Ploşniţa

Adultul are corpul oval, de culoare variata, de la galbena-bruna pana la buna-inchis, uneori are culoarea neagra. Scutelul este dezvoltat de lungimea abdomenului. Speciile se deosebesc intre ele prin forma capului si dupa marginea laterala a pronotului. Eurygaster integriceps Put. are capul rotunjit la varf, iar marginile pronotului sunt convexe; lungimea corpului este de 11-13 mm. Eurygaster maura L. are capul rotunjit la varf, iar marginile pronotului sunt drepte. Lungimea corpului este de 9-10 mm. Eurygaster austriaca Schr. are capul ascutit la varf, iar marginile pronotului concave; lungimea corpului este de 11-13 mm.

Ouale sunt de culoare verde-deschis, de forma unui butoias. Pe masura ce se dezvolta embrionul, culoarea lor se inchide, capatand o pigmentatie cafeniu-roscata.Larvele sunt asemanatoare adultilor.

Aelia sp. Adultul are corpul eliptic, cu dungi longitudinale pe partea dorsala. Aelia acuminata L. este de culoare galbena-bruna si prezinta 3 dungi longitudinale pe pronot si scutel. Pe femurele mediane si posterioare se disting 2 pete punctiforme negre. Lungimea corpului este de 7-10 mm. Aelia rostrata Boh. are corpul mai mare, osciland intre 11-12,5 mm, iar pe pronot si scutel, spre deosebire de prima specie, are numai 2 dungi. Femurele mediane si posterioare prezinta numai cate o singura pata punctiforma, neagra.

Ierneaza ca adultii, mai ales in litiera (frunzarul) padurilor de foioase; in numar cu totul redus, hibernarea are loc in perdelele de salcam sau altor specii de arbori, pe sub tufisuri etc. Parasirea locurilor de hibernare si migrarea adultilor spre lanurile de cereale au loc in cursul lunii aprilie, cand temperatura medie a aerului in zona adaposturilor ajunge la 12ºC. Aparitia adultilor este esalonata si dureaza 2-3 saptamani, iar zborul masiv se inregistreaza la temperaturi cuprinse intre 18 si 22ºC. In cautare culturilor de paioase, plosnitele cerealelor pot strabate in zbor pana la 100 km de la locul de hibernare, zburand fara intrerupere 20-30 km. In conditiile tarii noastre, datorita prezentei padurilor din regiunile de ses, migrarea adultilor se face la distante mici. Concentrarea adultilor in culturile de cereale se incheie in a 2-a decada a lunii mai.

Copulatia are loc la cateva zile de la apritie. Primele depuneri de oua se inregistreaza la 1-2 saptamani dupa zborul maxim. Ponta este esalonata pe o perioada de aproximativ 30 de zile. Ouale sunt depuse pe toate organele aeriene (pe frunze, tulpini), de preferinta insa pe burduf si pe spicele proaspat aparute. Depunerea se face in grupe de cate 14 oua, pe doua randuri de 7 bucati. O femela depune 70-100 de oua. Incubatia dureaza intre 7-15 zile. In primele ore dupa ecloziune larvele stau grupate in jurul pontei, apoi se disperseaza, in special catre spice. In timpul dezvoltarii, care dureaza 30-40 de zile, larvele naparlesc de 5 ori. In mod obisnuit, larvele ajung la maturitate in timpul recoltarii cerealelor. Noii adulti se hranesc in lanurile de grau, orz etc. nerecoltate sau pe diferite graminee spontane. Catre sfarsitul lunii iulie si in august ei se retrag la iernat, migrand catre paduri. Toate speciile prezinta o singura generatie anuala.

Dinamica populatiilor de plosnite este puternic influentata de factorii climatici si biotici. In timpul iernii o parte din adultii hibernati pier. De aseamenea, vremea umeda si rece din primavara si vara impiedica dezvoltarea normala a plosnitelor. Factorul limitativ insa, care influenteaza foarte mult inmultirea plosnitelor cerealelor, il constitiue parazitii oofragi ca: Trissolcus grandis Thoms. si Telenomus chloropus Thoms. Gradul de parazitare, in functie de complexul ecologic, variaza mult de la un an la altul, ajungand uneori pana la 90%.

Speciile de Eurygaster si Aelia ataca cereale paioase, indeosebi graul, precum si diferite graminee spontane. Adultii, ca si larvele, ataca toate organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini si spice (ariste, glume si boabe). Odata cu introducerea rostrului insecta injecteaza si o cantitate de saliva, care are proprietati enzimatice foarte active. Aceasta provoaca o dezagregare a substantelor din celule si in locul unde se produce intepatura, se formeaza o mica proeminenta ca un con, denumit „con salivar”. Cand aceste conuri se desprind si cad, in locul lor ramane un punct negru inconjurat de o zona alba-galbuie sau bruna.