planul naȚional de siguranȚĂ a aviaȚiei civile · ”controlled flight into terrain –...

Nr. 18277/ 05.07.2018

APROB Manager responsabil

Director General AACR

Armand PETRESCU

PLANUL NAȚIONAL DE

SIGURANȚĂ A AVIAȚIEI CIVILE

2018 – 2022

Planul național de siguranță a aviației civile

2018 - 2022

1

Baza legală Planul național de siguranță a aviației civile 2018–2022 a fost întocmit în baza prevederilor art. 11 din Programul național de siguranță în aviația civilă, ediția 3, aprobat prin OMT nr. 1182/2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 813 din 14 octombrie 2016.


2018 - 2022

2

Avizat în ședința CTS din data de 03.07.2018

Avizat în ședința CES din data de 05.07.2018

Coordonator CTS – șef BAS

Daniel ACHIM

Director DTA – MT Mihail IONESCU

Director General Adjunct – AACR

Tudorel ROMAN

Director General Adjunct – AACR

Sorin ENCUȚESCU

Director General – ROMATSA

Mircea BOȘTINĂ

Director Calitate – AEROSTAR Bacău

Alexandru FILIP

Șef DSZC – TAROM

Viorica URSACHE

Președinte AAR David CICEO

Șef BAS – AACR Daniel ACHIM


2018 - 2022

3

Avizat în ședința CTS din data de ______________________

Coordonator CTS – șef BAS

Daniel ACHIM

Șef SCPA-DS Cristian OLINESCU

Inspector aeronautic – SEAS-DSG

Mihaela GEORGESCU

Șef BCN-DS Remus DOGARU

Inspector aeronautic – SOZN-DR

Vicențiu DINU

Inspector aeronautic – SI-DS

Dan HADÎRCĂ

Inspector aeronautic – SNA-DS

Andi SAVA

Șef DSZC -TAROM Viorica URSACHE

Expert – R.A. ROMATSA

Bogdan NEACȘU

Director Executiv DO – CN AB

Cristian ALEXE

Director Calitate – AEROSTAR R.A.

Sorin PETRAȘ


2018 - 2022

4

CUPRINS Generalități 6

Planul european pentru siguranţa aviaţiei 2018–2022 (EPAS 2018–2022) 7

Planul național de siguranță în aviația civilă 2018–2022 (pNSAC 2018–2022) 10

Structura pNSAC 2018–2022 10

Performanța siguranței 14

Accidente 14

Incidente grave 15

Domeniul sistemic 16

Aria de acțiune: Managementul siguranței 16

(1) AS.01.01 Dezvoltarea și monitorizarea PNSAC și pNSAC 16

(2) AS.01.02 Promovarea implementării corecte a SMS 18

(3) AS.01.03 Dezvoltarea unui dialog permanent cu operatorii aerieni români privind FDM 20

(4) AS.01.04 Evaluarea SMS 22

(5) AS.01.05 Corelarea pNSAC cu SMS 24

Domeniul operațional 26

Aria de acțiune: Operațiuni CAT cu avioane 26

(6) AO.01.01 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip LOC-I 26

(7) AO.02.01 Siguranța pistei – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip RE 28

(8) AO.02.02 Siguranța pistei – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip RI 30

(9) AO.02.03 Siguranța pistei – Creșterea importanței LRST 32

(10) AO.03.01 Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip MAC 33

(11) AO.03.02 Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare 34

(12) AO.04.01 Siguranța operațiunilor la sol 35

(13) AO.05.01 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip CFIT 36

(14) AO.06.01 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Foc, fum și gaze toxice” 37

(15) AO.07.01 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip SCF-PP 39

(16) AO.07.02 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip SCF-NP 40

(17) AO.08.01 Rata de apariție a neconformităților ca urmare a inspecțiilor RAMP 41

Aria de acțiune: Operațiuni cu elicoptere 43

(18) AO.09.01 Creșterea gradului de siguranță a operațiunilor cu elicoptere 43

Aria de acțiune: Operațiuni de aviație generală 45

(19) AO.10.01 Îmbunătățirea diseminării informațiilor de siguranță 45

(20) AO.10.02 Dezvoltarea Culturii Juste în aviația generală 47

(21) AO.11.01 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip Airspace infringement 48

Domeniul emergent 49


2018 - 2022

5

Aria de acțiune: Drone civile 49

(22) AE.01.01 Reducerea riscurilor asociate operării dronelor civile 49

Aria de acțiune: Modele de afaceri emergente 51

(23) AE.02.01 Îmbunătățirea culturii de siguranță la operatorii aerieni 51


2018 - 2022

6

Generalități

Obligativitatea dezvoltării unui Plan național de siguranță a aviației civile este prevăzută la art. 11 din PNSAC, ediția 31.

Prin Planul naţional de siguranţă a aviaţiei civile (pNSAC) sunt stabiliţi indicatorii de siguranţă la nivel naţional cu ţintele de siguranţă şi pragurile de alertă aferente, precum şi acţiunile necesare pentru reducerea riscurilor la adresa siguranţei.

În acest mod se defineşte nivelul acceptabil de performanţă a siguranţei (ALoSP), prin identificarea, în baza evaluării informaţiilor de siguranţă relevante, a principalelor riscuri la adresa siguranţei care afectează sistemul naţional al aviaţiei civile.

În esență, pNSAC grupează întreaga paletă de acțiuni de siguranță considerate necesar a fi implementate în vederea atingerii obiectivelor de siguranță fixate prin PNSAC

Planul naţional de siguranţă a aviaţiei civile contribuie la realizarea Planului european pentru siguranţa aviaţiei prin preluarea în conţinutul său a riscurilor şi a acţiunilor aferente identificate la nivel european, cu relevanţă pentru aviaţia civilă din România.

Atât pNSAC cât şi reviziile la acesta se elaborează de Comitetul Tehnic de Siguranță, se avizează de Comitetul de Evaluare a Siguranței şi se aprobă de către managerul responsabil pentru PNSAC, conform atribuțiilor acestora prevăzute în PNSAC.

Odată cu publicarea pNSAC, AACR își stabilește următoarele obiective: - Actualizarea permanentă a deciziilor strategice adoptate prin PNSAC;

- Implementarea acțiunilor de siguranță atribuite statelor memebre prin EPAS;

- Implementarea acțiunilor de siguranță identificate la nivel național;

- Realizarea acțiunilor de reducere a riscurilor identificate.

În concluzie, pNSAC nu este un document static, acesta evoluează în baza recomandărilor EASA și a analizelor efectuate în baza datelor culese la nivel național

Planului european pentru siguranţa aviaţiei 2018–2022 (EPAS 2018–2022)

Planul European pentru siguranța aviației civile (European Plan for Aviation Safety) – EPAS este instrumentul care are ca țintă fundamentală evitarea producerii accidentelor și incidentelor grave în domeniul aviației civile la nivel european.

Dacă în prezent statele membre UE realizează implementarea EPAS pe bază de voluntariat, aceasta va deveni obligatorie o dată cu intrarea în vigoare a proiectului de amendament al Regulamentului (CE) 216/2008. Proiectul de amendament prevede ca riscurile și acțiunile aferente, stabilite prin EPAS, să fie incluse într-un document de tipul unui plan național de siguranță. Fiecare stat membru va avea obligația de a analiza și stabili riscurile și acțiunile care îi sunt aplicabile, de a justifica omiterea celor ce nu i se aplică și de a-și dezvolta propriul Plan de siguranță.

1 OMT nr. 1182/2016 pentru aprobarea Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă şi pentru numirea

directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române ca manager responsabil pentru implementarea şi monitorizarea funcţionării Programului naţional de siguranţă în aviaţia civilă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 813 din 14 octombrie 2016.


2018 - 2022

7

În esență, actuala ediție a EPAS stabilește o serie de Priorități strategice, din care cele referitoare la siguranță sunt:

- Domeniul sistemic;

Cuprinde acțiuni care afectează sistemul aviației civile în general.

- Domeniul operațional;

Cuprinde acțiuni care au ca scop reducerea riscurilor de siguranță evidențiate atât pe plan european cât și național, rezultate din analiza evenimentelor de aviație civilă raportate, și este împărțit în:

o Operațiuni de transport aerian comercial cu avioane;

o Operațiuni cu elicoptere;

o Operațiuni de aviație generală;

- Domeniul emergent,

Cuprinde acțiuni ce au în vedere tendințele de evoluție ale sistemelor de aviație civilă, respectiv:

o Operațiuni cu drone;

o Riscuri curente și viitoare la adresa aviației civile, ce reies din noile modele de afaceri;

o Impactul securității asupra aviației.

Fiecare din aceste categorii este împărțită în arii de acțiune (action areas), care la rândul lor sunt împărțite în acțiuni specifice (safety actions). Acțiunile care cad în sarcina EASA urmeaza să fie duse la îndeplinire prin măsuri de reglementare (rulemaking – RMT), de promovare a siguranței (safety promotion – SPT), de supervizare dedicată (focused oversight – FOT) sau de cercetare (research/study – RES). Acțiunile care cad în sarcina statelor membre (member states), indiferent de tipul acestora, sunt notate simplificat prin MST.xxx, parte din acestea fiind preluate în pNSAC.

Acțiunile de tip MST curpinse în EPAS 2018–2022 sunt enumerate în tabelul nr.1.

Situația comparativă a acțiunilor cuprinse în EPAS 2017-2021 față de cele din EPAS 2018-2022 este prezentată în tablelul nr. 2.


2018 - 2022

8

Domeniu de acțiune

Aria de acțiune Acțiuni MST

Sistemic Managementul siguranței MST.001 MST.002 MST.003 MST.026

Factori umani și competența personalului n.a.

Urmărirea traiectului aeronavelor n.a.

Operațional Operațiuni de transport aerian comercial cu avioane:

• Atitudine anormală în zbor (indicator aferent evenimentelor de tip ”Loss of control in flight – LOC-I”)

MST.004

• Siguranța pistei MST.007 MST.014

• Pierderea eșalonării (indicator aferent evenimentelor de tip ”Mid-air collision – MAC”)

MST.010 MST.024

• Îmbunătățirea proiectării și întreținerii n.a.

• Siguranța operațiunilor la sol MST.018

• Apropiere periculoasă față de sol (indicator aferent evenimentelor de tip ”Controlled flight into terrain – CFIT”)

MST.006

• Foc, fum și gaze toxice MST.005

Operațiuni cu elicoptere MST.015

Operațiuni de aviație generală cu aeronave cu aripa fixă

• Elemente sistemice favorizante MST.025 MST.027

• Menținerea controlului n.a.

• Operare în condiții meteo adverse n.a.

• Prevenirea pierderii eșalonării MST.016

• Managementul zborului n.a.

Emergent Drone civile n.a.

Riscuri de securitate cu impact asupra siguranței n.a.

Modele de afaceri emergente MST.019

Produse/tehnologii noi MST.020

Reglementarea supervizării n.a.

Tabelul nr.1 – Ariile de acțiuni din EPAS 2018–2022


2018 - 2022

9

Acțiune EPAS 2017-2021

EPAS 2018-2022

MST.001 X X

MST.002 X X

MST.003 X X

MST.004 X X

MST.005 X X

MST.006 X X

MST.007 X X

MST.010 X X

MST.011 X

MST.014 X X

MST.015 X X

MST.016 X X

MST.017 X

MST.018 X X

MST.019 X X

MST.020 X X

MST.022 X

MST.023 X

MST.024 X X

MST.025 X X

MST.026 X

MST.027 X

Tabelul nr. 3 – Situație comparativă acțiuni EPAS


2018 - 2022

10

Planului național de siguranţă a aviaţiei civile 2018–2022 (pNSAC 2018–2022)

Informațiile avute în vedere la întocmirea RoPAS 2018 – 2022 sunt prezentate în figura nr. 1, și constau din:

- Acțiunile evidențiate la nivel european, prin EPAS 2018 – 2022;

- Portofoliul de riscuri la adresa aviației civile din România – 2018, în care sunt evidențiate riscurile specifice la nivel național;

- Rezultatul analizelor efectuate în cadrul grupurilor de lucru înființate în sprijinul activității CTS;

- Concluziile rezultate din Raportul privind modul de respectare a ALoSP stabilite prin pNSAC din anul anterior.

Fig. nr. 1 – Informațiile utilizate în elaborarea RoPAS

Structura pNSAC 2018–2022

Prima parte a ediției curente a pNSAC 2018–2022 cuprinde prezentarea performanței siguranței, respectiv evoluția numărului de accidente și incidente grave înregistrate în țara noastră, cu implicarea unui agent aeronautic civil ce face obiectul supervizării autorității române.


2018 - 2022

11

În continuare, toate acțunile curpinse în pNSAC respectă împărțirea pe domeniile prezentată în EPAS 2018–2022, respectiv sistemic, operațional și emergent. În consecință, numerotarea acțiunilor respectă următoarea schemă:

Ediția curentă a pNSAC preia în totalitate acțiunile ce revin statelor membre, cuprinse în EPAS 2018–2022, cu excepția acțiunii MST.019 – O mai bună înțelegere a structurii de guvernanță a operatorilor, pentru implementarea căreia se așteaptă în continuare materialele de îndrumare ce urmează să fie elaborate de EASA.

La aceste acțiuni se adaugă cele rezultate din analiza raportărilor la nivel național și din Portofoliul de riscuri la adresa aviației civile din România – 2018.

În consecință, acțiunile curpinse în RoPAS 2018–2022 sunt numerotate după cum urmează:

- Domeniul sistemic: AS.01.01 – AS.01.05

- Domeniul operațional: AO.01.yy – AO.11.yy

- Domeniul emergent: AE.01.yy – AE.03.yy

Corelarea dintre acțiunile cuprinse în pNSAC 2018–2022 și cele ce revin statelor membre, cuprinse în EPAS 2018–2022, este prezentată în tabelul nr. 3.

ΩΩ.xx.yy

AS – Acțiuni sistemice

AO – Acțiuni operaționale

AE – Acțiuni emergente

Aria de acțiune

Acțiune


2018 - 2022

12

Nr. acțiune

Acțiune pNSAC

Domeniul/ Denumire acțiune Acțiune EPAS

Sistemic Managementul siguranței

1 AS.01.01 Dezvoltarea și monitorizarea PNSAC și pNSAC MST.001 2 AS.01.02 Promovarea implementării sistemului de management al

siguranței (SMS) MST.002

3 AS.01.03 Statele membre vor dezvolta un dialog permanent cu operatorii aerieni naționali, privind programele de monitorizare a datelor de zbor(FDM)

MST.003

4 AS.01.04 Evaluarea SMS MST.026 5 AS.01.05 Corelarea pNSAC cu SMS Operațional Operațiuni CAT cu avioane

5 AO.01.01

Atitudine anormală în zbor (Aircraft upset - LOC-I) MST.004 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip LOC-I

6

AO.02.01

Siguranța pistei MST.007 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip RE

7 AO.02.02 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip RI MST.014 8 AO.02.03 Creșterea importanței Comitetelor pentru siguranța pistei (LRST)

9 AO.03.01

Pierderea eșalonării (Mid-air collisions - MAC) MST.010 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Mid-air

collision – (MAC) 10 AO.03.02 Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de

evenimente de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare”

MST.024

11

AO.04.01

Siguranța operațiunilor la sol (Ground Safety) MST.018 Siguranța operațiunilor la sol

12

AO.05.01

Apropiere periculoasă față de sol (Terrain Conflict) MST.006 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tipul ”Apropiere

periculoasă față de sol – Controlled flight into terrain (CFIT)”

13 AO.06.01

Foc, fum și gaze toxice MST.005 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tipul ”Foc, fum și

gaze toxice)” 14 AO.07.01 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip SCF-PP 15 AO.07.02 Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip SCF-NP 16 AO.08.01 Rata de apariție a neconformităților ca urmare a inspecțiilor

RAMP

Elicoptere 17 AO.09.01 Creșterea gradului de siguranță a operațiunilor cu elicoptere MST.015

Aviație generală: operațiuni de agrement cu aeronave cu aripă fixă (Fixed Wing leisure flying)

18 AO.10.01 Îmbunătățirea diseminării informațiilor de siguranță MST.025 19 AO.10.02 Dezvoltarea Culturii Juste în aviația generală MST.027 20 AO.10.03 Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de

evenimente de tip ”Pătrunderi neutorizate în spațiul aerian controlat (Airspace infringement)” de către aeronave de aviație generală

MST.016

Emergent

21 AE.01.01

Drone civile Reducerea riscurilor asociate operării dronelor civile

Noi modele de business MST.019 O înțelegere mai bună a structurii conducerii operatorilor aerieni

22 AE.02.01 Îmbunătățirea culturii de siguranță la operatorii aerieni

23 AE.03.01

Produse/tehnologii noi MST.020 Reducerea riscului asociat evenimentelor de tipul ”Pierderea

detecției radar”

Tabelul nr. 3 – Corelarea între acțiunile pNSAC și EPAS


2018 - 2022

13

Pentru fiecare acțiune în parte se precizează următoarele:

- Descrierea problematicii;

- Obiectivul urmărit;

- Acțiunea corespondentă din EPAS 2018–2022 (dacă este cazul);

- Indicatorul de performanță utilizat;

- Ținta de performanță;

- Nivelul de alertă;

- Măsuri necesare pentru atingerea țintei propuse.


2018 - 2022

14

PERFORMANȚA SIGURANȚEI ACCIDENTE

Descriere Se aplică definiția prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 996/20102. Se au în vedere pe de o parte, evenimentele produse în urma operațiunilor CAT, iar pe de altă parte cele produse în urma operațiunilor LAGA. Obiectiv Creșterea gradului de siguranță a transportului aerian civil. Indicator de performanță Număr de accidente (diferențiat pentru operațiuni CAT/LAGA) Măsurare Pentru operaţiunile CAT, se monitorizează numărul de accidente produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român. Pentru operaţiunile LAGA, se monitorizează numărul de accidente produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, a unei aeronave înmatriculate în România sau a unui pilot deţinător de licenţă emisă în România, raportat la numărul de ore de zbor. Ţinta de performanță Operaţiuni CAT 0 accidente Operaţiuni LAGA Tendinţă de scădere a numărului de

accidente / 10.000 ore de zbor, faţă de media pe ultimii 5 ani

2 Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE (JO L 295, 12.11.2010, p. 35).


2018 - 2022

15

INCIDENTE GRAVE

Descriere Se aplică definiția prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 996/2010. Se au în vedere pe de o parte, evenimentele produse în urma operațiunilor CAT, iar pe de altă parte cele produse în urma operațiunilor LAGA. Obiectiv Creșterea gradului de siguranță a transportului aerian civil. Indicator de performanță Număr de incidente grave (diferențiat pentru operațiuni CAT/LAGA) Măsurare

Pentru operaţiunile CAT, se monitorizează numărul de incidente grave produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări din spaţiul aerian al României.

Pentru operaţiunile LAGA, se monitorizează numărul de incidente grave produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, a unei aeronave înmatriculate în România sau a unui pilot deţinător de licenţă emisă de AACR, raportat la numărul de ore de zbor. Ţinta de performanță Operaţiuni CAT Tendinţă de scădere a numărului de

incidente grave / 100.000 total mişcări faţă de media pe ultimii 5 ani

Operaţiuni LAGA Tendinţă de scădere a numărului de incidente grave / 10.000 ore de zbor faţă de media pe ultimii 5 ani


2018 - 2022

16

Domeniul: Sistemic

Acest domeniu analizează probleme de siguranță car afectează întreg sistemul aviației civile. De multe ori, aceste probleme se referă la deficiențe ale proceselor și procedurilor organizaționale. Aria de acțiune: Managementul siguranței – AS.01

Managementul siguranței constituie un motor principal al îmbunătățirii continue a siguranței transportului aerian. Este însă necesară continuarea eforturilor în acest sens și maturizarea sistemelor de managementul al siguranței (SMS) la nivelul cât mai multor organizații, cu aplicarea ultimelor amendamente la Anexa 19 ICAO și a prevederilor Regulamentului nr. 376/2014 privind raportarea evenimentelor de aviație civilă.

1.

AS.01.01 – Dezvoltarea și monitorizarea PNSAC și a pNSAC Descriere

Statele semnatare ICAO3 și-au asumat obligația de a dezvolta la nivel național Programe naționale de siguranță a aviației civile (State Safety Programmes – SSP), Anexa 19 ICAO precizând cadrul de dezvoltare aferent acestor programe. În România, este în vigoare în prezent ediția a 3-a a SSP.

Ca parte integrantă a SSP sau ca document separat, statele s-au angajat de asemenea să dezvolte Planuri naționale de siguranță a aviației civile. Prin aceste planuri sunt stabiliţi indicatorii de siguranţă la nivel naţional cu ţintele de siguranţă şi pragurile de alertă aferente, precum şi acţiunile necesare pentru reducerea riscurilor la adresa siguranţei. Prezentul document este al doilea de acest fel dezvoltat în România.

Obiectiv

Conformarea României cu prevederile conținute în Anexa 19 ICAO și/sau emise la nivelul UE, referitoare la dezvoltarea și monitorizarea unui PNSAC și pNSAC.

Acțiunea corespondentă din EPAS 2018–2022

MST.001 - Statele membre vor acorda o importanță sporită dezvoltării și implementării Programelor naționale de siguranță

Indicator de performanță

Gradul de implementare al acțiunilor cuprinse în documentul ”Analiza comparativă faţă de cerinţele ICAO privind implementarea PNSAC” (GAP Analysis), ediția în vigoare.

3 Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 și ratificată de România la data de 30 aprilie 1965.


2018 - 2022

17

Măsurare

Se monitorizează gradul de implementare postat pe site-ul securizat ICAO.

Ţinta de performanță

Implementare în procent de 100% a acțiunilor cuprinse în GAP Analysis. Nivel de alertă n.a. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Actualizarea periodică a GAP Analysis și dispunerea măsurilor necesare ducerii la îndeplinire a acțiunilor din GAP Analysis.

Responsabil – BAS/CTS

2. Actualizarea permanentă a informațiilor de pe site-ul ICAO, referitoare la GAP Analysis.

Responsabil - BAS


2018 - 2022

18

2.

AS.01.02 – Promovarea implementării corecte a sistemelor de management al siguranței

Descriere

Promovarea siguranței constituie unul din cele patru componente ale PNSAC, fiind în consecință adresat și prin actualul document.

În esență, promovarea siguranței se face atât prin pregătirea de specialitate a personalului aeronautic civil, cât și prin schimbul de informații de siguranță.

Acțiunea descrisă în prezentul capitol se referă în special la componenta de schimb de informații de siguranță, în sensul promovării bunelor practici și a sprijinirii agenților aeronautici în acțiunea de dezvoltare a sistemelor proprii de siguranță (SMS), conform prevederilor legale sau pe baza de voluntariat.

Obiectiv

Sprijinirea agenților aeronautici civili în activitatea de dezvoltare a SMS proprii.


MST.002 – Promovarea SMS


Documente de promovare a siguranței (materiale de îndrumare în domeniul SMS, ghiduri și buletine de siguranță specifice domeniiilor de risc identificate la nivel național).

Întâlniri pe teme de siguranță cu agenții aeronautici civili.

Măsurare

Număr de documente de promovare a siguranței emise

Număr de întâlniri pe teme de siguranță cu agenții aeronautici civili organizate


Emiterea unui număr cel puțin constant de documente de promovare a siguranței.

Organizarea unui număr cel puțin constant de întâlniri pe teme de siguranță cu agenții aeronautici civili.

Nivel de alertă n.a.


2018 - 2022

19

Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Postarea pe site-ul AACR a documentelor referitoare la implementarea SMS, dezvoltate de grupuri de lucru ESSI (ECAST, EHEST și EGAST)4 și SMICG5 sau de alte organizații.

Responsabil - BAS

2. Promovarea documentelor prevăzute la pct. 1 prin întâlniri cu agenții aeronautici civili, workshop-uri, circulare etc.

Responsabil – BAS/DOACP/DANA/DN

3. Actualizarea și dezvoltarea de materiale de îndrumare proprii în domeniul implementării SMS și promovarea acestora.

Responsabil – BAS/DOACP/DANA/DN

4. Urmărirea ducerii de îndeplinire a acțiunilor aferente promovării implementării SMS, cuprinse în documentul ”Planificarea implementării PNSAC” (ediția în vigoare).

Responsabil – BAS

4 The European Strategic Safety Initiative (European Commercial Aviation Safety Team, European Helicopter Safety Team și European General Aviation Safety Team) 5 Safety Management International Collaboration Group

https://www.skybrary.aero/index.php/European_Commercial_Aviation_Safety_Team

https://www.skybrary.aero/index.php/European_Helicopter_Safety_Team

https://www.skybrary.aero/index.php/European_Helicopter_Safety_Team

https://www.skybrary.aero/index.php/European_General_Aviation_Safety_Team


2018 - 2022

20

3.

AS.01.03 – Dezvoltarea unui dialog permanent cu operatorii aerieni români privind programele de Flight Data Monitoring (FDM)

Descriere Mulți indicatori de siguranță utilizați pentru monitorizarea performanței siguranței la nivelul industriei se bazează pe informații din programele FDM. FDM constituie un mod pro-activ de utilizare a informațiilor de siguranță obținute din operare, alături de cele furnizate prin Air Safety Reports, în scopul evidențierii tendințelor privind siguranța și a eliminării factorilor de risc.

La nivelul EASA a fost creat un grup de lucru numit European Authorities coordination group on FDM (EAFDM), în scopul sprijinirii statelor membre în standardizarea evenimentelor FDM relevante pentru programele naționale de siguranță a aviației civile.

Progamele FDM sunt obligatorii pentru operatorii de avioane cu Maximum Certificated Take-Off Mass (MCTOM) mai mare de 27.000 kg.

Obiectiv Încurajarea implementării de către operatorii aerieni români a programelor FDM, și a includerii în acestea a evenimentelor relevante pentru riscurile identificate la nivel național, incluse în pNSAC.


MST.003 - Statele membre vor dezvolta un dialog permanent cu operatorii aerieni naționali, privind programele de monitorizare a datelor de zbor(FDM)


Includerea în programele FDM a evenimentelor relevante pentru riscurile identificate la nivel național, cuprinse în pNSAC, de către operatorii aeriani români pentru care implementarea programelor FDM este obligatorie.

Măsurare

Procentul de operatori aeriani români care au inclus în programele FDM proprii evenimentele relevante pentru riscurile identificate la nivel național, cuprinse în pNSAC, din totalul de operatori români pentru care implementarea programelor FDM este obligatorie. Ţinta de performanță

Includerea în programele FDM proprii a evenimentelor relevante pentru riscurile identificate la nivel național, cuprinse în pNSAC, de către toți operatorii români pentru care implementarea programelor FDM este obligatorie.


2018 - 2022

21

Nivel de alertă n.a. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Promovarea documentelor dezvoltate de EAFDM; Responsabil – BAS/DOACP

2. Organizarea periodică de întâlniri cu operatorii aerieni români în scopul:

promovării beneficiilor aduse de FDM asupra siguranței operaționale;

schimbul de informații FDM în contextul Culturii Juste;

încurajarea operatorilor de a include în programele FDM proprii a evenimentelor relevante cel puțin pentru riscurile la adresa siguranței evidențiate în prezentul document (vezi Domeniul de acțiune operațional) și monitorizarea evoluției acestei acțiuni.

Responsabil – BAS/SGL-FDM/DOACP


2018 - 2022

22

4.

AS.01.04 – Evaluarea SMS Descriere În cursul anului 2017, EASA a dezvoltat un instrument de evaluare a SMS unei organizații. Instrumentul prezintă avantajul că poate fi aplicat oricărei organizații de aviați civilă care dezvoltă un SMS, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea.

EASA încurajează utilizarea acestui instrument, în primul rând de către autoritățile naționale în îndeplinirea funcției acestora de supervizare, cât și de către organizațiile de aviației civilă, pentru autoevaluarea gradului de maturitate a SMS proprii. De asemenea, este încurajată raportarea către EASA a modului de utilizare a instrumentului, în scopul îmbunătățirii acestuia.

Obiectiv Utilizarea instrumentului de evaluare a SMS de către AACR, la evaluarea SMS organizațiilor din toate domeniile aviației civile în care implementarea unui SMS este obligatorie.


MST.026 – Evaluarea SMS


Numărul de organizații de aviație civilă al căror SMS a fost evaluat de AACR prin utilizarea instrumentului de evaluare dezvoltat de EASA.

Măsurare

Procentul de organizații de aviație civilă al căror SMS a fost evaluat de AACR prin utilizarea instrumentului de evaluare dezvoltat de EASA, din totalul de totalul de organizații de aviație civilă care au obligația de a implementa un SMS. Ţinta de performanță

Utilizarea instrumentului de evaluare a SMS de către AACR, la evaluarea SMS tuturor organizațiilor de aviație civilă pentru care implementarea unui SMS este obligatorie. Nivel de alertă n.a. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Transpunerea instrumentului de evaluare a SMS, dezvoltat de EASA; Responsabil – BAS


2018 - 2022

23

2. Încurajarea utilizării instrumentului de către organizațiile de aviație civilă pentru autoevaluarea maturității propriilor SMS.

Responsabil – DOACP/DANA/DN

3. Utilizarea instrumentului de evaluare a SMS de către AACR, la evaluarea SMS tuturor organizațiilor de aviație civilă pentru care implementarea unui SMS este obligatorie:

Responsabil – DOACP/DANA/DN


2018 - 2022

24

5.

AS.01.05 – Corelarea pNSAC cu SMS Descriere Prin pNSAC se stabilesc o serie de acțiuni menite să ridice gradul de siguranță în aviația civilă. Eficiența acestor acțiuni se măsoară prin monitorizarea unor indicatori de performanță, cărora le sunt atașate ținte de performanță și nivele de alertă.

Cel puțin o parte din acești indicatori de performanță sunt aplicabili agenților aeronautici din diferitele domenii ale aviației civile. Mai mult, în cazul agenților care dezvoltă, în mod obligatoriu sau voluntar, un SMS, acești indicatori trebuie să fie inclusși în SMS proprii și monitorizați ca atare.

Manualul de Management al Siguranței (Doc. 9859 ICAO, ediția 3) stabilește, în Capitolul 4 – State Safety Programme, cadrul general al unui Program național de siguranță. Unul din elementele acestui cadru general (elementul 2.2 – Acceptarea performanței siguranței furnizorilor de servicii) prevede faptul că Indicatorii de performanţă a siguranţei furnizorilor de servicii, precum şi nivelele de alertă şi ţintele acestora, să fie acceptaţi de către autoritatea competentă în mod individual. La acceptarea acestora trebuie să se urmărească inclusiv faptul că sunt congruenți cu indicatorii de siguranța aplicabili din pNSAC.

Obiectiv Asigurarea faptului că indicatorii de performanţă a siguranţei furnizorilor de servicii care dezvoltă un SMS, precum şi nivelele de alertă şi ţintele acestora, sunt congruenți cu indicatorii de siguranța aplicabili din pNSAC.


n.a.


Numărul de organizații de aviație civilă al căror SMS cuprinde indicatori de performanță a siguranței congruenți cu cei aplicabili din pNSAC, raportat la numărul total de organizații de aviație civilă care dezvoltă un SMS.

Măsurare

Procentul de organizații de aviație civilă al căror SMS cuprinde indicatori de performanță a siguranței congruenți cu cei aplicabili din pNSACdin numărul total de organizații de aviație civilă care dezvoltă un SMS. Ţinta de performanță

Toate SMS să cuprindă indicatori de performanță a siguranței congruenți cu cei aplicabili din pNSAC.


2018 - 2022

25


1. Modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ;

Responsabil – BAS/DANA/DOACP

2. Urmarirea faptului că indicatorii de performanţă a siguranţei furnizorilor de servicii care dezvoltă un SMS, precum şi nivelele de alertă şi ţintele acestora, sunt congruenți cu indicatorii de siguranța aplicabili din pNSAC, în procesul de acceptare a SMS.

Responsabil – DANA/ DOACP


2018 - 2022

26

Domeniul: Operațional

Aria de acțiune: Operațiuni CAT cu avioane

Cuprinde acțiuni ce au ca scop reducerea principalelor riscurilor la adresa siguranței operațiunilor CAT cu avioane.

6.

AO.01.01 – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Atitudine anormală în zbor (LOC-I)”

Descriere

Evenimentele de tip LOC-I (pierderea controlului în zbor) reprezintă o manifestare extremă a unei devieri de la traiectoria de zbor preconizată. Sintagma piederea controlului acoperă numai o parte a cazurilor în care se manifestă o deviere neintenționată de la traiectoria de zbor.6

Conform Portofoliului de riscuri la adresa aviației civile din România – 2018, acest tip de eveniment reprezintă cel mai ridicat risc pentru operațiunile CTA cu avioane, reprezentând principala cauză a accidentelor soldate cu morți.

Obiectiv

Reducerea frecvenței de apariție a evenimentelor de tip LOC-I.


MST.004 - Includerea aspectelor referitoare la ”Loss of control in flight – LOC-I” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip LOC-I pentru operațiuni CAT efectuate de operatori români.

Măsurare

Se măsoara numărul de evenimente de tip LOC-I pentru operațiuni CAT efectuate de operatori români.

Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului anual de evenimente de tip LOC-I.

6 ECCAIRS Aviation 1.3.0.12 - Data Definition Standard English – Attribute Values - 29 April 2013. https://www.icao.int/safety/airnavigation/AIG/Pages/ADREP-Taxonomies.aspx https://www.icao.int/safety/airnavigation/AIG/Documents/ADREP%20Taxonomy/ECCAIRS%20Aviation%201.3.0.12%20(VL%20for%20AttrID%20%2032%20-%20Aircraft%20category).pdf

https://www.icao.int/safety/airnavigation/AIG/Pages/ADREP-Taxonomies.aspx

https://www.icao.int/safety/airnavigation/AIG/Documents/ADREP%20Taxonomy/ECCAIRS%20Aviation%201.3.0.12%20(VL%20for%20AttrID%20%2032%20-%20Aircraft%20category).pdf



2018 - 2022

27

Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment LOC-I. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii precursori ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Activarea sistemelor de avertizare privind depășirea anvelopei de zbor

(activation of any flight envelope protection);

Apariția givrajului în zbor (Icing in flight)

Turbulențe severe, windshear Responsabil – DN/DOACP/DANA/ GL-CAT

2. Continuarea dezvoltării și monitorizarea aplicării de către operatorii aerieni români de programe specifice de pregătire a piloților pentru evitarea LOC-I.

Responsabil – DOACP


2018 - 2022

28

7.

AO.02.01 – Siguranța pistei – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Runway excursion (RE)”

Descriere

„Ieşirea de pe pistă” (RE) înseamnă depăşirea suprafeţei pistei, în axul acesteia sau în lateral. (ICAO)

Ieşirea de pe pistă are loc atunci când o aeronavă deviază de la pista în mod necontrolat în timpul decolării sau aterizării. Devierea poate fi intenţionată sau nu.

Tipuri de ieşiri de pe pistă pot fi:

- o aeronavă care decolează nu reuşeşte să se ridice în aer sau să întrerupă cu succes decolarea înainte de atingerea capătului pistei desemnate;

- o aeronavă care aterizează este incapabilă să se oprească înainte de atingerea capătului pistei desemnate;

- o aeronavă care deviază lateral pe parcursul procedurii de decolare, întrerupere a decolării sau aterizare.

Următoarele categorii de evenimente nu se încadrează în definiţiile ICAO ADREP pentru ieşirea de pe pistă, totuşi sunt considerate suficient de apropiate pentru a fi incluse în această categorie, datorită similitudinii numărului de factori cauzali şi contributivi sau a metodelor de diminuare a riscurilor:

- aeronavă ce încearcă să aterizeze şi atinge solul înaintea pistei în perimetrul aerodromului;

- pista sau calea de rulare, alta decât cea desemnată este folosită pentru decolare sau aterizare.

Conform Portofoliului de riscuri la adresa aviației civile din România – 2018, acest tip de eveniment reprezintă cel mai ridicat risc pentru operațiunile CTA cu avioane, reprezentând principala cauză a accidentelor soldate cu răniți și a incidentelor grave.

Obiectiv

Reducerea frecvenței de apariție a evenimentelor de tip RE.


MST.007 - Includerea aspectelor referitoare la ”Runway excursion – RE” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip RE pentru operațiuni CAT.


2018 - 2022

29

Măsurare

Se monitorizează numărul de RE produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări (aterizare / decolare) pe aeroporturile din România. Ţinta de performanță

Tendinţă de scădere a numărului de RE la 100.000 mişcări pe aeroporturi, faţă de media pe ultimii 5 ani. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment RE. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea a măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii precursori ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Domeniul aerodromuri:

Asigurarea coeficientul de frânare pe timpul operațiunilor și folosirea

echipamentelor de determinare a coeficientului de frânare, vara și iarna;

Raportarea condițiilor de pe suprafețele de mișcare;

Lucrul sub presiunea traficului, inspecția, deszăpezirea sub trafic și raportarea

condițiilor.

Domeniul operațiuni aeriene:

Managementul segmentului de apropiere (Approach path management);

Întreruperea decolării la viteză mare (High-speed rejected take-off);

Aterizare în condiții meteo adverse (Landing in adverse met conditions).

Responsabil – GL-AD/ GL-CAT

2. Continuarea promovării aplicării prevederilor Planul european de acţiune pentru prevenirea ieșirilor de pe pistă (European Action Plan for the Prevention of Runway Excursion), precum și a celor dezvoltate de alte organizații

Responsabil – BAS/DANA/DOACP/GL-AD/ GL-CAT


2018 - 2022

30

8.

AO.02.02 – Siguranța pistei – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Runway incursion (RI)”

Descriere

(ICAO Doc 4444 – PANS-ATM):

„Incursiunea pe pisă” (RI) este orice incident ce are loc pe aerodrom şi implică prezenţa incorectă a unei aeronave sau persoane într-o zonă protejată/ restricţionată desemnată pentru aterizarea sau decolarea aeronavelor.

„prezenţă incorectă” poate fi consecinţa unei greşeli a pilotului de a se supune unei aprobări/ degajări valide a controlului de trafic (ATC) sau conformarea cu o aprobare/ degajare incorectă a controlului de trafic.

Cele mai comune evenimente de acest tip sunt7:

- devierea aeronavelor la intrarea pe pistă contrar aprobării/ degajării ATC;

- traversarea pistei de aeronave după aterizare contrar aprobării/ degajării ATC;

- autorizarea de rulare ATC în conflict cu altă autorizare ATC;

- autorizarea ATC eronată de ocupare a pistei;

- tractarea aeronavei pentru traversarea pistei contrar autorizării ATC.

Obiectiv

Reducerea frecvenței de apariție a evenimentelor de tip RI.


MST.014 - Includerea aspectelor referitoare la ”Runway incursion – RI” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip RI pentru operațiuni CAT.

Măsurare

Se monitorizează numărul de RI produse cu implicarea unui agent aeronautic civil român, raportat la numărul de mişcări (aterizare / decolare) pe aeroporturile din România. Ţinta de performanță

Tendinţă de scădere a numărului de RI la 100.000 mişcări pe aeroporturi, faţă de media pe ultimii 5 ani.

7 Sursa: Eurocontrol Skybrary


2018 - 2022

31

Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment RI. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea a măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii precursori ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Domeniul aerodromuri:

Accesul pe suprafața de manevră fără respectarea procedurilor;

Nerespectarea indicațiilor elementelor de control;

Nerespectarea autorizării ATC (Deviation of ATC clearance)..

Domeniul operațiuni aeriene:

Nerespectarea autorizării ATC (Deviation of ATC clearance);

Percepția și conștientizarea situației (Perception and situational awerness);

Nerespectarea indicațiilor elementelor de control.

Responsabil – GL-AD/ GL-CAT

2. Promovarea aplicării prevederilor:

a. Doc 9870: Manual de prevenire a incursiunilor pe pistă (Manual of the Prevention of Runway incursion)

b. Planul european de acţiune pentru prevenirea incursiunilor pe pistă (European Action Plan for the Prevention of Runway Incursion);

c. Documentelor pe această temă dezvoltate de alte organizații.

Responsabil – BAS/DANA/DOACP/GL-AD/ GL-CAT


2018 - 2022

32

9.

AO.02.03 – Siguranța pistei – Creșterea importanței Comitetelor pentru siguranța pistei (LRST)

Descriere

Comitetele pentru siguranța pistei (Local Runway Safety Team – LRST) constituie un element cheie în programele se siguranță a pistei pe un aerodrom, asigurând concentrarea tutror părților implicate asupra siguranței pistei.

Un LRST trebuie să fie compus cel puțin din totate părțile implicate în operațiunile de decolare și aterizare, respectiv: operatorul de aerodrom, furnizorul de informații aeronautice, furnizorul de servicii de navigație aeriană, operatorii aerieni care operează pe aerodrom, asociații ale piloților sau controlorilor de trafic locali, alte organizații relevante care operează pe suprafața de manevră, etc. Obiectiv

Stimularea unui management proactiv al siguranței pistei și reducerea riscurilor specifice, în special al evenimentelor de tip RE și RI (vezi AO.02.01 și AO.02.02).


n.a.


Aeroporturi la care LRST este operațional.

Măsurare

Se măsoară procentul de aeroporturi la care un LRST este operațional, din totalul de aeroporturi din România. Ţinta de performanță

Toate aeroporturile din România au LRST operaționale. Nivel de alertă n.a. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Elaborarea de proceduri oblgatorii privind funcționarea LRST. Responsabil – BAS/DANA

2. Includerea în auditurile de supraveghere a verificării funcționării LRST. Responsabil – DANA


2018 - 2022

33

10.

AO.03.01 – Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Mid-air collision – (MAC)”

Descriere

AIRPROX, alerte ACAS (Aircraft Collision Avoidance System), eșalonare inadecvată sau coliziune/cvasi-coliziune a aeronavelor în zbor. 8

Obiectiv

Reducerea frecvenței de apariție a evenimentelor de tip MAC.


MST.010 - Includerea aspectelor referitoare la ”Mid-air collisions – MAC” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip MAC produse în spațiul aerian al României.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente de tip MAC produse în spațiul aerian al României. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului anual de evenimente de tip MAC/. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment de tip MAC. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii precursori ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Detectare incorectă a conflictelor / reacție incorectă a pilotului (Improper conflict detection / incorrect pilot response);

Nerespectarea autorizării ATC (Deviation of ATC clearance);

Pătrundere neautorizată (Airspace infringement) Responsabil – GL-CAT






2018 - 2022

34

11.

AO.03.02 – Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare”

Descriere

La nivel european au fost raportate o serie de evenimente privind pierderea eșalonării între aeronave civile și militare, cât și o creștere a traficului militar necooperant deasupra ”High Seas”.

În consecință, la solicitarea Comisiei Europene, EASA a efectuat o analiză tehnică a evenimentelor de acest tip și a emis o serie de recomandări pentru statele membre.

Obiectiv

Aplicarea recomandărilor EASA în scopul reducerii riscului prezentat de evenimentele de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare”.


MST.024 - Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare


Evenimente de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare” produse în spațiul aerian al României.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare” produse în spațiul aerian al României. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului anual de evenimente de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare”. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare”. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Aplicarea în totalitate a recomandărilor emise de EASA pentru reducerea riscului prezentat de evenimentele de tip ”Pierderea eșalonării între aeronave civile și militare”.

Responsabil – DANA


2018 - 2022

35

12.

AO.04.01 – Siguranța operațiunilor la sol Descriere Această arie de acțiuni se referă la acțiuni în scopul reducerii riscului de producere a evenimentelor ce implică coliziunea unei aeronave cu altă aeronavă, cu un obstacol sau vehicul în timp ce aeronava se află în mișcare, autopropulsată sau tractată. Sunt incluse în această categorie și evenimentele legate de groundhandling (încărcarea aeronavei, alimentare cu combustibil, etc.). Nu sunt incluse coliziunile ce au loc pe pistă.

Obiectiv

Reducerea frecvenței de apariție a evenimentelor tip ”siguranța operațiunilor la sol”.


MST.018 - Includerea aspectelor referitoare la ”Siguranța operațiunilor la sol” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip ”siguranța operațiunilor la sol” produse cu implicarea unui agent aeronautic român.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente de tip ”siguranța operațiunilor la sol” produse cu implicarea unui agent aeronautic român, raportat la numărul de mișcări pe aeroporturile din România. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului de evenimente de tip ”siguranța operațiunilor la sol”/ 100.000 total mişcări faţă de media pe ultimii 5 ani. Nivel de alertă Oricând numărul evenimentelor de acest tip pe trimestru depășește media trimestrială a evenimentelor de acest tip în ultimii 5 ani. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea și aplicarea măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii precursori ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Respectarea prevederilor din Manualul de management al platformei.

Deservirea în condiții meteo nefavorabile.

Comunicațiile si barierele lingvistice.

Responsabil – DANA/GL-AD/BAS


2018 - 2022

36

13.

AO.05.01 – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tipul ”Apropiere periculoasă față de sol – Controlled flight into terrain (CFIT)”

Descriere

Coliziune sau cvasi-coliziune a unui zbor cu solul, cu o suprafață de apă sau obstacol, fără a exista indicații de pierdere a controlului aeronavei.9

Obiectiv

Reducerea frecvenței de apariție a evenimentelor tip CFIT.


MST.006 - Includerea aspectelor referitoare la ”Controlled flight into terrain – CFIT” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip CFIT produse în spațiul aerian al României.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente de tip CFIT din spațiul aerian al României Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului anual de evenimente de tip CFIT. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment de tip CFIT. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă


Semnal ILS eronat sau întrerupt (False or disruptive ILS signal capture);

Apropiere sub panta ILS (Deviation below glideslope);

Setarea incorectă a FMS (Flight Management System incorrectly set).

Responsabil – DANA/DOACP/GL-CAT






2018 - 2022

37

14.

AO.06.01 – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tipul ”Foc, fum și gaze toxice)”

Descriere

Focul necontrolat la bordul unei aeronave, în special când aceasta se află n zbor, constituie unul din pericolele cele mai grave la adresa siguranței. În această arie de acțiuni se includ și incendiile produse în cazul prăbușirii aeronavei.

Incendiile în timpul zborului pot duce în final la pierderea controlului asupra aeronavei, fie datorită apariției defecțiunilor structurale sau ale sistemelor de control, fie datorită incapacitării echipajului. Incendiile la sol au tentindța de a se extinde rapid și de a produce victime în situația în care răspunsul la situația de urgență nu este adecvat. De asemenea fumul și gazele toxice, fie că sunt asociate focului sau nu, pot duce la incapacitarea pasagerilor sau a echipajului, constituind astfel un pericol major.

Obiectiv

Reducerea riscului asociat evenimentelor tip ”Foc, fum și gaze toxice”.


MST.005 - Includerea aspectelor referitoare la ”Foc, fum și gaze toxice” în Programele naționale de siguranță


Evenimente de tip ”Foc, fum și gaze toxice” produse cu implicarea unui agent aeronautic român.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente de tip ”Foc, fum și gaze toxice” produse cu implicarea unui agent aeronautic român. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului de evenimente de tip ”Foc, fum și gaze toxice”. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment de tip ”Foc, fum și gaze toxice”. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă


Defecțiuni cablaj;

Contaminare suprafețe izolante;

Supraîncălzirea bateriilor cu litiu.

Responsabil – BAS/DOACP/DN/GL-CAT/ GL-AD


2018 - 2022

38

2. Aplicarea recomandărilor emise prin buletinele de siguranță de către ICAO și EASA, referitoare la pericolele implicate de bateriile cu lithiu sau alte evenimente legate de incendii.

Responsabil – BAS/DANA/DOACP


2018 - 2022

39

15.

AO.07.01 – Defecțiune a unui sistem/unei componentă – reducerea riscului asociat evenimentelor de tip ”System/Component Failure or Malfunction – Power Plant (SCF-PP)”

Descriere Cedare/Funcționare defectuoasă a sistemelor sau componentelor – grup motopropulsor.10 Obiectiv Reducerea riscului asociat anumitor evenimente de tip SCF-PP înregistrate de operatori aerieni români.

Acțiunea corespondentă din EPAS 2018–2022 n.a.

Indicator de performanță Anumite evenimente măsurate (vezi paragraful de mai jos) de tip SCF-PP înregistrate de operatorii aerieni români.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente de tip SCF-PP, raportat la numărul de mișcări în spațiul aerian național, înregistrate de operatorii aerieni români, din categoria ”engine failure”. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului de evenimente de tip SCF-PP din categoriile menționate la paragraful anterior. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment de acest tip. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă


Întreținere defectuoasă;

Cedare componente;

Defecțiune sistem alimentare combustibil.

Responsabil – DN/DOACP/BAS/ GL-CAT






2018 - 2022

40

16.

AO.07.02 – Defecțiune a unui sistem/ unei componente – reducerea riscului asociat evenimentelor de tip ”System/Component Failure or Malfucntion – Non Powerplant (SCF-NP)”

Descriere Cedare/Funcționare defectuoasă a sistemelor sau componentelor – altele decât grupul motopropulsor.11

Conform Portofoliului de riscuri la adresa aviației civile din România – 2018, evenimentele de tip SCF-NP cu cel mai ridicat risc îl reprezintă cele de tip ”Depresurizare”, constituind o cauză importantă de incidente grave.

Obiectiv Reducerea riscului asociat anumitor evenimente de tip SCF-NP înregistrate de operatori aerieni români.

Acțiunea corespondentă din EPAS 2018–2022 n.a. Indicator de performanță Anumite evenimente măsurate (vezi paragraful de mai jos) de tip SCF-NP înregistrate de operatorii aerieni români care efectuează operațiuni CAT. Măsurare Se măsoară numărul de evenimente de tip SCF-NP raportat la numărul de mișcări în spațiul aerian național, înregistrate de operatorii aerieni români, din categoria ”Depresurizare”. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului de evenimente de tip SCF-NP din categoriile menționate la paragraful anterior. Nivel de alertă Când numărul de evenimente pe trimestru depășește media trimestrială a evenimentelor de acest tip în ultimii 5 ani. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea principalilor precursori ai evenimentelor de tip SCF-NP referitoare la „Depresurizare” și a măsurilor de reducere a riscului prezentat de aceștia.

Responsabil – GL-CAT






2018 - 2022

41

17.

AO.08.01 – Rata de apariție a neconformităților ca urma a inspecțiilor la platformă

Descriere

„INSPECTIA LA PLATFORMĂ” aşa cum este definită în art. 4 din Regulamentul (EU) Nr. 965 / 2012 reprezintă mijlocul de evaluare a nivelului de siguranţă atins de un operator aerian care operează pe aeroporturile naţionale. În urma inspecţiilor la platformă pot fi constatate neconformităţi (abateri de la standardele OACI sau cele europene). Rata de apariţie a neconformităţilor este un parametru calculat prin metoda stabilită de EASA şi care reprezintă un indicator al nivelului de siguranţă al zborurilor la nivelul operatorilor aerieni români şi implicit al nivelului de siguranţă la nivel naţional. Modalitatea de calcul a acestui parametru este dată în cele ce urmează. Indicator de performanță Rata de apariție a neconformităților ca urma a inspecțiilor la platformă Măsurare Pentru o aeronavă:

C1 – număr de neconformităţi de Cat. 1; C2 – număr de neconformităţi de Cat. 2; C3 – număr de neconformităţi de Cat. 3;

- număr de inspecţii efectuate la o aeronavă Ra – rata de apariţie a neconformităţilor pentru o aeronava într- un an. Pentru un operator:

Unde:

Rai este rata de apariţie a neconformităţilor la fiecare din aeronavele incluse în AOC;

n este de aeronave din AOC inspectate.

Pentru AACR (şi respectiv pentru ţară)

Unde:

m este numărul de operatori aerieni români inspectaţi;


Rata de ţară să nu depăşească cu mai mult de 10% valoarea medie europeană.


2018 - 2022

42

Nivel de alertă - când rata unui operator român depăşeşte 1,5; - când rata de ţară are o tendinţă crescătoare de la o măsurare la

alta. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Continuarea activității Grupului de lucru RAMP, instituit în cadrul R.A. AACR.


2. Introducerea în SMS-ul fiecărui operator aerian a procedurii specifice de răspuns şi de rezolvare a neconformităţilor relevate de inspecţiile RAMP (SAFA/SACA).


3. Prioritizarea inspecţiilor şi auditurilor AACR în funcție de punctajul operatorilor aerieni rezultat ca urmare a neconformităților înregistrate de inspecțiile RAMP.


4. Organizarea de întâlniri de lucru cu operatorii aerieni.



2018 - 2022

43

Aria de acțiune: Operațiuni cu elicoptere

Această arie de acțiuni include toate operațiunile efectuate cu elicoptere. Spre comparație, EPAS 2018-2022 include în această arie de acțiune operațiunile efectuate cu elicoptere, de tip CAT, offshore și lucru aerian.

18.

AO.09.01 – Creșterea gradului de siguranță a operațiunilor cu elicoptere Descriere

Conform Portofoliului de riscuri la adresa aviației civile din România – 2018, principalele zone de risc pentru operațiunile cu elicoptere sunt:

LOC-I (Loss of control in flight), care a constituit cauza tuturor accidentelor soldate

cu morți în cadrul tipului de operațiuni analizat, precum și a incidentului grav;

LOC-G (Loss of control on ground), CFIT (Controled flight into terain) și ARC

(Abnormal runway contact) constituie principalele cauze ale accidentelor fără

victime;

Evenimentele de tip AI (Airspace infringement) și SCF-PP (System/ component

failure – powerplant) constituie principalele cauze ale incidentelor.

Zonele de risc de mai sus coincid, în cea mai mare parte, cu cele evidențiate la nivelul EASA prin Raportul de siguranță 2017.

Obiectiv Monitorizarea în scopul evidențierii mijloacelor de control a riscurilor asociate evenimentelor în operațiunile cu elicoptere.

Creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și a bunelor practici în rândul comunității operatorilor de elicoptere


MST.015 - Evenimente referitoare la siguranța operațiunilor cu elicoptere


Evenimente de tip LOC-I, LOC-G, CFIT, ARC, AI SCF-PP și SCF-NP în operațiunile cu elicoptere.

Măsurare

Se măsoara numărul de evenimente de tip LOC-I, LOC-G, CFIT, ARC, AI. Pentru evenimentele de tip SCF-PP, se măsoară cele din categoria ” tail rotor and main rotor failures or malfunctions”. Pentru evenimentele de tip SCF-NP, se măsoară cele din categoria ”loss of redundancy of essential systems – electrical, hydraulically, NAV, flight controls, landing gear”.


2018 - 2022

44

Ţinta de performanță Tendinţă de scădere a numărului anual de evenimente. Nivel de alertă Oricând are loc un eveniment de tipul celor descrise mai sus în operațiunile cu elicoptere. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea principalilor precursori ai evenimentelor de tip LOC-I, LOC-G, CFIT, ARC, AI, SCF-PP și SCF-NP în operațiunile cu elicoptere altele decât CAT, și a măsurilor de reducere a riscului prezentat de aceștia.

Responsabil – GL-LAGA/ SGL-LAGA-HE

2. Organizarea de întâlniri anuale sau bi-anuale cu operatorii de elicoptere în care se promovează dcumentele elaborate de EHEST, IHST, HeliOffshore, precum și cele elaborate la nivelul AACR.

Responsabil – DOACP/ GL-LAGA/ SGL-LAGA-HE


2018 - 2022

45

Aria de acțiune: Operațiuni de aviație generală

Cuprinde acțiuni ce au ca scop reducerea principalelor riscurilor la adresa siguranței operațiunilor de aviație generală, cu aeronave altele decât elicoptere (avioane, ULM, AUN). Prin comparație, aria de acțiune echivalentă din EPAS 2018–2022 se referă numai la operațiunile de aviație generala de agrement, cu aeronave cu aripă fixă.

19.

AO.10.01 – Elemente sistemice favorizante – îmbunătățirea diseminării informațiilor de siguranță

Descriere Cuprinde acțiuni care afectează sistemul aviației generale în întregul ei, acoperind mai multe riscuri specifice la adresa siguranței în acest domeniu.

Acțiunea constă în diseminarea de materiale de promovare a siguranței operațiunilor de aviație generală, prin organizarea de către AACR, Aeroclubul României și/sau asociații din domeniiu.

Obiectiv Reducerea numărului de victime produse ca urmare a accidentelor de aviație generală.


MST.025 - Îmbunătățirea diseminării informațiilor de siguranță


Întâlniri pe teme de siguranță cu agenții aeronautici civili care efectuează operațiuni de aviație generală.

Măsurare

Număr de întâlniri pe teme de siguranță organizate.


Organizarea, cu o frecvență cel puțin constantă, de întâlniri pe teme de siguranță a operațiunilor de aviație generală



2018 - 2022

46


1. Evidențierea a măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii

precursori ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Nerespectarea cerințelor programului de întreținere;

Aprecierea eronată a performanțelor aeronavei;

Eroare în identificarea terenului de aterizare și a stării acestuia.

Responsabil – GL-LAGA

2. Organizarea de întâlniri periodice cu operatorii de aviație generală pentru diseminarea informațiilor de siguranță specifice.

Responsabil – DOACP/ DN/ GL-LAGA/ ACR/ AZLR


2018 - 2022

47

20.

AO.10.02 – Elemente sistemice favorizante – Dezvoltarea Culturii Juste în aviația generală

Descriere Cuprinde acțiuni care afectează sistemul aviației generale în întregul ei, acoperind mai multe riscuri specifice la adresa siguranței în acest domeniu.

Acțiunea constă în includerea în PNSAC a unor prevederi specifice Culturii Juste în aviația generală, în scopul încurajării raportării evenimentelor și a favorizării comportamentului pozitiv privind siguranța.

Obiectiv Încurajarea raportării evenimentelor în aviația generală.


MST.027


Numărul de raportări efectuate de agenți aeronautici civili care efectuează operațiuni de aviație generală.

Măsurare

Număr de raportări efectuate de operatorii de aviație generală.


Creșterea numărului de raportări efectuate de agenți aeronautici civili care efectuează operațiuni de aviație generală


1. Includerea în PNSAC a unor prevederi specifice Culturii Juste în aviația generală.

Responsabil – BAS/DOACP/DN

2. Promovarea prevederilor referitoare la Cultura Justă în rândul agenților aeronautici civili care efectuează operațiuni de aviație generală.

Responsabil – BAS/DOACP/DN/ GL-LAGA/ ACR/ AZLR


2018 - 2022

48

21.

AO.10.03 – Pierderea eșalonării – Reducerea riscului prezentat de evenimente de tip ”Pătrunderi neutorizate în spațiul aerian controlat (Airspace infringement)” de către aeronave de aviație generală

Descriere Evenimentele de dip MAC avute în vedere în această arie de acțiune constituie o extindere a evenimentelor abordate la acțiunea AO.03.01. și AO.03.02 la operațiunile de aviație generală.

La nivel european s-a evidențiat faptul că unul din principalii precursori ai acestui dip de eveniment îl constituie evenimentele de tip ”Airspace infringement”, alături de complexitatea organizării spațiului aerian și a aspectelor tehnologice. Obiectiv Reducerea riscului asociat evenimentelor de tip ”Airspace infringement” în aviația generală.

Acțiunea corespondentă din EPAS 2018–2022 MST.016 - Riscuri generate de operațiunile de aviație generală ce conduc la

pătrunderi neutorizate în spațiul aerian controlat

Indicator de performanță Evenimente de tip ”Airspace infringement” produse cu implicarea unui operator/pilot aflat în aria de responsabilitate a autorităților competente române.

Măsurare Se măsoară numărul de evenimente de tip ”Airspace infringement” produse cu implicarea unui operator/pilot aflat în aria de responsabilitate a autorităților competente române. Ţinta de performanță Tendinţă de scădere anuală a numărului de evenimente de ”Airspace infringement”. Nivel de alertă Când numărul de evenimente pe trimestru depășește media trimestrială a evenimentelor de acest tip în ultimii 5 ani. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evidențierea a măsurilor de reducere a riscului prezentat de principalii precursori

ai acestui tip de evenimente, respectiv:

Zboruri fără convorbiri radio bilaterale cu unitatea ATC;

Comunicare slabă/deficitară între piloți și unitatea ATC;

Lipsa dotării corespunzătoare a aeronavelor cu echipamente specifice (radio

8.33 KHz, transponder)

Responsabil – GL-LAGA/ ACR/ AZLR


2018 - 2022

49

Domeniul: Emergent Aria de acțiune: Aeronave fără pilot utilizate în aplicații civile

Majoritatea statelor membre UE au adoptat prevederi naționale pentru a asigura operarea în siguranță a aeronavelor fără pilot (în mod uzual denumite drone) având masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 150 kg. În consecință, la nivelul UE nu există în prezent reglementări armonizate cu privire la condițiile legale de utilizare a aeronavelor fără pilot în activități de lucru aerian și aviație generală, statele dezvoltând, pe baza experienței proprii, reglementări naționale specifice. Intenția Comisiei Europene este aceea de a elimina pragul de 150 kg și de a extinde competențele EASA asupra întregului domeniu al aeronavelor fără pilot în tot ceea ce înseamnaȘ proiectare, producție, întreținere, licențiere personal și activități de zbor.

22.

AE.01.01 – Reducerea riscurilor asociate operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile

Descriere

Aeronave fără pilot – aeronavele ghidate fie de către un pilot automat de la bordul lor, fie prin telecomandă de la un centru de control de la sol sau dintr-o altă aeronavă pilotată de echipaj uman12.

Obiectiv

Reducerea numărului de evenimente produse în urma operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile, în spațiul aerian național.


n.a.


Evenimente produse în urma operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile în spațiul aerian național.

Măsurare

Se măsoară numărul de evenimente produse în urma operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile în spațiul aerian național/ numărul de aeronave fără pilot înregistrate.


Reducerea numărului de evenimente produse în urma operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile în spațiul aerian național/ numărul de aeronave fără pilot utilizate în aplicații civile înregistrate.

12 Codul Aerian al României


2018 - 2022

50



1. Transpunerea în legislația națională a tuturor SARPs emise de ICAO în

domeniul operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile. Responsabil – DN/DOACP/DANA

2. Aplicarea tuturor reglementărilor și GM emise la nivel european în domeniul

operării aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile. Responsabil – DN/DOACP/DANA

3. Promovarea și conștientizarea necesității operării în siguranță a aeronavelor fără pilot utilizate în aplicații civile.

Responsabil – DN/DOACP/DANA/ BAS


2018 - 2022

51

Aria de acțiune: Modele de afaceri emergente

Datorită creșterii complexității industriei aeronautice, a crescut în mod semnificativ numărul de interfețe dintre agenții aeronautici civili, beneficiarii serviciilor oferite de aceștia și autoritățile de reglementare. Pentru a reduce riscurile asociate acestei situații este necesară, pe de o parte, o mai bună colaborare între autoritățile competente de supervizare din statele membre (cooperative oversight), iar pe de altă parte EASA trebuie să evalueze dacă noile modele de afaceri practicate de agenții aeronautici sunt acoperite de sistemul existent de reglementare în domeniul siguranței.

23.

AE.02.01 – Îmbunătățirea culturii de siguranță la nivelul operatorilor aerieni Descriere Operatorii aerieni le revin o serie de obligații privind raportarea evenimentelor de aviației civilă ce decurg în principal din prevderile Regulamentului 376/2014. Obiectiv Menținerea culturii de siguranță la nivelul operatorilor aerieni indiferent de noile modele de afaceri. Creșterea nivelului de raportare a evenimentelor de aviație civilă la operatorii de aviație generală.

Acțiunea corespondentă din EPAS 2018–2022 n.a.

Indicator de performanță Raportări de evenimente de aviație civilă transmise de operatorii aerieni CIAS și/sau AACR. Măsurare Se măsoara numărul de raportări de evenimente de aviație civilă transmise de operatorii aerieni, raportat la numărul de km zburați. Ţinta de performanță Tendinţă de creștere a numărului de de raportări de evenimente de aviație civilă transmise de operatorii aerieni/ 100.000 de km zburați. Nivel de alertă n.a. Măsuri pentru atingerea ţintei de performanţă

1. Evaluarea, cu ocazia activității de supervizare, a modului de respectare a cerințelor ce revin operatorilor aerieni prin Regulamentul nr. 376/2014.



2018 - 2022

52