platforma gsm
TRANSCRIPT
Platformă de laborator
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul testerului
Rohde&Schwarz CTS30
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 2
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul testerului
Rohde&Schwarz CTS30
Scopul lucrării
Studiul practic asupra telefoanelor GSM în vederea însuşirii noţiunilor de bază
în ceea ce priveşte comunicaţia între telefon şi reţeaua GSM şi depistarea unor
eventuale erori de funcţionare ale telefonului.
Breviar teoretic
Actualizarea localizării (LU-location update) este o procedură prin care
mobilul comunică cu reţeaua în urma căreia reţeaua ştie exact unde se află mobilul şi
cărui BTS(base transceiver station) îi este arondat. În acest proces se verifică şi IMEI-
ul telefonului, numărul IMSI şi autentificarea în reţea.
Numărul IMSI (international mobile subscriber identity) sau numărul
internaţional al abonatului este un număr compus din cel mult 15 cifre. Acest număr
este specific fiecărei reţele şi nu se modifică în timp.
Numărul IMEI (international mobile equipment identity) sau numărul
internaţional al echipamentului. IMEI-ul conţine un număr de serie şi un identificator
care nu poate fi şters decât dacă se distruge terminalul. Deoarece în reţeaua GSM
identitatea abonatului este diferită de identitatea terminalului, aceasta poate determina
apariţia unei pieţe de terminale furate. Accesul la reţea poate fi refuzat petru că
terminalul nu este omologat, pentru că perturbă reţeaua sau pentru că face obiectul
unui furt.
SIM-ul este un microcip plantat pe o bucată de plastic de aproape un
centimetru pătrat. SIM-ul este componenta cea mai interesantă pentru un utilizator de
GSM, deoarece permite separarea echipamentului telefonic GSM de baza de date a
reţelei. Cu alte cuvinte un abonat GSM nu se determină prin identitatea staţiei mobile
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 3
ci prin identitatea SIM-ului, care poate fi introdus în orice staţie mobilă compatibilă
cu sistemul. Accesul la datele de pe cartelă este protejat cu ajutorul unei parole
constituite din numărul de identitate personal (PIN – personal identity number), exact
ca în cazul cărţilor de credit.
Clasa de putere a telefonului defineşte maximul puterii semnalului transmis.
Toate telefoanele mobile aparţin unei clase de putere ce indică maximul de putere ce
poate fi transmisă. În tabelul 1 de mai jos se poate observa corespondenţa dintre clasa
de putere şi puterea maximă emisă de telefon.
Clasa GSM900 GSM1800/GSM1900 1 --- 30dBm 2 39dBm 24dBm 3 37dBm 36dBm/33dBm 4 33dBm --- 5 29dBm ---
Tabelul 1. Corespondenţa dintre clasa de putere şi puterea maximă de emisie
PCL – power control level sau valoarea puterii semnalului transmis de telefon.
Această putere este exprimată pe baza unui index sau pe valoare exactă exprimată în
dBm. În cazul laboratorului nostru, tester-ul prin setările de fabrică, lucrează cu PCL.
Există o corespondenţă exactă între valoarea PCL şi valoarea puterii transmise de
mobil şi este prezentată în tabelul 2.
GSM şi GSM 850 Nivel de putere
Putere nominală (dB)
Toleranţă (dB) Toleranţă (dB) În conformitate cu
recomandările GSM
19 5 ±5 ±5 18 7 ±5 ±5 17 9 ±5 ±5 16 13 ±5 ±5 15 15 ±4 ±3 14 17 ±4 ±3 13 20 ±4 ±3 12 22 ±4 ±3 11 26 ±4 ±3 10 29(max. pt. clasa 5) ±4 ±3 9 31 ±4 ±3 8 33(max. pt. clasa 4) ±4 ±3 7 35 ±4 ±3 6 37(max. pt. clasa 3) ±4 ±3
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 4
5 39(max. pt. clasa 2) ±3 ±2
PCN şi PCS Nivel de putere
Putere nominală (dB)
Toleranţă (dB) Toleranţă (dB) În conformitate cu
recomandările GSM 14 4(min. pt. clasa 2) ±5 ±4 13 6 ±5 ±4 12 8 ±5 ±4 11 10(min. pt. clasa 1) ±5 ±4 10 12 ±5 ±4 9 14 ±5 ±3 8 16 ±5 ±3 7 18 ±5 ±3 6 20 ±5 ±3 5 22 ±5 ±3 4 24(max. pt. clasa 2) ±5 ±2 3 26 ±5 ±2 2 28 ±5 ±2 1 30(max. pt clasa 1) ±5 ±2
Tabelul 2. Corespondenţa dintre nivelul de putere şi puterea transmisă de mobil
Administrarea canalelor fizice în GSM
Standardul GSM specifică banda de frecvenţă de la 890 la 915 MHz pentru
legătura directă (uplink) şi de la 935 la 960 pentru legătura inversă (downlink). Cele
doua subbenzi sunt divizate în canale de 200 KHz. În GSM, banda de frecvenţă de 25
MHz este divizată, folosind FDMA, în 124 de frecvenţe purtătoare, aflate la o distanţă
de 200 KHz una de alta. (În mod normal, o bandă de frecvenţă de 25 MHz poate
furniza 125 de frecvenţe purtătoare, dar primii şi ultimii 100 de KHz sunt folosiţi ca
bandă de gardă între GSM şi alte servicii ce lucrează la frecvenţe alăturate.) Fiecare
frecvenţă purtătoare este apoi divizată în timp, folosind TDMA. Astfel, canalul radio,
cu o laţime de 200 KHz, este împărţit în 8 intervale temporale. Un interval temporal
este unitatea de timp într-un sistem TDMA şi are o durată de aproximativ 0,577 ms.
Un cadru TDMA este format din 8 intervale temporale consecutive şi are o durată de
4,615 ms. Fiecărui utilizator i se aribuie unul dintre cele 8 intervale temporale, ce
formează un cadru TDMA. În acest test se va lucra cu numărul canalului. Acest lucru
înseamnă că dacă ne referim la canalul 50, în frecvenţă înseamnă pe up-link
890MHz+100KHz+50*200KHz=900,1MHz iar pe downlink 900,1 MHz +45 MHz
=945,1MHz.
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 5
Handover-ul este poate cea mai importantă procedură ce asigură mobilitatea
utilizatorului pe parcursul unei convorbiri. Scopul procedurii este să menţină legătura
între reţea şi staţia mobilă atunci când utilizatorul trece dintr-o celulă în alta. Fizic,
handoverul reprezintă schimbarea frecvenţei de emisie. Decizia este luată datorită
degradării calităţii comunicaţiei dintre staţia mobilă şi reţea. Prezenţa unei convorbiri
în desfăşurare atunci când se face transferul determină difcultatea procedurii.
Desfăşurarea lucrării
Montajul de măsură este alacătuit din tester-ul R&S CTS30, cutia ecranată,
cablul de legătură, monitor şi tastatură si este prezentat în figura 1 de mai jos.
Figura 1 Echipamentul de laborator
SIM-ul special R&S se va folosi doar dacă telefonul analizat nu este codat
pentru a funcţiona doar într-o anume reţea mobilă. În orice caz, orice telefon va
funcţiona cu SIM-ul propriu atâta timp cât este închis şi repornit în interiorul cutiei
ecranate. Dacă se introduce telefonul deja pornit cu un alt SIM decât cel R&S sau un
telefon codat cu SIM-ul R&S, anumite teste nu vor putea fi efectuate, pe ecran
apărând un mesaj “Synchronization lost”.
În acest laborator se va testa telefonul cu un test manual. Pentru aceasta se
apasă tasta F2 până când se selectează testul “Manual” în banda de 900MHz, după
care se apasă tasta F1 pentru a porni testul.
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 6
Dacă totul este în regulă testerul CTS va face o procedură de actualizare a
locaţiei în urma căreia se vor afişa pe ecran numărul IMSI, numărul IMEI, reţelele în
care poate funcţiona telefonul, clasa de putere şi puterea maximă de transmisie.
Fiecare staţie de bază acomodează staţiile mobile transmiţând informaţii de control pe
un canal prestabilit. CTS simulează reţeaua radio, adică staţia de bază, care transmite
canalul de control. În cazul în care CTS se află în zona unei celule trebuie verificat
dacă canalul de control nu se suprapune cu cel al reţelei, caz în care ar putea exista
interferenţe şi este posibil ca telefonul să încerce să se conecteze la reţeaua reală nu la
cea simulată de CTS. Oricum probabilitatea este destul de mică de a se întampla acest
lucru deoarece telefonul se află într-o cutie ecranată total. Iniţial canalul de control
este canalul 70.
Se iniţiază un apel către telefon apăsând pe tasta F1 şi se deschide cutia pentru
a răspunde la apel după care se închide. Pe monitor apare un meniu din care se pot citi
parametrii esenţiali ai mobilului.
În acest moment se poate deschide puţin cutia ecranată şi se pune telefonul în
poziţia în care se raportează o valoare maximă a semnalului. De regulă această poziţie
este în interiorul cercurilor concentrice.
Dacă o valoare apare cu roşu atunci înseamnă că este în afara limitelor de
toleranţă admise.
Se va face un tabel în care se va analiza variaţia puterii de transmisie
(Avg.Power) în funcţie de puterea emisă de CTS şi de canalul pe care are loc
comunicaţia, aşa cum este prezentat în tabelul 3.
BS Sign
CH
1 15 30 45 60 75 90 105 124
-50dBm -75dBm -100dBm
Tabelul 3
Testarea unui telefon GSM, sau a oricărui alt telefon mobil, poate fi divizată în
două părţi: măsurători făcute pe partea de recepţie şi măsurători făcute pe partea de
transmisie. Cea mai importantă parte a măsurătorii de recepţie este testarea
sensibilităţii în multiple condiţii de propagare şi testarea sensibilităţii la interferenţe.
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 7
Testul de transmisiune presupune măsurarea erorilor de modulaţie, puterea de
transmisie, acurateţea puterii de transmisie şi rampa de putere.
Măsurători de recepţie
Măsurarea erorii de bit (BER)
În acest proces CTS trimite către telefon pachete de biţi pe care telefonul le
demodulează, le modulează din nou şi le trimite înapoi către CTS pe interfaţa radio.
CTS compară biţii transmişi cu biţii receptionaţi şi calculează astfel erorile.
Măsurătoarea de BER are trei rezultate:
RBER(residual bit error) pentru biţi de clasa 2 (Class II )…………….toleranţa 2,6%
RBER(residual bit error) pentru biti de clasa 1b (Class Ib)…………...toleranţa 0,4%
FER(frame erasure rate)……………………………………………….toleranţa 0,0%
Primii 50 de biţi sunt consideraţi cei mai importanţi pentru calitatea vocii
transmise aşa că nu este admisă nici o eroare în aceşti biţi. FER (frame erasure rate)
reprezintă cadrele şterse pe parcursul transmisiei datorate erorilor survenite în cei 50
de biţi de clasă 1a. Un cadru este şters în totaliatate în condiţiile în care chiar şi un
singur bit din acest tip este eronat.
transmisepachetedetotalNumaruleronatepachetedeNumarulFER____
___=
Tipul de măsurare a erorii de bit pentru biţi de clasa 2 presupune transmiterea
de către CTS a unor cadre de voce de 78 de biţi pe cadru. În acest test se verifică biţi
recepţionaţi de telefon fără a fi corectaţi.
Tipul de măsurare a erorii de bit pentru biţii de clasă 1b presupune
transmiterea de către CTS a unor cadre de voce de 132 de biţi pe cadru. Această
măsurătoare are loc pentru biţii din acele cadre care nu au fost şterse de către telefon.
transmisibitidetotalNumarulIbsauIIclasadeeronatibitideNumarulIbsauIIclasaRBER
________________ =
Pentru măsurarea sensibilităţii se poate apăsa tasta F2. Testerul va începe să
scadă automat puterea de emisie şi la fiecare pas calculează erorile de bit. Când încep
să sară din limitele acceptabile se opreşte şi afişează sensibilitatea telefonului.
Decrementarea puterii de emisie a testerului se poate face şi manual şi se poate merge
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 8
mai mult până când erorile afişate au valori duble faţă de cele acceptate şi chiar până
acolo unde emisia va fi pierdută. Valorile se vor nota şi se va trage concluzia asupra
sensibilitatii telefonului, dacă este sau nu în limite normale.
-pentru reţeaua GSM 900 cu BTS normal…………………......…………-
104dBm
-pentru reţeaua GSM 900 cu micro-BTS…………………………………..-
97dBm
-pentru reţeaua GSM 1800 cu BTS normal………………..………..-100/-
102dBm
-pentru reţeaua GSM 1800 cu micro-BTS…………………………………-
97dBm
În figura 2 este afişat modul de lucru al testerului pentru calcularea BER.
Figura 2 Principiul măsurării BER şi a sensibilităţii
Măsurători de transmisie
Măsurarea rampei de putere
Pentru a vizualiza rampa de putere (power ramp) se alege din meniul cu apel
în desfăşurare “Ramp” şi se apasă pe butonul Start Measure. Pe ecranul monitorului
va apărea rampa de putere a semnalului transmis de mobil. Se vizualizează practic
variaţia semnalului transmis de telefon pe durata unui segment de timp cu durata de
577 μs. Pe ecran apare de asemenea şi masca de putere care exprimă valorile maxime
admise de rampă şi care nu trebuiesc depăşite. Apăsând tasta F4 (adică butonul View
Rising) se poate mări şi vizualiza rampa de putere pe părţi (partea de început, partea
utilă adică partea de mijloc şi partea de sfârşit).
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 9
Atunci când este afişată rampa de putere se afişează şi puterea medie a
semnalului transmis de telefon, nivelul de putere pe care este setat să transmită,
canalul de trafic pe care este conectat şi eroarea de timing(Tim Err). Eroarea de
timing este dată de diferenţa între momentul în care transmite CTS şi momentul în
care transmite mobilul. Se exprimă în biţi şi poate fi negativă sau pozitivă dacă
impulsul este transmis înainte respectiv după momentul exact. Conform normelor
eroarea maxima acceptabilă este de ±2 biţi. În test se poate observa cum influenţează
numărul canalului această eroare. Dacă nivelul semnalului impulsului depăşeşte
masca de toleranţă atunci este înroşit. O mască ideală este prezentată în figura 3 de
mai jos.
Figura 3 Rampa de putere
Măsurarea fazei şi a frecvenţei
Pentru această măsurătoare, din meniul cu apel în desfăşurare, se alege
opţiunea “PhaseFreq” şi se apasă pe butonul Start Measure. Pe ecran apare un meniu
cu un grafic ce conţine eroarea de fază a semnalului transmis de mobil ca o funcţie de
timp. Mai jos sunt afişate şi valori numerice în grade pentru aceasta atât în valoare
mediată cât şi în valoare de vârf, în căsuţele “Phase Rms” respectiv “Phase Peak”, şi
mai este afişată şi eroarea de frecvenţă în căsuţa “Freq Err” măsurată în Hz.
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 10
Se vor face două tabele cu acelasi cap de tabel cu cel al tabelului 3 în care se
vor analiza parametrii Freq Err şi Phase Rms.
După aceasta se va trasa şi un grafic în care vor apărea toţi cei 3 parametrii
Avg.Power, Freq Err şi Phase Rms.
Faza instantanee )(tϕ a purtătoarei este incrementată cu 2π atunci când se
transmite un “1” şi este decrementată cu 2π atunci când se transmite un “0” aşa cum
este prezentat în figura 4.
Figura 4 Variaţia fazei
Ecartul fazei în raport cu un semnal modulat perfect se poate scrie astfel:
)()( 0 ttt δϕδωϕ +=Δ
Figura 5 Schema de principiu pentru calcularea erorii de fază
Pentru a determina eroarea de fază/frecvenţă, CTS operează în felul următor:
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 11
- trimite către mobil o purtătoare modulată de o secvenţa binară cunoscută,
mobilul după ce o prelucrează în circuitele sale o trimite înapoi către CTS. Aici este
demodulată şi calculată curba de fază reala a purtătoarei transmisă de mobil.
- cunoscând secvenţa binară, CTS poate calcula curba de fază ideală φ(t).
- se face diferenţa între curba de fază ideală şi cea reală şi rezultă
)()( 0 ttt δϕδωϕ +=Δ .
Plecând de la acest ecart de fază )()( 0 ttt δϕδωϕ +=Δ , testerul extrage
informaţia necesară calculării erorii de fază şi frecvenţă. De remarcat că o eroare de
frecvenţă face ca faza să varieze într-o manieră liniară.
Mai jos este prezentată figura 6 pentru eroarea de fază afişată de tester pe
durata unui impuls.
Figura 6 Prezentarea grafică a erorii de fază şi frecvenţă
Panta curbei erorii de fază pe durata unui burst reprezintă eroarea de pulsaţie
0δω , iar eroarea de frecvenţă se calculează în felul următor:
tE frecventa Δ
Δ∗=
ϕπ21
Ecartul dintre evoluţia medie a fazei şi cea instantanee reprezintă eroarea de
fază şi are expresia următoare:
tEttE frecventafaza ∗∗−Δ= πϕ 2)()(
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 12
Această eroare de fază este o funcţie de timp şi de aceea poate fi exprimată în
valoare de vârf (Peak) sau în valoare medie, eficace (RMS).
Un exemplu de calcul pentru aceste erori este prezentat mai jos.
-Avem o pantă de 60° pe o durată de 577 μs, aceasta înseamnă 1815 rad/s,
eroarea de frecvenţă va fi 1815/2π = 289 Hz
-Pentru eroarea de fază putem aprecia cu ochiul diferenţa faţă de valoarea
medie şi este de aproximatv 8° în punctul indicat pe figură.
Aşa cum apare mai sus, in figura 6, normele GSM prevăd ca eroarea de fază
de vârf să nu depăşească 20° şi în valoare medie să nu depăşească 5°, iar pentru
eroarea de frecvenţă, valorile maxime acceptate sunt de ±90 Hz într-un sistem GSM
900 şi de ±180Hz pentru un sistem GSM 1800.
Se vor face două tabele identice cu tabelul 3 în care se vor analiza parametrii
Freq Err si Phase Rms.
Dupa aceasta se va trasa şi un grafic in care vor aparea toti cei 3 parametrii
Avg.Power, Freq Err si Phase Rms.
Testul de handover
Ultimul test ce se poate face din meniul cu apel în desfăşurare este testul de
handover. Acest handover corespunde unei schimbări de frecvenţă şi de segment
temporal alocat transmisiei pentru a îmbunătăţi calitatea semnalului. Atunci când are
loc un handover în afara benzii originale (să presupunem că mobilul se află în banda
de 900 MHz şi are loc handover-ul în banda de 1800 MHz) pot exista două cazuri:
- combinat (combined) şi acest lucru înseamnă că a fost transferat în banda de
1800 MHz doar canalul de voce iar canalul de control a rămas tot în banda de 900
MHz
- separat (separate) şi în acest caz înseamnă că a avut loc un schimb total de
frecvenţă, ceea ce înseamnă că au trecut în banda de 1800 MHz atât canalul de voce
cât şi cel de control.
Activităţi
Analiza staţiilor mobile GSM cu ajutorul tester-ului R&S CTS30
13 13
1).Verificaţi dacă valorile măsurate pentru eroarea de frecvenţă, eroarea de
fază, rampa de putere şi eroarea de bit se încadrează în normele impuse de standardele
GSM şi în cazul în care nu sunt, specificaţi eventualele cauze.
2).Testaţi capacitatea de handover a telefonului către reţeaua GSM1800 sau
GSM1900 atât simplu cât şi combinat. Se va repeta testul în cazul în care tester-ul este
pus să emită cu putere mare (-55dBm) sau putere mică (-100dBm). Se verifică dacă
handoverul are loc convenabil (în timp util) şi dacă sunt diferenţe între parametrii de
emisie în aceste cazuri. (Pentru configurarea tipului de handover se apasă butonul
“Config” din meniul principal).
3). Trimiteţi un SMS către telefon şi iniţiaţi un apel de la mobil către tester
apelând un număr oarecare de pe telefon, de exemplu 1234567890.
Întrebări
1). Calculaţi panta maximă a curbei erorii de fază pentru sistemul GSM900 şi
GSM1800 având în vedere erorile maxime admisibile pentru fiecare sistem în parte.
2).Calculaţi erorile de bit pentru RBER II, RBER Ib, şi FER în condiţiile în
care prin decodorul de voce au trecut 1000 de cadre şi au fost găsiţi 800 de biţi eronaţi
de clasă Ia în 35 de pachete, 4000 de biţi eronaţi de clasa II şi 3000 de biţi eronaţi de
clasa Ib.
3).Pornind de la figura 3 calculaţi care este durata a 26 de cadre, câte
impulsuri sunt, câţi biţi sunt în total şi câţi sunt informaţie utilă (o astfel de construcţie
se numeşte multicadru).
4). Calculaţi frecvenţa centrală a canalelor de comunicaţie 10, 85 şi 120 pentru
un sistem GSM900.