CONSTANTINCI]BLES,LE$Arl

CT]PRINSUL

ROMANTICUL LIVRESC(Alexandru Ardritoiu)......................... ....................5

LTN SOLITAR(Grigore Arbore) . ..................10

POEZIA CA ATITUDINE LUDICA(Ioan-Pavel Azap) .................14

POEZIA INTELECTUALA(Cezar Ballag) ......

POETUL NONCONFORMIST(Geo Bogza.)......... ..................23

POEZIA GLACIALITATN(Maxgareta Curtescu) .......,................ ..................31

DRAMATISMUL ACTUALITATII

^ ($tefan Damian) ............................ ......................35INTRE INFRANGERI qI VICTORII

(Geo Dumihescu). .................3 9ODA LIMBII ROMANE

(Victor Eftimiu)... ..................44MELANCOLIE SI SINGURATATE

(Carmen Firan).... .................. 5 0POEMUL CA EXISTENTA CONTINUA

(Bogdan Ghiu)..... ..................54POEZIA TRA IRILOR ABSCONSE

(Gheorghe Grigurcu)........................ ...................59POETUL DE LA ONE$TI

(Gheorghe lzb5sescu)............. .............................63PAMFLETTIL POETIC

(Virgil Leon)....... ..................67ESEUL POEMATIC

(Adrian Lesenciuc)............................ ..................70CA LIN ORATORIU PATETIC

(luliana Lungu) ... ..................75CONSTRUCTORUL DE MITOLOGII

(Frnilian Marcu).. ..................79BLANDUL CUCETATOR LIRIC

(George Meniuc). ..................83NOSTALGII LUSITANE

(Virgil Mihaiu).... .................. 8 8

182 183

POEZIA MATERIEI DIN CI-'VINTE(Ion Mircea)........ ..............,,,,92

STAREA POETICA A DERIZORIULUI(Vlad Moldovan)- ................- 96

,,N-AM MAI IMBRATISAT PE CINEVA DE L'N SECOL'(Em^ilia Poenaru Modovan)................ ............... 101

NESFAR$ITA CANQOARE(Modest Morariu)..........:................... ............... 105

O CON$TIINTA TRAGICA(Florin Mugur) .... ................110

BOEMUL FANTEZIST(Leonida Neamlu) ................115

iN snrul cpnculul LITERAR SIBIAN(Virgil Nistor) ..................j........... ......................120

TRILOGIA TRANSILVANA(Mircea Petean)... ................125

ODIHNA SCARII(Flore Pop) .......... ................130

VOEVOD AL APUSENILOR(Teofil Rachileanu) ..........'... 134

,,MA POVESTESC qI EU PRECUM coPAcuL"(Doina SalAjan) . . . . . . . . . . . . . . ..: . . . . . . . . . . . . . . ...........'...'... lStt

METAFORA BIOCRAFICA(Adrian S6ngeorzan) .......................... ............... 143

POEZIA LTNIVERSULUI MIC(Roberl $erban)....................:............ .'.. ............146

REALITATEA DIN LEGENDA(Grete Tartler)..... ................. 150

ruBIRILE qI MOARTEA(Valentin Tatcu).. '..'."......... 153

LIN $AZECIST BASARABEAN(Victor TeleucA).. ........'....... 158

POETU L ORFIC(Grigore Vieru)... ....'.....'. ...164

MODERNISMUL TEMPERAT(Ion Vinea) .......... ................169

POEZIA ORA$ULUI METAFIZIC $I LI.,MEA SA(Matei _Vigniec) .....r...i.................... .'...'..'....'...... 173

O LAMPA (POETICA) IN SUFLET(George Vulturescu).......................... ............'.... 178

184

Coleclia ESELIRICoordonator: $TEFAN BORBELY

Editor: MIRCEAPETEANCopefia: OANA STEPAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCUBLESAN, CONSTANTINPoezia in lumini si umbre / Constantin Cuble$an. - Floreqti :

Limes,2019ISBN 978-606-799 -3 6 s -t

821.r3s.1

@ Constantin Cubleqan@ Editura Limes, pentru prezenta edilie

Str. Castanilor, 3

407280 Floregti - ClujTel./fax: 02641 544109; 0723 / 194022

Email: edituralimes@yahoo.comwww.edituralimes.ro

ROMANTICUL LIVRESC(Alexandru Andrifoiu)

intre poelii pe care ,,$coala de literaturd" de 1a BucureEti,

din anii '50 i-a lansat in perimetrul cultural nalional, AlexandruAndriloiu pare a fi fost tx'r student excentric, oarecum in maniera

h-ri Nicolae Labiq (circula un soi de epigramS, la r,iremea aceea, pe

tcma prielcnici rlinlt'c cci cloi: Toatd lumea bea cu loiu/ Toilt/,ttttnuri lr i; cu-Andriloiu), f rd a avea insd personalitatea qi

tirlt'nlrrl rrccstuia, dar cu vocalie de lider, in virfutea cdreia a izbutilsir lcvigoreze, de fapt sd fondeze la Oradea, in 1965 seria noua, a

cincea, a revistei ,,Familia", socotitd ca o continuatoare a celeicondusd de Iosif Vulcan, mai int0i 1a Pesta, apoi la Oradea(1865-1945), in fruntea cdreia a stat pAnd la evenimentele dinrlccembrie 1989, cAnd a transmis $talbta, de bund voie, chiar cu oozlrecare satisfbcjie, tinerilor scriitori pe care insuqi i-a format;i i-acultivat in paginile publicaliei. De altf'el, a avut curajul, in toli acei

ani, de a tine spatele, cum se zice, public[rii qi chiar angajdrii inlctlac{ie a unor scriitori care nu erau bine vizuli de regimulr;oci:rlist, din motive mai mult sau mai pulin politice: NicolaeItrrIrtri. ()vitliu Cotruq, Radu Enescu, Gheorghe Grigurcu, VasileSpoiirlr. licsl posibil datoriti prestigiului creat prin prezenja sa inor'lirrrclt' oliciale de presd cu poezii qi articole ocazionale, inrlirrrt'rrsiune propagandisticd. Era qi un om al locului (originar dinVrrSciru, n. 1929, u liceul incheiat la Beiq, unul dintre cele maivochi gi de mare reputalie in zond), fiind prefrit qi iubit de toatilumea ca un veritabil bard al poeziei ardeleneqti. Avea o mareusurinjd in a versifica, improvizdnd cu spontaneitate pe teme dintreccle mai diferite, realizdnd astfel o poezie cantabild, impresionantlnrai ales prin ineditLrl rimelor, de o surprinzdtoare asociere de

cuvinte cu iz exotic qi, nu mai pulin, liwesc. Toatii lirica sa las[impresia unui continuu gi repetitiv comentariu poeticesc, in game

fi in tonalitdli diferite, mereu evocator ins[, al unor istorii ;i a1 unor

personalitef din timpi revo1u1i, la memoria cdrora fandeazdL cuelegantd romanticd:

,, Md poartd anacronic, in jos, pe Tibru, arcasi rinascit se na;te, in mine, roi de rimeSuspin liwesc voi scoate, dinjale, ca Petrarcaiubito, de-o aleasd de azi cdrturdrime (...)Te voi cuprinde palid sub calda-mi pelerind,cdci vdntul bate cosmic sd ne incerce orcain bwtdtatea care mi-o porli benedictind,inbracd-n cdntec Roma citindu-mi din Petrarca!"

(Prelexl livresc).

Originalitatea poeziilor rezidA din lelul evocator, ingeniosde altfel, fi1 care sunt tratate $i intelpretate, la modul liric, diverseleteme culturale sau istorice care l-au impresionat pe poet, acestainseildnd pe marginea faptului in sine un discurs imagisticabundent (,viespaml meu de frenezii"). Cum e, luati laintdmplare, aceastd inchinare, descriptiv[, a vechilor bucoar.'ne:

,,Iloi, cdrli, cu lungi potine de timp ;i de strdtimp,cctligrafii de mdnd defum ;i nelumeascd,cu A suit pe linii de scard spre Olimpde porcd inSiSi zeii voird sd citeascd,

voi, cd4i cuprinse-n oripi de vagi argintdrii,cu pagini zugrdvite ca ni;te vechi argile,in mers ciitre-ncepuhri de lumi! Calofliicu steme ;i pafole, in zugrh,iri subtile " etc.

(Cdrli vechi).

E o.poezie encomiastici in fe1u1 s5u, cu largi desfbqurlri desugestii cultwaie ori istorice, cu frumoase poftetlzdli nimbate, cutablouri de natura desenate in linii elegante de mdna unuigiuvaergiu exersat in modelarea expresivitilii cuvintelor prelioase,ce impresioneazd qi farmecd, de ce nu?, prin muzica.litatea

cadenfelor perfect armonizate. Astfel creazd uqor o atmosfer[ de

cpocl in care insuqi se preumblA oficiind rememoriri elegiace cuiz de litanii. Precum, bundoard, t6nguitor inchind o tristi odd

insulei Ada-Kaleh, scufundat6 sub apele Dundrii in lacul de

rrrluctiune de la hidrocentrala Porli1or de Fier:

,.O! in.sulo cu dulciuri i<r.sini, Ada-Kaleh,yi-tr tr tlu ttil .fi'nt n tt t.rir, grftlinil<' t;ub trpiiliit nI.t1ut' ,trtrtrt' t'd nni ttit:itt :;ulutnulalt!,\rrtrt ltirtii-tt n'nlr-rtini dc-acuna pe;tii-i sapii

1r t hdL, tL'nr,;c slau somnii loldnilih (u un rruiJi?rhinte ca-n pozele absurde.

Cdzut la prund, turbanul mnargului, atm ;tili,(cun bine ;ti1i) pluti-va pe scdri de sccnnd, surde,

iar apele albastre morminle albe rotspila Si de pdcata;i de sdrun . Toate -inbarse, in ndttr[, la incepulul ktr,se vor topi in plasma din care-aufosl crecla"

(Pe Dundre in sus).

li o poezie ceremonioasd, de o eleganfi ce pare vetustd inr I r r

, r i r ' i :; r r r r r I siiu ca ,,de album", copleqitd de ,,patetismul

'rcrlinr('rlrl" (liugcn Simion) de sorginte livresci.l rrrolil lutenticd. sd aflA in poezia pasional5, de dragoste,

pr(,/cntrr. cu cliscrelie, dar din abundenfd, de-a lungul intregii sale, rcrrlii. V ibralia liricd e aici reald, nostalgicd cel mai adesea, de ollislclc liunos edulcoratd: ,,Cdnd gura !i-o apropii fierbinte de arrca,/ ni se lovesc, qoptite, cuvintele rotunde/ qi-n fiecare cregte unccr qi cade-o stea,/ qi-un nimb de foc sdrutul sdrutului rdspunde (...)Sc pare cd s6rutul descarcd energii/ qi prelungit in vreme, ad6nc, nerrlrnire;te./ O, ai putea, spre mine de-acum sd nu mai vii,/ cici te

lrrpetueazd sdrutul dat zeeqte" (Sdrut). Gesticulalia e de regulilcalrald, autorul ftcdnd spectacol din propriile-i sentimente,arnintind parada minulescian[ in rezonante mult mai vatuite: ,,Amsir-fi vorbesc ceva despre zdpadtal de moliciunea ei pr[foasd qi,/

tlc-a sdniilor dragoste nomadV care-n curAnd ne va cdlhtziJ/ Dat

panA-atunci doar toamna pune dramd./ prin amintiri, reinfegind ingAnd/ iubkea scurtd cdt o tele$amd,/ pe care-am iscdlit-o nu gtiuctmd" (Toa.mnd ploioasfl. E o manierd exodcA de a evoca qisugera crdmpeie ale trecutului nu tocmia indepdrtat, dintr-o belledpoque, familiard tineretului exuberan! modemist, de odinioari:

,,$i iard;i bem cafea de Moccct,

Si ne-amintim de wenrca-n cnredutsa bunicul cariocala balurile populare.

Bunica at dzut o piesd,im inne-oglindii qi-ntre lundea se visa, pldngdnd, prinlesd(poate Ofelia nebumi).

A; ij dere(L acIor, btniculcdtre-un ndhnit;fi)r;it de zi.

ca Hctmlet miisurdnd nimicul,clama: oJi? sau a nufi?

Stdnd tn dumbravii, la strdmtoareaunde-au avut infrdngeri turcii.le am intea pr iv ighetoareade Amelita Galicurci (...)Bmicii mei sunt swenire,incAt md tem sd-i sttig pe nume -cu mAna, de poet, sublirc,le spulber umbra din albume"

(Rotnanticd).

inaintanO in ani, registrul poetic devine mai grav,dezvoltAndu-se in autoreflexii dramatice, cu meditatii vagfilosofice in care se pliazd romantic autobiogafia, v6zuta insaintr-un halou de universalitate: ,,Era qi-o weme cand vorbeaucopacii,/ gi igi spuneau proverbe sau prostii./ Vedeam $i ascultamlegende vii,/ acum de pergament. Eheu, fugacii,/ treculii ani! Un

cv satumian/ mA-nbarce cdtre el ca spre-o mirare -/ din asfinlitliisare fostul soare,/ un ochi de zeu, ieri sacru, azi profan.l PdsIrcz

in suflet linii Fi conture/ din peEtera-mi platonicd, de cdnd/ vedeamr|rar umbrele de pe pdmdnV alurecdnd pe gresiile-mi sure (...)I'irstrez doar blnuieli filozofal el qi cize metafizice, de-atunci/ de

ciind netimpul cu delicii lungi/ md prelungea in cer gi-n grotegoale" (Era o vreme).

Peisagist romantic, colordnd tohrl intr-o paleti imagisticArrrcrcu surprinzdtoare prin ineditul asociativ, Alexandru Andriloiuii,i tlcnunti insiqi arta poeticd intr-o viziune simbolicd, proiectandr cr Iitatea nemij lociti prin, paradoxal, dublul ei fantastic diafan:

,Cea maifumoasd lunii e in lac,cel maifrumos lrcerfiir e pe mare,

Si ciintd cel mai sincer pitpalacnrrn 1tomi, <'i-tt tutinliri ,;i irt triln'c.('ttr tttrti .fi'tlttrxr,tti lutrti a pa hr'.

cea mai fruntoasdfloare e pe sdni,vtu in.turpate plete defemeie -.yi ttu luccsc, pe cer, co tn fdntdni,litrttttrttL'lc dc lta din curcubeie.r ', rr nn litrmoasiifoare e pe slini"

(Artii poeticd).

Al)loape uitat astdzi, absent din veftijul at6tor abstractizdri, rpt'rinrcnlale, Alexandru Andriloiu ilustreazd netdgdduit unrrrrrnrcrrl cle zbor aJ. fankziei poetice peste sufocanta practicA a

vcrsillcirrilor proletare. Opera sa liricd (a hadus mult din poelicorrlcnrporani de pe diferite meridiane ale globului) ce parerrrr;rt lonicd. azi, e plini de delicii prozodice, dezvoltate in game de,'rplt'sivitate melodicd, totul dedus din melancolii qi sensibilitefr'rrrolionale autentice, rezultate din provocbri livre;ti pe care qi lerrsrrrrrir programat.

UN SOLITAR(Grigore Arbore)

Cu peste zece volume de versuri, dintre care qapte itrRomdnia, Grigore Arbore este aproape necunoscut cititorilor depoezie din generaliile tinere dar nici critica qi istoriogralia literaranu l-a relinut cu atenlia pe care o meiti'. Diclionarul general alliteraturii romdne il trateazd fugat, Dumitru Micu nu-i acordd maimare atenjie in Istoria literaturii sale, ceva mai extins e

comentariul din Diclionarul lui M. Zaciu, in vreme ce NicolaeManolescu il ignord cu desdv6rqire. O masivi antologie, apdrutirecent la Editura $coala Ardeleand din Cluj, Apa de zdpadd(2018), cu ample recomandiri din partea unor personalitili deprim5 impofianld azi, ion Pop, Rdzvan Voncu qi Mircea Popa, nuare danrl de al restitui cu adevdrat in actualitate pe cel care de

curdnd a beneificiat qi de un titlu qtiintihc la Universitatea

,,Babeq-Bo1yai" din Cluj-Napoca, Doctor Honoris Causa, penhuimportantele sale contribulii in don.reniul istodei qi criticii de artd(Licenliat in 1991 la Universitatca din Pisa in domeniul istoriei gi

criticii de arli, profesor apoi la ruriversitilile din Pisa, Venelia gi

Ferrara, Comisar pentru $tiin!5 qi lehnologie al ComisieiComunitililor Europene q.a.) nu a awt, practic, ecoul scontat inpaginile publicaJiilor literare ;i culturale in general. Aceasta,

datoritd stabilirii sale in Italia dupa 1987, reluAnd poi contactul cu

lara dupd i989 cdnd a ocupat cAteva frrnclii de inalt grad instructurile de conducere ale statului Qnlre 1992-1996 este consilierextem al preqedintelui Ion Iliescu iar intre 2001-2004, consilierpersonal al aceluia;i). Indiferenla unor critici, probabil, are gi

aceasti justifi care (penibild).Fire contemplativd, romantic ;i mai ales elegiac, Grigore

Arbore s-a simfit, la v6rsta debutului poetic (in revista

,,Luceafhul", 1963, qi editorial, ct Exodul, in 1967) prea pulinatms, ca sd nu spun cd deloc, de freamdflrl entuziast al societiliisocialiste in evolulia sa triumfald, ca de altfel toii poelii de marci

10

-

ri generaliei gaizeciste, av6nd senza{ia, dimporivd, a unei existen{eclaustrate, despre care se qi rosteqte liric, adresdndu-se fiinlei luilupropiate: ,,AstEzi un soare greu se lasd peste culmi/ qi-o pasdre

lrolnavd de dorul depdrtirii/ ne privegheaz5 dintr-un nor ascuns/

1r'ivirii mele-n tine riidcit}'.llE semn acesta c[ triiesc, respir,/ dar

r:c ciudat in noi se lasi noaptea./ qi rdul obsedat de astre windu-nep dinduntn-r,/ in pieptul cui ar vrea sd se reverse/ acum cdnd zodiilesr: sling/ gi nu mai pot ghici in dreapta cui/ steaua se stinge inr;inlirrlirlalc" (Cdnd toate mdrile). Un metaforism excesivr':rr'irrrrolcirzir adev[ratele sentimente care il incearcd, poehrl

trr rsligLrr-iind idei gi atitudini in descriplii fals peisagistice in care

ri;i t'vocri pctrarclrian iubita (aceeaqi Ana care, va fi prezentd inloirlr' prrrrrclc salc):

I lrulr rt tt' I'it't )'i it rlt ci rtitrsttri, o, ,4na,

t tr I It r\l txr. llv tt' .rr'r rtilttic,ylat tt t t t t .\r tt )ut'i ttf i pa,\lc lflctlttlrtt'r|t0r' rtnthnr,s ul sdrutdrii tale (..,)l'l :itur itt,,;ti slrtinsd-n cearcdne de piatrd,yi dtspre line doar ecoulir.ttunecal la chip mi-aduce ve;ti.ht ape deci noiembrie sd se-ayeamd

J)(.\l( priyirea la;i sd te troieneascdtr t viscol ca sub albe melereze.

I'cste acest linloliu lin, dacd ar wea,un col! uitot al buzei talem mai putea sd sdrgereze? "

Qt{oiembrie).

Deta;5ndu-se, evad6nd cu eleganld din contexhrl social-realrrl cxistenlei proprii, Griogore Arbore iqi creeazd poetic o lume a sa

irr care se simte (bine?!) ca un exilat intr-un Jinut oarecum exotic,cu o naturd luxuriantb, cu o fauni misterioasd in simbolistica sa

olrecum oculti (qeryi, 1upi, lebede g.a.), ca rm Ovidiu contempomn,instr[inat la un altfel de Pont Eurin, notdndu-qi pedant trdirile,tristclile qi nostalgiile de naturd eroticd, in rotirea ritualicd a

ll

anotimpurilor, a lunilor calendaristic nominalizate insd

individualizate in funct'e de emoliile afective ale momentului,him{and, la rAndul sdu, epistole citre cei rdmagi in afara acestui

imaginar habitat: ,,De nopti in qir stau qi agtepV sd vini trdmba de

idcoare/ duhul tomnatic,/ suflul agteptat, aerul vir.r/ in care toamnase imbdiazd/ privighetorile./ Dar se continu5-n jur qtiuta impietrire/

;i doar un cerb inalt se-apropie rdcnind/ in rari rdstimpuri dinspre

steaua/ unde pldng6nd ne-adipostirdm" (Epistola XI). Acest tip de

poezie devine modalitate proprie de exprimare, Grigore Arborecultivdnd un extaz dionisiac, o stare de infrdlire (coni:ndare) cunatura, inf-un soi de panteism cu rezonante blagiene. Motivelivreqti apar frecvent in volumele ulterioare, tonul e adesea depresiviar firndalul tabiourilor e dezolant:

,,Sd stai apdsat de noctuma lumind Stergdndlocrimile de pe obrajii nectmoscutului, sd mrlnglialbeJlori ale indoielii, intr-un ceas tdinuitsd pdn'mzi in inaltele sfere de focde nimmi ;tiute.Sub mesteceni umbroSi sd primeStichezdsia cea ve;nicd, obosealastinsd-n retind sd o lasi sd se scwgdhrcet spre pdmfut ca pe diamantele cerului,

fud nddejdi sd tncercidrumul rdtdcitoarelor cordbii. Imoculatd o petcldstrinindu-;ifrmteqnevinovatd sd rdmdnd pttrpuria culoco'e ac o r o an e i in s iguratului "

(Curriculum) .

Yag epicnate, evocdrile au adesea alura rmor descinderibaladeqti lntr-ur univers fantastic, amintind maniera cerchiqtilorsibieni de odinioard (,Spre culmea de granit, impins de vAnV plecddin nou centaurul cel tindr/ prea doritor de moarte./ Era octombrie,

un amurg inalt/ cSdea in valuri mari de claritate./i Prin codriimisterioqi Lrn sunet aspru/ a r5srurat prelung pdnd in zoi,l cind

l2 l3

pl0nsc lin o pasire in ceruri/ cu lacrimi de argint ce inrordrdltlintr-un noian de sori strilucitori.//Din culmea de granil de-atuncirnr I'um/ din cAnd in cdnd coboard peste zare.lPe t6mple qi pe umerilr(roperit de scnln/ indurerat m-am dus sd rdtdcesc/ sub povdmosul

f ilrm de mare" - Octombrie). Discursul alegoric e ilciliat innrctaforele repetitive ale acestui rmivers mohorat, atmosfera lor e de

rcguld apdsdtoare, melancolia devine depresivS, resemnarea aduce

rrcorduri vdtuite de tragism in relalia eroticd: ,,incd e toamnS,

iubirea mea, ;i incd e timp/ sd ne imbralfdm pdnd la moarte./ Iarbac astdzi shopitd cu aur, privighetorile innebrmesc in cer,/

rrrolancolic platanul - sub eV pirul tdu infloreqte asemeneazirpezilorl in ;tiuhrl noiembrie (...) Astnzi/ asemenea miticuluiAdam locuim/ pentru ultima datd in paradi s" Q'toienbrie).

Doud ample cicluri valorificd poezii r6mase in sertar (?!),preluate acum sub semnul prezen{ei italiene, primul Inter-city edt lri poemi (datate 1988), cel de al doile4' Serca gloria (poemebilingve, dalate 2012), nu diferd stilistic qi nici tematic de futrcgulpoeziei anterioare. Ba chiar dd senzalia unei oarecari monotonii.

Aflat la un apogeu al crealiei sale, C'rigore Arbore Jine sd-qi

lli;eze un soi de poezie testamentarb, cu accente dramatice mairrrult ca anterior: ,,Aici se incheie ce aveam sd vI spun.i MAine voili ,rpd de zdpadd.l Am pomit printre pdsdri, am zburaV pdn flrneleleincrederii din aproape-n aproape, am fosV imprumutat timpuluipcntru nevolnicie qi corvoad5.// in palatele imperiului am intrat derrrrrlli nevdzuV gtiind cd nu sunt la mine acasd;/ ca orice pasdre

rni-am lacut cuibul pe unde am puhrt/ p6nd cdnd vAndtorul mi-airrchis aripile in plas5'.ll Acum sunt obosit, ca dupd o lungdlilurghie:/ m-am inchinat poate prea mult, am invocat ftri sd weau,

lrc lrlctrte" (lrcl se incheie).Oper6 poeticd rafnati, in cme verbul se decanteazd

trrclalbric ln elegante parabole cu halouri metafizice, lirica lui{ iligore Arbore completeazd la vdrf panoplia qaizecistd, at6t derlivcrsificati ca modalitilti de expresie, a celor care, prin exprimareancrrlirncntului nesupunerii la dogmele politice, au deschis drumurirroi, originale, in literatura noastd contemporand.

P OEZIA CA ATITUDINE LI]DICA(Ioan-Pavel Azap)

Spirit ludic prin excelenld, Ioan-Pavel Azap se aldturdconfortabil personalitdlii lui $erban Foa4A, lntr-o familie nu preanumeroasd de ironiqti, subtil m6nuitor, cu eleganli, al verbuluimucalit, ca sd nu sptrn zeflemitor, iietr-un joc rafinat de metafore qi

parabole in care proiecteazd viata cotidian5, intimi, ca intr-ooglindd qor deformatoare a detaliilor sugestive pentru contextulrealitilii banale, cotidiene, prin care hece nongalant ;i extravagant.Recentr.rl volum, Micd idild feroviard (Editura Tribuna, ClujNapoca, 2018) este ft1 totul revelator. De altfel, qi genericele

celorlalte volume, de pind acum, trimit spre aceea;i aliurdfantezista a poeziei sale: Autoportret cu mascd (1993), Funigei(1997), Poeme de cinci stele Q002), Bdrbi (epigrame,2002), Togdde gald (2008) qi UEa cu picioare de pdmdnt (2011). Ceea ce-lpartiaiaizeazd intr-un context al creatorilor pseudo-umorigti este

filonul nostalgic, sentimental, pe care il identificdm crml trece, caun fluid, nu tocmai discret, prin toate ipostazierile sale poetice:

,,Aceleaqi case, acelea;i po\i -l Aceiaqi vii, aceiaqi mo4i.//Aceleaqi zile, aceiaqi ani -/ Aceleaqi c54i, aceiagi bani.// Aceleagistele, aceeaqi noapte - /Aceleaqi umbre, aceleaqi goapte.// Acelaqipas, acelaqi g6nd -/ Acelaqi, nerostit, cttt|l,1l' (Acelea;i cdrli,aceia;i bani). E aici sugestia unei monotonii ce pare qi ea zugrdvitiin culori parodice, cu ploile mohordte, provinciale: ,ploui, de-o

sdptdmind doud p1oud./ ploud ca-n Bacovia qi ca-n Minulescu,ploud/ ploud gn, zi gi noapte ploud./ ploui in ora;, la lari qi in aer

ploud// pioui cum n-a mai plouat, ploud/ ploud in culori, ploudvertical, plou6/ ploud in mansarde, ploui-n buzunare, ploua/ ploudin cuvinte - qi-n computer p1ou5" (*** ploud...). E o lumefantezistd ire care viala pare o comedie tristb (nu spun tragicd,pentru cA poetul preferi s-o priveascd mereu cu un ochi distrat,

mucalit chiar), cu halouri ugor ridicole, provoc6nd un umor de

coloraturd abswdd, in cadenle melodioase baladeqti:

t4 15

,,in zori, trenul vo opri intr-o gardAproape pustie..- Tu, goalii,

Vei dansa printre Sinele de cale feratd:Na;ul ra rdmdne cu gwa cdscatd;

Acartl va ldsa baltd macazul

$i va pleca sd-Ei inece, in votcd, neccuul;

inpiegatul nu va da semnalul de plecare

$i vafuma, absent, ligne de la ligme;

Cdldtorii vor pdrhi vaghoanele disoet

$i vor porni intr-o cdldtorie, pe jos, Jdrd bilet;

Turnul de apd ta irupe ca un vulcanDe butaforie, flmat in prim-plan...

Nunmi sergentul majos TF livresc se va intrebaCare e diferenla dintre i Ei d din a...? !"

(Mic d i dil ii fe r ovi ard).

Nici propria viala nu e luatd prea in serios, o autoironie iirrurlcheaz6 atitudinea fald de perspectivele transcendentului, int rrc identificd ingei enet"vali (,ingeru1 md privea din prag,

crrcrvat"), decrepili (,,E un poem cu ingeri decrepi\i"), belivani{..1 ln inggt illtamfat peste mdsur6/ Cu-aripile duhnind a bdutLu6')'1.:r. in care nici moartea nu mai stameqte frisoane de teamS:

.,Mouftea, atunci, semdna cu o fatd bntr6nd,/ Era, cum s-.u sprlne, o

rrrolllc virgind;// Avea ticuri Ei isterii cu greu controlate;/ iiI'lnreau tigdrile ieftine, tutunul prosU/Vocea-i era r[guqiti de oriir'r.r't: lirr aditpost/l Mdinile subliri, numai piele gi os,/ $i umbla,, ,'l nrl i adesea, imbricati gros;i/ Jine un jumal cu insemndri la zi:/t'rrrr' rr rnurit, cine-i pe moarte qi va muri (...) In rest, cum am