planul de acŢiune al Şcolii · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat...

59
1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI AUTO Timişoara, str. Ardealului nr. 1, RO-300536 telefon 0040 256 221671, fax 0040 256 221672 e-mail: [email protected]; web: www.liceulauto.ro Nr. 2564 din 13.09.2016 P P A A S S PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII 2016-2020 Plan operaţional 2016-2017

Upload: others

Post on 03-Jan-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI AUTO

Timişoara, str. Ardealului nr. 1, RO-300536 telefon 0040 256 221671, fax 0040 256 221672

e-mail: [email protected]; web: www.liceulauto.ro

Nr. 2564 din 13.09.2016

PPAASS

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

2016-2020

Plan operaţional 2016-2017

Page 2: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

2

Echipa de proiect:

prof. Simona Ecaterina BEJAN – director, coordonatorul echipei prof. Valentina Carmen URECHIATU – director adjunct prof. Valeria PASCOTA – consilier educativ prof. Adriana Brebenel – responsabil arie curriculară „Limbă şi comunicare” prof. Miriana IANCOVICI-WOLF – responsabil arie curriculară „Tehnologii”, prof. Alina MELNIC –coordonator comisie curriculum prof. Alin Dincă-responsabil comisie CEAC prof. Angela OSAIN – responsabil formare continuă, lider sindical SIIP „Spiru Haret” înv. Liliana Baieram – responsabil comisie metodică învățământ primar elev X B- Leonte Alfredo Nemia– preşedinte „Consiliul elevilor” Cristina Buznea– preşedinte „Asociaţia părinţilor”

Discutat şi aprobat în Consiliul Profesoral din data de 07.09.2016

Avizat în Consiliul de Administraţie din data de 12.09.2016

DIRECTOR, Nume si prenume: prof. Simona Ecaterina BEJAN

Semnătura :……………………………………

Page 3: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

3

CUPRINS Partea 1 – Context pag. 4

1. Viziune pag. 6 2. Misiune pag. 6 3. Scurt istoric pag. 7 4. Profilul actual al şcolii pag. 8 5. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari pag. 9 6. Priorităţi naţionale pag. 10 7. Priorităţi regionale şi locale pag. 12

Partea a 2-a – Analiza nevoilor pag. 14

1. Analiza mediului extern pag. 15 2. Analiza mediului intern pag. 19 3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern pag. 29 4. Rezumatul aspectelor ce necesită dezvoltare pag. 32

(priorități și obiective generale) Partea a 3-a – Planul operaţional pag. 34 Partea a 4-a – Consultare, monitorizare, evaluare pag. 43

1. Acţiuni de consultare pag. 44 2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională pag. 44 3. Monitorizarea managerială pag. 44

Anexe la Planul de acţiune al şcolii pag. 45

Page 4: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

4

Partea 1

CONTEXT

Page 5: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

5

Page 6: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

6

1.1. Misiunea şcolii Misiune:

Ca unitate reprezentativă a învăţământului din zona de vest a României, Liceul Tehnologic Transporturi Auto din Timişoara se angajează să ofere servicii de educație și formare profesională în domeniul transporturilor rutiere, fiind promotori deschiși ai toleranței și respectului, egalității de șanse și bunăstării elevilor, contribuind la crearea unui mediu de învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni ai lumii, absolvenții noștri vor fi învățat a se confrunta cu exigențele secolului XXI, cu creativitate, integritate, încredere, compasiune, dragoste pentru pace și democrație.

Deviza şcolii: „Drumul spre succes este întotdeauna în construcţie!”

Viziune:

Ne propunem ca şcoala pe care o conducem să fie un centru de formare puternic și deschis pentru toate nivelurile de formare, o școală apreciată de comunitatea de afaceri, o școală care oferă părinților alternative educaționale specifice și adaptate nevoilor reale ale acestora.

În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltarea durabilă, reformele şcolare apar ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze, profesionişti de toate categoriile iar şcoala este cea care îi pregăteşte.

Dezideratul care se impune a fi avut în vedere astăzi vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Acestea marchează trecerea de la un enciclopedism al cunoaşterii, imposibil de atins în condiţiile de astăzi, când multiplicarea informaţiilor se petrece cu o viteză extraordinară, la o cultură a acţiunii contextualizate, care presupune aplicarea optimă a unor tehnici şi strategii adecvate.

Şcoala va trebui să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale ce urmează a fi formate de elevi şi în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste competenţe. Astfel, dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de prelucrare şi accesare la un nivel superior a informaţiei, absolut necesară integrării absolventului în viaţa socială şi profesională.

Răspunzând cerinţelor şi nevoilor societăţii româneşti actuale, comunităţii locale şi politicilor de reformare a învăţământului, Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara îşi propune și formarea iniţială şi continuă a unor specialişti în domeniile: „Mecanică”, „Electric”, „Electronică şi automatizări” şi „Transporturi”, capabili să facă faţă progreselor şi dinamicii actuale a activităţilor din aceste domenii.

Grupul de interes constituit la nivelul şcolii (elevi, părinţi, profesori, agenţi economici, manageri) au ca scop formarea unor competenţe tehnice şi abilităţi cheie care să permită o integrare socio-profesională adecvată. Elevii vor fi puşi în centrul tuturor proceselor de predare – învăţare şi vor fi îndrumaţi pentru a participa la propria lor educaţie, ceea ce ar creşte eficienţa colaborării dintre profesor / maistru instructor şi elev.

Aplicând tehnici moderne de muncă intelectuală, dezvoltând un parteneriat activ cu agenţi economici de profil şi o oferta educaţională adaptată nevoilor acestora, oferim posibilitatea elevilor şi absolvenţilor noştri să fie deschişi unei formări continue care să-i facă apţi să se încadreze în societatea viitorului, societate racordată la valorile europene.

1.2. Scurt istoric

În ceea ce priveşte şcoala din Freidorf, primele registre de înscriere datează din anii 1877-1878, adică din perioada Războiului pentru independenţa României. In 1889 este atestată şcoala cu predare în limba germană şi maghiară cu sediul în fosta clădire demolată a şcolii care data din anul 1884 ca locuinţă privată.

Page 7: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

7

Din datele existente se constată că funcţiona ca şcoală primară ataşată parohiei romano-catolice de peste drum, pentru copiii cu situaţie materială modestă.

În anii 1920 Şcoala Primară Confesională Romano-Catolică din Freidorf trece la predarea atât în limba română cât şi în limba maghiară şi germană: în 1926-1927 sunt înscrişi 54 de elevi.

Zona avea să se transforme an de an, dintr-o localitate rurală, ancorată în istoria comunităților șvabilor și maghiarilor din Banat, într-un cartier în expansiune al orașului Timișoara, cu o puternică platformă industrială. Și structura populației avea să se schimbe, iar noua realitatea socială avea să-și pună amprenta asupra nevoilor locale de educație și formare profesională.

Ca urmare, la câțiva pași de școala de pe strada Slavici, adică pe strada Ardealului, s-a zămislit ideea unei noi unități școlare. Obiectivul „Liceul Industrial de Transporturi Auto” a fost prevăzut în planul de investiţii al Centralei de Transporturi Auto Timişoara, în baza hotărârii nr. 6 din 10 oct. 1974 a Consiliului de conducere al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Instituţia avea să funcţioneze ca unitate de şcolarizare cu dublă subordonare pentru întreprinderile de transporturi rutiere aflate din vestul României, sub denumirea de „Grup Şcolar Auto Timişoara” până în 1980.

Între timp, începând cu anul 1980, vechea școala a cartierului de pe strada Slavici devine Şcoală generală având clasele I-VIII şi funcţionează cu două clase paralele, iar unitatea de pe strada Ardealului va fi restructurată pe două componente, pentru învăţământul liceal şi cel profesional, sub denumirile „Liceul Industrial nr. 10” şi „Şcoala profesională nr. 8”.

Din 1991 până în prezent şcoala funcţionează sub actuala denumire. În perioada 2000-2002, structura instituţiei s-a modificat prin comasarea a două şcoli: Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara şi Şcoala Generală nr. 29 Timişoara, prin Decizia I.S.J.Timiş nr. 79 / 1 din 8.03.2000, având în vedere O.M.3269/2000,dar în anul şcolar 2002-2003 s-a revenit la structura iniţială, prin desprinderea şcolii generale.

Pe data de 1 septembrie 2003 vechea clădire de pe strada Slavici este reconstruită complet în cadrul programului de Reabilitate a Şcolilor din România, realizat de Guvernul ţării cu Banca Mondială, fiind dată în folosinţă unităţii şcolare și pregătită pentru începerea anului şcolar 2003-2004. Anul școlar 2011-2012 aduce o nouă regrupare a celor două școli, fără ca denumirea școlii să se modifice.

Rezultatele acumulate de-a lungul timpului au făcut ca şcoala să-şi găsească locul printre unităţile performante ale judeţului Timiş şi ale ţării, ea fiind selectată şi participând la implementarea unor mari programe de reformare a învăţământului românesc: şcoală pilot în programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic Phare VET RO 94.05; şcoală de aplicaţie în cadrul programului „A doua şansă” (componentă a proiectului Educaţia

2000+); centru de resurse pentru zona de V-Vest, în programul PhareTVET RO0108.01 „Coeziune

economică şi socială”; centru suport pentru educaţia la distanţă în programul Phare TVET RO 2004-2006; centru de resurse în proiectul strategic “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale

prin reţele parteneriale” (POS DRU, ID 57551) şcoală de aplicaţie în proiectul „Stagii de pregătire practică de calitate - elevi mai bine pregătiţi

pentru piaţa muncii” (POS DRU – ID 62356). centru de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „maistru electromecanic auto”.

Ultimii ani au fost marcaţi de implicarea şcolii în derularea următoarelor programe europene sau campanii naţionale: „Leonardo da Vinci”, „Socrates” – Acţiunea Comenius 2.2.C, „Junior Achievement”, ”, „Spring Day in Europe”, „De la şcoală la viaţa profesională”, „Tineri pentru tineri” – campania naţionala „Fii dotat”, campania naţională „Prevenirea violenţei în şcoală” şi campaniile naţionale antidrog, antifumat şi antialcool, desfășurate sub egida proiectului „Mesajul meu antidrog”.

1.3. Profilul actual al şcolii Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din resurse publice şi din autofinanţare. Şcoala a adoptat sistemul tradiţional de învăţământ cu frecvență şi seral.

Page 8: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

8

La nivelul anului școlar 2016-2017, şcoala oferă mai multe programe de educaţie şi formare profesională prin învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi școală de maiștri electromecanic auto, în domenii de calificare şi pe nivele diverse.

Numărul claselor primare și gimnaziale este 9. Ponderea cea mai mare o au, în continuare, clasele din învățământul secundar superior, focalizate pe calificări din domeniul mentenanţei şi reparării automobilelor sau din domeniul transporturilor rutiere. Născută într-un spaţiu multicultural şi multiconfesional, şcoala oferă tinerilor în acest an școlar programul A doua șansă, program pentru care au aplicat 17 tineri interesați de studiul disciplinelor tehnice și de oportunitatea de a-și contiunua studiile. De altfel, oferta educaţională pentru anul şcolar 2016/2017 dovedeşte capacitatea instituţiei de a răspunde unor nevoi diverse de educaţie şi formare profesională, la toate nivelele:

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL

Învăţământ step by step si traditional

Clasa pregătitoare + cIasele I-IV

Învăţământ tradiţional

Clasele V, VI,VII, VIII

CIC

LU

L IN

FE

RIO

R A

L L

ICE

UL

UI T

EH

NO

LO

GIC

Clasa a IX-a, învăţământ de zi, domeniile pregătirii de bază „Mecanică”

„Electric”

Clasa a IX-a, învăţământ seral, domeniul pregătirii de bază „Mecanică” „Electric”

Ab

so

lve

nţi c

ap

ab

ili s

ă e

xe

cu

te s

arc

ini p

reviz

ibile

şi d

e r

utin

ă,

su

b s

up

raveg

he

re

ÎNV

ĂȚ

ĂM

ÂN

T P

RO

FE

SIO

NA

L

Clasa a IX-a (școala profesională)- nivel 3 Domeniu „Mecanică”

Calificări profesionale: „Mecanic auto”

An

ga

jaţi c

ap

ab

ili s

ă e

xe

cu

te s

arc

ini n

on

-ru

tin

iere

ca

re im

plic

ă

co

lab

ora

rea

în c

ad

rul u

nei echip

e Clasa a X-a (școala

profesională) - nivel 3 domeniul „Mecanică”,

calificări profesionale: „Mecanic auto”,

„Tinichigiu-vopsitor auto”

Clasa a XI-a (școala profesională) - nivel 3 domeniul „Mecanică”,

calificarea profesională: „Mecanic auto”

Clasa a X-a, învăţământ de zi, domeniile de pregătire generală

„Mecanică”

„Electric”

Clasa a X-a și a XI-a sem. I, învăţământ seral, domeniile de pregătire generală

„Mecanică”

Electrotehnică”

„Electric”

Șansa a doua - nivel 3 domeniul „Mecanică”,

calificarea profesională: „Mecanic auto”

RUTA DIRECTĂ CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC - Nivel 4

Filiera tehnologică

Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificările: „Tehnician electrician-electronist auto” – clasele XI-XII

„Tehnician transporturi” – clasele XI-XII

Profilul „Tehnic”, învăţământ seral, calificările „Tehnician transporturi” – clasele XI-XIII

„Tehnician mecanic de întreținere și reparații” – cl. a IX-a „Tehnician în automatizări” – clasa a XIII-a „Tehnician mecatronist” – clasele X- XIII

Filiera tehnologică

Profilul „Tehnic”, învăţământ seral, calificările „Tehnician transporturi” – clasele XI-XIII

„Tehnician electrotehnist” – clasele XI-XIII

Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, care exclud rutina şi presupun luarea unor decizii, responsabilitatea şi munca în echipă, uneori cu atribuţii de coordonare.

Page 9: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

9

ŞCOALA DE MAIŞTRI - Nivel 5 ŞCOALA POSTLICEALĂ - Nivel 5

Anii I, II – învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:

„Maistru electromecanic auto”

Anul II– învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:

„Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale”

Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, caracterizate printr-un grad semnificativ mai mare al responsabilităţilor personale, al coordonării activităţii şi alocării resurselor necesare desfăşurării eficiente a respectivelor

activităţi profesionale

Urmare a modificării nomenclatorului calificărilor care pot fi formate prin învăţământul profesional şi tehnic, ne propunem să introducem în oferta şcolii noi calificări, astfel încât să răspundem cât mai bine unor solicitări venite din partea comunităţii locale: „tehnician electromecanic auto”, școala profesională-electrician auto ( nivel calificare 3) şi „tehnician diagnostician auto” (nivel 4).

Şcoala este autorizată şi desfăşoară programe de formare a adulţilor prin: - cursuri de calificare, calificarea „mecanic auto” (autorizaţie seria AS nr. 0007078/ 15.01.2015); - centrul de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „Transporturi”.

1.5. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani În anexe sunt prezentate următoarele informații:

date privind rezultatele elevilor şi retenţia pentru ultimii doi ani şcolari (anexa 3.1) - situaţia promovabilităţii în anii şcolari 2015-2016 şi 2014-2015; - rezultate obținute de elevi la Evaluarea națională, sesiunile 2014 și 2015; - rezultate obținute de elevi la Examenul de bacalaureat, sesiunile 2014 și 2015; - rezultate obținute de elevi la Examenul de certificare a competențelor profesionale, sesiunile

2015 și 2016; - rezultate obținute de elevi la Examenul de absolvire a învățământului postliceal, sesiunile

2015 și 2016;

situaţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii în primul an după absolvire (anexa 3.2) - date statistice privind evoluţia absolvenţilor în primul an de la terminarea studiilor, promoțiile

2014 și 2015;

performanţe obţinute de elevi la concursurile şcolare (anexa 3.3).

Din analiza acestor rezultate se desprind următoarele concluzii: - Pe fondul scăderii mediei de admitere la liceu, promovabilitatea în ciclul inferior al liceului are o

tendință de ușoara scădere față de anii anteriori. - Rata de abandon în învățământul liceal este mai mare decât în învățământul profesional, fapt

explicabil în special prin: o capacitatea mai mare de a performa la nivelul școlii profesionale decât la nivelul liceului a

elevilor admiși în clasa a IX-a, în conformitate cu cerințele curriculare a celor două nivele; o ponderea ridicată a curriculumului de specialitate pentru școala profesională; o numărul mare de ore de instruire practică pentru învățământul profesional și desfășurarea

acestora la agenți economici; o lipsa unor programe (burse profesionale, proiecte POSDRU pe domeniul major de

intervenţie 2.1 – „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”, proiecte Lenardo da Vinci) care să-i sprijine elevii de liceu care provin din familii cu venituri modeste, corelată nevoia acestora de a se angaja cît mai repede.

- Rezultatele la Evaluarea națională au o tendință de creștere. Dupa o scădere bruscă la nivelul anului 2012, rezultatele la Examenul de bacalaureat mențin o ușoara tendință de creștere, dar continuă să fie nesatisfăcătoare.

- În 2015, 2016 se constată o scădere importantă a interesului absolvenților de a participa la acest examen. Rămâne însă foarte ridicată ponderea absolvenților de liceu care au susținut cu succes examenele certificare a competențelor profesionale și au optat pentru continuarea studiilor în învățământul postliceal.

- Rezultatele cele mai bune la concursuri școlare au fost obținute de elevii din clasele gimnaziale, respectiv primar în toate domeniile de activitate. Au scăzut performanțele la concursurile din aria

Page 10: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

10

curriculară „Tehnologii”, ca urmare a dispariției din competițiile oficiale a unor concursuri specifice calificărilor pe care le oferim (elevii care se formează în calificarea „Tehnician electrician-electronist auto” nu pot participa nici la faza județeană, iar cei care se formează în calificarea „Tehnician transporturi” trebuie să suțină probe scrise și orale cu programe de concurs care favorizează alte calificări din domeniul mecanic).

1.5. Priorităţi naţionale ale învăţământului preuniversitar românesc Politicile în domeniul educației și formării profesionale au fost stimulate odată cu adoptarea

strategiei Europa 2020, programul fundamental al UE dedicat creșterii economice și locurilor de muncă. Recunoscând că învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru locurile de muncă, dar și pentru creșterea economică și participarea tuturor membrilor societății, statele membre ale UE și Comisia Europeană și-au consolidat cooperarea politică în 2009 prin intermediul cadrului strategic „Educație și formare profesională 2020” (ET 2020), în continuarea programului de lucru lansat în 2001 „Educație și formare profesională 2010”.

Obiectivele strategice stabilite de România, pe baza ET 2020 sunt:

Obiectiv stategic Direcții de acțiune pentru România 2020:

1. Promovarea accesului egal la

educație de calitate (educația timpurie,

învățământul primar și secundar) și

reducerea ratei de părăsire timpurie a

școlii

Creșterea participării, accesibilității și calității educației pentru copii cu vîrsta de 0-6 ani, cu accent pe educația antepreșcolară (0-3 ani);

Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii (programe remediale, rute flexibile, căi alternative de educație, "a doua șansă", etc.), cu un accent special în mediul rural și populația de etnie romă;

Politici de incluziune și practici inclusive în învățământul preuniversitar; Integrarea copiilor și tinerilor cu nevoi speciale de educație în sistemul

de învățământ și facilitarea integrării acestora pe piața muncii; Creșterea atractivității sistemului de educație și formare profesională

(campanii de informare, orientare și consiliere, concursuri profesionale de competențe, oportunități de carieră), cu accent special pe tinerii din mediul rural și cei de etnie romă;

Sisteme de asigurare a calității în educație și formare profesională, în conformitate cu Cadrul European de Referință pentru Asigurarea Calității;

Politici bazate pe date de cercetare cu privire la acces și participare la educație de calitate, cu scopul de a reduce prăsirea timpurie a școlii, cu accent special pe tinerii din mediul rural și cei de etnie romă;

Îmbunătățirea competențelor și a sistemelor de formare a profesorilor, formatorilor, managerilor, personalului școlii, formatorilor şi a personalului de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de educaţie şi de formare profesională;

Dezvoltarea de conținut educațional, inclusiv în format digital, promovarea creativității și combaterea stereotipurilor în educație și formare profesională.

Page 11: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

11

Obiectiv stategic Direcții de acțiune pentru România 2020:

2. Îmbunătățirea calității, eficienței și

gradului de deschidere a

învățământului terțiar, pentru

creșterea ponderii absolvenților de

învățământ terțiar

Sprijinirea elevilor care provin din grupuri slab reprezentate și grupuri vulnerabile (cu o atenție specială pentru cei care provin din mediul rural) și a studenților non-tradiționali, în vederea creşterii accesului acestora la învăţământul terţiar, precum şi deschiderea de oportunităţi pentru participare la învăţământului superior a studenților nontradiționali și susținerea studenților adulți;

Acces flexibil la învățământul superior, inclusiv prin recunoașterea parțială a competențelor/acordarea de credite pentru absolvenții de învățământ liceal

Îmbunătățirea guvernanței și managementului în instituțiile de învățământ superior în vederea îmbunătăţirii calităţii metodelor de predare în învăţământul terţiar, precum şi dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor inovatoare, inclusiv a resurselor educaţionale deschise, în vederea creării unei oferte educaţionale de înaltă calitate, incluzând oportunităţi de îmbunătăţire şi actualizare a competenţelor profesorilor şi cercetătorilor, şi în vederea dezvoltării unui sistem atractiv de învăţământ superior tehnic;

Sprijinirea internaţionalizării învăţământului superior, inclusiv cercetarea avansată şi mobilităţi;

Sprijinirea îmbunătăţirii gradului de relevanţă al programelor de învăţământ superior faţă de nevoile pieţei muncii, inclusiv printr-o concentrare sporită pe abilităţi precum rezolvarea de probleme, creativitate şi dezvoltare de abilităţi antreprenoriale;

Dezvoltarea și consolidarea de parteneriate între instituțiile de învățământ superior, mediul de afaceri și institute de cercetare.

3. Încurajarea și creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții,

îmbunătățirea competențelor forței de muncă, precum și îmbunătățirea calității

și relevanței educației și a sistemelor de

formare profesională pentru piața forței de

muncă

Strategie de învățare pe tot parcursul vieții, în colaborare cu partenerii sociali

Instrumente de promovare a calității și accesibilitatății la educație și formare profesională, dezvoltarea competențelor cheie și transversale la toate nivelurile educaţionale şi crearea derute de formare flexibile în interiorul sistemului de educaţie şi formare profesională, precum şi între sistemul de educaţie şi piaţa muncii;

Adaptarea educaţiei şi formării profesionale la cerinţele pieţei muncii, creşterea relevanţei ofertei de educaţie şi formare profesională prin anticiparea nevoilor pieţei muncii şi corelarea ofertei cu cererea, şi asigurarea aplicabilităţii procesului de învăţare prin dezvoltarea formării la locul de muncă prin intermediul programelor de ucenicie, de stagiu şi mobilitate, inclusiv tranziție lină de la școală la locul de muncă;

Întărirea capacităţii furnizorilor de FPI şi FPC de a desfăşura programe de educaţie şi formare atractive şi de calitate corelate cu cerinţele pieţei muncii, în special în cadrul sectoarelor cu potenţial de creştere, în vederea asigurării complementarităţii cu strategia de creştere a competitivităţii;

Promovarea parteneriatelor/rețelelor în rândul partenerilor sociali, companii și furnizorilor de formare profesională, în vederea creşterii accesului şi relevanţei educaţiei şi formării prin raportare la nevoile pieţei muncii;

Sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții, prin dezvoltarea și punerea în aplicare a programelor de învățare în contexte non-formale;

Susținerea dezvoltării sistemelor de învăţare pentru adulţi, în conformitate cu standarde înalte de calitate; şi îmbunătăţirea competenţelor şi abilităţilor adulţilor, inclusiv migranţii şi persoanele în vârstă.

Page 12: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

12

Obiectiv stategic Direcții de acțiune pentru România 2020:

4. Creșterea accesului la educație de calitate prin dezvoltarea

infrastructurii educație și formării

profesionale, inclusiv la nivelul

instituțiilor culturale cu rol educativ.

Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura accesul la educația antepreșcolare și a serviciilor de îngrijire copii în cadrul tuturor comunităţilor;

Îmbunătățirea accesului la educație și formare de calitate pentru copiii din zonele defavorizate, prin dezvoltarea de campusuri școlare și facilități de transport școlar;

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii școlilor, a instituțiilor de învățământ superior și a celor de formare profesională, cu accent deosebit pe mediul rural, în conformitate cu standardele naţionale de calitate;

Modernizarea și dezvoltarea educației și formării profesionale prin intermediul infrastructurilor și resurselor educaționale îmbunătăţite (incluzând resurse TIC, laboratoare, ateliere, ferme de practică pentru şcolile agricole) accesibile tuturor;

Asigurarea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții și a flexibilităţii ofertei de educaţie şi formare prin crearea, gestionarea şi dezvoltarea platformei naţionale de învăţare la distanţă şi a bibliotecii virtuale naţionale.

ȚINTE STRATEGICE 2020

Reducerea ratei de părăsire timpurie până la 11,3%;

Creșterea ratei de participare la învățământul terțiar al tinerilor de 30-40 ani până la 26,7%;

Promovarea învățării permanente și creșterea ratei de participare a populației la formarea continuă până la 10%.

1.6. Priorităţi regionale şi locale

Așa cum reiese din PRAI si PLAI, obiectivele și țintele regionale și locale pentru perioada planificată sunt următoarele

OBIECTIV 1: Optimizarea procesului de implementare a PRAI / PLAI / PAS Tinta 1.1 Realizarea unei reţele de monitorizare a implementării măsurilor PLAI Tinta 1.2 Desfăşurarea activităţii de monitorizare a impementării măsurilor prevăzute in PLAI Timiş Tinta 1.3 Consilierea unităţilor şcolare pentru elaborarea PAS în concordanţă cu recomandările PLAI

OBIECTIV 2: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii Ţinta 2.3 Asigurarea accesului la informaţii structurate, privind şansele de ocupare pentru fiecare

grup ţintă Ţinta 2.1 Adaptarea ofertei profesionale iniţiale la nevoile de calificare Ţinta 2.2 Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale Ţinta 2.3 Implicarea şcolilor din IPT în programe de formare a adulţilor Ţinta 2.4 Creşterea calităţii in procesul educaţional în IPT Ţinta 2.5 Îmbunătăţirea calităţii instruirii practice a elevilor.

OBIECTIV 3: Dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de formare continuă

Ţinta 3.1 Asigurarea accesului la cursuri de formare continuă a cadrelor didactice din IPT. Ţinta 3.2 Instruirea cadrelor didactice responsabile cu proiectele europene pentru scrierea şi

accesarea proiectelor

OBIECTIV 4: Dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră tuturor elevilor din IPT;

Ținta 4.1 Toţi elevii din unităţile şcolare IPT vor beneficia de servicii de consiliere pentru carieră. Ţinta 4.2 Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a oferi servicii de consiliere şi orientare

Page 13: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

13

(elevilor, părinţilor)

OBIECTIV 5: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT Ţinta 5.1 Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a infrastructurii, stabilirea priorităţilor la nivel

de şcoală şi reţea şcolară a judeţului Ţinta 5.2 Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente, evaluarea costurilor şi identificarea

tuturor surselor de finanţare

OBIECTIV 6: Corelarea învățământului universitar cu învățământul profesional și tehnic Tinta 6.1 Eficientizarea relațiilor dintre învățământul universitar și învățământul profesional și tehnic

Page 14: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

14

Partea a 2-a

ANALIZA NEVOILOR

Page 15: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

15

2.1. Analiza mediului extern

Transporturile reprezintă sistemul circulator al oricărei economii. Răspunzând priorităţilor de dezvoltare economică şi nevoilor de formare ale comunităţilor locale din zona de vest a României, Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara se situează în spaţiul în care, deopotrivă, pulsează inima celui mai mare judeţ al ţării şi se luminează minţile unor viitori specialişti.

2.1.1. Aspecte demografice generale Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului Timiş a fost de 649777 persoane, cu 29918 persoane mai puţin decât la recensământul din 2002. Caracteristicile populaţiei influenţează toate procesele social-economice care au loc în mediul său de rezidenţă. Populaţia judeţului este caracterizată prin:

- faptul că femeile au o pondere mai mare de 50%; - concentrarea în mediul urban (399900 persoane în mediul urban faţă de 249900 persoane în

mediul rural, potrivit datelor obţinute în urma recensământului populaţiei în anul 2011); - o pondere a populaţiei active şi în vârstă de muncă mai mare decât cea de la nivel naţional

(71,6% din totalul populaţiei); - o pondere a populaţiei de până la 14 ani sub media naţională (15,1%);

Urban/rural - 2010/2011

422250

399900

257445

249900

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000 450000

1

2

RURAL

URBAN

Diversitatea etnică este o caracteristică importantă a judeţului, dar se remarcă un procent ridicat de cetăţeni români de naţionalitate română. Cu toate acestea, rezultatele recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului 649777 persoane - 555752 persoane (85,5% din populaţia judeţului) s-au declarat români, în scădere cu 8698 persoane faţă de 2002. Pe lângă populaţia de etnie română, s-au declarat 35294 maghiari (5,4% din populaţia judeţului) 14535 rromi (2,2% din populaţia judeţului), 10100 sârbi (1,6% din populaţia judeţului), 8497 germani (1,3% din populaţia judeţului), 5953 ucraineni (0,9% din populaţia judeţului), 4500 bulgari (0,7% din populaţia judeţului), alţii – 17967 persoane (2,7% din populaţia judeţului).

Page 16: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

16

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%

1

Structura populaţiei pe naţionalităţi 2011

Bulgari

Ucraineni

Germani

Sârbi

Rromi

Maghiari

Români

În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă se pot observa următoarele

trăsături specifice (31 decembrie 2010): - populaţia sub 14 ani reprezintă 14% din populaţia judeţului; - populaţia între 16 - 65 de ani reprezintă 72,8% din populaţia judeţului; - populaţia cu vârstă de muncă, cuprinsă în intervalul 16 – 65 de ani reprezintă 72.8% din totalul

populaţiei judeţului, - populaţia sub 15 ani şi cea de peste 65 de ani reprezintă 27,3% din total populaţie.

Populaţia tânără existentă în mediul urban cuprinsă în intervalul 0 - 29 de ani reprezintă 36,6% din totalul populaţiei judeţului, în timp ce populaţia din mediul urban de peste 30 de ani reprezintă 63,4% din total populaţie.

În mediul rural situaţia este următoarea : - populaţia sub 29 ani reprezintă 39,4% din populaţia judeţului; - populaţia între 30 – 65 de ani şi peste, reprezintă 47,4% din populaţia judeţului.

POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

TOTAL

0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

65+ ani

TOTAL

0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

65+ ani

Evoluţia populaţiei din judeţul Timiş se înscrie în trendul descrescător al populaţiei, datorită scăderii natalităţii şi fenomenului de migraţie externă. De altfel, judeţul Timiş, alături de municipiul Bucureşti, este o zonă cu o natalitate dintre cele mai scăzute la nivel naţional. Majoritatea emigranţilor legali au un nivel ridicat de instruire şi calificare, sunt tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare, specialiştii anticipează că acesta va scădea mai lent până în 2015 (cca. 400 persoane pe an) urmând ca în intervalul 2015-2020 scăderea să fie mult mai accentuată (cca. 2200 persoane pe an). Datorită acestor tendinţe, se estimează că populaţia între 15 şi 24 ani va ajunge în 2015 la circa 27400 de persoane, iar în 2025 la 9100 de persoane.

2.1.2. Contextul geo-politic şi economic. Tendinţe ocupaţionale Liceul TehnologicTransporturi Auto Timişoara îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic generos prin numărul şi structura agenţilor economici.

TO

TA

L

Gru

pa d

e vâ

rstă

(ani

)

15-1

9

25-2

9

65+

TOTAL

RURAL0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

TOTAL

URBAN

RURAL

Page 17: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

17

Analizând datele economice obţinute la nivel judeţului Timiş se poate constata o evoluţie superioară faţă de media naţională. Printr-o creştere substanţială de la an la an a cifrei de afaceri în numeroase domenii de activitate, mediul economic timişean oferă oportunităţi de integrare şi mobilitate profesională superioare altor regiuni. Poziţia geografică privilegiată conferă judeţului Timiş un avantaj strategic în relaţiile cu ţările occidentale. O treime din limitele judeţului constituie frontiere de stat cu Ungaria și Serbia. Puterea economiei judeţului Timiş este determinata de diversitatea domeniilor economice, calitatea forţei de munca, forţa sectorului privat, dominat de IMM dinamice şi nivelul ridicat al investiţiilor străine. Municipiul Timişoara este cel mai dinamic pol urban de dezvoltare economică din țară, un oraş deschis spre high-tech, IT şi comunicaţii.

La începutul anului 2009, la Oficiul Registrului Timiş erau înregistrate un număr de 65.625 companii, dintre care 7.632 companii au capital mixt sau integral străin (11,6%), restul de 57.993 firme fiind cu capital romanesc (88,4%) capitalul social total subscris fiind de 889,771 milioane dolari.

Valoarea cu rolul determinant în dezvoltarea economiei o constituie resursa umană dinamică, inovatoare, specializată şi cu o bună pregătire profesională. Cererea de forţă de muncă în rândul investitorilor se concentrează spre tinerii muncitori calificaţi cu vârste de până la 35 de ani. Densitatea antreprenorială este marcată de concentrarea în Timişoara a două treimi din firmele existente în judeţ. Cele mai mari investiţii sunt în industrie, comerţ, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. În ceea ce priveşte volumul investiţiilor atrase în competiţie cu celelalte 40 de judeţe ale tarii, excluzând municipiul Bucureşti, judeţul Timiş s-a clasat pe unul din primele locuri din ţară. Valoarea adăugată este generata preponderent de întreprinderile industriale mari şi de companiile din sectorul IT&C. La nivelul judeţului Timiş, domină sectorul privat reprezentat de IMM (99,5%). Rata rentabilităţii economice a firmelor a depăşit constant rata inflaţiei, cea mai mare rata de rentabilitate economică fiind înregistrată de întreprinderile mari şi foarte mari. Cele mai rentabile firme au fost cele din domeniul tehnologiei informaţiilor si comunicaţiilor, urmate de companiile industriale. Transformările de ordin macroeconomic din societatea românească au făcut ca în structura populaţiei ocupate să se producă schimbări semnificative. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate pe sectoare economice, se constată o migrare a personalului din industria prelucrătoare (aprox. 10 %), către construcții, comerț și servicii. Judeţul Timiş dispune de o industrie diversificată şi complexă, localizată, în special, în centrele urbane, cea mai mare pondere revenind industriei prelucrătoare (70% din industria judeţului). Conform analizelor realizate de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, ramurile care au pondere mai mare sunt: maşini şi echipamente electrice , mijloace pentru transport feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, textile şi încălţăminte, industria alimentară. După anul 1989 s-a înregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice şi industriei grele. În ultimii ani s-a revigorat industria prelucrătoare, cu o proporţie încă ridicată a sistemului de producţie în lohn, impulsionată de investiţii străine semnificative. Se remarcă creşterea spectaculoasă a sectorului privat, atât prin privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, cât şi prin înfiinţarea de firme private cu capital autohton sau străin. Potenţialul tehnic, precum şi forţa de muncă calificată în mai multe ramuri ale industriei fac ca judeţul să fie atractiv pentru unii investitori străini. Între principalele direcţii de dezvoltare se află şi industria „automotive’’. Expansiunea fabricaţiei de autoturisme şi componente auto, modernizarea reţelei de furnizori şi integrarea ei in alianţele globale este provocarea cruciala pentru dezvoltarea economiei româneşti. Corporaţiile internaţionale rămân „pilonii” dezvoltării sectorului auto, motiv pentru care ele trebuie să fie atrase, „fixate” pe termen lung şi asumate ca entităţi ale economiei româneşti. În acest context creşte rolul şcolii româneşti în furnizarea forţei de muncă de calitate pentru aceste sectoare. Timişoara beneficiază de investiţii masive realizate de mari grupuri din acest domeniu în deschiderea unor linii de fabricaţie: Continetntal Automotive Products, Dräxlmaier Group, TRW Automotive, Lugera & Makler etc. În ultimii ani, asistăm la o creştere importantă a cererii de forţă de muncă calificată din partea unor firme din industria „automotive’’, ceea ce determină o reconsiderare a politicilor educaţionale ale şcolii în ceea ce priveşte ofertarea unor programe de formare iniţială sau continuă.

Page 18: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

18

Sectorul serviciilor înregistrează o creştere rapidă, dublată de apariţia şi dezvoltarea unor subramuri ale acestui sector. Cele mai mari cifre de afaceri sunt obţinute de comerţ, transporturi, telecomunicaţii, turism şi de serviciile generale. Se impune astfel să fie acordată o atenţie deosebită acestui sector care cunoaşte o dezvoltare puternică, urmărind tendinţa din ţările Uniunii Europene, unde acest sector de activitate se află pe primul loc în cadrul activităţii economice. De altfel, dinamica pozitivă a sectorului de servicii a permis absorbţia unei părţi tot mai mari a populaţiei active. Piaţa forţei de muncă, în domeniul transporturilor auto , se menţine la cote ridicate atât la nivel local (service-uri particulare sau IMM-uri), cât şi la nivel zonal. Contextul geo-politic şi economic al zonei au făcut ca în judeţul Timiş să-şi desfăşoare activitatea operatori importanţi din domeniul transporturilor rutiere interne şi internaţionale: Dunca Expediţii Timişoara, Edy International Spedition Timişoara, Autotim S.A. Timişoara (membru al Holdingului Atlassib) etc. Intensificarea activităţilor din acest sector, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, şi dezvoltarea semnificativă a parcului de autovehicule rutiere, a determinat o creştere importantă pentru forţă de muncă calificată în domeniul serviciilor de transport rutier şi în cel al mentenanţei şi reparării automobilelor. Conform PLAI Timiş pentru perioada 2008-2013, se preconizează că la nivelul judeţului vor fi disponibile peste 60 mii de locuri de muncă în domeniul transporturilor. Răspunzând acestei realităţi, Liceul Tehnologic Transporturi Auto va trebui să-şi proiectează politicile educaţionale astfel încât să reacţioneze în timp util la toate schimbările de pe piaţa muncii.

2.1.3. Descrierea grupurilor de interes Într-o accepţiune generală, în jurul şcolii se formează grupuri de interese, care uneori pot deveni antagonice, dar printr-o activitate competentă a consiliului de administraţie al şcolii acestea se pot armoniza. Principalele grupuri de interese, a căror poziţie şi evoluţie poate fi evidenţiată, sunt centrate pe:

elevi părinţi comunitate locală

Din studiile realizate pe această temă se desprind următoarele concluzii:

Elevii aşteptă de la şcoală: - ca prin educaţie să poată dobândi un statut socio-economic consistent, - un curriculum şcolar cât mai puţin încărcat, ţintit pe deprinderile şi dezvoltarea

aptitudinilor necesare în specializarea urmată, - condiţii cât mai bune de învăţare.

Şcoala solicită de la elevi: - să fie receptivi, să manifeste interes şi să-şi dezvolte personalitatea, - să cunoască şi să respecte regulamentul şcolar, - să facă cunoscut numele şcolii în momentul atingerii performanţei.

Părinţii aşteaptă de la şcoală: - să le fie respectate opţiunile, - şcoala să-i pregătească pe elevi pentru inserţie socială, - şcoala să găsească şi să adopte concordanțe între personalitatea fiecărui elev

şi să acţioneze în direcţia realizării lor.

Şcoala solicită de la părinţi: - colaborare, - sprijin, - receptivitate, - implicare în rezolvarea problemelor şcolii.

Comunitatea aşteaptă de la şcoală: - cetăţenii educaţi, adaptaţi şi adaptabili, - receptivitate la nevoile sale,

Page 19: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

19

- recunoaşterea efortului depus, a valorii personale, aprecierea efortului suplimentar,

- ambianţă pozitivă de înţelegere şi respect.

Şcoala aşteaptă de la comunitatea locală: - implicare şi receptivitate în realizarea obiectivelor scolii, - recunoaşterea importanţei instituţiei în viaţa comunităţii, - popularizarea rezultatelor bune.

2.2. Analiza mediului intern

Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara pune la dispoziţia elevilor programe de formare diverse, construite pe baza curriculum-ului naţional, dar cu o importantă componentă în dezvoltare locală.

Deoarece provenienţa elevilor se bazează pe un aflux substanţial din mediul rural şi din alte oraşe ale judeţului, aceştia beneficiază de serviciile internatului (80 locuri) care a fost amenajat în anul 2016. Elevii beneficiază de asistenţă medicală cu medic şcolar şi cadru mediu sanitar şi de asistenţă psihopedagogică cu normă întreagă sub îndrumarea Centrului de Asistenţă Psihopedagogică de pe lângă ISJ Timiş.

Toată organizaţia este preocupată de îmbunătăţirea continuă a calităţii programelor de învăţare, elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare – învăţare. Se ţine cont de nevoile speciale ale elevilor, se proiectează strategii de intervenţie şi activităţi de sprijin pentru elevii care au dificultăţi de învăţare.

Pentru unitatea de pe str. Ardealului nr. 1, datele caracteristice sunt următoarele:

Construcţie Statut juridic: Proprietate a domeniului public – destinaţie învăţământ Suprafaţa totală de care dispune şcoala: 30.000 m2, din care 9120 m2 - suprafaţă construită Spaţii funcţionale:

Spaţii de învăţământ: 21 săli de clasă, 12 cabinete, 12 laboratoare, 8 ateliere şcoală, 1 teren sport, 1 poligon

Spaţii anexă: cantină-nefuncțională din anul 2012, 1 internat, 1 centrală termică

LEGENDĂ:

CABINETE

LABORATOARE

ATELIERE

INTERNAT

CANTINĂ

SALĂ SPORT

TEREN SPORT

Acces la transportul în comun:

Linia de autobuze 3 şi Linia expres de autobuze 7

str Ardealului nr.1

AUTOTIM S.A.

Page 20: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

20

TABELUL 2.1. – Informaţii privind spaţiile şcolare

Nr. crt.

Tipul de spaţiu Număr spaţii

Suprafaţă (mp)

1 Săli de clasă /grupă 21 714

2 Cabinete 12 756,17

3 Laboratoare 6 603,19

4 Ateliere 8 454,92

5 Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 1 sală + 2 terenuri 848 + 2012 = 2860

6 Spaţii de joacă 1 160

Unitatea funcţionează în 2 schimburi, durata orei de curs / activităţilor didactice fiind de 50 minute, iar a pauzelor / activităţilor recreative fiind de 10 minute.

TABELUL 2.2. – Informaţii privind spaţiile auxiliare

Nr. crt.

Tipul de spaţiu Tip şi număr document de

deţinere a spaţiului Număr spaţii

Suprafaţă (mp)

1 Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare

Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s

din 30.01.1975

3 102

2 Sală pentru servit masa 1 216

3 Dormitor 22 792

4 Bucătărie 3 108

5 Spălătorie 2 72

6 Spaţii sanitare 12 1126

7 Spaţii depozitare materiale didactice 18 252

TOTAL: 61 2668

TABELUL 2.3. – Informaţii privind spaţiile administrative

Nr. crt.

Tipul de spaţiu Tip şi număr document de

deţinere a spaţiului Număr spaţii

Suprafaţă (mp)

1 Secretariat Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s

din 30.01.1975

1 22,5

2 Spaţiu destinat echipei manageriale 3 46,8

3 Contabilitate 1 14

4 Casierie 1 12

5 Birou administraţie 1 14

TOTAL: 7 109,3

Utilităţi:

Liceul TehnologicTransporturi Auto Timişoara dispune de următoarele utilităţi:

energie electrică şi sistem de încălzire centrală de la reţeaua de termoficare,

alimentare cu apă din reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă,

colectare ape pluviale şi uzate menajere,

telefon, conectare Internet,

spaţiu amenajat pentru colectarea gunoiului.

Condiţiile de microclimat în majoritatea spaţiilor de instruire sunt corespunzătoare, dar există şi spaţii care, datorită sistemului de încălzire centrală, uzurii avansate a tâmplăriei şi a mobilierului necesită urgent lucrări de reabilitare. O parte din camerele de internat, spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative, sala festivă şi sala profesorală au fost reabilitate recent prin schimbarea tâmplăriei şi igienizare. Au fost înlocuite uşile de acces în clădirea şcolii, toate geamurile au fost înlocuite cu tamplărie PVC și sticlă termopan. Igienizări parţiale ale spaţiilor de instruire s-au realizat cu sprijinul personalului, precum și cu agenți contractați.

Page 21: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

21

Resurse umane

A. Elevi

Efectele scăderii demografice din ultimii ani, sesizate în analiza mediului extern, s-au resimţit şi la nivelul unităţilor şcolare, numărul de elevi înscrişi scăzând de la un an la altul. Cu toate acestea la nivelul Liceului Tehnologic Transporturi Auto Timişoara scăderea este mai puţin vizibilă (circa 3,5%), potenţialii beneficiari fiind în continuare atraşi de oferta şcolii. Cel mai mare număr de elevi sunt rezidenţi în Timişoara, dar provenienţa elevilor se bazează şi pe un aflux semnificativ al acestora din mediul rural, din alte oraşe timișene sau din alte judeţe. La începutul anului şcolar 2013/2014 au fost înscrişi 1186 de elevi, repartizaţi în 49 de clase, iar la începutul anului şcolar 2014/2015, la Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara au fost înscrişi 1160 elevi, repartizaţi în 44 de clase. În anul școlar 2016-2017 s-au înscris în cele 39 de clase aproximativ 989 de elevi. În anexa 4 sunt prezentate date referitoare elevii înscrişi în cei doi ani școlari, pe nivel, vârstă, sex și etnie. B. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Acoperirea posturilor cu personal didactic și didactic auxiliar calificat a fost integrală în ultimii ani școlari. În schimb, exista posturi de muncitori, ingrijitori și paznici neocupate, datorită blocării acestora după pensionarea sau plecarea din unitate a ocupanților. Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor în vigoare este de 99% în acest an școlar.

În Anexa 4 se prezinta: - distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat (2013-2014 și 2014-2015) - distribuția pe grade didactice a personalului didactic angajat (2013-2014 și 2014-2015) - distribuţia personalului didactic auxiliar, pe posturi. - distribuţia personalului nedidactic, pe posturi.

Majoritatea cadrelor didactice sunt titulare și au gradul didactic I.

La începutul anului școlar se înregistra următoarea situație:

număr profesori metodişti: 9, din care de cultură generală - 2 de specialitate – 7 (4 metodişti ai I.S.J. Timiş şi 3 metodişti ai Centrului de

perfecţionare a maiştrilor instructori)

număr de profesori autori de programe şcolare şi SPP: 10 -număr profesori, membrii în Consiliul Consultativ pe discipline la nivel județean 3 -număr profesori, membrii în Comisia Națională de specialitate 2

Număr de profesori autori de manuale / auxiliare curriculare: 10

Număr cadre didactice şi auxiliare care au participat la cursuri de perfecţionare sau

Page 22: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

22

postuniversitare, ultimii 5 ani: 62 - din care, în domeniul tehnologiilor informatice şi de comunicare: 32

Resurse materiale

Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT şi de birotică noi, care acoperă necesităţile specifice acestor compartimente.

Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte cu următoarele caracteristici: număr de volume: 24.978 domeniul de referinţă: beletristică, pedagogie şi metodica specialităţilor, ştiinţă şi tehnică

valoare fond: 12757,94 RON număr fişe de cititori: 816

Deşi este în cantitate suficientă, mobilierul şcolar are un grad ridicat de uzură şi nu corespunde, decât în mică măsură, condiţiilor de confort şi ergonomie necesare pentru un proces didactic eficient. De altfel, în ultimii doi ani nici unul dintre spaţiile de învăţământ nu a beneficiat de o dotare parţială sau integrală cu mobilier nou.

Dotarea cu echipamente IT şi multimedia a spaţiilor de instruire este următoarea:

TABELUL 2.4. – Dotarea laboratorului de informatică nr.1 ( laborator SEI - AEL):

Nr. crt.

Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An

achiziţie

1 PC IBM – Pentium 4, 1,8 GHz 26 bună bună 2003

2 Scaner Genius 1 bună bună 2003

3 Imprimantă IBM Infoprint 1116 1 bună bună 2003

TABELUL 2.5. – Dotarea laboratorului de informatică nr.2 ( laborator SEI - AEL):

Nr. crt.

Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An

achiziţie

1 PC IBM 26 bună bună 2008

2 Scaner 1 bună bună 2008

3 Imprimantă 1 bună bună 2008

4 Laptop 1 bună bună 2008

5 Videoproiector 1 bună bună 2008

6 PC HP, monitor, mouse, tastatură

30 bună bună 2016

7 Licențe Windowse, Office 15 2016

TABELUL 2.6. – Dotarea laboratorului CAD

Nr. crt.

Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An

achiziţie

1 PC AMD Sempron 2600+ 1,6 GHz 7 foarte bună bună 2006

2 PC AMD Athlon 1,8 GHz 2 foarte bună bună 2006

3 PC Intel Celeron 2,2 GHz 2 foarte bună bună 2006

4 PC AMD Sempron 600MHz 2 foarte bună bună 2006

5 PC IBM 4 uzură 90% nesatisfăcătoare 1998

6 Scaner Genius 1 bună satisfăcătoare 1998

7 Imprimantă HP LaserJet 6P 1 satisfăcătoare satisfăcătoare 1998

Page 23: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

23

Total calculatoare dotare laboratoare IT: 99bucăţi Număr de elevi ce revin la un computer instalat (în anul şcolar 2016-2017, doar în laboratoarele IT și CAD) : 989 elevi / 69PC = 9,99 elevi / PC

TABELUL 2.7. – Alte echipamente IT, echipamente multimedia şi software educaţional care pot fi utilizate în prezent pentru activităţi didactic

Nr. crt.

Tip echipamente IT, multimedia şi software Număr An

achiziţie

1 Notebook Fujitsu Siemens Amilo D serie Intel Pentium 4 la 2,66 GHz 1 2005

2 Multiproiector Toshiba TDP-T80 1 2005

3 Copiator Toshiba e-Studio 160 3 2005

4 Software educaţional AeL 4.1.0.3 1 2005

5 Software educaţional CADY ++ ELECTRICAL 1 2005

6 Software educaţional produs de Euromedia Soft pentru fizică, măsurări tehnice, mecanică, automobile, mecatronică şi legislaţie rutieră

6 2006

7 Notebook Fujitsu 1 2007

8 Multiproiector Toshiba 1 2007

9 Tablă interactivă SMART Board 1 2007

10 TV SMART LED FULL HD 2 2016

11 Multifuncțional CANON profesional 1 2016

Legătură INTERNET: fibră optică, 2 Mbps minim garantat, maxim 10 Mbps Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican pentru:

- dotare cu material didactic a laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie, în conformitate cu OMEdC 4762/26.07.2006;

- dotarea cabinetului de consiliere psihopedagogică, în conformitate cu OMEdC 4763/26.07.2006;

- dotarea cu aparate, echipamente şi materiale sportive, în conformitate cu OMEdC 4763/26.07.2006;

- achiziţia a două autoturisme (Dacia Logan şi Renault Clio), un camion (ROMAN) şi o remorcă pentru practica de conducere a automobilului, în conformitate cu OMEdCT 1652/02.08.2007

- dotarea unui laborator multimedia cu tehnică de evaluare;

Alte dotări ale cabinetelor, laboratoarelor şi atelierelor de specialitate:

- simulatoare pentru echipamentul auto şi pentru instalaţia de aprindere electronică, mijloace audio-vizuale (3 televizoare, 3 videorecordere, casete video), 4 retroproiectoare, testere şi analizoare auto, aparate de măsurare şi verificare, calibre, standuri de verificare şi reglare, scule, dispozitive şi maşini, aparate de sudură, compresoare, planşe şi truse de desen, utilaje de ridicat şi transportat (detalii în anexă, punctul 3) – toate primite în perioada 1997-1998, prin programul PHARE – VET Ro 94.05 şi aflate încă într-o bună stare fizică şi morală;

- 2 televizoare, 2 videorecordere şi un calculator Pentium III, primite în anul 2000 prin I.S.J.Timiş pentru amenajarea unui cabinet şi a a unei săli de clasă pentru “Orientare şi consiliere vocaţională”

- scule, dispozitive şi utilaje achiziţionate în perioada 2000-2002 prin programul “A doua şansă”, aflate într-o stare fizică şi morală bună;

- scule şi dispozitive achiziţionate prin autofinanţare în perioada 2002-2008 aflate într-o stare fizică şi morală bună;

- utilaje, maşini unelte, standuri de încercare achiziţionate în perioada 1977-1989, când şcoala se afla sub patronatul Centralei de Transporturi Auto Timişoara, aflate în stare de funcţionare, dar uzate moral;

Page 24: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

24

- panoplii funcţionale sau semifuncţionale pentru toate echipamentele auto – realizate prin autofinanţare;

- 7 videoproiectoare;

- un parc auto cu diferite tipuri de automobile.

Resurse financiare

Resursele financiare ale şcolii provin din mai multe surse: bugetul local, autofinanţare, donaţii şi sponsorizări. Bugetul a fost calculat conform legii aplicandu-se costul standard/elev.

Bugetul pe anul 2016 :CHELTUIELI MATERIALE 1.349930, SALARII 3.269212

Pentru unitatea de pe str. Slavici, la data realizării planului putem prezenta următoarele date:

Resurse materiale şi financiare

Resursele materiale şi financiare de care dispunem sunt cele provenite de la bugetul de stat, bugetul local precum şi din venituri extrabugetare.

În conformitate cu OMEC 4726, 4762, 4763, 4764/2006 şi 330/2007 unitatea a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat care au fost utilizate pentru optimizarea bazei materiale. Astfel a fost amenajat şi dotat cabinetul de consiliere psihopedagogică cu mobilier, aparatură IT, materiale didactice şi teste psihologice.

Biblioteca a beneficiat de o finanţare în valoare de 3200 lei, sumă cheltuită integral pentru reînnoirea fondului de carte.

Şcoala dispune de: săli de clasă : 9, cabinet calculatoare : AEL, bibliotecă cu peste 4100 volume, cabinet de consiliere psihopedagogică.

Resurse umane

Personalul angajat al şcolii este compus din 17 persoane ( școala gimnazială): 14 - personal didactic , 1 - personal didactic auxiliar, 2 - personal nedidactic.

Page 25: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

25

Curriculum

Participarea profesorilor de la Liceul TehnologicTransporturi Auto Timişoara la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculum-ului naţional face ca noile planuri de învăţământ şi programe şcolare să fie bine cunoscute la nivelul conducerii şcolii şi cel al catedrelor. În Anexa 5.1 se prezintă lista planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare aprobate de ministerul educației, utilizate în unitatea de învăţământ.

Dezvoltarea curriculară se realizează pe baza unor proceduri documentate, în urma consultării elevilor, părinţilor şi a profesorilor, pentru stabilirea:

- curriculum-ului la decizia şcolii; - manualelor şi auxiliarelor curriculare.

Activităţile de proiectare curriculară în plan local s-au concentrat pe adaptarea ofertei şcolii la nevoile exprimate de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai serviciilor de formare furnizate de şcoală. Plecând de la feedback-ul primit de la aceştia, au fost elaborate sau revizuite proiectele de curriculum la decizia şcolii şi în dezvoltare locală. La nivelul disciplinelor şi modulelor s-au constituit grupuri de lucru formate din profesori şi ingineri (CDS), respectiv din ingineri şi maiştri (CDL). În cazul CDL, echipele au identificat teme de proiecte locale de interes pentru partenerii economici ai şcolii, pe care le-au integrat în programele stabilite la nivel naţional, respectând procedura specifică şi structura recomandată de minister.

Toate programele de Curriculum în dezvoltare locală aplicate în prezent se sprijină pe cel puţin proiect local concret, fiind avizate de:

- Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională Timiş, - Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş, - Consiliul pentru curriculum al şcolii, prin director şi reprezentantul agenţilor economici parteneri.

În Anexa 5.2 se prezintă lista proiectelor de CDS / CDL avizate şi aplicabile din anul şcolar 2016/2017, iar în Anexa 8 se prezintă auxiliarele curriculare de uz intern utilizate în procesul didactic.

Page 26: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

26

Relaţiile cu comunitatea

Ca parte componentă a practicii sociale, educaţia se raportează la societate şi individ, mijlocind în mod specific raporturile lor, prin formarea şi integrarea individului în societate astfel încât acesta, descoperind experienţele, valorile şi exigenţele societăţii, să creeze el însuşi valori şi să recreeze socialul. În contextul asumării acestei realităţi, şcoala trebuie să construiască punţile necesare între societate şi individul pe care îl formează, iar proiectarea demersurilor sale în funcţie de nevoile acestora poate fi instrumentul cel mai eficient. De-a lungul timpului, Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timișoara a stabilit relaţii de colaborare şi de sprijin, reciproc avantajoase, cu diferite segmente ale comunităţii locale. Cel mai important dintre parteneriate este cel realizat cu familiile elevilor, ca beneficiare indirecte a servicilor educaţionale şi de formare profesională oferite de şcoală. Părinţii elevilor sunt organizaţi, în conformitate cu „Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preuniversitar.” La nivelul întregii şcoli funcţionează „Asociaţia părinţilor”, cu statut propriu, a cărei „Adunare generală” este formată din reprezentanţii delegaţi de comitetele de părinţi constituite la nivelul claselor. Această asociaţie şi-a delegat la rândul său reprezentanţii în diferite structuri decizionale ale şcolii: Consiliul de Administraţie, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, diferite grupuri de dialog social etc. Colaborarea se realizează, de regulă, după modelul clasic al comunicării şcoală-părinţi:

Alţi partenerii importanţi ai şcolii din mediul social sunt: Instituţiile administraţiei locale

• Prefectura Judeţului Timiş, • Primăria Municipiului Timişoara, • Consiliul Local Timişoara, • Consiliul Judeţean Timiş.

Page 27: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

27

Direcţii, inspectorate şi agenţii guvernamentale • Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş, • Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă Timiş – Grupul de Pompieri 2 Banat, • Inspectoratul de Jandarmi Timiş, • Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, • Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Timiş, • Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Timiş, • Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă.

Organizaţiile nenguvernamentale: Fundaţia “Pentru voi”, Fundaţia “Rudolf Walter”, Fundaţia “Laurenţiu Ciucur” , Asociația Freidorf, etc

Organizaţiile sindicale

Partenerii din domeniul cultural sunt: Teatrul Naţional Timişoara, Filarmonica Banatul, Centrul Cultural Francez din Timişoara, Centrul Cultural German din Timişoara, British Council Timişoara

Cei mai importanţi parteneri ai şcolii din mediul educaţional sunt: - Universitatea Politehnica din Timișoara - Universitatea de Vest din Timişoara - Institutul de Formare în Domeniul Transporturilor - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale - Casa Corpului Didactic - Carl-Benz-Schule Karlsruhe - Colegii tehnice, grupuri şcolare şi licee teoretice din judeţul Timiş şi din ţară (Grupul Şcolar

„Dacia” Bucureşti, Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara, Grupul Şcolar „Panait Istrati” Brăila, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Oradea, Grupul Şcolar CF Bucureşti, Colegiul Tehnic Timişoara, Colegiul Silvic Casa VerdeTimişoara, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau Timişoara” etc.)

- ROCT - Departamentul de Coordonare al Firmelor de Exercitiu Cu toate aceste instituţii şcoala derulează proiecte în următoarele domenii: orientarea şi

consilierea tinerilor în dezvoltarea unei cariere, formarea de abilităţi şi competenţe profesionale, antreprenoriale şi comunicaţionale, mobilitate profesională a elevilor şi profesorilor, formarea continuă a profesorilor în domeniul specialităţii şi cel al ştiinţelor psiho-pedagogice, acordarea de asistenţă şi sprijin reciproc în derularea unor activităţi etc.

Segmentul partenerial cel mai semnificativ îl reprezintă cel economic. Domeniile prioritare de colaborare cu agenţii economici parteneri sunt: - instruirea practică a elevilor; - orientarea profesională a elevilor; - monitorizarea integrării profesionale a absolvenţilor; - acordarea de consultanţă pentru elaborarea proiectelor de curriculum în dezvoltare locală şi

elaborarea unor auxiliare curriculare; - realizarea unor studii de oportunitate privind programe de formare profesională iniţială şi continuă.

În anexa 8 este prezentată harta parteneriatelor școlii.

Proiecte europene şi parteneriate transnaţionale

Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timișoara are o vastă experiență și în administrarea unor

proiecte cu finanțare europeană, fiind selectat ca:

• școala pilot în programul de reforma a învățământului profesional si tehnic Phare VET RO

94.05;

• școala de aplicație în cadrul programului „A doua șansă” (componenta a proiectului european

Educatia 2000+);

• centru de resurse pentru zona de V-Vest in programul Phare TVET RO 0108.01 „Coeziune

economica si sociala”;

• centru suport pentru educația la distanța în programul Phare TVET RO 2004-2006;

• centru de resurse în proiectul strategic “Îmbunătățirea calității educației și formarii profesionale

prin rețele parteneriale” (POS DRU, ID 57551);

Page 28: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

28

• școala de aplicație în proiectul „Stagii de pregătire practica de calitate - elevi mai bine pregătiți

pentru piața muncii” (POS DRU – ID 62356);

• școala de aplicație în proiectul „Model de consiliere centrat pe consilierea si educarea carierei

elevilor” (POS DRU – ID 62350);

• școala de aplicație în proiectul "Skills for jobs" (POS DRU, ID141384);

• școală de aplicație în proiectul "Formarea competentelor cheie pentru șanse egale în educație"

(POS DRU, ID 137857);

• școală de aplicație în proiectul "Banatul pe drumul spre Europa" (MIS ETC 1404);

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, nevoile de formare profesionala ale

elevilor noștri s-au reorientat spre o piață lărgită a muncii. În acest context, proiectele de mobilitate

educaționala le-au oferit elevilor scolii atât șansa de a efectua stagii de pregătire practică in diferite

state europene, cât și a descoperi aspecte privind cultura și civilizația altor popoare europene, prin

proiectele de mobilitate „Leonardo da Vinci”:

• LLP-LdV/IVT/2007/RO/189 - Developing competences at a European level

• LLP-LdV/IVT/2009/RO/084 - Professional mobility and integration into the European labor

market

• LLP-LdV/IVT/2009/RO/135 - European training: the maintenance and repair trucks

• LLP-LdV/IVT/2010/RO/053 - Facilitating the transition from school to work

• LLP-LdV/IVT/2011/RO/137 - High quality professional training concerning the maintenance

and repair of automobiles

Profesorii școlii au beneficiat de dezvoltare profesională în context european și de oportunități

pentru observarea bunelor practici educaționale prin proiectele Leonardo da Vinci si Comenius:

• LLP-LdV/VETPRO/2009/RO/217 - Harmonizing the Forming Programms and Certification in an

European Context

• COM-12-PM-801-TM-DE - „MaDe for Europe”

• COM-12-PR-04-TM-RO - „Ensuring the quality in VET through the strategy and the

implementation in the European coordinates”.

Analiza portofoliului de produse

Segment de piaţă

mare mic

Se

cto

r d

e a

cti

vit

ate

cu

cre

şte

re

ma

re

Stea (“Star”)

Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing pentru a păstra sau creşte segmentul de

piaţă acoperit

Tehnician electrician–electronist auto Tehnician transporturi auto interne şi

internaţionale Gimnaziu, învățământ sportiv integrat

Copil problemă (“Problem child”)

Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing sau părăsirea piaţa

Tehnician mecatronist

Page 29: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

29

mic

Vacă de muls (“Cash Cow”)

Strategie de marketing: Utilizarea surplusurilor pentru a ajuta la creşterea produselor strategice, la

menţinerea poziţiei

Mecanic auto Tinichigiu-vopsitor auto Tehnician mecatronist Tehnician în automatizări Tehnician electrotehnist

Maistru electromecanic auto

Câine (“Dog”)

Strategie de marketing: Reducerea eforturilor sau renunţarea la acest produs

Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii

Page 30: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

30

2.3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern

2.3.1. Dezvoltare curriculară

S - PUNCTE TARI

- Școala oferă servicii educaționale la nivel primar, gimnazial, liceal, profesional și postliceal.

- Învățământul primar se desfășoara în alternativa step by step (fiind singura școală din zonă care are aceasta ofertă). Învățământul gimnazial se desfășoara în modul tradițional și cu program sportiv integrat.

- Şcoală derulează programe de formare profesională iniţială la toate nivelele ÎPT (3, 4 şi 5 ), fiind singura din Timișoara care pregătește elevii pentru ocupații din domeniul automotive și al transporturilor.

- Şcoala este centru de perfecţionare a maiştrilor instructori. - Unitatea este autorizată ca şcoală de şoferi - Şcoala a dezvoltat un puternic parteneriat cu agenţi

economici locali şi cu instituţii din domeniul educaţiei - Se identifică nevoile reale de formare, iar rezultatele acestor

cercetări fundamentează oferta şcolii. - Planul de şcolarizare este realizat 100%. - Programele pentru CDS/CDL se sprijină pe proiecte locale

concrete şi au avizele CLDPSFP şi a ISJ - Se desfăşoară activităţi de informare cu privire la programele

oferite. Elevilor li se oferă informaţii, orientare şi consiliere pentru continuarea studiilor.

- Elevii, părinţii şi comunitatea locală participă la luarea deciziilor prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic.

- Elevii beneficiază de asistenţă psiho-pedagogică specializată. Se identifică şi se aplică strategii de intervenţie pt. elevii cu cerinţe educative speciale.

- Progresul elevilor este monitorizat şi înregistrat; se proiectează acţiuni de sprijin pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor

- Şcoala beneficiază de experienţa unor profesori care au participat la stagii de formare în cadrul programelor PHARE şi „A doua şansă” și POSDRU.

- Un grup de profesori participă constant la elaborarea de SPP şi curriculum pentru majoritatea calificărilor oferite.

- La modulele pentru care nu există manuale şcolare avizate de minister, şcoala a elaborat auxiliare curriculare sub formă de suporturi de curs (în variantă editată şi variantă htm), fişe de lucru şi îndrumătoare, în conformitate cu programele şcolare şi SPP în vigoare.

- Absolvenţii sunt monitorizaţi în primul an.

W - PUNCTE SLABE

- Pentru o parte dintre ateliere şi laboratoare sunt satisfăcute doar condiţiile de dotare minimală ceea ce face dificilă acoperirea condiţiilor de aplicabilitate prevăzute de standarde.

- O parte din parcul auto este uzat fizic şi moral, fiind necesară casarea şi înlocuirea unora dintre autovehicule care îl compun.

- Fondul de carte este insuficient sau depăşit în ceea ce priveşte literatura de specialitate pentru domeniul mecatronicii şi electronicii auto.

- Există o slabă implicare a părinţilor în viaţa şcolii.

- Oferta în dezvoltare locală nu poate satisface toate nevoile elevilor, opţiunile făcându-se în funcţie de decizia majorităţii acestora.

- valorificarea ofertei prin CDS/CDL pentru diminuarea fenomenului de absenteism

- autorizarea şcolii ca furnizor de formare profesională pentru calificări cu o dinamică pozitivă pe piaţa muncii şi dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă

- oferte de proiecte europene (Socrates, Leonardo etc) - sprijin din partea comunităţii locale în derularea unor proiecte

de protecţia şi susţinere educaţională a colectivităţilor vulnerabile - copiilor instituţionalizaţi

- valorificarea parteneriatelor în îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă

O - OPORTUNITĂŢI

- percepţia distorsionată asupra valorilor promovate de şcoală din partea grupului ţintă

- reducerea ofertei şcolii datorită imposibilităţii de a asigura condiţiile minimale de dotare pentru o parte din calificări

- deprecierea relaţiilor parteneriale cu comunitatea datorită slabei motivări a acesteia pentru sprijinirea invăţământului

- demotivarea elevilor care nu sunt satisfăcuţi de oferta CDL

T - AMENINŢĂRI

Page 31: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

31

2.3.2. Dezvoltarea resurselor umane

S - PUNCTE TARI

- Acoperirea posturilor cu personal didactic calificat este de 100%

- Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic I este de 68%

- Există o definire clară a responsabilităţilor angajaţilor şi a criteriilor de performanţă după care vor fi evaluaţi.

- Majoritatea cadrelor didactice au disponibilitate pentru formare profesională continuă şi perfecţionare

- Colectivul profesoral are experienţă în derularea unor programe.

- Relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional stimulativ.

- Există receptivitatea pentru lucrul în echipă. - Coeziunea grupurilor operative de lucru este bună. - Există disponibilitate pentru integrarea noilor veniţi. - Exemplele de bună practică sunt popularizate la

nivelul catedrelor, şcolii şi judeţului.

W - PUNCTE SLABE

- Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare fac ca în procesul didactic să persiste mentalităţi care plasează profesorul în centrul atenţiei şi nu elevul.

- Circulaţia informaţiei este în continuare deficitară, în special datorită slabei utilizări a reţelei intranet de către cca 30% din personal.

- Comunicarea cu părinţii este deficitară, iar implicarea familiei în viaţa şcolară este din ce în ce mai redusă.

- organizarea unor activităţi metodice care să favorizeze împărtăţirea experienţelor personale, creşterea coeziunii grupului, o mai bună comunicare şi diseminare a informaţiilor

- valorificarea parteneriatelor cu Universitatea de Vest Timişoara, Universitatea Politehnică din Timişoara, Casa Corpului Didactic şi agenţii economici pentru derularea unui program de dezvoltare a resurselor umane din şcoală;

- realizarea unor programe de educaţie a părinţilor care să întărească rolul acestora în viaţa şcolii.

O - OPORTUNITĂŢI

- scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile de formare continuă;

- scăderea prestigiului şi deprecierea imaginii cadrelor didactice;

- scăderea performanţei şcolare a elevilor pe fondul dezinteresului familiilor pentru evoluţia şcolară a elevilor.

T - AMENINŢĂRI

2.3.3. Dezvoltarea resurselor materiale şi financiare

S - PUNCTE TARI

- Şcoala poate oferi servicii de internat şi cantină. - Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican

pentru dotarea corespunzătoare a unor laboratoare, a sălii de sport, a bibliotecii şi a parcului auto.

- Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative se află într-o stare fizică foarte bună şi beneficiază de o dotare cu echipamente corespunzătoare

- Şcoala are o bază materială dezvoltată prin programele Phare TVET şi „A doua şansă”

- Şcoala dispune de fonduri extrabugetare. - Cabinetele de informatică au beneficiat de achiziţii

recente din fonduri extrabugetare.

W - PUNCTE SLABE

- Condiţiile de microclimat din unele spaţii de instruire sunt necorespunzătoar, mobilier cu grad avansat de uzură, echipamente şi materiale didactice nefuncţionale sau depăşite.

- Elevii manifestă un comportament din ce în ce mai puţin responsabil în ceea ce priveşte întreţinerea spaţiilor de instruire.

- Cheltuielile cu parcul auto sunt ridicate.

- descentralizare şi autonomie instituţională - valorificarea parteneriatului cu comunitatea locală

(primărie, agenţi economici, părinţi) pentru reabilitarea spaţiilor de instruire

- închirierea unor spaţii; - dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă - atragerea de fonduri prin proiecte

O - OPORTUNITĂŢI

- degradarea spaţiilor şcolare şi a dotării acestora - suspendarea autorizaţiilor de funcţionare (uzarea morală a echipamentelor existente datorat ritmului accelerat al progresului tehnologic

T - AMENINŢĂRI

Page 32: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

32

2.3.4. Dezvoltarea resurselor comunitare şi de sistem

S - PUNCTE TARI

- Şcoala are un parteneriat solid cu organizaţii şi instituţii din toate segmentele comunităţii locale sau din ţară

- Partenerii comunitari participă la luarea unor decizii privind politicile educaţionale ale şcolii prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic

- Colaborarea cu partenerii comunitari în domeniul economic şi cel educaţional se realizează în baza unor convenţii sau protocoale care precizează în mod clar domeniile de interes şi direcţiile de acţiune

- Scoala aplică şi implementează proiecte LLP-LdV care contribuie la dezvoltarea parteneriatelor transnaţionale, facilitând mobilitatea educaţională şi profesională

W - PUNCTE SLABE

- Relaţiile cu primăriile din judeţul Timiş nu au fost în măsură să sensibilizeze autorităţile locale în rezolvarea problemelor legate de sprijinirea elevilor navetişti şi a celor care provin din familii cu situaţie socio-profesională precară.

- Parteneriatul cu părinţii are un grad ridicat de formalism, în detrimentul eficienţei şi implicării acestora în viaţa şcolii.

- Relaţiile cu organizaţii non-guvernamentale sunt timide.

- Parteneriatul cu şcolile din învăţământul gimnazial în domeniul orientării şcolare este slab dezvoltat.

- disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii

- valorificarea parteneriatelor cu agenţii economici pentru inserţia profesională a absolvenţilor

- valorificarea parteneriatelor cu şcolile din ciclul gimnazial pentru culegerea informaţiilor privind opţiunile elevilor şi eficientizarea proceselor de ofertare a programelor şcolii

- valorificarea parteneriatelor cu instituţiile din domeniul culturii în organizarea unor activităţi extracurriculare

- valorificarea parteneriatelor cu centrele culturale pentru stabilirea unor relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european

O - OPORTUNITĂŢI

- organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat conduce la diminuarea efectelor scontate

- instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere

T - AMENINŢĂRI

Pentru învățământul primar și gimnazial, analiza diagnostică a relevat următoarele:

S - PUNCTE TARI

- spaţiu şcolar adecvat; - mediu educogen optim şi securizat; - cadre didactice calificate cu o bună pregătire

profesională (gr. did. I ) - echipa managerială competentă; - activităţi instructiv-educative diferenţiate bazate pe

adaptare curriculară; - învăţământ „step by step”; - CDŞ. corespunzător cu cerinţele şi nevoile

comunităţii; - Pregătire suplimentară pentru susţinerea tezelor cu

subiect unic , rezultate bune obţinute la testele naţionale si admiterea în liceu ;

- rezultate foarte bune obţinute la concursurile şcolare (la nivel judeţean)

- activităţi extracurriculare atractive; - consiliere şi dezvoltarea carierei; - elaborarea şi derularea de proiecte educative; - dotarea şcolii cu calculatoare: cabinet AEL - existenţa reţelei de conectare la internet; - dotarea şcolii cu materiale şi mijloace didactice noi

şi moderne;

W - PUNCTE SLABE

- mobilier depăşit în câteva săli de clasă; - mobilier nefuncţional în laboratoare - dezinteres pentru învăţătură al unor elevi; - implicarea unui număr redus de părinţi în activitatea

şcolii; - încadrarea unor profesori în 2-4 şcoli ceea ce duce

la implicarea redusă a acestora în viaţa şcolii şi a comunităţii;

- lipsa unui post de informatician; - lipsa unei săli de sport / - dezinteresul manifestat de mai mulţi părinţi faţă de

proprii copii, respectiv faţă de situaţia şcolară a acestora;

- deviaţiile de comportament ale unor elevi. - încadrarea psihologului scolar doar cu ½ normă

Page 33: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

33

- buna colaborare cu ceilalţi factori educaţionali; - introducerea unei ţinute unitare; - existenţa autorizaţiei sanitare; - existenţa autorizaţiei de funcţionare din punct de

vedere al protecţiei muncii

- interesul manifestat de cadrele didactice pentru formarea continuă;

- posibilitatea participării la diferite cursuri şi stagii de formare organizate de MECT, ISJ Timiş, CCD, INA;

- parteneriate şi colaborări cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate;

- posibilitatea de a obţine venituri extrabugetare; - disponibilitatea comunităţii de a se implica in viaţa

şcolii; - întăririea relaţiilor de colaborare cu partenerii:

Primărie,CL,C.J.T., Biserică,Poliţie,CCD, CJAP,CPECA etc.

O - OPORTUNITĂŢI

- îmbătrânirea populaţiei cartierului; - scăderea populaţiei şcolare; - insuficienţa fondurilor pentru asigurarea tuturor

condiţiilor desfăşurării unui învăţământ modern; - situaţia social-economică a multor familii; - fenomenul violenţei în rândul tinerilor şi adulţilor; - salarizarea neatractivă a cadrelor didactice tinere,

ceea ce duce la plecarea acestora în alte sectoare de activitate.

T - AMENINŢĂRI

2.4. Rezumatul aspectelor ce necesită dezvoltare (priorități și obiective generale)

Prioritatea 1: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii locale, regionale şi

europene

OBIECTIVE GENERALE : - realizarea anuală a unor analize ale gradului de corelare dintre oferta şcolii şi nevoile locale de

formare şi proiecte ale planului de şcolarizare adaptate la aceste nevoi; - autorizarea unor programe de formare în calificări / ocupaţii cerute pe piaţa muncii, pentru care

şcoala are resurse materiale şi umane adecvate, inclusiv pentru formarea adulților; - formarea unui grup de lucru permanent alcătuit din profesorii școlii și specialiști din mediul de

afaceri local pentru proiectarea şi implementarea componentei în dezvoltare locală a currriculum-ului;

- valorificarea parteneriatelor transnaţionale şi a proiectelor de mobilitate educaţională în corelarea ofertei şcolii cu nevoi de formare identificate pe pieţe ale muncii din spaţiul european.

Prioritatea 2: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de

educaţie şi formare

OBIECTIVE GENERALE : - realizarea anuală a unor analize ale gradului de corelare dintre profilul de competenţe al fiecărui

angajat şi cerinţele postului / funcţiei ocupate; - asigurarea / facilitarea accesului permanent la programe de formare continuă pentru toţi membrii

personalului; - îmbunătățirea continuă a calităţii actului didactic. Prioritatea 3: Adaptarea bazei materiale a şcolii la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi

formare profesională

OBIECTIVE GENERALE : - asigurarea unor condiţii de microclimat corespunzătoare în toate spaţiile de instruire; - asigurarea necesarului de dotare minimală pentru toate calificările; - atragerea de fonduri pentru îmbunătăţirea bazei materiale prin proiecte; - reamenajarea unor spaţii auxiliare neutilizate şi transformarea lor în spaţii de instruire;

Page 34: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

34

- asigurarea siguranţei elevilor şi a personalului. Prioritatea 4: Dezvoltarea relaţiilor comunitare, de sistem şi transnaţionale

OBIECTIVE GENERALE : - negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi economici cu activităţi şi dotare

corespunzătoare pentru asigurarea condiţiilor de formare în cadrul stagiilor de instruire practică pentru toate calificările şi toate grupele de elevi practicanţi;

- implicarea partenerilor economici în dezvoltarea bazei materiale a şcolii; - implicarea comunităţilor locale în sprijinirea elevilor cu dificultăţi de deplasare / participare la

programele de învăţare la care sunt înscrişi; - realizarea unor parteneriate cu şcolile generale pentru popularizarea ofertei şcolii; - dezvoltarea de noi parteneriate transnaţionale cu instituţii de învăţământ şi de formare

profesională din ţară şi din Europa; - transferul de bune practici în formarea profesională.

Prioritatea 5: Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare şi informare privind cariera

OBIECTIVE GENERALE : - furnizarea serviciilor de consiliere pentru carieră pentru toţi elevii şcolii; - implicarea partenerilor comunitari în activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră; - colectarea şi analizarea informaţiilor privind integrarea socio-profesională a absolvenţilor.

Page 35: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

35

Partea a 3-a

PLAN OPERAŢIONAL

pentru anul şcolar 2016-2017

Page 36: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

36

Prioritatea 1: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii locale, regionale şi europene

ŢINTE STRATEGICE : - analize ale gradului de corelare dintre oferta şcolii şi nevoile locale de formare şi proiecte ale planului de şcolarizare adaptate la aceste nevoi - autorizarea unor programe de formare în calificări / ocupaţii cerute pe piaţa muncii, pentru care şcoala are resurse materiale şi umane adecvate - componentă în dezvoltare locală a currriculum-ului proiectată şi implementată în colaborare cu agenţii economici - valorificarea parteneriatelor transnaţionale şi a proiectelor de mobilitate educaţională în corelarea ofertei şcolii cu nevoile de formare identificate pe pieţe ale muncii din spaţiul european

Obiectiv: Adaptarea ofertei şcolii la nevoile de formare locale şi europene

Context:

Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii este una dintre priorităţile învăţământului românesc.

Prin aplicarea noilor strategii de formare profesională, creşte rolul componentei locale a curriculum-ului. În aceste condiţii devine necesară asigurarea condiţiilor logistice de elaborare a proiectelor de CDL pe echipe formate din membri ai catedrelor tehnice din şcoală în parteneriat cu agenţii economici locali.

Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara a fost şcoală de aplicaţie și centru de resurse în programe PHARE TVET și POSDRU implementate de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Ca urmare un număr însemnat de profesori ai şcolii au fost formaţi ca autori de curriculum şi au elaborat proiecte de materiale curriculare aprobate şi aplicate. Zece profesori de specialitate din domeniul mecanic şi electric au participat la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a programelor pentru opt calificări din domeniile mecanic şi electric. Șase profesori au lucrat la elaborarea de auxiliare curriculare.

Şcoala a dezvoltat un parteneriat solid cu peste 30 agenți economici din Timişoara.

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de

timp Persoana/persoane

responsabile Parteneri

Sursa de finanţare

Evaluare

Realizarea unor chestionare pentru: părinţi, agenţi

economici, elevi

Bază de date cu statistici privind oportunitatea unor competenţe, conţinuturi, module, discipline

15 mai 2017

Iancovici Wolf Miriana

Chiliban Simona Simona Ecaterina

Bejan

Părinţi, agenţi economici, elevi

Buget local, autofinanţare

(100 lei) Analiza statisticilor şi prognozelor realizate, a

documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Analiza resurselor şcolii (umane şi materiale)

Statistici privind resursele umane şi materiale ale şcolii (SWOT şi PEST)

Proiectul planului de şcolarizare adaptat nevoilor de formare ale

comunităţii

15 mai 2017

Simona Ecaterina Bejan

Valentina Carmen Urechiatu

interni Buget local

(20 lei)

Corelarea planului de şcolarizare cu priorităţile şi

tendinţele de dezvoltare economică locală şi regională

Proiect al planului de şcolarizare avizat

15 noiembrie

2016

Simona Ecaterina Bejan

Valentina Carmen Urechiatu

CLDPSFP, ISJ Timiş

Constituirea unui grup abilitat Echipe specializate pentru proiectare 15 martie Simona Ecaterina interni

Page 37: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

37

de lucru pentru elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ

curriculară la calificările şcolii 2016 Bejan Melnic Alina

Valentina Carmen Urechiatu

Formarea organizată a grupului de lucru privind tehnicile de elaborare

curriculară la nivel local

15 profesori abilitaţi pentru proiectare curriculară

15 aprilie 2017

Melnic Alina ISJ Timiş Buget local,

autofinanţare (100 lei) Analiza

documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea a feedback-ului primit de la

elevi şi agenţii economici (director)

Elaborarea proiectelor de CDL și CDȘ în parteneriat cu

partenerii comunitari locali locali

Proiecte de CDL şi CDŞ adaptate nevoilor de formare locală

1mai 2017

Responsabilii grupurilor de lucru

Agenţi economici locali cu care şcoala

are convenţii de colaborare

Buget local, autofinanţare

Discutarea proiectelor în Consiliul pentru curriculum

Propuneri privind ameliorarea proiectelor

15 iunie 2017

Membrii consiliului pentru curriculum

Reprezentanţii agenţilor

economici în consiliul pentru

curriculum

-

Validarea proiectelor CDL şi aplicarea lor

Programe şcolare avizate şi aplicate 10

septembrie 2016

Simona Ecaterina Bejan

CDPSFP, ISJ Timiş, agenţi

economici -

Extinderea ofertei de programe pentru formarea în calificări cerute de agenţii economici, prin autorizarea şcolii pentru

programe de educație și formare profesională pentru

care au fost exprimate cerințe clare din partea comunității

Aviz favorabil din partea ARACIP pentru acreditarea / autorizarea

solicitată

15 iulie 2017

Osain Angela, Melnic Alina

Valentina Carmen Urechiatu

ISJ Timiş CLDPSFP Timiş

Buget local, autofinanţare

(12 mii lei)

Analiza documentelor

de autorizare şi a rapoartelor de

evaluare externă

Valorificarea parteneriatelor transnaţionale sau a

proiectelor de mobilitate educaţională în identificarea

nevoilor de formare din spaţiul european şi adaptarea ofertei

curriculare a şcolii

Raport privind nevoi de formare şi tendinţe identificate pe durata

schimbului / mobilităţii

15 iulie 2017

persoane de contact / manageri de

proiect

Carl-Benz-Schule, Vitalis GmbH, The

Society of the Irish Motor

Industry (SIMI)

Fonduri europene 129125 euro,

autofinanţare (12 mii lei)

Analiza rapoartelor şi

propunerilor de modificare a

ofertei curriculare

Page 38: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

38

Prioritatea 2: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare

ŢINTE STRATEGICE : - analize ale gradului de corelare între profilul de competenţe al fiecărui angajat şi cerinţele postului / funcţiei ocupate - asigurarea / facilitarea accesului la programe de formare continuă pentru toţi membrii personalului - creşterea calităţii actului didactic

Obiectiv: dezvoltarea profesională resurselor umane din organizaţie prin programe de formare continuă

Context: Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le integrează. Pornind de la această premisă au fost stabilite următoarele deziderate:

dezvoltarea resurselor umane care funcţionează în unitate;

implementarea ideilor moderne în învăţământul tradiţional;

utilizarea la un nivel ridicat a potenţialului uman existent;

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de

timp Persoana/persoane

responsabile Parteneri:

Sursa de finanţare

Evaluare

Dezvoltarea unui program de formare continuă a personalului

didactic din şcoală

Plan de acţiune pentru creşterea calităţii actului didactic prin perfec-

ţionarea continuă a profesorilor şi m.i. Semestrial Osain Angela

ISJ.Timiş CCD.Timiş, UPT, UVT

Buget local, autofinanţare

Analiza documentelor

de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea performanţelor

obţinute de membrii

personalului şi a feedback-ului

primit de la aceştia(director)

Organizarea unui stagiu de formare pentru asigurarea calităţii

Minim 10 profesori formaţi 15 dec 2016

Melnic Alina CCD Timiş Bugetul

local

Activităţi de consiliere şi mentorat pentru profesorii debutanţi, cu

performanţe didactice nesatisfăcătoare sau cu dificultăţi

în utilzarea IT

90% prof. abilitaţi pt. utilizarea IT, învăţare centrată pe elev, includerea

elevilor cu CES, dezvoltarea materialelor de învăţare şi asigurarea

calităţii în educaţie

Sem. I Responsabil comisie

mentorat I.Ş.J.Timiş

Bugetul local

Stabilirea unor criterii şi standarde de performanţă clare pentru

fiecare post

Peste 90% posturi ocupate cu personal calificat şi format pentru

implementarea măsurilor de reformă 1 oct. 2016 Şefi compartimente

CCD Timiş INA

Bugetul local

Atragerea şi selectarea resurselor umane pe criteriul competenţei şi

profesionalismului

Personal calificat şi format pentru în activităţile de secretariat, contabilitate, administraţie

15 iun. 2017

Simona Ecaterina Bejan

ISJ

Bugetul local

Stimularea creativităţii, a inovaţiei şi a liberei iniţiative în procesul de

predare-învăţare

Exemple de bună practică popularizate şi o procedură clară de

recompensare a rezultatelor deosebite în activitatea didactică

15 iun. 2017

Directori, resp. ariilor curriculare

Şefi compartimente

I.S.J.Timiş C.C.D.Timiş

Buget local, autofinanţare

Sprijinirea mebrilor personalului pentru aplicarea la selecţii în

programe europene de formare

Cel puţin un profesor format în cadrul unor programe europene

15 iun. 2017

Iancovici Miriana Pascota Valeria

Urechiatu Valentina

Buget local, autofinanţare

Page 39: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

39

Prioritatea 3: Adaptarea bazei materiale a şcolii la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare profesională

ŢINTE SRATEGICE : - asigurarea unor condiţii de microclimat corespunzătoare în toate spaţiile de instruire - asigurarea necesarului de dotare minimală pentru toate calificările - atragerea de fonduri pentru îmbunătăţirea bazei materiale prin proiecte - reamenajarea unor spaţii auxiliare neutilizate şi transformarea lor în spaţii de instruire - asigurarea siguranţei elevilor şi a personalului

Obiectiv: Asigurarea unui mediu sănătos, eficient şi sigur pentru învăţare

Context:

reţele de calculatoare doar în două laboratoare AEL şi echipament multimedia redus pentru celelate spaţii de instruire

numărul calculatoarelor este mic comparativ cu numărul de elevi; nr. elevi/computer = 10

datorită configuraţiei reţelei şi numărului redus de unităţi, elevii şi profesorii au acces limitat la Internet / Intranet

o parte din laboratoare, cabinete şi ateliere sunt utilate sub nivelul standardelor

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp

Persoana/persoane responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Evaluare

Realizarea studiilor de necesitate pentru toate spaţiile de instruire

Studii de necesitate pentru fiecare spaţiu de instruire

15 nov. 2016

responsabilii de cabinete / ateliere

Analiza rapoartelor de activitate

şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea rezultatelor obţinute / a

lucrărilor executate (director)

Reabilitarea sistemului de încălzire centrală şi a acoperişului

Demararea şi finalizarea lucrărilor de reabilitare propuse

15 dec. 2016

dir. Simona Ecaterina Bejan

admin. Borchescu Ioan

Primăria Timişoara

Buget local, autofinanţ.

Igienizarea spaţiilor de învăţare, de cazare şi a coridoarelor

Realizarea lucrărilor de reparaţie şi igienizare

necesare pentru minim 80% din spaţiile destinate elevilor

Lunar, în conformitate

cu planificarea

lucrărilor

dir. Simona Ecaterina Bejan

admin. Borchescu Ioan

Primăria Timişoara

Buget local, autofin.

Dezvoltarea bazei materiale existente a şcolii pentru a asigura o

bună acoperire a condiţiilor de aplicabilitate specificate în SPP şi

documentele curriculare

- Dotarea lab. CAD cu 5 noi posturi şi conectarea la reţea

prin wireless - Dotarea cu echipament a 3

laboratoare şi 2 ateliere pentru aria curriculară „Tehnologii” - Dotarea cu echip. multime-dia a sălilor A11, A22 şi A23) - Reabilitarea sălii de sport

- Reabilitarea cabinetelor de

15 mai 2017

dir. Simona Ecaterina Bejan

cont. șef Hurjui Rodica Urechiatu Valentina,

Iancovici Miriana, Muntean Elena,

Nicolicioiu Cornel Patru Sorin, Pascota

Valeria

Primăria Timişoara

Parteneri de practică

Buget local, autofin., spons. şi donaţii

(20 mii lei)

Page 40: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

40

fizică, biologie, istorie, socio-umane, franceză, simulator

Achiziţionarea unui nou autoturism şcoală

Autoturism echipat şi autorizat RAR pentru ore de cond. auto

15 mai 2015

dir. Simona Ecaterina Bejan

cont. Hurjui Rodica Milenovici N. Irimie L.

Primăria Timişoara

Buget local, autofinanţ. (10 mii euro)

Analiza rapoartelor de activitate

şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea rezultatelor obţinute / a

lucrărilor executate (director)

Montarea de geamuri termopan 8 cabinete dotate cu geamuri

termopan 15 mai 2015

dir. Simona Ecaterina Bejan

admin. Borchescu Ioan

Primăria Timişoara

Buget local, autofin. (30

mii lei)

Asigurarea cu materiale necesare pentru protecţia muncii şi PSI

Acoperirea 100% cu materiale necesare şi obţ. autorizaţiilor

15 sept. 2016

Samoilă Eugen Bolog Ioan

ITPM Timiş ISU Timis

Buget local

Reabilitarea sistemului de supraveghere video

Sistem de supraveghere cu 24 de camere funcţional 100%

15 dec 2016

inform. Marcu Nelu Primăria

Timişoara Buget local,

autofin.

Reamenajarea spaţiilor destinate relaxării elevilor în timpul pauzei şi

după ore

Reamenajarea parcurilor şi terenurilor de sport, reamena-jarea şi dotarea cu echipament audio-video a clubului elevilor

din internat

15 iunie 2017

Pascota Valeria, Osain Angela, Dinu Diana,

Consiliul Local,

Consiliul elevilor, CJA

PP

Buget local autofin., proiecte

educative (cca 1000 lei)

Dezvoltarea formelor de şcolarizare cu taxă în sensul creşterii ofertei şi a

numărului de persoane formate

Autorizarea unui nou program de formare a adulţilor

Realizarea programului de formare a adulţilor pentru care şcoala este autorizată pentru

cel puţin o serie

1 feb. 2017

Pavelescu Simona (responsabil programe de formare a adulţilor)

CNFPA, AJOFM

parteneri de practică

Realizarea unor contracte ferme pentru închirierea de spaţii

Cel puţin un contract de închiriere

15 iun. 2017

dir. Simona Ecaterina Bejan

cont. Hurjui Rodica

Atragerea de resurse prin proiecte Aplicarea pentru cel putin un

proiect POS DRU 15 iunie

2017

Iancovici M., Pascota V., Hurjui R.

Valentina Carmen Urechiatu

Carl Benz Schule

Karlsruhe

Reamenajarea fostei centrale termice pt. realizarea unor ateliere

de reparaţii auto

Studiu de fezabilitate şi proiect licitat

2017 admin. Borchescu Ioan,

Pătru Sorin Primăria ISJ Timiş

Buget local, autofinanţ.

Page 41: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

41

Prioritatea 4: Dezvoltarea relaţiilor comunitare, de sistem şi transnaţionale

ŢINTE STRATEGICE : - negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi economici cu activităţi şi dotare corespunzătoare pentru asigurarea

condiţiilor de formare în cadrul stagiilor de instruire practică pentru toate calificările şi toate grupele de elevi practicanţi - implicarea partenerilor economici în dezvoltarea bazei materiale a şcolii - implicarea comunităţilor locale în sprijinirea elevilor cu dificultăţi de deplasare / participare la programele de învăţare la care sunt înscrişi - realizarea unor parteneriate cu şcolile generale pentru popularizarea ofertei şcolii - dezvoltarea de noi parteneriate transnaţionale cu instituţii de învăţământ şi de formare profesională din ţară şi din Europa - transferul de bune practici în formarea profesională

Obiective: Valorificarea parteneriatelor sociale şi educaţionale pentru îmbunătăţirea mobilităţii intra / inter-regionale şi accesului elevilor la educaţie şi formare profesională de calitate

Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Evaluare

Negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi

economici locali şi alţi parteneri educaţionali

Convenţii/protocoale încheiate cu minim un partener de practică /

calificare şi cu un partener educaţional

15 sept. 2016

dir. Simona Ecaterina Bejan Iancovici Miriana

Pătru Sorin

Agenţi economici, unităţi de învăţăm. instituţii culturale, ONG, IJP Timiş

Analiza protocoalelor, rapartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la

elevi, profesori parteneri (director)

Iniţierea şi implementarea unor proiecte cu comunităţile locale pentru sprijinirea materială a

elevilor şi facilitarea transp. elevilor din alte localităţi

- minim 2 proiecte implementate - diminuarea absenteismului şi

recuperarea elevilor cu potenţial abandon şcolar cu cel puţin 5%

15 iun. 2017

Pascota Valeria Dinu Diana

CJAPP, instituţii ale administraţiei locale, ONG-uri,

operatori de transport local

Bugetul local

Organizarea în parteneriat a unor programe de perfecţionare

Minim un program de perfecţionare organizat la nivelul şcolii

15 iun. 2017

Osain Angela CCD, agenţi economici

Buget de stat aurofinanţare

Atragerea partenerilor în dezvoltarea bazei materiale

Cel puţin un atelier / laborator dotat prin sprijinul partenerilor

15 iun. 2017

Responsabili parteneriate

Parteneri ec., soc. şi educaţionali

Iniţierea de parteneriate cu şcoli generale în vederea eficientizării

proceselor de ofertare

Creşterea numărului de elevi care optează pentru şcoala cu 5%

15 iun. 2017

Pascota Valeria Dinu Diana

Şcoli generale din judeţul Timiş

Autofinanţ.

Încheierea de parteneriate cu instituţii culturale

Mimim un parteneriat 15 dec. 2016

Chiliban Simona, Brebenel Adriana,

Doț Manuela CCF, CCG autofinaţare

Valorificarea parteneriatelor în facilitarea contactelor cu instituţii de cultură sau educaţie din ţară şi din

Relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european

Activităţi culturale comune semestrial

Iancovici, Chiliban, Osain, Pascota,

Urechiatu, Melnic,

Teatrul Timişoara Opera, instituţii de

formare

Autofinanţ. sponsorizări

Page 42: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

42

Europa Brebenel

Implementarea proiectelor LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- LdV / VETPRO în care şcoala a fost

selectată

Realizarea mobilităţii pentru 30 de elevi de clasa a XI-a, 6 elevi de la

şcoala postliceală şi 3 cadre didactice

2016, conform progr.

aprobat de AN

Manageri proiecte

FSE (cca 150 mii

euro)

Analiza documentel

or a rapoartelor de activitate şi de audit (director)

Aplicarea pentru selecţia şcolii în proiecte europene de mobilitate a

elevilor

Aplicare pentru un proiect Erasmus+

În conf. cu graficul de aplicare la

selecţie

Iancovici, Chiliban Pascota, Osain

Parteneri externi Autofinanţ.

(cca 200 lei)

Analiza rezultatelor (director)

Page 43: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

43

Prioritatea 5: Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare şi informare privind cariera

ŢINTE STRATEGICE : - furnizarea serviciilor de consiliere pentru carieră pentru toţi elevii şcolii - implicarea partenerilor comunitari în activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră - colectarea şi analizarea informaţiilor privind integrarea socio-profesională a absolvenţilor

Obiective: Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei muncii

Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Evaluare

Elaborarea şi implementarea planului de activităţi al cabinetului de consiliere pentru carieră

Plan de activităţi elaborat şi implementat în proporţie de cca

75%

15 sept. 2016

Pascota Valeria Dinu Diana

CJRAE Analiza

rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la

elevi (director)

Amenajarea unui punct de informare în cadrul cabinetului de consiliere pentru carieră

Punct de informare amenajat şi actualizat săptămânal

15 oct. 2016

Pascota Valeria Dinu Diana

CJRAE, agenţi economici, universităţi

Autofinanţ. (cca 100 lei)

Colectarea informaţiilor privind integrarea profesională a absolvenţilor şcolii angajaţi la agenţii economici parteneri

Bază de date actualizată pentru absolvenţii din promoţiile 2016

Rezultate centralizate, prelucrate statistic

15 oct. 2016

Diriginții claselor terminale

Agenţi economici

Analiza

documentelor (director)

Implementarea în parteneriat cu CJAPP, agenţii economici şi universităţile din Timişoara a unor activităţi destinate consilierii şi orientării elevilor din anii terminali.

Minim un proiect derulat împreună cu CJAPP şi câte o

activitate derulată cu Universităţi din Timişoara şi agenţi economici

locali

15 iun. 2017

Diriginții claselor terminale

CJRAE, agenţi economici, universităţi

Autofinanţ. (cca 1000

lei)

Analiza protocoalelor, rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la absolvenţi (director)

Page 44: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

44

Partea a 4-a

CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

Page 45: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

45

1. Acţiuni de consultare

Tipul consultării Parteneri Perioada Rezultatul

Activitate de reorganizare

Consiliul de administraţie, şefii de compartimente

01-10.09. 2016

Actualizarea colectivului PAS

Evaluarea proiectului de conţinut PAS

Şefii de compartimente, colectivele de catedră

30.09. 2016

Ajustarea componentelor planului

Atribuirea sarcinilor de lucru

Consiliul de administraţie, colectivul PAS

1-19.09. 2016

Lista sarcinilor concrete şi termenele

Chestionar la consiliul tematic

Cadrele didactice 15-30.09.

2016 Feed-back

2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională

Echipa/Responsabil Acţiuni monitorizate Perioada Modul evaluării

Colectivul PAS Colectarea datelor PRAI şi PLAI

22-26.02. 2017

Raport de activitate

Colectivul PAS Structurarea conţinutului 21-25.03.

2017 Raport informaţional

Consiliul de administraţie Director

Structurarea conţinutului 18-22.04.

2017 Plan de revizuire

3. Monitorizarea managerială

Manageri Parteneri economici Perioada Concluzii/Destinatari

Director,

S.C. AUTOEUROPA S.A. S.C. AUTOCARDO S.A. S.C. TODORUŢ INTERNAŢIONAL SRL RMB Casa auto Timişoara

16-20.05. 2017

Corecţii la inserţia profesională

Director adjunct

S.C. EUROTIM ASIA MOTORS

23-27.05. 2017

Corecţii la inserţia profesională

Page 46: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

46

ANEXE LA PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

Page 47: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

47

3.1. TABEL NOMINAL

CU ELEVII PARTICIPANTI SI REZULTATELE OBTINUTE LA EVALUARE NAȚIONALĂ

- Examenul de evaluare nationala , iunie 2015

Nr. Total elevi in clasa : 18 Inscrisi si prezenti în examen : 14 Clasa : a VIII - a

NR. CRT.

NUMELE SI PRENUMELE

ELEVULUI

NOTA Simulare nationala, Februarie 2015

NOTA Simulare la nivelul scolii, Mai 2015

NOTA EXAMEN EVAL NAT IUNIE 2015

Progresul realizat

1 ABRAHAM DARIA 3,00 3,50 4,85 +1,35

2 ABRAHAM DANIEL 3,05 absent 5,20 +2,15

3 MARIUS VLAD 8,25 9,30 8,90 +0,65

4 VAIDA RAREŞ 2,50 4,30 5,80 +3,30

5 MOREANU ADRIAN 1,00 2,50 CORIGENT

6 DRINCEANU ALEXANDRU

2,00 5,80 5,95 +3,95

7 BIHOI ALIN 2,05 3,80 4,25 +2,20

8 CHIRILĂ RUBEN 2,00 3,10 5,30 +2,30

9 POPA IZABELA 2,00 2,00 3,85 +1,85

10 GRECU MIHAI 2,05 5,80 6,50 +4,45

11 STOIA ANDREEA 2,00 1,00 CORIGENT

12 BăRBUŢĂ ANDREI 2,00 1,50 3,00 +1,00

13 KISS SORINA 1,95 1,50 CORIGENT

14 HOANCA ALEXANDRA

5,10 8,20 7,85 +2,75

15 IANCU COSTEL 2,45 abs 4,00 +1,55

16 HEGHEDUS TABITA ( ELEV CU CES )

abs abs ABS

17 MOLDOVAN TABITA

2,45 3,00 5,25 +2,80

18 STEIN ROBERT 2,95 4,80 6,35 +3,40

Tabele – CENTRALIZARE REZULTATE SIMULARE MAI 2015

Punctaj obtinut

1-1,99

2-2,99

3-3,99 4-

4,99 5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10 Total elevi

Numar elevi

- - 2 3 5 2 1 1 - - 14

Procent de promovabilitate la disciplina matematica la examenul de evaluare nationala 2015 (

elevi cu note intre 5.00 – 10.00 ) : 64,28 %

Page 48: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

48

PLAN DE MĂSURI

pentru ameliorarea rezultatelor la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2015-2016

Nr. crt.

Activităţi Termene Indicatori Responsabilităţi

1. Analizarea rezultatelor la simularea EV_NAT la nivelul catedrelor

Analiza globală a rezultatelor la simularea EV_NAT în Consiliul profesoral

04.03.2016 06.03.2016

Testele iniţiale, interpretarea rezultatelor, planul de măsuri remediale.

prof. de limba romana prof. matematică

2. Analiza progresului şcolar

al elevilor, comparația notelor obţinute pe parcursul şcolarității cu cele de la evaluările naționale.

10 martie Analize comparative prof. de limba romana prof. matematică

3.

Asigurarea unui program de activităţi remediale/pregătire

eficientă a elevilor, pe tot parcursul anului şcolar la disciplina limba română și

matematică Monitorizarea frecvenței elevilor

şi motivarea acestora pentru implicarea lor în procesul învăţării

Martie, aprilie, mai

Desfăşurarea orelor de pregătire suplimentară după o tematică bine stabilită. Diseminarea şi prelucrarea prevederilor metodologiei de examen elevilor şi părinţilor.

Parcurgerea integrală a programei şcolare şi a programei de examen.

prof. de limba romana prof. matematică

4. Parcurgerea integrală a programei şcolare în vederea

prezentării cu succes a elevilor la examenele naţionale

Asigurarea unei bune colaborări cu familia

Martie, aprilie, mai

prof. de limba romana prof. matematică

familie

5.

Tratarea diferenţiată şi

individualizarea predării - învățării - evaluării astfel încât să se

asigure progresul şcolar al tuturor elevilor

Martie,

aprilie, mai

Elaborarea riguroasă a unor fişe de lucru individuale specifice categoriilor la care elevul prezintă lacune. Aprofundarea acelor puncte slabe la care elevii au făcut dovada slabei pregătiri. Organizarea activităţii de învăţare pe grupe de elevi, în funcţie de valenţele educative, în funcţie de posibilităţile intelectuale diferite ale elevilor, în funcţie de nivelul de cunoştinţe al elevilor.

Ierarhizarea şi diferenţierea sarcinilor didactice.

prof. de limba romana

prof. matematică

Page 49: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

49

STATISTICĂ REZULTATE BACALAUREAT

Anul/sesiunea total

inscrisi

1-4,9 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 neprezentati Reusiti

bac

2012/2013

Iulie

145 86 11 2 - 1 - 45 -

2012/2013

Septembrie

30 8 12 1 - - - 9 4

2013/2014

Iulie

60 31 6 1 - 1 1 20 3

2013/2014

Septembrie

23 13 5 1 - - - 4 -

2014/2015

iulie

30 10 11 3 1 - 1 4 6

2014/2015

septembrie

16 3 6 2 - - - 5 3

2015/2016

iulie

19 9 1 1 9 0

2015/2016

septembrie

11 3 2 1 5 1

Procent de promovabilitate la disciplina matematica la examenul de bacalaureat 2015 ( elevi

cu note intre 5.00 – 10.00 ) : 61,53 % - sesiunea iulie si 72,72% - sesiunea septembrie.( procente calculate doar pentru elevii participanti, nu si pentru cei neprezentati).

Din pacate, aceste procente scad considerabil atunci cand se face media tuturor disciplinelor de la bacalaureat.

În luna decembrie la nivelul unitații noastre s-a desfășurat o inspecție școlară general. Cadrele

didactice de matematica au fost inspectate de doamna inspector Olaru Carmen .Nu au fost semnalate

deficiențe în procesul instructiv –educativ.

Colectivul catedrei de matematica a participat atat cu lucrari, cat si ca profesor indrumator la

diferite simpozioane si la alte activitati organizate in cadrul liceului nostru si in judet. O altă activitate a

cadrelor didactice a fost publicarea în reviste de specialitate a unor articole şi studii de specialitate.

Analiza și măsuri privind rezultatele la Bacalaureat 2016 Analiza examenului de Bacalaureat 2016:

majoritatea absolvenților promoției 2016 au media de admitere(2012) la liceu sub 5, iar notele

la evaluarea națională între1-3, nu exista învățământ profesional în acel an. În anul 2012 elevii

a căror medii de admitere au fost peste 5, se regăsesc o parte la școala profesională care s-a

implementat din 2013-NIVEL 2, iar o parte sunt angajați în domeniul mecanic finalizând doar

învățământul obligatoriu de 10 clase. Situația aceasta de a putea intra cu medie sub 5 la un

liceu, fie el și tehnologic cred că este o problemă majoră care prin remediere ar aduce

Page 50: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

50

beneficii sistemului de învățământ.

interesul general, scăzut pentru învățătură, faptul că peste 50% sunt discipline tehnice din

care nu se dă examen, dar unde totuși elevii noștri au rezultate bune-olimpiade tehnice și

concursuri la care s-au luat premii.

dezinteresul unor elevi, care susțin că nu vor da examenul de bacalaureat, fapt care i-a determinat să fie numai prezenți fizic, fără o pregătire specială, majoritatea nu doresc să-și continue studiile în învățământul superior , ci doar să obțină o calificare profesională, apoi să se poată integra în piața muncii; cred că mulți elevi lucrează deja în domeniu.

stare socială și economică a familiilor de multe ori foarte proastă, slaba implicare a părinților în actul educațional al copiilor și în monitorizarea situației școlare, probleme sociale, familiale, etc.

Promovabilitatea la Bacalaureat în ultimii patru ani în ambele sesiuni este următoarea: 2016( SESIUNEA DIN VARĂ)-0%, cu rata de absolvire a claselor terminale de 82%. 2015-30,5% 2014 -9,3% 2013-20%, astfel cred că că anul acesta este un mare eșec privind promovabilitatea la Bacalaureat, însă prin măsurile ce le vom lua se va remedia situația. Rezultatele obţinute sunt critice în comparație cu anul precedent , foarte slabe, ne dorim ca

examenul ulterior să ne aducă rezultate îmbucurătoare. Astfel se impune implementarea planului de măsuri și asigurarea că acestea se vor realiza. Din discuțiile purtate cu elevi am constat că aceștia nu își doresc să participe la Bacalaureat, doresc doar calificarea profesională și cred că ar trebui să existe o altă finalitate pentru această categorie de absolvenți ai liceelor tehnologice care în cea mai mare parte nu continuă studiile universitare.

Obiective și măsuri necesare:

Îmbunătățirea frecvenței elevilor ;

Implementarea unei strategii de monitorizare atentă a procesului de predare–învățare-evaluare prin inspecția la clasă pe parcursul anului ;

Asigurarea unui program de activităţi remediale/pregătire eficientă a elevilor, pe tot parcursul anului şcolar la disciplinele de examen și elaborarea de instrumente de lucru, diferențierea și individualizarea procesului didactic prin derularea unor programe eficiente de pregătire suplimentară la clasele a XI-a și a XII-a ;

Aplicarea proiectului privind învățământul secundar (Romania Secondary Education Project-ROSE).

Analize periodice în vederea identificării punctelor slabe din procesul de predare-învățare și a restructurării / îmbunătățirii acestui proces, dezvoltarea unor strategii integrate menite să îmbunătățească rezultatele la învățătură ale elevilor și să susțină succesul acestora la exameneul de bacalaureat (ședințe ale consiliului profesoral, ședințe cu părinții, discuții individuale cu elevii pentru adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare);

Întocmirea de catre fiecare profesor care preda la disciplinele de Bacalaureat a unui portofoliu special care sa contina: programe, metodologii, modele de subiecte, fise de lucru, baze de date cu privire la situatia scolara a elevilor, progresul scolar, etc

3.1.1.INFORMARE SCRISĂ PRIVIND IMPACTUL PLECĂRII LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE A PĂRINȚILOR UNUOR ELEVI DIN UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ASUPRA COPIILOR RĂMAȘI ÎN

ȚARĂ

Page 51: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

51

Motto: “Copiii nu-şi vor aminti de tine pentru lucruri materiale pe care i le-ai dat, ci pentru faptul ca i-ai iubit cu adevărat”. (Robert I. Evans)

În cadrul Liceului Tehnologic Transporturi Auto au fost întreprinse următoarele activități și măsuri: A) Consiliere individuală pentru copiii ai căror părinți se află la muncă în străinătate: nr.1646/2016 B) Consiliere a adulților care au în grijă copii ai căror părinți se află la muncă înstrăinătate:

nr.1647/2016 C) Măsuri de prevenire a abandonului școlar în cazul copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă

în străinătate: - stabilirea parteneriatelor dintre şcoală și familie bazate pe colaborare, implicare, sprijin; - abordarea unor teme educative specifice în cadrul activităţilor didactice de către fiecare

cadru didactic - activități de comunicare în cadrul orelor de consiliere/dirigenție: scrisoare către mama/tata,

Jurnalul meu, - focus grup cu adulții care au în grijă copii ai căror părinți se află la muncă înstrăinătate - informarea şi consilierea părinţilor/tutorilor cu privire la nevoile copiilor;

D) Activități specifice din mediul școlar destinate să sprijine copiii în activitatea de învățare și să prevină eșecul școlar: • activităţi extraşcolare (excursii: la obiectivele de cult din Ardeal, vizionarea unor filme în cadrul proiectului Filme pentru liceeni, concursuri: Ziua Pământului); • responsabilizarea la nivelul clasei, relaţii deschise şi de sprijin între colegi; • valorizarea elevilor aflaţi în dificultate prin implicarea în activităţi educative și extracurriculare pentru a le creşte ataşamentul faţă de şcoală: ex. Proiectul Freidorful creativ în curtea școlii; •creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor aduse de o educaţie corespunzătoare prin exemple de personalități de succes în cadrul proiectului: Popas la borna 40 pe autostrada succesului; • implementarea unor programe educative aleternative de tip „a doua şansă” pentru cei care au abandonat şcoala, pentru anul școlar viitor.

3.1.2

PLAN DE MĂSURI ÎN VEDEREA SPRIJINIRII COPILOR AI CĂROR PĂRINȚI SUNT PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE, Nr. 1841 din10.06.2016

Nr. crt.

Denumire activitate Responsabil Perioada de desfășurare

Parteneri Obs

1 Constituirea unei echipe de lucru care să

gestioneze situațiile problematice identificate la nivelul unității școlare

Psihologul școlii, Consilierul educativ

Permanent CJRAE Timiș

2 Elaborarea unei Proceduri Operaționale de

monitorizare copilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Director adjunct Iunie 2016 ISJ Timiș

3 Actualizarea permanentă a bazei de date cu copiii

ai căror părinți sunt plecați la muncă în

străinătate

Consilierul educativ

Permanent ISJ Timiș, CJRAE Timiș,

Servicii Publice de Asistență Socială

Page 52: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

52

4 Monitorizarea lunară a copiilor identificați, de

către prof. diriginți, completarea unei fișe specifice, semnalarea

diferitelor aspecte identificate psihologului

școlar

Prof. diriginți, Psihologul școlii

Lunar ISJ Timiș, CJRAE Timiș

5 Implementarea unui calendar de activități

extracurriculare în care să fie implicați în mod

special copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Consilierul educativ

Semestrial ISJ Timiș

6 Implementarea unui calendar de activități de pregătire suplimentară pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la

muncă în străinătate, în vederea participării la examenele naționale

Profesori care predau

discipline de examen

Semestrial ISJ Timiș

7 Desfășurarea unor activități tematice de consiliere de grup cu scopul identificării de

timpuriu a unor potențiale cazuri care necesită intervenție primară.

Prof. diriginți, Psihologul școlii

Permanent ISJ Timiș, CJRAE Timiș

Director,

prof. Simona Ecaterina BEJAN REZULTATE FINALE SIMULAREA EVALUĂRII NAŢIONALE

FEBRUARIE 2016

Nr. crt.

Nume și prenume Nota limba

română

Nota matematică

Media

1 BELEUTA C.F EMILIAN-GABRIEL

1,90 2,60 2,25 (doi 25%)

2 BOTCA B.G ALEXANDRU 2,60 2,00 2,30 (doi 30%)

3 BUZATU V. DARIUS-ANDREAS 5,00 6,40 5,70 (cinci 70%)

4 CARNU F. FLORINA BIANCA 2,20 1,55 1,88 (unu 88%)

5 COCOS KITABOV R.G. REMUS 4,00 3,00 3,50 (trei 50%)

6 COPTIL I. ADELIN IOAN 5,00 3,90 4,45 (patru 45%)

7 CRACIUN L. SIMONA 5,10 3,25 4,18 (patru 18%)

8 DRAGHIN SORIN-DARIUS 7,10 3,15 5,13 (cinci 13%)

9 DUDUMAN V. GEORGIANA 6,50 3,95 5,23 (cinci 23%)

10 DZAMBIC A. TEODOR-DAMIR 3,70 2,00 2,85 (doi 85%)

11 GHERGA R. ROXANA LAURA 7,00 2,60 4,80 (patru 80%)

12 GROZA M.D MIHAELA-IULIANA

2,10 1,50 1,80 (unu 80%)

13 ILIE D ANA-MARIA 3,00 2,00 2,50 (doi 50%)

Page 53: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

53

14 JUGANARU I.G DENISA-ANDREEA

2,60 2,00 2,30 (doi 30%)

15 JULEAN L. LEONARD CRISTIAN

7,00 7,10 7,05 (șapte 05%)

16 LEHMANN R IOANA-MARIA 2,30 2,20 2,25 (doi 25%)

17 LUPOU R. DIANA REMINA ABSENT ABSENT ABSENT

18 MINUT M. EDUARD 3,60 3,80 3,70 (trei 70%)

19 MITROI S. DANIEL VALENTIN 1,20 1,65 1,43 (unu 43%)

20 NICULCEA I. NICOLETA IZABELA

5,50 5,20 5,35 (cinci 35%)

21 ROTARU V. CRISTIAN ADRIAN 3,10 2,40 2,75 (doi 75%)

22 SECHEI L.A. CRISTIAN ANDREI

2,00 2,50 2,25 (doi 25%)

23 SZUCS DRAGANA ABSENT ABSENT ABSENT

24 TAMBALA I.N. NICOLE ANTONIA

1,20 2,00 1,60 (unu 60%)

25 IOVĂNESCU P. FLORENTINA ABSENT ABSENT ABSENT

26 DAVIDOVICI MARIANA ABSENT ABSENT ABSENT

27 SZABO ROBERTO 2,00 2,65 2,33 (doi 33%)

REZULTATE FINALE PE MEDII CLASA a VIII-a

AN ȘCOLAR 2015-2016

NOTE REZULTATE ROMÂNĂ REZULTATE MATEMATICĂ

MEDII

1-1.99 3 3 4

2-2.99 7 11 9

3-3.99 4 6 2

4-4.99 1 - 3

5-5.99 4 1 4

6-6.99 1 1 -

7-7.99 3 1 1

8-8.99 - -- -

9-9.99 - - -

10 - - -

Rezultatele slabe se datorează: - Neimplicării elevilor în actul învățării, - Nestăpânirea, de către elevi, a unor concepte operaţionale, specifice matematicii, care să le permită aprofundarea noţiunilor. - Absenţa competenţelor de comunicare, - Absenteismul repetat al unor elevi. - Neimplicarea majorităţii elevilor în activităţi curriculare. - Lipsa exercițiilor suplimentare. - Scăderea interesului pentru actul învăţării. - Scăderea treptată a gustului pentru exercițiu. - Lipsa de interes a elevilor pentru studiul matematic. - Constatarea unor bariere între profesor şi elev în procesul comunicării didactice ca urmare a lipsei de cunoaştere şi aprofundare a conţinuturilor învăţării. - Imposibilitatea materială a unor elevi de a-şi procura manuale, ghiduri, culegeri, dicţionare etc. indispensabile procesului instructiv-educativ. - Lipsa de optimism a unor elevi în privinţa efectelor şi beneficiilor pe care le asigură parcurgerea conţinuturilor învăţării.

Page 54: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

54

REZULTATE LA CONCURSURI SI EXAMENE

TABEL NOMINAL CU ELEVII CALIFICAŢI LA ETAPA LOCALǍ A OLIMPIADEI NAȚIONALE DE MATEMATICǍ LA CLASELE V - VIII

An şcolar 2014/2015

Nr.crt. Numele şi prenumele

elevului

clasa Profil-specializare

Profesor antrenor

Unitatea şcolară

1. ANITEI CASIAN V GIMNAZIU Crăciun Sorina Liceul Tehnologic Transporturi Auto

2. BANDU RAUL VI GIMNAZIU Crăciun Sorina Liceul Tehnologic Transporturi Auto

3. JULEAN LEONARD

VII GIMNAZIU Popa Daniela Liceul Tehnologic Transporturi Auto

3. MARIUS VLAD VIII GIMNAZIU Popa Daniela Liceul Tehnologic Transporturi Auto

TABEL NOMINAL CU ELEVII CALIFICAŢI LA ETAPA LOCALǍ A CONCURSULUI DE

MATEMATICǍ LICEU „A.HAIMOVICI” An şcolar 2014/2015

Nr.crt. Numele şi prenumele elevului clasa Profil-specializare

Profesor antrenor

1. PUIU PETRE IX tehnic Bejan Simona

2. LŐRINCZ GABRIEL X tehnic Bejan Simona

3. MANASIE PETRU XI tehnic Vladut Liana

4. CURCǍ MARIAN XII tehnic Prodan Simona

5. LEAHU DǍNUŢ XII tehnic Prodan Simona

Rezultatele la concursul national de matematica “A.Haimovici”, etapa locala organizat in Timisoara, la Colegiul National Banatean,in data de 19.02.2015 , au fost :

Nr.crt. Numele şi prenumele

elevului

clasa Profil-specializare

Profesor antrenor

Punctaj Obs.

1. LORINCZ GABRIEL

XI tehnic Bejan Simona

Ecaterina

12 p Locul III Calificat etapa

judeteana

2. LEAHU DANUT

XII tehnic Prodan Simona

5p Locul 9

3. CURCA MARIAN

XII tehnic Prodan Simona

3p Locul 11

Page 55: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

55

Centrul de examen: Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timişoara

Judeţul Timiș

Rezultatele examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional, nivel 3

Nr.

crt.

Unitatea de

învățământ Domeniul

Calificarea

profesională

Număr candidați

Înscriși Prezenți Respinși Eliminaţi Promovați

Total

Din

care

feminin

% Total % Total Total TOTAL %

Din

care

feminin

Din care

cu

reședința

în

mediul

urban

1

Liceul

Tehnologic

Transporturi

Auto

Timișoara

Mecanică Mecanic auto 33 0 0 32 97 0 0 32

97 0 7

TOTAL

GENERAL

CENTRU DE

EXAMEN

33 0 0 32 97 0 0 32

97 0 7

Page 56: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

56

RAPORT STATISTIC

NIVEL 5 Judetul TIMIȘ -

sesiunea februarie

2016

Învăţământ de stat

Centrul de examen

Unitatea școlară arondată

Nivel de calificare

Domeniul*)

Calificarea profesională Număr de candidaţi

Înscrişi Prezenţi Absenţi Promovaţi Respinşi

urban rural urban rural urban rural urban rural urban

f b f b f b f b f b f b f b f b f

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13) (14) (15) (16) (17) (18) (19) (20) (21) (22)

Liceul Tehnologic

Transporturi Auto Timișoara

Liceul Tehnologic Transporturi Auto

Timișoara 5

Transporturi

Tehnician transporturi auto interne și internaționale

12 19 0 15 11 15 0 12 1 4 0 3 11 15 0 12 0

Liceul Tehnologic

Transporturi Auto Timișoara

Liceul Tehnologic Transporturi Auto

Timișoara 5

Maistru electromecanic auto

5 34 0 20 5 33 0 20 0 1 0 0 5 33 0 20 0

TOTAL DOMENIU 17 53 0 35 16 48 0 32 1 5 0 3 16 48 0 32 0

Tabel nominal cu cadrele didactice încadrate în anul școlar 2015-2016 la Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timișoara, care se înscriu pentru susținerea examenului național de definitivare în învățământ, sesiunea 2016.

Crt. crt. Numele şi prenumele

cadrului didactic

Specialitatea pentru grad

Seria Nr. cerere Date de contact

1. 1 Voica I. Ionela

Adriana Educație

fizică și sport 2016

0724924936 [email protected]

m

Page 57: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

57

Tabel nominal cu cadrele didactice care depun dosarele în vederea obținerii gradului didactic II sesiunea 2017

sau gradului didactic I, seria 2016-2018

Numele şi prenumele

cadrului didactic

Specialitatea pentru grad

Ultimul grad didactic /nota/ anul obtinerii

Gradul didactic la

care se înscrie

Centrul de perfecționare pentru care

optează candidatul

Seria Observatii

Popescu (casatorita Frenț) i G Daniela

Învățători Definitivat/ 7,68/2011 II

Universitatea Aurel Vlaicu

Arad 2017

Profesor învățământ primar

Mihailă I(căsătorit

ă Buia) Daniela

Limba și literatura română

II/9,65/2004 I

Universitatea de Vest

Timișoara 2016-2018

Profesor

Tabel nominal cu cadrele didactice care depun cereri în vederea obținerii

gradului didactic I, seria 2017-2019

Numele şi prenumele

cadrului didactic

Specialitatea pentru grad

Ultimul grad didactic /nota/ anul obtinerii

Gradul didactic la

care se înscrie

Centrul de perfecționare pentru care

optează candidatul

Seria Observatii

Țoca I(casatorita

Bejiu) Mirela

Învățători II/ 8,87/2015 I

Universitatea Aurel Vlaicu

Arad 2017-2019

Profesor învățământ primar

Biriescu (casatorita

Faur) Ileana

Limba și literatura română

II/9,56/2007 I

Universitatea de Vest

Timișoara 2017-2019

Profesor

Echivalarea creditelor profesionale transferabile acumulate în perioada 01.09.2014 - 31.08.2015 a fost făcută pentru domnii profesori:

1. Bodzsar Corina, limba și literatura română 2. Doogaru Aurel, electrotehnică 3. Cioplea Larisa Nicoleta, limba și literatura franceză 4. Lăzărici (căsătorită Blaga) Daniela, profesor pentru învățământul primar 5. Bejiu Mirela Elena, profesor pentru învățământul primar

Page 58: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

58

Pană la sfârșitul anului școlar, au fost susținute inspectiile curente si cele speciale, de către cadrele didactice înscrise la definitivat, gradul I si II, astfel.

Domnul professor Faur Nicolae a susținut și promovat examenul de acordare a gradului didactic II pentru maistri instructori de volan.

Din cadrul unității noastre avem colegi care sunt metodiști ISJ Timiș, metodiști CCD Timiș sau metodiști colaboratori CCD Timiș: - 4 cadre didactice metodisti ISJ Timiș

o Iovita Mitica

o Osain Angela

o Melnic Alina

o Urechiatu Valentina

- 1 cadru didactic metodist CCD Timiș

o Melnic Alina

- 3 cadre didactice metodiști colaboratori CCD Timiș o Urechiatu Valentina o Osain Angela

o Pascota Valeria

- 3 cadre didactice metodisti ai Centrului de perfecţionare maiştri electromecanici auto

o Pascota Valeria

o Pavelescu Simona

o Iancovici Miriana Wolf

În anul școlar 2015 – 2016, doamna profesoara Melnic Alina a făcut parte din Consiliul Consultativ de specialitate, specialități tehnice, la nivel județean și la nivel național. Doamna profesoară Brebenel Adriana a făcut parte din Consiliul Consultativ la nivel de ISJ Timiș, limba engleză. Doamna profesoară Iancovici Wolf Miriana a făcut parte din Consiliul Consultativ la nivel de ISJ Timiș, proiecte și programe educaționale. În anul școlar 2015-2016, doamna profesoară Brebenel Adriana a fost acceptată în Corpul de experți management. De asemenea, perfectionarea cadrelor didactice s-a realizat si prin participarea acestora la Cercul pedagogic, desfasurat la inceputul celor doua semestre. Perfectionarea curenta a cadrelor didactice s-a desfasurat si prin sustinerea de activitati desfasurate la nivelul comisiilor metodice (instruiri periodice, referate tematice ,dezbateri, lectii demonstrative, studii de caz).

Page 59: PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII · 2019-11-23 · învățare provocator și stimulativ, adaptat nevoilor reale ale comunității și aspirațiilor individuale. Odată deveniți cetățeni

59

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

Localitatea unde are sediul

unitatea de învăţământ

Mediul de rezidenţă (Urban

/ Rural)

Tipul unităţii de

învăţământ (de stat /

particular / special)

Profilul Domeniul de

pregătire

Nivelul de

calificare

Calificarea profesională

Operatori economici la care se derulează instruirea practică

(se va menţiona în paranteză nr. de elevi pentru care au

încheiate contracte de pregătire practică)

1 LICEUL TEHNOLOGIC

TRANSPORTURI AUTO TIMIȘOARA

TIMIȘOARA URBAN STAT TEHNIC MECANICĂ 3 MECANIC AUTO

Atelier scoala (61) S.C.AUTOGLOBUS S.R.L. (25); S.C. AUTOEXPRES (2); S.C. ANDA AUTOSERVICE 2015 S.R.L. (2); S.C. AUTOEUROPA S.R.L. (19); S.C. PROCAR S.R.L. (5) ; S.C. LCD S.R.L. (5); S.C. BOGMIRADI S.R.L. (5), S.C. EUROTIM S.R.L. (2); S.C. PIT-STOP S.R.L..(4)

2 LICEUL TEHNOLOGIC

TRANSPORTURI AUTO TIMIȘOARA

TIMIȘOARA URBAN STAT TEHNIC MECANICĂ 3 TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

S.C. AUTOGLOBUS S.R.L. (5); S.C. AUTOEUROPA S.R.L. (7); S.C. PROCAR S.R.L. (5); S.C.

ANDA AUTOSERVICE S.R.L. (3); S.C. AUTOEXPRES (3).

DIRECTOR PROF. BEJAN SIMONA ECATERINA