UNIVERSITATEA: ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ

SPECIALIZAREA: SILVICULTURĂ Anul: I

~PLUTELE ~PLUTELE ȘI PLUTĂRITULȘI PLUTĂRITUL~~

Studenți : ANDRICI Andreia

APALAGHIE Andrei

BRAHĂ Ana-Maria

SUCEAVA 2012

Apariţie şi istoricApariţie şi istoric

Despre istoria plutăritului atât pe Despre istoria plutăritului atât pe Bistriţa moloveană, cât şi pe celelalte ape Bistriţa moloveană, cât şi pe celelalte ape interioare curgătoare din ţară, s-ar putea spune interioare curgătoare din ţară, s-ar putea spune succint că şi această frumoasă şi grea activitate succint că şi această frumoasă şi grea activitate se pierde şi ea, ca multe altele, în negura se pierde şi ea, ca multe altele, în negura timpurilor.timpurilor.

Într-un document de laÎntr-un document de la 1466 1466, emis deci pe , emis deci pe vremea lui Ştefan cel Mare, se aminteşte despre vremea lui Ştefan cel Mare, se aminteşte despre plutăritul pe Bistriţa.plutăritul pe Bistriţa.

După unii istorici, însă, plutăritul pare să se fi După unii istorici, însă, plutăritul pare să se fi practicat chiar înaintea formării statului feudal practicat chiar înaintea formării statului feudal „Moldova”, cca. 1330, fiind vorba de aşa „Moldova”, cca. 1330, fiind vorba de aşa numitul plutărit „sălbatic”, cum mai este el numitul plutărit „sălbatic”, cum mai este el denumit de unii cercetători.denumit de unii cercetători.

Se spune chiar că începuturile Se spune chiar că începuturile organizării plutăritului la noi în ţară datează din organizării plutăritului la noi în ţară datează din timtimppul romanilorul romanilor, după ce aceştia cuceresc , după ce aceştia cuceresc Dacia (101-105 e.n). Astfel, sediul plutaşilor Dacia (101-105 e.n). Astfel, sediul plutaşilor era în acea perioadă pentru apele din era în acea perioadă pentru apele din Transilvania la Apulum (Alba-Iulia), respectiv Transilvania la Apulum (Alba-Iulia), respectiv pentru Mureş, şi Sebeş.pentru Mureş, şi Sebeş.

Această activitate începea în fiecare Această activitate începea în fiecare an la sfârşitul luniian la sfârşitul lunii martie martie (odata cu topirea (odata cu topirea gheţurilor) şi ţinea până la începutul lunii gheţurilor) şi ţinea până la începutul lunii noiembrienoiembrie, când venea frigul iar apele îngheţau., când venea frigul iar apele îngheţau.

Plutăritul a continuat în Plutăritul a continuat în cursul Evului mediu timpuriu şi cursul Evului mediu timpuriu şi dezvoltat, de o parte şi de alta a dezvoltat, de o parte şi de alta a Carpaţilor. Carpaţilor.

Ioan BogdanIoan Bogdan e de părere că e de părere că saşii veneau cu plutele pe Bistriţa până saşii veneau cu plutele pe Bistriţa până la Piatra Neamţ încă înainte de la Piatra Neamţ încă înainte de întemeierea statului moldovean.întemeierea statului moldovean.

Cursurile de apăCursurile de apă pe care s- pe care s-au plutărit cantităţi importante de lemn au plutărit cantităţi importante de lemn au fost: Bistriţa (aurie) cu afluenţii săi, au fost: Bistriţa (aurie) cu afluenţii săi, Tibău, Cîrlibaba, Deaca, Dorna, Tibău, Cîrlibaba, Deaca, Dorna, Neagra, Negrişoara; Ceremuşul de Neagra, Negrişoara; Ceremuşul de Sărata, Putila, Pîrcălab, Siretul (cursul Sărata, Putila, Pîrcălab, Siretul (cursul superior) pe care s-a practicat superior) pe care s-a practicat plutaritul până în anul 1911.plutaritul până în anul 1911.

Prin Prin Regulamentul OrganicRegulamentul Organic al lui Kiseleff din 1843 au fost al lui Kiseleff din 1843 au fost declarate, ,,ape plutitoare” râurile: declarate, ,,ape plutitoare” râurile: Bistriţa, Siret, Prut şi Moldova. Cu Bistriţa, Siret, Prut şi Moldova. Cu toate acestea, plutăritul lemnelor s-a toate acestea, plutăritul lemnelor s-a făcut numai pe Bistriţa, Siret şi Prut.făcut numai pe Bistriţa, Siret şi Prut.

În În Transilvania,Transilvania, MureşulMureşul era artera principală de plutărit. Coborau pe el era artera principală de plutărit. Coborau pe el plute de buşteni şi de cherstea pentru negustorii de lemn din Reghinul Săsesc şi plute de buşteni şi de cherstea pentru negustorii de lemn din Reghinul Săsesc şi din aşezările de pe cursul mediului inferior. Pe aceste plute se puneau uneori şi din aşezările de pe cursul mediului inferior. Pe aceste plute se puneau uneori şi bolovani de sare şi grâne. O caracteristică a plutăritului pe Mureş era transportul bolovani de sare şi grâne. O caracteristică a plutăritului pe Mureş era transportul caselor de bârne: în regiunea Gheorghienilor erau meşteri specializaţi în caselor de bârne: în regiunea Gheorghienilor erau meşteri specializaţi în construcţia de asemenea case. Ei lucrau toată lemnăria, de la talpă până la construcţia de asemenea case. Ei lucrau toată lemnăria, de la talpă până la acoperiş, o încărcau apoi pe plute, coborau până în regiunea Luduşului unde acoperiş, o încărcau apoi pe plute, coborau până în regiunea Luduşului unde descărcând-o, o duceau cu carele până în satul de unde era cel ce o comandase. descărcând-o, o duceau cu carele până în satul de unde era cel ce o comandase. Acolo se monta casa repedeAcolo se monta casa repede, , lemnellemnelee având semne de numere având semne de numere..

ÎnÎn MunteniaMuntenia se utilizau plutele pe se utilizau plutele pe OltOlt, şi pe afluentul lui Lotru. Buştenii , şi pe afluentul lui Lotru. Buştenii coborau pe acest din urmă râu până la Brezoi unde erau ferăstraie şi, în a doua coborau pe acest din urmă râu până la Brezoi unde erau ferăstraie şi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, gatere. jumătate a secolului al XIX-lea, gatere.

Se ştie că Se ştie că Ţările RomâneştiŢările Româneşti furnizau cea mai mare parte din lemnăria furnizau cea mai mare parte din lemnăria necesară Istambulului şi anume pentru vasele flotei, arsenalul armatei, pentru necesară Istambulului şi anume pentru vasele flotei, arsenalul armatei, pentru construcţiile civile, marea majoritate a caselor oraşului fiind făcute din lemn. construcţiile civile, marea majoritate a caselor oraşului fiind făcute din lemn.

Pe laPe la 1900 1900 se plutăreau aproximativ se plutăreau aproximativ 320.000 320.000 metri cubi lemn lung şi metri cubi lemn lung şi cherestea, reprezentând aproape 30% din cantitatea totală de lemn exploatată şi cherestea, reprezentând aproape 30% din cantitatea totală de lemn exploatată şi peste 50% din lemnul transportat pe distanpeste 50% din lemnul transportat pe distanțțe lungi.e lungi.

Clasificarea plutelorClasificarea plutelor

Existau două mari categorii de plute, după felul lemnelor care le alcătuiau:Existau două mari categorii de plute, după felul lemnelor care le alcătuiau:plute din lemne rotunde nefasonate;plute din lemne rotunde nefasonate; plute din lemn fasonate din ferestrău sau din bardăplute din lemn fasonate din ferestrău sau din bardă. .

Plute din lemne rotunde din lemne nefasonate poartă diferite nume, după destinaţia lemnului şi dimensiunile lui. Erau, în ordinea descrescândă a dimensiunilor elementelor componente: plute de galioane (3 bucăţi la plută); plute de catarguri ( 4 bucăţi la plută); plute de cătărgele ( 5 bucăţi la plută); plute de truncheţi ( 7 bucăţi la plută); plute de raele (13 bucăţi la plută); plute de ghile ( 22 bucăţi la plută); plute de grinzi (32 bucăţi la plută); plute de raieluţe ( 56 bucăţi la plută); plute de grinzi în 2 muchii (72 bucăţi la plută); plute de surinuri (100 bucăţi la plută); plute de leţuri (300 bucăţi la plută); plute de sfichiuri (300 bucăţi la plută); plute se ghiondele/ghiondere (1000 bucăţi la plută).

Plutele din lemn nefasonate din ferestrău sau din bardă se numeau: plute de dulapi; plute de dulăpaşi; plute de tabane; plute de scânduri; plute de cantori.

La început, în timpurile vechi şi La început, în timpurile vechi şi pe cursul superior al apelor, se cobora câte pe cursul superior al apelor, se cobora câte o singură plută numită o singură plută numită căpătâicăpătâi, uneori , uneori tablătablă; ; apoi au ajuns să se unească şi câte 2 sau 3, apoi au ajuns să se unească şi câte 2 sau 3, iar în regiunile de şes, fără repezişuri chiar iar în regiunile de şes, fără repezişuri chiar mai multe. Pe Siret veneau de obicei câte 4 mai multe. Pe Siret veneau de obicei câte 4 plute legate împreună, purtând numele de plute legate împreună, purtând numele de sulsul. Şi pe Mureş coborau adesea multe . Şi pe Mureş coborau adesea multe plute la un loc, cărora li se spunea plute la un loc, cărora li se spunea tartar. .

Când debitul râului era prea mic Când debitul râului era prea mic se faceau se faceau închizăturiînchizături sau sau barajebaraje, în spatele , în spatele cărora se strângea apa. Acestea se numeau cărora se strângea apa. Acestea se numeau haituri în Moldova şi dugaşuri în haituri în Moldova şi dugaşuri în Transilvania. CTransilvania. Câând se dădea drumu nd se dădea drumu haitului, lemnele coborau cu vitezăhaitului, lemnele coborau cu viteză. . Plutele Plutele erau purtate de plutaşi, oameni voinici şi erau purtate de plutaşi, oameni voinici şi pricepuţi cu primejdia. Pe Bistriţa erau şi pricepuţi cu primejdia. Pe Bistriţa erau şi locuri grele, primejdioase cum sunt locuri grele, primejdioase cum sunt vestitele Toance, unde se cerea îndemânare vestitele Toance, unde se cerea îndemânare şi curaj. şi curaj.

Spre finele secolului al-XIX-lea Spre finele secolului al-XIX-lea se evalua se evalua numărul plutaşilor din judeţul numărul plutaşilor din judeţul Suceava la circa 2000, iar în judeţul Neamţ Suceava la circa 2000, iar în judeţul Neamţ la circa 3000la circa 3000. Ei se recrutau din satele de . Ei se recrutau din satele de munte ca Hangu, Bicaz, Broşteni, munte ca Hangu, Bicaz, Broşteni, Buhalniţa, Pângăraţi, Galu, Tarcău etc. Buhalniţa, Pângăraţi, Galu, Tarcău etc.

O plută avea un O plută avea un ccâârmacirmaci care o conducea și un care o conducea și un dălcăuşdălcăuş,, un tânăr care îi un tânăr care îi dădea ajutor. dădea ajutor. Exista un dragoman (termen turcesc) care dădea în primire pluta, la Exista un dragoman (termen turcesc) care dădea în primire pluta, la plecare, şi un altul care o lua în primire la destinaţie. Se ajunsese la specializare: plecare, şi un altul care o lua în primire la destinaţie. Se ajunsese la specializare: erau cete de legători care se îndeletniceau numai cu legatul plutelor. Erau şi erau cete de legători care se îndeletniceau numai cu legatul plutelor. Erau şi drumuri ale plutaşilor, drumuri pe care se întorceau plutaşii după ce predaseră drumuri ale plutaşilor, drumuri pe care se întorceau plutaşii după ce predaseră plutele şi care tăiau de-a dreptul, peste dealuri fără să urmeze meandrele apei. plutele şi care tăiau de-a dreptul, peste dealuri fără să urmeze meandrele apei.

Plutaşii îşi aveau semnele lor pe care le crestau pe lemnele plutei, Plutaşii îşi aveau semnele lor pe care le crestau pe lemnele plutei, constituind semne de recunoaştere şi, în unele cazuri, de proprietateconstituind semne de recunoaştere şi, în unele cazuri, de proprietate..

Există o întreagă Există o întreagă terminologie tehnicăterminologie tehnică, în legătură cu plutăritul, , în legătură cu plutăritul, terminologie ce cuprinde şi termeni străvechi, dacici, precum butuc, copac, terminologie ce cuprinde şi termeni străvechi, dacici, precum butuc, copac, termeni greceşti medievali, cum sunt catarg, galion, trichet, termeni turceştitermeni greceşti medievali, cum sunt catarg, galion, trichet, termeni turceşti ca: ca: cherestea, dulap, raiele, manele, taftaluc şi, bineînteles, mulţi termeni româneşt ca cherestea, dulap, raiele, manele, taftaluc şi, bineînteles, mulţi termeni româneşt ca ciocârlie, căpătâi, chingă, cui, grind, gânj, tablă, sul etc. ciocârlie, căpătâi, chingă, cui, grind, gânj, tablă, sul etc.

Cu plutele nu se transportau Cu plutele nu se transportau lemne de foioaselemne de foioase, fiindcă erau prea grele (se lăsau la fund) şi , fiindcă erau prea grele (se lăsau la fund) şi aveau preţuri mici şi lemnul de rezonanţă, pentru chibrituri şi scânduri de calitate superioară, fiindcă aveau preţuri mici şi lemnul de rezonanţă, pentru chibrituri şi scânduri de calitate superioară, fiindcă se depreciau. se depreciau. Butucii Butucii mai groşi de 80 cm nu se legau în plute, pentru că datorită greutăţilor în mai groşi de 80 cm nu se legau în plute, pentru că datorită greutăţilor în prelucrare nu se cumpărau.prelucrare nu se cumpărau.

Plutaşii erau cei ce confecţionau plutele şi le conduceau pe Bistriţa şi afluenţii săi şi pe Plutaşii erau cei ce confecţionau plutele şi le conduceau pe Bistriţa şi afluenţii săi şi pe Siret. De regulă, la o plută lucrau doi oameni, care apoi o şi transportau.Siret. De regulă, la o plută lucrau doi oameni, care apoi o şi transportau.

Pe Bistriţa şi afluenţi, doi plutaşi reuşeau să confecţioneze şi să transporte 2 plute pe Pe Bistriţa şi afluenţi, doi plutaşi reuşeau să confecţioneze şi să transporte 2 plute pe săptămână în sezonul plutăriei, care ţinea de la 15 martie la 15 noiembrie.săptămână în sezonul plutăriei, care ţinea de la 15 martie la 15 noiembrie.Mai mulţi plutaşi făceau o Mai mulţi plutaşi făceau o ceată.ceată.

Dragomanul de plutaşiDragomanul de plutaşi era cel care cunoştea bine plutăria, pe negustorii, cumpărătorii şi era cel care cunoştea bine plutăria, pe negustorii, cumpărătorii şi vânzătorii de plute şi care oferea garanţii materiale prin averea imobiliară şi mobilele pe care le vânzătorii de plute şi care oferea garanţii materiale prin averea imobiliară şi mobilele pe care le posedă. El făcea învoielile și aranjamentele pentru plutărie în numele plutaşilor dirijaţi de el, încasa posedă. El făcea învoielile și aranjamentele pentru plutărie în numele plutaşilor dirijaţi de el, încasa banii în numele lor de la antreprenorii sau cumpărătorii de lemne şi răspundea de efectivul complet al banii în numele lor de la antreprenorii sau cumpărătorii de lemne şi răspundea de efectivul complet al cetei.cetei.

DragomanulDragomanul dirija şi conducea lucrul plutaşilor. dirija şi conducea lucrul plutaşilor.

După doborârea lemnului urma După doborârea lemnului urma transportul său prin pădure la locuri de transportul său prin pădure la locuri de acces, în vederea pregătirii plutelor. acces, în vederea pregătirii plutelor. Transportul lemnelorTransportul lemnelor prin pădure se făcea prin pădure se făcea pe cât posibil iarna, pe vremea zăpezii, iar pe cât posibil iarna, pe vremea zăpezii, iar legatul în plute primăvara.legatul în plute primăvara.

Traseul lemnului şi pregătirea plutei

Deci după tăiere, corhănit şi bourit, urmează aşa-Deci după tăiere, corhănit şi bourit, urmează aşa-zisul zisul cărăuşit al lemnuluicărăuşit al lemnului.. Transportul în timpul verii se făcea Transportul în timpul verii se făcea pe telegi cu două sau patru roate trase de boi sau de cai până la pe telegi cu două sau patru roate trase de boi sau de cai până la fabricile de cherestea sau până la malul apei (acolo unde se fabricile de cherestea sau până la malul apei (acolo unde se pregătea pluta)pregătea pluta), iar iarna, iar iarna se făcea cu săniile ori cu tânjala la se făcea cu săniile ori cu tânjala la care se folosea cioflâncul. Lemnul se stivuia de regulă după care se folosea cioflâncul. Lemnul se stivuia de regulă după dimensiuni şi destinaţii pe malul râurilor pe care se putea face dimensiuni şi destinaţii pe malul râurilor pe care se putea face plutărit prin folosirea haiturilor sau opusturilor, de regulă la plutărit prin folosirea haiturilor sau opusturilor, de regulă la baza (gura) acestora pentru ca apa depozitată în spate să poată baza (gura) acestora pentru ca apa depozitată în spate să poată împinge pluta şi să o mâne în bazinul râului.împinge pluta şi să o mâne în bazinul râului.

Pentru aceasta, se amenajau locuri speciale pe malul apei, acolo unde se putea Pentru aceasta, se amenajau locuri speciale pe malul apei, acolo unde se putea manevra lemnulmanevra lemnul ( (lăţimea necesară şi adâncimea minimă a apei). lăţimea necesară şi adâncimea minimă a apei).

Formarea şi confecţionarea plutelor

SchelaSchelaSchelaSchela este locul unde lemnul adus din pădure se depozita în stive de-a lungul apei pe este locul unde lemnul adus din pădure se depozita în stive de-a lungul apei pe

care urma a se plutări şi unde se confecţionau plutele.care urma a se plutări şi unde se confecţionau plutele.Lemnul se aşeza în stive la front peLemnul se aşeza în stive la front pe mâzgari mâzgari (tălpi din lemn verde necojit) cu (tălpi din lemn verde necojit) cu huzărulhuzărul

(capătul gros) în amonte, pe lungimi şi pe categorii în funcţei de destinaţia sa.(capătul gros) în amonte, pe lungimi şi pe categorii în funcţei de destinaţia sa.Pentru a se putea stivuiPentru a se putea stivui şi confecţiona plutele, locul schelei se amenaja pe o lungime de şi confecţiona plutele, locul schelei se amenaja pe o lungime de

circa 2 km prin nivelare şi curăţire de pietre mari. În cadrul schelei se amenaja o parte „uscată”, circa 2 km prin nivelare şi curăţire de pietre mari. În cadrul schelei se amenaja o parte „uscată”, destinată stivuirii lemnului şi o parte „udată”, destinată confecţionării plutelor şi care se chema destinată stivuirii lemnului şi o parte „udată”, destinată confecţionării plutelor şi care se chema „curtea schelei”. Schela era protejată în amonte de „curtea schelei”. Schela era protejată în amonte de căsoicăsoi sau sau racuriracuri aşezate cu un capăt înfipt în mal aşezate cu un capăt înfipt în mal pe 3-5 m, iar celălalt capăt în curentul apei paralel cu malul.pe 3-5 m, iar celălalt capăt în curentul apei paralel cu malul.

Curtea scheleiCurtea schelei trebuia să fie de regulă mai jos decât partea uscată a schelei, în aşa fel trebuia să fie de regulă mai jos decât partea uscată a schelei, în aşa fel încât atunci când se dădea drumul la haituri (apa strânsă în spatele barajelor și pornită la vale ), apa încât atunci când se dădea drumul la haituri (apa strânsă în spatele barajelor și pornită la vale ), apa mare să „umfle” plutele confecţionate, care erau apoi luate de curent şi duse în aval.mare să „umfle” plutele confecţionate, care erau apoi luate de curent şi duse în aval.Pentru a putea lucra la plute, apa se „iezeşte” prin formarea în dreptul schelei a 2-3 diguri (stăvilare) Pentru a putea lucra la plute, apa se „iezeşte” prin formarea în dreptul schelei a 2-3 diguri (stăvilare) care să ridice nivelul apei, atât cât este necesar (se face un iaz).care să ridice nivelul apei, atât cât este necesar (se face un iaz).

Instrumente de lucru la pluteInstrumente de lucru la plute

Ca instrumente de lucru la plute se utilizau:Ca instrumente de lucru la plute se utilizau: toporul toporul sau barda tăioasă;sau barda tăioasă; un un sfredel sfredel pentru dat găuri (cel mai bun era cel cu o muchie tăietoare, numit pentru dat găuri (cel mai bun era cel cu o muchie tăietoare, numit

sfredel de Bucovina);sfredel de Bucovina); odgoaneodgoane din tei împletit cu care se legau plutele la mal până la plecare (mai din tei împletit cu care se legau plutele la mal până la plecare (mai

târziu se foloseau şprăngi din cablu). Odgoanele se confecţionau din tei împletit târziu se foloseau şprăngi din cablu). Odgoanele se confecţionau din tei împletit în 2-3 viţe de 6-8 m lungime, cu un diametru total de 4 cm. Două-trei odgoane în 2-3 viţe de 6-8 m lungime, cu un diametru total de 4 cm. Două-trei odgoane împletite formau un pălimar;împletite formau un pălimar;

măsurarea lemnului din plute se făcea cu măsurarea lemnului din plute se făcea cu călăreţulcălăreţul sau sau compasul forestiercompasul forestier la la lungime şi cu clupa la grosime.lungime şi cu clupa la grosime.Alte materiale necesare la plute:Alte materiale necesare la plute:

nuielenuiele de alun, ulm sau mesteacăn, necesare la legarea plutelor cu gânjuri şi de alun, ulm sau mesteacăn, necesare la legarea plutelor cu gânjuri şi ciocârlii;ciocârlii;

lemn de răşinoase sau mesteacănlemn de răşinoase sau mesteacăn cu diametru maxim de 15 cm, pentru cu diametru maxim de 15 cm, pentru confecţionarea condeielor de la cârme;confecţionarea condeielor de la cârme;

lemn de răşinoaselemn de răşinoase cu diametrul de 25-35 cm, pentru chingi; cu diametrul de 25-35 cm, pentru chingi; lemn subţirelemn subţire (tânăr) de fag, mesteacăn sau carpen, din care se făceau cuiele (tânăr) de fag, mesteacăn sau carpen, din care se făceau cuiele

pentru „cusut” chingile;pentru „cusut” chingile; tabanuritabanuri (dulapi mai subţiri) late de 25-35 cm şi groase de 3 cm, din care se (dulapi mai subţiri) late de 25-35 cm şi groase de 3 cm, din care se

confecţionau leafa sau lopata cârmei.confecţionau leafa sau lopata cârmei.

Confecţionarea plutelor de lemn rotundConfecţionarea plutelor de lemn rotund.. Lemnele ce urmau a fi Lemnele ce urmau a fi plutărite se scoateau mai întâi din stive şi apoi se teşeau (prin cioplire) la capătul plutărite se scoateau mai întâi din stive şi apoi se teşeau (prin cioplire) la capătul subţire pe 30-50 cm, iar la 30 cm de vârf se făcea o crestătură pe 25-35 cm subţire pe 30-50 cm, iar la 30 cm de vârf se făcea o crestătură pe 25-35 cm lăţime şi 10-20 cm adâncime, în care urma să se „coase” chinga.lăţime şi 10-20 cm adâncime, în care urma să se „coase” chinga.

Se uneau apoi mai multe lemne cap la cap pe o lăţime maximă de 6 m şi se fixau în chingi prin intermediul cuielor de lemn.La plutele de lemn gros (galioane, catarguri, truncheţi) capetele groase se legau cu o cioancă mărgelată, ca în figura:

CioancaCioanca este o nuia lungă de 5-6 m, prevăzută la capătul gros cu un cârlig. Cu este o nuia lungă de 5-6 m, prevăzută la capătul gros cu un cârlig. Cu ea se legau buştenii între ei prin intermediul mărgelelor (nişte cepuri rotunde de formă ea se legau buştenii între ei prin intermediul mărgelelor (nişte cepuri rotunde de formă tronconică de circa 25-30 cm lungime, făcute în inima lemnului cu ferăstrăul şi barda sau tronconică de circa 25-30 cm lungime, făcute în inima lemnului cu ferăstrăul şi barda sau toporul).toporul).

Lemnele din plutele de lemn mai subţire (raele, ghile, grinzi etc) se legau la Lemnele din plutele de lemn mai subţire (raele, ghile, grinzi etc) se legau la capătul gros între ele cu un capătul gros între ele cu un gânjgânj. Gânjul este o nuia cu diametrul de 3 cm ce se . Gânjul este o nuia cu diametrul de 3 cm ce se împănează într-o gaură făcută cu sfredelul de lemne, cu ajutorul unui cui de lemn sau împănează într-o gaură făcută cu sfredelul de lemne, cu ajutorul unui cui de lemn sau boinog. Gânjurile se făceau de regulă din câte două nuiele împletite între ele şi în jurul boinog. Gânjurile se făceau de regulă din câte două nuiele împletite între ele şi în jurul cuielor prin care se fixau lemnele ca în figura de mai sus. La lemnele mai subţiri nu se cuielor prin care se fixau lemnele ca în figura de mai sus. La lemnele mai subţiri nu se prindeau toate piesele cu gânjuri, ci se lăsau câteva nelegate.prindeau toate piesele cu gânjuri, ci se lăsau câteva nelegate.

La plutele de grinzi în două muchii, lemnele se fixau la capătul gros printr-o La plutele de grinzi în două muchii, lemnele se fixau la capătul gros printr-o legătură specială numită legătură specială numită legătură cu sullegătură cu sul. Aceasta este reprezentată în figura care . Aceasta este reprezentată în figura care urmează:urmează:

Acest sul era o piesă cu secţiune pătrată sau dreptunghiulară, ce se Acest sul era o piesă cu secţiune pătrată sau dreptunghiulară, ce se trecea prin nişte urechi făcute prin crestarea la capătul gros pe ambele părţi a trecea prin nişte urechi făcute prin crestarea la capătul gros pe ambele părţi a celor 13 grinzi în două muchii ce formau baza unui căpătâi.celor 13 grinzi în două muchii ce formau baza unui căpătâi.

Trei sau mai multe lemne legate cu chingi la capetele subţiri şi cu Trei sau mai multe lemne legate cu chingi la capetele subţiri şi cu cioancă, gânj sau sul la capătul gros formau la căpătâi (sau tablă), iar la plutele cioancă, gânj sau sul la capătul gros formau la căpătâi (sau tablă), iar la plutele de butuci se mai chema şi căulă. Când pluta avea mai multe căpătâie, primul se de butuci se mai chema şi căulă. Când pluta avea mai multe căpătâie, primul se chema chema fruntarfruntar sau sau buzarbuzar, cel din mijloc se chema , cel din mijloc se chema mijlocarmijlocar, iar utimul se chema , iar utimul se chema curarcurar..

Plutele de galioane, catarguri, catargele, truncheţi şi raele se formau de Plutele de galioane, catarguri, catargele, truncheţi şi raele se formau de regulă dintr-un singur căpătâi, iar cele de grile, grinzi şi grinzi în două muchii se regulă dintr-un singur căpătâi, iar cele de grile, grinzi şi grinzi în două muchii se făceau din 2 căpătâifăceau din 2 căpătâiee..

Plutele de raeluţe se făceau din 3 căpătâie, iar cele din butuci din căte 2, Plutele de raeluţe se făceau din 3 căpătâie, iar cele din butuci din căte 2, 3, 4 şi 5 căpătâie.3, 4 şi 5 căpătâie.Niciodată o plută nu se făcea mai lungă de 45-50 m.Niciodată o plută nu se făcea mai lungă de 45-50 m.

Căpătâiele (sau tablele) se legau între ele cu un gânj de nuia numit Căpătâiele (sau tablele) se legau între ele cu un gânj de nuia numit ciocârlie petrecut pe după chinga căpătâiului din urmă după cum se observă în ciocârlie petrecut pe după chinga căpătâiului din urmă după cum se observă în figura de faţă:figura de faţă:

După După 1930 1930 toate aceste legături se făceau cu funii, cabluri şi lanţuri, înlocuindu-se toate aceste legături se făceau cu funii, cabluri şi lanţuri, înlocuindu-se cele din lemn care nu erau acele din lemn care nu erau așșa de sigure.a de sigure.

CârmaCârma era formată dintr-un lemn rotund cu diametrul de 15 cm şi lungimea de 7-8 era formată dintr-un lemn rotund cu diametrul de 15 cm şi lungimea de 7-8 m numit condei. De acesta se prindea cum numit condei. De acesta se prindea cu ajutorul ajutorul cuie cuielorlor leafa sau lopata, confecţionată din leafa sau lopata, confecţionată din scândură de 2,5-3 m lungime, 3 cm grosime şi 25-30 cm lăţime. Pluta avea scândură de 2,5-3 m lungime, 3 cm grosime şi 25-30 cm lăţime. Pluta avea două cârmedouă cârme (una în faţă şi alta în spate), care se fixau după cum este prezentat în figurile:(una în faţă şi alta în spate), care se fixau după cum este prezentat în figurile:

Pentru deblocarea plutelor pe parcurs de bolovani şi alte obiecte ce le opreau se foloseau manelele (pari de 1,5 m, cu diametrul 8-10 cm). Bagajele plutaşilor erau agăţate de un par, uneori sub adăpost, la mijlocul plutei, denumit jechină.

Confecţionarea plutelor de lemne fasonate (fierăstruite). Se lutăreau de regulă dulapi groşi de 8 cm şi lungi de 6 m.

O asemenea plută se forma din 3, 4 sau 5 racle sinonime cu căpătâiele de la lemn rotund. O raclă se forma din 16 dulapi teşiţi la capătul subţire din faţă aşezaţi unul lângă altul pe doi mâzgari. Peste aceştia se aşeza un alt rând de 16 dulapi, peste care se bătea o scândură transversală de consolidare. Apoi se puneau doi dulapi sau scânduri mai groase (limbi) cam de 1 m la capete. Peste acestea se mai puneau încă un rând sau două de dulapi. La margine se puneau mucheri. Racla din faţă se facea de regulă din 3 scânduri de dulapi pentru a fi mai uşoară la plutărit.

Plutăritul a scazut o dată cu introducerea Plutăritul a scazut o dată cu introducerea tehnicii noitehnicii noi. Prin construirea . Prin construirea hidrocentralei de la Bicaz, plutele s-au oprit aici, pe lacul de acumulare hidrocentralei de la Bicaz, plutele s-au oprit aici, pe lacul de acumulare și nuși nu au au mai putut coborî pe Bistriţa de vale şi pe Siret. Acelaşi lucru pe Lotru, acelaşi mai putut coborî pe Bistriţa de vale şi pe Siret. Acelaşi lucru pe Lotru, acelaşi lucru pe Olt, unde salba de hidrocentrale a pus capăt de asemenea plutăritului.lucru pe Olt, unde salba de hidrocentrale a pus capăt de asemenea plutăritului.

De altfel, mijlacele moderne de transport, trenurile forestiere şi în De altfel, mijlacele moderne de transport, trenurile forestiere şi în ultimele decenii, autocamioanele au pătruns peste tot. Dacă transportul lemnului ultimele decenii, autocamioanele au pătruns peste tot. Dacă transportul lemnului s-a scumpit faţă de ce costs-a scumpit faţă de ce costaa prin plutire este însă şi o prin plutire este însă şi o latură pozitivălatură pozitivă : calitatea  : calitatea lemnului nu mai suferă prin şederea lui în apă.lemnului nu mai suferă prin şederea lui în apă.

Plutaritul s-a născut a doua oară de câţiva ani încoace, când vechii Plutaritul s-a născut a doua oară de câţiva ani încoace, când vechii plutaşi din plutaşi din comuna suceveană Ciocăneşticomuna suceveană Ciocăneşti, în luna august, leagă din nou cate un , în luna august, leagă din nou cate un "snop" de buşteni şi ies pe apă, dar numai de placere, pentru turiștii dornici de "snop" de buşteni şi ies pe apă, dar numai de placere, pentru turiștii dornici de ceva cu totul special. Plutăritul turistic prinde, încetul cu încetul, aspectul unei ceva cu totul special. Plutăritul turistic prinde, încetul cu încetul, aspectul unei adevarate industrii care pare să aibă mare viitor, în nordul ţării.adevarate industrii care pare să aibă mare viitor, în nordul ţării.

Plutăritul în prezentPlutăritul în prezent

Unii tineri din comună au început să înveţe meUnii tineri din comună au început să înveţe meșșteteșșugul strămoşesc ugul strămoşesc de la părinţii sau bunicii lor. Există chiar şi planul autorităţilor locale de a de la părinţii sau bunicii lor. Există chiar şi planul autorităţilor locale de a deschide o şcoala de plutărit, unde profesori să fie batranii cu meseria-n deschide o şcoala de plutărit, unde profesori să fie batranii cu meseria-n sânge.sânge.

Ca numeroase alte ocupaţii, plutăritul a intrat şi el în istorie, Ca numeroase alte ocupaţii, plutăritul a intrat şi el în istorie, generaţiile noastre aflând de existenţa lui doar din poveştile bunicilor sau generaţiile noastre aflând de existenţa lui doar din poveştile bunicilor sau din cărţile de literatură dedicate, însă el va rămîne pentru totdeauna în din cărţile de literatură dedicate, însă el va rămîne pentru totdeauna în sufletul şi inimile plutaşilor de odinioară.sufletul şi inimile plutaşilor de odinioară.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

1.1. Giurescu Constantin C., 1976. Giurescu Constantin C., 1976. Istoria Pădurii Româneşti din Istoria Pădurii Româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzicele mai vechi timpuri până astăzi, ediţia a II-a revăzută ş , ediţia a II-a revăzută ş adăugită, Editura CERES, Bucureşti.adăugită, Editura CERES, Bucureşti.

2.2. Ciobau Ion N., 2004. Ciobau Ion N., 2004. Plutăritul pe BistriţaPlutăritul pe Bistriţa, Editura NORA, , Editura NORA, Piatra Neamţ.Piatra Neamţ.

3.3. Ionescu D. Nicolae, 1991. Ionescu D. Nicolae, 1991. Contribuţii la istoria economiei Contribuţii la istoria economiei forestiere din Bucovinaforestiere din Bucovina, Editura CERES, Bucureşti., Editura CERES, Bucureşti.

4.4. http://www.rxx.co.il/TextPage_EN.aspx?ID=9341922http://www.rxx.co.il/TextPage_EN.aspx?ID=93419225.5. http://www.ciocanestibucovina.eu/foto.htmlhttp://www.ciocanestibucovina.eu/foto.html6.6. http://carlibabainfo.blog.com/?p=557http://carlibabainfo.blog.com/?p=557

Vă mulţumim pentru atenţia acordată!