planuri de mobilitate urbană durabilă elemente de context și cadru legislativ

25
Cea de-a doua Conferință Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă 16-17 iunie 2015 Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă -elemente de context și cadru legislativ- MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ’’Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic, vei obţine maşini şi trafic. dacă planifici pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri.’’ (Fred Kent)

Upload: ministerul-dezvoltarii-regionale-si-administratiei-publice

Post on 28-Jul-2015

310 views

Category:

Economy & Finance


2 download

TRANSCRIPT

Cea de-a doua Conferin ăț Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă

16-17 iunie 2015

Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă -elemente de context i cadru legislativ-ș

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

’’Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic, vei obţine maşini şi trafic. dacă planifici pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri.’’ (Fred Kent)

Structura prezentare

1. Interdependen ăț Mobilitate - Dezvoltare urbană

2. Transportul public i dezvoltarea urbană în Româniaș3. Context european – prevederi documente cadru

4. Context na ional – prevederi cadrul legislativț- Existente- Propuneri de completare

Interdependen ăț Mobilitate -Dezvoltare Urbană

Transportul public este eficient dacă prin dezvoltarea urbană se asigură: o structură compactă a ora ului ș o concentrare ridicată a popula ieiț

UITP.COM

Interdependen ăț Mobilitate -Dezvoltare Urbană

Mobilitatea este eficientă dacă prin dezvoltarea urbană se asigură o densitate optimă a popula ieiț

UITP.COMSursa: Banca Mondiala

Masa urbana a Atlantei si a Barcelonei

Sursa: http://alain-bertaud.com/images/AB_The_spatial_organization_of_cities_Version_3.pdf

Barcelona are 99 km linii de metrou si 60% din populatie se afla la 600 de metrii de o statie de metrou. Atlanta are 74 km linii de metrou, si 4% din populatie se afla la o distanta de 800 metrii de o statie de metrou.

Pentru ca Atlanta sa aibe 60% din populatie la 600 metrii de o stație de metrou (ca in cazul Barcelonei), ar trebui sa construiască 3,400 km de linii de metrou în plus, și 2,800 noi statii de metrou.

Interdependen ăț Mobilitate -Dezvoltare Urbană

Mobilitatea este eficientă dacă prin dezvoltarea urbană se asigură o utilizare optimă a spa iului urbanț

UITP.COMSursa: Banca Mondiala

Interdependen ațMobilitate-Dezvoltare Urbană

Dezvoltarea urbană este durabilă dacă prin transportul public:

Este asigurată accesibilitatea popula ieiț / evitarea segregării sociale

Este limitată utilizarea autoturismelor personale/evitarea congestionării traficului i evitarea șcre terii gradului de poluare ș

Circulaţia urbană produce 40% din emisiile de CO2

Economia europeană pierde anual aproape 100 miliarde de euro ca urmare a întârzierilor provocate în trafic

Un accident mortal din trei are loc în zonele urbane

Interdependen ăț Mobilitate-Dezvoltare Urbană

Dezvoltarea urbană poate fi reglementată în func ie de infratsructura de transport public,ț

Transportul public trebuie planificat în raport cu modul de utilizare al terenului i cu șfunc iunile pe care acesta le dezvoltă,ț

Calitatea mediului urban depinde i de șcalitatea transportului public iar atractivitatea spa iului urban depinde de modul de țtranspunere a infrastructurii pentru pietoni i șbiciclete.

Planul cu degete de manu ă al ora ului ș șCopenhaga – structura urbană multipolară dezvoltată în lungul axelor de transport colectiv

Transportul public i dezvoltarea urbană în Româniaș

- Expansiunea urbană

Dinamica spa ială a localită ilor urbane ț ț

– Suprafa a intravilanului la ora e i municipii ț ș ș

- Schimbarea polilor de interes la nivel local

- Cre terea popula iei în zonele periurbaneș ț

226.777 ha

1993

305.308ha 2000

435.050ha

2011

Transportul public i dezvoltarea urbană în Româniaș

Probleme principale

• infrastructura ecologică de transport public a fost diminuată (tramvai, metrou, troleu)

• traseele mijloacelor de transport care au fost proiectate în perioada comunistă pentru conectarea marilor ansambluri industriale cu cartierele dormitor nu fost modificate la noile cerin e de transport.ț

• Infrastructura de transport public a fost reabilitată (material rulant) dar nu extinsă în corelaţie cu noile zone de dezvoltare urbană.

• lipsa nodurilor intermodale care ar eficientiza transportul persoanelor i care ar asigura conexiunea transportului metropolitan cu transportul ș

urban.

• lipsa unor sisteme de transport metropolitane iar strategia de dezvoltare şi extindere a transportului public urban a fost rareori corelată cu strategiile şi sistemele periurbane.

• absenţa unui sistem de planificare urbană la scară metropolitană, care să cuprindă infrastructura tehnică de circulaţie dintre oraşe şi unităţile administrative teritoriale învecinate a dus la rupturi şi neconcordanţe în planificarea reţelelor necesare.

…dar i realizariș

în ultima perioadă au fost realizate progrese în asigurarea accesibilită ii persoanelor cu țdizabilită i la mijloacele de transport în țcomun – sta iile de metrou au fost dotate cu țlift-uri, iar noile autobuze sunt dotate cu rampe mecanice sau electrice

Context european

• Carta de la Leipzig pentru ora e europene durabileș

• Carta Alba Europeană a Transporturilor – “Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor” – CE 2011

• Carta Verde Europeană a Transportului Urban – CE 2007, PE 2008

• Declara ia de la Toledo, 2010ț

• Eltis - Conceptul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă şi Integrată (SUMP)

Cristina Balan
Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile - Modernizarea reţelelor de Infrastructuri şi creşterea eficienţei energeticePromovarea unui transport urban eficient şi ieftinMulte cartiere dezavantajate duc şi povara lipsei de legături de transport şi a unor influenţe care vin din probleme de mediu, fapt de natură să le reducă gradul de atractivitate. Dezvoltarea unui sistem de transport eficient şi ieftin va oferi rezidenţilor acestor cartiere posibilităţi la mobilitate şi acces egale cu cele ale celorlalţi cetăţeni. Pentru a atinge acest scop, planificarea transportului şi managementul traficului din aceste zone rebuie să reducă progresiv impactul negativ al transportului asupra mediului şi să organizeze transportul într-o manieră în care să se reuşească integrarea acestor cartiere în oraş şi regiune ca un tot unitar. în acest scop vor fi utile reţele adecvate mersului pe jos sau cu bicicleta.Carta Alba Europeană a Transporturilor – “Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor” – CE 2011Pentru a reduce congestionarea și emisiile din contextul urban, este necesară o strategie mixtă care să implice planuri de amenajare a teritoriului, sisteme de tarifare, servicii publice de transport eficiente și o infrastructură pentru modurile nemotorizate, precum și platforme de încărcare/realimentare a vehiculelor ecologice. Începând de la o anumită dimensiune, orașele ar trebui încurajate să elaboreze planuri de mobilitate urbană care să combine toate aceste elemente. Planurile de mobilitate urbană ar trebui să fie în deplină concordanță cu planurile de dezvoltare urbană integrată. Carta Verde Europeană a Transportului Urban – CE 2007, PE 2008Transport în comun după nevoile cetăţenilor ……Printr-o coordonare echilibrată a utilizării terenului şi printr-o abordare integrată amobilităţii urbaneTendinţele de suburbanizare şi de expansiune urbană conduc la o utilizare a terenului cu densitate scăzută şi izolare spaţială. În consecinţă, dispersarea locuinţelor, a locurilor de muncă şi a facilităţilor de agrement duce la o cerere sporită de servicii de transport18. Densităţile scăzute din zonele de periferie îngreunează furnizarea unor soluţii de transport în comun de o calitate suficient de bunăDeclarația de la Toledo, 2010Importanţa strategică a regenerării urbane integrate pentru a atinge o dezvoltare urbană mai inteligentă, durabilă şi incluzivă socialDirecţii de acţiune:Din perspectiva mediuluireducerea nevoilor de transport prin promovarea proximitaţii, prioritizarea mijloacelor de transport non-motorizate; susţinerea unui transport public eficient şi ieftin accesibil tuturor

13

IImpreuna pentru o mobilitate urbana competitiva

care utilizeaza eficient resursele Comunicarea Comisiei Europene nr. 913/2013

• Coordonarea intervențiilor în sectorul public și în sectorul privat

• Logistica urbană

• Reglementări mai inteligente privind accesul în zonele urbane • Implementarea coordonată a sistemelor inteligente de

transport • Siguranța rutieră

• Accentul pe cercetare - inovare • Sprijinului financiar bine direc ionat ț• Stabilirea de obiective specifice și indicatori de performan ăț• Abordare participativă,

• Planificare, monitorizare, raportare.

Managementul mobilită iiț

• NIVELUL REGIONAL – METROPOLITAN

• NIVELUL URBAN

• NIVELUL ZONAL

Centrul de mobilitate este unitatea operaţională de la nivel regional/metropolitan/urban unde serviciile de mobilitate sunt organizate şi monitorizate.

O aten ie sporită este asigurată mobilită ii urbane prin:ț ț

• Sprijin financiar - finan area prin POR a Planurilor țde mobilitate urbană durabilă – Bucure ti i 7 poli ș șde cre tere (Craiova, Constan a, Cluj-Napoca, ș țTimi oara, Ploie ti, Bra ov i Ia i) ș ș ș ș ș

• Sprijin legislativ

– Legea nr. 190/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

– Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare – în curs de aprobare

Context na ionalț

Context na ionalț Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanism

Anexa 2 - Defini ii: ț Plan de mobilitate urbană – instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităţilor din zona periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate şi transport al persoanelor, bunurilor şi mărfurilor.

Art. 43^1, alin. (4) - Pentru localităţile de rang 0, 1 şi 2, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului şi planurile de mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul judeţean sau de către oraşul-centru polarizator.

Art. 46^1 - Planul urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:

a)diagnosticul prospectiv,

b)strategia de dezvoltare spaţială a localităţii;

c)regulamentul local de urbanism aferent acestuia;

d)planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice.

e)planul de mobilitate urbană.

Context na ionalț Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanism

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

• Documenta ie complementară strategiei de ț

dezvoltare teritorială

periurbană/metropolitană şi planului

urbanistic general (P.U.G.)

• Corelare dezvoltare spaţială i nevoile de ș

mobilitate şi transport.

• Teritoriul aferent P.M.U.

– teritoriul UAT

– teritoriul aflat în zona periurbană sau

metropolitană

• Documentul se elaborează în format tiparit şi în

format GIS.

• Include i Modelul de Transport Urban multimodal ș

i baza de date aferentă acestuia. ș

• Planul de mobilitate urbană

– se avizează de către Comisia tehnică de amenajarea

teritoriului şi urbanism, Comisia de circulaţii/

Comisia de siguranţa rutieră şi fluidizare a traficului,

– aprobă de către consiliile locale.

• P.U.G. şi P.M.U. - o viziune de dezvoltare integrată

la nivelul teritoriului studiat

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

• Culegerea de date - la nivel de UAT i UTR ș

– Efectuarea interviurilor privind mobilitatea populatiei

– Realizarea recensămintelor de circula ie în intersec iile ț ț

principale i la intrările în localitate;ș

– Realizarea anchetelor privind originea/destina ia deplasărilor ț

în trafic la intrările în localitate i în interiorul localită ilorș ț

• P.M.U. se elaborează printr-o abordare transparentă i ș

participativă, prin consultare

– actorii relevan i, ț

– cetă eni i reprezentan i ai societă ii civile, ț ș ț ț

– operatori de transport public i agenţi economici ș

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

Partea 1

Introducere– Scopul i rolul documenta iei;ș ț

– Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spa ială; ț

– Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale;

– Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială i de cadru natural din șdocumentele de planificare ale UAT-urilor.

Analiza situaţiei existente – Contextul socio-economic cu identificarea densită ilor de popula ie i a activită ilor economice; ț ț ș ț

– Reţeaua majoră de circula ii;ț

– Transport public;

– Transport de marfă;

– Mijloace alternative de mobilitate

– Managementul traficului

– Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

Evaluarea impactului actual al mobilită iiț

– Impactul asupra elementelor de mediu;

– Siguran a în trafic i impactul asupra cadrului social;ț ș

– Nivel de accesibilitate i tendin e de dezvoltare;ș ț

– Capacitate de transport.

Dezvoltarea i calibrarea modelului de transport ș

urban multimodal

– Generare i atragere deplasări;ș

– Distribu ie între zone;ț

– Distribu ie între modurile de transport; ț

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

Partea 2

Obiective i direc ii de ac iuneș ț ț

– La scară periurbană/metropolitană;

– La scara localităţilor;

– La nivelul cartierelor /zonelor cu nivel ridicat de complexitate.

Scenarii de mobilitate pe baza modelului de trafic

– Scenariu de mobilitate la scară periurbană/metropolitană;

– Scenariu de mobilitate la scara localităţii;

– Scenariu de mobilitate la nivelul cartierelor /ariilor cu nivel ridicat de complexitate.

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

Partea 3 - Planul de ac iuneț

– Interven ii majore asupra infrastructurii de circulaţii;ț

– Transport public;

– Transport de marfă;

– Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos i persoane cu ș

mobilitate redusă);

– Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de

transport, signalistică);

– Zonele cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice, poli

ocazionali de atrac ie/generare de trafic, zone intermodale-gări, aerogări, etc);ț

– Structura intermodală i operaţiuni urbanistice necesare. ș

Monitorizarea implemenentării Planului de Mobilitate Urbană

Context na ionalțProiect norme metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001

Vă mul umesc!țDiana ENEA – Director GeneralȚ

Direc ia Generală Dezvoltare Regionala i ț șInfrastructură

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE I ȘADMINISTRA IEI PUBLICEȚ

Cea de-a doua Conferin ăț Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă16-17 iunie 2015