plan sectorial 2015‐2018 ministerul agriculturii si ...culturi de concurs cu teste de...

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentruPomicultură Piteşti MărăcineniContract: 322/13.10.2015Anul începerii: 2015Anul finalizării: 2018Durata: 39 luni Denumirea proiectului: ADER 3.2.2. Ameliorarea speciilorpomicole în vederea creşterii siguranţei şi securităţiialimentareDenumirea fazei: Elaborare model experimental;Documentare privind situaţia ameliorării speciilorpomicole pe plan naţional şi internaţionalPersoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTACDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: [email protected]

PLAN SECTORIAL 2015‐2018MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

OBIECTIVELE PROIECTULUI• Obiectivul prioritar al proiectului este crearea de soiuri noi de pomi şi arbuşti fructiferi productive, cu fructe de calitate superioară, rezistente la boli şi dăunători, în vederea protecţiei mediului şi a consumatorilor, toate acestea având ca efect creşterea siguranţei şi securităţii alimentare.

OBIECTIVELE FAZEI I/2015• Sinteză privind ameliorarea speciilor pomicole (obiective şi rezultate pe plan internaţional şi naţional);

• Alegerea genotipurilor din câmpurile experimentale care vor fi supuse studiului;

• Elaborarea schemei câmpului experimental.

ParteneriCOORDONATOR PROIECT:

• Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni• Director proiect: Dr. ing. Mădălina BUTAC

PARTENER 1:

• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa• Responsabil proiect: Dr. ing. Corina GAVĂT

PARTENER 2:

• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi• Responsabil proiect: Dr. ing. Elena IUREA

PARTENER 3:

• Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea• Responsabil proiect: Dr. ing. Mihai BOTU

PARTENER 4:

• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti• Responsabil proiect: Dr. ing. Valeria PETRE

PARTENER 5:

• Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole Bucureşti

• Responsabil proiect: Dr. ing. Marian VINTILĂ

INTRODUCERE‐ SINTEZĂ PRIVIND AMELIORAREA SPECIILOR DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI PE PLAN NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL

Ameliorarea genetică a speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi este un mijloc de modificare conştientă a genotipurilor în folosul cultivatorilor şi al consumatorilor.

Înlocuirea soiurilor vechi, mai puţin corespunzătoare cerinţelor, cu altele noi, mai bune, mai productive şi mai rezistente la boli şi dăunători, este un proces continuu şi obligatoriu, de care societatea nu se poate dispensa. Această înlocuire se poate realiza prin crearea de noi soiuri autohtone, prin introducerea din alte ţări în practica pomicolă a unor genotipuri noi cu valoare biologică şi nutriţională ridicată, adaptate la condiţiile ecologice diverse şi pe baza selecţiei celor mai bune clone.

• Ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi se desfăşoară succesiv în cadrul mai multor verigi de ameliorare, fiecare verigă constituind un câmp aparte

CÂMP DE COLECŢIE

CÂMP DE HIBRIZI

CÂMP DE SELECŢIE

CÂMP DE CONTROL

MICROCULTURI COMPARATIVE

CULTURI COMPARATIVE DE ORIENTARE

CULTURI COMPARATIVE DE CONCURS

SOI NOU

(Înscriere ISTIS)

• După efectuarea lucrărilor de hibridare artificială, procesul de ameliorare continuă în câmpuri de selecţie cu selecţie pozitivă, în microculturi şi culturi de concurs cu teste de productivitate şi de calitate. În general durata unui proces de ameliorare la pomi şi arbuşti fructiferi este de 10 –15 ani.

Oricât de riguros ar fi alcătuit sortimentul unei anumite zone, el nu poate avea un caracter permanent, şi aceasta din mai multe considerente. În primul rând, un soi se menţine în cultură până în

momentul când apare altul mai bun, ca producţie şi calitate a fructelor. În al doilea rând, modificarea sortimentului este impusă

de industria alimentară în plină dezvoltare. Un alt factor în comerţul de fructe este schimbarea gusturilor consumatorilor. O

altă problemă este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor şi dăunătorilor specifici şi necesitatea unor tratamente fitosanitare

costisitoare, cu repercusiuni negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane. Şi nu în ultimul rând, schimbările climatice

(temperaturi scăzute în timpul iernii, îngheţuri târzii de primăvară, precipitaţii abundente în timpul înfloritului, precum şi temperaturi

ridicate primăvara şi vara asociate cu secetă prelungită) care au determinat pierderi mari de recoltă la majoritatea speciilor

pomicole.

În sprijinul rezolvării acestor probleme vin programele de ameliorare care se desfăşoară în majoritatea ţărilor unde se cultivă pomi şi arbuşti fructiferi.

Rezultatele acestor ample programe de ameliorare nu au întârziat să apară.

În România, în urma activităţii de ameliorare începute cu zeci de ani în urmă, s‐au creat 431 de soiuri la cele 24 specii de pomi şi arbuşti fructiferi, din care 180 de soiuri create în ultimii 10 ani şi din care 22 sunt brevetate.

Astfel, la măr s‐au creat 58 de soiuri (ex. Real, Luca, Colmar, Rustic, Rebra, Dacian, Discoprim, etc.), la păr s‐au obţinut până în prezent 37 de soiuri (Adria, Primadona, Paradox, Isadora, etc), la gutui 4 soiuri (Aurii, Aromate, Moldoveneşti şi Adonia), la prun s‐au obţinut 40 de soiuri (Alutus, Topval, Roman, Romaner, Romanţa, etc.), la cireş 50 de soiuri (Silva, Sublim, Stelar, Special, etc.), la vişin 19 soiuri (Rival, Spectral), la cais 43 de soiuri (Histria, Euxin, Elmar, Ovidius, etc.), la piersic şi nectarin 52 de soiuri (Herestrău, Alex, Cora, Liana, Nectval, Mimi, Minodoraetc.), la migdal 7 soiuri (Viola), nuc 31 soiuri (Claudia, Ciprian), alun 9 soiuri (Arutela, Riverd), castan comestibil 9 soiuri (Prigoria, Romval, Casval), coacăz 14 soiuri (Deea, Geo, Poli 51), afin 9 soiuri (Augusta, Compact, Prod, Vital), agriş 5 soiuri (Verda, Virens), zmeur 6 soiuri (Gustar, Vely), mur 4 soiuri (Dar 8, Dar 24), cătină 21 soiuri (Piteşti 1 şi 2, Colosal, Eros, Peri), soc 4 soiuri (Nora), lonicera 3 soiuri (Loni, Cera şi Kami), şi căpşun 13 soiuri (Mara, Coral, Magic, Floral).

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei I/2015

Nr.crt

Parteneri /acronim Rezultate preconizate Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect ICDP Mărăcineni

‐ Sinteză privind ameliorarea speciilor pomicole (obiective şi rezultate pe plan internaţional şi

naţional);‐ Alegerea genotipurilor din

câmpurile experimentale care vor fi supuse studiului;

‐ Elaborarea schemei câmpului experimental.

Alegerea genotipurilor de măr, păr,prun, cireş, arbuşti fructiferi şicăpşun supuse studiului;

2 Partener 1 – SCDPConstanţa

Alegerea genotipurilor de piersic,nectarin, cais şi migdal

3 Partener 2 – SCDPIaşi

Alegerea genotipurilor de cireş şivişin

4 Partener 3 – UCSCDP Vâlcea

Alegerea genotipurilor de nuc, alunşi castan comestibil

5 Partener 4 – SCDPVoineşti

Alegerea genotipurilor de măr şipăr

6 Partener 5 –ICDIMPH Bucureşti

Testarea pretabilităţii la procesare a fructelor pentru soiurile şi selecţiile studiate.

Partenerul 3 – SCDP Vâlcea ‐ 15 combinaţii hibride anual (5 pentru nuc, 5 pentru alun şi 5 pentru castan comestibil), polenizarea a aproximativ 1.500 flori anual şi obţinerea a 450 fructe hibride.

Partenerul 2 – SCDP Iaşi şi‐a propus efectuarea a 3 combinaţii hibride / an la cireş şi 2 combinaţii /an la vişin, urmând a poleniza în medie 2.000 flori / an şi să obţină în medie 1.000 sâmburi hibrizi anual.

Partenerul 1 – SCDP Constanţa şi‐a propus efectuarea, anual, a 3 combinaţii hibride la piersic, 2 combinaţii la cais şi 2 combinaţii la migdal, polenizarea în medie a 1.200 flori / an şi obţinerea în medie a 250 sâmburi hibrizi anual.

Coordonatorul de proiect – ICDP Piteşti Mărăcineni, îşi propune sa realizeze anual 18 combinaţii hibride (5 combinaţii la măr, 2 la păr, 5 la prun şi câte două combinaţii hibride la cireş, vişin şi căpşun), să polenizeze aproximativ 6000 flori şi să obţină, in medie, 3500 – 3800 seminţe / sâmburi hibrizi.

În vederea creării de populaţii hibride, de mare diversitate genetică, cu scopul prevenirii eroziunii genetice şi în beneficiul viitoarelor programe de ameliorare, în cadrul acestui proiect ne‐am propus efectuarea mai multor combinaţii hibride.

Stabilirea numărului de combinaţii hibride pe fiecare specie pomicolă şi pe an

Elaborare model experimental

Nr. crt.

Specia Nr. de combinaţii / an

Nr. inflorescenţe /

flori

Nr. seminţe /sâmburihibride

1 Măr 5 200 inflorescente

1000

2 Păr 2 200 inflorescente

500

3 Prun 5 2000 flori 5004 Cireş 2 800 flori 4005 Vişin 2 800 flori 4006 Căpşun 2 200 flori 1000

TOTAL 18 5.800 flori 3.800

Tabel 1. Combinaţii hibride de măr, păr, prun, cireş, vişin şi căpşun propuse a se efectua anual în cadrul proiectului

Nr. crt.


Nr. flori Nr. sâmburi

hibrizi1 Piersic 3 600 1002 Cais 2 300 1003 Migdal 2 300 50

Tabel 2. Combinaţii hibride de piersic, cais şi migdal propuse a se efectua anual în cadrul proiectului

Nr. crt. Specia Nr. de combinaţii/

anNr. inflorescenţe/

floriNr. sâmburi

hibrizi1 Cireş 3 1.200 flori 6002 Vişin 2 800 flori 400

Tabel 3. Combinaţii hibride de cireş şi vişin propuse a se efectua anual în cadrul proiectului

Nr. crt.


Nr. flori hibridate

Nr. fructe hibride

1 Nuc 5 500 1502 Alun 5 500 1503 Castan comestibil 5 500 150

Tabel 4 Combinaţii hibride de nuc, alun şi castan comestibil propuse a se efectua anual în cadrul proiectului

Alegerea genotipurilor din câmpurile experimentale care vor fi supuse studiuluiCoordonator proiect – ICDP Piteşti Mărăcineni

• Pentru studiu în acest proiect vom lua în studiu hibrizi, selecţii, elite, soiuri amplasate în câmpuri de selecţie, microculturi şi culturi de concurs.

• Astfel, lamăr se va face selecţia pozitivă pe un total de 1.812 hibrizi pe rădăcini proprii: 84 hibrizi obţinuţi din încrucişările efectuate în anul 2005, 472 de hibrizi din seria 2006, 644 de hibrizi din seria 2007 şi 612 hibrizi din seria 2010. De asemenea, se va efectua testul de calitate pe un număr de 148 de elite provenite din 14 combinaţii hibride, amplasate într‐o microcultură de concurs înfiinţată în anul 2010. În ceea ce priveşte testul de productivitate, acesta se va efectua pe un număr de 40 de soiuri (13 româneşti şi 27 de origini diferite), amplasate într‐o cultură de concurs înfiinţată în anul 2009; soiurile sunt altoite pe portaltoiul MM 106, câte 6 pomi din fiecare soi, plantate la distanţa de 3,5 m între rânduri şi 2 m între pomi pe rând.

• Conform obiectivelor şi activităţilor prevăzute în planul de realizare, la aceste genotipuri de măr se vor efectua:

• Observaţii privind parcurgerea fenofazelor de fructificare;

• Determinări privind rezistenţa la factorii de mediu (în special la ger);

• Determinări privind rezistenţa la boli (rapăn, arsură bacteriană) şi dăunători (viermele merelor);

• Determinări privind calitatea fructelor şi pretabilitatea la prelucrare sub diferite forme;

• Evaluarea capacităţii de producţie;• Studii privind cerinţele consumatorilor (degustări de

fructe);• Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor.

• La păr, studiile se vor efectua în două câmpuri de selecţie înfiinţate în anii 2010 şi 2011, pe un număr de 196 de hibrizi pe rădăcini proprii.

• Conform obiectivelor şi activităţilor prevăzute în planul de realizare, la aceşti hibrizi se va face o selecţie pozitivă, urmărind obiectivele din programul de ameliorare al părului şi anume:

• Rezistenţă la arsura bacteriana şi Psylla sp.;• Fructe de calitate (pulpă fină, fără sclereide);• Soiuri cu maturare târzie şi păstrare bună în depozit.

• La prun, se va efectua testul de calitate într‐o microcultură deconcurs cu 30 de elite, câte 10 pomi din fiecare elită, altoite pe portaltoiul corcoduş, plantate la distanţa de 4 m între rânduri şi 2 m între pomi pe rând. În ceea ce priveşte testul de productivitate, acesta se va efectua în 3 culturi de concurs, astfel: o cultură de concurs cu 18 soiuri româneşti, 10 pomi din fiecare soi, altoite pe corcoduş, plantate la distanţa de 4 x 2 m, înfiinţată în anul 2008; o altă cultură de concurs cu 3 soiuri româneşti şi 3 soiuri străine, altoite pe 7 portaltoi de origine româneasca, înfiinţată în primăvara anului 2015, plantate la distanţa de 4 x 3 m, în 3 repetiţii a câte 4 pomi pe fiecare repetiţie; o altă cultură de concurs, cu 3 soiuri străine, altoite pe 3 portaltoi de origine străine, înfiinţată în anul 2013, plantate la distanţa de 5 x 2,5 m, 3 repetiţii a câte 4 pomi pe fiecare repetiţie.

• Conform obiectivelor şi activităţilor din planul de realizare la aceste genotipuri se vor efectua observaţii şi determinări privind rezistenţa la îngheţurile târzii de primăvară, parcurgerea fenofazelor de fructificare, rezistenţa la Plum Pox Virus, calitatea fructelor şi modalităţi de prelucrare, precum şi productivitate.

• La cireş, se va lua în studiu o microcultură de concurs înfiinţată în anul 2010, care cuprinde 31 de elite şi 9 soiuri de origine străină, plantate la distanţa de 4 x 4 m, altoite pe mahaleb, câte 6 pomi din fiecare genotip. De asemenea, se va mai lua în studiu o cultură de concurs înfiinţată în anul 2013, cu 16 elite, 8 soiuri străine şi 11 soiuri româneşti, plantate la distanţa de 4 x 4 m, altoite pe mahaleb, câte 6 pomi din fiecare genotip.

• Conform obiectivelor şi activităţilor din planul de realizare la aceste genotipuri se vor efectua observaţii şi determinări privind rezistenţa la îngheţurile târzii de primăvară, parcurgerea fenofazelor de fructificare, rezistenţa la Blumeriella jaapii, calitatea fructelor şi modalităţi de prelucrare, precum şi productivitate.

• La căpşun, se vor efectua observaţii şi determinări privind rezistenţa la ger, parcurgerea fenofazelor de fructificare, calitatea fructelor, productivitatea şi rezistenţa la Micosphaerela fragariae într‐o microcultură de concurs înfiinţată în anul 2014, cu 8 elite plantate în 3 repetiţii a câte 8 plante pe repetiţie.

• La arbuşti fructiferi se vor lua în studiu 2 câmpuri de selecţie înfiinţate în anul 2009, cu 22 de hibrizi de Lonicera şi 32 de hibrizi de corn.

MĂRRând / Serie Genitori Nr. pomi

R1 / 2005Florina x Gala 22

Florina x Falstaff 16Discovery x Florina 24

R 2 / 20052006

Discovery x Florina 22Generos x Florina 40

R 3 / 2006Generos x Florina 37

Generos x Goldrush 25

R 4 / 2006Generos x Goldrush 9Generos x Dacian 53

R 5 / 2006 Goldrush x Dacian 62

R 6 / 2006Goldrush x Dacian 15V 34/41 x Idared 27V 34/41 x Liberty 20

R 7 / 2006V 34/41 x Liberty 6V 34/41 x Generos 46Generos x Dacian 10

R 8 / 2006Gala x Luca 4

Priscilla x Falstaff 17Priscilla x Generos 41

R 9 / 2006Priscilla x Generos 31V 43/41 x Ciprian 29

R 10 / 2007Florina x Rebra 58Florina x DL 35 3

R 11 / 2007Florina x DL 35 31Florina x DL 13 29

R 12 / 2007Florina x DL 13 21Gala x Ciprian 9

Generos x DL 35 29R 13 / 2007 Generos x DL 35 59R 14 / 2007 Generos x DL 35 59

R 15 / 2007Goldrush x Ciprian 49Goldrush x Luca 10

R 16 / 2007 Goldrush x Ciprian 59R 17 / 2007 Goldrush x Ciprian 59

R 18 / 2007Goldrush x Ciprian 10Goldrush x Luca 48

R 19 / 2007 Goldrush x Luca 56

R 20 / 2007Goldrush x Luca 17

Golden Lasa x Generos 22Saturn x Idared 16

TOTAL 1.200

Câmp selecţie (seriile 2005, 2006, 2007) anul înfiinţării - 2009;

distanţa de plantare - 4x1 m

Rând Genitori Nr. pomiR1 Dalinred x Bistriţean 55R2 Romus 5 x Goldrush 24

Dalinred x Redix 72Dalinred x Bistriţean 37

R3 Dalinred x Redix 7Romus 5 x Dalinred 59Dalinred x Ariwa 18Rebra x Dalinred 1Falstaff x Dalinred 5Romus 5 x Falstaff 62Rebra x Falstaff 3Romus 4 x Redix 2

R4 Romus 4 x Redix 41Romus 4 x Ariwa 41Ciprian x Jazz 36Enterprise x Bistriţean 19

R5 Romus 4 x Ariwa 14Colmar x Redix 14Nicol x Pinova 7P 79 x Nicol 4Nicol x Idared 30DL 13 x Discoprim 17DL 13 x Luca 10Apero 1 x Jazz 13Apero 3 x Ariwa 21TOTAL 612

MĂRCâmp selecţie (seria 2010) anul înfiinţării - 2012; distanţa de plantare - 4x1 m

Rând Genitori Nr. pomi

1

Ariane polenizarenaturala 21

Rebra x Ariane 62/37 Col x Ariane 112/94 P x Dalinbel 2Rustic x Ariane 20Colier x Goldrush 3Romus 4 x Dalinred 16Rebra x DL 35 4Col 97 x Hilwell 5

2

Romus 4 x Falstaff 20Romus 4 x Dalinred 16Rebra x DL 35 11V 5/9 - 2000 6

32001 R1P43 22003 R8P1 2Romus 4 x Dalinred 3TOTAL POMI 148

Rând Genotip

R 1

IrisIrisemLucaRusticDaniAlexProductiv de ClujDoinaSalvaDawsonGranny SmithFujiBraeburnHilwell

R 2

GreensleavesGavinSaturnFalstaffChampionKentElstarEltonElista3189, A3191, ABaujadeDalinredDalinbel

R 3

AriwaGoldrushEnterpriseSir PrzeGolden LasaJonagoldPriamDaytonRemusEstivalPrecoce de ArdealAuriu de Cluj

TOTAL 40 - 13ROMÂNEŞTI, 27 STRĂINE

MĂRMicrocultură concurs (înfiinţare 2010; distanţa de plantare 4x2 m; portaltoi MM 106

Cultură concurs - anul înfiinţării - 2009; distanţa de plantare – 3,5x2 m;

portaltoi – MM 106; 6 pomi din fiecare genotip

PĂR

Nr. crt.

Genitori Nr. pomi

1 V 9/34-94 x Paramis 452 V 9/34-94 x Kieffer Seedling 333 V 2/6-79 x Republica 24 V 12/83-79 x General Leclerc 15 V 9/55-81 x Angelys 26 V 3/6-86 x Passe Crassane 27 V 1/83-81 polenizare naturală 49

TOTAL POMI 134

Câmp de selecţie, seria 2008, anul înfiinţării - 2010; distanţa de plantare - 4x1 m

Nr. crt.

Genitori Nr. pomi

1 Monica x 21/44 P 22 Monica x 12/44 P 53 Cure x orizont 14 Xenia x Paradise 15 12/72 P x Monica 56 Euras x 12/72 P 17 12/72 P x Packams Triumph 88 Packams Triumph x 12/72 P 79 Ervina x Passe Crassane 610 Ervina x Packams Triumph 411 Ervina x Paramis 1012 Euras x 21/44 P 313 Monica x Euras 514 Cu miezul roşu x Angelys 4

TOTAL POMI 62

Câmp de selecţie, seria 2009, anul înfiinţării - 2011; distanţa de plantare - 4x1 m

PRUNRândul Genotipul

1

H 5/44H 67/28H 21/44H 5/40H 68/74H 21/9

Anna Spath (Mt)

2

HL 2/33HL 3/15

HL 17/118HL 10/118HL 18/49HL 8/108

3

HL 4/33HL 14/78HL 11/77HL 18/87HL 12/9HL 5/8

HL 10/53HL 13/104

4

HL 18/76HL 10/54HL 18/78HL 18/24HL 15/2HL 3/35HL 5/100HL 18/68HL 2/29

TOTAL HIBRIZI / TOTAL POMI

30/300

Microcultură concurs - anul înfiinţării - 2008; distanţa de plantare - 4x2 m;

portaltoi – Corcoduş; 10 pomi din fiecare genotip

Rândul Genotipul

1

RomanerZamfiraElena

Jubileu 50IvanIulia

2

DaniGeta

CarpatinLeo 07

3

PiteşteanSilvia

RomanAndreea

4

AgentTita

RecordTuleu gras (Mt)

TOTALGENOTIPURI /TOTAL POMI

18 / 180

Cultură concurs (soiuri noi româneşti)-anul înfiinţării - 2008;

distanţa de plantare - 4x2 m;portaltoi – Corcoduş; 10 pomi din fiecare genotip

Nr. crt. Soiul Portaltoiul

1 Andreea

Mirodad 1Mirodad 2BN 4 KrMirobolan dwarfRedutabilAdaptabilB 83/8

2

Piteştean Mirodad 1Mirodad 2BN 4 KrMirobolan dwarfRedutabilAdaptabilB 83/8

3

Romanţa Mirodad 1Mirodad 2BN 4 KrMirobolan dwarfRedutabilAdaptabilB 83/8

4 Cacanska Lepotica


5 Jojo


TOTAL 6 SOIURI 7 PORTALTOI

Cultură concurs (soiuri româneşti şi străine; portaltoi româneşti) –anul înfiinţării – 2015 primăvara; distanţa de plantare - 4x3 m; 3 repetiţii x 4 pomi / repetiţie din fiecare genotip

Nr. crt. Soiul Portaltoiul

1 Cacanska LepoticaDocera 6

Dospina 235Wawit

2 JojoDocera 6

Dospina 235Wawit

3 Stanley (izolare)

Cultură de concurs (soiuri şi portaltoi străini) - anul înfiinţării – 2013 primăvara; distanţa de plantare - 5x2,5 m; 3 repetiţii x 4 pomi / repetiţie din fiecare genotip

CIREŞ Rând Genotip

1

SylviaReginaViolaLapins

2

KordiaLapinsKarinaHC 4/47HC 5/35

3

H 1HC 15/14HC 7/34HC 7/22HC 4/24HC 4/38HC 7/25HC 7/82HC 6/66HC 7/76

4

HC 2/14HC 4/20HC 2/18HC 6/86HC 3/77

5

HC 10/74HC 4/63HC 3/44HC 1TechlovanHC 7/31HC 3/36

6

HC 11/57H 2Semincer 2VandaHC 21/9HC 2/10HC 2/21HC 3/41Semincer 1

TOTAL POMI 240

Microcultură concurs – anul înfiinţării - 2010; distanţa de plantare - 4x4 m;

portaltoi – mahaleb;6 pomi din fiecare genotip

Rând Genotip

1

HC 7/23 LHC 4/13 LHC 6/35 LHC 3/1 L

2

HC 6/26 LHC 4/6 LHC 6/26 LHC 3/1 LHC 4/6 L

3

HC 6/35 LHC 4/39 LStellaVanPonoare

4

HC 4/13 LSpectralPonoareIzvernaSuperb

5

StellaSuperbDariaSeverinIzverna

6

SpectralRubinTentantColina

7

ColinaDroganRăzvanAsenova RanaRozalina

8

SeverinRositaHC 6/71TrakiyskaKossaraHC 6/7 L

9SublimHC 6/24 LHC 6/4 L

TOTAL POMI 252

CIREŞCultură concurs – anul înfiinţării - 2013;

distanţa de plantare - 4x4 m; portaltoi – mahaleb; 6 pomi din fiecare genotip

CĂPŞUN

LONICERA

Nr. crt. Elita Părinţi1 2008-18-3 Queen Elisa x Mira2 2008-23-55 Mira x real3 2008-14-5 Mira x Real4 2008-8-4 Queen Elisa x 97-35-35 2008-19-11 Queen Elisa x Real6 2008-7-3 Alba x Premial7 2008-15-16 Mira x Queen Elisa8 2008-19-9 Queen Elisa x Real

TOTAL PLANTE = 192

Rândul Selecţia

1

SL – 57SL - 59SL - 62SL – 63SL – 64SL – 66SL – 67SL – 68SL – 69SL – 70SL - 72SL - 74

2

SL – 30SL – 31SL – 32SL - 34SL – 38SL – 39SL – 40SL – 45SL - 50SL – 15

TOTAL SELECŢII 22

CORNRândul Selecţia

1

MH – 5MH – 4MH – 3MH – 2MH - 1TG. JIU 1TG. JIU 20TG. JIU 9

2

B – 51B – 50B – 40MH – 10MH – 9MH – 8MH -7MH – 6

3

F XIIIF – 53F – 52F – 49F – 54B - 46B – 53B - 47

4

MURES 22F – VIIF – XF – 293F – 47F – 60F – 54F – 51

TOTAl 32

Alegerea genotipurilor din câmpurile experimentale care vor fi supuse studiuluiPartener 1 – SCDP Constanţa

Nr.crt.

Specia Selecția Numărul pomilor și

vârsta

Amplasarea

1 Piersic V.T.PttR3P1 20 pomi/5 ani Loturi demonstrative- R23 și R24

2 Piersic X sel V.T. 20 pomi/5 ani Loturi demonstrative-R25 și R26

3 Piersic V.T. R4P1 20 pomi/4 ani Loturi demonstrative-R45 și R46

4 Nectarin Sel. HST.N.R2P1/2009 10 pomi/4 ani Loturi demonstrative-R27 și R28

5 Nectarin Sel. F/N.HST.R7P15 5 pomi/4 ani Loturi demonstrative-R29 și R30

6 Cais C4R8T12 5 pomi/ 5ani Loturi demonstrative cais


8 Cais D3R30T47 5 pomi/ 5ani Loturi demonstrative cais


10 Migdal Autofertil 1 5 pomi/5 ani Loturi demonstrative-R49

11 Migdal Autofertil 2 10 pomi/5 ani Loturi demonstrative-R50

Genotipurile de piersic, nectarin, cais şi migdal care vor fi luate în studiu

Alegerea genotipurilor din câmpurile experimentale care vor fi supuse studiuluiPartener 2 – SCDP Iaşi

Câmpurile experimentale unde sunt amplasate genotipurile de cireş şi vişin luate în studiu în acest proiect, din cadrul laboratoarelor „Genetică şi Ameliorare”:

- Colecţia naţională de cireş: 555 genotipuri, 3 – 5 pomi pe variantă aşezaţi după metoda liniară, altoiţi pe cireş franc şi conduşi sub formă de palmetă, fără sistem de irigare şi fără sistem de protecţie antigrindină sau antiploaie;

- Câmp de selecţie a hibrizilor de cireş: 405 pomi; plantaţi la distanţa de 5 x 2 m;- Microcultură de cireş concurs: 49 soiuri şi selecţii hibride – fiecare variantă

cuprinde 3 pomi aşezaţi după metoda liniară; pomii sunt altoiţi pe mahaleb şi conduşi sub formă de palmetă liberă;

- Cultura de concurs de cireş: 30 genotipuri fiecare variantă cuprinde 9 pomi aşezaţi după metoda liniară; pomii sunt altoiţi pe franc şi conduşi sub formă de palmetă liberă;

-Colecţia naţională de vişin: 122 genotipuri – fiecare variantă cuprinde 3 pomi aşezaţi după metoda liniară; pomii sunt altoiţi pe vişin franc şi conduşi sub formă de palmetă liberă fără sistem de susţinere;

- Cultura de concurs de vişin: 39 genotipuri fiecare variantă cuprinde 20 pomi aşezaţi după metoda liniară; pomii sunt altoiţi pe vişin franc şi conduşi sub formă de palmetă liberă.

VIŞIN

Nr crt. Soiul/Hibridul ProvenienţaCrişane 11/6 ICDP Piteşti

Timpurii de Osoi SCDP IaşiTimpurii de Piteşti ICDP Piteşti

Ţarina ICDP PiteştiDe Botoşani SCDP IaşiMeteor Korai Ungaria

Engleze timpurii UKNana SCDP BăneasaIlva SCDP Bistriţa

HV 8/125 ICDP PiteştiHV 10/66 ICDP PiteştiHV 12/21 ICDP PiteştiHV 18/20 ICDP PiteştiHV 30/40 ICDP PiteştiHV 20/106 ICDP PiteştiHV 20/99 ICDP Piteşti

Soiuri şi elite hibride de vişin ce vor fi luate în studiu

• Alegerea genotipurilor şi a câmpurile experimentale care vor fi supuse studiului

• Partener 3 – UC SCDP Vâlcea• Nuc• Câmpuri hibrizi: înfiinţare în anii 1993, 1994; 1996, 1998; 1999;

2009.• Distanţe de plantare 4 x 4 m. • Microcultură concurs: înfiinţare în anul 1999. Distanţe de plantare 9

x 9 m. 4 elite şi 2 soiuri martor. 2‐4 pomi din fiecare genotip.• Microcultură concurs: înfiinţare în anii 2008. Distanţe de plantare 9

x 9 m. 3 elite şi un soi martor. 2‐4 pomi din fiecare genotip.• Alun• Câmp hibrizi: înfiinţare în anul 2008. Distanţe de plantare: 5 x 1,5 m.

109 genotipuri.• Castan comestibil• Câmp hibrizi: înfiinţare în anul 2008. Distanţe de plantare: 6 x 3 m.

279 genotipuri.

• Alegerea genotipurilor şi a câmpurile experimentale care vor fi supuse studiului

• Partener 4 – SCDP Voineşti

Nr. combinaţii Seria hibridă Nr. combinaţii Combinaţia hibridă Nr.

genotipuri1

2005

1 H 3/123 X Generos 882 2 Generos x H 5/53 2543 3 Goldenspur x Florina 4234 4 Goldenspur x H-2/44 543

Total serie 4 1.3085

2007

1 Florina x H-1/27 556 2 Florina x H -2/45 1107 3 Goldenspur x H-1/11 1248 4 Goldenspur x H-5/21 889 5 Florina x H – 2/8 5510 6 Florina x Irisem 5911 7 Florina x H – 3/47 33

Total serie 7 52412

2008

1 Florina x H 1/78 7113 2 Florina x Iris 2614 3 Remar x Iris 4515 4 Inedit x H – 3/47 4816 5 Remar x Remar 7417 6 Remar x Goldrush 2218 7 Inedit x Remar 45

Total serie 7 331TOTAL GENERAL 18 2.163

Genotipuri de măr din seriile hibride 2005, 2007 şi 2008 existente în livada de selecţie (SCDP Voineşti – 2015)

Nr. combinaţii Seria hibridă Nr. combinaţii Combinaţia hibridă Nr.

genotipuri1

2012

1 Goldrush x H-1/13 1272 2 Goldrush x Golden Lasa 1163 3 Goldrush x Inedit 1564 4 Goldrush x H -4/37 2765 5 Goldrush x Iris 606 6 Goldrush x H -5/20 1187 7 Goldrush x H 1/7 1158 8 Topaz x H – 1/27 29

Total serie 8 9979

2013

1 Dalinred x H -3/123 1310 2 Dalinred x Generos 3011 3 Luna x H-4/47 2612 4 Dalinred x H -3/123 1513 5 Dalinet x H-3/131 1514 6 Goldruch x Crimson 4115 7 Goldrush x H 4/40 1616 8 Dalinet x Generos 1417 9 Goldrush p.n. 1618 10 Topaz p.n. 2119 11 Florina p.n 45

Total serie 11 25220

2014

1 Inedit x Enteprise 4821 2 Inedit x H -4/37 4522 3 Inedit x Saturn 4623 4 Inedit x Ariane 80

Total serie 4 219TOTAL GENERAL 18 1.468

Genotipuri de măr din seriile hibride 2012, 2013 şi 2014 existente în pepiniera de hibrizi (SCDP Voineşti – 2015)

• În funcție de fructele de soiuri şi arbuşti fructiferi furnizate de ceilalți 4 parteneri respectiv: ICDP Piteşti Mărăcineni ‐ CP – măr, păr, prun, cireş, vişin, arbuşti fructiferi şi căpşun; SCDP Constanţa ‐ P 1 –piersic, nectarin, cais şi migdal; SCDP Iaşi ‐ P 2 – cireş şi vişin; UC –SCDP Vâlcea ‐ P 3 – nuc, alun şi castan comestibil; SCDP Voineşti ‐ P 4 – măr şi păr se vor aplica metode de testarea a pretabilităţii la procesare diferențiate a căror structură cadru comună este următoarea:

• recepția cantitativă și calitativă a materiei prime, respectiv analize biochimice și organoleptice, determinari ai parametrilor fizici (fermitate, dimensiuni geometrice, etc.);

• aplicarea uneia sau a mai multor procedee de obținere de produse precum ‐ conserve de fructe pasteurizate sau sterilizate sub formă de compoturi, gemuri sau dulcețuri; sucuri, nectaruri și siropuri naturale; marmelade și magiunuri; fructe deshidratate și confiate; fructe congelate, funcție de cultivar;

• analiza calitativă a produsului finit, respectiv analize biochimice și organoleptice pentru stabilirea valorilor și compararea cu valorile acceptate la produsele similare în standarde, normative și norme interne de fabricație.

• Partener 5 – ICDIMPH – HORTING Bucureşti

CONCLUZII

În această fază s‐au selectat genotipurile de măr, păr, prun, cireş, vişin, piersic, nectarin, cais, migdal, nuc, alun, castan comestibil, căpşun, lonicera şi corn care vor fi supuse studiului în fazele următoare ale proiectului.

Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza 1 de execuţie s‐au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor în fazele următoare.

plan sectorial 2015‐2018 ministerul agriculturii si ...culturi de concurs cu teste de...

Documents