Perioada interbelicPerioada interbelicãã

desemneazdesemneazãã intervalul de 21 de intervalul de 21 de ani între cele douani între cele douãã Razboaie Mondiale Razboaie Mondiale

((1911918-8-1931939).9).

CConceptul de artonceptul de artãã poetic poeticãã definedefinesste o operte o operãã literar literarãã în în care autorul îcare autorul îssi prezinti prezintãã în în mod particularizat viziunea mod particularizat viziunea şşi i atitudinea asupra menirii atitudinea asupra menirii poetului poetului ssi creai creattiei sale. Arta iei sale. Arta poeticpoeticãã surprinde de surprinde de asemenea sursele de asemenea sursele de inspirainspirattie ale poetului, ie ale poetului, temele, modalittemele, modalitãtãtile de ile de creacreattie ie ssi de expresie, precum i de expresie, precum şşi rolul poetului i rolul poetului ssi al creai al creattiei.iei.

Poezia interbelicPoezia interbelicãã va asimila va asimila elemente din principalele elemente din principalele curente literare ale epocii curente literare ale epocii

(avangardism , dar (avangardism , dar ssi i expresionism , simbolism, expresionism , simbolism,

ermetism) , se va distanermetism) , se va distantta de a de „inim„inimãã” , de poezia de tip ” , de poezia de tip

romantic , devenind practic o romantic , devenind practic o abandonare în voia forabandonare în voia forţţelor elor

magice ale limbajului . Forma se magice ale limbajului . Forma se va desprinde de conva desprinde de conţţinut inut şşi vor i vor apapããrea o serie de inovarea o serie de inovaţţii , cu ii , cu

precprecããdere în aspectele dere în aspectele exterioare ale poeziei .exterioare ale poeziei .

Cei patru mari poeCei patru mari poeţţi din i din perioada interbelicã au perioada interbelicã au

fost:fost: George BacoviaGeorge Bacovia Tudor ArgheziTudor Arghezi Lucian BlagaLucian Blaga Ion BarbuIon Barbu

George BacoviaGeorge Bacovia Nascut pe Nascut pe

data de 17 data de 17 septembrie septembrie

1881, Bacãu1881, Bacãu Decedat Decedat

pe data de pe data de 22 mai 22 mai 1957, 1957,

BucurestiBucuresti

Numele cu care s-a nãscut Numele cu care s-a nãscut este George Andone Vasiliu ;este George Andone Vasiliu ;

Se pare cã pseudonimul Se pare cã pseudonimul sãu provine din limba sãu provine din limba latinã latinã Bachus viaBachus via, unde , unde insemna insemna Calea lui Calea lui BachusBachus, dar are legãtur, dar are legãturãã si cu denumirea orasului si cu denumirea orasului sãu natal, Bacãu.sãu natal, Bacãu.

Masa de lucru a Masa de lucru a poetuluipoetului

Receptarea criticãReceptarea criticã Despre George Bacovia s-a spus Despre George Bacovia s-a spus

iniiniţţial cã e un poet simbolist, dar ial cã e un poet simbolist, dar criticii au remarcat ulterior cã îcriticii au remarcat ulterior cã îşşi i

depãdepãşşeeşşte epoca, aparte epoca, aparţţinând inând poeziei române moderne. Dacã în poeziei române moderne. Dacã în primul sãu volum, Plumb, publicat primul sãu volum, Plumb, publicat în 1916, imediat dupã ce carnagiul în 1916, imediat dupã ce carnagiul

din primul rãzboi mondial, se din primul rãzboi mondial, se dezlãndezlãnţţuise, influenţa poeziei uise, influenţa poeziei

simboliste era foarte vizibilă, abia simboliste era foarte vizibilă, abia din volumele următoare, în din volumele următoare, în

Scântei galbeneScântei galbene sau sau Comedii în Comedii în fondfond, Bacovia descoperã re, Bacovia descoperã reţţeta eta poeziei moderne, apropiatã de poeziei moderne, apropiatã de

proza poeticã.proza poeticã.

Criticii interbelici au vCriticii interbelici au vããzut în Bacovia un zut în Bacovia un neosimbolist (George Cneosimbolist (George Cããlinescu) sau "o linescu) sau "o bisericubisericuţţãã dintr-un lemn" dintr-un lemn"

(E. Lovinescu), un poet cu o materie poetic(E. Lovinescu), un poet cu o materie poeticãã insuficientinsuficientãã. Abia dup. Abia dupãã cel de-al doilea r cel de-al doilea rããzboi zboi mondial, poezia sa este afiliatmondial, poezia sa este afiliatãã curentelor de curentelor de gândire mai noi, fiind pusgândire mai noi, fiind pusãã în paralel cu în paralel cu teatrul absurdului (M. Petroveanu), cu teatrul absurdului (M. Petroveanu), cu anumite curente ale modernismului poetic, cu anumite curente ale modernismului poetic, cu suprarealismul, dicteul automat, imagismul suprarealismul, dicteul automat, imagismul sau chiar expresionismul dar sau chiar expresionismul dar şşi cu i cu şşcoli coli filozofice cum ar fi existenfilozofice cum ar fi existenţţialismul (Ion ialismul (Ion Caraion) etc. Astfel, Bacovia ajunge unul Caraion) etc. Astfel, Bacovia ajunge unul dintre cei mai importandintre cei mai importanţţi poei poeţţi români, i români, devenind autorul care executdevenind autorul care executãã un uria un uriaşş salt salt canonic de la statutul de poet minor la cel de canonic de la statutul de poet minor la cel de autor clasic al literaturii române.autor clasic al literaturii române.

Premii Premii şşi distinci distincţţiiii În 1923 a fost premiat de Ministerul În 1923 a fost premiat de Ministerul

Artelor pentru volumul Artelor pentru volumul PlumbPlumb.. În 1925 primeÎn 1925 primeşşte premiul pentru te premiul pentru

poezie al Societpoezie al Societããţţi Scriitorilor i Scriitorilor Români, ex aequo împreună cu Români, ex aequo împreună cu Lucian BlagaLucian Blaga

În 1934 Premiul Naţional de poezie În 1934 Premiul Naţional de poezie este acordat lui George Bacovia şi este acordat lui George Bacovia şi lui Tudor Arghezilui Tudor Arghezi

Volume antumeVolume antume PlumbPlumb, Bucure, Bucureşşti, 1916 ti, 1916

Scîntei galbeneScîntei galbene, Bacãu, 1926 , Bacãu, 1926 BucBucããţţi de noaptei de noapte, Bucure, Bucureşşti, 1926 ti, 1926

PoeziiPoezii, Bucure, Bucureşşti, 1929 ti, 1929 Cu voi...Cu voi..., Bucure, Bucureşşti, 1930 ti, 1930

PoeziiPoezii, prefa, prefaţţã de Adrian Maniu, Bucureã de Adrian Maniu, Bucureşşti, ti, 1934 1934

Comedii în fondComedii în fond, Bucure, Bucureşşti, 1936 ti, 1936 OpereOpere, Bucure, Bucureşşti, 1944 ti, 1944

StanStanţţe burghezee burgheze, Bucure, Bucureşşti, 1946 ti, 1946 PoeziiPoezii, Bucure, Bucureşşti, 1956 (editi, 1956 (ediţţie revizuitã ie revizuitã şşi i

adãugitã de autor, 1957) adãugitã de autor, 1957)

Tudor ArgheziTudor ArgheziNacut pe Nacut pe

data de 21 data de 21 mai 1880, mai 1880, BucurestiBucuresti

Decedat pe Decedat pe data de 14 data de 14 iulie 1967iulie 1967

A fost un scriitor român A fost un scriitor român cunoscut pentru contribucunoscut pentru contribuţţia ia sa la dezvoltarea poeziei sa la dezvoltarea poeziei şşi a i a literaturii pentru copii. literaturii pentru copii. Numele sNumele sããu adevu adevããrat este Ion rat este Ion N. Theodorescu, iar N. Theodorescu, iar pseudonimul spseudonimul sããu, Arghezi, u, Arghezi, provine, explicprovine, explicãã însu însuşşi poetul, i poetul, din Argesis - vechiul nume al din Argesis - vechiul nume al Argesului. Argesului.

Ovid S. Crohmãlniceanu propunea în studiul Ovid S. Crohmãlniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din consacrat operei poetului din Istoria Istoria literaturii române între cele douã războaie literaturii române între cele douã războaie mondialemondiale o altã explica o altã explicaţţie, pseudonimul ar ie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie eretici, Arie şşi Geza.i Geza.

Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista publicând versuri în revista Liga Liga OrtodoxãOrtodoxã, condusã de Alexandru , condusã de Alexandru Macedonski cu pseudonimul Macedonski cu pseudonimul Ion TheoIon Theo. La . La scurt timp de la debut, Macedonski scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tânãrul poet:afirma despre tânãrul poet:"Acest tânãr, la o vârstã când eu "Acest tânãr, la o vârstã când eu gângãveam versul, rupe cu o cutezangângãveam versul, rupe cu o cutezanţţã ã fãrã margini, dar pânã astãzi coronatã de fãrã margini, dar pânã astãzi coronatã de cel mai strãlucit succes, cu toatã tehnica cel mai strãlucit succes, cu toatã tehnica versificãrii, cu toate banalitãversificãrii, cu toate banalitãţţile de ile de imagini şi idei, ce multa vreme au fost imagini şi idei, ce multa vreme au fost socotite, la noi şi in strãinãtate, ca o socotite, la noi şi in strãinãtate, ca o culme a poeticii culme a poeticii şşi a artei.i a artei.

A început sã fie un admirator al A început sã fie un admirator al simbolismului simbolismului şşi a altor curente i a altor curente aparaparţţinãtoareinãtoare (cum ar fi Secesiunea (cum ar fi Secesiunea vienezã) polemizând în articolele vremii vienezã) polemizând în articolele vremii cu George Panu de la cu George Panu de la Junimea'Junimea' asupra asupra atitudinii critice a celui din urmã privind atitudinii critice a celui din urmã privind Literatura modernistã.Literatura modernistã.La 19 ani a intrat La 19 ani a intrat la mla mããnnããstirea Cernica unde a stat patru stirea Cernica unde a stat patru ani, pânani, pânãã în anul 1904. În 1904, a în anul 1904. În 1904, a publicat împreunpublicat împreunãã cu Vasile Demetrius o cu Vasile Demetrius o revistrevistãã proprie, proprie, Linia DreaptLinia Dreaptãã, care a , care a încetat sîncetat sãã mai apar mai aparãã dup dupãã doar cinci doar cinci numere.Arghezi, Gala Galaction, numere.Arghezi, Gala Galaction, şşi i Demetrius au fost legaDemetrius au fost legaţţi printr-o strânsi printr-o strânsãã prietenie, din mprietenie, din mããrturisirea fiicei lui rturisirea fiicei lui Demetrius, artista şi nuvelista Lucia Demetrius, artista şi nuvelista Lucia Demetrius.Demetrius.

PublicistulPublicistul

La vârsta de 16 ani La vârsta de 16 ani debuteazdebuteazãã în "Liga în "Liga ortodoxortodoxãã" a lui " a lui Alexandru Macedonski, Alexandru Macedonski, sub semsub semããnnããtura Ion tura Ion

Theo.Theo. PânPânãã în 1910 -când a început s în 1910 -când a început sãã conduc conducãã sau ssau sãã editeze el însu editeze el însuşşi reviste i reviste şşi ziare cum i ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget romanesc", sunt: "Cronica", "Cuget romanesc", "Na"Naţţiunea", "Bilete de papagal"- publiciunea", "Bilete de papagal"- publicãã la la mai multe periodice ale vremii: "Revista mai multe periodice ale vremii: "Revista modernmodernãã", "Via", "Viaţţa noua nouãã", "Facla", "Via", "Facla", "Viaţţa a romaneascromaneascãã", etc..", etc..

OpereOpereCuvinte potriviteCuvinte potrivite, poezii, 1927, poezii, 1927Icoane de lemnIcoane de lemn, tablete, 1929, tablete, 1929Poarta neagrPoarta neagrã, tablete, 1930ã, tablete, 1930

Cartea cu jucCartea cu jucããriirii, poeme pentru , poeme pentru copiicopii

Tablete din Ţara de KutyTablete din Ţara de Kuty, , povestiri swiftiene, povestiri swiftiene,

19331933Ochii Maicii DomnuluiOchii Maicii Domnului, 1934, 1934

CCããrticica de searrticica de searã, poezii, 1935ã, poezii, 1935Cimitirul Buna-VestireCimitirul Buna-Vestire, roman , roman

parabolic, 1934parabolic, 1934

VersuriVersuri, 1936, 1936 Ce-ai cu mine vântule?Ce-ai cu mine vântule?, 1937, 1937

LinaLina, roman, 1942, roman, 1942 EminescuEminescu, studiu critic, 1943, studiu critic, 1943

Versuri aleseVersuri alese, 1946, 1946 Bilete de papagalBilete de papagal, 1946, 1946

PrisacaPrisaca, 1948, poeme pentru copii, 1948, poeme pentru copii 1907-Peizaje1907-Peizaje, 1955, 1955

Pagini din trecutPagini din trecut, publicisticã, 1955, publicisticã, 1955 Cântare omuluiCântare omului, 1955, 1955

FrunzeFrunze, 1961, 1961 Poeme noiPoeme noi, 1963, 1963 CadenCadenţţee, 1964, 1964 SilabeSilabe, 1965, 1965 RãzleRãzleţţee, 1965, 1965

Versuri lungiVersuri lungi, 1965, 1965 RitmuriRitmuri, 1966, 1966 LitaniiLitanii, 1967, 1967

NoapteaNoaptea, 1967., 1967.

Lucian BlagaLucian Blaga Nascut pe data Nascut pe data

de 9 mai 1895 de 9 mai 1895 la Lancrãm, la Lancrãm,

lângã Sebes, lângã Sebes, judetul Alba judetul Alba Decedat pe Decedat pe

data de 6 mai data de 6 mai 1961 la Cluj 1961 la Cluj

A fost un filozof, poet, A fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor jurnalist, profesor universitar universitar şşi diplomat i diplomat român. Personalitate român. Personalitate impunãtoare impunãtoare şşi i polivalentã a culturii polivalentã a culturii interbelice, Lucian Blaga interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada a marcat perioada respectivã prin elemente respectivã prin elemente de originalitate de originalitate compatibile cu înscrierea compatibile cu înscrierea sa în universalitate.sa în universalitate.

A debutat în ziarele arA debutat în ziarele arããdene dene TribunaTribuna, cu poezia , cu poezia Pe Pe ţţããrmrm (1910), şi (1910), şi în în RomânulRomânul, cu studiul , cu studiul ReflecReflecţţii ii asupra intuiasupra intuiţţiei lui Bergsoniei lui Bergson (1914). (1914). DupDupãã moartea tat moartea tatããlui, familia se lui, familia se mutmutãã la Sebe la Sebeşş în 1909. În anul 1911 în 1909. În anul 1911 ccããllããtoretoreşşte în Italia, unde îte în Italia, unde îşşi petrece i petrece timpul în librtimpul în librããrii, crii, cããutând cutând cããrrţţi de i de filosofie, filosofie, şşi vizitând vestigiile i vizitând vestigiile istorice ale acestei istorice ale acestei ţţããri.ri.

• A urmat cursurile FacultA urmat cursurile Facultããţţii de Teologie ii de Teologie din Sibiu din Sibiu şşi Oradea în perioada 1914–i Oradea în perioada 1914–1916, pe care le-a finalizat cu licen1916, pe care le-a finalizat cu licenţţãã în în 1917. A studiat filosofia 1917. A studiat filosofia şşi biologia la i biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 Universitatea din Viena între anii 1916 şi 1920, obşi 1920, obţiţinând titlul de doctor în nând titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soBrediceanu, cea care îi va deveni soţţie. ie. A revenit în A revenit în ţţararãã în ajunul Marii Uniri. În în ajunul Marii Uniri. În anul 1916, în timpul verii, Blaga anul 1916, în timpul verii, Blaga viziteazviziteazãã Viena, unde descoper Viena, unde descoperãã Expresionismul.Expresionismul.

În anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de În anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte Rosa del Conte şşi de criticul Basil i de criticul Basil Munteanu, dar se pare cMunteanu, dar se pare cãã ideea a pornit ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul Nobel pentru literaturpremiul Nobel pentru literaturãã. Cei doi nu . Cei doi nu locuiau în România, Rosa del Conte era locuiau în România, Rosa del Conte era autoarea unei cautoarea unei cããrrţţi despre Eminescu, iar i despre Eminescu, iar Basil Munteanu locuia la Paris, unde se Basil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice. Autoritexilase din motive politice. Autoritããţiţile le comuniste nu au sprijinit în niciun fel comuniste nu au sprijinit în niciun fel aceste gesturi, pentru caceste gesturi, pentru cãã Blaga era Blaga era considerat un filosof idealist, iar poeziile lui considerat un filosof idealist, iar poeziile lui au fost interzise pânau fost interzise pânãã la edi la ediţţia din 1962 ia din 1962 îngrijitîngrijitãã de George Iva de George Ivaşşcu. Rosa del Conte a cu. Rosa del Conte a recunoscut crecunoscut cãã paternitatea ideii îi apar paternitatea ideii îi aparţţine ine lui Mircea Eliade, cel care publicase la lui Mircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, în 1961, un emomoartea lui Blaga, în 1961, un emoţţionant ionant necrolog intitulat necrolog intitulat Tăcerile lui Lucian BlagaTăcerile lui Lucian Blaga..

Volume de versuriVolume de versuri 1919 - 1919 - Poemele luminiiPoemele luminii 1921 - 1921 - PaPaşşii profetuluiii profetului

1924 - 1924 - În marea trecereÎn marea trecere 1929 - 1929 - Lauda somnuluiLauda somnului

1933 - 1933 - La cumpãna apelorLa cumpãna apelor 1938 - 1938 - La curLa curţţile doruluiile dorului

1942 - 1942 - PoeziiPoezii, edi, ediţţie ie definitivdefinitivãã

1943 - 1943 - Nebãnuitele trepteNebãnuitele trepte

Cicluri de versuri editate Cicluri de versuri editate postumpostum

Vârsta de fier 1940-1944Vârsta de fier 1940-1944 Cântecul foculuiCântecul focului

Corãbii cu cenuCorãbii cu cenuşşãã Ce aude unicornulCe aude unicornul

Ion BarbuIon Barbu

Nascut pe Nascut pe data de 18 data de 18

martie martie 1895 la 1895 la

Câmpulung-Câmpulung-Muscel Muscel

Decedat Decedat pe data de pe data de 11 august 11 august

1961 la 1961 la BucureBucureşşti ti

Ion Barbu este pseudonimul Ion Barbu este pseudonimul matematicianului matematicianului Dan BarbilianDan Barbilian sub sub

care a devenit cunoscut ca unul care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanti poeti dintre cei mai importanti poeti

români din secolul trecut, „dacã nu români din secolul trecut, „dacã nu cumva cel mai mare”, scrie cumva cel mai mare”, scrie

Alexandru Ciorãnescu în volumul sãu Alexandru Ciorãnescu în volumul sãu publicat în 1981 la Twayne publicat în 1981 la Twayne

Publishers si tradus în limba românã Publishers si tradus în limba românã în 1996). Dan Barbilian era fiul în 1996). Dan Barbilian era fiul

judecãtorului Constantin Barbillian judecãtorului Constantin Barbillian (care (care şşi-a latinizat numele initial i-a latinizat numele initial

Barbu) si Smaranda, nãscutã Barbu) si Smaranda, nãscutã ŞŞoiculescu.oiculescu.

În anul 1919, Dan Barbillian începe În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literarã colaborarea la revista literarã SburSburããtorultorul, adoptând la sugestia lui , adoptând la sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului Eugen Lovinescu, criticul cenaclului ca pseudonim numele bunicului sãu, ca pseudonim numele bunicului sãu, Ion Barbu. În timpul liceului îl Ion Barbu. În timpul liceului îl cunoacunoaşşte pe viitorul critic literar te pe viitorul critic literar Tudor Vianu, de care va fi legat prin Tudor Vianu, de care va fi legat prin una din cele mai lungi una din cele mai lungi şşi mai i mai frumoase prietenii literare.frumoase prietenii literare.

Debutul sãu artistic a fost declanDebutul sãu artistic a fost declanşşat de at de un pariu cu Tudor Vianu. Plecaun pariu cu Tudor Vianu. Plecaţţi într-o i într-o excursie la Giurgiu în timpul liceului, excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu cã va scrie un caiet de poezii, cã va scrie un caiet de poezii, argumentând cã spiritul artistic se aflã argumentând cã spiritul artistic se aflã în fiecare. Din acest "pariu", Dan în fiecare. Din acest "pariu", Dan Barbilian îBarbilian îşşi descoperã talentul i descoperã talentul şşi i iubirea faiubirea faţţã de poezie. Dan Barbilian ã de poezie. Dan Barbilian spunea cã poezia spunea cã poezia şşi geometria sunt i geometria sunt complementare în viacomplementare în viaţţa sa : acolo unde a sa : acolo unde geometria devine rigidã, poezia îi oferã geometria devine rigidã, poezia îi oferã orizont spre cunoaorizont spre cunoaşştere tere şşi imaginai imaginaţţie.ie.

Criticul Criticul şşi prietenul sãu Tudor i prietenul sãu Tudor Vianu îi consacrã o monografie, Vianu îi consacrã o monografie, consideratã a fi cea mai completã consideratã a fi cea mai completã pânã în ziua de azi. Una din cele pânã în ziua de azi. Una din cele mai cunoscute poezii a autorului, mai cunoscute poezii a autorului, Dupã melciDupã melci, apare în 1921 în , apare în 1921 în revista revista ViaViaţţa Româneasca Româneascã. Tot în ã. Tot în acest an pleacã la Göttingen acest an pleacã la Göttingen (Germania) pentru a-(Germania) pentru a-şşi continua i continua studiile. Dupã trei ani, în care a studiile. Dupã trei ani, în care a fãcut multe cãlãtorii prin fãcut multe cãlãtorii prin Germania, ducând o viaGermania, ducând o viaţţã boemã, ã boemã, se întoarce în se întoarce în ţţarã.arã.

OpereOpere

Dupã melciDupã melci, Editura , Editura LuceafLuceafããrul, 1921rul, 1921

Joc secundJoc secund, Editura , Editura Cultura NaCultura Naţţionalionalãã, 1930, 1930

Realizatori:Realizatori: BIRLEANU CIPRIANBIRLEANU CIPRIAN

CIURUSNIUC REMUSCIURUSNIUC REMUS ICHIM ANDREIICHIM ANDREI

NICULCEA IULIANNICULCEA IULIANCLASA CLASA XIIXII-F-F