$COALA GIMNAZIALA CIUPERCEI\I

COM. CIUPBRCENI. JUD.TELEORMAN

Nr. 281/15.09.2016

MINISTERUL EDUCATIEI NATIOI{ALE $I CERCETARII

STIINTIFICE

INSPECTORATUL $COLAR JUDETBAN TELEORMAI\

$COALA GIMNAZTALA CIUPBRCBNI

COMUI\A CIUPERCENI

Jude{ul Teleorman

Telefon 0247/4l94ll

r ' r i

; r

PLANUL DE DEZVOLTAREINSTITUTIONALA

2016-2021

I.

SCURTA MONOGRAFIEA SATULIJI CITJPERCE,NI,COMLINA CIIJPERCENI.JIJDETUL TELEORMAN

Asezat6, in Lunca Dundrii, marginitd de fluviu la sud, de-a lungul soseleiTurnu - Mdgurele - Zimnicea,la 4 km de orasul Turnu-Mdgurele, din care faceparte ca suburbie, pe drumul national 51, comuna Ciuperceni cuprinde sateleCiuperceni (in trecut Porceni) si Poiana (fost FlSminda), cu sediul administrativla Ciuperceni. in trecut cele doud sate formau comuna Fldminda, cu sediuladministrativ la Fldminda. . Din eauza unor marl.fnundatii ale Dundrii, in anul1942, vatra satului, care se afla lingd FlSminda, s-a mutat intr-un loc mai ferit, in

,,plaiul viilor", unde existd si astdzi, schimbindu-si numele in Ciuperceni. Sespune cd aici cresteau foarte multe ciuperci. La nord este prima terasa a Dundrii,care are altitudinea de 50 m, si la sud fluviul. in terasa Dundrii se gdseste ocarierd de pietris, unde se afld pietrisuri de ,,Frd!eEti". Geologic, solul estealuvionar in luncd si cernoziom in cimpul ce se intinde deasupra teraselor. Solulde pe terase se afld pe pietris, iar cel din luncd pe calcar si in general carbonatat.S-a descoperit cd nisipurile constau in aluviuni din mezozoic.

Este cunoscut cd aici se gaseste unul dintre cele mai vechi vestigii umanedin lume, cu o veohime de peste 1,5 milioane de ani. in lista monumenteloristorice din Judetul Teleorman, 2004, este inscrisd si Rezervatia paleontologicdde la Ciuperceni, din paleolitic,localizatd "la vii".

Cu o formd de semicerc cu deschidere spre fluviu si o suprafatb deaproximativ 414, B0 km, pinza freaticd la o adincime micd, comuna este bogatdin teren arabil, cu zone impddurite in apropierea Dundrii. Ca animale sdlbatice segdsesc vulpea, iepurele, popindaul, pdsdri - uliul, porumbelul sdlbatic, cioara,cotofana, stirca, vulturul... Cei mai raspinditi arbori in comund sint plopul,salcimul si pomi fructiferi - caisul, m6rul, nucul, gutuiul etc. Mta-de-vie, griul,porumbul, floarea-soarelui sint o parte din speciile agricole cultivate. in

gospoddrii sint crescute cornute mari si mici si pdsdri.

in anul I4l7 cetatea Turnu a intrat sub stdpAnire turceascd si a fost

transformatd impreund cu o zond de securitate (stabilitd in adAncime cu o razd de

15 km de la cetate) in raiaua Turnu.Ciuperceni a fbcut parte din raiaua turceascd

de la Tumu, numitd Cule, impreund cu Fldminda, Mdgurele, Odaia si Lita.

Jarile RomAneqti sub Mihai Viteazul (1600).Cu A, B gi C sunt delimitate raialele turceqti

?/itrin,f; liil !f ,Lh,Firi Er-is lt I li,t.f \j i i' ll.{nl i l"i)(/iFlJ

r ' { i

,,Raialele turceqti (sau kazale) au fost teritorii ocupate de turci qi formau

hinterlandul unei ceta{i. Astfel de teritorii au fost infiinlate in Moldova qi in JaraRomdneascd incepAnd cu secolul al XVI-Iea, cu func{ie strategicd qi de control

pentru Imperiul Otoman. Erau adevdrate capete de pod pentru Imperiu in

Principate. Numele de "raia" provine din limba turcd qi are inleles de turmd,

gloat6, supus, qi prin extensie provincie sau teritoriu al impdrSliei otomane. in

!ara RomAneascd turcii delineau raialele Brdilei, Giurgiului qi Turnului,

returnate prin Tratatul de la Adrianopol de la 1829. in Moldova, in afara

Bugeacului, turcii delineau raialele Chilia, Cetatea Alb6, Hotin, Bender

(Tighina). in interiorul raialeloq turcii aveau stabilite gamizoane prin

intermediul cdrora Imperiul avea posibilitatea sd supravegheze in permanenld

lara RomAneascd qi Moldova, sd culeagd informalii exacte despre starea

lucrurilor gi sa aclioneze in caz de nevoie. Fo(ele armate cantonate aici erau

special pregdtite sd intervindlacel mai mic semn de nesupunere. in plus aveau

avantajul de a fi suslinute direct de flota navald turceascd. La apogeul puterii

Imperiului Otoman, raialele formau o centurd strategicd qi impreund cu

pagalicurile rupte din !6rile romdne (Timiqoara, Lipova, Arad, Cenad) constituiau

'r '"iu I

'#u9'n';;+'it$'

"r,'*Y

un coridor de legdturd intre Crimeea qi Ungaria centralS, prin intermediul cdruiaotornanii controlau intreaga zond.. Fiecdrei raiale i-au fost addugate teritorii maitnult sau mai pulin intinse, cuprinzAnd mai multe sate, care aveau sarcina de aintreline gatnizoanele.Timp de secole, raialele au constituit un loc de refugiupentru nemullumilii din {arb gi un focar continuu de intrigi gi instabilitate. Poartair-rtrefinea cu bund qtiinld aceastd stare de nesiguran\d,, care-i ugura stdp6nireapeste cele doud ldri romdneqti. Raialele jucau gi un rol economic impor-tant.Fiind amplasate in vaduri comerciale foarte bune, ele intermediau comer[uldintre ldrile romAne (aproape monopolizat de otomani) gi Poartd. Aici eraucolectate vdmile sau se depozitau mdrfuri. Domnii romAni lineau in fiecare raiade pe teritoriul ldrii un agent diplomatic numit capuchehaie. "(sursa-intemet).Comuna continud sd facd parte din raiaua turceascd pind in anul 1829, cindaceasta s-a desfiintat. in perioada raialei, locuitorii comunei lucrau pepdminturile feudalilor turci ale cdror proprietdti agrare se numeau ,,Chiflicuri".Dupa unii istorici, hotarul raialei Tumu trecea chiar prin Ciuperceni, o parteapartinand raialei, iar cealalta Tdrii Rom6nesti. Dupd eliberarea de sub stdpinireaturceascd., satul s-a mdrit, stabilindu-se aici locuitori din cele din apropiere.

Cetdteni ai satului au participatlardzboiul dJ ind.p.ndenld al Romanieidintre anii 1877 si 1878, dus impotriva Imperiului otoman.

Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, in anii in care recoltele au fostirnbelsugate(intre 1902 si 1905), rnosierii au crescut arenzile foarle mult astfel incAtnemultumirea tdranilor a crescut si ea ducAnd in cele din urmd in marlie 1907 lardscoalS. Un numdr de locuitori din Ciuperceni au luat parte Ia rdscoalatdrdneascd, sub conducerea lui Pascu vasileu si a lui Stan Dode.

Dupa primul rdzboi mondial, locuintele - bordeie au dispdrut, precum siacoperisui din stuf, trestie sau papurd al caselor din pamint bdtut, fiind inlocuitcu acoperisul de tigl6 sau tab15. Majoritatea locuintelor aveau o camerd si otind6, iar prispa srijinitd cu stilpi de lemn. Cu timpul, sint construite cu doud sautrei camere, antreu, bucatarie si cdmara. Stiplilor de lemn le iau locul cei dincaramidS. in exterior, casele sint tencuite.cu ciment, var si nisip si stropite cumofiar din ciment si nisip. Ca ornament au ciubucuri din flori vopsite cu ulei indiferite culori.

,,Inainte de primul rdzboi mondial barbatii purtau iarna nddragi largi, dinstofa de lind tesutd in casd, de culoare neagrd sau cafenie, pe deasupra, briierosii, tesute din lind de casb. Peste cdmdsile din pinzd de bumbac, purtau flaneld

impletitd si pieptare de miel, cusute cu lind find de diferite culori, sau ird

coloratd. in zilele geroase se imbricau in cojoace de oaie sau ipingele din tiac

negru, fbrd mineci, asemdndtoare cu pelerinele. Le foloseau mai ales ciobanii,

cind era vremea aspr6. in zilele de sdrbdto are, bdrbatii mai tineri aveau nddragi

impodobiti la chei cu gditane negre sau albastre si cdmdsi cusute din arnici de

diferite culori", impodobite cu diverse motive populare. ,,Pe cap purlau caciuli

de miel, iar in picioare opinci. Femeile se iinbrdcau in rochii lungi pinS-n cdlciie,

din iind tesutd de casd, de culori inchise; pe deasupra cojocel de miel, impodobit

cu ird coloratd sau linitS. Pe cap puneau basmale de lind, de obicei cumpdrate. de

la oras. Se incdltau cu ciorapi albi de tina si pantofi. in timpul verii bdrbatii

purlau cdmasd cu mineci largi, lungd pind la glezne si izmene. in zilele de

sdrbdtoare se incingeau cu colan de catifea impodobit cu fluturi, m6rgele si

ciucuri de mdtase. Deasupra cdmdsii isi puneau ilice din catifea neagrd,

?rnpodobite cu fir argintiu si auriu, se incdltau cu ghete cumpdrate, iar pe cap

purtau palarii din pisld, cumpdrate. Femeile, basmale albe impodobite cu riuri,

mdrgele sau dantele si imbracau cimdsi lungi de bumbac, cu altite sau riuri din

arnici de diferite culori. Pe deasupra cdmdsii, la spate, era o boccea din l?nd

tesutd de cas6, cu diferite alesdturi, iar iq fata sor{ de mdtase, sau tot boccea

. " ( . . . )

,,in fiecare duminicd se fdcea hord la marginea satului. Ldutarii erau

angajati anual, de cdtre flacdii satului. Hora incepea de obicei la ora 14 si tinea

pind la apusul soarelui. Cele mai obisnuite jocuri care se jucau erau bdltdreasca,

rata, floricica, ala jiana, bugeagul, odorogul, mocdnuta, blluta, ariciul si

resteul. (...) Erau jucate mai mult de fldcdi, deoarece erau foarte iuti." Fetele se

prindeau la cele mai domoale, cum ar fi: sirba, hora, isa, arva, jiana. "Cele mai

mari petreceri erau nuntile (...). Ele tineau trei zile: de simbdta seara, pina marti

seara".(Monografia comunei Ciuperceni - i968). Sint cunoscuti ldutari ai

comunei, ca: Stan Visan, Ancu Zgirt6, Tache Ruscu, Nicolae Visan, Marin

DoLcea, zis Buduleanu, de la care au fost inregistrate, in 1962,la Casa de cultur6

si folclor din Bucuresti 43 de balade si cintece bdtrinesti, ca: ,,Miu Haiducul",

,,Dobrisan", ,,Corbea", ,,Antofita lui Vioar6", ,,Merlita", ,,Toma Alimos" pe

care,in 1967, pe 2l ianuarie, l-a cintat \ateleviziune .

Por1ul traditional a dispdrut treptat, dupa primul rdzboi mondial. De

asemenea, hora de duminicd si multe din obiceiurile de nuntd nu se maip1.streazd. astdzi.

Biserica veche a fost construitb in anul 1880. din cdrdmidd de var, cu

sLlprafata de 14 mp. Numele constructorului si al pictorului nu se cunosc. Are

I'orma de corabie, cu o singurd turl6 deasupra naosului si e pictatd in ulei.

Biserica e pdrbsitd, portiuni din tencuiala din interior si exterior, acoperisul si

turla au cdzut, insd pictura se poate vedea in multe locuri.

In anul lg57 s-a turnat fundatia unei biserici noi, dar lucrarea nu a fost

continuata din cauza lipsei de mijloace materiale. In 1973, preotul Pietreanu

Gheorghe, de origine din Ciuperceni, care slujea la biserica Enei din Bucuresti, a

clonat material necesar constructiei iar aceasta a continuat, avind ca maistru

constructor pe Ancu Catalin, din comuna Dracea, Teleorman. Lucrdrile s-au

terrrinat in anul 1976, iar pictura in ulei a fost facutd de Radu Cornescu, in

1982. Forma bisericii este de nav6, cu o singura turl6, cu o suprafatd de 210 mp.

Arlbele biserici, dir-r Ciuperceni si Poiana, poar16 hramul Sfintului Mare

Mucenic Gheorghe.

in anul 1909 s-a infiintat o scoald primard aare a functionat pentru un timp

intr-o cas6 parliculara. Scoala s-a desfiintat in anul 1903, copiii fiind inscrisi la

cea din Flaminda. in anul 1907 s-a reinfiintat scoala din Ciuperceni pentru Qare)

in perioad a 1922-1924 s-a construit o clddire diriipamint bdtut, cu doud sdli de

clas6. l]lterior spatiul destinat scolii devine mai mare, iar in prezent constructia

arel sdli, in care au fost amenqate un cabinet pentru orele de chimie sifrzicd,

unul pentru cele de informaticd, biblioteca si o sa15 pentru oreie de sport.

Alimentarea cu apd in scoald se face prin hidrofor, iar incdlzirea la sobe. in

aceeasi clSdire functione azd si grddinita cu program normal, numita in anul 2012

,,Gradinita nr. 1". Aceasta se deschide in 1967, cind sint inscrisi 35 de copii. Ca

unnare a densitdtii scdzute a populatiei, incepind cu anul 2010 scoala din

Ciuperceni functioneazd in regim dublu-simultan, prin comasare cu cea din

Poiana, aici rdminind doar gradinita, care se numeste, tot din acest dfl,

,,Gradinita nr. 2". si denumirea scolii se schimbd, din ,,Scoala cu clasele I-VIII

Ciuperceni", in,,S coala Gimnaziald" .

Bibliografie : Monografia existenti in scoald a comunei Ciuperceni;

,,Protoieria Turnu-Mdgurele - Monografie Album",Ed. Cartea OrtodoxA, Alexandria 201I;

Internet:http : //ro. wikip edia. org/wiki/C omuna-C iuperceni

MISIU]YEA 'SCOLTI

Scoalu noastra vu deveni fuctorul educutiv central

pentru intreugu comunitute, nucleu ideutic si

conxportamentul al viitorului ,deschizundu-si portile spre

fiecure membru ul comunitutii, prin oferireu unor servicii

educationule complexe, grutie curoru sfl se dezvolte

coeziuneu comunituru ,sentimentul,' identitur, educarea

talentelor,aptitudinilor si u inteligentelor ;eil vu oferi sunse

egule de dezvoltare tuturor elevilor si celorlulti membri

implicati in efortul educutiv,' reulizund simbiozu dintre

truditie si noutute, clintre trecut, prezent si viitor.

ATYALTZA SWOT (DTAGIYOZA)

I.PUNCTE TARI

Optiunea scolii noastre pentru misiune ,tinte si optiuni este reprezentanta

opiniilor exprimate de reprezentantii scolii si ai comunitatii locale(C.E.L.)care

au constatat ca reprezinta cel mai bine imaginea actuala si de perspectiva a scolii

noastre in context comunitar.

o Existenta unui colectiv didactic cu studii de specialitatecorespunzatoare ;

r Existenta unor relatiide colaborare :profesor-profesor ;profesor-elev sielev-elev;

I Activitatea de consiliere desfasurata de invatatori si diriginti este inconcordanta cu problemele cu care se confruijia scoala si comuni tatealocala si de calitate ;

o Scoala este racordata la Internet si are in dotare utilitatile necesare :telefon, fax, copiatoare ,imprimante ptc.

o Elevii sunt implicati in pastrarea ordinii si a curateniei ;

. Cooperarea cu comunitatea locala se desfasoara in bune conditii

, concretizandu-se prin actiuni curente (reparatii,procurarea de

materiaie necesare scoli i,sponsorizari, intretinerea spatiilor verzi si a

monumentelor istorice,plantari de pomi fructiferi,activitati ecologice) si

aniversarea evenimentelor istorice locale cu impact national(

9 mai-independenta) si a altor evenimente

importante din calendarul laic si religios national.

o Preocuparea permanenta a colectivului de cadre didactice in

or ganizare a de act iv itati extrasco lare in bene fi ciul el evilor(v izite,

excursii,concursuri cultural-artistice si sportive), al parintilor si al

comunitatii.

. Implicarea scolii in pregatirea elevilor pentru concursuri

scolare(olimpiade,testare nationala) cu

rezultate notabile;

o Asezarea geografrca favorabila a comunei.pe malul fluviului Dunarea

a creat posibilitati de organizare a unor activitati turistice;

o Existenta instalatiei de apa curenta in scoala si a autorizatiei sanitare

de functionare a scolii ,;:,

-Navetismul cadrelor didactice se deconteaza

2.PUI\CTE SLABE

. Baza materiala din dotarea laboratorului de chimie are un sradridicat de uzura morala si fizica :

o Baza spoftiva necorespunzaloare (o sala de clasa ,un teren de sportimpropriu).

. Scaderea numarului de elevi ca urmare a reducerii natalitatii:

. Slaba educatie ecologica a comunitatii ,inclusive a parintilor;

. Grup sanitar necorespunzator;

o Influenta nefasta asuora elevilor a mass-media care introduce false

"modele" generate si de necunoasterea valorilor autentice ,inclusive

cele locale;

. Lipsa unui consilier scolar cu studii superioare despecialitate(psihologie) ;

o Existenta unui numar insemnat de cadre didactice cu catedrain2-5

unitati scolare

. Influienta negativa asupra elevilor a plecarilor parintilor la munca in

strainatate

OPORTUNITATI

,::,

. Apropierea de oras cu efecte benefice in profilul educational inabsorbtia forlei de munca tinere,in mentalitate si in comportamente ,inatitudinea fata de scoala,de educatie in general ;

. Mijloacele de infbrmare (gazeta locala ,relea de cablu,biblioteca,internet) sunt functionale si efi ciente,oferind tuturor locuitorilordeschiderea informatiei necesare prezentului ;

o Reteaua de telefonie fixa , cea de televiziune prin cablu si interneteste relativ extinsa(de care beneficiaza majoritatea familiilor) ;

o Functionarii publici din cadrul Primariei cu studii superioare si/saudespecialitate si sunt deschisi comunicarii cu scoala ;

o Asistenta medicala diversa si de calitate(lcabinet medical

uman,dispensar medical veterinar,o farmacie umana si unaveterinara,) ;

r Legatura intre parinti si scoala este buna ;

. Mijloacele de transport in comun sunt diverse si pe tot parcursulzilei

. Caile de acces sunt bune,asfaltate si pietruite ,in cea mai marepaf ie ;

. Buna pozitionare a scolii in centrul comunei ;

. Stabilitatea familiilor in ceea ce priveste domiciliul chiar daca multi

Iucreaza in Turnu Magurele;

. Delincventa si infractionalitatea sunt reduse gratie masurilorpreventive ,a climatului familial si scolar, a bunei informari, ingeneral ;

r Relatii de parteneriat(S coala-Primarie,Pol itie,B iserica,DispensarUman)sunt reale si concretizate intr-o suita de actiuni si dep arteneriate, cu car acter teoreti c s au ap li cativ).

r ' r i

AMENIi\TARI

o Pierderea interesului pentru traditie, cultura si istorie din lipsafondurilor ,dar si a unor programe coerente ,eare sa evoce si satina vie amintirea trecutului deosebit al comunitatii ;

. Lipsa activitatilor extrascolare care nu trec dincolo de perimetrulscolii ,de unde deriva necesitatea unei sali de spectacol,eventuala unei scene in aer liber, unde se pot derula multiple actiuni civicesi culturale ;

. Lipsa bazei sporlive care sa asigure activitati sportive si un mediusanatos de petrecere a timpului liber ;

. Lipsa locurilor de munca stabile pentru multi parinti si tineri ;

o Distanta mare de I.S.J.-peste 50 km. ;

o Lipsa spatiilor de joaca pentru copii ,desi exista spatii unde s-arputea arnenaja ;

I I .ANALIZA D IAG N OSTI CA

2.7 Resurse umane si materiale:

In anul scolar 2016-2017 situatia numarului de elevi este urmatoarea .

la clasele O-lV -13 elevi- la clasele V-Vl l l -16 elevi- nivel prescolar -28 prescolari

Total ' . 29 - elevi

Se observa o descrestere a populatiei s.qolare : daca in anul 2000 erau 93de elevi, in prezent numarul lor a scazut foarternult. Elevii provin din mediisociale diverse, cu o stare materiala si capacitati intelectuale diferite .

Corpul profesoral :

Este format in majoritate de cadre didactice tinere cu o buna pregatireprofesionala .

Cadrele didactice sunt calif icate in proportie de 100% si sunt in numar de 15 :- invatamant prescolar:2- invatamant pr imar: 1- invatamant gimnazial : 1 '1

Distributia pe grade didactice :- gradul didactic I :3- gradul didactic II :1- definitivat : B- debutanti : 1

Elevi :

Personal didactic auxil iar :

Nr.Crt.

FunctiaPosturiConformnormativelor

Posturi ocupate cu personal

Calificat Necalificat

Secretar - sef 0 . 1 3 I2 Bibliotecar 0 . 1 2 I,]J Contabil 0.5 I

Personalul de conducere:Nurnar de directori : - I-conform normativelor: - I-existenti in unitate : - 1

Personalul nedidactic

l{r.Crt.

FUNCTIAPosturi confornnormativelor ,.

Posturi ocupatecu personal

Calificat Necalificat

I Inerii i tor 1'5 Necalificat2 Inerii itor 0,25 Necalificat3 lnerii itor 0,25 Necalificat

Activitatile educative extrascolare si extracurriculare

*Se desfasoara dupa un calendar bine intocmit si suntsuprapuse optim momentelor deosebite din viata scolii .

*Sunt concepute si derulate o serie de programmeeducationale :

,, (Jn parc curat -o secunda de viata in plus pentru omenire"Prograrnul de caritate - ,, Suntem cu totii copii",,Program pentru orientarea in cariera a elevilor "

,,Program de recuperare a elevilor cu ritm lent la invatatura"

,,Progranl de pregatire suplimentara pentru obtinerea deperformante la concursurile si olimpiadele scolare si la examenelenationale,

,, Prograrn privind lirnitarea abandonului si absenteismuluiscolar. ' '

2.3 RELATIA SCOLU CU PARINTII $ICOMUNITATEA LOCALA

*Colaborarea cu autoritatile locale este optima, in ceea ce

pr iv es t e r ep artizar ea fondurilor nec es ar e pentru cheltui eli mater iale.

* Relatiile cu parintii copiilor,.

intretinute prin lectorate, consiliere st corespondenta cu parintii in

cere acestia sunt informati permanent despre problemele scolii .

* Parintii sunt organizati in comitet pe clasa si scoala si sunt

preocupati de problemele scolii .

* Scoala stabileste legaturi cu organele de politie in vederea

asigurarii pazei si sigurantei eleuilor, pentru combaterea delincventei

jrLvenile, precum si pentru participarea cadrelor de politie la orele de

educatie rutiera .

* Scoala colaboreazo cu medicul de la cabinetul medical scolar

in vederea prevenirii irnbolnavirilor la copii si asigurarea asistentei

medicale .

* Scoala stabileste legaturi cu biserica, dispensarul medical, cu

agentii economici .

Parteneriatul social in educatie si formare profesionala

initiala contribuie la dezvoltarea resurselor umane ca resursa

strategica a dezvoltarii economice, la asigurarea coeziunii

sociale prin educatie.

lVumqi prin implicarea factorilor sociali, dezideratul educatiei

pentru toti poate deveni realitate.

SCOPURI/TINTE STRATEGICE

t::,

1 .Diversifi earea oferlei curriculare si extracurriculare prin antrenareanren'rbrilor comunitatii locale si a elevilor la desfasurarea unor activitati cultural-artistice,sportive,civice, cu un ridicat continut educativ ;

2.Asigurarea accesului tuturor elevilor si a membrilor societatii dinger-reratia tanara la tehnologia moderna de calcul si de comunicare -premisa

esentiala pentru dezvoltarea relatiilor interumane.

3.Diversificarea si eficientizarea actiunilor de parleneriat cu institutiilecomunitare in contextul deschiderii eurooene a scolii.

4.Crearea in scoala a unui cadru educativ stimulator si a unui ambientplacut de asigurare a confrtului psihic si fizic.

OPTIUNI STRATEGICETINTA 1.

Diversificarea ol'ertei curriculare si extra curriculare prinantrenarea membrilor comunitati i locale si a elevilor in desfasurarea{rnor activitati cultural-artistice ,sportive,civice cu un ridicatcont inuted ucativ.

t{c t

c (

. e

c (

c i

. )p t i r r nc i rr r r r i cu l l r i r

Optiunea f inanciarasi a resurselor mater iale

Optiunea investitiei inresursa umana

Optiunea relatii lormateriale

i .ca I izalea LrnLri C.D.S.t'ossc ir rricr-r lar(l imba s ionr ru r i care ,ar te ,ed . c iv ica:cl . f iz- ica si sporl) inotrcorclarrta cr-r. obiectivLr I inadru l t in te i .

*Asigurarea bazei materiale '

corespLlrlzatoare care sast inruleze impl icarea elevi lors i a cornun i ta t i i la ac t iun iedrrcat ive pr irr real izarea unuispat iunrul t i funct ional in cadrul scol i icaresa asigure organizarea sidesfasurarea unor activitaticomplexe educat ive(reanrenaiarea Llnor Sali declasa cu o dest inat ie mLrl t ip la),ClLrb al parintilor ,sala despectacole ,spatiu pt. activitatide palteneriat.*realizarea unei Sali pe tema

o'Scoala si Comunitatea " c l ldotare corespu nzatoare(mob i li-er,aparatLrra video,calcu latoaresi reviste de special i tate).* l rnpl icarea in diverse act iuni

si prograrlme care sa asiguresuportLrl material pentruderularea actiunilor.*Arnenajarea unui spatiu (sala

de fest iv i tat i sau scena iu aerliber) care sa asiguredesfasurarea in condit i i oot imea Llnor programecu l tural-art ist ice cu impl icareaconrun i tat i i .

* Organ izarea unor activitaticomplexe in care sa fieimpl icati elevii talentati,catsi cei cu potential creativgreoi.

* Participarea i nvatatorilorsi profesorilor la actiunide formare continua,simpozioane, seminarii sicursuri in vederea initierii siprega{ir,ii in ndomeniulrelati ilar cu comun itateaprin C.D.S. sau O. N.S.care sustir.r asemeneaactiuni formative.

xlnrpl icarea scol i i ineducat ive cu al te scol i dintara sau de peste hotare.

*Participarea scolii si acomunitatii la intocmirea sidenrlarea unor programeeducative europene(proiecte de dezvoltarescolara -etc.

* lntocmirea uneimonografii a scolii

* Infi intarea Asociatieiparintior, ca punct desprijin in sustinerea actuluieducat iv

* Impl icarea cornunitat i ilocale ,a parintilor la toateactiunile educativedesfasurate descoala,lectorate cuparinti i,excursi i,serbariscolare,etc.

*Participarea consi I i Lr lu ilocal s i alpar int i lor IaactiLrni de reparatiicurente si capitale alelocaluluiscol i i, modernizarea bazeimateriale ,asigurareafunctionalitatiicabirretelor silaboratoarelor.

* Impl icarea autoritati lorlocale pentru a asigurafondurile necesare pentrusala plurivalenta(in carese vor desfasura siactivitati alepr imariei ,Dispensa-relor,Politiei) si perrtruscena in aer l iber dinimediata apropiere aMonumentului Revol utieide la 1848.

*Sustinerea unor proiectecu fonduri ale A.P

[ ]pt i u l tca curr iculara Optiunea f inanciara(resurselor materiale)

Optiunea investitiei inresursa umana

Optiunea resurselorcomunitare

' f i r r pr 'ogranra scolara sa f lei n t roc l r r se n ra i mu l te o re

l ) cn l r ' r . r i r r i t i c r ca e lev i l o r i r rl b l os i r ca ca l cu l a to ru lu ii ' t , . e p x 1 1 1 l , l i t t c l a s e l e t t t i c i( l - l \ i ) :

' i r r l c v i l o l ca fe l t u a l lc i l l r : r r l a i o r s i r r i c i

l r os i l . r i I i l a f ca c l e a -s i p rocu rain r i i t u r s i r na r t i f es ta i n te res. sa l i s c as igL r re accessup l i n re t r l a r s i cad re despec ia l i t a te ca fe sa l ei r rc l r t rnre act iv i ta tea inscoa la . p r i n c rea rea uuu icc rc c l c i n i t i e re i n ca l cu la to r

l ) ( r r l r u i l c c s l i a ( l - V I I I ) :

' i ' in l l i r r t l rea uni r i cerc

l ) ( )nt r ' r r c lev i i care posedac i r l cL r l a to r s i sL rn t ap t i den r : t l o l t l a n t a :

' i ' r ' i t l ic i r leu cal i ta t i il u t : l i r i 1 l l i i i n c i r . d ru lcc rc r r l i I o r cc l r r ca t i ve a lec l c r i l o r r l c rL r l a te p r i n o re ler i r , ' c i i l i ge r r t i e. co i r s i I i c l c . l . l r i n ac t i un i l ec r l r ' asco la re s i p r i nr ca l i za rca t rnL r i C lL rb a lc I cv i l o r t a Ien ta t i (< C lL rbL r I1 i r lor le lor ' >) perr tntt rbt i r ro 'ea per forrnante lor ;

' l r r ' ( r i e c l a l c A s i e v a l u a r e a p e

{ r l r i l r ' t i l 1 i l : n c t i c a U t t t t i

n l n l i l l ' r l c o l ' e i a t o a t e

i l i s c i p l i r r e l e , i n s p e c i a l l a, - :e l c t l i r r t runch i r r l co lnu l t .

x procurarea aparaturi rnl0defl . te t lecesare

cab inc t r r I r r i de in fo r rna t icadin scoala de care sabenef ic ieze tot i elevi i scol i i

*moclernizarea sipersorral izarea sal i lor dec l a s a :

*asigurarea mai multorrlateriale pentrll predareaorelor de educat ie civ ica,educatie pentrll sanatate, s t i i n t e a l e r r a t r r r i i , i s t o r i e.geogla f i e( d i sclrete.cd-ur i ,e tc . ) ;

* i r t tp l i carea sco l i i i r r p ro iec tesi programme ale MEN sauale autor i tat i lor locale pentruacesarea fondr-rri lor necesare.

*arrrena. jarea turrr i spat iutruzeist ic cu aspecte locale( t rad i t i i ,ob ice iu r i ,p iese deetnograf ie) in incinta scol i i

*stimularea cadrelordidactice pentru folosireaaparaturii moderne(fax,intemet) ;

*organ izarea de schirnburide experienta cu altecomunitat i pr iv indd isc ip l ine le op t iona le s i inspecial cele pentrusallatate ;

*cadrele didactice sa aibaposibi I itatea asigurarii unorconsultante cu specialisti indomeniul psihiatr ic s iconsiliere scolara pentrudepistarea si indrumareaelevi lor cu nevoi speciale.

' l i

* or ganizarea Lr n or curs Llr lgratuite pentru toti menibriicomunitatii interesati (maiales tineri)defolosire acalculatorului ;

*per l ic iparea elevi loralaturi de locuitoriicomunei la activitati deiutret i rrere a spat i i lor verzidin scoala si de acasapentru traire ape viu arelat i i lor intenrmane intregeneratii mentalitatidiferite ;

*elevi i s i par int i i sa aibaposibi l i tatea de ase intalnicu specialisti in diferitedomenii cum ar fii rnp le t i tL r r i d i r r nu ie le s ipapura existand materialelenecesare pe raza comunei ;

*comunicarea pr intelrnologia moderna sa seimbirre armonios cu traditia,comurr icarea orala si pr inmunca;

* impl icarea cornurr i tat i ilocale ,a parintilor la toateact iuni le educat ivedesfasurate de scoala ,

* impl icarea Primariei ,aparintilor in actiunicuprinse in programul deactivitati educative al scoliisi in asigurarea fondurilorpentru realizareamonografrei.

TII\TA 2Asigurarea accesului tuturor elevilor si membrilor societati i din

generatia tanara la tehnologia moderna de calcul si decomunicare,premise esentiala pentru dezvoltarea.relati i lor interumane

TII{TA 3.Diversificarea si eficientizarea actiunilor de parteneriat cu

instituti i le comunitare in contextul deschiderii europene a scoli i

0Jr t iunca curr icu lara Optiunea financiara si aresurselor

Optiunea investitieiin resursa umana

Optiunea relatiilorcomunitare

i "scoalu o lcra e lev i lor

] Irosibi l i tatea cle a-si educaati(Ltcl inea fata de activitat i lei ic ;rat ' lcne riat si cooperarecl in cor-nLrr-r i tate prin orele decLu's si activitat icx t lascolare ;

+ L-rurra lelat ionare cui) r ' i rna r ia. B iserica.Dispensarl lI Lr rnarr .Sect ia de Pompier ilrr in actiLrui de consil iere incaclrt i l Lrnor cercuri decrlLrcatie civica si morala ;

'r ' i rr i t ierca unor activitat i destabi l i rc a re la t i i lor departcncriat cr-r tari din U.E.l r r in inrp l icarea unot :llr'0gralle comunitalecoolcionate de un grup dei n i t iat i va(cls.VII-VIII).Prinore le dc l imba s ico r.rr ur.r ici ire, l imbinrocielne.istorie sigeogral ie,rel igie se va gandiun pro[f i ] l l bine art iculatl)clt t t 'Lt ca elevi i sa cunoascasi sa aprecieze valentelecLu 'ope l t c

| *prorlovarea activitatii

I educative prin materiale

I adecvate ,vizand

i discipl inele :rel igie,ed.

I tehnologica,informatica.,dart -

sr prrn conslherescolara(dirigentie)

*actiuni depavoazare aspatiilor scolii :concursuricare sa stimuleze aranjareasi intretinerea salilor declasa :concursuri vizandcercurile scolare(< Sanitariipriceputi >, >Mici ipompieri >>, >Pe taramuleducatiei rutiere >) ;

*tmsformarea unui spatiu alscol i i in centru l comuni tarunde sa se desfasoareacti vitati car e pr ezintainteres pentrucornunitate(atelieremestesugarestitraditionale,ca sursa de venitpentru scoala).

| *programe de

I pregatire a cadrelor

I didactice privindcompetentele decomunicare;

r ' r i

*relatiile de parteneriatcu alte scoli din altelocalitati ale tarii si dinU.E.spregatirea cadrelordidactice prinprogramme care savizeze dezvoltareaaptitudinilor denegociator,initiator simentinator aldialogului pentrurezolvarea diverselorsituatii ;*specializarea unorcadre didactice indiverse domenii deinteres local ;*stimularea membrilorcomunitatii de a seimplica in programe,parteneriatescolare,surse deformare

| *desfasurarea unoractivitati scolare siextrascolare incolaborare cuinstitutiile locale, cuocazia tuturorevenimentelor majorenationale si europene ;

*stabilirea unorproiecte in care sa fieimplicate institutiilelocale(Primaria,Dispensare,pol itie, Biserica) cu un caracterinformativ;

*intocmirea unorproiecte de implicare acomunei in programmede parteneriate cu scolieuropene prinasocierea unorinvestitorilocali(O.N.G.-uri,institutii)

TINTA 4.

Crearea in scoala a unui cadru educativ stimulator si a unuianrbient placut de asigurare a confortului fizic si psihic

0p t iunear :u r r icu la ra

Optiunea f inanciara Optiunea investitieiSi a resurselorumane

Optiunea relat i i lorcomunitare

'?strstinerea unoract iv i tat i care saconsol ideze relat iaplolesor ' -e lev ;

';' rr t'LIa 11 i zal'ea unor

ciclr lasari cu caracterec ' lucat i r r ;

' ' 'o fqal l lzafea unorspcctacole care saaiba rn atent iestl nr u I alea interesului

l rcntnr cLr i tura ;

' ; 'sLtst i t - lerea

colaborar i i d intree lcr i i r r real izareaLrnor act iv i tat ieclucat ive;

" cal l [afea unorr lctode ee vtzeazasLr st i n erea dialogului(cor l L r r r i car i i )l. l lo le sot'-elev.

"procurarea unorrnateriale turistice,aunor calculatoare,aLlnul retroprolector ;

*asigurarea unorcabinete scolare ladiscipline diferite ;

*introducerea

internetului incabinetul deinformatica;

*crearea unui centrude informatica sidocumentare,cabinetde psihologie acopi lului .

*sustinerea formantprofesionale in cea cepfivestecomunicarea;

*fixarea unorintalniri cupersonalitati din zonanoastra ,, ".

*sustinerea unoractivitati ce vizeazamunca in echipa ;

*incheierea unuiparleneriat intrescoala si psihologulcabinetului scolar dinTurnu Magurele ;

*sustinerea unoractivitati sprijinite depersoane specializateprin lectorate si prinintensificareavizitelor la familiileelevilor cu problemepentru a putea oferiun spri i in permanent.

*sustinerea unoractivitati sprijinite depersoane specializate inprobleme de psihologie

,de prevenire adelincventei juvenile sia comportamentelorasociale ;

*implicarea

profesorilor tineri inprogramme de formarecontinua in cadrulC.C.D. si C.J.R.A.E.penru dezvoltareaabilitatilor decomunicare si deidentifi care a profi luluipsihologic al elevilor .

*stimularea

profesorilor indemararea unor actiuniin structuri educative .

PROGRAME,ACTIVITATI,TERMENE,RESPONSABILITATI

I " Programul de activitati curriculare si extracurriculare

o< Ciuperceni pe lirul timpului >

-r'ealizarea unei monosrafli a satului cu implicarea scolii si a comunitatii locale .

201612018 -profesorii din arii le curriculare limba sicomunicare,om si societate

* >>Cartea-izvor de intelepciune >>

-activitati de dotare a bibliotecii scolii prin coleta de carti sau fonduri de la agentieconomici locali si prin irnplicarea scolii in proiecte si programe care sa asigurebaza tinanciara a acestui demers.

201712018 -Gradinaru Iulian -profesor de istorie-Orbesteanu Beatri..$tof.tor de limba romana- Orbesteanu Beatrice-bibliotecar scolar

II.PROGRAM DE INITIERE IN UTILIZAREACALCULATORULUI

*"Calculatorul reper al viitorului"

-in spatiul destinat clubului parintilor se vor organiza cursuri de initiere pentru

adr-rlti ,in special pentru tineri,gratuit ,utilizand calculatoarele existente,dar si altele

pe care estimam sa le obtinem in urma irnplicarii in proiecte si programe derulate

lre prin M.E.N.C.S., f ie pr in administrat ia locala.

2017l20l\ -Ghinea Eduard -prof de informatica-Consiliul de administratie al scolii

ITI. PROGRAM DE CONSOLIDARE A RELATIILORCOMUNITARE

* < Sa-i dam pamantului o sansa ((

-actiune de ecolog rzare a comunei prin antrenarea elevilor in colectarea deseurilorrnenajere si agricole in vederea reciclarii acestora.

* >Minte sanatoasa in corp sanatos >>

-organizarea unor concursuri de educatie pentru sanatate intre scoala si celelaltescoli din apropiere .

201712018 Radu Pauia-profesor de biologieBalint Gheorghe -medic umanGhinea Eduard-profesor educatie fizica

iV. Program de modernizare si eficientizare a actului didactic princrearea si dotarea cabinetelor deja existente'(cabinete de :TIC'l"izictt, chimie) prin identif ic ̂rea unor surse bugetare destinatetJotarilor scolare.

201412015 -Consiliul de adrninistratie al scolii,invatatori ,diriginti

V .I}ROGRAM DE REABILITARE A UNITATII SCOLARE

+'lnceperea lucrarilor de reabilitare a scolii conform studiului de fezabilitate siproiectelor tehnice intocmite vizand :

" Reabilitarea instalatiei electrice ;o Centrala termica va fi pusa in functiune din acest anr2016.o Consolidarea si reabilitarea anexelor'; Anexele au fost reabilitate in luna

august 2016.+ Constructia grupurilor sanitare in interiorul cladirii atatla Gradinita

cu program normal nr. 1o Ciuperceni cat si la Gradinita cu programnormal nr ,2 , Poiana

o Dotarea cu tehnologie informatica (un calculator in fiecare sala de curs).

201612021 -Consiliul de administratie al scolii-Consiliul reprezentativ al parintilor

VI.Asigurarea calitatii serviciilor de orientare scolara si consiliereprofesionala

Formarea competentelor profesorilor diriginti de a asigura elevilorservicii de consil iere si orientare scolara.

Dezvoltarea personala si profesionala a elevilor prin organizarea unorexcursii si vizite de documentare in anumite unitati economice de succes dintara.

PLAN DE ACTIUNI:

:t* Program de formare continua a cadrelor didactice, in colaborare cu CCD,,,Rolul orientarii scolare si profesionale in scoala generala'0.* * Program de formare continua a cadrelor didactice, in colaborare cu CCD,,,Consil ierea scolara si dirigentia intre identitate si paralelism'0.*tr< Program de orientare a carierei elevilor ,rCum imi aleg corect scoala?"

,,Ce profesie mi se potriveste?" , ,,Ocupatii si noi cerinte de competenteaparute in plan nat ional s i european".

' :; '

VILFormarea ini t iala si continua a personalului didact ic si didact ic-auxi l iar

PLAN DE ACTIUI{I :>]<* Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continua organizate de CCD.** Indrumarea cadrelor didactice sa-si dea gradele didactice la timp.>k>r< Par"ticiparealacursuri de perfectionare o data la 5 ani latoate specialitatile,cuobtirrerea creditelor necesare.)i< >l' Participarea la cursuri de formare continua : management si finantare, educatieantreprenoriala, abilitare curriculara, metode si tehnici de utilizare a calculatorului pentruactivitatea didactica, gandire critica, pregatirea pentru o viata de familie.

- telrnen : pennanent- responsabilitati :- conducerea scolii- responsabilul cu formarea continua

Vll l . Dezvoltarea resurselor umaneI 'LAN DE ACTIUNI:>k''' Pregatirea cadrelor didactice pentru a intelege, adopta si aplica elementele de noutateale curriculum-ului.>i< >i< Irr-rbinarea de strategii didactice moderne :

- invatarea prin interactiune informatica- studiu de caz

- dezbatere- invatarea prin cooperare- vizite, excursii de studii- s i tnu lare- predare-invatare asistate de calculator si utilizarea multi-media la clasa.*:F Activitatea de perfectionare :- evidenta clara a cadrelor inscrise la gradele didactice- popularizarea activitatii CCD- infiintarea unui centru de documentare- colaborarea la nivelul sefilor de catedra

:ir* Accentuarea activitatii de indrumare si control :- aducerea la cunostinta, la inceput de an, a criteriilor de acordare a salariului de

merit- ir-rforrnarea colectivului profesoral cu ultimele noutati in domeniul reformei scolare- subprogramul de formare a personalului didactic auxiliar si nedidactic

-responsabili : directorul* * Personalul auxiliar are si va avea aptitudinile necesare.:k >k Participarea la cursuri in cadrul CCD.*'o Implicarea personalului in organizarea unor activitati extrascolare prin intermediulnrLrlti-rledia.>rr>k Optiurizarea relatiei profesor-elev:

';:'

- antrenarea tuturor elevilor in procesul instructiv-educativ- cresterea randamentului scolar- acordarea prioritatii intereselor elevului- cuprinderea unei populatii scolare cat mai numeroase- efectuarea recensamantului copiilor in fiecare an de catre invatatori si profesori.

AVANTAJtrLE OPTIUNII PENTRU TINTELESTRATEGICE SI CAILE DE ACTIUNE

Optiunea Scolii Gimnaziale Ciuperceni pentru tintele strategice actuale.ider-rtificarea in misiunea scolii , este justificata de analiza situatiei prezente

,realizate de catre reprezentantii scolii si ai comunitatii ,dar si de aspiratiile pecare le aveln ir-r limitele realismului si ale pragmatismului.

Aceste tinte si cai de actiune apte saconduca larealizarea misiunii si ladevenirea scolii noastre drept o << scoala buna >pentru elevi si pentru intreagacomunitate ,se sprijina pe coordonatele generale ale invatamantului romanescactual.

E,le au urmatoarele caracteristici :

'rrespecta strategia de dezvoltare a invatamantului cu precadere rural,inparteneriat educativ in intrega comunitate ;

*sunt reaiiste si absolut necesare scolii,comunitatii,deoarece tin seama deresursele materiale si umane de care dispunem,dar si de ameliorarea celorrrateriale prin proiecte si programe ;

'r'se axeaza pe ideea reusitei scolare,conceputa plurivalent,ci nu unilateral siconexata cu cea a reusitei profesionale si personale ;

+largesc conceptul de educatie in scoala ,evidentiind ca educatia estepermanenta si flexibila si ca este necesar ca scoala si comunitatea sa formeze olu nica forta educativa.

Petrtru intocmirea acestui Plan de dezvoltare scolara am consultat urmatorulruraterial bibliografic :

A. Florea. Voiculescu,,TIMPUL CA RESURSA A EDUCATIEI", Alba-Iulia,2002B. Arcadie, Hinescu ,,MANAGEMENT GENERAL',$ VTaNAGEMENT $COLAR",

Alba- Iu l ia ,2002C. Constar-itit-tescu, Dan. Anghel&Ungureanu Ana-Maria,,MANAGEMENT", vol. II, Ed.

Tehnicd, Bucureqti, 1 998D. Petrescu, Ion,,MANAGEMENT", ed. aII-a, Ed. Tipocarl Braqovia, Braqov, 1993E. Rusu, Costache&Voicu Monica,,ABC-UL MANAGERULUI", Ed. Gh.Asachi,

Iag i ,1993Iosifescu, $erban ,,CONSILIUL NATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL $l

ITINANTAREA INVAIAVAXTULUI", in Buletinul Informativ al Proiectului de reformi ainiratamAntului preuniversitar, Nr. 9 -ianuarie 2000

Echipa de lucru :1. Gradinaru Iul ian-prof. istorie2, Orbesteanu Beatrice-bibl iotecara3. Tapurica Li l iana-presedinte C.A4. Orbesteanu Beatrice-l ider de sindicat5. Gruia Elena -conthbil scoala

INTOCMIT ,DIRETapuffiw,"wScoala Gimnaziala. Comuna Ci