1

2

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani,

din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.

3

Cuprins Pg 1. Preambul 7

1.1. Elaborator 7 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 7 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 10

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 12 2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 12

2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 12 2.1.2. Caracteristici geografice 14 2.1.3. Zonificare Functionala 15 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 18

2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul

44

2.2.1. Distributia populatiei 44 2.2.2. Spor natural 48 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 49 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 50 2.2.5. Forta de munca si Somaj 51 2.2.6. Multiculturalism 52 2.2.7. Educatie 53 2.2.8. Servicii sociale 54 2.2.9. Servicii de sanatate 57 2.2.10. Migratie 57 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 58

2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 58 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 59

2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 61 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 62

2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice

62

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 66 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita

Steaua Rosie - Petricani 66

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 68 2.3.3. Servicii publice 86 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 87 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie Petricani 89 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 95

2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 95 2.4.1. Investitii imobiliare 95 2.4.2. Alte investitii economice 96 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 106 2.4.4. Infrastructura publica 109

4

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 113 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 116 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 117 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 118 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 119

2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 119 2.4.9.2. Apa si canalizarea 124

2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 128 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie

128

a) La nivelul firmelor 128 b) La nivelul populatiei 130

2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2

133

2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 136 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 136

2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 138 2.6.1. Infrastructura publica urbana 138 2.6.2. Infrastructura sociala 139 2.6.3. Infrastructura de afaceri 141

2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 144 3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 146

3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani 146 3.1.1. Elemente externe zonei 146

3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 146 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 147 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 148 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 150

3.1.2. Elemente specifice zonei 151 3.1.2.1. Politici publice 151 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 152

3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

155

3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti Ilfov 155 3.1.5. Viziunea administratiei locale 157 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

157

3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

159

3.3. Politici si programe 159 3.4. Prioritati de dezvoltare 161

3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

161

3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale 164

5

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 166 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 167 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

168

4. Planul de actiune 170 4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 170

4.1.1. Lista proiectelor 171 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173

4.2. Surse de finantare 176 4.2.1. Fonduri nerambursabile 176 4.2.2. Fonduri rambursabile 179 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 179 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la

nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 180

4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 183 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1

184

4.3.1 Proiect 1 - Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj

184

4.3.2. Proiect 2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii

190

4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita

192

4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita

195

4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita)

198

4.4. Bugetul estimat al proiectelor 200 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 200 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 206

4.5. Perioada de implementare a proiectelor 212 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 212 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 213

4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 215 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 215 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 220

4.7. Managementul implementarii planului integrat 224 4.7.1. Justificarea metodologica 224 4.7.2. Managementul implementarii 224

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 230 5.1. Informarea publicului 230

5.1.1. Consultarea publica 230 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica 232

6

5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala

234

6. Anexe 236 Anexa 1 - Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 236 Anexa 2 - Harta Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani 236 Anexa 3 - Harta satelitare Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani 237 Anexa 4 - Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 Anexa 5 - Model de chestionar pt cetateni 239 Anexa 6 - Model de chestionar pt firme 244 Anexa 7 - Invitatie I consultare publica 249 Anexa 8 - Invitatie II consultare publica 250 Anexa 9 - Invitatie III consultare publica 251 Anexa 10 - I consultare: lista participantilor 252 Anexa 11 - II consultare: lista participantilor 256 Anexa 12 - III consultare: lista participantilor 262 Anexa 13 - Minuta I intalnire 268 Anexa 14 - Minuta II intalnire 269 Anexa 15 - Minuta III intalnire 271 Anexa 16 - Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 Anexa 17 - Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 Anexa 18 Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 275

7

1 Preambul 1.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2, Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www.finco-group.eu), firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. Fin.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti, propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor, grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor, multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel, condusi de un spirit dinamic, inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. 1.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva, care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca, plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite, dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata, se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile. Abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Din acest motiv, prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca, in cadrul acestei axe prioritare, vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana), clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului, cat si a zonei inconjuratoare. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca, precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta, asa cum sunt:

activitatilor de renovare fizica a mediului urban; activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza; actiunilor pentru dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si a ocuparii; integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului.

Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2, Bucuresti, care sa respecte cerintele de elaborare

8

ale unui plan integrat de dezvoltare urbana, si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite, dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca, prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document , in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare, in cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor, Domeniul Major de Interventie 1.1 Planuri integrate de Dezvoltare, Sub-domeniul: Centre urbane. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta conform Programului Operational Regional - cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii, care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani, asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice, sociale, de mediu, transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Din acest motiv, prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca, in cadrul acestei axe prioritare, vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana), clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului, cat si a zonei inconjuratoare. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca, precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. In acest context, planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR, anume cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta, precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani, sector 2, Bucuresti, intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise zona Plumbuita. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape:

1. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti; 2. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani; 3. elaborarea Planului de actiune;

9

4. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2, Bucuresti este elaborat in concordanta cu:

Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii), documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial;

Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila; Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov.

MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa:

Documente strategice Planul National de

Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013;

Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013;

Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013;

Documente de programare Fonduri structurale La nivel national: Programul Operational Regional 2007-2013; Programele Operationale Sectoriale pentru

perioada 2007-2013;

La nivel international: Programul de Cooperare Transnationala Sud

Estul Europei; Programul de Cooperare Interregionala

INTERREG IV C; Programul de Cooperare Interregionala

URBACT II; Programul de Cooperare Interregionala

INTERACT 2007-2013;

Documente de planificare urbana Planul Urbanistic

General si regulamentul aferent,

Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2).

Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic, Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe:

pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor; pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii; pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii; pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational, comunitatea de

afaceri, ONG-uri; pentru a vedea costurile monetare, de resurse umane si timp care sunt implicate in

dezvoltarea locala; pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor, atat din partea mediului de

afaceri, cat si din partea Primariei.

1.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita Sectorul 2 este situat in partea de norddesfasurandu-se pe o suprafata de 32 km cu o populatie de 360.000 locuitori, cu o densitate a populainvecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sudSectorul 2 convietuiesc romani (cca. 96%), macedoromani (0,03%), maghiari (0,33%), secui (0,01%), romi (1,74%), germani (0,12%), sasi (0,01%). Dintre acestia, un procent de 46,44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53,56% populatstatisticilor, populatia Sectorului 2 este una tanara, cu o medie de varsta de 40 ani, populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei.Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei, Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti, n vecinFundeni, zona Plumbuita Steaua Rosie e Petricani are o mare importantistoric, cultural si religios pentru sectorul 2.din punct de vedere industrial parcului i lacului Plumbuita sectorului 2 (mai mult decat alte macroarterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 conexiunile cu platforma industriPlumbuita Steaua Rosie Ghica, Sos. Petricani, Andronache, Gherghitei precum Tei, cartierul Andronache/ Creanga reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. Trebuie menionat nsgenereaz dou peninsule subzonei n discuie (mai ales cele doual zonei. Din punct de vedere geografic, zona e delimitat

Str. D-na Ghica i Sos. Strada Petricani, pn la Pepiniera Tei Toboc, reprezint

de lacul Tei. Aceast arterde producie i de birourile din Pipera/Tei, ct sau exteriorul municipiului Bucure

Trmul nordic al lacului Plumbuita, fosta fabricOituz, Str. Andronache (nceputul, doar linia care merge de la strareprezint limita de nord al perimetrului n discunatural care trebuie luata in considerare, att n analiza problemelor existente ct de plecare pentru o dezvoltare integra

1Soseaua Colentina, strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nordcatre zona de studiu. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intpana la intrarea pe Sos. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti)

Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti, se pe o suprafata de 32 km cu o populatie de 360.000

locuitori, cu o densitate a populaiei de 11.332 loc/km. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. 96%), macedoromani (0,03%), maghiari (0,33%), secui (0,01%), romi (1,74%), germani (0,12%), sasi

Dintre acestia, un procent de 46,44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53,56% populatia de gen feminin. Conform statisticilor, populatia Sectorului 2 este una tanara, cu o medie de varsta de 40 ani, populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei, Sectorul 2 se

un relief plat de campie. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti, n vecintatea arterelor Colentina, D

Steaua Rosie e Petricani are o mare importantigios pentru sectorul 2. Zona Plumbuita Steaua Rosie

din punct de vedere industrial i foarte atractiv pentru populaia Bucurei lacului Plumbuita i al faimoasei mnstiri, detine o localizar

sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului i Creanga), avnd n vedere prezenarterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 i pentru circulaconexiunile cu platforma industrial Pipera i pentru accesul la provincia Ilfov. Zona de studiu

Petricani, datorit prezenei arterelor precum Sos. Colentina, DGhica, Sos. Petricani, Andronache, Gherghitei i avnd n vedere c zona e limitrofprecum Tei, cartierul Andronache/ Creanga i Fundeni, este localizata strategic in capitala, reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante

ionat ns c datorit prezenei lacului Plumbuita, a c peninsule subiri de forma unei potcoave, marea majoritatea a str

ie (mai ales cele dou peninsule) sunt greu accesibile, accentund caracterul periferic

nct de vedere geografic, zona e delimitat de urmatoarele artere de circulatie:i Sos. Colentina1 reprezint limita de sud. la Pepiniera Tei Toboc, reprezint limita de vest care delimiteaz arter se ntinde pe vertical conectnd inima sectorului 2 att de zonele

i de birourile din Pipera/Tei, ct i de Tunari i de alte centre localizate n nord sau exteriorul municipiului Bucureti, n judetul Ilfov.

rmul nordic al lacului Plumbuita, fosta fabric de ceramica parasita, str. Mihai Tudor, Str. Oituz, Str. Andronache (nceputul, doar linia care merge de la stra

limita de nord al perimetrului n discuie. In general, care trebuie luata in considerare, att n analiza problemelor existente ct

de plecare pentru o dezvoltare integrat i durabil a zonei.

Soseaua Colentina, strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord

catre zona de studiu. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intirea din municipiul Bucuresti).

10

Petricani

tatea arterelor Colentina, D-na Ghica i Steaua Rosie e Petricani are o mare important din punct de vedere

Steaua Rosie Petricani, odat activ ia Bucuretiului datorit prezenei

stiri, detine o localizare strategica n cadrul i Creanga), avnd n vedere prezena

i pentru circulaia din capital, pentru i pentru accesul la provincia Ilfov. Zona de studiu

ei arterelor precum Sos. Colentina, D-na zona e limitrof unor zone

i Fundeni, este localizata strategic in capitala, reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante

acului Plumbuita, a crui morfologie iri de forma unei potcoave, marea majoritatea a strzilor interne ale

peninsule) sunt greu accesibile, accentund caracterul periferic

de urmatoarele artere de circulatie:

limita de vest care delimiteaz zona conectnd inima sectorului 2 att de zonele

de alte centre localizate n nord

de ceramica parasita, str. Mihai Tudor, Str. Oituz, Str. Andronache (nceputul, doar linia care merge de la strada Oituz si str.Salcilor)

ie. In general, rmul reprezinta o limit care trebuie luata in considerare, att n analiza problemelor existente ct i ca punct

Soseaua Colentina, strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii, este principala intrare catre zona de studiu. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. Fundeni

11

Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. Salcilor i de Sos. Colentina care porneste de la sos. Fundeni si ajunge la Str. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina).

Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale, economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. Imaginea de cartier degradat, periferic si nedezvoltat, in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita, genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice, fiind caracterizata prin:

starea ridicata a infractionalitatii; infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot

perimetru, mai ales din cauza deficienelor reelei de ap i situaiei grave a reelei de canalizare (absent aproape n totalitate ntr-un cartier din centrul unei capitale europene)

mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita i a nivelului redus de educaie civic a populaiei, mai ales n ceea ce privete problema gunoaielor.

infrastructura de acces deficitara pentru locuitori; un fond de locuinte vechi i improvizat (n special in cele dou peninsule si in zona

Gherghitei-Tudor Mihai, unde se gsesc diverse cazrmi din metal), de o calitate foarte slaba a mediului construit, cu un grad ridicat de periculozitate i avnd consecine asupra vieii i condiiilor sociale ale locuitorilor.

infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata, ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus;

lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales n cele dou zone peninsulare, cu o mare concentraie de populaie rom). Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala), aa cum exist i pe strzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc;

Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial, mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. Cu excepia ctorva societi care produc mobil, nclminte, instalaii urbane, sau care deruleaz anumite activiti comerciale, societi de servicii, publicitate i consultan, care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii, trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale i prezena unui numr reduse de firme care s activeze n cartier, ceea ce demonstreaz c zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 i cu att mai puin pentru Bucureti. Numeroasele probleme cu care se confrunt zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani n ceea ce privete infrastructura, problemele de natur social, ambiental i economic, necesit o serie de intervenii urgente care s respecte o strategie integrat de dezvoltare durabil, innd cont de logica regenerrii urbane i construciei unei identiti locale pe baza patrimoniului existent2. La nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice, dezvoltarea economica, echitatea sociala si protectia mediului, bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei.

2 In vederea implementarii Agendei Locale 21, Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare, Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale, care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2, Bucuresti.

12

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii, zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate i pentru o serie de condiii minime care ar trebui s fie garantate cetenilor din cartier. Situaia grav existent i nrutit de-a lungul anilor a amplificat degradarea i izolarea zonei care are nevoie astzi de o serie de intervenii integrate i orientate ctre recuperarea cartierului i regenerarea urban. Zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale, avand n vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. Administraia public a sectorului i administraia general au datoria de a pune n aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei,imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori, prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare, este necesar s se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. Zona se confrunt cu probleme diverse, prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carene n infrastructur (strzi care nu sunt asfaltate, absena canalizrilor, probleme cu reeaua de ap, absena staiilor de pompaj pentru apa din lac, probleme cu poluarea apelor), dar i cu un nivel ridicat al criminalitii locale (care se organizeaz i afecteaz i alte zone sau ri), absena total a serviciilor medico-sanitare i sociale pentru rezideni (mai mult de 23.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiaz de aceste servicii), veniturile foarte mici ale populaiei, degradarea spaiilor verzi, nivelul redus de educaie i condiiile precare de trai. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (ntr-o zon deja periferic dat fiind morfologia celor dou peninsule create de lac), de securitate si nivelul de trai in spatiile publice, de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta, inca in curs, de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase, bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita Steaua Rosie Petricani o zona de granita, putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului, integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. Faptul c la cele dou peninsule se poate ajunge printr-o singur arter (Petricani pentru Tei Toboc i Plumbuita- Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstreaz gradul de accesibilitate redus al zonei n ceea ce privete transportul cu auto-vehiculul. Din contra, zona dispune de un anumit potenial turistic i cultural i de agrement. In afara pioritilor sociale i de infrastructur care trebuie soluionate imediat, prioritate au aprarea, conservarea i reabilitarea patrimoniului cultural i arhitectural existent3. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu, pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. Un program de recuperare urban bine structurat ar putea s transforme esutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuie mai echilibrat a

3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala, care, folosita inspirat, poate atrage atat turisti, cat mai ales investitii majore. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana, majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente, asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga, Munchen sau Londra. In zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului, ridicarea calitatii vietii si serviciilor, o mai mare accesibilitate, construirea unei zona urbane functionale. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii, esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior, dar si o schimbare estetica pozitiva.

13

serviciilor i a infrastructurii i pentru a mbunti calitatea ambiental i arhitectonic a spaiului urban, pentru a elimina condiiile de abandon i de degradare urban, ambiental i social care caracterizeaz zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. De altfel, problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. In contextul dezvoltarii viitoare, stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara, a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita Steua Rosie Petricani, astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socio-economic. Orice posibilitate de reinnoire, creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor, rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni, acces la utilitati pentru locuitorii din cartier, solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului, reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, servicii sociale in sprijinul populatie locale, dezvoltarea durabila a mediului de afaceri, garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. O politica orientata spre regenerarea urbana, in conformitate cu principiile de sustenabilitate, vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna, de asemenea, ca in ciuda neglijarii intretinerii, saraciei si a deteriorarii in general, a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea, a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate, fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. Reconditionarea zonelor din Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani, ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila, orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural, turistic, de agrement, comercial, rezidential) fiecarei zone a cartierului. Pe termen scurt, actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice, pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane, prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica, sociala, urbana si de mediu. Ca si alte zone periferice, Plumbuita - Steaua

5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala, Programul Operational Regional 2007 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor zone de actiunea urbana. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana.

14

Rosie Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2, depasind diferenta de calitate a vietii urbane, de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani ca una periferica si degradata, o simpla rana urbana care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale, ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. In plus, rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic, atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2, cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras, care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. 2.1.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului, cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni, Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. Arealul Plumbuita Soseaua Rosie - Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului, fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei), zona Andronache (in nord), zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata, astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie, cat si de limita lacului care da si numele zonei. Astfel, zona de studiu este marginita de:

Limita de vest a cartierului, formata de strada Petricani, continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica, dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei

Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia, strada Cremenita, Sos. Colentina si Strada Simetriei, care despart zona de studiu de cartierul Fundeni

Limita estica este formata din Strada Salciilor, Sos. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si, in continuare, de strada Oituz, limita care separa cartierul Andronache

In nord, delimitarea este data de Str. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos, in lunca raului Colentina, in zona lacului Plumbuita, suprapunandu-se Campiei Bucurestiului, o subunitate a Campiei Vlasiei. Colentina, rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei, traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita, al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului Bucuresti. Pe teritoriul Capitalei, Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936, prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. Ca si imagine geografica, zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita, cu a sa forma de semicerc, care imparte zona in mai multe segmente, formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache, situata chiar la nord de lacul Plumbuita. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si, totodata, surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului.

15

In prezent, calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative, motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara, industria usoara, aporturi de nutrienti), Crevedia (ferma de crestere a pasarilor), Mogosoaia (industria cinematografica), dar si in gospodariile localnicilor din zona, cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. Pe de alta parte, fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani, ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si, in consecinta, la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. Astfel, lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier, pe cealalta in schimb, de vile in cosntructie si mormane de moloz. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intr-un mediu insalubru si dezolant. Clima este temperat-continentala, caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. Iarna, temperaturile coboara destul de mult, mai ales in luna ianuarie, in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani, chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. Din punct de vedere al vegetatiei, zona are o amplasare foarte buna, in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. Cu toate acestea, nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice, deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. Intalnim, asadar, doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. 2.1.3. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic.

Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza, in mod esential, pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socioeconomic, pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. Centrul urban, obiect al studiului nostru, este bine definit de graficul din dreapta, care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi, obiect al studiului nostru, indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. Astfel, strazile perimetrului sunt enumerate in

16

urmatorul tabel.

1.Aleea Sinaia 23. Str. Folclorului 45. Str. Oituz 2.Intr. Afirmarii 24. Str. Gherghitei 46. Str. Olanelor 3.Intr. Constantin Beiu 25. Str. Ghimbav 47. Str. Palamidei 4.Intr. Gherghitei 26. Str. Gimalau 48. Str. Paroseni 5.Intr. Ineu 27. Str. Gorgan Spatarul 49. Str. Petre Ispir 6.Intr. Memoriei 28. Str. I. Geicu 50. Str. Petre Negulescu 7.Intr. Safirului 29. Str. I. Porumbaceanu 51. Str. Petricani 8.Intr. Tiglelor 30. Str. I. Stanga 52. Str. Pietrisului 9.Sos. Andronache 31. Str. Ion Marin 53. Str. Plumbuita 10.Sos. Colentina 32. Str. Ivarului 54. Str. Polixemia Radulescu 11.Str. Aristotel 33. Str. Linotipului 55. Str. Raul Colentina 12. Str. Brana 34. Str. Litoralului 56. Str. Ricinului 13. Str. Bujorul Alb 35. Str. Logofatul Carstea 57. Str. Salciilor 14. Str. Constantin Beiu 36. Str. Lopetii 58. Str. Savu Bara 15. Str. Cremenita 37. Str. Magura Vaii 59. Str. Simetriei 16. Str. Culmea Fagarasului 38. Str. Marcu Zamfir 60. Str. Sinaia 17. Str. Doamna Ghica 39. Str. Mica 61. Str. Sipca 18. Str. Dumitru Tane 40. Str. Mihai Tudor 62. Str. Steaua Rosie 19. Str. Elevatorului 41. Str. N. Parau 63. Str. Stefan Pascale 20. Str. Emanciparii 42.Str. Neagota 64. Str. Tamaioarei 21. Str. Fabrica de Gheata 43. Str. Nicolae Paraschiv 65. Str. Tomovici 22. Str. Ferestrei 44. Str. Nicolae Zamfir 66. Str. Zamfir Gh.

Harta de mai jos arat clar localizarea cartierului discutat n interiorul sectorului 2. In imediata vecintate a cartierului Pipera (nord), Tei (vest), Colentina, Fundeni i Andronache (sud i est), cartierul Plumbuita Steaua Rosie - Petricani se caracterizeaz prin numeroase spaii verzi (Parcul Plumbuita 1 i 2), prin prezena a 3 brae ale lacului Plumbuita, prin dou peninsule i o insul i prin prezena renumitei Mnstiri Plumbuita (asa cum este reprezentat mai jos), prin spatii industriale parasite (in mov) i prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc ctre cartierul Creanga.

17

Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena, pentru o mai buna observare a zonei. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei, cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada, dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte, necesare la elaborarea proiectului.

Trebuie facuta si mentiunea ca, desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone, pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. Din planul urbanistic general al sectorului 2, document public si prezent pe www.ps2.ro, am extrapolat si

18

delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga), obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta).

Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic, se observ c partea central a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv, in afara de lacul Plumbuita, din spaii verzi i dintr-o zon in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). Insula se ntinde de-a lungul lacului n partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrof lacului Tei) i cele dou rmuri ale rului Colentina sunt considerate spaii verzi de protecie, n timp ce celelalte spaii verzi sunt considerate spaii verzi cu acces public nelimitat. Partea de sud a zonei discutate, cuprins intre strzile Gherghitei Str.Mihai Tudor Str. Oituz- Str.Salcilor Sos.Colentina, este n schimb compus dintr-o zon rezidenial (n gri deschis), obiect al unor planuri i modernizri recente (strzi asfaltate), nconjurat de o zon mixt constituit dintr-un esut urban ntr-un teritoriu de importan major dar cu capaciti reduse pentru absorbia traficului intens (Gherghitei, Emanciparii, nceputul sos. Andronache). In schimb, din analiza Sos. Colentina, limita sud-estic a perimetrului nostru, observm prezena unei zone mixte comercialo-rezidenial, tipic pentru o mare arter i dens populat (aa cum este Str. D-na Ghica ce se afl ntre intersecia Petricani-Tei i sensul giratoriu Ghica-Colentina). Astfel de zone cuprind i cteva locuinte colective n blocuri cu regim de inalime ridicat (peste P+6 niveluri). Specificul celor dou peninsule i funcionalitatea actual a lacului i a spaiilor verzi arat opiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere, opiune care a condus ncet la abandonul zonei, la absena soluionrii problemelor de infrastructur ale rezidenilor i la o srcire lent i tragic a patrimoniului natural al zonei. Lipsa omogenitii specifice zonei, atat de ordin arhitectonic, cat si si practico-locativ, dincolo de a fi in mod vizibil haotica, cu excepia prii de sud, face zona mai putin practicabil. n afar de arterele de comunicaii importante, precum Str.Petricani, Sos. Colentina i Str. D-na Ghica, oferta de mobilitate public este absent in peninsul Plumbuita i n arealul din Tei Toboc, nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. 2.1.4. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe, linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. La inceput, scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei. Ulterior, fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani a fost analizata

19

de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2, zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale, dar cu carente evidente, precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale, mai mult sau mai putin organizate. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem, analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone.

Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona Plumbuita Steaua-Rosie Petricani. Inaintand in directia Nord Est, granita zonei inainteaza spre Str. Tudor Mihai, pana in punctul in care se intalneste cu Str. Oituz. La Est granita este reprezentata de Str. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60, care se gasesc respectiv la colt cu Str. Tudor Mihai si cu Str. Andronache. Continuand drumul din Str. Andronache, de la numerele civice 99 si 106, se ajunge la incrucisarea cu Str. Salciilor, care reprezinta granita de Est a zonei.

Mai departe, Str. Salciilor va da in Str. Colentina, pana la numarul 347, care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. Cremenita. Aceasta ultima strada, impreuna cu Str. Sinaia si Strada D-na Ghica, reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond, aceasta intalnindu-se cu Str. Petricani. Inaintand spre Nord de-a lungul Str. Petricani, se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita, care delimiteaza in partea nordica teritoriul. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona, defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane, din centrul urban analizat.

Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Str.

Plumbuita Al. Sinaia Sos. Andronache Intr. Gherghitei Intr. Afirmarii Str. Aristotel

Sos. Colentina Sos. Colentina Str. Gherghitei Intr. Constantin Beiu Str. Culmea Fagarasului

Str. Bujorul Alb Str. Dumitrescu Tanase

Str. I. Geicu Intr. Ineu Str. Elevatorului

Str. Cremenita Str. Emanciparii Str. I. Stanga Intr. Memoriei Str. Ghimbav Str. D-na Ghica Str. Fabrica de

Gheata Str. Litoralului Intr. Safirului Str. I.

Porumbaceanu Str. Sinaia Str. Gorgan

Spatarul Str. Marcu Zamfir Intr. Tiglelor Str. Ivarului

Str. Polixemia Radulescu

Str. Mica Str. Brana Str. Linotipului

Str. Salciilor Str. Mihai Tudor Str. Constantin Beiu Str. Plumbuita Str. Simetriei Str. Neagota Str. Dumitru Tane Str. Ricinului Str. Nic.Zamfir Str. Ferestrei Str. Tamaioarei Str. Oituz Str. Folclorului Str. Petre Negulescu Str. Gimalau

20

Str. Savu Bara Str. Ion Marin Str. Tomovici Str. Logofatul Carstea Str. Lopetii Str. Magura Vaii Str. N. Parau Str. Neagota Str. Nicolae Paraschiv Str. Olanelor Str. Palamidei Str. Paroseni Str. Petre Ispir Str. Petricani Str. Pietrisului Str. Raul Colentina Str. Sipca Str. Steaua Rosie Str. Stefan Pascale Str. Zamfir Gh.

a. Zona 1

Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier, zona fiind caracterizata de prezenta manastirii, care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice, care au avut loc in timpul regimului comunist. Zona 1, care este taiata in doua de Str. Plumbuita, se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord centrala si cea vest centrala.

In partea nord-vestica vom gasi un pod, intr-o stare evidenta de abandon, care duce la o insulita, foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute, de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac.

Peninsula este inconjurata, de-a lungul coastei, de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona, ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. In zona nord-vestica la stanga manastirii, o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului.

21

Intrand pe Str. Plumbuita in directia manastirii (parcului), se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. Din Str. Plumbita se ajunge la Manastire, cu o structura odihnitoare, foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare, dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini, care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului, dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca, nu doar de la haosul urban, ci si de la viata frenetica a orasului. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului, deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare.

Pentru a putea ajunge pe insulita, care este situata in zona nord-vestica, o puteti lua si pe podul de fier. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far, folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. Spatiul verde si pozitionarea spatiului, se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage, dar si in cel cultural, fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei, lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. Parcul, in dreapta strazii Plumbuita, domina zona, asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos; este caracterizata de prezenta copacilor inalti, campuri intinse, desisuri scunde si multi arbusti, zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute.

22

Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1, strada Plumbuita care duce la Manastire, partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea, din fier, care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele, amplificand, statutul de degradare al zonei , masinile, precum cea alba din imagine, ocupa, pe bucati, trotuarul.

In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier , intr-o evidenta stare de degradare , din zona 1 , fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra, de culoare verde inchis, foarte poluata, datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud, de pe Strada Ricinului.

23

Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud, traversand Strada Ricinului, cealalta varianta, mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate, de la Manastire, Strada Plumbuita.

Asa cum se poate observa, in poza alaturata, lacul Plumbuita, se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. Lipsa unui sistem de epurare, faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare, nepermitand, deci, refluxul apelor, fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare.

Traversand Str. Plumbuita, mergand spre manstire, se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma.

Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. Parcul este, in plus, locuit de numerosi caini vagabonzi, care, prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe.

24

b. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala, strada D-na Ghica, care se uneste la vest cu prima parte din Sos. Petricani; la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. Ricinului, care traverseaza Sos. Colentina si se continua cu Str. Cremenita, pentru ca apoi sa dea la est in Str. Sinaia.

Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2, care coincid cu cele doua strazi, Sos. Petricani si D-na Ghica, se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte, blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit; unele dintre acestea sunt insa intr-o stare de restructurare. La vest, zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. Paroseni si Sos. Petricani, si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi.

25

Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud, se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata.

Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite, impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto, magazinul cosmetic, fast-food-uri si supermarket-uri. Luand-o spre Sud, se ajunge la Str. D-na Ghica, o mare artera de comunicatie.

26

De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi, de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent.

Asa cum se poate vedea din poza de mai sus, zona, chiar daca este periferica, este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat, precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului, asa cum este 282. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate, asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna, ingrijirea liniei de electricitate este optima, sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor.

27

In plus, sunt diverse activitati comerciale, precum Mega Image si Mc Donald. Indreptandu-ne spre Sud, spre Str. Doamna Ghica, ajungem la biserica cu acelasi nume. Constructia, inconjurata de verdeata, este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna.

Strada D-na Ghica, continuand spre Sud, se intalneste la intersectie cu Sos. Colentina.

Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie, care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. O latura a strazii este marginita de zona verde, in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri. Zona care se afla intre Sos.Colentina si Str.Sinaia, ce delimiteaza zona 2 la est, este caracterizata prin multitudinea de cladiri, cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment, cat si a vilelor individuale. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana, cu o densitate mare a populatiei, chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi, imprastiate din loc in loc.

28

Partea interna din zona 2, delimitata de strazile Petricani, D-na Ghica, si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde, cu prezenta parcurilor si copacilor. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala, situata la Sud-Est, care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita, reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni, care se intrepatrunde cu zona verde. In partea de nord, imprejmuita in totalitate de copaci, se observa o cladire.

29

c. Zona 3

Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat, definita Plumbuita -Steaua Rosie - Petricani din Sectorul 2 Bucuresti. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Colentina, si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Fundeni. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta, de Str. Simietrei, o strada paralela cu Sos. Colentina, in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. Simetriei cu Sos. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Simetriei cu Salciilor.

Granita zonei de analiza se continua cu Str. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. Andronache. Pe latura nordica, Sos. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str.Petre Negulescu. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. Petre Negulescu, pentru a se continua mai apoi cu Str. Emanciparii. Traversand Str. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. Fabrica de Gheata, care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita, de unde ajunge mai apoi iar in Sos. Colentina, inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Aceasta ultima portiune, care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte, inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului, Sos. Colentina, care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21, 51, 66, e 667.

Aceasta strada, in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina, de la nord est la sud vest, permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica, cu cea care vine dinspre sud est, traversand Sos. Fundeni.

Aceasta parte din microzona 3, asa cum se vede si in fotografiile zonei, rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. In interiorul acestei parti a zonei 3, delimitata de Soseaua Colentina, Strada Gherghitei, Fabrica de Gheata, si de prima parte din Sos.Fundeni, se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor.

Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale, precum activitatile de import alimentar, mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice, magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznicExistenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona, mai ales cea formata din chinezi. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni.

In interiorul zonei cuprinsa de la Str. Fabrica de Gheata si Sos. Colentina, in apropierea lacului, se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. Realizate de Cooper Beach, viitoarele locuinte, Cooper Beach Tower vor fi iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc.

te portiuni comerciale, precum activitatile de import alimentar, mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice, magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. Existenta acestor micro activitati economice diverse

unui ridicat procent de populatie ina care locuieste in zona, mai ales cea formata din

chinezi. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni.

In interiorul zonei cuprinsa de la Str. Fabrica de Gheata si Sos. Colentina, in apropierea lacului, se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. Realizate de Cooper Beach, viitoarele locuinte, Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje, cu un numar de 156 apartamente, iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul

30

In interiorul zonei cuprinsa de la Str. Fabrica de Gheata si Sos. Colentina, in apropierea lacului, se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. Realizate de Cooper Beach,

cu 12 etaje, cu un numar de 156 apartamente, iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul

31

De-a lungul Str.Andronache care da in Sos. Colentina, aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion, sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare, macelarii, patiserii, magazine de telefonie, mici magazine specializate in materiale de constructii, materiale electronice si centre foto.

Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata, pe structuri de tipul blocurilor, o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor.

Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei, Emanciparii, Simetriei si Salciilor. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. Totodata, uneori locuintele prezente aici in zona 3, adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. Toata zona este deservita de iluminare stradala, iar soselele sunt asfaltate. Intr-adevar doua strazi asfaltate, Str. Gorgan Spataru si Str. Radulescu Polixenia, leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3, Sos. Colentina si Andronache. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. In aproprierea Str. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3, caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. Granita este reprezentata de Str. Gherghitei si Sos. Fundeni.

Poza de jos ne arata insa , cu o perspectiva mai larga, tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus.

32

Luand-o iar pe Str. Fabrica de Gheata, se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate, nici in scop industrial, dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului, au fost folosite gratie pozitiei panoramice, nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale, precum Cooper Beach Tower, dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donalds si Mega Image, si de hotelul Colentina.

33

d. Zona 4

Zona 4 se gaseste in partea Nord- Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai, la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata, la vest de marginile lacului Plumbuita, de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant.

Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. Tudor Mihai, Z. Nicolae, Capitan Zamfir a Marcu, Litoralului. Str. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii, exceptand doua case private, in conditii bune , departate una de alta , pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii.

Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. Z. Nicolae, in schimb, sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni, apropiate una de alta in prelungire, care par a fi int-un stadiu de saracie, si care sunt de fapt locuite de persoane. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai, pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Pe latura interna a strazii care este paralela cu

34

Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor.

Astfel de cladiri sunt multe, de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. Inaintand pe Str. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4.

Astfel de strada, intr-adevar, nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor, dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. Cum se poate vedea si in fotografia a treia, strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici, cu distanta intre ele, in timp ce, asa cum se observa in cea de-a 4 fotografie, in ultima parte a strazii, inainte de a ajunge in strada Gherghitei, sunt prezente case noi, in stilul unor mici vile, si cladiri care sunt folosite in diferite activitati, de exemplu, Motul Service Auto, atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. Parcurgand Strada Litoralului, se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel, cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada, nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic.

Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici, chiar daca sunt total diverse una fata de alta, sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate, facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. De altfel, acest areal intern al zonei 4, care se intinde de la Str. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. Emanciparii, care inchide zona 4, numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. Emanciparii se observa doar 3 locuinte, in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci.

35

Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei, a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. Str. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine, dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta; aceasta parte din strada Emanciparii, intr-adevar, delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4, sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. Aceasta microzona este cu totul inactiva, si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie, fiind complet abandonata cu zone mlastinoase, si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona.

In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. In ceea ce priveste restul suprafetei, acest spatiu este ocupat de baraci abandonate, care odata au servit pentru diverse activitati productive, ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite

36

care dau direct spre lac. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita, se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii, care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita, mai ales in partile de pe langa cladiri, unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate, nici in scop industrial, nici comercial sau tertiar in general, si nici macar pentru a fi locuite. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita, ajungem la Strada Oituz, care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus, in prima parte a Str. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune, alcatuite din structuri care pot fi locuite. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab, alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Oituz.

Al doilea tip de structura sunt magaziile, depozite pentru firme si fabrici, care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. Cum putem vedea din fotografia alaturata, de exemplu, un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum Losan SRL detine chiar pe Str. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse .

Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie, acestea fiind realizate in scopul locuirii. Cum putem observa din urmatoarea fotografie, atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara.

Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz, in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. Este prezent si un al 4-lea tip de structura, mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise.

Astfel de structuri au o forma non-conformista cum putem observa in fotografia de mai jos pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz, si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici, pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine, si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici.

37

Strada nu este foarte bine asfaltata, gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul, nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. In plus, sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari, acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii.

e. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. Steaua Rosie, iar in sud, aceasta zona incepe la inceputul Sos. Petricani si Str. Paroseni. Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei.

Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului, si, asadar, de o complexitate si diversitate sociala. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu, dens. Aceasta strada este compusa din 4 benzi, doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. La inceputul strazii Sos. Petricani pe stanga este lacul Tei, in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon.

38

Inceputul zonei 5, precum tot restul cartierului, este destul de variat, deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. Inaintand pe Sos. Petricani, se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate, insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. In plus, spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. In acest perimetru, ca si in restul cartierului Tei Toboc, nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului.

Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate, este prezenta multitudinea de baraci si de depozite, si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general.

Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate, astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac, fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. Rezulta, asadar, o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. Terminand de parcurs Sos. Petricani, se ajunge in Str. Sipca. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita.

39

Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei, sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo, adunate la marginea strazilor. Asa cum s-a adaugat si mai sus, aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric, dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt, creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici, mai ales pe perioada iernii. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si, desi acest cartier ar avea un enorm potential, oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte.

Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia, se observa o diferenta semnificativa. In realitate, asa cum a fost specificat si mai devreme, situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. Acestea nu sunt asfaltate, la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile, nu exista drumuri, trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. Apropo de lac, apa nu este mai curata decat in alte parti, fundul este tulbure, este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. In plus, si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor, o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente, pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat, ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului, mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si, de ce nu, a unor potentiali turisit in viitor.

Mergand mai departe, de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina, situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc.

40

O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului, chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii, avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor.

Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei, transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. Langa aceasta, este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte, si ceea ce se poate vedea aici, in apropierea de Str. Raul Colentina. Totusi, si pe aceste strazi situate spre interior, este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric, insa legat de restul, aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate, si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta, deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici, care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor, purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om.

41

In plus, la fel ca pe Sos. Petricani, nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata, avand nevoie de mijoace de transport.

Continuand itinerariul, se ajunge din nou la lacul Plumbuita, si la strada numita Steaua Rosie. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise; multe terenuri in paragina, depozite intangibile si parasite. Spre deosebire de altele, strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil, si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. Iluminarea stradala este prezenta, ca si energia electrica la nivelul locuintelor.

Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. Dupa str. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. Zamfir, Costantin Beiu, B. Beliu, iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. Se poate concluziona ca, pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc, intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita.

Astfel de strazi, in realitate, asa cum s-a spus si mai sus, au niste probleme esentiale, precum lipsa totala a trotuarelor, situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. In aceasta zona este si un cimitir.

42

Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. Intr-adevar, asa cum se vede si in cele doua poze din lateral, aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici.

f. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. Plumbuita si Strada Ricinului. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest, impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. Cealalta strada insa, delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. In plus, este relevanta si Str. Tamaioarei care traverseaza central toata zona.

43

Str. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6, marginand lacul, si ajunge pana la manastire. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine, chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta.

Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii, unde se poate observa o serie compacta de locuinte, multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. Zona pare oricum a fi foarte dens populata, vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. In partea de sud a hartii, Str. Plumbuita se incruciseaza cu Str. Ricinului. Inaintand, se ajunge la intersectia cu Str. Tamaioarei, care, traversand zona de la sud la nord, divide practic perimetrul in 2 parti. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. Casele sunt in conditii degradante, multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca, probabil, multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. In plus gardurile aproape distruse de rugina, sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele, abia spalate. Ne apare foarte dificila si situatia igienico sanitara, dat fiind lipsa canalelor adecvate. Tocmai de aceea, locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile, precum servicii sanitare chimice, si acestea, oricum in conditii de degradare. Pe langa asta, a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor, care zac, foarte des in gramezi imense la marginea strazii, fara nici o ingrijire speciala. Acest lucru, mai ales in perioada verii, ar putea fi destul de problematic, tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor.

Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari, cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii, cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala, chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei, facand stanga se ajunge Str. Ricinului, care margineste lacul Plumbuita. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme.

44

Aici, intr-adevar, este posibila realizarea a numeroase vile, locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna, pe langa numeroasele centre comerciale care, in mod particular, sunt baruri. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce