poezii

1
Lucian Blaga Noi şi pământul Atâtea stele cad în noaptea asta. Demonul nopţii ţine parcă-n mâni pământul şi suflă peste-o iască năprasnic să-l aprindă. În noaptea asta-n care cad atâtea stele, tânărul său trup de vrăjitoare-mi arde-n braţe ca-n flăcările unui rug. Nebun, ca nişte limbi de foc eu braţele-mi întind, ca să-ţi topesc zăpada umerilor goi, şi ca să-ţi sorb, flămând să-ţi mistui puterea, sângele, mândria, primăvara, totul. În zori când ziua va aprinde noaptea, Când scrumul nopţii o să piara dus de-un vânt spre-apus, în zori de zi aş vrea să fim şi noi cenuşa, noi şi - pământul.

Upload: ioana-mircea

Post on 27-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Lucian Blaga

TRANSCRIPT

Lucian Blaga

Noi i pmntulAttea stele cad n noaptea asta.Demonul nopii ine parc-n mni pmntuli sufl peste-o iascnprasnic s-l aprind.n noaptea asta-n care cadattea stele, tnrul su trupde vrjitoare-mi arde-n braeca-n flcrile unui rug.Nebun,ca nite limbi de foc eu braele-mi ntind,ca s-i topesc zpada umerilor goi,i ca s-i sorb, flmnd s-i mistuiputerea, sngele, mndria, primvara, totul.n zori cnd ziua va aprinde noaptea,Cnd scrumul nopii o s piara dusde-un vnt spre-apus,n zori de zi a vrea s fim i noicenua,noi i - pmntul.