PoeTia generafiei albatrosiste

- Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion -Prefald de Vasile SPIRIDON

CRISTINA CIOBANU

IN S TITI.]TTIL EI'ROPEAN2016

Cuprins

GENERATIA RECUPEnq,TA @refafd de Vasile Spiridon) i 9INTRODUCERE / 13

GENERATTE, PROMOTIE - CONTROVERSE / 25CALETDOSCOP (DECEMUL AL V-LEA) / 39REVTSTELE ALBATROS $t CADRAN I 53

1. Climatul publicistic / 532. Receptarea - cdteva precizdri / 573. Un model qi o rampd de lansare: Cadran I 6j

3. I. Structura publicaliei / 673.2. Pledoariapenfru oliteraturd sociald/ 693.3. Sfere de interes - o abordare structurald / 7l

3.3.1. Cronica / 723.3.2. Reportajul I 743.3.3. Eseul, criticalilerard I l53.3.4.Poezia I 77

4. Albatros l784. L Programul revistei tn texte teorefice / 834.2. Poezia / 884.3. Insectar - pamfletul Si parodia / 904.4. Albatros nr. 8 - cenzurat / 92

5. Prelungirile unui fenomen publicistic - Ghndut nostru I 956. Puncte de convergen!5. Reveniri / 98

POEZIA ALBATROSISTA / 1031. Preliminarii / tO:2. Imaginarul poetic. Tematizarea unor obsesii / 119

2. L Acvatic, erotic Ei mortuar. Cdldtorie spre inimd / I I 92.2. Ancorarea in cotidian. Pecetea coSmarului / 143

3. Modalitili de structurare a discursului liric / tSt3.I . Acumuldri, destructurdri, forme de dialogism / t 523.2. Intertext. Certitudine Si incertitudine- jocul probabilitdyilor / /653.3. (Auto)Ironia * modalitate de structurare a poeticului / 1783.4. Poemul ekphrastic / 188

{

t

ALBATROSISMT]L _ECOURI iN r,rrNNArURA CONTEVTPONANA I rqS1. Albahosismul * contururi / 1952. Ecouri in poezia contemporand,I 1973. Sub zodia incertit:udinri I 201

3. l. Autoreferenyialitatea / 2023.2. Poezia ca exerciliu de sinceritate. Luciditateq / 205

4. Realismul. O poeticd a faptului divers, abanalului I 2074.I . Restructurarea imaginarului poetic: ,,poetizarea" universului cotidian / 2094. 2. Autenticitdea exprimdrii / 2 t 3

5. Intertextul. Ironie gi demitizare I 2t66. Demetafoiaarea I 2207. intre suprarealism qi onirism/ 225

CONCLAZTI/229BIBLIOGRAF'IE / 239lndex I 247Abstract / 259R6sum6 / 269

Generafie, promofie-controverse

Nevoia de periodizare, de rigoare in cercetarea domeniului literar a dus lacdutarea unor concepte care si ofere posibilitatea de a delimita momentele esen-

liale a1e transformirii continue pe care o presupune acesta, de a evidenlia spe-cificul lor gi de arealiza ierarhii. Astfel s-au lansat teoriile epocilor, generaJiilor,promofiilor, grupdrilor literare.

Sintagma generalie literard,pusd in circulaJie de Albert Thibaudet, care-iafirmase qi limiteles, a ar.ut destul de mult succes, poate qi datorit[ faptului c6pare mai potrivitd epocii moderne, in care literatura e in continui schimbare.

Polimorfismul vielii literare face imposibil de fixat scriitorii unui secolintre granilele unei singure miqclri culturale. Romantismul disociase in mareamas6 individualul, exceplionalul. Dacd p6,nd la acest moment, accentul cade petipic, pe ceea ce e general valabil, pe ce e peren, secolul al XIXlea aduce oschimbare de viziune. Se produce o inflalie a eului, diferiti intr-o oarecare mdsurbde aceea care caracterizase epoca Renaqterii, de exemplu. Diversitatea este ge-nerati qi de o mdrire a numdrului celor care au preocupdri literare. Dincolo deironia pe care o conlinea, afirmalia lui caragiale, aeeea cd odati ce a invdlat siciteascd, omul e tentat sb se apuce gi de scris, are o anumitd relevanld. Ro-mantismul cauti sd defineasci qi sd exemplifice, in domeniul artistic, genialitatea.Supraom, geniu, erou, inger sau demon, indiferent de nume, exceplionalul seinscrie printre preocupirile romanticilor. Consecinla este cd individul incepe sd se

situeze iardqi in centrul universului, fiecare doreqte, inconqtient, si se identifice cusupraomul. Reflectarea in domeniul literaturii a acestei tendinle este evidentd,fiecare doreqte s5 fie un deschizdtor de drum, un inovator.

Curentele literare se definesc Ai se redefinesc. Sub denumirile consacrate,simbolism sa.u modernism, de exemplu, se ascunde, in realitate, un amalgam detendinle izvordte tocmai din aceasti nevoie de diversitate, nevoie de manifestare a

5 ,,DacA e greu sd discemi granilele umane e pentru cd viala sociald face parte dintr-o ordinea duratei qi a continuului", dar concluzioneazd,,intrepdtrunderea genera{iilor nu e de aqanaturd incAt sd nu ajungd la o oarecare ordine.", Albert Thibaudet, Fiziologia criticii.Pagini de criticd qi istorie literard, Editura pentru Literaturd UniversalS, Bucureqti, 1966,p. 193. In consecinti, deqi conceptul este, in opinia sa, de traditie romantici, folosirea |ui,cu toate rezervele (,,in istorie, in opozilie .u i.ea ce se petrece in naturd, legile implic6intotdeauna numeroase exceplii care nu confirmd regula", ibidem, p. 195) este posibild qi,in limitele acestea, necesard unei periodiziri.

25

CRISTINA CIOBA}IU

ceea ce e specific, a individualului chiar gi atunci cAnd condiliile istorice, mediulsocial, chiar inconqtientul colectiv impun viziuni despre lume qi aft6 asemd-ndtoare.

Ritmul alert al cMlizaliei moderne faciliteazd, qi rapida distanlare a tine-rilor de cei care i-au precedat. Aceastd dorin!6 de a fi altfel, de a fi unic se reflectdqi in refurul v6dit de a accepta valorile consacrate, de a le inlocui cu altceva saumdcar de a oferi un punct de vedere personal asupra lor.

Diversificarea formelor artistice impune cdutarea unui alt concept care s[permit[ o oarecare structurare a istoriei literare qi, in acest context, termenulgenera[ie, preluat din filosofie gi qtiinfe ale naturii, folosit gi in sociologie din cein ce mai frecvent, pare si fie destul de potrivit. Se explici astfel succesul pe careacest concept l-a awt qi in domeniul literar. El reflectb schimbirile rapide aleuniversului cultural, opoz4ia fa!6 de trecut, accentueazinoutatea migcdrii literare.De asemenea, concepful aduce, la nivelul conotafiilor moqtenite din celelalteqtiinle in care a fost intrebuinfat, qi o evidenliere a caracteruluiviu al literaturii, afluxului de idei, de concep{ii, de procedee, mereu in schimbare. Termenul are qi

dezavantaje qi e de apreciat cd Thibaudet le-a alut in vedere pe multe dintre ele,atunci cAnd a incercat sd facd operalional acest concept.

El insisti qi asupra caracterului oarecum eclectic al unei generafii, care nuva fi niciodatd exclusiv de dreapta sau de stAnga qi discutd despre diviziuni incadrul aceleiaqi generalii (ceea ce el numeqte ,,decade", promolii in terminologiaulterioari), la mijlocul perioadei pe care o ocupd o generalie, existdnd gi un mo-ment de crizd care imparte generalia in semigeneralii. Delimitirile acestea suntesen{iale pentru cd evidenliaz\,\n egald mdsur6, gi viziunea comund despre uni-vers care-i unegte pe scriitorii asimilali unei generafii sau unei promofii, dar qifaptul ci sunt individualitili creatoare care-qi urmeazd propriul destin literar. Seincearc[ astfel eliminarea din start a ideii de uniformizare pe care termenul arputea sb o sugereze.

Adoptatd, la noi, inilial de Tudor Vianu6, care o priveqte, mai degrabi, cape un context general, generalia devine apoi model de structurare in cronologia li-terard. De aici gi discuJiile despre utilitatea sau inutilitatea noului termen.

Astfel Al. Piru_ igi construieqte istoria literard pe ideea aceasta a gene-raliilor care se succedT. Evidenliaz\, de asemenea, necesitatea existenlei unuiideal comun, membrii generaliei av6nd aceeaqi ,,vdrstd spiritual[", chiar dac[ uniiadoptd precoce ,,spiritul nou", iar a[ii o fac abia cAnd,,semnele vechiului spirit au

6 ,,Generatia este un cadru care ingdduie omului sd iasd din sine insugi qi sd se imp[rt[qeascdde la viala mai largd a comunitdlii omenegti, dar, in acelagi timp, ea este o limitd careopreqte energiile umane sd rcalizeze toate posibilitilile lor fgi doar pu{ini creatori par sd de-pdqeascd aceste limitel", Tudor Vianu, ,,Generalie qi crealie (1936)',, in Opere, vol. 9,Editura Minerva, Bucuregti, 1980, p. 167.

t A1. Pito, Poezia romdneascd contemporand. 1950-I9ZJ, Editura Eminescrl Bucureq tt, 1g75.

26

P o ezia gener aliei alb atr o s i st e

disparut in intregime"S. Una dintre limitarile conceptului este legatd de sfera sa deutilizate, in acest sens, criticul subliniind cd acest criteriu ,,e aplicabil abia in fazamodernd, cand se poate vorbi de un crez comun al scriitorilor,,e. Motiv pentru careistoricul literar incepe o astf'el de periodizare a literaturii romAne, urmdrindsuccesiunea generafiilor, de la 1830. Manifestarea creatoare a unei generafii poatefi de 33 de ani sau mai pulin, se discutd chiar gi despre o ,,fazd, detranzilie;, pentruanii rizboiului.

Marin Mincu adoptS, de asemenea, teoria generaliilor frcand inc6 dinPoezie si generalielo, cdteva precizdrinecesare operafionalizdrii conceptului. Suc-cesiunea genera{iilor nu inseamnd agadar rupturd cu tradilia literard, ci dimpotrivicontinuitate, chiar dacd aceasti continuititerl se realizeazi sincopat, prin re-evaludri, asimilSri ale unor generalii anterioare (aproape niciodati ale generalieiproxime). Ceea ce conleazd. in cristalizarea generaliilor, e de pdrere'Marin Mincu,este programul creator", de aceea i se pare potrivit sd preia sintagma generalie decrealie, pusi in circulalie de Tudor Vianu, adicd preocupdri literare comune fir[ca acestea si se reducd doar la ,,temele poetice qi la structurile diferen1iate"l3. Secontnreazd astfel un concept care igi putea dovedi utilitatea in periodizare, atdttimp cAt nu era absolutizatla. Precizdrile lin s6 elimine confuzill e, sd. adaptezeteoria genera{iilor literare la contextul mai larg al literaturii propriu-zise. Ceea ceapropie sau diferenliazd. creatorii este, pAnd la urmd, tocmai opera 1or.

Este poate qi motiwl pentru care Mircea Martin insistb asupra necesitaliide a avea in vedere ,,varsta interioarS" a scriitorului atunci c6nd se incearca operiodizarels. De aceea, pentru o brurd delimitare qi operalionalizare aconceptuluise introduc, pe lang[ criteriul varstei interioare, qi acela al modului in care se

t A1. Piru, Discursul critrc, Editura Eminescu, Bucureqti, 1987 , p. 71.

e lbidem,p.12.r0 Marin Mincu, Examenul tradiliei Si generaliilor poeticein Poezie Si generalie, Editura

Eminescu. Bucuregti, I 975.t' ,.Explozia unei noi generalii poetice se recunoaqte imediat mai ales prin cuprinderea

,. futuror aspectelor tradiiiei gi reevaluarea lor ascendentd", ibidem, p.244.

'- ,.Generafia creatoare reprezinti un statut de creafie, revendicdnd o metod6, o atifudine qi o.. angajare, precis delimitate fald de inaintagi.", ibidem,p.245." Ibidem,p.246.ra

,,Aceastd departajare cronologicd nu corespunde intotdeauna riguros nici in ceea ceprivegte limitele structurale de diferenliere qi nici in privinla determindrilor externe(v6rsti, debut, formatie etc.)", Marin Mincu, Poezia romdnd actuald, Editura pontica,1999, Constanla, p. 5.

" ,,situarea intr-o anume perioadd iiterard se va face in func{ie de criteriul mdsurii optime afor,tei lui creatoare. Epoca in care va fi integrat este epoca mdsurii lui optime.",MirceaMartin, Generalie si crealie, editia a II-a, nerevdzutd, dar addugitd, Editura Timpul, Regifa,2000, p. 190.

27

CRISTINA CIOBANU

rapofieazd scriitorii la epoca in care haiesc qi cel al debutuluir6. O generalie trebuiesi presupund aqadar o unitate de formafie, aceleaqi lecturi, .rpoi"4a istoricd qiesteticd apropiatd, o comunitate de negalie (o opozilie fali de generalia anterioardsau fa!i- de tradilie). Generalia de creafie presupune acordul urupru unor temg inte-grarea frc6ndu-se dupd operi gi nu dupi program. Desigur contextul cultr-yal esteesenlial in procesul formativ al oricdrui scriitor, cdci el defineqte modele, fxeazdpuncte de reper sau domenii care vor fr valorizate pozitiv sau negativ. Este, deasemenea, adevdrat cd dintre aceste elemente definitorii, criteriul eienlial rdm6necel al punctelor de convergenfd existente la nivelul crealiei grupirii respective.

Se subliniazL'' , in egald mdsurd, qi faptul cd in aceeaqi epocd vor coexistafei generajii, cea varstnicl, cea de mijloc qi cea tandri, altfel spus aparilia uneigenera{ii nu inseamnd decesul literar (dispariJia din atenlia puUhcutui; al gene-raliei anterioare.

in incercarea de a elimina ambiguitSl ile cauzatede nuanlele semantice pecare le implicd termenul generalie, Mircea Vulcdnescu a tncercat o delimitare aconceptului in funclie de sfera, domeniul de utilizare, implicdnd definirea sa dinpunct de vedere biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural, politicgi chiar economic. Insistd asupra unei posibile deosebiii dintre generalie qi iurent!t_erar: dacd generaliile se succed, curentele literare pot ioexista uneorits.observajia este, desigur, discutabild, in sensul cd geneialiile coexist[ qi ele,succesul oblinut de o noui generalie nu inseamnd ieqirea de pe scena literard ageneraliei precedente, ci doar o alti modalitate de rapoftare la univers qi de filtrarea acestuia in spafiul literaturiile.

Re{ineri fa!6 de folosirea termenului formuleazi insd destui exegeli, astfelMihai zamfit amintegte ci, dincolo de disculiile interminabile pe margineaconceptului de generafie, termenul s-a dovedit util in desemnarea unor grupiricare s-au remarcat in perimetrul literaturii tocmai prin personalitdlile deosebite aleunor scriitori. in diacroni e, conteazd. pand la urmi tocmai acegti scriitori gi maipufin grupul aldturi de care s-au afirmat. Termenul e pdstrat in istoria literard doaratunci cdnd mai mulli scriitori de marc6 s-au afrmit in aceeagi perioadi. intregenerafiile acestea valoroase, afirmi Mihai zarnft, sunt insd intervaluri de golcultural.2O Nu trebuie s6 inlelegem prin aceasta cd dispare orice scriere de primd

16 .Generalia de creaiie e o generalie stabild, in primul r6nd, dupd criteriul varstei interioare.Conteazd relativa sincronizare a debuturilor ca qi, bineinfeles, ecoul resimlit la aceleaqi

,, evenimente islorice.", ibiden. p. 19l." Traian Herseni, sociologia literaturii, Editura Univers, 1973, vezi 9i Mihai Ungheanu,. ^

Soc i ol ogia I i t erat uri i, curs universitar.

I i Y":* Vul cdrescu, T dn dr a gener al ie, Editwa Compania, Bucureqti, 2 004.'- u abordare din mai multe puncte de vedere (def,rnire demograficd, sociologicd etc.) a con-ceptului va propune qi constantin schifirne!, Generayii si airturd, gaitura Arbatros,Bucuregti, 1985.

to Mihui zamfir,,,Generatie gi degenerare" , in Romdnia riterard,2006, nr. 41.

28

P o e zia gener aliei alb atr o s ist e

mdnd, ci doar cd astfel de texte devin excep{ii sau cd opera scriitorilor nu sec ar acter izeazd, pr in c ons ecvent 5 valorici.

Laurenliu ulici, in Literatura romdnd contemporarzd, susline cd insdqisintagma generalie de crealie iqi are neajunsurile ei, criteriul debutului simultan(fie cd e vorba de cel in volum, fie de cel publicistic) fiind discutabil. Totuqi secontuteazl. un tablou al literaturii romAne urmdrindu-se succesiunea generaliilorin cadrul cdrora se opereazd cu subdiviziuni, promotiile literare, cu observafia cd,in viziunea criticului, promoliile extreme sunt explozive, grupate qi novatoare('80, '60, '50, '30, '20), iar cele mediane sunt implosive, cu tendinle conserva-toarc('70, '40,'10).

Evident, aga cum noteazil qi lJlici, orice model teoretic iqi are limitele sale,neput6nd sd acopere integral o realitate. Se menlioneaz6,,intre criteriile de definire,cel tematic ai cel stilistic, criterii respinse insd pentru cd, deqi suht necesare inrelevarea concisd a tabloului unei literaturi, nu spun nimic ,,despre ceea ce numimmarca de personalitate a unui scriitor sau a a1tuia"21. De altminteri, tabloul lite-raturii aga cum incearcd Ulici sd-l ralizeze este, paradoxal, tocmai prin rigoareadelimitdrilor, inexact. Iar imposibilitatea de a aplica un model teoretic universuluidinamic al literaturii este subliniat6 chiar de autorul sdu22.

Modelul nu se poate aplica, intr-adevdr, temporal, ci necesitd o analiz1indetaliu a fenomenului literar. Repartilia in promolii novatoare qi conservatoareeste qi ea, cel putin nedreaptd, diferenlele trebuie fbcute pe alte criterii decAt celeale succesiunii in timp. In diferitele promolii avute in vedere, exist6, deopotrivd,spirite conservatoare gi spirite novatoare, existS, de asemenea, scriitori a cdrorcrealie e fluctuanti, inovatori in primele volume, tind sd devind conservatori, maitdrziu. Cu toate aceste observalii, termenul promolie poate sd-qi dovedeascbutilitatea atunci cdnd trebuie sd se opereze distinclii in cadrul unei generalii li-terare, atunci cAnd apar diferen{e de viziune asupra esteticului.

Totuqi o bun[ parte dintre precizdrile aduse sunt esen]iale. Criteriul te-matic este astfel de multe ori esenlial in definirea unei generalii, cici unele con-diliondri, cel mai adesea nonliterare, ale spiritului timpului, ale epocii ?n carecreeazd, exponenlii acelei generalii, determind aplecarea spre anumite confinuturi,selectarea unor teme sau motive asemdnStoare. Criteriul tematic ar opera qi incazul delimitirii unor promolii, deqi aici diferen{ele nu mai sunt at6t de im-portante qi de evidente.

rr Laurentiu IJlici, Literatura romdnd contemporand, vol. I, Editura Eminescu, .Bucuregti,1995, p. 10.tt ,5iciodatd un model teoretic nu va putea acoperi integral o realitate aga de dinamicd

precum e literatura nalionald pe toatd suprafa{a eI" , ibidem, p. 13.

29