Mihai Eminescu

Sonet II

Sunt ani la mijloc i-nc muli vor treceDin ceasul sfnt n care ne-ntlnirm,Dar tot mereu gndesc cum ne iubirm,Minune cu ochi mari i mn rece.

O, vino iar! Cuvinte dulci inspir-mi,Privirea ta asupra mea se plece,Sub raza ei m las a petrecei cnturi nou smulge tu din lir-mi.

Tu nici nu tii a ta apropiereCum inima-mi de-adnc o linitete,Ca rsrirea stelei n tcere;

Iar cnd te vd zmbind copilrete,Se stinge-atunci o via de durere,Privirea-mi arde, sufletul mi crete.