de euro, au fost contractate şi implementate,sau sunt în curs de implementare, doar 44 de proiecte, în va-loare de 56 de milioane de euro.

LUIZA RADU, şef serviciu Planificare,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ad-ministraţiei Publice – AMPOR, a specifi-cat că în cadrul Programului OperaţionalRegional, unde au fost alocate fonduride dezvoltare regională de 191 de mi-lioane de euro, au existat 133 de cereri,

din care au fost aprobate 90 de proiecte, cu o valoare de 202milioane de euro. Dintre acestea, doar 28 de proiecte sunt mo-mentan finalizate.

CAUZELE ABSORBIEI SCĂZUTE. LECII ÎNVĂATE.POVEȘTI DE SUCCES

Dr. Călin BOERU, manager al Spitalului de Obstetrică-Gine-cologie, Ploiești; dr. Adrian COTÎRLEŢ, manager al SpitaluluiMunicipal de Urgenţă, Moineşti; dr. Horea TIMIŞ, consilierla Ministerul Sănătăţii, director executiv DSP Alba; dr. DianaLoreta PÃUN, manager al Institutului Naţional de Endocrino-logie “C. I. Parhon”; dr. Florin LĂZĂRESCU, vicepreşedinte alSocietăii Europene de Cosmetică Dentară; conf. univ. dr. An-drei Cristian COMEŞ, șef lucrări, Catedra de diagnostic oro-dentar, ergonomie şi metodologia cercetării știinţifice, UMF“Carol Davila”, dr. Nicolae Eugen Cristian CAZACU, asistentuniversitar, UMF „Carol Davila”; prof. univ. Gabriela BAICU,consultant fonduri structurale, Academia de Studii Econo-mice; Leonard CORNOIU, director Programe europene, Ban-ca Transilvania, şi Ana MÃIŢÃ, preşedinta Asociaţiei „Mamepentru mame”, au dezbătut cauzele absorbţiei scăzute, ausubliniat lecţiile învăţate în ultimul exerciţiu bugetar şi au îm-părtăşit poveştile lor de succes. l

Raluca Boboc




REFORMA SĂNĂTĂII

aprilie 2014 11

Suntei unul dintre specialiștii recunoscui întragerea fondurilor europene. Care este motivul

pentru care în România nu avem o viziune strategică,pe termen lung în domeniul investiiilor în Sănătatei pentru care ne-am și remarcat prin rate debsorbie reduse a fondurilor europene, deși sistemulanitar se plânge de subfinanare cronică?

Schimbarea foarte frecventă a miniștrilor Sănătăii și aactorilor politici angrenai în coordonarea procesului dentegrare a României a dus la o lipsă de viziune pe termenung, în general oprindu-se marea parte a interveniilor la

nivel de construcie de spitale, de reabilitare de ambulatorii,obiective care nu au fost întotdeauna într-o congruenăi coeziune cu proiectele Băncii Mondiale, cu fonduriletructurale alocate de Comisia Europeană pentru 2007-2014.n plus, accesarea fondurilor europene a fost foarte

dificilă, comparativ cu cea a fondurilor naionale. Lipsaunoașterii unor aspecte legate de accesarea fondurilor a

dus la teama sau la suspiciunea în a face pași în anumitedirecii. Circuitul informaional este dificil și, deși existăniiative și idei, nu există întotdeauna posibilitateaoncretizării lor în proiecte viabile, eligibile. Muliolicitani nu au prevăzute în bugetele lor sume pentruchiziionarea unor experi care să le scrie proiectele.

Care este situaia în Sănătate, există unorganism coordonator al absorbiei coerente,trategice a fondurilor structurale?n 2008-2010, Sănătatea a avut o direcie generală înadrul Ministerului Sănătăii, o unitate de coordonare șimplementare de programe, care a funcionat la anumii

parametri, ca un organism intermediar. Am reușit să îlonstruiesc împreună cu colegii mei de la Ministerul de

Ce presupune abordarea investiiilor în domeniul Sănătăii, în perspectivaurmătoarei perioade de programare afondurilor structurale și de investiii?Acordul de parteneriat, a doua versi-une, a fost discutat în cadrul reuniu-nii CIAP din data de 4 februarie a.c.– documentul conine priorităile deinvestiii aferente obiectivelor tematiceși alocările financiare generale pentru aceste priorităi. Pro-gramele operaionale sunt în curs de elaborare, pe baza stra-tegiilor care fundamentează investiiile necesare în perioada2014-2020, sub coordonarea MFE. AM POS DRU participă laelaborarea Proagramului Operaional Capital Uman (PO CU)Una dintre condiţionalităţile ex-ante pentru FESI2014-2020 se referă la existenţa şi punerea în aplicare

a cadrului naţional strategic de îmbunătăţire a stăriide sănătate a populaţiei din România. În acest context,Ministerul Sănătăii a elaborat Strategia Naională deSănătate 2014-2020, care se află în consultare publică.Strategia va fundamenta stabilirea obiectivelor de finanare

în domeniul Sănătăii în cadrul programelor operaionale șimenionează ca scop restructurarea sistemului serviciilor desănătate pe niveluri de îngrijiri, promovând descentralizareaşi regionalizarea asistenţei medicale, dezvoltarea de serviciide sănătate de bază, accesibile tuturor, de calitate şi cost-efi-cace, cu accent pe prevenţie şi pe promovarea unui stil de viaţăsănătos, integrarea asistenţei medicale şi crearea de reţele de

îngrijiri şi reorganizarea serviciilor spitaliceşti, punând bazeleunui sistem de sănătate care să răspundă echitabil nevoilorde sănătate ale populaţiei şi în special ale celei vulnerabile.Comisia Europeană recomandă o integrare orizontală,iar Sănătatea este eligibilă la finanţare în 2014-2020, înprincipal prin perspectiva incluziunii sociale şi combateriisărăciei – OBIECTIVUL TEMATIC 9. MMFPSPV a furnizatcontribuii pentru Acordul de parteneriat, susinând imple-mentarea de măsuri integrate de reducere a sărăciei şi a risculuide excluziune socială, precum şi asigurarea oportunităţilorşi resurselor necesare pentru creştereaparticipării grupurilor vulnerabile la via-ţa economică, socială şi culturală, prinfurnizarea în sistem integrat de serviciide ocupare, locuire, sănătate, educaţie şia serviciilor sociale de interes general.

Care sunt principalele provocări îndomeniul sănătăii, identificate

în Acordul de parteneriat?Sigur că există și provocări. Acesteasunt legate de planificarea strategi-că și de capacitatea administrativăredusă la nivel naional și regional/local, de infrastructura deficita-

Finane și de la Ministerul Fondurilor Europene de atunci.Reușea să coordoneze tot ce însemna FE în domeniulSănătăii, în POR, POSDRU, POSCCE etc. Beneficiarul seadresa direct programelor operaionale pentru aprobare,dar la noi rămânea în baza de date, rezultatele obinutetrebuia raportate pentru a face strategia pentru următoriiani. Acum direcia nu mai există, s-a dezintegrat.O stabilitate mai mare în cadrul ministerului ducela coerenă și la predictibilitatea corespunzătoare a

întregului proces. Eforturile au fost foarte mari, darau mers într-o anumită direcie, este foarte greu săconstruiești instituional anumite structuri, care să fiefuncionale și articulate, și foarte ușor să distrugi.Fiecare ministru vine cu secretarii de stat, schimbă consilierii,directori generali și, de multe ori, apare o falie între personalultehnic și cel învestit politic, care adesea nu dispune decunoștinele, limbajul și de experiena în domenii specifice,cum ar fi cel legat de directivele europene și FESI, ceea ceface foarte dificilă comunicarea în termeni tehnici pentru a filuate decizii care să fluidizeze și să eficientizeze procesele.Există o mare problemă de comunicare, să convingipe cineva că este corect ceea ce faci și că acesta estedrumul. Aceasta este și cauza pentru care unelepersoane din tehnic pot prezenta într-un anumit mod,personal, distorsionat, lucrurile, reușind să influeneze

grosier și incredibil mersul lucrurilor și deciziile.Eu am fost longevivă pentru că era un domeniu foartenou și foarte puin cunoscut. M-am ocupat nu numai deimplementarea proiectelor de fonduri europene, ci și depreluarea aquis-ului comunitar, de preluarea regulamenteloreuropene. Direcia a avut compartiment de integrareeuropeană, relaii internaionale și a funcionat ca unitatede implementare și coordonare a fondurilor europene.

ră (unităi medicale, echipamente și grad de folosire aIT&C) sau insuficiena resurselor umane calificate încazul mai multor specialităi medicale importante.De asemenea, încrederea excesivă a românilor în asistenamedicală teriară și în serviciile curative, în detrimen-tul serviciilor de asistenă medicală comunitară, inclu-siv al asistenei primare și al interveniilor de prevenie,

subfinanarea cronică și alocarea deficitară a resurselorsunt provocări suplimentare identificate în acest acord.

Sunt prevăzute și principalele nevoi de dezvoltare aleSistemului de Sănătate în Acordul de parteneriat?Principala preocupare constă în tranziia de la îngrijireainstituională la asistena prin servicii comunitare,inclusiv prin acordarea de sprijin de infrastructurăunor centre integrate de îngrijire comunitară;Al doilea punct îl reprezintă îmbunătăirea calităii serviciilorde asistenă medicală oferite populaiei în general și grupuri-lor vulnerabile în special, prin creșterea calitativă și cantita-tivă a infrastructurii de sănătate, printr-o mai bună alinierea acestora la nevoile populaiei în materie de sănătate și prin

înlocuirea structurii segmentate moștenite din era comunistăcu servicii de îngrijiri medicale bazate pe dovezi, echitabile,accesibile, de calitate, eficient integrate în reea și sustenabile.Combaterea principalelor cinci patologii ce cauzează 86%din morbiditate în România prin programe de prevenie șicurative și sprijinirea dezvoltării IT&C în domeniile sănătăii,asistenei sociale și culturii sunt alte direcii de interes ma-jor în perioada următoare. l (Dr. Cornelia Scărlătescu)

paradoxul trecutului și dilema viitoruluiAtragerea fondurilor europene,

Conf. univ. dr. Daniela Mănuc este unul dintre pionierii coordonării șiimplementării programelor Phare, fondurilor europene, preluării aquis-uluicomunitar și integrării europene în cadrul Ministerului Sănătăii, directorgeneral-adjunct AMPOSDRU și doctor în știine medicale. Un parcursprofesional care o recomandă drept unul dintre cei mai buni experi în domeniulfondurilor europene, capitol la care România a avut multiple corijene.

Un interviu despre leciile și paradoxurile trecutului,

dar și despre provocările viitorului.

Paradoxul este că, în general, în acest domeniu au avut succes oamecare au încurcat mai mult lucrurile, iar superiorii, neștiind ce au făcaceștia de fapt, i-au meninut pe poziii în continuare; în schimb,persoanele care au reușit să rezolve problemele, să găsească o caleușor de parcurs și clară au fost considerate dispensabile, tocmaipentru că s-a considerat că este simplu și oricine poate să se descurc

n PO Capital Uman 2014-2020: Dezvoltarea sistemului de sănătate publică şiasistenă medicală, cu accent pe prevenie, inclusiv prin dezvoltarea de ser-vicii de îngrijire medicală şi socială integrate, cu accent pe serviciile prestate

în ambulatoriu şi pe instruirea specialiştilor de medicină primară integrată, cusuportul telemedicinii.

n POR 2014-2020: Investiţii pentru spitale şi altă infrastructură de sănătatepublică (Programul Operaţional Regional / DLRC).

n PO Dezvoltarea Competitivităţii 2014-2020: Dezvoltarea sistemelor detelemedicină, digitizarea fișelor medicale și sprijinirea cercetării medicale prinfolosirea datelor personale anonimizate.

PRINCIPALELE PRIORITĂI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂIIVOR FI FINANATE PRIN:



REFORMA SĂNĂTĂII

februarie 2014 13

DEZVOLTAREA INTERNAŢIONALĂ RAPIDĂ A LABORATOA-RELOR ŞI NIVELUL SCĂZUT DE FINANŢARE pentru activităţilede cercetare din ţara noastră au generat o linie descendentă şi îndezvoltarea cercetării endocrinologice româneşti, datorată atâtnfrastructurii învechite, cât şi diminuării numărului de cercetă-ori. Necesitatea unui laborator de cercetare dotat cu tehnologie

de vârf este cu atât mai mare cu cât suntem o ţară cu numeroasezone endemice, cu o patologie tiroidiană autoimună în creştere,ar osteoporoza şi sindroamele endocrine reprezintă probleme deănătate publică.

În urma participării la competiţia de granturi în cadrulPOSCCE – Axa II, operaţiunea O2.2.1, în anul 2012 a fostaprobată finanţarea nerambursabilă pentru implementareaProiectului nr. 918/cod SMIS CSNR 14047 intitulat „Labora-orul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şitructurală”, proiect investiţional ce se va derula pe perioada a doi

ani şi j umătate. Valoarea totală a proiectului este de 45.433.476,00ei, din care valoarea totală eligibilă este de 36.639.900,00 lei, i ar

valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 8.793.576,00 lei.Trebuie menionat faptul că proiectul are un rol de dinamizare a

conomiei naţionale în termeni de competitivitate economică, princreşterea calităţii şi a diversităţii serviciilor de cercetare, situând

nDezvoltarea unei infrastructuri moder-ne de cercetare în domeniul bolilor endocri-ne prin crearea unor laboratoare complexede genomică, transcriptomică, proteomică,fiziologie şi farmacologie celulară, împreunăcu facilităţi comune necesare funcţionării

în condiţii de înaltă performanţă a tuturoracestor laboratoare;

n Asigurarea unui mediu de cercetareşi formare profesională de un înalt nivelştiinţific şi tehnologic pentru atragerea despecialişti din ţară şi străinătate în vedereacreşterii calităţii resursei umane din cerce-tare în România.

Proiectul de extindere şi modernizare acorpului de clădire care va găzdui laboratorulva ţine cont de asigurarea fluxurilor de probe

biologice, materiale şi personal, de proiectarea şi realizarea utilită-ţilor specifice laboratoarelor de cercetare biomedicală (ventilaţie,purificarea aerului, suprafeţe netede, lavabile, uşor de deconta-minat, mobilier de laborator adecvat, managementul deşeurilormedicale), de asigurare a facilităţilor pentru accesul persoanelor cudizabilităţi, realizarea unei reţele puternice de colectare, transmisieşi securizare a bazelor de date.

Echipamentele planificate a fi achiziţionate pentru dotarea laboratoarelor sunt echipamente moderne, nepoluante, omologateşi înregistrate conform legislaţiei în vigoare.

Beneficiarii direcţi sunt:ncercetătorii, studenţii şi doctoranzii, care vor avea posibilitatea

de a-şi desfăşura cercetările în ţară, în condiţii similare celor dinstrăinătate;

n sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, care devine com-petitiv şi pregătit pentru participarea cu succes la programele decercetare ale comunităţii europene, care are în panelul său de ac-ţiuni-cheie numeroase subiecte la care Laboratorul de cercetări deendocrinologie moleculară, celulară şi structurală ar putea aveacontribuţii importante (aging, diabet, osteoporoză, cancer);

nsistemul de învăământ medical, de biologie, biochimie, bio-fizică, prin studenţii, masteranzii şi doctoranzii care vor lucra înlaborator;

Beneficiari indirecţi vor fi:npacienţii din ţară cu endocrinopatii şi/

sau boli asociate, care vor beneficia în urmaaplicării rezultatelor cercetărilor în practicaclinică;

n pacienţi şi comunitatea ştiinţifică dinstrăinătate, în urma valorificării rezultatelorcercetărilor prin publicare în reviste indexate;

nspitalele, în general (sectorul medical).Proiectul de faţă are deci consecinţe clini-

ce deosebite şi implicaţii practice relevante.După încetarea finanţării, întreţinerea la-

boratorului va fi asigurată de către Institutulde Endocrinologie, iar costurile de operare

Institutul şi cercetarea din România în rân-dul celor mai dezvoltate centre de cercetareale ţărilor europene.

Obiectivul proiectului îl constituiedezvoltarea infrastructurii de cercetareprin crearea Laboratorului de cercetăride endocrinologie moleculară, celulară şistructurală, care să permită cercetătorilorsă-şi valorifice potenţialul în condiţiile unuimanagement performant, similar structu-rilor de cercetare din UE.

Obiectivele specifice ale proiectuluivizează:

n Extinderea şi modernizarea infra-structurii de cercetare în domeniul bolilorendocrine şi accelerarea transferului rezul-tatelor din laborator în clinică, din cercetareafundamentală în cercetarea aplicativă;

n Creşterea capacităţii de cercetare aInstitutului cu consecinţe asupra niveluluide competitivitate al ştiinţei româneşti şiintegrarea în spaţiul european;

n Dotarea cu echipamente moderne,instrumente, software, dezvoltarea infras-tructurii existente şi dezvoltarea de noiinfrastructuri în vederea dezvoltării par-teneriatului internaţional al Institutului şipentru dezvoltarea cercetărilor endocrino-logice cu potenţial pentru creşterea perfor-manţei clinice;

vor fi suportate din contractele de cercetare.Pentru aceasta, vom participa la toate com-petiţiile naţionale şi internaţionale orga-nizate pe domeniul nostru de activitate.

O componentă importantă de publicita-te a proiectului va fi adresată potenţialilorparteneri şi colaboratori, pentru realizareade parteneriate ştiinţifice. Astfel, vom încercasă facem cât mai vizibile obiectivele proiec-tului nostru.

În aceeaşi măsură, trebuie precizat că dis-punem de resurse umane cu experienţă îngestionarea de proiecte, dar şi de specialiştipe domeniul cercetare, astfel încât activităţilepe care le vom întreprinde vor putea atingepermanent standardele de calitate dorite şivom asigura astfel o continuitate în compe-

tiţia pentru câştigarea de noi proiecte. Acestlucru va conduce şi la menţinerea locurilorde muncă nou-create.

Avându-se permanent în vedere principi-ile pragmatice ale medicinii bazate pe dovezi,se vor dezvolta proiecte originale, pentru aputea participa la competiţii de proiecte denivel internaţional. Datorită aparaturiimoderne din dotare, vor putea fi realiza-te studii funcţionale şi ultrastructuraleprin tehnologii ecologice non-invazivesau minim invazive, cu consumuri micide materii prime şi de energie, destinateunei dezvoltări durabile.

Echipa implicată în realizarea proiectuluieste multidisciplinară şi adecvată unui proiectde infrastructură, având în componenţă, pelângă specialişti în endocrinologie, biochi-mie, biologie celulară şi moleculară, inginerişi economişti, specialişti în achiziţii publice, în lucrări de modernizare, precum şi specia-lişti în baze de date.l

ştiinţifice în domeniul endocrinologieișansa de dezvoltare a cercetării

Accesarea fondurilor europene –

Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon” a fost înfiinat în anul 1946 și esteorganizat ca institut de cercetări în endocrinologie, având ca misiune acordareaasistenei medicale de profil pacienilor din întreaga ară, dezvoltarea activităiide învăământ și cercetare și asistenă metodologică pentru reeaua deendocrinologie din ara noastră. Endocrinologia, ca toate celelalte specialităimedicale, a avansat atât ca metode de investigare și diagnostic, cât și ca

terapie, datorită descifrării mecanismelor fiziopatologice la nivel celular șimolecular. Saltul uriaș în cunoașterea mecanismelor fiziologice, a reglărilorfine de la nivel tisular și a cauzelor și mecanismelor patologice nu a pututfi realizat decât în urma dezvoltării tehnologice uluitoare din ultimii ani.

Dr. Diana Loreta PÃUN, manager Institutul Naional de Endocrinologie “C.I. Parhon”

alinierea la standardele europene şi mondiale.scop consolidarea capacităţii de cercetare şi

într-o structură de cercetare unică şi are ca ţară şi printre puţinele din Europa, se constituie

aparţinând singurului institut de profil din Un laborator axat pe fiziopatologia endocrină,

în ţară a resursei umane înalt calificate.cercetării biomedicale, pentru menţinerea

specialişti care activează în domeniile specifice ocuparea posturilor nou-înfiinţate, numeroși alţi

cercetători şi asistenţi de cercetare pentru pe lângă instituţii-partener/colaborator, medici,

Endocrinologie „C.I. Parhon”, va permite atragerea,a laboratorului din Institutul Naţional de

a infrastructurii de cercetare-dezvoltare Prezentul proiect, de modernizare şi extindere

DISPUNEM DE RESURSE UMANE CUEXPERIENĂ ÎN GESTIONAREA DEPROIECTE, DAR ȘI DE SPECIALIȘTIPE DOMENIUL CERCETARE,ASTFEL ÎNCÂT ACTIVITĂILE PECARE LE VOM ÎNTREPRINDE VORPUTEA ATINGE PERMANENTSTANDARDELE DE CALITATE DORITE

ECHIPAIMPLICATĂ ÎN REALIZAREAPROIECTULUIESTE MULTIDIS-CIPLINARĂȘI ADECVATĂUNUI PROIECTDE INFRA-STRUCTURĂ

VALOAREATOTALĂ APROIECTULUIESTE DE45.433.476,00LEI, DIN CAREVALOAREATOTALĂ ELIGIBILĂESTE DE36.639.900,00LEI, IARVALOAREA TVAAFERENTĂCHELTUIELILORELIGIBILE ESTE DE8.793.576,00 LEI.

„Nu există civilizaie fără hormoni tiroidieni.” – C.I. Parhon



14 www.politicidesanatate.ro martie-aprilie 2014 15

n creșterea transparenei;n reducerea arieratelor;n modernizarea unităilor sanitare;n investiţii utile în infrastructură;n stimularea performanţelor personalului medical;n crearea condiţiilor pentru revenirea în ţară a medicilor;n susţinerea politicilor în privinţa medicilor de familie.

PRIORITĂIDomnule ministru, care au fost momentele decisivecare au determinat evoluia Dvs. politicã?Sinceritatea cred că a determinat evoluţia mea pe toate planurile.Multă muncă şi un dram de noroc. Nu este o reţetă sigură, casă păstrăm termenii din domeniu, dar la mine a funcţionat.Primul moment important a fost anul 2004, în care am devenitvicepreşedinte al TSD şi am câştigat pentru prima dată încredereaoamenilor, care m-au ales să-i reprezint în Parlament. În anul2007 am fost ales, după o luptă grea, preşedinte al TSD, fapt cea marcat începutul unei perioade extrem de frumoase, în caream făcut echipă cu ceilalţi tineri colegi ai mei din ţară. În anul2012 am devenit preşedinte al PSD Sector 4 şi anul următoram fost onorat de faptul că am obţinut cel mai mare numărde voturi în calitate de vicepreşedinte PSD la nivel naţional.Pot spune că obţinerea celor trei mandate în ParlamentulRomâniei, cât şi acest vot din partea colegilor de partidreprezintă validarea activităţii mele în politică.

Care considerai că sunt cele mai mari realizăriale Dumneavoastră de până acum?Cred că cel mai important este că întotdeauna mi-am ţinutpromisiunile, atât ca om politic, cât şi în tot ceea ce fac.În afara succeselor personale, pe plan familial, cred că succeselemele au vizat activitatea mea, atât ca ministru al Tineretuluişi Sportului, cât şi, în viitor, ca ministru al Sănătăţii. Am acumposibilitatea de a continua să fac bine şi în viaţa profesională.Nu este deloc uşor la Ministerul Sănătăţii, pentru că deciziileafectează viaţa şi sănătatea tuturor românilor, dar tot ceea cefacem aici este spre binele lor, astfel încât aceştia, fie medici, fiepacienţi, să fie respectaţi în Sistemul Medical din România.

Care sunt prioritãile-cheie pe care vi le-aipropus în calitate de ministru al Sãnãtãii?Întotdeauna discutăm despre priorităţi ale ministrului, desprereforme. Despre noi începuturi. Eu vreau să continui proiectele

bune ale predecesorilor mei, dar şi să le îmbunătăţesc, ţinândcont doar de nevoile sistemului medical şi ale pacienţilor.Prioritatea mea sunt toţi cei care beneficiazăşi vor beneficia de sistemul medical.Vrem să le oferim servicii de calitate, să avem echilibrufinanciar în sistem şi să încurajăm prevenţia, ca o metodăeficientă de a reduce cheltuielile medicale, numărul

bolnavilor şi condiţia generală a populaţiei.

Cum vei aborda proiectele propuse de fostul ministru alSãnãtãii (de exemplu, pachetul de servicii medicale de bazã,taxa clawback difereniatã, lista de medicamente gratuiteși compensate, legea malpraxisului, legea spitalelor)? Veipregăti o nouă strategie a Sănătăii? Dar o nouă lege?Dacă ne referim la lista de medicamente gratuite şicompensate, să nu uităm că foarte muli administratori aisistemului, foarte muli miniștri ai Sănătăii i-au păcălitpe oameni şi nu au schimbat lista timp de şase an i.

I-au păcălit şi le-au tot dat termene: peste trei luni, peste patruluni. Consider că trebuie să depăşim nivelul de dorinţă. Vreausă facem proceduri transparente şi corecte, să dăm compensarepentru medicamente care şi-au dovedit efectul terapeutic. Nupoi să faci o listă serioasă și nouă care să răspundă nevoilor

pacienilor, fără a scoate ceea ce nu era util din lista veche. Listaaceea nu era sustenabilă. Din punct de vedere economic ajungeam

la un impact undeva la multe sute demilioane de lei, bani pe care noi nu îiaveam prevăzui în buget, pentru că atât de”grijulii” au fost predecesorii, încât nu aupus bani în buget, dar voiau să facă lista.Una dintre marile satisfacţii de când amvenit la minister a fost că am reuşit să punla punct lucrurile, normele pe care le uitasetot fostul ministru, care făcuse “la cheie”şi proiectul cu rezidenţii, numai că nu-idăduse drumul. Aruncase cheia în şanţ.Cu alte cuvinte, am reuşit să plătimrezidenţii şi mă bucur că în luna martieam reuşit să plătim şi a doua bursăcătre rezidenţi într-un timp record.Valoarea bursei pe care o primeşte unmedic rezident, în plus faţă de salariu,

este de 670 de lei. Este un început şi vreau să fie perceputca un semn că actualul guvern chiar încearcă să îi susţ ină

în activitatea lor. Banii aceştia sunt un bonus binemeritatpentru oamenii aceştia care, de multe ori, erau tentaţi să plecedin ţară şi din cauza faptului că nu aveau suficienţi bani.Printre priorităţi putem aminti şi pachetul de serviciimedicale de bază. Ce înseamnă acest pachet... Vrem catoi pacienţii să cunoască cinstit ce poate statul să le ofere

în cadrul asigurării de sănătate de care beneficiază.Avem, de asemenea, legea malpraxisului şi vrem astfel să leoferim medicilor un cadru ideal pentru a practica aceastănobilă meserie în România, de la burse pentru rezidenţila stimularea salariilor şi implicarea la nivel local, aici.

la stomatologSănătatea românească,

Sistemul de Sănătate, mingea de pingpong a ultimelor două decenii, pasată între 25 de miniștri purtând diferite

tricouri, revine la serviciu unuipolitician tânăr a cărui ascensiune a

fost neîntreruptă în ultimii ani înpartidul majoritar, aflat la putere.

De formaie medic stomatolog,doctorul Nicolae Banicioiu

are ca atuuri tinereea,sinceritatea și respectarea

promisiunilor, declară el.Va rezista mai mult decât

predecesorii săi? Va reuși elceea ce ceilali, cum spune,doar au mimat, “au păcălit

și doar au dat termene”?Timpul va demonstra

dacă domnul ministru

Bănicioiu are voinasă schimbe, în sfârșit,sistemul sau va completa,

discret, lista miniștrilor învinși de rezistena laschimbare a sistemului

de sănătate și de eșeculechipelor coordonate.

Este timpul pentru rezultate concretetermene, să facem reforme nesfârşite…

toţi factorii. Nu mai vreau să lansăm analiză atentă, care să ţină cont de

“Însă totul trebuie realizat după o

PROIECTUL LĂSATDE DOMNULMINISTRUNICOLĂESCU ESTEDOAR O DORINĂ.DINCOLO DEDORINĂ, NOITREBUIE SĂPUNEM LA PUNCTFAPTELE, CAACELE MOLECULECU EFECTTERAPEUTICSĂ AJUNGĂ LAPACIENI.

Ce va alege noul ministru al Sănătăii:albirea profesională

sau extraciile dureroase?

Interviu realizat deDr. Cornelia Scărlătescu

Ministerul Sănătăii



aprilie 2014 1716 www.politicidesanatate.ro

Nu trebuie să uităm de capitolulprevenţie, care este extrem deimportant, şi aici vreau să facempaşi decisivi. Avem în vederestimularea medicilor de familiecare descoperă cazurile de cancer

în fază incipientă, de exemplu.Nu cred că este cazul de onouă lege a Sănătăţii, o nouăreformă… Este momentulpentru concretizare, nupentru noi reforme.

Cum vei colabora cu industria farmaceutică ? Daru asociaiile de pacieni și profesionale?

Ca principiu de lucru, aşa cum am spus şi la dezbaterea

publică pe legea medicamentelor compensate, trebuie sădiscutăm cu toate asociaţiile şi părţile implicate în acest sistemi orice decizie va fi luată ţinând cont de toate opiniile şiugestiile celor direct implicaţi. Nu ne vom mai grăbi pentru

a lua decizii pripite, cu efecte negative pe termen lung.

Care sunt principalele mãsuri care ar trebui implementatepentru a reduce inegalitãile din Sãnãtate și accesulpacienilor români la îngrijiri de calitate?Aici avem Strategia de Sănătate 2014-2020. Suntncluse principalele măsuri de creştere a eficienţein sistem, inclusiv politici sustenabile de resurse

umane. De asemenea, ea va contribui la reducerea,prin măsuri concrete, a inechităţilor în S ănătate.

Vorbim de acces mai facil la servicii de sănătate pentru grupurilevulnerabile, accesibilitate 24 de ore din 24, creşterea eficienţei

în sistem, managementul listelor de aşteptare, programe dee-health, de telemedicină, organizarea îngrijirilor medicale. l

Una dintre marile satisfacţii de cândam venit la minister a fost că am reuşit

să pun la punct lucrurile, normelepe care le uitase tot fostul ministru,

care făcuse “la cheie” şi proiectulcu rezidenţii, numai că nu-i dăduse

drumul. Aruncase cheia în şanţ.

n Pachetul de servicii medicale de bază reprezintă princi-pala resursă de asigurare a echilibrului financiar în sistemulde sănătate. Intrarea în vigoare a pachetului, însă, a fostamânată. În prezent, pe site-ul ministerului se află în dezba-tere publică o variantă publicată la sfârşitul lunii februarie.

n Proiectul de calcul al preului la medicamente și celal taxei clawback au fost amânate, dar continuă să fie îndezbatere publică. “Cu toţii vrem ca preţurile să fie cât maibine suportate de oameni. Voi cere [...] un punct de vederede la Ministerul Finanţelor. Sunt chestiuni care necesită oabordare mai minuţioasă”, a subliniat Nicolae Bănicioiu.

n MS reia proiectul privind plata pentru performană. Înacest context, medicii de familie vor fi recompensaipentru cazurile de cancer depistate în fază incipientă.

n Spre sfârşitul lunii aprilie va fi finalizat proiect-ul de lege privind malpraxisul.

n MS va aloca 158 de milioane de lei pentru tratamentulurgenelor medicale majore. “Odată cu preluarea mandatu-lui de ministru al Sănătăţii, am demarat în regim de urgenţăprocedurile necesare pentru derularea Programului Naionalde Servicii Medicale de Urgenţă. Am semnat deja ordinul careasigură fondurile necesare derulării fără sincope a acestuiprogram”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

n Noua listă de medicamente gratuite și compensate.

Ministrul Sănătăii a afirmat că nu poate da un termen de lacare aceasta va intra în vigoare. “Înţeleg nerăbdarea pacienţilor,dar nu vreau să dau termene (...) până când nu suntem siguri căavem o politică coerentă, corectă și sustenabilă de evaluare aacestei situaţii. Nu vreau să mă înscriu în lungul şir de miniştricare au promis şi au dat termene hazardate, vreau să vin cusoluţia care să rezolve problema”, a declarat Nicolae Bănicioiu.

n Ministrul Sănătăţii a afirmat că este în favoarea efectuăriiunor licitaii centralizate pentru medicamentele necesarepacienilor cu HIV/SIDA din România. Aceste licitaţii arputea rezolva disfuncţionalităţile care au existat la în-ceputul anului în Programul Naţional de HIV/SIDA.

n MS nu poate asigura decontarea tuturor solicitărilorde tratament în străinătate . Datoriile acumulate cătreunităţile spitaliceşti din alte state membre UE, până înprezent, nu permit acest lucru. Ministrul Sănătăţii a afir-mat, însă, că vor fi în continuare decontate tratamente laclinici în străinătate, însă se va face o analiză a fiecăruicaz, pentru a se identifica cele care pot fi tratate în ţară.

n Bugetul pentru Programul naional de hemofilie și tala-semie creşte cu 40%, în 2014, faţă de anul trecut;

n Suma alocată pentru pacienii cu epilepsie rezistentă la trata-mentul medicamentos va creşte în acest an cu aproape 60%, adeclarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

BRIEFING MINISTERUL SĂNĂTĂII (MARTIE-APRILIE 2014)

RAPORT AUTORITĂI MARTIE-APRILIE 2014

BRIEFING CNAS

n Începând cu luna martie, noul președinte al Casei Naionalede Asigurări de Sănătate (CNAS) este Gheorghe Raduibichi (foto).

n Dintre priorităţile noului preşedinte CNAS amintim: introducereacardului naional de sănătate, definitivarea noului contract-ca-dru, dosarul electronic al pacientului și implementarea listei demedicamente compensate şi gratuite. Prin proiectele derulate,preşedintele CNAS îşi propune să îmbunătăţească imagineainstituţiei. “Vom încerca să ne apropiem mai mult de pacienţi,de asiguraţii noştri, precum şi de furnizorii de servicii medicale.Am experiena necesară și cunosc mecanismele care stau labaza funcţionării sistemului sanitar”, a declarat el.

n Președintele CNAS susine plata în funcie demanagementul de caz, cu alte cuvinte plata înfuncţie de performanţa medicilor. El are de gând săaducă în România acest concept implementat decasele de asigurări din Belgia și a declarat că vapregăti, împreună cu MS, începând din aceastăvară, cursuri prin care medicii să fie instruiţi înmanagementul de caz.

n Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, acerut sprijinul medicilor de familie să-l ajute înprocesul de debirocratizare a muncii acesto-ra. “La noi, în ţară, medicul de familie a fostobligat să se birocratizeze, de aceea vă propunsă veniţi cu soluţii”, a afirmat el. Dintre soluţiilegăsite, până în prezent, amintim: debirocratiza-rea sistemului prin introducerea reţetelor doar înformat electronic, pe baza semnăturii electronice amedicului de familie. În ceea ce priveşte imputările, oschimbare legislativă ar fi de bun augur, astfel încât sănu mai apară asemenea situaţii.

n Președintele CNAS a declarat că prevenia va fi decontată, începând cu anul 2015, şi că decontarea acestor servicii va fitransferată la fondul naţional de sănătate

n Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, a subliniat că 98%dintre fondurile care se decontează în domeniul Sănătăiiprovin de la CNAS. El a declarat că subfinanarea Sistemuluide Sănătate este o problemă care poate fi redusă printr-o ges-tionare mai bună a fondurilor. “CNAS, în cei 15 ani de existenţă,a avut o contribuie importantă la dezvoltarea sistemului deSănătate. E evident că fondurile alocate Sistemului sanitar nusunt suficiente, dar pentru o administrare mai bună a acestui

sistem trebuie să construim o bază mai bună de gestionare acheltuielilor. Noi ne aflăm într-un sistem de sănătate în carepredomină socialul. 98% din fondurile care se decontează înSănătate sunt asigurate de CNAS”, a precizat el.

n Potrivit CNAS, pentru românii care au plecat la tratament înstrăinătate cu formularul E112, anul trecut, bugetul a fost de33.600 de euro. Costul tratamentelor, însă, a depăşit bugetul şi,astfel, costul real al tratamentelor acordate cetăţenilor români,

în baza formularului E112, a depăşit suma de 33 de milioane deeuro. În prezent, România a acumulat, către spitale din străină-tate, o datorie de peste 192 de milioane de euro.

În fiecare lună, revista Politici de Sănătate vă informează despre cele mai importante aciuni și iniiative aleMinisterului Sănătăii (MS) și ale Casei Naionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), încheiate sau în derulare.

Proiectul de implementare a reţeteielectronice, dezvoltat de CNAS, a obţinut, încadrul competiţiei European IT & Software

Excellence Awards, marele premiu lacategoria „Enterprise Solution of the Year”.

„Implementarea Sistemului Informaticde Prescripţie Electronică a condus la

monitorizarea în timp real a consumuluide medicamente în România, la reducereasubstanţială a erorilor de medicaţie şi a

fraudelor, la statuarea unui sistem de controlşi supervizare a prescripţiei. Prescripţia

electronică reprezintă o componentă esenţialăa platformei informatice a cărei dezvoltare

continuă cu implementarea carduluinaţional şi cu lansarea dosarului electronical pacientului”, a declarat Gheorghe Radu

Ţibichi, preşedintele CNAS.





REFORMA SĂNĂTĂII

aprilie 2014 19

guvernamentale fiind alocate pentru boli şi dizabilităţi, ceea ce genereazăinegalităţi economice şi sociale.Companiile farmaceutice contribuie

într-un mod strategic la creareade locuri de muncă, educaţie,inovaţie şi finanţarea sistemului,jucând un rol important pentrucreşterea naţiunilor şi competitivitatea viitoare.Nu în ultimul rând, industria investeşte semnificativ încercetare şi dezvoltare, oferind una dintre cele mai marivalori adăugate, comparativ cu alte industrii. Companiiledin domeniul sănătăii bazate pe cercetare investesc înpermanenţă pentru a dezvolta noi medicamente şi pentrua creşte eficienţa tratamentelor existente, pentru a prevenişi trata bolile şi pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor.

La recentul summit privind bolile cronice, organizatde Comisia Europeană la Bruxelles, toi participaniiau vorbit despre necesitatea de a investi în sistemelede sănătate pentru a avea o populaie sănătoasă șiactivă chiar și la o vârstă înaintată. O populaie bolnavă

înseamnă mai puină foră de muncă. Ce ne puteispune despre sustenabilitatea fiscală din punctulde vedere al industriei farma? Medicamentele suntprincipalul factor de cost sau acesta este doar un mit?Sănătatea în ansamblul său ar trebui percepută ca oinvestiţie şi nu ca un cost (din motivul enunţat la întrebareaanterioară), iar acest lucru trebuie făcut în mod inteligent.Medicamentele fac parte din acest proces, însă trebuie să negândim la necesitatea utilizării medicamentelor în amonte,punând accentul pe prevenire, pe depistare şi pe tratamentultimpuriu (care nu înseamnă mereu un medicament, ciun stil de viaţă sănătos), cu obiectivul de a diminua câtse poate de mult debutul bolii şi agravarea sa până înfazele terminale, care sunt cel mai costisitor de tratat.Referitor la medicamente, ne confruntăm aici cu un paradoxfundamental. Cu cât progresăm în tratarea bolilor, cu atâtse prelungeşte durata de viaţă şi cu atât mai mult creşte rata

bolilor cronice şi a celor datorate bătrâneţii. Tratamentul bolilor cronice este unul costisitor şi generează pierderi deproducţie. Cheltuielile pentru boli şi dizabilităţi reprezintă omare parte din PIB şi cheltuielile sociale ale statului. Fiecareguvern şi fiecare societate se confruntă cu o explozie acosturilor asociate sănătăţii. Totuşi, aceasta este consecinţalogică a politicilor de sănătate de succes, deoarece altfeloamenii ar muri de tineri din cauza unor boli acute şi nuar mai exista probleme asociate populaţiei vârstnice.Având în vedere că populaţia îmbătrânită trăieşte cu diz abilităţi,accentul trebuie să se mute de la prevenirea mortalităţii la

îmbunătăţirea calităţii vieţii şi funcţionalităţii. Medicamentelereduc povara economică a bolilor, permiţându-le pacienţilor săse întoarcă la activităţi productive. Raportat la costul economic

Există un program al Uniunii Europene pentruperioada 2014-2020 numit „Sănătate pentru creștere”(Health for Growth). Care este importana industrieifarmaceutice pentru economiile naionale?Europa recunoaşte corelaţia care există între Sănătate şicreştere, precum şi importanţa rolului industriei farmaceutice,care poate fi demonstrată prin trei dimensiuni principale:

furnizarea de soluţii durabile pentru pacienţi,sisteme de sănătate şi economii naţionale.

Accesul la medicamente determină în moddirect rezultatele naţionale în materie de

Sănătate. Pe lângă speranţa de viaţă şistandardele de calitate a vieţii, stareade sănătate a populaţiei are o influenţăconsiderabilă asupra productivităţii,inovaţiei şi competitivităţii unuistat. Sănătatea înseamnă bunăstare.Pe de altă parte, o stare precară desănătate are un impact nu doar asuprapopulaţiei, ci şi asupra guvernelor,o mare parte dintre cheltuielile

al pierderii de productivitate, medicamentele şi îngrijirile desănătate au un raport cost-eficienţă foarte avantajos. Menţinereasănătăţii şi productivităţii populaţiei este o prioritate critică,iar medicamentele joacă şi continuă să joace un rol important.Costul productivităţii asociat sănătăţii este semnificativ maimare decât costul serviciilor medicale şi al medicamentelorcumulat (de 2,3 ori mai mare în 25 de terapii), potrivit EFPIA -Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice.

Pentru a răspunde la ultima întrebare, medicamentele nusunt principalul factor al costurilor ridicate cu îngrijirile d esănătate. Potrivit EFPIA, în ultimul d eceniu medicamenteleau reprezentat mai puţin de 15% din creşterea cheltuielilorpentru Sănătate în Europa. Ca urmare a concurenţei de pepiaţă, precum şi a măsurilor de reducere a costurilor, costulmediu al medicamentelor a scăzut cu 16% din 2000 și pânăazi, în timp ce preţurile de consum au crescut cu 25%.

Care este rolul companiilorfarmaceutice în creșterea viitoare aeconomiei României și în îmbunătăireastării de sănătate a oamenilor?Rolul nostru este de a lucra în parteneriatcu toţi factorii de interes relevanţi, într-unmod inteligent, pentru a îmbunătăţiSistemul de Sănătate în România şipentru a oferi beneficii României. Darpentru a ne îndeplini rolul, este nevoiede o recunoaştere a provocărilor reale,iar aici autorităţile joacă un rol-cheie.Industria farmaceutică este pregătităsă contribuie activ cu soluţii la nevoilepresante ale României. Am dat dovadăde disponibilitate pentru a dezvoltaabordări flexibile, care să asigure un accesmai rapid la îngrijirile de sănătate şi o

îmbunătăţire a rezultatelor în Sănătate.Până acum, industria a contribuit activla menţinerea unui nivel constantpentru Sistemul de Sănătate. Având învedere lista lungă de provocări, nu văddecât o singură cale de a î mbunătăţicu succes Sistemul de Sănătate înRomânia, şi anume folosirea uneiabordări holistice, în care provocărilesă fie tratate împreună şi nu separat.

abordare holistică a provocărilorde Sănătate din România printr-o

sau cum se poate îmbunătăţi SistemulSănătate și dezvoltare durabilă

Interviu realizat cu Christophe Gourlet, Country Manager Sanofi Româniași General Manager Danube MCO(Bulgaria-Ungaria-România-Moldova)

POTRIVIT EFPIA,BOLILE CRONICEREPREZINTĂ75% (PESTE 700DE MILIARDEDE EURO) DINCHELTUIELILE DESĂNĂTATE ALEEUROPEI. TOTUȘI,ACEASTA ESTECONSECINALOGICĂ APOLITICILORDE SĂNĂTATEDE SUCCES,DEOARECE ALTFEL

OAMENII AR MURIDE TINERI DINCAUZA UNORBOLI ACUTE ȘI NUAR MAI EXISTAPROBLEMEASOCIATEPOPULAIEIVÂRSTNICE.

Investiţiile Sociale pentru Creştere (februarie 2013).Documentul de lucru al Comisiei Europene privind

muncă activă, capital uman şi cheltuieli publice” –economică în termeni de productivitate, forţă de

Sănătatea oamenilor influenţează performanţa o precondiţie pentru prosperitate economică.

“Sănătatea este o valoare în sine. Este, de asemenea,

Pentru Sănătate în general, medicamentelenu sunt un cost, ci o investiţie,generând îmbunătăţirea eficienţei şiproductivităţii sistemului sanitar.



REFORMA SĂNĂTĂII

aprilie 2014 2120 www.politicidesanatate.ro

Ce ar trebui să facă autorităile pentru ambunătăi accesul pacienilor români laratamente și medicamente bune?

Autorităţile trebuie să aibă o strategie clară şi pe termen lungn domeniul Sănătăţii. Ce a împiedicat accesul pacienţilora tratamente şi medicamente bune au fost modificărilerecvente în structura Ministerului Sănătăţii (în ultimii 24 de

ani de la Revoluţie, am avut 24 de miniştri ai sănătăţii, în 25de mandate), făcând astfel dificilă menţinerea unei direcţii.

EXISTĂ PATRU DOMENII PRIORITARE: ACCESULLA MEDICAMENTE, FINANAREA SĂNĂTĂII,FUNCIONAREA SISTEMULUI SANITAR ȘI PREVENIA.

) Accesul la medicamente - există trei surse dembunătăţire: accesibilitate, în sensul că trebuie să reducem

costul pentru pacienţi, disponibilitate, în sensul că trebuieă asigurăm aprovizionarea cu medicamente pentru

a satisface nevoile locale, şi inovaţie, ceea ce înseamnăasigurarea accesului la cele mai moderne tratamente.2) Finanţarea Sănătăţii - trebuie să adaptăm utilizarea şinivelul bugetului de stat pentru a aborda în mod inteligentprovocările cu care se confruntă sistemul sanitar. Aceastanseamnă creşterea bugetului pentru medicamente la

nivelul nevoilor locale reale, alocarea eficientă a resurselorcu cheltuieli publice riguroase şi diversificarea soluţiilorde finanţare. Finanţarea poate proveni şi dintr-o mai bunăpredictibilitate a pieţei, care ar atrage şi alte investiţii.3) Funcţionarea sistemului sanitar - este extrem demportant să se definească un cadru juridic care să permită

accesul universal la îngrijirile de sănătate, însemnândmplementarea faimosului pachet de sănătate şi dezvoltarea

de parteneriate public-privat. Putem să ne gândim chiar şi maideparte, de ce să nu aducem inovaţia direct în România? Avemmai multe oportunităţi de a dezvolta cercetări strategice, cumar fi valorificarea iniţiativei IMI2 (Innovative Medicinesnitiative – Iniţiativa privind Medicamentele Inovatoare),

ce le oferă statelor europene cadrul necesar pentru aprijini colaborarea între oamenii de ştiinţă, autorităţi deeglementare, HTA, pacienţi şi furnizori de servicii de sănătate.

Astfel, IMI2 va asigura transpunerea cercetărilor în soluţii cepot fi implementate pentru a aborda provocările actuale aleistemului sanitar – soluţii care nu se concentrează doar pe

dezvoltarea de noi medicamente, ci care oferă și un pachet

de sănătate holistic, personalizat, care îi ajută pe oameni săse menţină sănătoşi şi productivi pe tot parcursul vieţii.Funcţionarea sistemului trebuie să fie însă unaperformantă, iar pentru aceasta trebuie să ne asigurămcă avem personal suficient şi calificat. De aceea, trebuiesă se ofere un sistem de remunerare mai motivant, să se

încurajeze migraţia cadrelor medicale către zonele mai retraseşi defavorizate, să se reformeze programul de rezidenţiatşi să se îmbunătăţească condiţiile de practică în unităţilespitaliceşti. În rezumat, aceasta înseamnă valorificareaşi dezvoltarea personalului medical profesionist.4) Prevenţia - o putem îmbunătăţi prin colectarea de dateprivind sănătatea, pentru a înţelege mai bine realităţileşi pentru a propune acţiuni adecvate. Prevenţia esteesenţială pentru a reduce incidenţa bolilor şi pentru aceastatrebuie să identificăm priorităţile în materie de sănătatepublică. Astfel, trebuie luate măsuri pentru sprijinirea

programelor de prevenţie, încurajarea cercetărilorştiinţifice finanţate din fonduri publice, dezvoltarea deprograme eficiente de management al bolilor, elaborareade programe pentru pacienţi şi programe de imunizare.Toată această strategie trebuie definită cu ajutorulindustriei farmaceutice şi al tuturor factorilor de interesrelevanţi, iar acesta este motivul pentru care considercă un parteneriat clar şi transparent este crucial.

Cum poate un pacient român să își permită tratamenteinovatoare și eficiente, comparativ cu alte ări europene?În acest moment, posibilităţile sunt limitate. Sistemul deSănătate din România este printre cele mai slab finanţate dinUniunea Europeană. Pe de altă parte, mult-discutata listă amedicamentelor compensate încă nu a fost aprobată. În ultimiişase ani, românii nu au avut acces la majoritatea tratamentelornoi. Au fost, de asemenea, probleme cu accesibilitatea şidisponibilitatea tratamentelor existente. Autorităţile ar trebuisă încurajeze o utilizare mai adecvată a medicamentelor,ceea ce înseamnă impunerea unor preţuri sustenabilepentru sistem, dar şi pentru pacienţi (coplată; în prezent,România are un nivel ridicat de cheltuieli „din buzunar”),

încurajarea utilizării genericelor şi a prescripţieielectronice. Accesibilitatea medicamentelor din punctulde vedere al preţurilor este esenţială pentru complianţa latratament, iar aceasta este esenţială pentru eficientizareacosturilor sistemului. De aceea, trebuie să valorificămtoate modalităţile de încurajare a unei utilizări adecvate amedicamentelor. Trebuie să recunoaştem, de asemenea,că disparităile de preţuri din UE reprezintă un risc pentrudisponibilitatea unor tratamente pentru pacienţii români.Situaţia este foarte presantă, astfel că trebuie să luămmăsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratamenteşi inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile. Sănătatea esteun drept fundamental, aşa cum este educaţia sau siguranţa.România trebuie să obţină resursele necesare pentru a seasigura că sănătatea nu este rezervată doar unei elite.

Companiile farmaceutice sunt actori importani în ceeace privește oferirea de locuri de muncă și investiiile

în cercetare și dezvoltare. Avei date în acest sens?Chiar şi în perioada crizei financiare, locurile de muncă

în sectorul farmaceutic au rezistat mai bine decât înalte industrii. Industria farmaceutică atrage oamenispecializaţi, bine pregătiţi, investeşte în formarea şicalificarea lor, iar beneficiile pentru starea sistemuluinaţional de sănătate sunt cu adevărat impresionante.Industria farmaceutică creează locuri de muncă caregenerează o valoare mai mare decât alte industrii.Sectorul nostru depăşeşte alte industrii majore ladouă criterii-cheie: valoarea adăugată pe angajatşi cifra de afaceri generată pe angajat, ceea ce setraduce în dezvoltare pe termen lung pentru ţ ară.Locurile de muncă oferite de acest sector sunt de înaltăcalitate, având în vedere proporţia ridicată de locuri de

muncă în cercetare şi dezvoltare. În ceea ce priveşte cifrade afaceri şi valoarea adăugată per angajat, companiilefarma generează cele mai mari cifre. Calitatea locurilorde muncă este reflectată de salariile peste medie şide contribuţiile sociale aferente mai ridicate.

Dacă ne referim la Sanofi - avem peste 700 de angajaţi înRomânia (cumulat, zona industrială și comercială) şi investimresurse semnificative pentru dezvoltarea lor profesionalăcontinuă, pentru formare şi specializare. Sanofi a investit

în unitatea sa de producţie foarte modernă din Bucureştiaproximativ 12 milioane de euro în perioada 2009-2012 șiintenionăm să ne meninem un nivel de investiii consistentși în anii următori. 83% din întreaga noastră ofertă degenerice este produsă local. Mai mult, începând cu 2011, amredemarat activitatea de export, generând valoare suplimentarăpentru România. În prezent, exportăm 24 de produse în 15ţări, iar până la finalul anului intenţionăm să atingem unnivel al exporturilor de 25% din producţia locală totală.

Care sunt planurile Sanofi în următorii 5 ani înRomânia? Avei campanii de prevenire sau alte campaniiinformative și educaionale pentru pacienii români?Din cauza mediului imprevizibil, nu putem face planurirealiste pe termen lung. Intenţia noastră este să neconsolidăm poziţia în România şi să ne aducem în continuareo contribuţie importantă la creşterea accesului cât maimultor pacienţi români la tratamentele potrivite, iniţiate lamomentul potrivit şi continuate atâta timp cât este necesar.Contăm pe cei cinci piloni de creştere pentru dezvoltareaviitoare: Diabet, Generice, OTC, Vaccinuri şi Boli Rare.În plus, credem cu adevărat că o medicină mult maipreventivă şi, prin urmare, mult mai predictivă estevitală pentru menţinerea calităţii vieţii cât mai multposibil, cu costuri cât mai reduse. Astfel, vom continuaşi chiar ne vom intensifica demersurile în cadrulcampaniilor de educare şi prevenire. lRaluca Boboc

Singura modalitateeficientă este de aconveni asupra uneiabordări holistice,care să facă faă înmod inteligent tuturorprovocărilor într-unsingur cadru unitar.Pacienţii trebuie să

fie în centrul tuturorpreocupărilor, iarîn România aceştiatrebuie să aibă dreptulde a avea acces laSănătate la fel de multca pacienţii din alte ţărieuropene.

Pentru a defini o strategie clară, industria trebuie să se angajeze într-ocolaborare transparentă și activă cu Guvernul României, pentru a atingeobiectivele pe termen scurt de sustenabilitate a Sistemului de Sănătate,predictibilitate pentru mediul de afaceri și viziune pe termen lung.

CUM POT COMPANIILE FARMACEUTICE SĂ COLABOREZECU MINISTERUL SĂNĂTĂII ȘI CU GUVERNUL, ÎN GENERAL,PENTRU A ABORDA PROBLEMELE DE SĂNĂTATE?




consolidarea bugetului global.

ATI mari erau veritabile găuri negre, din punct de vederefinanciar. În plus, discrepana între îngrijirile din prespitalși din spital risca să compromită impactul îngrijirilor prespi-

tal. De aceea am implementat, cu avizul ministerului, acestproiect, iniial în 54 de spitale din România, ceea ce a dusla schimbarea majoră a actului medical în marile secii ATI.Programul a permis introducerea celor mai noi tehnici, amedicaiei adecvate, a eliminat posibilitatea ca aparinătoriisă cumpere diverse medicamente sau materiale sanitare.Suntem, în continuare, în curs de implementa-re a unui pachet de programe care să acopere ari-ile majore de asistenă intraspitalicească.Astfel, anul trecut s-a introdus programul pentru infarc-tul miocardic acut, care finanează stenturile, iar anulacesta vom introduce programul pentru accidentul vas-cular cerebral, care va asigura finanare pentru medica-mentele trombolitice, programul de traumă care asigurăfinanarea materialului de osteosinteză la pacienii cupolitraumatisme, respectiv programul de moarte subităcare finanează pacemakere și defibrilatoare implantabilepentru pacieni cu aritmii potenial maligne. Aș adăugaprogramul de neuroradiologie intervenională, programdestinat interveniilor de embolizare a unor anevrisme,de tromboliză in situ a accidentelor vasculare ischemice.Este un pachet de programe foarte important, de mana-

gement integrat al marilor urgene, care va reuși să con-tureze un proiect major pentru sănătatea românească.

Care sunt priorităile ministerului?Legea sănătăii, care, după ce a fost subiectul unei ordonanede guvern, este subiectul unui proiect de lege, de schimbare.Am reluat procesul pentru a reuși un proiect de lege care să

împace doleanele tuturor actorilor implicai în actul medical.Trebuie să definim pachetul de bază și să aco-perim zone neacoperite în acest moment și ab-solut necesare. Pot să vă dau un exemplu:

În pachetele de servicii de recuperare nu sunt incluse servi-cii pentru recuperarea precoce a pacienilor postcritici, careau avut o patologie foarte serioasă și pentru care recupera-rea este esenială pentru prognosticul final, dar avem struc-

De ce există falia aceasta întrepolitic și corpul medical? Esteacesta motivul pentru care reforma

la noi este un permanent eșec?Unul dintre motivele eșecului poate fi șifaptul că aceia care decideau nu aveaulegătură directă cu domeniul. Ministrulare studii medicale. Acest fapt considercă face diferena. Dorim să avem undialog deschis care să fie principalasursă de idei pentru schimbare. Pentrucă nu conducerea unui minister aresoluiile, rolul său este să fie deschisă ladialog cu profesioniștii din sistem fără aignora, desigur, ceilali parteneri sociali.

Care sunt proiectele pe care leavei în vedere în acest mandat?Un proiect de suflet pentru mine este fi-nalizarea sistemului naional de mana-gement integrat al marilor urgene. Ori-ce sistem naional, oricât de sărac ar fi,trebuie să dea prioritate rezolvării cazu-rilor care se află între viaă și moarte și,

în România, s-au făcut pași importani în sistemul de urgenă prespitalicesc.Dar managementul urgenelor nu setermină la nivelul UPU, el continuă

în spital și trebuie să avem în vedererealizarea acestui sistem integrat.La insistena Societăii Române de ATI,s-a aprobat și a demarat anul trecutprogramul de finanare a cazurilorgrave din terapie intensivă. S-a pornitde la faptul că sistemul de decontarea serviciilor de către CNAS, sistemulDRG, nu acoperă adecvat costurilereale ale pacienilor grav, foarte mari,astfel că erau probleme de îngrijire ne-adecvată a acestor pacieni, iar seciile

turi adecvate de îngrijire în România.Acești pacieni care au fost în comă,șocuri traumatice au traheostmă, nu sepot alimenta, au sonde vezicale, suntpe oxigen etc., deși au trecut de fazaacută, nu sunt preluai de niciun servi-ciu. Ei blochează paturile de bolnavi înfază acută, cresc foarte mult costurilede îngrijire și au un prognostic rezer-vat, pentru că, în câteva luni, devinatrofiai, anchilozai, cu șanse tot maimici de a fi recuperai. Recuperarealor adecvată duce la rezultate incom-parabil mai bune, medical și social.Cauza este nedecontarea serviciilor derecuperare la nivelul CNAS. Lucrăm la

pachetul de servicii de recuperare pre-coce a pacienilor postcritic, indiferentde patologia în care se încadrează.Îngrijirile la domiciliu sunt oferitela un nivel minimal. Avem în vedereasigurarea unor pachete de servicii deventilaie la domiciliu cu dispozitivefacile, simple, utile pentru pacieniirespiratori cronici, cu afeciuni neuro-musculare, apnee în somn, astfel încâtsă prevenim internările repetate. S-arcompleta ceea ce este deja acoperit -concentratoarele de oxigen la domiciliu.

Care este opinia dumneavoastră în ceea ce privește lista demedicamente compensate?După ani în care nu s-a făcut o ne-cesară adaptare a acestei liste com-pensate, s-a ajuns ca, deodată, săse lanseze o listă foarte mare, exce-dentară, care înseamnă o provocare

bugetară serioasă. Nu este un modfiresc de a aborda această problemă.Sigur că vechea conducere a lă-sat această bombă, pur și simplu,clamând acum și acuzând lip-sa de responsabilitate, deși știe

de Sănătate – realitate sau utopie?al urgenelor din Sistemul

Managementul integrat

În ultimii ani s-a creat senzaia că încercările dereformă s-au făcut cu spatele către profesioniști

și pacieni. Această abordare în care medicii suntignorai nu poate să ducă la rezultate viabile, chiardacă ea pare asamblată într-un mod aparent logic,lipsește firul care să o lege de realitate.

Interviu cu prof. univ. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat, Ministerul Sănătăii

altă sursă care poate contribui la pentru asigurările de sănătate, o

trebuie să deschidă, în sfârșit, calea Crearea pachetelor de servicii





oarte bine ce provocare reprezintă această sarcină.Ministerul face eforturi foarte serioase pentru a depăși aceas-ă situaie de criză și a merge pe ideea ca lista să rămână, să

nu fie redusă în mod semnificativ. Eu sunt convins că se vaajunge la o soluie în dialog cu partenerii noștri, cu compa-niile de medicamente, care oricum sunt puse într-un soi depat al lui Procust, își doresc acest lucru, dar dacă preul estecreșterea taxei de clawback, este o aciune cumva sinucigașă.

Unul dintre motivele invocate pentru justificareaeșecului reformelor în Sănătate este lipsa finanărilor.Cum vedei rezolvarea acestui aspect?ntr-adevăr, România stă foarte rău la acest capitol.

Trebuie spus că ările europene estice dau foarte multărilor vestice bogate, la acest moment, prin fora

de personal calificat gratuit pe care o primesc.

Cred că Europa are obligaia să reacioneze, nu prinplata per capita pentru medicii care pleacă, ci prin im-plementarea unor proiecte mai ample în privina infra-tructurii sistemului sanitar. S-au făcut demersuri pen-ru convingerea forurilor europene de această realitatei obligaie, pentru că avem argumente în acest sens.

Consolidarea medicinii primare, a măsurilor de prevenie vacădea presiunea nejustificată asupra sectorului spitalicesc.

Se pot implica inclusiv societăile profesionale carepot sprijini programe de prevenie, screening?Una dintre soluiile depășirii dificultăilor este utilizarea ex-pertizei comisiilor de specialitate care oferă suport pentruealizarea unor programe. Dau un exemplu de ce s-a făcutn specialitatea mea, ATI. S-a făcut o lege care pune pe baze

moderne, europene, funcionale, serviciile ATI, de la criteriiarhitectonice la criterii de dotare, criterii de admisie, normareamuncii. S-a început un proces de racordare a învăământuluia standarde europene, examen și curiculă. S-a creat un pro-

gram de dotare și finanare. Sunt programe dezvoltate deminister și create de comisia de anestezie terapie intensivă.mplicarea comisiilor poate oferi soluii. Dacă vom ac-

cepta aceste programe, șansele de a le implementaunt maxime. Pericolul anulării lor odată cu prea dese-e schimbări de la MS scad, pentru că ele nu trebuie să

fie atașate de o conducere sau alta a ministerului .

Vorbind despre asistena medicală a copiilor (medicinașcolară, asistena stomatologică, puericultura) și a celordin mediul rural, defavorizai și uitai de politicile sănătăiidin ultimii ani, ce planuri v-ai propus în această privină?Suntem în posesia unor propuneri pentru a include în noulpachet legislativ toate aspectele legate de medicina școlară,de la medicina generală la stomatologie, este un lucru ab-olut necesar. O mare problemă este asistena medicalăn mediul rural. Există medici absolveni care nu au drep-ul de a practica medicina decât cu competene limitate,

dacă nu reușesc la rezideniat. Ei arputea lucra în mediul rural sub co-ordonarea unui medic de familie.

De ce nu ne gândim la mediciirezideni pentru soluionareaacestor deficiene?Reglementările actuale permitdesfășurarea activităii doar în spitalele

universitare, acreditate, până în ultimazi din rezideniat. Există însă un deficitenorm de medici. Este important camedicilor rezideni să li se ofere maimultă libertate de a-si exercita profe-sia, eventual și în alte unităi medicale,cu gărzi plătite în toi anii, nu numaidin anul al treilea. În toată lumea ci-vilizată medicii rezideni in spitalele,gărzile, li se permite să lucreze și li sepasează mai multă responsabilitate,aceasta fiind o cale de a se maturizaprofesional.lDr. Cornelia Scărlătescu

într-o mare parte, pentru ele.Europa le ignoră, deși este responsabilă,serie de provocări pe care, din păcate,

este scăzut din cauza migraiei, oalocat Sănătăii, numărul de medici Avem un procent foarte mic din PIB

REFORMA SĂNĂTĂII

Așa cum se știe, noul pachet de ser-vicii de sănătate este axat pe o concepienouă, ce pune accentul pe medicina pre-ventivă. Iată de ce, din această perspec-tivă, consider că ar fi benefică o regândi-re a medicinii școlare, respectiv a loculuiși rolului pe care cabinetele medicale dincadrul școlilor trebuie să-l ocupe în ca-drul programului mai larg, naional, deprevenie.

Din păcate, prin ordonană deurgenă, medicina școlară a fost tre-cută în subordinea autorităilor loca-le și, drept urmare, la ora actuală neconfruntăm cu o situaie alarmantă:

în foarte multe unităi de învăământcabinetele medicale au fost desfiinate,fie din lipsa fondurilor, fie – acolo undeacestea există și sunt dotate corespun-zător – ele nu pot funciona din cauza

blocării posturilor.Cu alte cuvinte, medicina școlară,

care ar trebui să asigure monitorizarea bolilor la copii, dar îndeosebi prevenia,este profund afectată prin închidereacabinetelor medicale școlare.

În ceea ce privește domeniul stoma-tologic, putem afirma că la acest capi-tol stăm cel mai slab, pentru că mediciistomatologi aproape că au dispărut dininstituiile de învăământ.

Iată de ce consider că este necesarăreînfiinarea și reutilarea corespunză-

toare, după caz, a cabinetelor stomatologice școlare, astfel încât acestea să ofere copiilor asistenă medicală preventivă,curativă și de urgenă.

În aceste cabinete de specialitate se pot aplica măsuride igienă orodentară de profilaxie a cariilor dentare, se potefectua examinări periodice ale aparatului orodentar și aleparodoniului în vederea depistării semnelor clinice ale unei

îmbolnăviri cronice și pot fi stabilite diagnostice și tratamenteadecvate pentru cariile dentare.

Incidena crescută a cariilor la copiii cu vârste cuprin-se între 5 și 13 ani este menionată și într-un studiu recentefectuat în șapte orașe din ară, din care rezultă că 75 la sutădintre aceștia prezentau carii netratate sau dini extrași dinaceastă cauză, în timp ce 4 din 10 copii cu vârsta de 13 aniaveau deja carii neglijate pe dinii definitivi.

Este un bilan îngrijorător, inând seama de faptul căinta Organizaiei Mondiale a Sănătăii este ca, în anul 2025,doar 10% dintre copii să prezinte carii.

Toate aceste date și, nu în ultimul rând, faptul că pânăși tinerii cu vârste între 20 și 30 de ani prezintă serioaseprobleme dentare conduc la o singură concluzie: preveniași monitorizarea stării de sănătate dentară a copiilor trebuiesă se realizeze prin intermediul cabinetelor stomatologicefuncionale în cadrul unităilor școlare.

Ca o concluzie, nu poate fi ignorat faptul că leziunile cari-oase și anomaliile dento-maxilare constituie o problemă ma-joră de sănătate publică, ce nu poate fi rezolvată într-un altmod decât cel prezentat.

Toate aceste argumente trebuie să constituie și pentruautorităile locale un semnal de alarmă și, totodată, un factordeterminant în găsirea unor soluii pragmatice, menite să aju-te la reînfiinarea cabinetelor de specialitate stomatologice încadrul unităilor școlare. l

în şcoli – important factor în prevenţieAsistena medicală stomatologică

„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul,mintea și spiritul, ci și perspectiva unui om.” Această afirmaieaparine unui cunoscut medic american contemporan, dr. James H. West. Consider, la rândul meu, că medicina școlarăar trebui gândită tocmai în perspectiva asigurării unei stăride sănătate corespunzătoare pentru generaiile viitoare.

ROMÂNIA DEINEUN RECORDTRIST: ESTESINGURA ARĂDIN EUROPA ÎNCARE COPIII NUBENEFICIAZĂDE ASISTENĂSTOMATOLOGICĂGRATUITĂ SAUCOMPENSATĂPARIAL,INCLUSIV PENTRUPROFILAXIE.

aprilie 2014 25

Dr. Coculescu Elena-ClaudiaMedic primar stomatologie generală

Doctorandă la disciplina Patologie orală – Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” BucureștiConsilier coordonator, Comisia pentru sănătate publică, Senatul României





n calitate de președinte al Societăii Române deMicrobiologie, organizai Conferina NaionalăActualităi în vaccinologie – RoVaccin 2014”.

Ce aduce nou evenimentul din acest an?RoVaccin este o conferinţă mutidisciplinară anuală care seadresează mai multor categorii profesionale (microbiologi,

pidemiologi, medici pediatri, infecţionişti, medici deamilie). Abordarea noastră nu este exclusiv știinţifică,i atingem multe domenii și oferim soluii programelor

naionale de imunizări. De altfel, rezultatele programelorde vaccinare, nu numai în România, dar şi la nivel global,unt remarcabile. Boli mortale precum variola au fostradicate. Poliomielita este sporadică astăzi. În ultima

vreme s-au dezvoltat vaccinuri care previn infecţiigeneratoare ale unor complicaţii oncologice. S-a dovedit

ă vaccinul împotriva infecţiei cu HPV contribuie lacăderea numărului de pacienţi cu cancer de col uterin.

Ce factori apreciai că au determinat scădereanteresului populaiei pentru vaccinare?

Multe dintre bolile transmisibile au dispărut caurmare a vaccinării, lucru care face ca teama legată deaceste boli să scadă. Totuşi, vaccinarea este o metodăprofilactică nu numai în cadrul programelor de imunizări.munizarea antigripală, care se face sezonier, previne

60-70% dintre îmbolnăviri, iar persoanele care, sprexemplu, s-au îmbolnăvit în acest an de gripă şi, din

nefericire, au decedat, nu fuseseră vaccinate. Acesteaunt indicii clare că vaccinarea este benefică.

Există o statistică precisă care să ne ofereinformaii în legătură cu pacienii care suferăde boli cu transmitere sexuală?Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor cuTransmisii Virale are o astfel de statistică, dar probabil că, celpuţin infecţia gonococică, este mult subraportată pentru că,

în România, numărul de cazuri de gonoree este chiar inferiorcelui de sifilis, iar statisticile internaţionale demonstrează exactcontrariul. Subraportarea poate fi cauzată de motive ce ţin deconfidenţial itate, de lipsă de informare. De asemenea, fiind tratateempiric, multe dintre aceste infecţii ajung să nu fie raportate. Eimportant să putem identifica toate persoanele cu potenţial dea fi infectate, pentru a primi tratament, mai ales că tratamentuleste gratuit. Controlul infecţiilor cutransmitere sexuală se poate face, pe deo parte, prin campanii de informare şi

promovare a sănătăţii, dar pe de altă partese face şi printr-un sistem de sănătatepublică eficient, care să poată să identificecazurile şi să poată să ia măsurile specificepentru limitarea transmiterii acestor boli.

Potrivit statisticilor, în jur dedouă milioane de români suntinfectai cu virusul hepatitic C. Cemăsuri trebuie luate la nivel deautorităi, în acest sens?Afecţiunea trebuie tratată atunci cândeste identificată şi atunci când pacientuleste eligibil pentru tratament. Totuși, hepatita C beneficiazăde măsuri de sănătate publică pentru controlul răspândirii ei.Controlul produselor din sânge şi al hemoderivatelor, faptul căse utilizează echipamente de unică folosinţă în toate unităţilesanitare, toate acestea previn răspândirea infecţiei. Hepatita C esteo infecţie insidioasă, nu produce tulburări majore, de multe oripacientul nu ştie că este infectat şi starea de sănătate este aparent

bună. Sigur că, odată diagnosticat, el trebuie monitorizat şi tratatcu medicaţia antivirală. Ştiu că există o intenie de realizare aunui registru naţional pentru pacienţii cuhepatită C. Probabil că se va realiza, darnu contează doar realizarea în sine, ci şimodul în care se stabileşte protocolul princare pacienţii sunt monitorizaţi şi trataţi.

Au pacienii cu hepatită C acces lamedicamentele de care au nevoie?În momentul de faţă, nu mai există listede aşteptare pentru medicaţia clasică. Vatrebui găsită o soluţie pentru ca pacienţiiromâni să beneficieze de moleculelenoi care au fost descoperite în ultimiişase ani, de când lista de medicamentecompensate şi gratuite nu s-a actualizat.

În ce măsură avem capacitatea de a producevaccinuri antigripale viabile? Disputa din ultimaperioadă, legată de Institutul Cantacuzino, asuscitat mult interesul opiniei publice. Putemavea încredere în vaccinurile produse în România?Institutul Cantacuzino poate produce acest vaccin,aşa cum a făcut-o timp de mulţi ani, dar într-un viitornu foarte îndepărtat trebuie găsită o soluţie aşa încâtvaccinul să fie nu numai de bună calitate, ci și să fie produsşi într-o cantitate suficient de mare, astfel încât să fiecompetitiv şi să aducă venituri corespunzătoare. Strategiade sănătate ar trebui să includă această soluţie. Probabilcă avem nevoie și de o mai bună organizare internă.

În urmă cu câiva ani, ai elaborat strategia României îndomeniul infeciilor cu transmitere sexuală, strategiede care ulterior nu s-a mai inut cont. Cum va fiaceasta prezentă în noua strategie de sănătate?Bolile cu transmitere sexuală nu se referă doar la sifilis saugonoree, ci și la uretritele non-gonococice, hepatita B, infecţiaHIV. Unele dintre ele constituie subiectul unor programeprioritare.Infecţia cu HIV face subiectul unor programe deimunizare, infecţia cu virusul hepatitic B, dar şi celelalte

boli menţionate constituie o preocupare a ministerului.Diagnosticul şi tratamentul acestor afecţiuni, indiferentdacă pacienţii sunt asiguraţi sau nu, sunt suportate decătre minister. Important este să găsim şi mecanismeleprin care aceste boli să fie declarate, să fie tratate şi să existeo politică prin care să fie prevenită această răspândire.

Potrivit ultimului raport OMS, România seaflă pe primul loc în Uniunea Europeană, dinpunctul de vedere al incidenei tuberculozei.Ce poate face România în acest sens?Din păcate, ne aflăm pe primul loc, dar am înregistrato descreştere semnificativă a numărului de cazuri detuberculoză. Dacă acum zece ani aveam peste 30.000de cazuri noi în fiecare an, în acest moment avem în jurde 20.000 de noi cazuri anual. Incidenţa era, înainte,

în jur de 120 – 125 de cazuri la %ooo locuitori. Acum întâlnim sub 80 de cazuri la %ooo locuitori. Totodată, beneficiem de un program, în momentul de faţă, finanţatde Guvernul Norvegiei, prin care România a primit un

grant de circa 10 milioane de europentru finanţarea unor acţiuniprioritare în cazul tuberculozei.

Suntem inclusiv eligibili pentru încă o rundă de aplicaţie lafonduri nerambursabile, furnizatede Fondul Global pentru HIV,SIDA, tuberculoză şi malarie, deasemenea cu fonduri importante.Nu contează, însă, numairesursele externe, trebuie să fimconştienţi că tuberculoza esteuna dintre principalele problemede sănătate publică în ceea cepriveşte bolile transmisibile,mai ales că acum au apărut şi

cazurile de tuberculoză multidrog-rezistentă sau curezistenţă extinsă, la care tratamentul, dincolo de faptulcă durează foarte mult (depăşeşte un an), este greude suportat de pacient, iar consecinţele sunt foarteserioase. În România nu sunt foarte mulţi pacienţicare au acest tip de tuberculoză, dar ei constituieo preocupare atât pentru autorităţile naţionalede profil, cât şi la nivelul Organizaţiei Mondiale aSănătăţii şi al Uniunii Europene.l (Cristina Bobe)

Vaccinul împotriva indiferenei

Interviu cu conf. dr. Alexandru Rafila,președinte al Societăii Române de Microbiologie, consilier personal al ministrului sănătăii

În România, am încetat să mai fim bolnavi, am ajuns să trăim cu boala într-un concubinaj oficializat și întreinut, ani la rând, de indiferenapolitică. Ultimii ani, în schimb, ne aduc vești mai bune și dovada că Româniaeste capabilă să producă nu doar vaccinuri antigripale viabile, dar șivaccinuri împotriva indiferenei oamenilor politici. Conf. dr. AlexandruRafila realizează, în rândurile ce urmează, o sinteză a celor mai importanterealizări în domeniul vaccinologiei și al sănătăii publice din România.

Pentru acest tip de tuberculoză avem o serie întreagă de medicamente (delinia a doua), obinute de către România printr-un aranjament cu OrganizaiaMondială a Sănătăţii, prin care primim medicamentele preferenţial. Lanivel internaţional, există un comitet (Green Light Committee) careaprobă furnizarea lor. De asemenea, toţi aceşti pacienţi beneficiazăde gratuitate pentru diagnostic şi tratament, indiferent de statutul lorde asigurat sau neasigurat. Din câte ştiu, în România există o intenţiefoarte serioasă de a asigura locaţii pentru tratarea acestor pacienţi. Înprezent, există doar două astfel de amplasamente (în Bucureşti şi în

judeţul Neamţ, la Bisericani), realizate cu bani de la Fondul Global.

CE MĂSURI SUNT LUATE, ÎN MOMENTUL DE FAĂ, PENTRU PACIENIICU TUBERCULOZĂ MULTIDROG-REZISTENTĂ?

În momentul de faţă,beneficiem de un program

finanţat de Guvernul Norvegiei,prin care România a primitun grant de circa 10 milioane

de euro pentru finanţareaunor acţiuni prioritare în

cazul tuberculozei. Sunteminclusiv eligibili pentru încă orundă de aplicaţie la fonduri

nerambursabile, furnizatede Fondul Global pentru HIV,SIDA, tuberculoză şi malarie,

de asemenea cu fonduriimportante.

pentru a primi tratament, mai ales că tratamentul este gratuit.să putem identifica toate persoanele cu potenţial de a fi infectate,

empiric, multe dintre aceste infecţii ajung să nu fie raportate. E important confidenţialitate, de lipsă de informare. De asemenea, fiind tratate

Subraportarea, în cazul HIV, poate fi cauzată de motive ce ţin de





n baza experienei pe care o avei, care sunt motivelentârzierii implementării reformei sănătaii în

România? Care ar fi primele trei măsuri de realizat?Barbu Delavrancea, părintele Apusului de Soare plin devervă acum 100 de ani, în Parlament, vorbind tot des-pre reformă, îl parafraza pe Schiller spunând:Torţa sfântă a reformei nu trebuie lăsată pe mâna orbului, căci,n mişcarea lui neputincioasă şi nevinovată, poate transformaotul în scrum”. Reforma este permanentă, indusă în principal deesursele financiare care stau la baza constituirii sistemului și, în

paralel, de oameni, de cei care apli că legislaia. Eu văd reformaa pe un proces continuu. Întotdeauna, actorii sunt nemulumii

de sistem, mai ales de sistemul medical, cel mai cuprinzător.Principala obligaie a statului este să menină un sis-em performant public, să ofere fiecărui cetăean

posibilitatea de a accesa serviciile medicale.Ca să reușească, o reformă trebuie să izoleze anumite priorităi,două-trei, legate de nevoile reale, nu să aibă o abordare glo-bală, pentru că mijloacele de finanare la îndemână suntimitate, depind de puterea statului. Noi avem 6% din PIB,vident nu ne comparăm cu statele care

au 15% din PIB-uri mult mai mari.n al doilea rând, contează cum sunt uti-izate aceste fonduri din sănătate. Sunt

utilizate corect? Și aici intră în d iscuiemanagementul. Sunt folosite în favoarea

etăeanului sau, mângâind niște orgo-ii, în favoarea unor anumii oameni?

Avei experienă în ambele perioade, anterioară și ceade după ‘89. Cum le percepei dinpunctul de vedere al controlului, al

eficienei în organizarea și reformareasistemului de sănătate? Ce măsuriconsiderai că se impun astăzi?Mai mult control exista înainte de90. Eficiena, însă, este tributarăplatformelor tehnologice și educaiei,instruciei celui care practică medicina.S-a trecut de la un sistem unic la unulcombinat (public-privat) și se luptă pen-tru întărirea celui privat. Și aici trebuieo anumită limită, este obligatoriu săprimeze sistemul public în România.

Reforma trebuie să plece de lanecesităile comunităii pe care odeservește, sistemul privat nu trebuiedezvoltat în defavoarea celui public.Dacă dezvolt un spital privat de top

într-un domeniu cum ar fi chirurgiacardiacă, nesocotesc necesarul pentru o foarte mare parte apopulaiei care nu are resursele să se adreseze acestui spital șipractic nu are șansa la viaă; și atunci, eu, ca guvernant, minis-tru al Sănătăii, înainte de a porni o discuie despre un balonstrălucitor, care înseamnă îngrijiri private, fond de asigurăriprivate, ar trebui să fiu sigur că un balon mai mare și mai puinvocal, reprezentat de sistemul public, este bine structurat.

Liberalii merg pe ideea unei privatizări care sa aibăcompetenă, să ofere resurse mai mari practicianului și pa-cientului. Eu cred că atunci când oamenii au votat USL s-augândit că PSD, ca partid majoritar, de stân-ga, își va lua obligaia să rezolve problemacelor muli. Conducerea ministerului nuar trebui orientată către un anumit partidpolitic, ci către populaie, indiferent cezonă politică acoperă sistemul medical.

În al treilea rând, trebuie să ne punem problema cine ar trebui să fie managerul, care ar trebui să fie portretul său robot.După mine, mai ales în domeniul acesta, managerul trebuiesa fie un profesionist medical, nu unul care face 6-8 luni demanagement, dar el poate fi, în același timp, pompier, pas-tor, avocat. Poate nu este modernă viziunea mea, dar cred căun manager profesionist medical, mai ales dacă are asociatăși o educaie privind conducerea și utilizarea resurselor, ar fimai bun. Una dintre pârtiile reformei în domeniul sănătăiieste recunoașterea acestor capacităi și selectarea lor.

La Ministerul Sănătăii s-au perindat 24 de miniștri, dintrecare cei mai muli au fost medici. N-au fost profesioniști?După părerea mea, motivul acestor permutaii a fost po-litic, ceea ce nu este fericit. În domeniul sănătăii aplica-rea strictă a constelaiilor politice nu este întotdeauna

benefică, dar, și dacă se aplică, deoarece este normal caun guvern să își desemneze reprezentantul politic, trebu-ie să se ină cont de faptul că sănătatea se aplică întregiicomunităi, tuturor românilor, unei naii, nu numai unuisegment de alegători. Fără sănătate, nu putem crea valori.

SE SARE PREA UȘOR DE LA O STRATEGIELA ALTA, DE LA UN MODEL LA ALTUL.Trebuie avută în vedere asigurarea sănătăii pentru populaie

în întregul ei, nu pentru segmente de populaie.

Din perspectiva de medic cu o bogată experienăpractică, dar și de director de spital, cum ar trebuifăcută reforma spitalelor în România?Trebuie asigurată o condiie favorabilă spitalelor publice, câteunul pe jude, care să absoarbă fonduri pentru retehnologizare,dotare cu echipamente performante și achiziionarea de me-dicamente și materiale sanitare, astfel încât să fie posibile diag-nosticul și tratamentul corespunzătoare. Sistemul de urgenă nuse oprește la UPU, trebuie organizat un management integrat al

urgenelor, care să cuprindă și partea de îngrijire a acestora în spital, deoarece sis-

temul de urgenă nu se oprește la UPU

De ce există această tergiversarea actualizării și publicării listeide medicamente compensatela noi? Cum credei că ar trebuirezolvată pentru ca pacienii săbeneficieze de noile tratamentedisponibile la nivel european?Este nevoie de medicamente compensate.Este nevoie pentru anumite categorii deoameni chiar gratuitatea. Aș merge de lagratuitate la o compensare difereniată înfuncie de resurse. Dar este important și ceoferim compensat, medicamente mai puinperformante, unele ineficiente sau molecu-le de primă mână, inovative, mai scumpe?Amânarea nejustificată de ani bunis-a datorat și unor interese de grup,

a existat lobby, corupie, de ce să nu recunoaștem, s-a impustrecerea pe listă a unor medicamente prin acte de corupie.

Suntei profesor universitar. Care suntproblemele învăământului universitar românesc?Învăământul românesc are o tradiie foarte bună și serioasă caretrebuie continuată. Curriculele trebuie adaptate mai rapid, înfuncie de progresul tehnologic și medical, în general. Ar fi nece-sară pentru universităile publice o reluare a repartiiei în funciede rezultate, prin contracte de cel puin trei ani, care să acoperezonele cu deficit de medici din ară. l (Dr. Cornelia Scărlătescu)

nu unui segment de alegătorisă se adreseze unei naii,Strategia î n sănătate trebuie

Absolvent al Facultăii de Medicină și Farmacie din București, dr.Florian Popa parcurge toate treptele în specializarea medicalăși în cariera didactică universitară, devine rector al UMFCarol Davila și este membru a numeroase societăi știinificenaionale și internaionale, dar cel mai important vis împlinitconsideră că este practicarea chirurgiei. Este specializat închirurgie oncologică la Institutul Oncologic Cluj, de asemenea în chirurgie video-asistată la Strasbourg și deine o specializareefectuată în Canada, în management medical și chirurgical.Numeroase premii și distincii îi încununează activitateamedicală, didactică și politică, însă Profesorul Popa a rămasacelași om spontan, spiritual, direct, cu vorba ascuită precumbisturiul care i-a slujit o viaă pentru a vindeca pacienii.

Prof. dr. Florian Popa,vicepreședinte Comisia desănătate publică din Senat

resurse financiare să acceseze aceste servicii.mai înstărit și nu majorităii populaiei care nu are

private, ne adresăm unui segment de populaie,Punând în prim plan medicina privată sau asigurările

eficientizarea resurselor pentru cei fără resurse.de viaa întregii populaii trebuie se se gândească la

Un guvernant, un ministru al Sănătăii care răspund

Consider că amânareaimplementării reformelorîn sănătate este legată demult prea repetatele ideide reformă ale fiecărui

ministru, schimbându-se dela ministru la ministru, care

nu s-au regăsit nici în dorinaprofesioniștilor din sistem și

nici în necesităile oamenilor.În final, toi actorii din sistem

au fost nemulumii.

Parlamentul României - SENAT



aprilie 2014 31cetăean precum și ce medicamente a primit sau a cumpărat.

Care au fost etapele cele mai importante din carieraDumneavoastră profesională și cum reușii să îmbinaiactivităile profesionale în atât de multe direcii?Sunt cadru didactic la disciplina Oftalmologie, Universitatea deMedicină și Farmacie Iași, încă din 1991, când am dat examenpentru postul de asistent universitar. Predam oftalmologiatudenţilor şi, în acelaşi timp, eram medic rezident (atunci era

posibil să dai examen chiar din primul an de rezideniat).2007 a fost anul în care am primit titulatura de conferen-iar, la două luni după ce am dat examenul pentru postul

de director medical la cel mai mare spital din Iași. Co-egii (unii dintre ei mi-au fost profesori) mi-au fost soli-

dari şi m-au susţinut chiar şi, în 2012, când am candidat adoua oară pentru a rămâne la conducerea spitalului.n prezent, sunt vicepreşedinte în cadrul Comisiei pentru sănă-ate şi familie. Am candidat la postul de deputat tocmai pentru

a îndrepta lucruri sau legi pe care le-am considerat necesare camedic și ca director. Nu mi-am dorit să fiu un simplu politician,ci un medic care să arate politicului problemele corpului medi-cal. Sunt încă asimilată, în Iași, ca medic și nu ca politician, iarpentru mine acest lucru este o mare mândrie. Sunt încântată căot mai muli colegi îmi împărtăşesc părerile lor şi îmi spun ce

consider că ar mai trebui schimbat – opiniile vin de la medici,asistente, psihologi. Sunt, încă, foarte multe de schimbat.

În plus, eu nu cred că un medic de familie care are în jurde 3.500-4.000 de pacieni poate să urmărească toatăpopulaia de pe lista sa. Eu propun ca statul să plăteascăabsolvenii tineri de medicină, care nu au luat examenul derezideniat, pentru a lucra o perioadă cu medicii cu un nu-măr atât de mare de pacieni. Ar fi un multiplu câștig: ampăstra medicii în ară, am asigura prevenie și educaie me-dicală, am cheltui mai puin pentru afeciuni complicate.

Care este opinia Dvs. în privina amânării actualizăriiși publicării listei de medicamente compensate?Pacienii români sunt printre cei mai defavorizai înprivina tratamentelor noi, moderne, există demersuridin partea Comisiei pentru sănătate și familie pentrua accelera acest proces care trenează de ani buni?Am semnalat, încă de anul trecut, că nu s-a mai actuali-zat lista de medicamente de o perioadă nepermis de lungă.

Acum, imediat după schimbarea ministrului Sănătăii, listaa fost retrasă. Foarte muli colegi din Comisia pentru să-nătate au semnalat acest aspect, ca și muli ali parlamen-tari. Dar noi spunem, iar pacienii suferă în continuare.“Chinurile facerii” listei de medicamente compensate au

început în primăvara anului 2013, pe când domnul Nico-lăescu declara cu fermitate că aceasta va intra în vigoarela 1 iulie 2013. Numai că, în decursul ultimului an, ter-menele privind apariţia noii liste au fost mereu depăşite.Aşa cum spuneam, iniţial era vorba să intre în vigoare la1 iulie 2013, termenul-limită s-a extins pentru 1 ianuarie2014, ca mai apoi să se vehiculeze data de 1 aprilie 2014.Este cunoscut faptul că lista medicamentelor compen-sate pentru anumite afecţiuni sau boli cronice nu a maifost actualizată de mai bine de cinci ani. În multe state,perioada dintre momentul aprobării unui medicament decătre Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul

în care acesta este prescris, în regim compensat de cătremedici, este una foarte scurtă. De pildă, în Belgia interva-lul este de 392 de zile, în Suedia de 206 zile, iar în Austria,de numai 88 de zile. În România, s-a ajuns la situaţia inac-ceptabilă ca acest interval să dureze peste 2.000 de zile.O altă problemă, în legătură cu medicamentele, este aceeacă în România nu se prescriu medicamentele strict după unprotocol (ghid) de boală și, de aici, uneori avem polipragma-zie. De asemenea, pacienii nu spun (sau nu știu) medicaiafolosită și apoi apar interaciuni care complică afeciunile.

Se afirmă foarte des că sănătatea este subfinanată înRomânia. Ce ar trebui făcut în acest sens? Suplimentămfondurile sau gestionăm mai bine resursele?Gestionăm fondurile mai bine. Mai bine avem un CT sauRMN la două spitale mici (este mai ieftin să transporipacientul cu ambulana), decât să cumperi două CT-urisau două RMN-uri. Mai puine laboratoare, dar mai bineutilate – altfel, fondurile se împart inutil. Și, cum spu-neam, sunt necesari mai muli bani în prevenie.

Care sunt principalele motive ale întârzieriiimplementării reformei sănătăii în România?Reforma sănătăţii este întârziată, în România, pentru căeste sectorul în care nu a existat niciodată continuitate.Am avut, cred, cei mai muli miniştri care nu au continu-at niciodată un program realizat anterior. Fiecare a venitcu alte idei, iar acest lucru a costat sănătatea tuturor.În loc să preluăm un program de sănătate funcional,un sistem de asigurări de sănătate implementat de ani

buni într-o ară europeană, am încercat “să inventămroata”. Iar acest lucru ne costă, mai ales în lipsa uneilegi a sănătăii (are mult prea multe modificări).

În condiiile în care indicatorii de morbiditate și mortalitate înRomânia sunt printre cei negativi din Europa, spre extreme,cum vedei creșterea accesului la servicii medicale de calitatepentru bolnavii din România?Problema stă în lipsa educaiei medicale apopulaiei, în lipsa preveniei adevărate.Ar trebui impuse condiii mult mai stricte: dacă ai oanumită vârstă, trebuie să verifici anumii parame-tri, de exemplu tensiunea arterială, prevenia cance-rului de sân, de prostată, de col uterin ş.a.m.d. Exis-tă riscuri medicale care ar putea fi semnalate.

Suntei confereniar la Catedrade oftalmologie a Universităii deMedicină și Farmacie Iași. Care suntproblemele cele mai frecvente îndomeniul patologiei și asisteneimedicale oftalmologice la noi?Sunt medic oftalmolog pediatru șiam subliniat de nenumărate ori im-portanţa consultului oftalmologic înprimii trei ani de viaţă ai copilului.Părinii, împreună cu medicii de familie,trebuie să conştientizeze un lucru: vederease formează până la 3 ani și se consolidea-ză până la 5-6 ani. Dacă nu surprindemun copil cu o problemă oftalmologicăla timp (cataractă congenitală, vicii derefracie etc.), după 6 ani este prea târziu.Acest copil cu probleme oftalmologice vafi un elev cu probleme de integrare, unadolescent rebel și un adult cu probleme.Din nou, spun că prevenia ar determinao sănătate (oculară) foarte bună, dar și ointegrare socială bună. În prezent, esteimportant să realizăm o VEDERE BUNĂ,dar și o CALITATE A VIEII BUNĂ. l

politicului, în interesul corpului medical”“Vreau să fiu medicul care vorbeşte

Conf. dr. Camelia Bogdănici:

Conf. dr. Camelia Bogdănici este vicepreședintele Comisiei pentrusănătate și familie din Camera Deputailor, confereniar la Catedrade oftalmologie a Universităii de Medicină și Farmacie din Iași, fostdirector medical al Spitalului Universitar de Urgenă „Sf. Spiridon”din Iași, autoare a numeroase cări și lucrări de specialitate șimembră în board-ul unor prestigioase comisii de specialitate.Un interviu realizat de Dr. Cornelia Scărlătescu.

• integrarea tuturor absolvenţilor de medicină;• alegerea după dexterităţi a specialităţilor medicilor

rezideni;• salarizarea mai bună a personalului medical;• formarea de echipe multidisciplinare (care să includă

psihologi, psihiatri, asistenţi sociali);• creşterea încrederii şi a respectului populaţiei în corpul

medical.

PRIORITĂI PROFESIONALE ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ

oferă posibilitatea de a verifica de ce servicii medicale a beneficiat fiecare în considerare - are sistemul de sănătate complet informatizat, ceea ce

controlat prin cardul de sănătate. Exemplul Estoniei este demn de luat de populaie (în care intră și medicaţia prescrisă), care ar fi simplu de

de sănătate eficient și un control riguros al serviciilor de sănătate folosite Ar trebui realizată o lege a sănătăii funcională, un sistem de asigurări

MULI CREDCĂ SE PRICEPLA MEDICINĂ.DACĂ NU EȘTI

ÎN MIJLOCULACTULUIMEDICAL, NUPOI ÎNELEGEDECÂT PARIALLUCRURILE.SUNT MULTE IDEI

ÎNCETĂENITEDESPRE MEDICI ȘICORPUL MEDICALȘI, DE AICI,EXISTĂ O JENĂDE A ARĂTA CELUCRURI SE POT

ÎNDREPTA.

Parlamentul României - CAMERA DEPUTAILOR




POLITICI EUROPENE DE SĂNĂTATE

aprilie 2014 33

“Cancerul nu ine cont de granie”

Cum a început povestea ECPC și c are suntprincipalele activităi ale organizaiei?ECPC a fost înfiinţată în anul 2003 cu scopul de a crea o puntede legătură între numeroasele organizaţii de pacienţi bolnavide cancer, din Europa, o organizaţie-umbrelă care să repre-zinte pacienţii afectaţi de diferitele tipuri de cancer, la niveleuropean, într-o manieră coerentă şi bine structurată.Povestea a început în urma unei întâlniri ce a avut loc întreKathy Redmond, de la Şcoala Europeană de Oncologie, şiLynn Faulds Wood, o prezentatoare TV din Marea Brita-nie, care a supravieţuit unei forme avansate de cancer lacolon, în anul 2002. Faulds Wood îşi dorea să pună bazele uneieţele pan-europene care să reprezinte pacienţii cu cancer de

colon, în timp ce Redmond şi-a manifestat dorinţa de a crea ocoaliţie europeană de advocacy care să reprezinte toţi pacienţiicu cancer, indiferent de tipul de cancer de care aceştia suferă.Viziunea mult mai largă a lui Redmond a avut mai mult suc-ces, deschizând calea către lansarea ECPC, în cadrul ECCO2003 (European CanCer Organization), în Copenhaga.Activând sub deviza “Nimic despre noi, fără noi!”, ECPCeprezintă opiniile, nevoile şi drepturile pacienţilor cu can-

cer în cadrul dezbaterilor europene care vizează domeniulănătăţii şi constituie un forum de dezbatere pentru orga-

nizaţiile europene ale pacienţilor cu cancer, unde membriiacestora fac schimb de informaţii şi de bune practici.Una dintre activităţile-cheie ale ECPC, chiar de la înfiinţarea co-aliţiei, constă în organizarea masterclass-ului privind susţinerea

Luna trecută, a fost lansată la Strasbourg,de Parlamentul European, prima CartăEuropeană a Drepturilor Pacienilor Bolnavide Cancer. Evenimentul a avut loc cu ocaziaZilei Internaionale a Luptei ÎmpotrivaCancerului, marcată anual pe 4 februarie.Cum considerai că va îmbunătăicalitatea vieii pacienilor cu cancer și vadiminua inegalităile în accesul la tratament al acestora?Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor Bolnavi cu Cancerva reprezenta un catalizator al schimbării, pacienţii din Eu-ropa dispunând acum de un cadru legal cu ajutorul căruia să

înfrunte inegalităţile existente, de care se lovesc zilnic. Se potobserva, deja, efectele politice ale Cartei la nivel naţional.În Irlanda de Nord, colegul meu Prof. Mark Lawler, ECC (Eu-ropean Cancer Concord), a fost invitat să prezinte Carta Eu-

ropeană a Drepturilor tuturor grupurilor implicate în lupta împotriva cancerului, din Parlamentul Irlandei de Nord.Kathi Apostolidis, vicepreşedinte ECPC, este acti-vă în cadrul Ministerului Sănătăţii din Grecia.Wendy Yared, preşedintele Asociaţiei Europene a Ligilor care Lup-tă Împotriva Cancerului, a discutat despre Cartă în prezentarea pecare aceasta a susţinut-o în cadrul Conferinţei Europene unde auparticipat toate grupurile implicate în lupta cu cancerul, “Healthin Europe Making it Fairer”, ce a avut loc pe 18 martie, la Bruxelles.Aşadar, Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor Bolnavi de Can-cer este deja recunoscută ca fiind un pas important făcut înainte,pentru susţinerea drepturilor pacienţilor europeni cu cancer.Accesul la tratament este o componentă importantă aCartei, iar noi ne angajăm, prin conexiunile noastre la niveleuropean, să facilităm respectarea acesteia la nivel naţio-nal. Încurajarea diagnosticului precoce şi a accesului echitabil latratament poate influenţa starea pacienţilor şi poate îmbunătăţicalitatea vieţii acestora. Sunt multe lucruri de făcut, însă începu-tul de drum (a trecut doar o lună de la lansare) este promiţător.

Ce ar trebui să facă grupurile de pacieni astfel încât cancerulsă devină o prioritate pe agenda politică naională?Cancerul este o ameninţare serioasă în privinţa sănătăţii noas-tre şi are un impact major asupra societăţii ca întreg, asuprafamiliei, dar şi asupra bolnavului care sufe-ră de această boală. Grupurile de pacienţitrebuie să lucreze împreună cu stakehol-derii în vederea îmbunătăţirii actului me-dical, de la prevenţie până la tratament.Celelalte aspecte nu ar trebui, de aseme-nea, neglijate. Pacienţii cu cancer trebu-ie să fie integraţi în câmpul muncii, iaracest lucru necesită un efort colectiv caremerge dincolo de domeniul sănătăţii.Pacienţii cu cancer pot să ofere infor-maţii de calitate, fiind direct implicaţi.Împărtăşind propriile experienţe, toa-

pacienţilor cu cancer (Masterclass in Can-cer Patient Advocacy), prima ediţie fiindorganizată chiar de Redmond, la prestigi-osul Institut European de Oncologie dinMilano, împreună cu o impresionantă listăde invitaţi speakeri, printre care doamnaBorst-Eilers; Umberto Veronesi; HildrunSundseth, supravieţuitor în lupta cu cance-rul. Prima ediţie a fost un real succes şi, deatunci, ECPC organizează numeroase mas-terclass-uri, pregătind sute de participanţi.

În perioada 20-22 iunie 2014va avea loc, la București,Adunarea Generală ECPC.Anul 2014 este foarte important pentruECPC: avem un nou board de conducere şicăutăm noi metode prin care să ne impli-căm activ, mai mult şi mai bine alături detoţi membrii noştri. Câţiva dintre cei maiimportanţi stakeholderi din domeniuau confirmat deja participarea, dintrecare reprezentanţi ai Parlamentului Euro-pean, ai Comisiei Europene, reprezentanţiai Agenţiei Europene a Medicamentu-lui, activişti în lupta pentru susţinereadrepturilor pacienţilor şi nu numai.

te grupurile de pacienţi trebuie să colaboreze cu factorii dedecizie pentru a-i ajuta, pe cei din urmă, să înţeleagă mai

bine care sunt provocările care vin odată cu această boală şicum să le răspundă mai bine în beneficiul pacientului.Mai mult, grupurile care reprezintă pacienţii cu cancer ar trebuisă lucreze împreună pentru a realiza şi, apoi, implementa unPlan european de luptă împotriva cancerului, care să asiguredreptul la o minimă îngrijire. În acest context, ECPC încura-

jează statele membre şi stakeholderii din fiecare stat membruUE, prin Parteneriatul European, privind lupta împotrivacancerului (European Partnership against Cancer, EPAAC).

“Cancerul nu ine cont de granie”. În 2012, statisticilesubliniau că, la fiecare 3 minute, 3 cetăeni europenipierdeau lupta cu cancerul. Până în 2035 se spunecă, la fiecare 10 secunde, o persoană va muri decancer. În 28 din 53 de ări, cancerul este cauzaprincipală ce conduce la deces. Cât de uniformă este

îngrijirea medicală, în cazul cancerului, în Europa?Îngrijirea medicală nu este aplicată uniform în rândulstatelor membre UE. Nivelul disparităţilor este în creş-tere atât în fiecare stat, cât şi între statele europene.Diferenţe semnificative se remarcă în ceea ce priveşterata supravieţuirii în rândul pacienţilor cu cancer atât în-tre state europene, cât şi la nivel de regiune – din motivece ţin de status socio-economic, vârsta pacienţilor, accesulla servicii medicale de calitate şi, de asemenea, din cau-za lipsei unui Plan naţional de control al cancerului.În plus, în timp ce testarea genetică este extrem de impor-tantă în reducerea riscurilor în cazul cancerelor care pot fimoştenite, ţări precum România nu au acces public la testa-rea BRCA 1/2. Aceste diferenţe reflectă disparităţile îngrijo-rătoare în privinţa tratamentului cancerului în Europa.l

ECPC şi rolul ei în lupta pentru respectarea

Interviu cu Prof. Francesco de Lorenzo,

președintele Coaliiei Europene a Pacienilor cu Cancer (ECPC)

drepturilor pacienţilor cu cancer, în Europa

Doctor în medicină și profesor de biochimie, este o voceputernică în lupta împotriva cancerului. Una dintre puinelepersoane care pot prezenta o evaluare avizată referitorla situaia pacienilor care suferă de cancer în Europa, încalitate de fost cercetător, politician, dar și de pacient,fiind un supravieuitor al cancerului colorectal. A publicatpeste 80 de lucrări în cele mai cunoscute jurnale știinificede biochimie și biologie moleculară pe subiecte legate decercetarea în cancer, mutaii genetice, carcinogeneză și afost membru atât în Parlamentul Italiei, cât și în Guvern.

Cel maimareevenimentECPC alacestuian va fi

AdunareaGenerală,care va fiorganizatăîn Bucureşti.

în Uniune cu până la 15%, până în 2020.angajat să reducă rata incidenţei cancerului

Un exemplu ar putea fi faptul că UE s-a politicienilor de angajamentele lor politice.

Grupurile de pacienţi trebuie să le reamintească

Din august 2013, în cadrul ECPC activează româncaMihaela Militaru, care ocupă funcţia de director execuAnterior, ea a lucrat, timp de opt ani, în cadrul Parla- mentului European, iar înainte de a veni la Bruxelles agestionat relaţiile dintre Senatul României şi ParlamenEuropean, în perioada de preaderare a României. Dacăinteresează să aflaţi mai multe detalii despre activitateECPC sau despre evenimentul care va avea loc în lunaiunie, la Bucureşti, o puteţi contacta pe adresa de [email protected]

Maria Vasilescu





aprilie 2014 35

sau din străinătate?

PREZENTUL STUDIU DE CAZ EXAMINEAZĂ TIPUL DENFORMAŢII ACCESATE DE PACIENŢII DIN GERMANIA şi

ce fel de surse au folosit pentru a se informa înainte de a alegepitalul în care urmează să fie trataţi. Două scenarii sunt pre-

zentate în paralel, unul axat pe pacienţii care au optat pentrungrijire medicală în ţara de origine, iar celălalt axat pe procesul

de planificare a pacienţilor care intenţionează să acceseze servi-cii medicale transfrontaliere, într-unul din statele membre UE.Cele două scenarii s-au bazat pe două sondaje de opinie diferiteealizate în Germania, la sfârşitul anului 2012.

SCENARIUL 1 -PACIENII ALEG SĂ SE TRATEZE ÎN ARĂPRIMUL STUDIU, PRIVIND MODUL ÎN CARE PACIENŢIIALEG UNDE SĂ SE TRATEZE, a fost realizat în urma colectăriide date din mai multe ţări membre UE, inclusiv din Germania.28 de pacienţi de naţionalitate germană, de la două cabinete de

medicină de familie, au completat chestionarul în timp ce aş-eptau să fie primiţi la consultaţie. Ei au fost întrebaţi despre ti-

pul şi calitatea informaţiilor accesate privind alegerea spitalului

în care urmează să fie trataţi. Rezultatelesunt prezentate, pe scurt, în tabelul nr. 1.

Pacienţii au folosit diferite surse deinformaţii:

1) mass-media (ziare, Internet, TV),5-12%;

2) contacte personale (prieteni, fami-lie, vecini), 3-21%;

3) furnizori de servicii medicale, 74%.De asemenea, pacienţii sunt intere-

saţi de:1) Informaţii legate de sănătate:

n standarde de calitate (performan-ţa spitalului sau calificarea profe-sională a personalului);

n standarde de siguranţă (riscul tra-tamentului sau rata infecţiilor).

2) Informaţii organizaţionale (cât deuşor poate fi găsită adresa sau cât de ac-cesibili sunt furnizorii de sănătate).

într-un spital din ara de originepacienii când aleg să se trateze

De ce informaţii au nevoie

Studiu de caz din Germania

Accesul pacienilor la informaii de calitate este important nu doar atunci când

aceștia aleg să se trateze în ara de origine, ci și atunci când optează să beneficiezede îngrijire medicală în străinătate. Unul dintre obiectivele-cheie ale Directivei UE24/2011, privind aplicarea drepturilor pacienilor în cadrul asistenei medicaletransfrontaliere, constă în dezvoltarea unei platforme în care oamenii să aibă accesa informaii clare privind drepturile lor, standardele de calitate și sigurană (în

vigoare) din ara de interes, acces la date medicale specifice, aspecte ale planificăriiorganizaionale și detaliile financiare ale serviciilor de sănătate, precum șiopiunile de tratament. Aceste informaii ar trebui să fie furnizate de PuncteleNaionale de Contact care urmează a fi înfiinate în fiecare stat membru UE.

SCENARIUL 1: Îngrijire spitalicească înara de origine (MakingChoice in Health CareSurvey; procent dinrăspunsuri)

SCENARIUL 2: Îngrijire medicalăplanificată în străinătate(The Europa Survey 2012;procent din răspunsuri)

Sursă de informaii

Media (Ziare/Internet/TV) 12 / 20 / 5 3 / 19 / n.a.

Contacte personale (prieteni/familie/vecini)

21 / 20 / 3 18

Furnizori de servicii medicale 74 40

Asiguratori (Serviciul clieniTK / TK hotline)

n.a. 62 / 42

Tipul de informaii

Legate de sănătate Calificare profesională;Risc tratament / risc deinfecţie;Calitatea actului medical /

performanţa spitalului

655747

41338

Organizaionale (cât de accesibili suntfurnizorii de sănătate,localizare, limba vorbită depersonal)

65 / 50 / n.a n.a. / n.a. / 7

Legate de cost (economii, gradul deacoperire a costurilor de cătreasigurator, modalităi derambursare)

n.a 7 / 42 / 49

MAJORITATEACELOR CARE AUDAT RĂSPUNSURI

A FOLOSITSERVICIILEOFERITE DEASIGURATORCA SURSĂ DEINFORMARE

ÎNAINTE DE AALEGE UN SPITALDIN STRĂINĂTATE

Michela Tinelli, cercetător știinific, și Zlatko Nikoloski, responsabil de cercetare, Departamentul de asistenă socială și îngrijirea sănătăii, Școalae Știine Economice și Politice, Londra, UK; Dimitra Panteli, cercetător știinific în cadrul Departamentului de management al sistemului sanitar,

Universitatea Tehnologică din Berlin, Germania.

EUROHEALTH, Vol. 19, Nr. 4, 2013

Traducere: Raluca Boboc

SCENARIUL 2 – PACIENII ALEG SĂ SE TRATEZE ÎNUNUL DINTRE STATELE MEMBRE UECEL DE-AL DOILEA STUDIU, BAZATPE UN CHESTIONAR EUROPEANREALIZAT DE TK (Casa de Asigurăride Sănătate din Germania - TechnikerKrankenkasse), în 2012, în colaborarecu Universitatea Tehnologică din Ber-lin, a vizat 45.000 de persoane asiguratecare au beneficiat de servicii medicale

în străinătate, servicii care au fost rambursate de casă în 2010. Din cele 17.543de persoane care au completat chestio-narul, aproximativ 19% (3.307 persoane)au spus că au primit îngrijire medicalăplanificată în străinătate, iar 11% (1.888de persoane) au răspuns că folosesc ser-vicii transfrontaliere în mod regulat.

Majoritatea celor care au primit asis-tenţă medicală planificată într-un spitaldin străinătate (tratament pentru bolimusculoscheletice, insuficienţă renală(dializă) sau cancer) a fost interesată săafle mai multe informaţii despre drep-turile pacienilor în contextul accesăriiserviciilor de îngrijire medicală trans-frontalieră (59%; vezi Tabel 1). Ei au sub-liniat că specialiştii (49%) au fost prin-cipala sursă de informare, mai degrabădecât persoanele apropiate (18%) saumass-media (22%). Majoritatea celorcare au dat răspunsuri a folosit servici-ile oferite de asigurator ca sursă de in-formare înainte de a alege un spital din

Sursă: Autori. Notă: n.a. (not available) = datele nu sunt disponibile,

nefiind colectate la momentul respectiv

pentru 65% dintre cei chestionai). furnizorilor de sănătate contează

personalului şi accesibilitatea îngrijirea spitalicească (calificarea fel de importante pentru pacienţi,

informaţiile organizaţionale sunt la Informaţiile legate de sănătate şi





trăinătate (62% au contactat serviciulclienţi ai TK; 42% au contactat serviciulhotline TK).

1) Informaţii legate de sănătate:n Performanţa unui spital, 38%;n Calificările profesionale, 41%.

2) Informaţii legate de cost:n Gradul de acoperire a costurilor

de către asigurator (42%);n Modalităţi de rambursare, 49%.

SCENARIUL 1 VS SCENARIUL 2ATÂT PENTRU PACIENŢII CARECAUTĂ SĂ ACCESEZE SERVICII DESĂNĂTATE ÎN ŢARA DE ORIGINE

Scenariul nr. 1), cât şi în cazulprocesului de planificare privindaccesarea serviciilor de îngrijiremedicală transfrontalieră (Scenariul nr.2), profesioniştii din sistemul sanitarau fost raportaţi ca principală sursă denformare, faţă de persoanele apropiateau mass-media. Atunci când ne uităma tipul de informaţii accesate, vom

observa că informaţiile ce ţin de sănătatei cele organizaţionale au fost cel mai

des accesate de pacienţii rezidenţi, înimp ce pacienţii care căutau să plece întrăinătate pentru a se trata urmăreauă afle atât informaţii legate de sănătate,

cât şi de aspectele financiare (vezi Tabel).

Rezultatele acestui studiu de caz, care-a focalizat pe pacienţii din Germania,

a arătat că pacienţii ţin cont şi respectăprijinul venit din partea furnizorilor

de servicii medicale şi a asiguratorilor,atunci când iau decizii privind serviciilemedicale de care doresc să beneficieze,i îşi doresc acces la informaţii de cali-

ate despre drepturile lor, în contextulngrijirii medicale transfrontaliere, dari despre procesul de planificare, atunci

când doresc să fie trataţi în străinătate.În baza studiului din Germania, mai

mult efort ar trebui depus cu scopul dea ajuta pacienţii care doresc să fie tra-aţi într-un alt stat membru să intre în

contact cu practicienii din acel stat. Deasemenea, practicienii din ţările-gazdărebuie să fie mereu la curent în ce pri-

veşte oportunităţile de care pot benefi-

cia pacienţii atunci când merg în străinătate.Potrivit directivei, asiguratorii de sănătate din statele mem-

bre unde pacienţii aleg să se trateze nu sunt obligaţi să ofereinformaţii pacienţilor străini. Cu toate acestea, datele arată căei îi ajută şi îi pregătesc pe pacienţii lor, atunci când aceştia ca-ută informaţii privind serviciile medicale pe care le pot accesa

într-un alt stat membru UE. De asemenea, practicienii obişnu-iesc, în general, să împărtăşească informaţii de calitate cu pa-cienţii rezidenţi. Un impact şi mai mare l-ar avea dacă aceştiaar alege să ofere informaţii relevante despre oportunităţile detratament disponibile în alte state membre.l

În ciuda diferenţelor în ce priveşte instrumentelediferite folosite pentru a descrie cele douăscenarii diferite, atât pacienţii rezidenţi, cât şi ceicare caută îngrijire medicală transfrontalieră îşidoresc să fie informaţi asupra aspectelor multipleprivind îngrijirea medicală, majoritatea fiind lafel de importante pentru cele două grupuri.

În mod surprinzător, pacienii par să fie mai îngrijoraţi legat de riscul tratamentului şi ratelede infecţie atunci când primesc îngrijire în ţaralor de origine, decât în străinătate. Aşa cum erade aşteptat, pacienţii care decid să se trateze înstrăinătate cer asiguratorilor, mai degrabă, informaţiidespre aspectele financiare, în timp ce pacienţiirezidenţi în principiu cunosc deja aceste detalii.

Rezultatele detaliate ale acestui studiu de caz potajuta celelalte state membre să implementezedirectiva şi oferă o imagine de ansambluprivind posibilele provocări și oportunităi, după înfiinţarea Punctelor Naţionale de Control.

C O N C L U Z I I

BIBLIOGRAFIE1 Directiva 2011/24/EU privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul

asistenţei medicale transfrontaliere. Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneL88/45–65.

2 Tinelli M, Nikoloski Z, Kumpunen, S, Pribakovic Brinovec R, Wittgens K, DickmannP. De ce informaţii au nevoie pacienţii atunci când aleg furnizorul de serviciimedicale? Studii de caz din Europa. BMJ, 2013. Material disponibil accesândlink-ul: http://www.bmj.com/content/346/bmj.f2614/rr/652284

3 European Union Cross Border Care Collaborations project WP5 – Work packageon patient choice and public reporting on quality of care. Înaintat ComisieiEuropene. Londra: LSE Asistenţă Socială şi Îngrijire Medicală mimeo, Aprilie2013.

PACIENIIIN CONT ȘIRESPECTĂSPRIJINUL VENITDIN PARTEAFURNIZORILORDE SERVICIIMEDICALE ȘI AASIGURATORILOR,ATUNCI CÂND IAUDECIZII PRIVINDSERVICIILEMEDICALE DECARE DORESC SĂBENEFICIEZE.

de informare, în Germania.reprezintă principala sursă

Furnizorii de servicii medicale





aprilie 2014 39

n ce constă și ce beneficii aduce programul-cadruOrizont 2020 pentru perioada 2014-2020?Orizont 2020 este noul program-cadru european de cercetarei inovare, care înlocuiește programul-cadru 7 (FP7). H2020

urmărește finanarea de programe și proiecte de cercetarei inovare care să ducă la îndeplinire obiective strategice

asumate prin Strategia Europa 2020 și Agenda digitală. Sebazează pe trei piloni: excelenă știinifică, poziia de lider înectorul industrial și provocări societale, cu alte cuvinte acoperă

o arie largă de domenii, de la cercetarea fundamentală până laaplicaii. Pilonul 3 conine șapte provocări societale, dintre care

prima este „Sănătate, schimbări demografice și bunăstare”.

BENEFICII:1) H2020 dispune de un buget uriaș, €77 miliarde pe peri-

oada 2014-2020, dintre care aproximativ 10%, sau €7 miliarde,evin „Sănătăii, schimbărilor demografice și bunăstării”.

2) Spre deosebire de FP7, H2020 aduce o serie de elementenoi, printre care simplificarea regulilor de participare, de gestiunefinanciară și de punere în aplicare - simplificarea înseamnă atrage-ea unui număr mai mare de participani, de la universităi și centre

de cercetare la industrie și IMM-uri. De asemenea, reguli mai sim-ple de finanare înseamnă reducerea costurilor administrative pen-

tipuri de finanare, cel mai des în-tâlnit fiind grantul.. Prin granturi sepot finana proiecte de cercetare și ino-vare, proiecte de coordonare și sprijin,instrumentul pentru IMM-uri etc.Mai sunt achiziiile și, mai nou,premiile de stimulare, dar șialte instrumente financiare.

Care sunt pașii concrei pe care trebuiesă-i urmeze specialiștii din domeniulmedical pentru a aplica la un apel?Pentru a putea depune propuneride proiecte, e suficient să se urmă-rească informaiile de pe noul Portalal Participanilor (http://ec.europa.

eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html), de la pro-gramul-cadru, la programele de lucru, apeluri etc. Depu-nerile de proiecte se fac electronic, nu este nevoie de ni-ciun fel de documente justificative pe suport de hârtie.Spre deosebire de FP7, apelurile din H2020 au un caractermai general, tocmai pentru a facilita participarea autorităilorpublice, a centrelor de cercetare și a IMM-urilor să depu-nă propuneri de proiecte de un înalt grad calitativ. În acelașitimp, a fost simplificat și procedeul de depunere, în sensulcă toate instrumentele și toate pările specifice ale progra-mului-cadru au fost grupate în comun pe același Portal.După cum spuneam, propunerile de proiecte și, ulter ior,implementarea lor se fac pe bază de parteneriat, anume seconstituite consorii ai căror parteneri au experienă îndomenii de activitate complementare. În fiecare consoriuunul dintre parteneri are rolul de coordonator și va fi și punctulprincipal de contact cu Uniunea Europeană. O experienă capartener într-un proiect european este o perfectă deschiderepentru cunoașterea acestui proces și a provocărilor coordonării.După închiderea apelului, propunerile de proiec-te sunt evaluate de experi independeni contractaide Comisia Europeană, iar cele câștigătoare sunt mo-nitorizate periodic pe parcursul implementării.

Din cele 100 de proiecte pe e-Health, în derulare/încheiaterecent, finanate prin FP7, în perioada 2007-2013, șiderulate de DG CONNECT, câte proiecte sunt din România?Din punctul dvs. de vedere, care considerai că au fostcauzele accesării reduse a acestor fonduri de către români?Din cele 100 de proiecte, vorbind strict din perspectiva unităii încare lucrez, numărul de participani sau de beneficiari români estefoarte mic, în comparaie cu alte ări din Estul și Sud-Estul Europei.Una dintre posibilele cauze ar fi de natură lingvistică, în-trucât toată documentaia, formularul electronic de de-punere și propunerile de proiect sunt în limba engleză,ceea ce ar putea îngreuna accesul la informaie. Totuși,

tru participani, dar și a erorilor financiare.3) Prin H2020 vor fi finanate proiecte

de inovare în scopul de a sprijini punerea pepiaă de noi tehnologii, procese și concepte,de gen prototip, testare, demonstrare, pilot,

validare la scară largă de produs și repli-care pe piaă. Cu alte cuvinte, în contextulH2020, inovarea nu presupune doar noidescoperiri tehnologice, ci și implemen-tarea de tehnologii existente în aplicaiinoi și îmbunătăirea continuă a acestora.

4) H2020 încurajează interdisciplina-ritatea. Propunerile de proiecte trebuiesă demonstreze că acoperă disciplinele,cunoștinele și metodele necesare pentrua dezvolta soluii eficiente și de impact.

5) În H2020 se pune un mareaccent pe dimensiunea europea-nă, ca de altfel și în programele-ca-

dru anterioare. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă căpropunerile de proiecte trebuie să fie depuse de consoriialcătuite din parteneri din UE (și/sau ări asociate).

6) Prestigiul de a fi partener într-un proiect finanat de Uni-unea Europeană, care să dezvolte o soluie tehnico-știinificămenită să rezolve o problemă medicală, fie că e vorba detratarea unei boli, fie că e vorba pur și simplu de eficientiza-rea sau îmbunătăirea unor procese sau servicii medicale.

Ce fel de tipuri de finanare pentru sănătate pune ladispoziie acest program? Ne putei da cifrele?

Programul-cadru este format din programe de lucru cu o durată dedoi ani care, la rândul lor, includ apeluri la depuneri de proiecte.Programul de lucru pe 2014-1015 prevede un buget de €1,2miliarde pentru sănătate, punând la dispoziie mai multe

în România există muli vorbitori de limbă engleză.O altă cauză posibilă ar fi perpetuarea unei culturi a fondurilorstructurale în România. La o simplă căutare pe Internet poi găsi unnumăr uriaș de informaii despre fondurile structurale, dar foartepuine materiale despre Orizont 2020. Cred că programul-cadru decercetare și inovare ar trebui promovat mai mult la nivel naional.

Suntei unul dintre specialiștii români apreciai la Bruxelles.Ce recomandări ai face autorităilor sau aplicanilor dinRomânia pentru a crește rata de absorbie a fonduriloreuropene și a dezvolta proiectele de cercetare și sănătate dinfondurile disponibile la nivel european? Există șanse să nealiniem și noi celorlalte ări care atrag masiv fonduri europene

în programul Horizon 2020?Consider că România are resursele necesare pentru a putea partici-pa la Orizont 2020. Potenialii interesai se pot documenta deja on-line, pe Portalul Participanilor, tot acolo pot căuta și găsi parteneriși le recomand să ia legătura și cu punctele naionale de contact.Apelul pe care îl coordonează unitatea noastră, în acest an, va fi

închis pe 15 aprilie și e probabil destul de târziu să se poată partici-pa acum, însă în 2015 vom coordona un nou apel pe e-Health. Ceiinteresai nu trebuie să uite că și alte Direcii Generale coordoneazăapeluri în sănătate și că noutăile și informaiile se află pe Portal.

De asemenea, le recomand să se aboneze la newsletter-ulnostru electronic (http://bit.ly/eHealthinFocus) și să ne ur-mărescă pe Twitter și Facebook. Iar pentru a se inspira și avedea ce fel de proiecte finanăm, broșura noastră este dis-ponibilă și în format electronic (http://bit.ly/ICTSociety).Celor cu experienă în domeniu le recomand să se înregistreze caexperi pe portal pentru a putea fi invitai ulterior să participe laevaluarea și monitorizarea de proiecte. Profilele căutate sunt diver-se, de la tot felul de specializări în medicină și până la informatică.Mult succes și sper să văd din ce în ce mai muli parte-neri români implicai în proiecte de cercetare și inovare

în domeniul sănătăii și nu numai!l (Raluca Boboc)

prin programul-cadru Orizont 2020de cercetare și inovare,

Finanarea de programe și proiecte

pentru Inovare și Tehnologie).și Inovare) și EIT (Institutul European

CIP (Programul pentru Competitivitate include proiecte de tip FP7, dar și de tip

H2020 este un program unic care

demareze activităile planificate în primul an. la proiect) pentru a-i ajuta pe participani să

(un anumit procent din contribuia totală UE semnarea acordului de grant, o prefinanare

directe. Proiectele câștigătoare primesc, după rambursate la o rată de 25% din costurile totale

proiectele de inovare, iar costurile indirecte sunt proiectele de cercetare și inovare, 70% pentru

participanii dintr-un proiect, anume 100% pentru Rata de rambursare este aceeași pentru toi

Interviu cu Adina Răoi, Project Officer, Comisia

Europeană, DG Connect,Unit H.1 - Health & Well –Being

Key Note Speaker în cadrulConferinei InternaionaleRESTART 2014 – Finanareasănătăii din Fonduri EuropeneStructurale și de Investiii



N PREZENT, ÎN REPUBLICAMOLDOVA SUNTAPROXIMATIV 800 DEPACIENI CARE NECESITĂTRANSPLANT DE ORGANE.n acest context, Uniunea

Europeană a alocat RepubliciiMoldova 1,2 milioane deeuro pentru implementarea

proiectului de Twinning„Consolidarea Ageniei deTransplant din RepublicaMoldova și Asistenă înArmonizarea Legislativă înMaterie de Calitate și Siguranăa Substanelor de OrigineUmană”, pe o perioadă de doi ani, începând cu decembrie

2013. Scopul proiectului este dea dezvolta sistemul de transplantdin Republica Moldova și de aconsolida Agenia de Transplantprin îmbunătăirea cadruluiinstituional și legal, asigurareastandardelor de calitate șicreșterea nivelului de cunoștineși abilităi.Proiectul este implementatde către Agenia Franceză deBiomedicină (ABM), Institutulde Donaie și Transplant(DTI), Organizaia Catalanăde Transplant (OCATT),Agenia Naională Română deTransplant (ANT), ADECRI șiFIIAPP, în cooperare cu Ageniade Transplant din RepublicaMoldova.

Twinning-ul reprezintă oiniiativă a Comisiei Europene,lansată în anul 1998, încontextul pregătirii în vedereaextinderii Uniunii Europene.El a fost conceput ca uninstrument de cooperareadministrativă pentru sprijinireaărilor candidate, întărireacapacităii administrative și judiciare de implementare alegislaiei comunitare în calitatede viitoare state membre.Programul oferă administraiilorpublice din ara beneficiarăposibilitatea de a lucra cuomologii lor din statele membrepentru a facilita transpunerea,consolidarea și implementarealegislaiei UE.l

Uniunea Europeană a alocat 1,2 milioane de europentru modernizarea sistemului de transplantdin Republica Moldova


Noile priorităi ale Acordului Bienal de Colaborare2014-2015, semnat între Biroul Regional al OMSși Republica Moldova

LA ÎNCEPUTUL LUNIIMARTIE, 70 DE MANAGERIȘI REPREZENTANI AINSTITUIILOR MEDICO-

SANITARE DIN REPUBLICAMOLDOVA, precum și partenerinternaionali cu care colaboreazăOrganizaia Mondială a SănătăiiOMS) s-au reunit, la Chișinău,entru a discuta noile priorităitabilite în cadrul Acordului Bienal

e Colaborare pentru anii 2014-2015, semnat între RepublicaMoldova și Biroul Regional al OMS

entru Europa.Noul Acord Bienal de Colaborare

fost semnat, la Ashgabat,n Turkmenistan, pe data de 4ecembrie 2013. Acesta prevedeusinerea Republicii Moldovan domenii prioritare, precum:

facilitarea dialogului privindpoliticile și strategiile naionale de îmbunătăire a sănătăii publiceși asistenei medicale; asistenatehnică și managementulschimbării pentru îmbunătăireasănătăii populaiei; coordonareasectorului și implicareapartenerilor.„Sunt multe realizări în sistemulde sănătate pe care le-am atins

graie suportului OMS, carevor contribui la o realizare maibună a obiectivului de acoperireuniversală cu servicii medicaleși de implementare a reformelor în sănătate”, a declarat AndreiUsatîi, ministrul SănătăiiRepublicii Moldova, în deschidereaevenimentului.Astfel, el și-a exprimat aprecierea

personală faă de suportulacordat de Biroul OMS dinRepublica Moldova pentruelaborarea documentelor-cheie din sistemul naional desănătate, precum StrategiaNaională de Sănătate Publică,revizuirea fundamentală alegislaiei naionale cu privire

la controlul tutunului, revizuireaProgramului Naional deControl al Tuberculozei, întărireacapacităilor specialiștilor dindomeniul sănătăii publice,managementului și guvernăriiresurselor umane, precum șidefinitivarea bazei de date privindresursele umane în sănătate. l

Republica Moldova




20 de ani de premiere medicale

INOVAIE

aprilie 2014 43

1) Concurenţă liberă între mai multecase de asigurări de sănătate;

2) Transformarea spitalelor de stat în unităţimedicale autonome, cu management independentși responsabil de rezultatele obinute;

3) Încurajarea asigurărilor private;4) Încurajarea legislativă a investiiilor

private în sănătate;5) Creșterea finanării programelor

naionale de sănătate;6) Tratamentul egal al prestatorilor de servicii

medicale, indiferent de forma de proprietate.

CUM CREDEI CĂ SE POATE ÎMBUNĂTĂI

CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE ÎN SISTEMULDE SĂNĂTATE ROMÂNESC?

Cum a apărut ideea creării unei clinici specializate în chirurgieestetică? Ce v-a dat curajul să începei un astfel de business?Noi am avut ideea de a deschide un cabinet medical privatncă din clipa în care am intrat în secundariat (așa se chemaezideniatul în anul 1990). Curajul de a pune bazele unei cli-

nici chirurgicale, însă, ni l-au dat unii dintre pacienii noștride la spital, care ne cereau să-i consultăm și să-i îngrijimntr-un alt loc, cu condiţii diferite de cele dintr-un spital detat. Au contribuit, de asemenea, specializările pe care le-

am făcut în acei ani în Elveia, Germania și Marea Britanie,ușurându-ne, astfel, sarcina dificilă a începutului de drum.

Ce a adus nou clinica dvs. și de ce beneficii au partepacienii care aleg să se trateze la dumneavoastră?Clinica noastră a fost de la început specializată în chirurgie avan-ată și a adus nou profesionalismul - tocmai de aceea a fost apre-

ciată drept „clinica profesioniștilor”. La noi, în clinică, pacienii auost primii cu zâmbetul pe buze de adevărai profesioniști, care

pun pe primul plan grija și respectul faă de pacient, care benefi-ciază nu numai de condiii elegante de a fi consultat, diagnosticat,ratat și îngrijit, ci și de cele mai moderne echipamente și proce-

duri chirurgicale din domeniul chirurgiei plastice, flebologice,aparoscopice, oncologice, oftalmologice, ORL sau ginecologice.

Și în acest domeniu se vorbește demalpraxis și este, poate, cel mai vizibilmedia. Cum se difereniază în acestdomeniu adevăraii profesioniștide ceilali? Cine răspunde de erorileinterveniilor chirurgicale?Adevăraii profesioniști au în spate pregă-tire profesională în școli de renume, exa-mene, cursuri, doctorate și recunoașteredin partea colegilor și a societăilorinternaionale, au experienă șirecunoaștere din partea pacienilor tratai

în ani de muncă. Erorile din interveniilechirurgicale ar trebui să fie acoperite depoliă de malpraxis pe care toi medicii

Centrul Medical ProEstetica –

Interviu realizat cu prof. asoc. dr. Dana Jianu și dr. Ștefan Jianu

sunt obligai să le facă, dar pentru a putea aprecia mai ușor cee malpraxis și ce nu ar trebui să existe ghiduri de bună practică

în toate specialităile, ceea ce e încă departe de a fi realizat.

Care au fost cele mai importante realizări medicalede-a lungul timpului? Care sunt interveniile dvs. de“excelenă”, cu care va mândrii cel mai mult? Aiavut și avei colaborări cu bine-cunoscui specialiștidin străinătate cu care ai efectuat interveniicomplicate, legate de sănătatea pacientului și nunumai de dorina acestuia de a arăta mai bine?În Clinica ProEstetica s-au realizat multe proceduri medicalepentru prima oară în România: primele implanturi mamare, pri-mele injecii cu toxină botulinică, primele operaii de hernie fărăinternare, primele operaii cu laser endovenos pentru varice,primele scleroterapii ecoghidate, primele reconstrucii mamarecu transplant de esut adipos propriu, primele tratamente de

reîntinerire cu celule stem derivate din esut adipos și laser etc.În ProEstetica au operat împreună cu echipa noastră chirurgirenumii din lumea întreagă, atât plasticieni, cât și chirurgigeneraliști, ortopezi, urologi, ORL-iști etc. Împreună cu Dr. Ro-ger Khouri din SUA, prof. asoc. dr. Dana Jianu a realizat pentruprima oară în centrul și estul Europei reconstrucia mamară(postmastectomie pentru cancer mamar) cu sistem BRAVA, fărăincizii și fără implanturi, cu transfer de esut adipos propriu.

Cât de greu este, în această perioadă de criză,să conducei o unitate medicală privată? Caresunt problemele pe care le întâmpinai?Este mai greu decât ar trebui să fie pentru că, pe de o par-te, încă se fac diferenieri între unităile medicale de statși cele private, atât la nivelul ministerului, cât și al Caseide Asigurări de Sănătate, și, pe de altă parte, pentru căeste instabilitate la nivel guvernamental și legislativ.

Ce părere avei despre învăământul medicalromânesc din acest moment? Ce ar trebui să se facă

în plus pentru o mai bună pregătire a specialiștilor,mai ales în domeniul pe care îl practicai?Ar trebui în primul rând să găsim soluiile pentru ca tineriispecialiști să rămână în România, pentru că învăământulromânesc medical pregătește acum mai ales medici pen-tru ările Europei Occidentale, acolo unde ajung în scurttimp majoritatea tinerilor medici din România.De câiva ani este din nou concurenă mare la admitere lamedicină, dar, deși pare incredibil, 80-90% dintre studenise pregătesc pentru a pleca cât mai repede după absolvi-re din ară, chiar fără să mai dea examen de rezideniat.În domeniul pregătirii tinerilor chirurgi sunt mai multe lucruride făcut, începând chiar de la schimbarea modului în care se faceadmiterea în programul de rezideniat (pe baza unui examenstrict teoretic, cu limite clare în evaluarea aptitudinilor chirur-gicale) și continuând cu nevoia de a folosi mijloacele actuale deeducaie chirurgicală- simulatoare, chirurgie experimentală,

softuri medicale, roboi chirur-gicali, implicare în proiecte de cercetareși colaborare interuniversitară... - și,printre altele, cu mărirea accesului ti-nerilor rezideni către responsabilitateade operator principal, care acum este

amânată spre sfârșitul rezideniatului.

Ce v-ai propus pentru 2014 în ceeace privește cifra de afaceri, dar și dinpunct de vedere profesional-medical?Ne-am propus o creștere a veniturilor dinservicii medicale cu cel puin 10%, bazatăpe o creștere a adresabilităii către clinică

în anul în care sărbătorim 20 de ani deexperienă, dar și datorată noilor proce-dee minim invazive implementate recent- brachiterapie pentru cancerul de pros-tată și chirurgia piciorului fără internare.În același timp, ne propunem dezvol-tarea compartimentului de chirurgieregenerativă al clinicii, cu implicarea

în proiecte de cercetare aplicată deutilizare a celulelor stem derivate dinesutul adipos propriu, atât în chirurgiaplastică reconstructivă, cât și în flebo-logie, dermatologie și ortopedie.l

Raluca Boboc

este de circa 300.000 de euro anual.un milion de euro, iar cifra de afaceri

ProEstetica. Investiţiile se ridică la circa Bali Spa Radisson şi Medical Spa

medicale din România: Bali Spa Cornu,Am creat prima reţea de SPA-uri

ÎN PROESTETICAAU OPERAT

ÎMPREUNĂ CUECHIPA NOASTRĂCHIRURGIRENUMIIDIN LUMEA

ÎNTREAGĂ, ATÂTPLASTICIENI,CÂT ȘI CHIRURGIGENERALIȘTI,ORTOPEZI,UROLOGI,ORL-IȘTI ETC.




INOVAIE COMUNICARE

Dacă dorii să devenii membru sau partener al SIMCR, vă rugăm să trimitei un e-mail la:Maria Vasilescu, director executiv SIMCR, [email protected]

o sperană pentru bolile incurabileMedicina regenerativă, Cum vă a jută fotografia medicală?

Societatea Internaională de Medicină și Chirurgie Regenerativă (SIMCR) a fost lansatăn data de 2 aprilie, în cadrul unui eveniment care a reunit specialiști și personalităi ale

medicinei din România. Lansarea a avut loc în incinta Institutului de Biologie și PatologieCelulară „Nicolae Simionescu” din București, un centru de referină în cercetarea atribuitădomeniului știinelor regenerative și cu o vechime de 35 de ani. Societatea nou-înfiinatăeprezintă un forum știinific naional și internaional, format din bine-cunoscui

specialiști din diferite domenii, având ca principal scop cooperarea interdisciplinară.

CONSILIUL DIRECTOR AL SIMCR ESTE FORMAT DIN PROF.ASOC. DR. DANA JIANU ȘI PROF. DR. ADRIAN STREINUCERCEL, COPREȘEDINI, PROF. DR. ALEXANDRU BLIDARU,VICEPREȘEDINTE, PROF. DR. OANA COMAN, SECRETARGENERAL, ȘI DR. ȘTEFAN JIANU, TREZORIER.CONSILIUL ȘTIINIFIC AL SIMCR ESTE PREZIDAT LA NIVELNAIONAL DE ACAD. MAYA SIMIONESCU, IAR LA NIVELINTERNAIONAL, DE ECKHARD U. ALT, PROFESOR ÎN CADRUL„RECHTS DER ISAR MEDICAL CENTER” (UNIVERSITATEATEHNICĂ DIN MÜNCHEN) ȘI UNIVERSITATEA TULANEDIN NEW ORLEANS, S.U.A. DIN CONSILIUL ȘTIINIFICFAC PARTE ȘI ACAD. PROF. IOANEL SINESCU, PROF. DR.VIRGIL PĂUNESCU, PROF. DR. IRINEL POPESCU, PROF.DR. GABRIEL PREDOI, ÎN CALITATE DE VICEPREȘEDINI.

Societatea nou-înfiinţată îşi propune să îndeplinească oserie de obiective:n studierea resurselor regenerative ale celulelor multipotente

derivate din ţesutul adipos şi/sau alte surse (măduvaosoasă, cordon ombilical etc.) şi a aplicaţiilor lor în biologie,medicină şi chirurgie;

n iniţierea şi consolidarea conexiunilor interdisciplinarepentru înţelegerea aprofundată multilaterală a acestui tipnou de medicină;

n promovarea conceptului de medicină regenerativă pe bazeteoretice solide, riguros ştiinţifice;

n propagarea noului arsenal de cunoştinţe teoretice şiterapeutice în practica medicală curentă.

Pe termen lung, SIMCR îşi propune să susţină noi direcţii decercetare, atragerea de specialişti, crearea unui forum ştiinţificde referinţă în domeniul medicinei şi chirurgiei regenerative şia unui corp de experţi pentru fiecare grup de lucru; să dezvolteghiduri sau alte materiale ştiinţifice.

Prin această societate dorim să coagulăm nunumai specialităţi medicale din medicina umană,dar şi colaborarea cu medicina veterinară sau cuştiinţe precum biologia, fizica şi, bineînţeles, cercetarea fundamentală. Prin urmare, ne dorim săcreăm o platformă ştiinţifică pluridisciplinară, cu

efect asupra îmbunătăţirii terapiilor pacienţilor,mai ales în cazul bolilor care nu au un tratamentbine pus la punct, aşa cum se întâmplă cu <<bolileorfeline>>. Metoda regenerativă este o speranţăpentru bolile greu t ratabile sau chiar incurabile

Prof. asoc. dr. Dana Jianu,copreședinte SIMCR și, totodată,inventator al unei pensechirurgicale, dar și al păpușiimedicale Dana-Joy, medaliatecu aur la Bruxelles și Geneva.

CE ESTE FOTOGRAFIA MEDICALĂ?

FOTOGRAFIA MEDICALĂ ESTE, ÎN PRIMUL RÂND, UN DO-CUMENT MEDICAL. Activitatea fotografilor medicali constă înrealizarea unor imagini precise, obiective și relevante care să d escriecât mai detaliat manifestările și evoluia anumitor afeciuni, teh-nici chirurgicale, evoluia recuperatorie a pacienilor etc. Încă din1890, anul în care a pătruns în universul medical pentru a studiapacienii și bolile lor, fotografia a avut rolul ei bine determinat.Între timp, modurile în care fotografia este aplicată s-a extins și apermis abordarea lumii medicale din trei puncte de vedere: știinific(medical), documentar (social) și estetic (artistic).

Dezvoltarea permanentă a fotografiei medicale a făcut ca întoate ramurile medicinii această metodă să devină tot mai diversăși indispensabilă. Prin urmare, marile institute de cercetări, la-

boratoare și spitale din lume dispun de departamente dedicatefotografiei medicale.

CUM VĂ FOLOSEȘTE FOTOGRAFIAMEDICALĂ?Fotografia, ca document medical obiec-tiv. Fotografia medicală este un documentobiectiv al foii de observaie clinică, îm-preună cu rezultatele investigaiilor pa-raclinice. În acest sens, fotografia vă ajutăsă înregistrai: imagini intraoperatorii (detip reportaj), imagini ale amănuntelor desuprafaă (în chirurgia plastică și cosmetică,dermatologie, boli contagioase, oncologieetc.), imaginea unor elemente anatomicesau a tumorilor extirpate (în chirurgie șianatomie), imagini ale unor atitudini spe-cifice (neurologie, ortopedie, pediatrie etc.)și ale faciesului (medicină internă, endocri-nologie, psihiatrie), probe medico-legale,imagini ale tehnicilor chirurgicale etc.Baze de date cu evoluia clinică apacienilor

Spitalele care funcionează în sisteme

performante de sănătate, precum cele dinMarea Britanie și SUA, dispun de baze dedate extinse cu imagini care înregistreazăevoluia fiecărui pacient, a tratamentuluiaplicat, dar și manifestările bolilor înain-tea tratamentului. Fotograful medical esteresponsabil de producerea tuturor acestorimagini, dar și de administrarea bazelorde date. Acest serviciu completează în-grijirea pacientului și crește credibilitateamedicului în faa pacienilor săi.

Fotografia medicală, ca instrument didactic.Activitatea didac-

tică este dependentă de imagine. Un atlas sau un manual ilustrat cufotografiile potrivite este de un real folos în pregătirea studenilor,iar posibilităile de utilizare a acestui instrument sunt nenumărate:prezentări de cazuri, prezentarea unor probleme clinice, tehnicichirurgicale sau chiar scheme terapeutice sau prezentări în cadrulcongreselor medicale.Fotografia, ca mijloc de promovare.O imagine profesională dinsala de operaţie sau din cabinet vă recomandă în faţa pacienţilorşi consolidează încrederea acestora în calitatea actului dumnea-voastră medical. Un set profesional de fotografii cu care alegei săvă ilustrai site-ul este soluia ideală de comunicare a serviciilor pecare le oferii și a calităii cu care vă distingei pe piaa medicală.Pacienii vor fi încurajai să vă aleagă, ca urmare a unei imaginiconstruite în mod profesionist. l

Suntei medic și dorii o dovadă incontestabilă aevoluiei pacienilor dumneavoastră. Sau poateavei nevoie de câteva imagini cu momentele-cheie ale interveniilor chirurgicale pe care lerealizai, fie pentru colecia personală, fie pentrua le prezenta în cadrul congreselor medicalesau pentru a le păstra ca probe medico-legale. În oricare dintre aceste situaii, dar și în multealtele, vine în ajutor fotografia medicală.Cristina Bobe

Pentru a reda fotografiei medicale notorietatea pe care o merită, în 2013 a fostcreată prima platformă online de fotografie medicală din România, un spaţiucare are rolul de a pune în legătură mai multe categorii de profesionişti (medici,fotografi, antropologi medicali, scriitori etc.), pentru ca împreună să oferepublicului larg o înţelegere mai bună a universului medical, dar, mai ales, pentrua aduce un plus de valoare sistemului de sănătate din România, prin promovareainterdisciplinarităţii. Prin comunitatea FotoMedical ne propunem să promovămfotografia medicală, să susţinem reintegrarea fotografilor în structurile defuncţionare a spitalelor româneşti, să promovăm interdisciplinaritatea ca uncriteriu de performanţă în sistemul medical din România.

FOTOMEDICAL, PRIMA PLATFORMĂ ONLINE DE FOTOGRAFIEMEDICALĂ (WWW.FOTOGRAFIEMEDICALA.RO)

Foto: Cristina Bobe




cele mai avansate în oncologie

eventuale extinderi în provincie.

ÎN LUNA APRILIE, NEOLIFE MEDICAL CENTERCONTINUĂ CAMPANIA DEDICATĂ SĂNĂTĂIIFEMEII. „AI PESTE 40 DE ANI? PROGRAMEAZĂ-TE ACUM PENTRU MAMOGRAFIA ANUALĂ!”

SĂNĂTATEA FEMEII INOVAIE

POTRIVIT DATELOR OFICIALE, ÎN ROMÂNIA APROXIMA-TIV . DE FEMEI DEZVOLTĂ, ANUAL, CANCER DE SÂN. umătate dintre aceste femei pierd bătălia în lupta cu această boală,

cauza principală fiind diagnosticarea târzie a afeciunii. Diagnosti-cată în stadiu incipient, şansele de vindecare sunt de până la 95%.Din păcate, în prezent doar 13% din cazurile noi sunt diagnosticatentr-o fază incipientă.

CAMPANIA „NEOLIFE MEDICAL CENTER ARE GRIJĂDE SĂNĂTATEA FEMEII” CONTINUĂN LUNA APRILIE, NEOLIFE MEDICAL CENTERcontinuă cam-

pania dedicată sănătăţii femeii. „Ai peste 40 de ani? Programează-teacum pentru mamografia anuală!”.

Cu ajutorul mamografiei digitale cu tomosinteză, pacientele auposibilitatea de a diagnostica într-un stadiu incipient cancerul laân și, astfel, să beneficieze de t ratamentul care le poate salva viaa.

Mamografia digitală cu tomosinteză este una dintre celemai noi tehnologii de diagnosticare a cancerului la sân și permi-e medicilor, într-un procent ridicat, posibilitatea de a descoperi

celulele canceroase mici, ascunse în esuturile înconjurătoare şicare nu sunt vizibile la mamografiile standard. Această tehnologieeste disponibilă la Neolife Medical Center, una dintre clinicile deeferină pentru serviciile de îngrijire din Europa Centrală și de Est,n care pacienii beneficiază de cele mai revoluţionare tehnologii

de investigaţie și tratament aduse în România.Această metodă permite o delimitare netă a conturului eventualei

eziuni, o detaşează de restul structurilor glandular, o face vizibilăridimensional şi îi defineşte cu acurateţe marginile – rotunde saupirulate.

Avantajele metodei sunt incontestabile faţă de mamografiatandard:

1. Compresie minimă;2. Imagini 3D, precizie maximă;3. Iradiere redusă;4.Detectarea precoce a oricăror tumori, de dimensiuni reduse!

Depistarea precoce salvează vieidumneavoastră contează!

Sănătatea femeilor din viaţa

PENTRU PROGRAMĂRI ŞI INFORMAŢII, APELAŢI 021.9230 • www.neolife.ro

Cu mesajul “Ești importantă pentru familia ta! Programează-te acum la oMAMOGRAFIE 3D ultraperformantă GRATUITĂ!”, NEOLIFE Medical Center aorganizat, în Luna Femeii, după cum mai este cunoscută martie, campania“NEOLIFE Medical Center are grijă de sănătatea femeii!” și a pus la dispoziiadoamnelor, gratuit, 100 de mamografii digitale cu tomosinteză (mamografie 3D),cea mai avansată tehnică de diagnostic precoce al formaiunilor tumorale de sân.

Cum s-a născut ideea creării Clinicii Neolife MedicalCenter? Ce i-a determinat pe cei din grupul Bozlu Holdingsă vină și să investească în România?Clinica Neolife exista în Istanbul din 2010, concurând cu suc-ces alte clinici de profil renumite din Turcia. Managementulcompaniei, urmărind evoluţia turismului medical turcesc cuo adresabilitate mare a pacienţilor români, a decis să aducămodelul de succes al clinicilor turceşti la Bucureşti. Astfel, aluat naştere acest minunat proiect.

Pe 24 aprilie va avea loc evenimentul de lansare a CliniciiNeolife, în București. Ce aduce nou și de ce beneficii voravea parte pacienii care aleg să se trateze la dvs?Clinica Neolife şi-a început activitatea la sfârşitul lunii ia-nuarie, prin departamentele Medicină nucleară, respectivImagistică (mamografia cu tomosinteză şi echografie). În adoua jumătate a lunii martie, am marcat şi debutul departa-mentului Radioterapie, clinica noastră tratând deja cu succesprimii pacienţi pe tehnologia TrueBeam. Deschiderea oficialădin 24 aprilie va da startul activităţii întregii clinici conform

conceptului de abordare integrată a pacientului oncologic. Încadrul Neolife, pacientul are avantajul unei abordări holistice,

pornind de la diagnosticul precoce, imagistic sau de medicinănucleară, ajungând la tratamentul radioterapic şi chimiote-rapic, asigurându-se în același timp suportul psihic, fizic şinutriţional. Suntem, în prezent, singura clinică din regiunesub acoperişul căreia pacientul va putea fi investigat pe PET/

CT (deţinem cel mai nou echipament din România) şi tratat lacele mai înalte şi sigure standarde.l

tratai la standardelePacienii din România,

Creșterea tot mai alarmantă a cazurilor de cancer a dus lao preocupare tot mai intensă pentru descoperirea unor noi

tehnologii diagnostice și de tratament, inovative în domeniu. Onouă clinică internaională, de referină în domeniul oncologic,

își deschide porile la București pentru pacienii români și

străini. Cele mai noi descoperiri în domeniul diagnosticului șitratamentului oncologic sunt oferite acum și în România, decătre echipa multidisciplinară condusă de dr. Claudiu Tronciu.

regiuni ale ţării, în vederea unei analizăm cu atenţie nevoile din alte

special a celor imagistice. De asemenea,serviciilor din cadrul clinicii Neolife, în

În acest an intenţionăm diversificarea




INOVAIE

PESTE . DE PACIENI ONCOLOGICI AI CLINICIINEOLIFE ISTANBUL AU FOST TRATAI CU AJUTORULTRUEBEAM ÎN NUMAI TREI ANI, rata de succes fiind maimare de 50% în cazul persoanelor care au beneficiat de terapiicombinate (radioterapie, chirurgie și chimioterapie)”, a declaratprof. Mehmet Ufuk Abacioglu, cu ocazia vizitei sale la București.Utilizate independent, aceste terapii au o rată de succes multmai mică: circa 20% în cazul chirurgiei, 17% pentru radioterapie

i mai puin de 5% pentru pacienii tratai strict prin chimio-erapie.

„Procedura noastră presupune consultarea pacientului,diagnosticarea, stabilirea stadiului cancerului și, ulterior,planificarea tratamentului, care diferă în funcie de tipul decancer, localizarea și de stadiul acestuia. Odată ce stabilim di-agnosticul și gradul de evoluie a leziunii tumorale, supunempacientul unei simulări CT, prin care putem vizualiza tridi-mensional structurile corpului, procedură care ne ajută atuncicând decidem planul de tratament și dozele necesare fiecăruipacient. În unele situaii, alegem să combinăm investigaiileCT cu PET CT, pentru detectarea activităii metabolice acelulelor de tip tumoral. Astfel, ne putem da seama către ce

zone va continua să se dezvolte tumora și putem aciona înconsecină”, a explicat prof. Mehmet Ufuk Abacioglu.

Radioterapia este una dintre componentele eseniale ale tra-amentului pentru vindecarea pacienilor oncologici, deoarece

permite acionarea localizată și targetată a celulelor canceroase.Tratamentul este unul mult mai rapid și oferă mai mult confortpacientului. „În Turcia, avem avantajul de a fi început să utilizămadioterapia la scurt timp după ce Wilhem Conrad Röntgen a

descoperit razele X, la începutul secolului XX. În ultimii 20 deani, am început să achiziionăm aparatele cele mai performanten acest sens, astfel că, la momentul de faă, Turcia dispune de

aproape toate tehnologiile inovatoare în radioterapie”, potrivit

prof. Ufuk Abacioglu.Clinica în care tratează prof. Ufuk Abacioglu, Neolife Medical

Center Istanbul, este prima din Turcia care a pus la dispoziiapacienilor tehnologia TrueBeam, un aparat unic care permiteintegrarea metodelor de radioterapie şi radiochirurgie. În com-paraţie cu alte tehnologii, TrueBeam permite un dozaj mult maimare de radiaţii într-un timp mai scurt şi are capacitatea de airadia tumora cu o foarte mare precizie. Astfel, durata sesiunilorde tratament şi numărul acestora se reduc semnificativ.

„Cu ajutorul TrueBeam am reușit să reducem foarte multdurata totală a tratamentului cu radiaii, dar și durata fiecăreiședine. Cel mai scurt tratament pe care l-am efectuat la NeolifeIstanbul a fost de o zi, printr-o singură fraciune de iradiere.Având posibilitatea să creștem dozele, reușim să scurtăm timpulde iradiere. Un tratament care, în mod normal, se aplică timp detrei săptămâni, noi îl putem realiza într-o singură săptămână, înspecial în cazul tumorilor locale, care încă nu s-au dezvoltat lanivelul întregului corp”, a explicat prof. Ufuk Abacioglu.

Un alt avantaj al tehnologiei TrueBeam constă în faptul căfasciculul de radiaii este direcionat către tumoră cu o preci-zie de milimetri, oferind margini mult mai mici de iradiere și

protejând esuturile sănătoase, din jurul leziunii canceroase.„Diferena dintre TrueBeam și alte acceleratoare linia-

re este aceea că ne permite să tratăm mult mai multe tipuride cancer (la nivelul plămânilor, ficatului, glandei adrenale,creierului, prostatei). Practic, TrueBeam integrează toateposibilităile de tratament ale celorlalte acceleratoare. ”, aspus prof. Ufuk Abacioglu.

Tehnologia este disponibilă și pacienilor din România, încadrul clinicii Neolife București, care dispune de singurul aparatde acest tip atât din ară, precum și din regiunea care includestatele vecine. l

Cristina Bobe

of. Mehme t

k Abacioglu,

specialis t

adio terapie: în Turcia a fost de o zi”de radioterapie aplicat

„Cel mai scurt tratament

În perioada 24-26 martie, prof. Mehmet Ufuk Abacioglu,un reputat specialist la nivel internaional în radioterapiaoncologică, a fost prezent la București pentru consultaii„second opinion” și pentru instruirea personalului medical, în legătură cu ultimele tehnici din domeniul radioterapiei.Prof. Ufuk Abacioglu tratează pacieni oncologici cu cele

mai noi tehnologii în domeniu (de exemplu, tehnologiaTrueBeam), în cadrul clinicii Neolife Istanbul.

INOVAIE

Care au fost principalele provocări și dificultăi înlansarea Neolife Medical Center, în România?Să investeşti într-o zonă geografică nouă a fost mereu oprovocare pentru noi. În primul rând, trebuie să înveţi să teadaptezi noilor condiţii de piaţă – fie vorba de legi, politici derambursare, fie de jucătorii existenţi şi de tendinţele actuale.Serviciile medicale sunt, în mare măsură, dependente depregătirea doctorilor. Am încercat să luăm legătura şi sălucrăm cu cei mai cunoscuţi şi mai competenţi medicidin domeniu. Investiţiile, construcţiile, echipamentul ne-cesar – toate sunt importante, însă cea mai mare provo-care a fost găsirea unei echipe medicale de excepţie.

Noi credem că, în Bucureşti, Neolife Medical Center se bucu-ră de o echipă extraordinară formată din medici competenţi,iar acest lucru garantează succesul chiar de la început.

Cum vedei dvs. viitorul medicinei nucleare, în Europa?Imagistica moleculară (IM) poate fi definită ca modalitate demăsurare in vivo a întregului proces biologic, ca întreg, darpoate fi realizat şi la nivel molecular şi celular. Această nouătehnologie combină un marker special conceput pentru avizualiza perfect celule specifice cu o tehnologie avansatăde imagistică şi este capabilă să surprindă imagini ale di-verselor funcţii fiziologice, la nivel celular şi molecular.

IM este deosebit de utilă în studiulcancerului, al bolilor cardiovasculare şi al

bolilor neurologice, atât pentru dezvol-tarea noilor tratamente, cât şi pentrudiagnostic clinic şi monitorizare. Faptulcă tehnologiile IM lucrează in vivo le face,

în mod special, potrivite pentru afec-ţiunile cardiovasculare şi neurologice,unde pentru a observa rata eficacităţiişi a daunei este necesar să observămmodul în care pacientul reacţionează.

MEDICINA NUCLEARĂ – DIAGNOSTIC ȘI TERAPIEPotrivit World Nuclear Association,peste 10.000 de spitale, la nivel global,folosesc în momentul de faţă izotopiradioactivi, iar aproximativ 90% dinacestea le folosesc pentru diagnostic.

Folosirea din ce în ce mai frecventă a medicinei nu-cleare, în SUA, poate fi observată prin numărul încreştere de tehnologii de medicină nucleară folosite,care a crescut de la 17.360 (2001) la 21.670 (2009), po-trivit Centrului de Prevenire şi Control al Bolilor.World Nuclear Association estimează că în jur de 18 milioa-ne de proceduri de medicină nucleară sunt realizate anual,pentru un număr de 311 milioane de oameni din SUA, iar

în Europa în jur de 10 milioane de proceduri sunt realizatepentru o populaţie de 500 de milioane de oameni, anual.

Cum avei de gând, ca grup, să fii parte a procesului

de dezvoltare a noilor tehnologii în domeniu?Vrem să fim un furnizor de servicii complete de ImagisticăMoleculară.Bozlu este un grup de companii care sunt integrate vertical.Portofoliul nostru cuprinde activităţi diverse, de la cercetare şidezvoltare, producţie de produse radiofarmaceutice, până laservicii medicale. În 2012, am achiziţionat una dintre compani-ile-surori Capintec, din SUA, care dezvoltă metode de protec-ţie împotriva radiaţiilor şi sisteme de măsurare. La sfârşitulanului 2013, am achiziţionat 50% din compania daneză DDD,care se concentrează pe producerea de camere Spect. l

Raluca Boboc

disponibile acum şi în România în tratamentul cancerului,Tehnologii inovative

Interviu realizat cuIsmail Dernek, vicepreședinteal Grupului Bozlu din Turcia.Bozlu este un grup de companiiavând ca principale preocupărioncologia și serviciile de top în

acest domeniu. Firmele grupuluiBozlu sunt prezente atât înRomânia, cât și în Moldova, însă dein operaiuni și înOrientul Mijlociu, și în Africade Nord. Brandul NeoLife faceparte din principala companiea grupului, MNT, fondată în1989, recunoscută pentrupremierele numeroase înindustria medicinei nucleare.



LECIA DE HTA

aprilie 2014 51

a noilor medicamente

SCURT ISTORICSTUDIILE SPECIFICE ETM AU ÎNCEPUT SĂ PRINDĂ CON-TUR DUPĂ ANUL , în special în ţările cu economii avansate,precum Canada, SUA, Australia, Anglia. Pe măsură ce tehnica aost adoptată în tot mai multe ţări, a apărut şi o primă încercare

de “standardizare” a AIB. Şi astăzi, sinteza realizată de Mauskopfi colab. [1] este încă un articol de referinţă. Pe baza acestuia auost elaborate recomandările ISPOR (International Society For

Pharmacoeconomics and Outcomes Research) şi a fost adoptatămajoritatea ghidurilor de practică din domeniu. În prezent, toateările membre UE (cu excepţia României), dar şi majoritateaărilor care folosesc ETM îşi bazează deciziile de finanţare cel

puţin pe analiza cost-eficacităţii clinice (ACE) şi pe studiilede tip AIB şi au ghiduri de practică specifice pentru ambele.

CE ESTE, DE FAPT, AIB?PENTRU CITITORUL NEFAMILIARIZAT CU TERMINOLOGIAŞI TEHNICILE DE ETM, AIB duce cu gândul la un calcul simplistasupra sumei care trebuie “ruptă” din bugetul actual pentru acope-irea preţului pentru fiecare dintre medicamentele introduse supli-

mentar pe lista de compensare. Dacă facem o estimare a număruluide potenţial beneficiari ai tratamentului şi înmulţim cu suma careurmează a fi decontată de Casa Naţională de Asigurări de SănătateCNAS), obţinem efortul bugetar pentru medicamentul respectiv.

Pare simplu, nu-i aşa?În realitate, lucrurile sunt un pic mai complicate. AIB ia în considerare

oate costurile legate de tratamentul cu pricina şi le calculează princomparaţie cu principalul medicament pe care ar trebui, cel puţin în

teorie, să-l înlocuiască. Un medicament nou,cu un preţ mai mare decât cel vechi, poateconduce la un impact bugetar pozitiv, identicsau chiar negativ!

AIB este un instrument de sinteză careia în calcul toate consecinţele de natură fi-nanciară care cad în sarcina deţinătorului

bugetului, în cazul în care se va introducenoul medicament. În analiză vor fi inclusezilele de spitalizare care, în teorie, ar trebuisă se reducă, numărul de spitalizări, care, deasemenea, ar trebui să se reducă, în ipoteza încare medicamentul nou este mai eficace, arputea să necesite mai puţine sau mai multeinvestigaţii de înaltă tehnologie, ar putea sănecesite investigaţii noi, dedicate, care altfelnu s-ar practica şi aşa mai departe.

AIB este în fapt şi o promisiune din par-tea producătorului. Pe baza acestei anali-ze, dacă i se aprobă cererea de finanţare dinfonduri publice, compensarea, producătorul înţelege că va trebui să se încadreze în suma es-timată. Această estimare stă la baza unui sistemde pay-back într-unul din numeroasele tipuride contracte de împărţire a riscului apariţieiunor consumuri suplimentare celor estimate.O subestimare a impactului bugetar nu poatesă rămână numai în sarcina plătitorului!

în procesul de compensareimportana acestui tip de studiuAnaliza impactului bugetar –

Analiza impactului bugetar (AIB, BIA - Budget ImpactAnalysis) este astăzi unul dintre studiile aproape

obligatorii în toate ările în care se efectuează evaluareatehnologiilor medicale (ETM, HTA - Health TechnologiesAssessement) în procesul de finanare din fonduri publicea unui nou produs medical. Cum în sine această disciplină,ETM, este relativ nouă, și AIB este un concept recent.

Conf. univ. dr. Marian Sorin Paveliu, Universitatea “Titu Maiorescu” București,Facultatea de Medicină, disciplina Farmacologie și farmacoeconomie

AIB ESTE UNINSTRUMENT DESINTEZĂ CARE IA

ÎN CALCUL TOATECONSECINELEDE NATURĂFINANCIARĂCARE CAD

ÎN SARCINA

DEINĂTORULUIBUGETULUI, ÎN CAZUL ÎNCARE SE VAINTRODUCE NOULMEDICAMENT.


AIB este şi un instrument de control. El se bazează pe o pre-zumţie, respectiv că medicamentul nou îl va înlocui, în timp, pecel vechi. Paradoxal, în ţara noastră aproape fiecare nou medicamentintrodus pe lista de compensare pare a fi destinat unor pacienţi noi(“naivi” - în jargonul de specialitate, din punct de vedere terapeutic), în timp ce şi medicamentul vechi, depăşit moral, presupus ineficaceşi ineficient, îşi menţine o bună parte din cota sa de piaţă! Acestlucru se explică în special prin relaţiile pe care firmele le menţin cumedicii prescriptori, care continuă să rămână fideli tratamentuluianterior, în pofida i neficienţei demonstrate! AIB oferă posibilita-tea de a urmări dinamica înlocuirii medicamentului vechi şi de ainterveni atunci când apar anomalii nejustificate!

CINE EFECTUEAZĂ ANALIZA IMPACTULUI BUGETAR?RESPONSABILITATEA ÎNCADRĂRII ÎN BUGET REVINE AD-MINISTRATORILOR FONDURILOR SĂNĂTĂŢII ŞI, în principiu,aceştia ar trebui să aibă propriii lor angajaţi, capabili să generezepermanent analize ale consumului şi să facă analize proprii. Studiul

de AIB necesită, însă, cunoştinţe profunde destatistică medicală, analiză financiară, econo-mie, epidemiologie a bolilor netransmisibile(şi a celor transmisibile), precum şi accesulla o serie de date fără de care analizele re-spective nu se pot face. Activitatea în sinefiind destul de laborioasă, AIB este, deregulă, delegată unor firme de consultan-ţă sau efectuată de specialiştii angajaţiai producătorului respectiv. De cele maimulte ori, AIB se elaborează cu programespeciale, dedicate, şi au la bază diverse tehnicide modelare economică. Specialiştii foruluicare decide în privinţa compensării trebuiesă aibă însă măcar capacitatea de analiză astudiilor puse la dispoziţie de producător!

Deşi aceste studii de AIB se aseamănă încomplexitate cu cele de ACE, rareori suntpublicate de revistele de specialitate deoa-rece sunt particulare fiecărei ţări. Totuşi,cei care decid au obligaţia de a le asigura ominimă publicitate (de exemplu, pe site-ulinstituţiei), pentru a permite competitorilorsă analizeze corectitudinea metodologiilorși a datelor utilizate.

PRIN CE DIFERĂ ACE DE AIB?LA PRIMA VEDERE, CELE DOUĂ TIPURIDE ANALIZĂ PAR DESTUL DE ASEMĂ-NĂTOARE. Ambele analize fac o comparaţie între două medicamente, cel puţin în parte,se folosesc de aceleaşi date, par a folosi ace-leaşi costuri. Totuşi, datele care se folosescdiferă destul de mult deoarece analizele sefac din două perspective diferite: ACE re-prezintă punctul de vedere societal, ideal,

în care nu există niciun fel de restricţii, iarcosturile reflectă efortul financiar al întregiisocietăţi. În calcul se iau costurile directe,indirecte, de oportunitate etc.

AIB trebuie să dea o vedere de ansamblucelui care trebuie să dea banii şi care, în celemai multe cazuri, are un buget limitat. Mi-nistrul Sănătăţii, CNAS, sau directorul despital ia în calcul numai acele cheltuieli care îi grevează bugetul. Costuri precum zilele deviaţă salvate sau de concediu medical saude transport etc. au foarte puţină relevanţăpentru ei, fiind ignorate.

ACE combină rezultatele (outcomes) cli-nice cu cele economice, folosind o cohortăsau o populaţie limitată pentru a evidenţiaavantajele unui medicament faţă de com-

Sub presiunea Ministerului de Finanţe, MinisterulSănătăţii a avansat un impact bugetar de aproximativ

100 de milioane de euro în primul an după aprobarealistei, însă a refuzat să pună la dispoziţie şi

modalitatea care a fundamentat această cifră!

MINISTRULSĂNĂTĂII,

CNAS SAUDIRECTORULDE SPITAL IA

ÎN CALCULNUMAI ACELECHELTUIELI CARE

ÎI GREVEAZĂBUGETUL.



LECIA DE HTA


petitorul său, într-un anumit interval de timp – care poate fi chiardurata de supravieţuire a tuturor pacienţilor; este un instrumentde bază al economiei sanitare.

AIB ia în considerare toţi pacienţii care vor accesa tratamentulntr-o perioadă limitată – un an, doi ani, cinci ani etc., încercândă estimeze nivelul cheltuielilor care urmează a se face ca urmare ampunerii noului tratament, luând în calcul şi cheltuielile cu medi-amentul comparator. AIB este o analiză eminamente financiară!

Pentru a intra în detalii, diferenţe sunt date şi de valoarea banilorn timp. În cazul ACE timpul pe care se face analiza influenţeazăoarte mult costurile (banii au o valoare mai mare în prezent decât

o au în viitor), iar în AIB analizele se întind pe 1-5 ani, folosindu-se,de regulă, costurile reale, fără a face scontarea acestora.

Poate cea mai importantă diferenţă este reprezentată de destinatarulanalizei. ACE este destinată celor care iau decizii la nivelul întregiiocietăţi şi care nu au constrângeri de natură bugetară. Aceştia iau înalcul aspecte care ţin în special de echitate. În cazul AIB însă, an aliza

are un caracter strict ancorat în realitate, presupunând şi alocareade resurse financiare efective, fiind legată direct de suportabilitate.

Atunci când se ia decizia finanţării unui nou medicament, celedouă tipuri de analize şi cele două categorii care decid trebuie să îşiarmonizeze punctele de vedere şi, din păcate, cele mai bune intenţiie lovesc adesea de limita posibilităţilor de finanţare.

Pe baza AIB se fac diverse scenarii şi calcule, încercând să setabilească din timp numărul de pacienţi care pot avea acces la noulratament şi, în funcţie de aceasta, tipurile de restricţii impuse (dexemplu, protocoale, ghiduri de practică, liste de aşteptare). Tot

pe baza AIB se fundamentează o largă diversitate de contracte dempărţire între producător şi finanţator a riscului de apariţie a unui

număr mai mare de pacienţi decât cel estimat.

AIB ÎN ROMÂNIAPROCESUL DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALEPENTRU COMPLETAREA LISTEI DE MEDICAMENTE compen-ate se face în baza Ordinului Ministrulu i Sănătăţii nr. 724/2013 [2].

Ordinul prevede ca deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţăa medicamentului să includă în dosar şi analiza proprie a impac-ului bugetar. Aceste date sunt analizate de

Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medi-ale (UETM) a MS privind acurateţea şi tipulosturilor utilizate. Analiza este înaintată

Comisiei Naţionale cu atribuţii de evaluarea tehnologiilor medicale, cea care decide,n final, includerea pe lista de compensare.

Într-un mod cu totul regretabil, Ministe-ul Sănătăţii a golit de conţinut procesul devaluare a tehnologiilor medicale, deoareceimpactul bugetar are caracter informativ şi

UETM prezintă un punct de vedere ComisieiNaţionale asupra acestuia”! În aceste condiţii,n procesul de compensare este sărită tocmai

analiza sustenabilităţii noului tratament. Fi-nanţatorul listei de compensate, CNAS, estepractic exclus de la luarea deciziei, urmând

a pune în practică o decizie de natură financiară luată de membriiComisiei Naionale pentru ETM care sunt de profesie medici, fărăpregătire în domeniul evaluării tehnologiilor medicale!

ÎN LOC DE CONCLUZIIROMÂNIA TREBUIE SĂ FACĂ DE ÎNDATĂ, ABRUPT, TRECEREA

LA UN ADEVĂRAT MANAGEMENT, în care fiecare leu cheltuitsă îşi găsească justificarea.

AIB trebuie să intre în arsenalul celor care decid în domeniulsanitar pentru a permite evitarea dezechilibrelor şi a inechităţilorgenerate de hotărâri lipsite de fundamentare financiară.

În opinia mea, astfel de instrumente trebuie larg răspândite,inclusiv la nivelul unor mari consumatori de fonduri precum spita-lele, făcând parte integrantă din bagajul de cunoştine elementareal managerilor de orice nivel. l

Impactul bugetar se calculează pe o perioadă de trei ani şi se bazează pe:n prevalena patologiei pentru care se utilizează medicamentul şi

comparatorul;n incidenţa patologiei pentru care se utilizează medicamentul şi

comparatorul;n numărul pacienţilor eligibili pentru tratament, atât pentru comparator, cât

şi pentru DCI-ul nou sau cunoscut;n costul anual al tratamentului, atât pentru comparator, cât şi pentru DCI-ul

nou sau cunoscut; în costul tratamentului sunt incluse atât costurile legatede medicaţia propriu-zisă, cât şi costurile directe legate de administrareamedicaţiei (investigaţii de laborator şi imagistice, vizite la medicul defamilie, tariful spitalizării de zi în cazul în care aceasta este necesară pentruadministrarea medicaţiei etc.).

la nivel mondial precum AIB.prezent) şi ignoră instrumente utilizate

sistemul de claw-back practicat în sunt grosiere, nerealiste (exemplu,

Soluţiile privind încadrarea în buget producând arierate astronomice.

statul a ignorat consecinţele financiare,ani se datorează tocmai faptului că

Blocajul în care ne scăldăm de șapte

BIBLIOGRAFIE1 Mauskopf JA, Earnshaw S, Mullins CD. Budgetimpact analysis: review of the

state of the art. FutureDrugs Ltd 2005;5:65–79.2 ORDIN nr. 724 din 6 iunie 2013 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea

criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuiedepusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul deevaluare și a metodologiei de evaluare privind includerea, extinderea indicaiilorsau neincluderea medicamentelor în Lista cu denumiri comune internaţionaleale medicamentelor de care beneficiază asiguraii, pe bază de prescripiemedicală, cu sau fără contribuţie personală, publicat în MO 339/2013.

din România în 2014

POLITICI FARMA

Provocările industriei farmaceutice

DUPĂ O EXPERIENĂ DE APROAPE UN AN PE PIAA DINROMÂNIA, aș putea descrie mediul în care industria farma-ceutică operează în câteva linii generale:

n Observ în ultima vreme o dezvoltare îmbucurătoarea sistemului de sănătate, prin trecerea de la serviciileoferite, predominant, în spitale, la asistena medicalăambulatorie de specialitate, la medicina generală și deprevenie, care este reglementată prin legislaia actuali-zată de reformare a sistemului;

n Mediul farmaceutic este bine reglementat, avândtendina de a se alinia directivelor UE, iar acest aspect nupoate decât să aducă avantaje pacienilor din România,care merită și trebuie să beneficieze de servicii medicalecel puin la nivelul serviciilor din alte ări europene;

n Totuși, încă există dificultăi pentru pacieni cuprivire la accesul la tratamente inovatoare, întrucâtultima actualizare a listelor de medicamente compensates-a făcut în 2008, pacienii români fiind privai, astfel, demai bine de 6 ani de tratamente inovatoare, salvatoare deviei. Și statul pierde din neactualizarea listei de medi-camente pentru că pierderea productivităii pacienilortratai cu terapii învechite generează cheltuieli mai mari

la buget. Organizaia Mondialăa Sănătăii meniona că 1 euroinvestit în sănătate aduce venituride 1,7 euro. Investiiile în sănătatesunt astfel necesare nu doar pentrupacieni, ci și pentru statul român.Aşteptăm cu interes actualizarealistelor de medicamente compen-sate şi gratuite cu toate moleculeleal căror proces de evaluare s-a

încheiat, încă de la sfârşitul anuluitrecut, conform unei metodologii lastandarde europene.

Pentru 2014, principalele provocăriale industriei farmaceutice rămân pre-dictibilitatea, viteza de elaborare a de-ciziilor guvernamentale și, nu în ultimulrând, întârzierile în implementarea unorsoluii care să fie corecte atât pentrupacieni, cât și pentru medici, accesibilepentru guvern și acceptabile pentru in-dustrie. De altfel, încep să se întrevadăunele progrese în această direcie.

Problema actualizării listelor demedicamente compensate, a metodeide calculare a preurilor și a politiciide clawback ar trebui abordată com-plet, integrat și corect în cel mai scurttimp posibil.

Bayer face eforturi pentru a puneștiina în slujba unei viei mai bune prinportofoliul de produse pe care-l adu-ce pe piaa din România și, în cadrulAsociaiei Producătorilor Internaionalide Medicamente (ARPIM), să fie parte-ner în găsirea unor soluii eficiente pen-tru provocările menionate mai sus. l

Panagiotis Alekos este director al Bayer Pharmaceuticals România începândcu luna aprilie 2013, fiind în același timp responsabil de Bayer Healthcare(Pharmaceuticals, OTC, Diagnostics și Animal Health) pentru România,Republica Moldova și Bulgaria. Are peste 15 ani de experienă în poziii de topmanagement în Grecia și are studii î n biochimie, management și marketing.

Panagiotis Alekos

ORGANIZAIAMONDIALĂ ASĂNĂTĂIIMENIONACĂ 1 EUROINVESTIT ÎNSĂNĂTATEADUCE VENITURIDE 1,7 EURO.INVESTIIILE

ÎN SĂNĂTATESUNT ASTFELNECESARE NUDOAR PENTRUPACIENI, CI ȘIPENTRU STATULROMÂN.

aprilie 2014 53




cu PIB-ul unei ţăridirect proporională

POLITICI FARMA

aprilie 2014 55

Ne putei spune câteva cuvinte despre priorităiledumneavoastră la conducerea companiei Janssen România?Credem că soluiile cele mai bune pentru pacienii românipot fi găsite doar purtând un dialog deschis, transparent șiconstructiv și care, totodată, să implice toate părţile inte-

resate. Este imposibil să propunemorice soluie atunci când regulile jo-cului se schimbă în mod constant.În ciuda acestor impedimente, depunemeforturi extraordinare pentru a puteainvesti în continuare în România. Prio-ritatea principală a companiei Jansseneste aceea de a colabora cu autorităile,pentru a putea identifica împreunăresursele necesare facilitării accesului

a medicamente inovatoare pentru populaia României.anssen deţine, în prezent, funcii de conducere în cadrul

consiliilor asociaiilor sectoriale: atât în ARPIM, cât și înAmCham, unde compania pe care o conduc a fost aleasă,ecent, în calitate de coordonator al Comitetului de Să-

nătate. Încercăm, prin toate mijloacele transparente, săconștientizăm autorităţile de importanţa sprijinirii redeschi-derii listei de medicamente compensate, listă care ar permiteaccesul la medicamente pentru pacieni și, de asemenea,ne-ar permite să promovăm un mediu de afaceri performant.n cazul în care lista va fi deschisă în acest an, așa cum

au declarat reprezentanţii Ministeru-ui Sănătăii, Janssen va lansa șapte

medicamente inovative care acoperănouă indicaii, în următorii doi ani, șiaproximativ 12 medicamente inova-ive, în total, în următorii cinci ani.

DESPRE PREVENIREA ȘIGESTIONAREA BOLILOR CRONICESă luăm, de exemplu, schizofrenia.Și acesta este doar un exemplu de

boală cronică. Folosind tratamenteledeja existente, putem reduce efectelenegative ale bolii, având o mai bunăgestionare a acesteia. Pacienţii pot fi activi pe piaţa muncii,devenind astfel integraţi social. În consecină, şi persoanelecare îi îngrijesc pot fi mai productive şi pot avea un standardde viaă mai ridicat. În cele d in urmă, dacă ne cultivăm o vi-ziune pe termen lung, prin creşterea speranţei de viaţă, tra-tarea bolilor cronice aduce beneficii pentru fora de muncă aunei ări şi contribuie la creșterea PIB-ului ţării respective.Să luăm şi exemplul hepatitei C, unde ratele de vindecaresunt semnificativ mai mari folosind medicamente in ova-tive, durata tratamentului este înjumătăită în majoritatea

cazurilor, iar pacienţii se pot întoarce mult mai repede lalocul de muncă şi îşi pot relua activităţile obişnuite.

Cum sprijină Janssen Guvernul României în reformareasistemului de sănătate și pentru a putea oferi pacientuluiromân un tratament inovator și performant?Facem eforturi foarte mari pentru a deveni parteneride încredere ai părilor implicate din rândul Guver-nului. Acest lucru înseamnă că Janssen este dispus să

împărtășească din expertiza sa, dobândită în calitate decompanie farmaceutică recunoscută la nivel mondial.Desfășurăm o serie de studii clinice în România, derulăm progra-me de acces timpuriu la medicamente pentru pacienţi şi medici,donăm teste HIV, prin intermediul ONG-urilor, şi susinemasociaiile de pacieni în crearea de strategii pentru combatereadiferitelor boli. Acestea sunt doar câteva exemple din activitateacompaniei. De asemenea, Janssen sprijină crearea registrelorde pacieni, în scopul colectării de d ovezi din practica clinică.

REFORMA NU ESTE UN PAS UȘOR DE FĂCUTEste nevoie de voină politică, de identificare a resurselor, de pla-nificare pe termen lung, de susţinerea unui dialog continuu cutoate pările implicate și, nu în ultimul rând, este nevoie de curaj.Dar trebuie să începem de undeva! România vorbește de maimuli ani despre reforma sistemului de sănătate: au existat 25 deminiștri în ultimii 25 d e ani. Acest lucru înseamnă că reforma afost aproape imposibil de realizat. Există dificultăţi în schimba-rea unui sistem atât de complex, dar este ceva ce trebuie făcut!

Din experiena dumneavoastră, ce ar trebui să facăoficialităile pentru a îmbunătăi accesul pacienilorromâni la un tratament mai bun și la medicamente?Programele de prevenţie sunt eseniale pentru îmbunătăireastării de sănătate a populaiei. La fel de esenială este asi-gurarea accesului la medicamente gratuite și compensatepentru pacienţii români. Oficialităţile ar trebui să depunăeforturile necesare pentru a reduce decalajul de șase ani din-

Aceste medicamente se adresează nevoilor pacienilorcu hepatită, schizofrenie, psoriazis, HIV, cât și dife-ritelor tipuri de cancer (de prostată, mielom multi-plu, ovarian). Trebuie să menionăm faptul că toateaceste medicamente inovative sunt deja disponibile

în majoritatea ţărilor UE, de muli ani deja.

Comisia Europeană subliniază, prin mesajeletransmise, ideea că sănătatea populaiei trebuievăzută ca o prioritate, fiind unul dintre principaliifactori care generează creștere economicăși dezvoltare durabilă. Cum comentai?Trebuie, în primul rând, luat în considerare programul„Health for Growth”, care este dezvoltat în conformitate cuobiectivele Strategiei Europa 2020. Acest lucru presupunecrearea unei strategii integrate şi a unei abordări petermen lung. Acesta ar trebui să fie primul lucru pe care

îl observăm. În al doilea rând, cred că, în momentul defaţă, toi suntem de acord că sănătatea este o investiţie(“Health is Wealth”). Sănătatea nu este doar o valoare însine, ci şi un factor de creștere, ajutând, astfel, la reducereacosturilor din domeniul sănătăţii de-a lungul anilor.Cifrele vorbesc de la sine: sectorul farmaceuticcontribuie cu circa 1% la PIB-ul românesc; sectorulfarmaceutic reprezintă unul dintre investitorii de topdin lume în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea.

tre un pacient bulgar sau maghiar și un pacient român, î nceea ce priveşte accesul la tratament inovator şi salvator.Oficialii nu ar trebui să se ancoreze permanent în scuze, decla-rând că “întâi trebuie identificate resursele financiare”.Să nuuităm că plătim un clawback foarte mare, precum și altetaxe, astfel încât ajungem să spunem că 2 din 10 pacienţi dinsistemul de sănătate românesc sunt efectiv susţinuţi din

banii colectaţi prin aplicarea taxei clawback. Cred că resur-sele pot fi găsite, desigur, în parteneriat cu Ministerul de Fi nane.

Susine Janssen campanii de prevenie, educaionalesau de informare pentru pacienii români?După realizarea unei cercetări temeinice în România,Janssen a ajuns la concluzia că prevalena hepatitei C, înRomânia, este cumplită, cu o valoare estimată la 600.000de persoane potenial infectate, vorbind astfel des-pre o prevalenă de 3,23% a acestei boli infecţioase.Pentru a aborda această problemă de sănătate publică, Janssena iniiat, în toamna anului trecut, Coaliţia “Împreună îm-potriva hepatitei”, care cuprinde toate pările interesaterelevante: de la Ministerul Sănătăii, asociaii profesionale șiasociaii de pacieni, experi internaionali de renume în do-meniul politicilor de sănătate, până la companii farmaceutice.Această coaliie coordonează iniţiative desfăşurate pe maimulte niveluri: de la creşterea gradului de conştientizare a

bolii, până la screening şi crearea unui registru de pacienţi cuhepatită. Scopul coaliţiei este de a trata 50.000 de pacienţi,până în anul 2020, ceea ce, pe termen lung, ar duce la scădereacosturilor de sănătate. De asemenea, coaliţia se străduiește săofere cel mai bun model de gestionare a bolii, un model careva fi ulterior adoptat şi de către alte ări di n întreaga lume.Janssen se mândreşte cu rolul de iniţiator al acestui proiectambiios. Vă invit să vizitai pagina de Internet a coaliţiei:www.impreunaimpotrivahepatitei.ro. Iar ca promisiune pen-tru viitor, vă mărturisesc că luăm în calcul să implementămo abordare similară în ceea ce priveşte tuberculoza pulmo-nară multidrog rezistentă (MDR-TB).lRaluca Boboc

a bolilor cronice,Gestionarea eficientă

Jacopo Murzi s-a alăturat companiei Janssen Italia în anul2005, când a ocupat funcia de New Business DevelopmentManager. În Polonia, compania a devenit lider de piaă, dinpunctul de vedere al fidelităii pacienilor faă de produseleși serviciile din portofoliul său, datorită abordării strategice

și proiectelor coordonate din poziia de director de vânzăriși marketing. Începând cu luna ianuarie 2014, Jacopo Murzieste noul Managing Director al companiei Janssen România.

Janssen a dezvoltat o serie de terapiicare nu doar că tratează boala, ci

o pot chiar vindeca. Românii nu auacces, în momentul de faţă, la astfel

de soluţii medicale inovative.

PENTRU A PUTEACOMERCIALIZA ONOUĂ MOLECULĂ,COSTURILE SERIDICĂ LA PESTE1,3 MILIARDE DEDOLARI.

mai mici procente din PIB alocate Sănătăţii.clasamentului european, cu unul dintre cele

România nu ar trebui să fie în subsolul

Mediul românesc nu este cel mai benefic mediu pentru o companie farmaceutică: aş atrage

atenţia asupra imprevizibilităţii deciziilor.




ECHITATE

aprilie 2014 57

SIGUR, SE FAC ANALIZELE SÂNGELUI DONAT ȘI ÎNCĂRIGUROS; EXISTĂ TESTE CARE SE FAC PREDONARE pen-ru a stabili calitatea din punct de vedere hematologic și teste

postdonare care se fac pentru identificarea bolilor cu transmi-ere prin sânge și a obine un sânge securizat pentru bolnavi.

Însă aceste teste nu sunt suficiente deoarece nu pot identi-fica germenii în perioada de incubaie a acestor boli și aceastănesigurană există în toate ările lumii, mai mult sau mai puinn funcie de standardul economic al ării respective. Spun

mai mult sau mai puin deoarece ările cu un PIB puternicnvestesc în echipamente de testare performante care reducubstanial perioada de incubaie a bolilor cu transmitere prinânge și cresc sigurana sângelui.

În plus, identificarea și a unor virusuri noi, cum ar fi virusulWest Nile, ne creează probleme de colectare cel puin trei lunipe an în perioada de alertă în mai multe zone geografice dinRomânia, inclusiv în București.

Și la noi, Ministerul Sănătăii cheltuiește sume importan-e cu reeaua de transfuzie, având în vedere faptul că sângeleecurizat este un produs costisitor. Reactivi, echipamente deestare, stocare, cheltuieli de personal, plus facilităile dona-orilor. Și este distribuit în spitale în mod gratuit!

Echipamente de testare (NAT) care ar putea reduceimitor riscurile de contaminare, așa cum există în ările

cu un PIB puternic, nu avem și singurul mijloc de apărare îm-potriva riscurilor generate de perioada de incubaie a boliloreste iscusina medicilor din centrele de donare și chestiona-

ul de autoexcludere.Acest chestionar este oglinda trecutului medical al dona-

orului, arată starea sa de sănătate prezentă, obiceiurile se-

Sigur, am încercat sa identificăm cauzele lipsei de reaciela nevoile comunităii a majorităii tinerilor care, altminteri,donează în număr mare, dar nu benevol.

Răspunsul a fost inconstant și inconsecvent în a dona be-nevol sânge. Și, de aceea, am tras concluzia că lupta este lungăși grea, deoarece ne luptăm cu o mentalitate, iar schimbareamentalităii cere timp și efort.

Dar este o luptă absolut necesară, iar în următorii ani do-narea benevolă de sânge va trebui implementată. Suntem unpopor generos, dar trebuie să ne debarasăm de concepia că„dacă se dă ceva gratis, trebuie să primim neapărat și noi’’ sau„dacă oferim ceva, trebuie musai să fim răsplătii”.

Segmentul de populaie care trebuie accesat în promovareadonării de sânge benevolă este segmentul tânăr, cu siguranăaltruist și, de asemenea, segmentul de populaie bine plătitdin companii. Asta, cel puin în prima etapă. Apoi, informaiatrebuie să ajungă la toată populaia care o dată în viaă poatesă dăruiască și ea câte o pungă de sânge fără să aștepte recom-pensa.

În definitiv, fiecare dintre noi poate avea nevoie de sângela un moment dat și nu trebuie să-și imagineze cineva că sân-

gele este acolo, în frigider, pentru el și îl așteaptă, dar donatde alii!

Campaniile noastre de promovare a donării benevole trebuie să fie sistematice și să implice media, altfel impactul estescăzut și informaiile nu-și ating scopul. De asemenea, estenevoie de finanare pentru materiale publicitare și de volun-tari pentru a le distribui populaiei. Voluntariatul este o altăproblemă a societăii noastre. Din vara trecută, încercăm săfidelizăm voluntari din rândurile studenilor mediciniști. Nu

xuale, tratamente recente, tatuaje etc.Adică tot ceea ce poate să însemne unpotenial risc pentru sângele donat. Și,de aceea, este necesar ca acesta să fiecompletat cu acuratee și sinceritate decătre donator. Există însă temerea că,dacă donatorul este motivat de avan-tajele materiale oferite, o tentaie realăpentru populaia săracă, el va fi ten-tat să ascundă informaii importantedespre sănătatea sa. Și, astfel, să scadăsigurana sângelui donat.

De aceea este importantă donarea desânge benevolă în România.

În ultimii ani, Ministerul Sănătăiia achiziionat cinci centre mobile dedonare, dotate cu echipamente mo-derne pentru a promova donarea be-nevolă de sânge în România. Impactula fost extrem de scăzut în ară și scăzut

în București, deși s-au desfășurat maimulte proiecte de promovare, inclusiv

în media.În trei ani, în București au donat be-

nevol în jur de cinci mii de persoane,insuficient pentru ca Institutul Naionalde Transfuzie Sangvină să iniieze opropunere legislativă de schimbare astatutului donatorului de sânge. În ară,impactul a fost și mai mic.

am reușit să-i atragem decât pe perioadaverii, în practică.

Se fac eforturi uriașe pentru amenine echilibrul sângelui în spitale.

În București există un singur centrude transfuzie și 60 de spitale care trebu-ie să primească sânge. Din fericire, exis-tă o colaborare foarte bună între centre,

între centre-surori aș îndrăzni să spun,având în vedere promptitudinea centre-lor din jurul Bucureștiului, și nu numai,de a sări în ajutor în caz de nevoie.

Donarea benevolă de sânge ar re-zolva problema din punctul de vedereal creșterii calităii sângelui, dar dacănu reușim să convingem oamenii deimportana acestui tip de donare, can-

titatea sângelui recoltat rămâne în con-tinuare apanajul penultimului loc înEuropa, iar noi, cu gustul amar că nu amreușit sa scăpăm de o mentalitate retro-gradă!l

de sânge în RomâniaImportanţa donării benevole

În România donarea de sânge este voluntară și neremunerată, având în vederefaptul că donatorul nu este constrâns să doneze sânge și nu primește banipentru gestul său, de altfel profund uman. Însă dacă suntem onești cu noi înșine, trebuie să recunoaștem că cele șapte tichete de masă, reducerea peo lună a abonamentelor pe mijloacele de transport, plus ziua liberă acordatăpot să constituie adevărate tentaii pentru populaia săracă. Iar sângele nueste o marfă și nu trebuie privit ca o marfă! Sângele este un produs biologicviu, care trăiește și moare, cu durată limitată de viaă atât în organismul

uman, cât și în afara lui, vital de cele mai multe ori pentru bolnavi. Iar viaanu are pre! De aceea ea trebuie dăruită, din suflet și cu sinceritate. Fără alteimplicaii financiare, tichete de masă, abonamente și alte facilităi. Donareade sânge trebuie sa fie sigură deoarece sângele donat poate deveni periculospentru pacieni, dacă este contaminat cu diferite bacterii sau virusuri.

Dr. Doina Goșa, irectorul Centrului de

Transfuzii București

A dona benevol înseamnă a dărui pur șisimplu o pungă de sânge curat și în mod

onest, fără a aștepta ceva în s chimb!

Iar sângele dăruit astfel este un sânge mai sigur!

Pentru a implementa donarea benevolă de sângeîn România trebuie în primul rând să ne luptămcu mentalitatea românilor care cred că pentru

donare trebuie să beneficiezi de niște „drepturi’’și, eventual, acestea să fie și consistente. Și asta

nu pentru că românii nu ar fi generoși, ci pentrucă ei pur și simplu așa au fost obișnuii. Iar cei

tineri, fiindcă este dreptul lor stipulat prin lege.

Așa este, dar legea este o lege de necesitate, fiindcă altfel nu am avea niciun sfert din

sângele necesar pentru pacienii din spitale.În urma sondajelor efectuate de noi sau de

ONG-uri în populaia Bucureștiului, cel puinîn ultimii ani, rezultatul a fost dezarmant. Omare parte dintre donatori consideră foarteimportante stimulentele materiale acordate.Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că,

în ciuda acordării acestor stimulente, Româniaocupă un loc codaș în Europa în ceea ce privește

numărul de donatori la mia de locuitori.

IDENTIFICAREAȘI A UNORVIRUSURI NOI,CUM AR FIVIRUSUL WESTNILE, NE CREEAZĂPROBLEME DECOLECTARE CELPUIN TREILUNI PE AN ÎNPERIOADA DE

ALERTĂ ÎN MAIMULTE ZONEGEOGRAFICEDIN ROMÂNIA,INCLUSIV ÎNBUCUREȘTI.




ECHITATE

aprilie 2014 59

Europa, dar și pentru România

Alături de comunitatea medicală europeană, de pacieni și deasociaţiile de pacienţi, în România dorim să punem capăt izolăriiși disperării copiilor și adulilor care se numără, astăzi, printrecele mai vulnerabile categorii de populaţie. Un milion şi jumătatede români suferă de o boală rară. Şi pentru aceasta, încercămrezolvarea problemelor cu care se confruntă pacienţii şi f amiliileacestora. Este nevoie de o mai bună informare a publicului şi demai multă justiţie socială. Şi vrem să contribuim la crearea unuimediu care să favorizeze măsuri concrete şi pozitive.

C O N C L U Z I I

Prof. univ. dr. Maria Puiu,reședintele Societăii Române de Genetică Medicală,icepreședinte al Alianei Naionale a Bolilor Rare România

ROLUL COMUNITĂŢII EUROPENE(CE), ÎN MATERIE DE SĂNĂ-TATE, este să încurajeze cooperarea dintre statele membre şi, dacăeste necesar, să sprijine acţiunile lor în acest sens. CE își propune sătabilească o strategie comunitară generală de sprijinire a statelor

membre pentru a asigura eficienţa recunoaşterii, prevenirii, diag-nosticării, tratării, îngrijirii şi cercetării privind bolile rare în Europa.

PROPUNERILE COMUNITĂII EUROPENEN PROBLEMA BOLILOR RARE:

1. Îmbunătăţirea recunoaşterii şi vizibilităţii bolilor rareElementul-cheie pentru îmbunătăţirea strategiilor generale pri-

vind bolile rare este să se garanteze recunoaşterea acestora, astfelncât toate celelalte acţiuni conexe să poată decurge în mod adecvat

din aceasta. Comisia intenţionează să instituie un sistem complet deodificare şi clasificare la nivel european, care va asigura cadrul pentrumbunătăţirea schimbului de cunoştinţe şi înţelegerea bolilor rare,n calitate de subiect ştiinţific şi de sănătate publică în întreaga UE.

2. Sprijinirea politicilor privind bolile rare în statele membreEficienţa acţiunilor în ceea ce priveşte bolile rare depinde de existenţa

unei strategii generale coerente privind bolile rare care mobilizeazăntr-un mod integrat şi bine stabilit resursele reduse şi disparate, otrategie inclusă într-un efort comun la nivel european. La rândulău, efortul concertat la nivel european depinde de o abordare si-

milară a acţiunilor privind bolile rare în toată UE pentru a stabili obază comună de colaborare şi pentru a contribui la îmbunătăţireaaccesului pacienţilor la asistenţă medicală şi la informaţii.

Prin urmare, Comisia propune ca statele membre să se bazeze

Deşi fiecare boală rară afectează numai unnumăr relativ redus de pacienţi şi de familii,acestea reprezintă în ansamblu o obligaţiemajoră în materie de Sănătate pentru UE.În plus, nevoia de reunire a expertizei şi deeficientizare a utilizării resurselor limitatedisponibile arată că bolile rare reprezintăun domeniu în care cooperarea europeanăpoate să aducă valoare adăugată acţiunilor lanivelul statelor membre. Comisia a întreprinsdeja iniţiative individuale, precum programulprivind bolile rare, regulamentul privind pro-dusele medicamentoase orfane, şi a luat înconsiderare bolile rare în programele-cadrupentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstrative.

Strategia oferă potenţialul necesar pentru maximizarea po-sibilităţilor de cooperare şi a sprijinului reciproc în acest sector

dificil în Europa, în ansamblu. Ea va sprijini statele membre săinstituie propriile strategii naţionale şi regionale în domeniul

bolilor rare, ceea ce va oferi pacienţilor afectaţi de boli rare şi fa-miliilor lor un beneficiu concret în viaţa de zi cu zi – rezultat alintegrării europene.

SITUAIA ACTUALĂ A BOLILOR RARE ÎN ROMÂNIA1.Multe dintre bolile rare sunt nediagnosticate/sunt diagnos-

ticate târziu din cauza faptului că nu sunt cunoscute de mediciidin teritoriu, din cauza numărului mic de specialişti de geneticămedicală şi a absenţei centrelor specializate de diagnostic genetic;

2.Nici specialiştii, nici pacienţii nu au informaţiile necesarelegate de bolile rare pentru a facilita diagnosticarea corectă şi apli-carea modalităţilor existente de tratament, reabilitare şi integrare;

3.Nu există o reţea naţională de centre medicale specializate încare să se facă depistarea, diagnosticarea şi urmărirea pacienţilorcu boli rare;

4.Testele de laborator pentru confirmarea diagnosticuluigenetic sunt efectuate frecvent în străinătate, iar costurile pe carele implică sunt foarte mari;

5.Mulţi dintre pacienţii identificaţi nu sunt bine monitorizaţidin cauza lipsei protocoalelor şi a ghidurilor de bună practică;

6.Serviciile preventive, care ar presupune depistarea şi con-silierea genetică a pacienţilor şi rudelor acestora, lipsesc în mareparte;

7.În cazul bolilor pentru care există medicamente orfane, elenu sunt disponibile pentru pacienţii români sau sunt disponibile,dar se administrează cu intermitenţă;

8.Serviciile sociale care pot îmbunătăţiviaţa pacienţilor cu boli rare sunt puţine şi

încă nu există servicii specializate pe bolirare;

9.Nu există studii statistice privindfrecvenţa acestor boli în România;

10. Colaborarea cu reţeaua europeanăde centre specializate în boli rare estesporadică şi nesistematizată.

pe un demers comun pentru abordarea bolilor rare, întemeiat pecele mai bune practici existente și invită statele membre să instituiestrategii concentrate asupra următoarelor elemente:

n instituirea unor planuri de acţiune naţionale şi intersectorialeprivind bolile rare;

n asigurarea unor mecanisme adecvate pentru definirea, codificareaşi inventarierea bolilor rare, precum şi producerea de orientări de

bună practică în scopul de a realiza un cadru pentru recunoaşterea bolilor rare şi schimbul de cunoştinţe şi expertiză;

n încurajarea cercetării privind bolile rare, inclusiv cooperarea şicolaborarea transfrontalieră pentru maximizarea potenţialului deresurse ştiinţifice în UE;

n asigurarea accesului la asistenţă medicală de înaltă calitate, înspecial prin identificarea de centre de expertiză naţionale şi regionaleşi prin încurajarea participării acestora la reţelele de referinţă europene;

n asigurarea unor mecanisme care să reunească expertiza naţională în domeniul bolilor rare şi să o regrupeze cu cea a altor ţări europene;

n adoptarea de măsuri pentru a asigura responsabilizarea şi im-plicarea pacienţilor şi asociaţiilor de pacienţi;

n asigurarea faptului că aceste acţiuni cuprind dispoziţii cores-punzătoare pentru garantarea durabilităţii lor.

3. Dezvoltarea cooperării, coordonării şi reglementării privind bolile rare la nivel european

Acţiunile comunitare vor sprijini statele membre în asigurareaunei reuniri şi organizări eficiente a resurselor reduse din domeniul

bolilor rare şi pot ajuta pacienţii şi profesioniştii din diverse statemembre să colaboreze în vederea schimbului şi coordonării expertizeişi informaţiilor. Comunitatea ar trebui să vizeze o mai bună coordo-nare a politicilor şi iniţiativelor la nivelul UE, precum şi o cooperareconsolidată între programele UE, în scopul de a maximiza resurseledisponibile pentru bolile rare la nivel comunitar.

CONSILIUL NAIONAL PENTRU BOLI RAREAsociaţia Prader Willi din România a reunit, în august 2007,

un număr de 32 de organizaţii şi grupuri de pacienţi afectaţi de

boli rare din ara noastră în Alianţa Naţională pentru Boli Raredin România şi a implicat un grup larg de specialişti, în special pemembrii Societăţii Române de Genetică Medicală.

Implicarea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii în cadrulgrupurilor de lucru şi a grupurilor d e experţi, precum şi consulta-rea celorlalte ministere în cadrul unor mese rotunde, organizate

în proiectul finanţat de CEE Trust, a condus la accepţiunea tutu-ror că bolile rare sunt şi trebuie considerate o prioritate de sănăta-te publică şi în România.

În octombrie 2013, s-a înfiinat Consiliul Naional pentru BoliRare (CNBR), organism care reuneşte specialişti, reprezentanţi aiAlianţei Naţionale pentru Boli Rare România (ANBRaRo), ai So-cietăţii Române de Genetică Medicală (SRGM), ai MinisteruluiSănătăţii şi ai celorlalte ministere şi instituţii implicate.

Comitetul se va întruni trimestrial, va inventaria nevoile şi vapropune măsuri ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea calităţiivieţii pacienţilor cu boli rare, va stabili criteriile de desemnare şide evaluare a centrelor de expertiză / inventarierea resurselor și vaface toate demersurile pentru implementarea Planului Naionalpentru Boli Rare, plan care va fi în măsură să asigure abordareacoerentă a bolilor rare în România, asemănător abordării acestor

boli în toate ările europene.Pe plan naţional, este necesară o cooperare strânsă între aceste

grupuri de lucru ale CNBR pentru a dezvolta obiectivele şi activi-tăţile prevăzute în plan, ca ele să fie dezvoltate în proiecte comu-ne la nivel naţional. l

Bolile rare, o provocare pentru

2014 este un an de răscruce pentru următorul deceniu.Strategiile și planurile naionale pentru bolile rare vor ficonsolidate și integrate din ce în ce mai mult în abordărieuropene comune, în timp ce reelele europene de referină șiinfrastructurile europene de cercetare vor oferi noi oportunităipentru a transforma rezultatele cercetărilor în tratamenteinovatoare și pentru a utiliza tehnologiile informaiei sprea acumula noi cunoștine, toate acestea conducând la îmbunătăirea asistenei medicale. Programul „Orizont 2020”și programul UE în domeniul sănătăii pentru perioada 2014-2020 ar trebui să contribuie la atingerea acestor obiective.

ACIUNILECOMUNITAREVOR SPRIJINISTATELE MEMBRE

ÎN ASIGURAREAUNEI REUNIRIȘI ORGANIZĂRIEFICIENTE ARESURSELORREDUSE DINDOMENIULBOLILOR RARE




ECHITATE

Ziua Internaţională a Bolilor Rare

creşterea calităţii îngrijirii pacienţilor din ţară.

GRIJA PENTRU PERSOANELE CARE TRĂIESC CU O BOA-LĂ RARĂ cuprinde mai multe forme. Unii pacieni au acces lamedicamente, în timp ce alii nu au niciun tratament disponibil.Unii pacieni sunt destul de independeni, în timp ce alii necesităasistenă fizică permanentă și multiple echipamente de suport.ngrijirea poate consta în medicamente, produse și dispozitive

medicale, consultaii medicale de specialitate și interdisciplina-e, diete speciale, acces la diverse terapii, consiliere psihologică,ervicii sociale specializate, uneori fiind necesară îngrijirea trans-rontalieră și mult mai mult. Pentru 5.000 de boli rare diferite nuxistă încă niciun fel de tratament, nicăieri în lume!

CAMPANIA NAIONALĂ DE ZIUA INTERNAIONALĂ ABOLILOR RARE

n Lansarea campaniei la Zalău, în data de 4 februarie (ZiuaMondială de Luptă împotriva Cancerului) – în semn de solidari-ate cu pacienţii afectaţi de cancere rare în lupta lor pentru o în-

grijire mai bună;n 3 marșuri de solidaritate, unde au participat reprezentanţi ai

asociaţiilor pacienţilor afectai de boli rare, cadre didactice, spe-ialişti, elevi - în Carei, Timișoara și Za-ău, în zilele de 27 și 28 februarie. Mesajul

acestor marșuri a fost acela că, deși bolileunt rare, pacienii nu sunt puini și au ne-

voie de îngrijire și tratament. Materialelede campanie au cuprins fluturaşi, pliante,emne de carte, mărţişoare cu informaţii

despre Ziua Internaională a Bolilor Rare

2014, Planul Naional de Boli Rare și cen-trele de expertiză. Mesaje simbolice de so-lidaritate au fost transmise de participaniprin strângerea și ridicarea mâinilor, me-saje pe pânza solidarităii etc.;

n Workshopuri și Conferine în:

București – 19.02.2014, Cluj-Napoca -21.02.2014, Timișoara – 15.02.2014 şi23.02.2014, București 27.02.2014, Sibiuși Zalău - 28.02.2014; tema conferinelorși seminariilor organizate a abordat ne-voile pacienilor cu boli rare, serviciile de

îngrijire, tratamentele accesibile, strate-gia naională și necesitatea organizării șiacreditării centrelor de expertiză la nivel

naional;n Participare la evenimentul european, organizat de EUROR-

DIS la Bruxelles, în data de 25.02.2014;n Campanii de informare stradală organizate în peste zece

orașe din ară (Zalău, Carei, Oradea, Timișoara, Alba Iulia,București, Turda, Iași, Târgu Mureș, Arad, Sighişoara, Cluj etc.);

n Activităi de conștientizare în școli și grădinie; implicareastudenilor în campanie la Cluj-Napoca și Timișoara; un con-curs de artă pentru elevi pe tema “Împreună, pentru o îngrijiremai bună în bolile rare”; expoziie de fotografii din activităileorganizaiilor de pacieni;

n Concurs pentru jurnaliști. Premiul va fi oferit în cadrulConferinei Europlan 2014, organizată la începutul lunii iunie.

n Campanie online lansată pe Facebook, website și bloguri;promovarea evenimentelor la nivel naional și european. Cam-pania online demarată a colectat informaţii referitoare la opiniilepopulaţiei privind complexitatea îngrijirii pacienilor cu boli rare;n Un mesaj video lansat în 27 februarie, la miezul nopii. Mesajuleste unul de solidaritate între centrele-resursă pentru pacienii cu

boli rare la nivel european.l

Împreună, pentru o îngrijire mai bună în bolile rare

28 februarie –

28 februarie marchează, anual, ZiuaInternaională a Bolilor Rare. Anulacesta a fost a șaptea aniversare aacestui eveniment. La nivel naional,atât pacienii, cât și specialiștii implicai în diagnosticarea și managementulbolilor rare au organizat activităi desensibilizare a factorilor de decizie șia publicului larg privind problematicabolilor rare și impactul acestora asupra

vieii pacienilor, pe tot parcursul lunii februarie. Campaniaa fost organizată de Aliana Naională pentru Boli RareRomânia și membrii săi, în parteneriat cu Eurordis.

Naţională de Sănătate Publică este un pas înainte în includere a Planului Naţional de Boli Rare în Strategia

nediagnosticaţi sau diagnosticaţi greşit. Recenta rare este de peste un milion, majoritatea încă

În România, numărul pacienţilor afectaţi de boli

Dorica Dan, președinteAliana Naională pentru

oli Rare România


ECHITATE

aceasta este viziunea de Acum - societatea bazată pe consum, inclusiv medicamente.

ESTE NECESAR CA SISTEMUL DE SĂNĂTATE SĂ PRO-DUCĂ ȘI SĂ OFERE CEEA CE ESTE EL DE FAPT - SĂNĂ-TATE. Prin lipsa atitudinii de prevenie, sistemul «produce»/ întreine boala - ca să aibă de ce să o trateze, așa cum se în-tâmplă, de fapt. Toi știm despre efectele adverse ale tuturormedicamentelor și acumularea lor în timp. Așa cum este elacum, Sistemul de Sănătate se luptă cu sine însuși - Sistemulde Sănătate creează Boala! De ce?! Ca să aibă ce să trateze.

Viitorul Sistemului de Sănătate pe care îl doresc în Româ-nia este bazat pe Medicina Preventivă. Un pas real în aceastădirecţie ar putea fi alocarea unei pări din fondul de finanare/ creditare spre proiecte de medicină preventivă. Apoi, treptat-treptat, această parte să devină măcar echivalentă cu parteaalocată pentru medicină «terapeutică».

Dezvoltarea rapidă a cunoașterii în domeniul biologiei/geneticii moleculare a deschis calea pentru noi oportunităide testare / diagnosticare necesare pentru prevenie. Acestetestări au o valoare deosebită în predicia unei posibile stăride boală. Astfel, este responsabilitatea noastră ca societate săcreăm acest cadru - un context de realizare a medicinei bazatepe predicie, prevenie și diagnostic timpuriu. Văd atât de ne-cesară această abordare în multe domenii medicale, în special

în medicina oncologică.Puntea de legătură între medicina bazată pe “a trata boala

apărută” și medicina bazată pe a “menine starea de sănătatenaturală” este domeniul Epigeneticii. Epigenetica este impor-tantă în identificarea modificărilor temporare produse în ex-presia genelor, înainte ca aceste modificări să devină mutaii

stabile și să producă alterarea definitivă a stării naturale desănătate.

Domeniul în care activez, medicina bazată pe biologie /genetică moleculară, este un domeniu nou sau, mai bine zis,neexplorat îndeajuns în România și de mare, mare utilitate.De fapt, un diagnostic ferm și exact se bazează pe diagnosticul

molecular, iar monitorizarea molecula-ră este de cea mai mare acuratee și pre-cizie, care poate prezice o recădere cumult înainte ca aceasta să fie manifesta-tă clinic și evidentă.

Cu toate acestea, deși există mul-te laboratoare de biologie molecula-ră superdotate, cu aparatură de înaltăperformană, această infrastructură esteneutilizată la capacitatea reală pentru cănu există suficient personal calificat șiaceastă specialitate nu este recunoscutăca specialitate medicală, încă. Iar anali-zele și investigaiile de biologie/geneticămoleculară, deși eseniale în diagnostic,nu sunt pe deplin recunoscute/valorifi-cate și decontate de CNAS.

Sunt multe probleme de rezolvat, eule văd, însă, ca pe niște provocări pe ca-lea schimbării/trecerii de la o Medicinăcare rezolvă urgene la o Medicină caresusine cu adevărat Sănătatea. l

SĂNĂTATE?!să ofere ceea ce este el de fapt –

Cum ar fi ca Sistemul de Sănătate

Este atât de necesară o schimbare a Percepiei despreSistemul de Sănătate, în România și nu numai, cred că întreagaumanitate are nevoie de asta: trecerea/tranziia de la conceptulde «a trata» boala la «a preveni» alterarea sănătăii.

Asist. univ. dr. Rodica TâlmaciDepartamentul de Hematologie – Institutul Clinic FundeniUniversitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București

a românilor. Afirm aceasta nu pentru a judeca - este bine sau rău, corect sau greșit - să fie vindecată!... așa cum s-a amintit în cadrul conferinei despre starea de „victimă

Se dorește o Re-Formă în Sănătate, dar, de fapt, nu se vrea. „Victima”, de fapt, nu vrea

CUM AR FI CAMEDICINA SĂEXISTE CA UNSPRIJIN ÎN APREVENI O STAREDE ALTERAREA SĂNĂTĂII?CUM AR FI CAOAMENII SĂ VINĂ

ÎN CABINETELEMEDICALEBUCUROȘI, IARMEDICII SĂ-I

ÎNTÂMPINE CUBUNĂ-DISPOZIIEȘI DORNICI DEA DĂRUI DINCUNOAȘTEREAȘI APTITUDINILELOR?




MANAGEMENT

aprilie 2014 63

important pentru pacient.

Când am vizitat Genetic Centre, doamna RalucaProdan se afla în plin proces de recrutare.Noi suntem în faza în care trebuie să ne mărim echipa deeprezentani medicali, de vânzări, pentru că este nevoie

de mai muli oameni care să aibă contact cu medicii, piaa-a dezvoltat mult la nivelul geneticii, faă de acum cinci aniând am început. Firma a fost înfiinată la 11 februarie 2009,a Cluj, chiar de ziua mea, așa că este ca și copilul meu. Îna-nte începusem un alt proiect, Blue Life Medical Center, este

un centru medical care oferă asistenă medicală în sistemambulator la Cluj, dar care are punct de lucru și aici, deoare-

e oferim servicii de medicina muncii la nivel naional. “

Cum a început dezvoltarea centrelor de geneticăi în ce domenii v-ai specializat?

Acest centru medical a avut iniial un profil de “Mama și copi-ul”. Când ne-am făcut echipa medicală, în acest prim nucleu axistat un medic pediatru, un prieten foarte bun, care ne-a spus:Soia mea este medic genetician, n-ar fi rău să avei o discuiei cu ea, pentru că se pot face foarte multe pe partea de genetică

pentru mame și copii”. Iniial, doamna doctor a făcut parte dinolectivul Blue Life Medical Center, pe partea de consult gene-ic, pentru că am vrut să testăm care este adresabilitatea și dacă-ar justifica înfiinarea unui centru de genetică. Și răspunsul a

venit rapid, așa că ne-am hotărât să achiziionăm aparatura de

“nu” unui pacient. Dacă nu putem face un anumit test, discutcu medicii, găsim soluii în străinătate, la laboratoarele parte-nere, așa încât pacientul să fie mulumit. Colaborăm extrem de

bine cu clinicile private, cu spitalele de stat, în special de copii.Eu in foarte mult la feedback, pentru că mă ajută să reglez dinmers orice problemă, să îmbunătăesc permanent serviciile.Noi oferim consiliere genetică, nu dăm un rezultat sec,ci, întotdeauna, și interpretarea medicului genetician. Încazul în care pacientul dorește lămuriri suplimentare sausunt necesare consulturi genetice, putem programa, laacest moment, în centrele din Cluj-Napoca și București.

Există o lipsă a medicilor, în general, în România,mai ales a celor specializai în genetică. Înaceste condiii, cum vă descurcai?Așa este, sunt foarte puini medici geneticieni, au plecat muli

în străinătate, dar noi colaborăm foarte bine cu absolut toimedicii geneticieni din ară. Lucrăm împreună pe proiecte decercetare. Doamna dr. Militaru, directorul medical al centrului,este formator al medicilor geneticieni la nivel de ară, a lucrato perioadă în străinătate, astfel încât medicii din ară se for-mează astăzi la Cluj, la doamna doctor. Genetica presupuneinvestiii foarte mari în aparatură și kituri, iar noi putem oferimedicilor aceste instrumente valoroase în activitatea lor.

Ce tipuri de analize efectuai?Adresabilitatea este foarte largă, acoperim 16 specialităi pepartea de analize genetice, însă cele mai uzitate sunt obstetrica-ginecologia și oncologia. Efectuăm teste de citogenetică, testemoleculare sau de farmacogenetică. Referitor la obstetrică-gi-necologie, frecvente sunt screeningul prenatal - amniocentezași investigaiile postnatale, de exemplu testele pentru muco-viscidoză sau surditate, dar și pentru alte anomalii genetice.În oncologie, cele mai solicitate sunt testele genetice asocia-te cancerului pulmonar, colorectal sau de piele. În melanom,testele sunt obligatorii pentru a ști cu ce medicament iniiezitratamentul, medicaia este personalizată. Însă, deși teste-le se impun și sunt tot mai necesare pentru pacieni, va maidura până vor fi decontate de CNAS. Deocamdată, pacieniifac eforturi substaniale pentru a-și efectua investigaiile.Alte specialităi medicale includ pediatria, gastroenterologia,dermatologia, hematologia - în această privină, avem cel maimare portofoliu din ară, pe leucemii. Avem însă și colaborări lanivel internaional, testele de predispoziie pentru nutriie în co-laborare cu Suedia, testarea pentru boala celiacă - intolerana lagluten, decontată în Frana, Spania, importantă pentru a ști cumfaci diversificarea alimentaiei la sugarii care au acest sindrom.Partenerii noștri sunt în Frana, Germania, Spania, Grecia,Suedia, fiecare fiind specializat pe un anumit domeniu; eine in, de asemenea, la curent cu noutăile. Colaborăm, deasemenea, foarte bine cu firmele de asigurări - Allianz, Sig-nal Iduna, Astra, Europe Assistance. Au inclus în pachetelede asigurări și teste genetice pe care le decontează integral.

laborator, kiturile, am înfiinat aceastăa doua firmă și ne-am dezvoltat centrulde genetică specializat în consiliere șiinvestigaii, iniial la Cluj, apoi ne-amextins în Transilvania, colaborând cu spi-talele, în special de copii, și cu clinicile destat și private, și am venit spre București.Până în august 2012, am lucrat pentrumarile lanuri care oferă servicii de sănă-tate în București, fără să fim vizibili, daram considerat că putem face mai mult,astfel că am înfiinat acum acest centru.Avem reprezentani la nivel naional laBucurești, Cluj, Iași , Sibiu, Brașov. Ur-mează Constana, Timișoara, Craiova.

Care sunt atuurile centrului, ce vădifereniază de concurenă?Eu gestionez activ acest centru, ateniaeste nu de 100 %, ci de 200% în privina

bunei funcionări, discut cu pacienii,cu medicii, încerc să gestionez personalproblemele și să găsesc soluii. Este oaltă implicare faă de un director, fiindcentrul meu. Ideea este să nu spunem

Care sunt planurile?Planurile sunt multe. Dorim să accesăm proiecte de cer-cetare, să le finalizăm cu rezultate aplicabile în practi-că, să găsim noi căi de diagnosticare în patologie. Par-tea care ne interesează este legată de leucemii, am avutinclusiv contracte cu firme de medicamente, granturi pe

doi ani - este axa prioritară pe care o vom dezvolta.De asemenea, testările de farmacogenetică - respectivtolerana organismului la medicamentele administrate înfuncie de profilul genetic - vor avea o creștere exponenială.Ne-am propus să ne extindem la nivel naional și vomavea în vedere deschiderea de noi puncte de lucru.

Este o investiie 100% românească, a necesitat multefort să o dezvoltai, cum ai reușit să ajungei aici?Am absolvit facultatea de drept în 1999, în același an m-amangajat la Ministerul Muncii, pe post de consilier juridic, dar,după partea de activitate în sistemul de stat, în 2004 am emi-grat în Canada, convinsă că îmi fac un viitor mai bun. Amtrăit și visul american, pentru că jobul m-a dus într-acolo.Fiecare român ar trebui să-și facă un stagiu de mini-mum doi ani în America, îi schimbă complet siste-mul de valori, viziunea, învei să preuiești minutele,să te bucuri de viaă, ai alte satisfacii, copiii învaăsă facă mișcare, disciplinat, să aprecieze ce primesc,primesc întotdeauna în urma unei realizări.Trebuie să respeci anumite reguli în care te înca-drezi indiferent cine ești, poi să te numești oricum, șiObama, toată lumea trebuie să respecte regulile.Dar dacă ești cinstit și muncești, avansezi.După ce ajungi în America, sigur, nu în vizită, trebuie să fii in-tegrat în societate, să o privești din interior, nu mai ești acelașiom. Dacă nu am fi avut experiena din State, nu am fi avutafacerea, pentru că nu aveam curaj să ne facem firma. Încăsunt și la noi oameni care cresc după anumite princi pii și noilucrăm cu cei care se încadrează în acest profil. Oamenii carenu sunt de aceeași factură se elimină. Dacă nu există cinste,nu avem cum merge mai departe, este vorba de pilonii uneirelaii. Reîntorși în ară, patru ani am lucrat într-o companiefarmaceutică, ceea ce mi-a deschis perspectivele și relaiilecu medicii care ulterior au devenit colaboratorii noștri.Deși a fost greu, simt că fiecare nouă etapă ni s-a deschis la mo-mentul potrivit, am evoluat frumos. l (Dr. Cornelia Scărlătescu)

Visul american, transpus în România“DACĂ NU EXISTĂ CINSTE, NU AVEM CUM MERGE MAI DEPARTE, ESTE VORBA DE PILONII UNEI RELAII”

Interviu cu Raluca PRODAN, director general Genetic Center -Centrul National de Consiliere și Investigatii GeneticeDoamna Raluca Prodan, fondatoarea și directorul general Genetic Center dinBucurești și Cluj-Napoca, este o persoană extrem de agreabilă și de documentată.Până să aflu ca este de formaie jurist, am fost convinsă că este medic, și unulchiar foarte bine informat. Cunoaște în detaliu aspectele legate de patologiainvestigată, portofoliile de teste deinute sau efectuate în colaborare cupartenerii din străinătate. Îmi povestește fluent despre testele genetice

prenatale, despre cele legate de hematologie, în special asociate diagnosticuluileucemiilor, despre testele postnatale pentru mucoviscidoză sau boala celiacă,despre testele farmacogenetice sau despre ce urmează să lanseze marilelaboratoare genetice ale Europei, despre etapele prin care a trecut să ajungăaici. O poveste de succes care seamănă cu cea din visul american pe care, în fapt, chiar l-a trăit și i-a marcat viaa și cariera. O poveste despre muncă,onestitate și curaj, despre tenacitate și disciplină, despre viziunea care și-a găsit împlinirea în construirea unui centru medical, la Cluj-Napoca, Blue Life MedicalCenter, și în două centre de referină în genetică, la București și Cluj-Napoca.

medicale genetice, ceea ce este foartepentru a acoperi o parte din analizelegestioneze banii și și-au alocat buget

Sunt spitale care încearcă să-și

PÂNĂ ÎN AUGUST2012, AM LUCRATPENTRU MARILELANURI CAREOFERĂ SERVICIIDE SĂNĂTATE

ÎN BUCUREȘTI,FĂRĂ SĂ FIM

VIZIBILI, DAR AMCONSIDERAT CĂPUTEM FACE MAIMULT, ASTFELCĂ AM INFIINTATACUM ACESTCENTRU.




educaiei

ECHITATE

aprilie 2014 65

Dr. Richard Constantinescui-a susinut teza de doctorat în medicină cu teza Grigore T. Popa – medic,criitor și publicist (2011) și a publicat volumele: Medici ieșeni în documente.rigore T. Popa. vol. I; Gr. T. Popa, Spectatorii istoriei, Gr. T. Popa, Însemnări

medicale. Medicină legală (Ed. „Gr. T. Popa” Iași, 2009). Apariie recentă: Gr. T.opa, Jurnalul unui savant român în America. Ediie îngrijită, note și postfaăe Richard Constantinescu, Ed. Filos, București, 2014.

PUBLICISTICA LUI GRIGORE T. POPA ACORDĂ UN AM-PLU CAPITOL EDUCAŢIEI. A semnat numeroase articole cevizau problemele pedagogiei, în care a analiza practicile soci-ale şi educaţionale existente şi propunea, pe baza experienţeidobândite prin frecventarea universităţilor occidentale, caelev şi ca instructor”, concepte operaţionale pentru o bunăuncţionare a ştiinei educaţiei româneşti.

Este impresionant efortul pe care îl făcea aproape zilniccriind articole în care atrăgea atenţia, celor în drept şi pu-

blicului, cu privire la funcţionarea deficitară a sistemuluieducaţional românesc. Putem menţiona seria celor peste70 de articole publicate în ziarul Epoca, între 2 aug. şi 8 oct.933, sub titlul „Procesul învăţământului”, şi între 17 nov. 1937i 3 apr. 1938 – ciclul „Drama universitară” sau titluri precumUniversitatea şi educaţia” (1936), „Învăţământul şi directi-

vele lui” (1937), apărute în revista Însemnări ieşene. De ase-menea, lucrările „Din viaa universitară. Amintiri, critici șipropuneri”, Atelierele Adevărul, București, 1923; „Problemanvăământului superior. Consideraii critice”, Institutul de

Arte Grafice „H. Goldner”, Iași, 1930; „Reforma spiritului. Prin-ipii de educaie și învăământ”, în Analele Academiei Româ-

formată de către dascăli (3), deoareceşcoala s-a depărtat de la modul seriosde abordare a pedagogiei. Instrucţia este„parodială” şi acumularea de cunoştinţeeste minimă. Explică şi cauzele acesteitransformări: profesorii sunt preocupaţide „nevoile brutale” şi de politică, iarvaloarea nu mai este preţuită şi „nu maigarantează ascendenţa socială”.

El subliniază că este „un întunericgroaznic” la nivelul mentalului noii ge-neraţii, datorat falsei şi superficialei in-strucţii. Acumularea şi stăpânirea unorcunoştinţe sunt chestiuni ce presupunun oarecare efort, dar făcut temeinic,„lărgeşte mintea”, „rafinează sensibilita-tea” şi „îmbogăţeşte ideile”. Ce se face la

noi este doar o simulare a cunoştinţelorşi o copiere a unor modele fără adapta-re: „programe foarte bogate, cu manualevoluminoase, într-un decor complicat”, încât se ajunge a seface „treabă de şapilograf”. Ignoranţa este cuvântul pe care îlfoloseşte încercând să mai privească învăţământul românesc.

„Minţile aprinse şi fără puncte de reper, într-o societatedezorganizată, îşi pot găsi un reazem stabilizator numai înadevărurile solide ale ştiinţelor”, pentru că ştiinţa fereşte „pe-regrinările dezordonate prin absurd ale spiritului”, susţineaGrigore T. Popa (4), sprijinindu-şi afirmaţia sa şi pe aceea a psi-hologului Alexandru Bain, care considera că „ştiinţa corectea-ză libertatea spiritului”.

Credea că, poate niciodată ca în acele vremuri, Johan Fr.Herbart (5) nu era mai actual şi se alătura ideilor acestuia pri-vind scopul educaţiei, acela de formare a caracterului moral.Herbart a fost cel care a promovat principiul învăţământuluieducativ (6), iar „valoarea acestuia se măsoară în activitateaspirituală pe care o provoacă. Pe aceasta trebuie s-o sporească,nu s-o micşoreze; s-o înnobileze, nu s-o degradeze” (7).

Privea, cu durere, la sursa perversităţii şi a lipsei de idealism în rândul tinerilor, aceasta fiind reprezentată de către profe-sori, cei ambulanţi ori parlamentari, care nu aveau suplinitor,și „parodiau” învăţământul. „Strig de ani de zile împotrivaacestora”, afirma Grigore T. Popa, constatând transformarea

învăţământului, prin aceşti profesori, în „şcoala neseriozităţiişi a debandadei morale”.

Viaţa socială își pune amprenta şi asupra celei familiale. Demulte ori părinţii fac să le dispară copiilor idealismul şi îi de-prind cu „un materialism deschis şi cu un scepticism negru” cele destructurează orizontul ideatic. De aceea, susinea profe-sorul Popa, „poate trei sferturi din familiile orăşeneşti şi 95%din cele rurale au ele însele nevoie de educaţie”, întrucât al-coolismul, agresiunile intrafamiliale, jocurile de cărţi, vorbeledure folosite curent au pervertit şi tulburat relaţiile din cadrulfamiliei. Astfel că sarcina educaţiei revine tot şcolii”, pe care oconsidera „atelierul transformării psihice a tineretului”, insti-

ne, seria III, tom. XX, mem. 7., 1945.„Dacă nu asigurăm poporului nostru

o elită educatoare, vom plăti scump” (1)este o idee centrală a gândirii pedagogi-ce a profesorului Popa, care se arăta îm-potriva „libelulelor ştiinţifice”, ce se aşe-zau „în zbor planat” pe diverse catedredin învăţământul universitar, după ce înprealabil ocupaseră funcţii în MinisterulEducaţiei Naţionale şi îşi confecţionase-ră doctorate. Au devenit şefi de catedră,fără a avea contact cu învăţământul foar-te mulţi ani, blocând astfel promovareaunor conferenţiari care îşi petrecuserăzeci de ani în laborator ori printre stu-denţi (2).

Folosind noţiunea de plasticitate acreierului, Grigore T. Popa consideracă mintea copiilor era nefericit trans-

tuţie care trebuie să fie nucleul germina-tiv al procesului educativ.

„Fără o şcoală bună, vom avea ma-gistraţi activi peste o ţară de criminali şiofiţeri straşnici peste o ţară de laşi (căciignoranţii şi mai ales semi-ignoranţiisunt totdeauna laşi).” De aceea, trebuieinsistat pe faptul că o societate se schim-

bă şi se corectează doar prin intermediulşcolii.

Pe lângă contribuţiile importante dinştiinţă şi cultură, Grigore T. Popa, prinmodelul de dascăl pe care l-a reprezen-tat şi prin lucrările sale despre educaţie,poate fi considerat un important repre-zentant al pedagogiei româneşti inter-

belice.l

espre sănătatea

Grigore T. Popa (1892-1948), figurăexemplară de lider transformaional, alecărui spirit, foră, moralitate și discreieau făcut să reprezinte un model distinct înstoria știinei și culturii românești. Iniial,n calitate de președinte al „Centrului

studenesc Iași” și, ulterior, prin funciilepe care le-a ocupat (decan al facultăilor demedicină din Iași și București, președinteal „Cercului didactic” Iași etc.), Gr. T. Popa aanalizat fenomenul educaional și a punctatmereu rolul educaiei morale a tinerilor.

Gr. T. Popa,

“Dacă nuasigurămpoporuluinostru o elită

educatoare,vom plătiscump de toteconomiilenoastre şidezmăţulpolitic de azi”

Gr. T. Popa

NOTE:(1) Dr. Gr. T. Popa, Scrisoarea patriarhului şi criza

morală.V. Politica în şcoală şi biserică, în „Epoca”, nr.1613, 13 iun. 1934.

(2) Dr. Gr. T. Popa, Dl Kiriţescu face pui, în „Lumearomânească”, an. I, nr. 169, miercuri 17 nov. 1937.

(3) Dr. Gr. T. Popa, Scrisoarea Patriarhului şi criza morală.I, în „Epoca”, nr. 1608, 6 iun. 1934.

(4) Dr. Gr. T. Popa, Scrisoarea Patriarhului şi criza morală.II. Ştiinţele pozitive şi creşterea copiilor, în „Epoca”,nr. 1609, 7 iun. 1934.

(5) Johan Fr. Herbart (1776-1841), filosof şi pedagoggerman; opera principală: Pedagogia generală dedusădin scopul educaţiei (1806); profesor la Catedrade filosofie a Universităţii din Königsberg (rămasăvacantă după moartea lui Kant); profesor la Göttingen.

(6) Constantin Cucoş, Istoria pedagogiei. Idei şi doctrinepedagogice fundamentale, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

(7) Johan Fr. Herbart, Prelegeri pedagogice, Ed. Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 21.

„Minţileaprinse şi

fără punctede reper, în- tr-o societatedezorga- nizată, îşipot găsiun reazemstabiliza- tor numai în

adevărurilesolide aleştiinţelor”

Gr. T. Popa



ECHITATE

*WHA este întâlnirea internaţională a miniştrilorsănătăii, la care se discută cele mai arzătoare problemede sănătate. Până în mai, OMS va pregăti un raportasupra stadiului dezvoltării îngrijirii paliative la nivelinternaţional, pentru a putea ghida discuţiile. Caurmare, până la această dată, ministerele sănătăiidin întreaga lume sunt solicitate să contribuie cudate de la nivel naţional pentru a ajuta la schiţareaunei rezoluţii în sprijinul îngrijirii paliative.

PÂNĂ ÎN MAI, OMS VA PREGĂTI UN RA-PORT ASUPRA STADIULUI DEZVOLTĂRIINGRIJIRII PALIATIVE LA NIVEL INTER-

NAŢIONAL,pentru a putea ghida discuţiile.Prin urmare, ministerele sănătăţii din întreagaume sunt solicitate să contribuie cu date dea nivel naţional. Aceste discuţii vor duce la

adoptarea unei rezoluţii bine structurate, ce vaonţine recomandări pentru statele membre,

dar şi pentru OMS privind măsurile ce trebuieuate pentru a îmbunătăţi accesul la îngrijiri

paliative la nivel global, în cel mai scurt timp.În acest context, Alianţa Mondială pen-

ru Îngrijiri Paliative, Hospice (WPCA) şiOrganizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)au lansat la începutul acestui an „Global Atlas of Palliative Careat the End of Life”, în care HOSPICE Casa Speranţei este menţionat

a unul dintre cele șapte modele de îngrijiri paliative la nivel global,ar conf. dr. Daniela Mosoiu este citată printre cei care au contribuita documentarea acestei lucrări.

HOSPICE Casa Speranţei, ca promotor al îngrijirii paliative înRomânia, caută să sprijine adoptarea acestei rezoluţii şi la nivel naţi-onal. Încă din 2008, HOSPICE şi partenerii săi, membri ai AsociaţieiNaţionale de Îngrijri Paliative (ANIP), au început să lucreze la propu-nerea de Strategie naţională de îng rijiri paliative, care s-a concretizatntr-un document realizat cu consultanţa specialiştilor britanici dea NICE International. Pe data de 8 august 2012, a fost depusă la

Ministerul Sănătăţii propunerea de Program Naţional de ÎngrijiriPaliative, iar pe 27 februarie 2013 acest document a fost prezentatostului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi fostului secretar

de stat Adrian Pană - director al Agenţiei Naţionale de Programe,u susţinerea ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti, Excelenţa

Sa, dl. Martin Harris. Marea Britanie este naţiunea care a dăruitomenirii îngrijirea paliativă, care creşte calitatea vieţii bolna-

vului incurabil în stare avansată şi terminală.La nivel naţional, prin Ordinul 398 din 25 martie 2013, pentru

înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii, sub-comisia de paliaţie devine comisie de paliaţie, cu următoarea com-ponenţă: preşedinte: conf. dr. Daniela Mosoiu - HOSPICE Casa Spe-ranţei Brașov, vicepreședinte: dr. Răzvan Curcă - Alba Iulia, secretar:asist. univ. dr. Estera Boeriu - Timişoara, membri: prof. dr. MirelaGherman - Cluj-Napoca, asist. univ. dr. Vladimir Poroh - Iaşi, dr.Silviu Corbu – Oradea, dr. Angelica Lascu – Constanţa, dr. SorinaPop – Cluj-Napoca.l

(WHA), 19-24 mai 2014, GenevaAdunării Mondiale a Sănătăii

Îngrijirea paliativă, pe agenda

n cadrul întâlnirii Boardului Executiv al Organizaiei Mondiale a Sănătăii (OMS), ce a avut locntre 20 și 25 ianuarie a.c., a fost discutată propunerea iniiată de statul Panama, sprijinită de

Ecuador și SUA, de a introduce îngrijirea paliativă pe agenda Adunării Mondiale a Sănătăii (WHA),care va avea loc în perioada 19-24 mai a.c., la Geneva. Este pentru prima dată când îngrijirilepaliative se află pe agenda Boardului Executiv OMS, astfel încât oficialii de top din sănătate vorafla despre importana îngrijirii paliative și despre modelele de succes care funcionează în lume.




MANAGEMENT

SERVICII OFERITE:

l Head Huntingl Personal Leasingl Mass Recruitmentl Outplacement Servicesl HR Outsourcing

Consultană profesională

în resurse umane pentru companii

farmaceutice și de aparatură

medicală, clinici medicale

private și nu numai.

Oamenii potrivii pentru afacerea ta!

politici de sanatate aprilie 2014

Documents