Dragi cititori Wikipedia: Wikimedia este o asociație nonprofit mică care întreţine al cincilea site din lume. Avem doar 175 de angajați, dar pentru a servi 500 milioane de utilizatori avem costuri la fel ca orice alt site de top: servere, electricitate, chirie, programe și personal. Wikipedia este ceva special. Este ca o bibliotecă sau ca un parc public. Este ca un templu pentru minte, un loc unde putem merge cu toții să gândim și să învățăm. Pentru a ne proteja independența, nu vom recurge la publicitate. Nu vom lua fonduri guvernamentale. Noi funcționăm datorită donaţiilor care sunt în medie 50 lei. Dacă toţi cei care citesc acest mesaj ar dona preţul unei cești de cafea, strângerea noastră de fonduri s-ar termina într-o oră. Dacă Wikipedia este utilă pentru dumneavoastră atunci luați un minut din timpul dumneavoastră pentru a o ajuta să rămână on-line încă un an. Va rugăm să ne ajutaţi să uităm de strângerea de fonduri și să ne întoarcem la Wikipedia. Mulțumesc.Vă rugăm ajutaţi

Institutul Polonez din București și Wikipedia în limba română organizează un concurs de promovare a Poloniei prin articole scrise pe Wikipedia.

Articolele acestei săptămâni sunt Astroturfing, David Petraeus, Nucleul Pământului și Religiile Indiei. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.

Bun venit la Wikipedia! Dacă doriți să contribuiți vă recomandăm să vă înregistrați/autentificați.

PlantăDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Regn Plantae

Clasificare științifică

după Anca Sârbu, 1999

Domeniu: Eukaryota

Regn: PlantaeHaeckel, 1866[1]

Subregn

Principalele subdiviziuni ale Regnului Plantae după Anca Sârbu 1999, sunt:

Bryobionta Cormobionta

v • d • m

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde, conform oamenilor de știință[cine?], organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermatofite (gimnosperme și angiosperme).

Plantă este și ume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze.

Cuprins

[ascunde]

1 Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate în Regnul Plantae o 1.1 Organisme pluricelulare o 1.2 Organisme fotosintetizante o 1.3 Organisme adaptate primar la viața terestră

1.3.1 Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic 1.3.2 Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru

2 Reproducerea o 2.1 Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată o 2.2 Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare o 2.3 Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare. o 2.4 Concluzii

3 Studiul plantelor 4 Clasificarea regnului Plantae 5 Bolile plantelor 6 Protecția plantelor 7 Medalia florilor 8 Note 9 Bibliografie

10 Legături externe

Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate în Regnul Plantae[modificare]

Organisme pluricelulare[modificare]

Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele.

Organisme fotosintetizante[modificare]

Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară.

Organisme adaptate primar la viața terestră[modificare]

Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic[modificare]

Lumina abundentă. Lumina este un factor esențial pentru desfășurarea procesului de fotosinteză, proces indispensabil vieții plantelor. În mediul acvatic, factorul lumină este puternic restricționat de: a) turbiditatea apei; b) adâncimea apei.

dioxidul de carbon din atmosferă este suficient și nu mai este un factor restrictiv asupra fotosintezei, cum se întâmplă adeseori în apă.

Mediul terestru nu era ocupat de forme de viață competitive pentru plante.

Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru[modificare]

Apariția țesuturilor conducătoare. Prezența cuticulei. Prezența stomatelor. Apariția semințelor.

Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite).

Reproducerea[modificare]

Reproducerea reprezntă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se port multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu

ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializati asexuați pot fi spori sau zooospori. Germenii asexuați nespecialiyati pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative.

Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere.

1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată

2.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare

3.Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare.

Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată[modificare]

Această formă de reproducere este o reproducere sexuată. Ea implică participarea la actul reproducerii a doi genitori diferiți genetic și fecundație. Rezultă un descendent ce primește două fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite

Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare[modificare]

În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate

Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare.[modificare]

Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul de fecundare. Se implică în acest caz o singură plantă genitoare. Descendenții primesc în acest caz un singur flux informațional.

Sistemul se întâlnește sub două forme

a) apomixie vegetativă

b) agamospermie

Concluzii[modificare]

Cele trei sisteme de reproducere au fiecare dintre ele avantaje și dezavantaje. Ele nu sunt complet delimitate. Astfel în cadrul unei specii pot să existe împreună două sau trei sisteme de

reproducere. Într-un anumit moment poate să domine unul dintre aceste sisteme în funcție de condițiile concrete de mediu.

Scopul final al reproducerii este supraviețuirea speciei.

Studiul plantelor[modificare]

Dintre lucrările științifice care tratează plantele cele mai reprezentative sunt cele ce poartă denumirea de Floră. Aceste lucrări tratează în modul cel mai amănunțit posibil totalitatea palntelor dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară.

Clasificarea regnului Plantae[modificare]

În legătură cu clasificarea regnului Plantae, ca de altfel în toate clasificările, există mai multe păreri, iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puțin asemănătoare. Cea mai recentă clasificare din literatura română de specialitate este cea a prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan care a fost publicată în lucrareea Flora Ilustrată a României, Editura Ceres, București,2000.

Dintre clasificările existente amintim:

Clasificarea Regnului Plantae după Al. Beldie 1977

Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu, 1999

Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000

Clasificarea Regnului Plantae după Systema Naturae 2000

Bolile plantelor[modificare]

Prin noțiunea de boalǎ se înțelege orice tulburare de ordin fiziologic sau anatomo- morfologic care se manifestă pe întreaga plantă sau numai pe anumite organe ale acesteia. În funcție de natura cauzelor care le provoacă, bolile plantelor pot fi infecțioase (parazitare) și neinfecțioase (fiziologice). Bolile infecțioase (parazitare) sunt provocate de diferiți agenți patogeni din categoria micro-organisemelor și a plantelor superioare parazite. În raport cu agenții patogeni care le provoacă, bolile infecțioase pot fi:

viroze = boli provocate de virusuri; bacterioze = boli provocate de bacterii micoze = boli cauzate de ciuperci; antofitoze = boli provocate de antofite parazite. Bolile neinfecțioase (fiziologice) sunt

provocate de o serie de factori de mediu (umiditate, temeperatura, sol, poluarea mediului etc.) care determină perturbări în procesele fiziologice și în morfologia și anatomia plantelor. Bolile neinfecțioase nu se transmit de la o plantă la alta.

Protecția plantelor[modificare]

Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunǎtorilor plantelor de cultură, precum și cu mǎsurile de prevenire și combatere a acestora. Ea cuprinde două discipline: fitopatologia și entomologia.

Medalia florilor[modificare]

Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie este reprezentat un trandafir [2].

Note[modificare]

1. ̂ Haeckel G (1866). Generale Morphologie der Organismen. Berlin: Verlag von Georg Reimer. pp. vol.1: i–xxxii, 1–574, pls I–II; vol. 2: i–clx, 1–462, pls I–VIII

2. ̂ Andrei Marin, Constantinescu Mioara, Niculescu Adriana, Plante de apartament, Editura alo București, 2003

Bibliografie[modificare]

Sârbu Anca , Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din București, 1999. „Universul plantelor: mică enciclopedie”, Constantin Pârvu, Editura Enciclopedică,

1991

Legături externe[modificare]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Plantă

en Plants and their Structure A fost descoperit strămoșul tuturor plantelor - Cyanophora paradoxa , 18 februarie 2012,

Descoperă Viața ascunsă a plantelor , 12 august 2007, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul

Lumina Inteligența și lumea vegetală , 26 septembrie 2008, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache,

Ziarul Lumina

Wikispecies conține informații legate de Plantă

<img src="//ro.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;" />Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plantă&oldid=7930468Categorie:

Regnul Plantae

Categorie ascunsă:

Articole cu formulări evazive

Meniu de navigare

Unelte personale

Creare cont Autentificare

Spații de nume

Articol Discuție

Variante

Vizualizări

Lectură Modificare Istoric

Acțiuni

Căutare

Navigare

Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu

Participare

Special:Cautare

Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații

Tipărire/exportare

Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit

Trusa de unelte

Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Element Wikidata Citează acest articol

În alte limbi

Acèh Afrikaans Alemannisch Aragonés Ænglisc العربية مصرى Asturianu Aymar aru Azərbaycanca Башҡортса Boarisch Žemaitėška Беларуская Беларуская (тарашкевіца) Български Bahasa Banjar বাং��লা� Brezhoneg Bosanski Буряад

Català کوردی Nēhiyawēwin / ᓀᐦᐃᔭᐍᐏᐣ Čeština Kaszëbsczi Чӑвашла Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Dolnoserbski ްސ� ަބ� ިހ� ެވ� ިދ� Ελληνικά English Esperanto Español Eesti Euskara Estremeñu فارسی Suomi Võro Føroyskt Français Arpetan Nordfriisk Furlan Frysk Gaeilge 贛語 Galego Avañe'ẽ Gaelg Hausa עברית हि�न्दी� Hrvatski Hornjoserbsce Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Interlingua Bahasa Indonesia Igbo Ilokano Ido

Íslenska Italiano ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ /inuktitut 日本語 Lojban Basa Jawa ქართული Qaraqalpaqsha Адыгэбзэ Gĩkũyũ Қазақша Kalaallisut ಕನ್ನ�ಡ 한국어 Перем Коми Kurdî Kernowek Кыргызча Latina Lëtzebuergesch Лакку Лезги Luganda Limburgs Ligure Lumbaart Lingála Lietuvių Latgaļu Latviešu Basa Banyumasan Malagasy Олык марий Македонски മലയാ�ളം� Монгол मराठी� Кырык мары Bahasa Melayu Mirandés

မြ�န်���ဘာ�သာ� Эрзянь Nāhuatl Plattdüütsch Nedersaksies

ने पाली� ने पाली भाषा Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Nouormand Chi-Chewa Occitan ଓଡ଼ି�ଆ Ирон ਪੰ�ਜਾ�ਬੀ� Kapampangan Norfuk / Pitkern Polski پنجابی پښتو Português Runa Simi Tarandíne Русский Русиньскый Kinyarwanda सं�स्कृ� तम� Саха тыла Sicilianu Scots Srpskohrvatski / српскохрватски සිං�හල Simple English Slovenčina Slovenščina ChiShona Soomaaliga Shqip Српски / srpski Sesotho Seeltersk Basa Sunda Svenska Kiswahili Ślůnski தமி�ழ் తెలు�గు� ไทย Tagalog

Lea faka-Tonga Tok Pisin Türkçe Татарча/tatarça ChiTumbuka Удмурт Українська اردو Oʻzbekcha Tshivenda Vèneto Vepsän kel’ Tiếng Việt West-Vlams Walon Winaray Wolof יִידיש Yorùbá Vahcuengh Zeêuws 中文 文言 Bân-lâm-gú 粵語 Modifică legăturile

Ultima modificare efectuată la 21:57, 9 iulie 2013. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în

condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Politica de confidențialitate Despre Wikipedia Termeni Dezvoltatori Versiune mobilă