plan management_peŞtera comarnic

1

PLAN DE MANAGEMENT

REZERVAŢIA NATURALĂ

PEŞTERA COMARNIC

CATEGORIA IV, CLASA B

REŞIŢA, 2004

3

CUPRINS 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 6 1.1 Introducere 6 1.2 Istoric 7 1.2.1 Istoricul cercetărilor 7 1.2.2 Istoricul declarării 7 1.2.3 Istoricul protejării 7 1.3 Scopul şi categoriile de arie protejată 8 1.4 Procesul actual de planificare şi revizuire a limitelor 9 1.5 Procedura de modificare şi actualizare a planului 9 1.6 Procedura de implementare a planului 9 2 DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 10 2.1 Informaţii generale 10 2.1.1 Localizare / acces 10 2.1.2 Proprietatea terenurilor şi drepturile de management 11 2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructură 17 2.1.3.1 Administrarea 17 2.1.3.1.1 Administrarea zonei 17 2.1.3.1.2 Administrarea peşterii 17 2.1.3.2 Infrastructură 18 2.1.3.2.1 Infrastructura zonei 18 2.1.3.2.2 Infrastructura peşterii 19 2.1.4 Resurse informatice 19 2.1.5 Limite, compartimente şi zone 20 2.1.5.1 Limite, compartimente şi zone în regiune 20 2.1.5.2 Limite, compartimente şi zone în peşteră 22 2.2 Mediul fizic 22 2.2.1 Geologia regiunii 22 2.2.1.1 Petrografia regiunii 22 2.2.1.2 Petrografia peşterii 23 2.2.1.3 Tectonica regiunii 23 2.2.1.4 Tectonica peşterii 23 2.2.2 Geomorfologia 24 2.2.2.1 Exocarstul regiunii 24 2.2.2.1.1 Forme depresionare 24 2.2.2.1.2 Forme orizontale 25 2.2.2.1.3 Forme pozitive 25 2.2.2.2 Endocarst - peşteră 25 2.2.2.2.1 Formele de excavare 26 2.2.2.2.2 Formele de umplere 28 2.2.2.2.3 Alte tipuri de forme 29 2.2.2.3 Mineralogia şi vârsta speleotemelor 30 2.2.2.4 Evoluţia carstului şi a peşterii 30

4

2.2.3 Hidrologia 30 2.2.3.1 Ape de suprafaţă 30 2.2.3.2 Ape subterane 30 2.2.3.3 Compoziţia chimică şi biologică a apei 32 2.2.4 Clima 33 2.2.4.1 Regimul termic 33 2.2.4.1.1 Regimul termic în regiune 33 2.2.4.1.2 Regimul termic în peşteră 33 2.2.4.2 Regimul pluviometric şi umiditatea 35 2.2.4.2.1 Regimul pluviometric în regiune 35 2.2.4.2.2 Regimul higrometric în peşteră 35 2.2.4.3 Curenţii de aer 36 2.2.4.3.1 Regimul eolian în regiune 36 2.2.4.3.2 Curenţii de aer în peşteră 36 2.2.4.4 Compoziţia chimică a aerului 37 2.2.5 Soluri 37 2.2.5.1 Solurile în regiune 37 2.2.5.2 Solurile în peşteră 37 2.3 Mediul biotic 38 2.3.1 Flora 38 2.3.1.1 Flora în regiune 38 2.3.1.2 Flora în peşteră 38 2.3.2 Fauna 38 2.3.2.1 Fauna în regiune 38 2.3.2.2 Fauna în peşteră 39 2.3.2.2.1 Fauna terestra 39 2.3.2.2.2 Fauna acvatică 42 2.3.3 Habitate şi ecosisteme 42 2.3.3.1 Habitatele şi ecosistemele din regiune 42 2.3.3.2 Habitatele şi ecosistemele din peşteră 43 2.3.4 Procesele şi relaţiile ecologice 44 2.3.5 Peisajul subteran 44 2.3.6 Paleontologie 44 2.4 Informaţii socio-economice şi culturale: Perspectivă istorică 45 2.4.1 Arheologie şi istorie 45 2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric 45 2.4.3 Utilizarea şi managementul terenurilor/peşterii în trecut 45 2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: în prezent 45 2.5.1 Comunităţile locale 45 2.5.2 Alţi factori interesaţi 46 2.5.3 Utilizarea actuală a terenului 46 2.5.4 Utilizări şi facilităţi pentru conservare 46 2.5.5 Utilizări şi facilităţi pentru educaţie 47 2.5.6 Utilizări şi facilităţi pentru turism/recreere 47 2.5.7 Utilizări şi facilităţi pentru cercetare 47 2.5.8 Alte utilizari si facilitati 47

5

2.6 Calitatea mediului 47 2.6.1 Surse de poluare/impact 48 2.6.2 Surse de degradare 48 2.7 Referinţe şi bibliografie 48

3 PLAN GENERAL DE MANAGEMENT AL PARCULUI (10-15 ani) 50 3.1 Declaraţia de misiune 50 3.2 Scop 50 3.3 Teme 50 3.4 Evaluarea temelor/recomandări 50 4 PLAN PE TERMEN LUNG (STRATEGIC) AL ARIEI (5 ani) 54 4.1 Obiectivele temelor şi indicatorii obiectivelor 54 4.2 Planificarea acţiunilor 55 4.3 Planificarea acţiunilor de monitorizare 64 4.4 Planificarea resurselor 65 5 MEMBRII ECHIPEI DE PLANIFICARE 66 6 ANEXE 67

6

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1 Introducere Peştera Comarnic este situată în sud-vestul României, judeţul Caraş Severin, unitatea administrativ-teritorială Caraşova, la cca. 7 km de satul Iabalcea. Sistemul carstic este cuprins în Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului, zona de conservare specială Comarnic. Peştera Comarnic este una din cele mai mari cavităţi din regiunea Banat, având 6.201,0 m dezvoltare, 101,0 m denivelare negativă şi o extensie de 1.081,0 m. Galeriile sunt structurate pe 3 nivele, fosil, subfosil, activ şi are 7 intrări din care 6 la insurgenţă şi una la exurgenţă. Complexitatea golului subteran este demonstrată şi de următorii parametri: indice de dezvoltare 5,74, indice de verticalitate 4,74, indice de extensie 13,9. Fiind o peşteră complexă, de mari dimensiuni, conţine majoritatea formelor endocarstice: forme de eroziune (nivele de curgere, nivele de meandru, albii extinse lateral, plieri, săritori, marmite, praguri, podele lustruite), nivele de coroziune (alveole, pereţi rugoşi, muchii tăioase, albii lărgite, hieroglife, septe de podea, linguriţe, săli de confluenţă, cupole de coroziune, septe de tavan, pereţi văluriţi), forme de desprindere (cupole de prăbuşire, tavane plane structurale, plane de litoclaze, oglinzi de fricţiune), forme de precipitare chimică (stalactite, stalagmite, coloane, cruste parietale, cruste de planşeu, valuri, cristale flotante, perle, domuri, gururi, anemolite), forme de acumulare şi sedimentare (acumulări de blocuri, blocuri izolate, conuri de grohotiş, cruste descuamte, depozite de nisip şi argile, aluviuni, trasee aluvionare). A fost formată preponderent pe sistemul de fracturi de tensiune şi de sprijin, cca. 95% în calcarele de Plopa Superioare de vârstă ox2 + km1, stratificate cu accidente silicioase şi cca. 5% în calcarele compacte de Valea Aninei de vârstă br + ap1. Din punct de vedere hidrogeologic, este un sistem binar, activ parţial, străbătut de pârâul Ponicova prin subteranizarea lui totală având un debit minim de 5,0 l/s, mediu de 66,4 l/s şi maxim de 475,0 l/s. Cursul subteran de apă este prezent permanent în nivelul activ şi temporar în nivelul galeriilor subfosile. Accidental, (viitura din anul 1997) sunt inundate şi galeriile din nivelul fosil. Topoclimatul peşterii este caracterizat de o ventilaţie unidirecţională cu temperaturi ale aerului cuprinse între 3,4 şi 9,8 0C, temperaturi ale apei între 2,7 şi 9,2 0C şi temperaturi ale solului între 0,2 şi 9,4 0C, minimele corespunzând zonei de perturbaţie iar maximele zonei de stabilitate. Umiditatea relativă este situată între 75% şi 100% funcţie de funcţionarea hidrogeologică a sistemului şi nivelul precipitaţiilor la exterior. Fauna peşterii este reprezentată de 123 specii terestre (din care 5 specii de chiroptere) aparţinând a 24 familii şi 4 specii acvatice. Acestea se regăsesc pe tot cuprinsul peşterii dar cu precădere în galeriile active, subfosile sau zonele intrărilor. În 01.07.2003 s-a început implementarea Proiectului “Planul de Management pentru Peştera Comarnic”, finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Pentru implementare s-au folosit exclusiv voluntari şi colaboratori din Asociaţia Speologică Exploratorii, Societatea Română de Speologie-Carstologie, Institutul de Speologie Emil Racoviţă. Pentru întocmirea documentului au fost folosite toate informaţiile disponibile şi au fost colectate noi informaţii neacoperind însă pe deplin cerinţele planului. Planul de management a fost întocmit de un grup de experţi ai Asociaţiei Speologice Exploratorii printr-o serie de sesiuni intensive de lucru, consultări şi seminarii participative. „Planul de Management al Rezervaţiei Naturale Peştera Comarnic” constituie documentul oficial în baza căruia administratorul sau custodele gestionează aria protejată şi reglementează activităţile limitrofe sitului indiferent de proprietar şi folosinţe ale terenului, pentru respectarea întocmai a scopului şi obiectivelor de management. Planul are 4 capitole şi anume: Capitolul 1 oferă informaţii despre istoricul ariei, statutul de protecţie şi conservare, proceduri de planificare, revizuire şi implementare a planului. Capitolul 2 prezintă în detaliu toate informaţiile disponibile la data elaborării planului: Informaţii generale (acces, zonare, infrastructură, administrare), mediu fizic, mediu biotic, informaţii socio-economice în trecut şi în prezent, calitatea mediului, surse de informare folosite. Capitolul 3 prezintă planul general de management (misiunea ariei, temele şi evaluarea temelor) întocmit după informaţiile din capitolul 2 şi care are o valabilitate de 10-15 ani.

7

Capitolul 4 reprezintă planul pe termen lung al ariei şi conţine obiectivele, indicatorii temelor, acţiunile de management pentru fiecare obiectiv, planificarea resurselor pentru primii 5 ani. Capitolul 5 va conţine planificarea anuală care va fi întocmită în fiecare an premergător acţiunilor prevăzute de unitatea de management. 1.2 Istoric 1.2.1 Istoricul cercetărilor Anul Activitatea de explorare, cartare, cercetare stiintifica

1856 Se descoperă peştera (autor necunoscut) 1893 Studiu geografic al Cheilor Caraşului (Telegdi Roth Lajos) 1912 Prima descriere a geologiei şi climatologiei peşterii şi a arealului carstic a fost făcută de o societate

maghiară de speologie (dr. Kadic Ottocar) 1912 Studii geologice (Schreter Z.) 1921 Studii biospeologice (Bokor E.) 1929 Studii biospeologice (Jeannel R.) ‘33-‘39 Explorare speologică, cartare, mineralogie, paleontologie (Balogh E.) 1961 Studii biospeologice (Botoşăneanu L., Negrea A., Negrea Şt.) ‘62-‘64 Studii morfologie (Sencu V.) ‘65-‘69 Studiul biocenozelor cavernicole (Negrea A., Negrea Şt.) ‘63-‘88 Se efectueaza cercetari biospeologice, ISERB in colaborare cu ASER. 1977 Se descopera primele galerii secundare. 1981 Se descopera si se carteaza noi galerii mărinduse lungimea pesterii la 5200m 1987 Institutul de Speologie Bucuresti in colaborare cu ASER executa ridicarea topografica de precizie

mare a galeriei principale in vederea executarii proiectului de amenajare turistica. 1990 Se definitiveaza studiul privind geomorfologia pesterii si a zonei Comarnic. 1992 Se efectueaza masuratori de precizie (drumuire si nivelment tehnic) pentru determinarea pozitiei

topografice / geografice a pesterii. 1992 SC. Prospectiuni SA Bucuresti in colaborare cu ASER desfasoara un studiu amplu asupra

hidrogeologiei pesterii si zonei. 1993 Se descopera noi galerii si se demareaza lucrarea de recartare a intregii pesteri. 1994 Se continua lucrarea de recartare a pesterii. 1996 Institutul de Speologie Bucuresti in colaborare cu ASER intreprind cercetari privind sedimentele

pesterii si evolutia ei. 1997 Se realizeaza un amplu studiu privind fauna cavernicola a pesterii. 1.2.2 Istoricul declarării

Anul Activitatea de declarare a sitului 1947 Este declarată de către Academia Română, rezervaţie naturală. 1994 Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Caraş-Severin. 2000 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea 3 – zone

protejate. 2001 Legea nr. 462 privind regimul ariilor naturale protejate. 2003 Hotărârea nr. 230 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor

naturale şi constituirea administraţiilor acestora. 2003 Ordinul nr. 552 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale,

din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice. 2003 Ordinul nr. 850 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor

naturale protejate. 1.2.3 Istoricul protejării Anul Activitatea de protecţie şi conservare

1947 Este declarată de către Academia Română, rezervaţie naturală.

8

1956 Este montată poarta din lemn la intrarea în Sala Virgină. 1957 Este montată poarta la intrarea Comarnic a pesterii, sunt amplasate tăbliţe avertizoare (CMN). 1975 Este preluată custodia Pesterii Comarnic de catre (ASER) 1976 Prima acţiune de protecţie si ecologizare consta în : spălarea (curăţirea) speleotemelor si pereţilor

inscripţionaţi, scoaterea din peşteră a deşeurilor. Se montează porţi la intrarea Ponicova a peşterii, se betonează a treia intrare a peşterii. (ASER)

1977 Se efectuează activităţi de pază în zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1978 In luna septembrie s-au efectuat 92 de ore de muncă pentru restaurarea peşterii (au fost spălaţi sau curăţaţi

pereţii şi formaţiunile), amenajarea unor treceri dificile peste cursul activ sau în zonele accidentate ale peşterii. (ASER) A.S.E.R. a obţinut Cupa Comisiei Monumentelor Naturii pentru acţiuni de restaurare în P. Comarnic.

1979 Continuarea acţiunilor de restaurare a P. Comarnic, executarea a noi porţi de închidere. (ASER) 1980 Continuarea lucrărilor de amenajare a P. Comarnic. (ASER) 1981 Se efectuează activităţi de pază in zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1982 Se montează porţi metalice. (ASER) 1983 Se efectuează activităţi de pază in zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1984 Se schimbă toate sistemele de închidere a porţilor, se repară structurile metalice ale porţilor, zidurile de beton

şi se vopsesc. Se amplasează două panouri de informare cu P. Comarnic si Rezervaţia Ch. Caraşului. Se efectuează 32 de ore de muncă pentru ştergerea iscăliturilor din peşteră. Colectare de faună cavernicolă din P. Comarnic împreună cu biologul american Thomas Idliffe. (ASER)

1985 Acţiuni de întreţinere a porţilor (reparaţii, vopsire, întreţinerea sistemelor de închidere), patrulări în P. Comarnic, astfel evitându-se pătrunderea turiştilor neavizaţi. (ASER)

1986 Acţiuni de întreţinere a porţilor (reparaţii, vopsire, întreţinerea sistemelor de închidere). (ASER) 1987 Acţiuni de ştergere a iscăliturilor în peşteră, acţiuni de întreţinere a porţilor (reparaţii, vopsire, întreţinerea

sistemelor de închidere). (ASER) 1988 Acţiuni de întreţinere a porţilor (reparaţii, vopsire, întreţinerea sistemelor de închidere). (ASER) 1989 Se efectuează activităţi de pază în zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1990 Se efectuează activităţi de pază în zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1991 Acţiuni de scoatere a deşeurilor din pesteră. (ASER) 1992 Se efectuează activităţi de pază în zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1993 Proiectul EcoCarst – igienizarea integrală a peşterii, curăţirea în proporţie de 95% a tuturor iscăliturilor de pe

pereţi şi formaţiuni. (ASER) 1994 Se efectuează activităţi de pază în zilele de 1-2.05 si 22-24.08. (ASER) 1995 Schimbarea lacătelor de la intrările Comarnic si Ponicova, proiectarea noilor porţi, deviz EcoCarst96.

(ASER) 1996 Transportarea la Comarnic a utilajelor (generator electric, aparat de sudat, poarta, ciment, etc.). (ASER)

Acţiunea a fost întreruptă în urma preluării de către As. Temerarii de la Primăria Caraşova şi, a P. Comarnic. 1997 1998 1999

Intrarea Comarnic a fost deschisă de mai multe ori de turişti. Intrarea Ponicova nu mai are poartă funcţională. Administrare As. Temerarii (AT).

2000 Poarta de la Intrarea Comarnic este distrusă de rugină. (AT) 2001 Traseul turistic subteran devine practicabil doar pe 50% din lungime. (AT) 2002 Se montează noi sisteme de închidere (ASER)

Se repară calea de acces în peşteră (ASER) Se angajează un ghid şi paznic permanent la peşteră. (ASER)

2003 Se montează o poartă nouă la intrarea Comarnic (ASER) Se înfiinţează Punctul de Informare Comarnic (Proiect Management Park 2 (ASER) Se fac primele amenajări a spaţiului de cazare pentru ghid şi cercetători. (ASER)

2004 Se montează o poartă nouă la intrarea Ponicova. (ASER) 1.3 Scopul şi categoriile de arie protejată Să menţină starea naturală nealterată a peşterii pentru beneficiul publicului larg, a resurselor speogenetice şi biologice. Rezervaţie naturală, categoria IV IUCN, clasa B. Caracterul ariei: speologic.

9

1.4 Procesul actual de planificare şi revizuire a limitelor Limitele actuale ale ariei rămân neschimbate însă se creează o zonă tampon corespunzătoare bazinetului Ponicova. Zona tampon are rolul de a asigura protecţia cursului de apă al Pârâului Ponicova deoarece acesta reprezintă un flux de energie extrem de important pentru sit. 1.5 Procedura de modificare şi actualizare a planului Actualul plan de management defineşte principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe termen lung a misiunii sitului. Pentru elaborarea planului au fost folosite informaţii vechi, informaţii recente sau au fost omise anumite aspecte datorită lipsei informaţiilor. În aceste condiţii, pe măsură ce se intensifică cercetările, planul va suferi complectări/modificări ale activităţilor temelor. Planul de lucru anual se va elabora, având în vedere Planul de Management, resursele disponibile şi situaţia curentă. În cazul în care se impun schimbări ale Planului de Management, ele sunt propuse de unitatea de management (custodele) cu consultarea experţilor desemnaţi. Propunerile pot veni şi din partea altor persoane fizice şi juridice. Competenţa aprobării acestora revine: Autorităţii Centrale de Mediu cu avizul Academiei Române pentru modificarea misiunii, scopului, obiectivelor. Administraţiei Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului – Consiliului Ştiinţific pentru modificări ale activităţilor. 1.6 Procedura de implementare a planului Responsabilitatea aplicării Planului de Management revine Administraţiei Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, care poate desemna un custode pentru administrarea efectivă. Custodia este recomandabil a fi acordată unei organizaţii cu experienţă în speologie pentru a asigura eficienţa conservării. Planurile de Lucru Anuale se întocmesc de unitatea de management cu consultarea experţilor, în trimestrul patru al anului premergător, se avizează de directorul Administraţiei Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului şi se aprobă de Consiliul Ştiinţific. Pentru implementarea Planului de Management se va colabora cu organizaţii neguvernamentale, instituţii de cercetare, instituţii de învăţământ, firme de consultanţă, firme de construcţii, administratori de situri similare. În cazul colaborării, activităţile vor fi supravegheate de un reprezentant al unităţii de management.

10

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

2.1 Informaţii Generale 2.1.1 Localizare Peştera Comarnic este situată în sud-vestul României, judeţul Caraş Severin, unitatea administrativ-teritorială Caraşova, la cca. 7 km de satul Iabalcea. Sistemul carstic este cuprins în Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului, zona de conservare specială Comarnic. Din punct de vedere silvic, zona este administrată de Ocolul Silvic Reşiţa, Unitatea de Producţie (UP) X, Comarnic, unităţile amenajistice (ua) 40, 44 în care sunt situate intrările peşterii. Coordonatele intrărilor

Coordonate geografice Coordonate Stereo 70 (m) Nr. Intrarea

latitudine longitudine X Y Z 1 Nr. 1 (aven) - - - - 512,0 2 Nr. 2 (aven) - - - - 511,8 3 Nr. 3 (aven) - - - - 511,3 4 Nr. 4 (aven) - - - - 511,1 5 Nr. 5 (aven) - - - - 506,9 6 Nr. 6 (Ponicova) - - - - 471,4 7 Nr. 7 (Ponicova) - - - - 467,6 8 Nr. 8 (Comarnic) 45o10’42,58” 21o56’57,00” 413.243,3 602.952,6 435,4 Acces Drumuri şi trasee turistice spre Comarnic

nr Punct de plecare / Descriere traseu

Tip traseu/cod drum km Date construcţie

Practicabil în sezon

1 Reşiţa-V. Mare-V. Sodol-Şaua Cioaca Mare-V. Romanovăţ-P-na Sumbrac-P-na Comarnic-Comarnic.

Traseu turistic nr. 3, Bandă albastră (traseu principal)

13,0 Marcat pe copaci, făra indicatoare

Primăvară, vară, toamnă, iarnă

2 Lacul Gura Golumbului-Dl. Zabăl-Dl. Trei Movile-La Clocitoare-Lacul Buhui-Şaua Cuptoare-Anina-Mărghitaş-Mediureca-Comarnic.

Traseu turistic nr. 3, Bandă albastră (traseu principal)


Primăvară, vară, toamnă

3 Semenic (Băile Mici), traseu bandă roşie-Vila Klauss-P-na Beţii-V. Comarnic-Comarnic.

Traseu turistic nr. 4, Cruce roşie (traseu de legătură)



4 Caraşova-P-na Prolaz-Platoul Iabalcei-Comarnic

Traseu turistic nr. 9 Triunghi albastru (traseu secundar)



5 Reşiţa (canton Minda)-Capu Baci-Canton Padina Seacă-Comarnic

DS (fost DJ 582C) 14,0 Pământ, piatră


6 Anina (Oraşul Nou)-Şaua Cuptoare, Canton Jervani, Canton Navesul Mare-Comarnic

DS (fost DJ 582C) 18,0 Pământ, piatră

Primăvară, vară,

11

toamnă 7 Iabalcea-Canton Padina Seacă-Comarnic

(legătură cu fost DJ 582C) DC 97-(fost DJ 582C) 7,0 Pământ,

piatră Primăvară, vară, toamnă

8 Văliug-Crivaia-Vila Klaus-Canton Bârzăviţa-Canton Navesu Mare-Comarnic

DJ 582D-Dc 96- DS (fost DJ 582C)

18,0 Asfalt, pământ, piatră


Notă: DN=drum naţional; DJ=drum judeţean; DC=drum comunal; DP=drum de utilitate privată; DS=drum silvic

2.1.2 Proprietatea terenurilor şi drepturile de management Peştera Comarnic este situată în terenuri ce aparţin Domeniului Public Naţional, proprietate a Statului Român, cu drept de administrare operativă Regia Naţională a Pădurilor prin D.S.C.S. – O.S.R. În cadrul bazinetului hidrologic Ponicova (cu rol de protecţie a Peşterii Comarnic) există terenuri private. Suprafeţele de teren din perimetrul de referinţă, conform evidenţelor de Carte Funciară – Reşiţa

nr Nr. top Nr. CF S

(ha*/mp) Proprietar

Data intrării în

proprietate

Categoria de folosinţă

Mod de exploatare Regim de

protecţie

1 3372/12/b/1 1 7511*3713 Statul Român 1947 Pd, pş, T, Pădure Cat. II zcs 2 3373/a 1 2345 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 3 3373/b 1412 948 ol Miloja Nicola 16.12.1897 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 4 3374/a 1 719 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 5 3374/b 661 10790 Fera Jakab 16.12.1897 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 6 3375/a 1 683 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 7 3375/b/1 1413 2536 Filca Ivan 1923 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 8 3375/b/2 3796 705 st Maria Fera şi

Tincul 29.01.1941 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

9 3376/a 1 554 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 10 3376/b 4036 1 jug 1455

st Ursul Petru , Ursul Marta, Iabalcea nr 9

08.01.1943 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

11 3377/a 1 317 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 12 3377/b 550 11193 Szudor Tovor 16.12.1897 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 13 3378/a 1 245 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 14 3378/b 551 1h1532 ol Banaduc Maria

Caraşova nr 664 16.12.1897 08.12.1965

Arabil Fâneţe Cat. II zcs

15 3379/a 1 590 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 16 3379/b 2640 1436 ol Ursul Petru

Ursul Marta, Caraşova nr 9


17 3380/a 1 338 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 18 3380/b 262 11172 Pozdeka Milya 16.12.1897 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 19 3381/a 1 216 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 20 3381/b 263 1h 1540 ol Pozdeka Milya 16.12.1897 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 21 3382/a 1 216 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 22 3382/b 2075 1h 1540 ol CF nr 4558 25.10.2001 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 23 3383/a 1 385 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 24 3383/b/1 3051 5562 Pazderca Ioan 12.11.1994 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

12

Pazderca Ana 25 3383/b/2 4249 5562 Gluvac Maria şi

Veronica 16.12.1958 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

26 3384/a 1 669 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 27 3384/b 2046 10870 Petrica Stepan

Petrica Ioan 10.12.1974 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

28 3385/a 1 367 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 29 3385/b 2320 1h 1498 ol Filka Maria 24.10.1920 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 30 3386/a 1 352 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 31 3386/b/1 1 5.578 Statul Român/UDR 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 32 3386/b/2 1704 5584 Statul Român

(confiscare) 01.03.0957 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

33 3387/a 1 352 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 34 3387/b/1 3138 2702 Giurgiuleanu

Gheorghe, Giurgiuleanu Maria


35 3387/b/2 2070 751 ol Giurgiuleanu Gheorghe, Giurgiuleanu Maria


36 3388/a 1 407 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 37 3388/b 1 11.103 Statul Român 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 38 3389/a 1 468 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 39 3389/b 2518 1h1470 ol

11042 Ghera Nicolae Ghera Marta


40 3390/a 1 389 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 41 3390/b 4098 1 jug 1492

st Elena Turna, caraşova nr 447


42 3391/a 1 54 Statul Român 1947 Drum Drum silvic Cat. II zcs 43 3391/b 3127 2h Surdu Ion, Surdu

Ghe., Surdu Rozalia


44 3392 3529 1h U.D.R. CF nr 1 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 45 3393 1 1/0 Statul Român/UDR 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 46 3394 1 1/0 Statul Român 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 47 3395/a 1 1/0 Statul Român 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 48 3395/b 1 1/0 Statul Român 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 49 3396 1 2/0 Statul Român 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 50 3397 192 1 jug Cservenak Ivanici

şi Magdalena 11.12.1905 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

51 3398/a 164 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 52 3398/b 2075 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 53 3399 376 2 jug Miloia Ionel,

Miloia Maria, Miloş


54 3400 1655 2 h Zenca Maria Zenca Gheorghe

22.08.1918 25.08.1934


55 3401 699 2 jug Dobra Nicolae, Dobra Ecaterina ½,


13

Baciuna Maria ½ 56 3402 2073 2 h Tynkul Jela 16.02.1906 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 57 3403 957 2 h Ilca Fodor –

Iabalcea nr 62 01.06.1928 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

58 3404 135 1 jug Vaca Marta 8/32, Vaca Ion 6/32 – Carasova nr 83, Vaca Maria 6/32 – Carasova nr 234 Tudor Stana 6/32 – Carasova nr 173 Vaca Ion 3/32 - Carasova nr 125, Vaca Petru 3/32 Vaca Magdalena 11/32

12.06.1958

05.01.1959


59 3405 3575 1 jug Bisina Iacob 14.08.1934 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 60 3406 139 2 jug Giurchiţă Petru -

Caraşova 04.02.1929 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

61 3407 2663 2 hold Roberselş Milir 15.12.1911 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 62 3408 631 2 jug Michiţă Ghe.4/6,

Miloia Nicolae 1/6, Miloia Mihai 1/6


63 3409 2923 2 hold Babics Luka 30.04.1914 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 64 3410 1579 1 h Zsian Adam, Zsian

Elena 27.08.1900 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

65 3411 3307 2 jug Vaca Ion, Caraşova nr 497


66 3412 1637 2 hold Mirul Petru fiu 15.01.1999 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 67 3413 3360 2 jug Borca Nedelcu,

Caraşova nr 134 29.03.1926 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

68 3414 684 2 jug Bocşan Petru 2/4, Bocşan Nicolae ¼, Ursu Maria ¼


69 3415 2466 2 hold Popovici Ion, Văliug nr 219 Maria Filca

20.03.1926 22.01.1951


70 3416 99 2 jug Miloş Martin Miloş Marta


71 3417 1742 800 ol Tynkul Peter, Caraşova


72 3418 3302 800 st Jurma Vasile Jurma Ghizela, Văliug


73 3419 3674 1 jug Rebegilă Elisabeta 22.04.1937 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 74 3420 3662 1 jug Ardeleanu Martin 26.06.1990 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 75 3421 3602 1 jug Ardeleanu Martin 26.06.1990 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 76 3422 3344 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 77 3423 54 1 jug Radan ioan

Radan Jela 30.11.0899 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

14

78 3424 1584 1 hold Zsian Adam Zsian Elena


79 3425 539 4 jug În CF 3784 Ghirac Pettru, Caraşova


80 3426 3076 2 hold Filca Matrta, Caraşova nr 14, Haţegan Petru Petrica Ştefan Petrica Ioan

14.02.1957

23.04.1974 10.12.1974 10.12.1974


81 3427 1 1/400 Statul Român 1945 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 82 3428 4197 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 83 3429 258 1 jug Catici Marius

Catici Maria 29.03.1995 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

84 3430/a 966 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 85 3430/b 2973 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 86 3431 258 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 87 3432 4197 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 88 3433 3426 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 89 3434 1729 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 90 3435 2823 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 91 3436 1 3/320 Statul Român 1947 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 92 3437 2640 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 93 3438 3523 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 94 3439 910 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 95 3440 1363 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 96 3441 3570 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 97 3442 1368 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 98 3443 3357 1 iug Mateş Ioan 21.12.1972 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 99 3444 46 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 100 3445 46 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 101 3446 3112 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 102 3447 218 1 jug Baciuna Maria 2/8

Baiuna Luca 3/8 Baciuna Gheorghe 3/8


103 3448/a 103 1 iug Hocza Maria Pozderka Marc

27.09.1918 22.04.1920


104 3448/b 2830 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 105 3449/a 1747 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 106 3449/b 161 800 h Dobra Peter ¼

Dobra Mihajla ¼ 1919 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

107 3450 3639 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 108 3451 340 2 hold Beul Stefan 1/6

Beul Maria 1/6 Beul Mihai 1/6 Beul Maria 1/6


15

109 3452 3686 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 110 3453 800 1 hold Spatos Filip

Spatos Maria 04.08.1925 Arabil Fâneţe Cat. II zcs

111 3454 984 2 hold Sorca Nicolae Sorca Marius

14.12.1966 03.03.1987


112 3455/a 1710 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 113 3455/b 2625 2 hold Hota Nicolae si

sotia Hota Marta


114 3456 2680 2 hold Blidariu Melia ? Arabil Fâneţe Cat. II zcs 115 3457 806 2 hold Blidariu Milia 02.03.1920 Arabil Fâneţe Cat. II zcs 116 3458 5388-5389 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 117 3459 1653 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 118 3460 3131 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 119 3461/a 1627 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 120 3461/b 1628 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 121 3462 1628 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 122 3463 2507 1 hold Uichita Mihai

Uichita Bala Arabil Fâneţe Cat. II zcs

123 3464 2506 1 hold Uichita Mihai Uichita Bala


124 3465 3146 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 125 3466 2129 2 hold Todor Nicolae ½

Miloja Todor Petre 1/2


126 3467/a 3785 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 127 3467/b 2185 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 128 3468 1289 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 129 3469 3089 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 130 3470 941 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 131 3471 3700 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 132 3472 2056 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 133 3473 2847 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 134 3474/a 2015 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 135 3474/b 2183 Privat Arabil Fâneţe Cat. II zcs 136 3475 142 2 iug Kiskari Racz Maria

Todor Glurac Gluvac Gynca Gluvac Milos Gluvac Mihai Gluvac Marian Gluvac Amalia si sotul

10.02.1917 27.09.1967 22.02.1995


Notă: Cat II zcs = Categoria II (Parc Naţional) zonă de conservare specială Privat = date indisponibile despre proprietar şi suprafaţă

16

Suprafeţele de teren din perimetrul de referinţă, conform evidenţelor Silvice (terenurile sunt situate în numărul topografic 3372/12/b/1, OSR UPX Comarnic.

Nr Nr. ua Nr. UP

S (ha) Proprietar Categoria

de folosinţă Mod de exploatare

propus Regim de protecţie

1 39A X 11,8 Statul Român Pd T. igienă(T.progresive dec.II) A 2 39B X 4,9 Statul Român Pd T. conservare M 3 40A X 33,1 Statul Român Pd - E, catIIzcs 4 40C1 X 0,1 Statul Român Cc - - 5 40C2 X 0,1 Statul Român Cc - - 6 40C3 X 0,2 Statul Român Cc - - 7 43A X *3,4 Statul Român Pd - E, catIIzcs 8 43B X *2,1 Statul Român Pd - E, catIIzcs 9 43C X *5,5 Statul Român Pd - E, catIIzcs

10 43D X *1,4 Statul Român Pd - E, catIIzcs 11 43E X 2,8 Statul Român Pd - E, catIIzcs 12 44A X 26,8 Statul Român Pd - E, catIIzcs 13 44B X 2,4 Statul Român Pd - E, catIIzcs 14 44C X 5,0 Statul Român Pd - E, catIIzcs 15 44D X 4,0 Statul Român Pd - E, catIIzcs 16 45A X 9,7 Statul Român Pd T. igienă M 17 45B X 2,4 Statul Român Pd T. rase, împ. A 18 45C X 10,0 Statul Român Pd T. igienă A 19 45D X 12,6 Statul Român Pd T. igienă A 20 46 X 36,8 Statul Român Pd T. igienă A 21 47A X 7,0 Statul Român Pd T. igienă (T. Prograsive dec. II) A 22 47B X 1,0 Statul Român Pd T. rase, împ. A 23 47C X 2,4 Statul Român Pd T. igienă A 24 47D X 1,8 Statul Român Pd T. igienă A 25 47E X 1,0 Statul Român Pd T. rase, împ. A 26 47F X 3,5 Statul Român Pd T. igienă A 27 47G X 3,3 Statul Român Pd T. rase, împ. A 28 47H X 1,5 Statul Român Pd T. igienă A 29 47I X 1,1 Statul Român Pd T. progresive (punere lumină)

ajut. reg. nat. A

30 47J X 0,7 Statul Român Pd T. igienă A 31 47K X 1,3 Statul Român Pd T. igienă A 32 47L X 15,9 Statul Român Pd T. igienă A 33 47M X 1,1 Statul Român Pd T. igienă (T. Progresive dec II) A 34 48 X 1,3 Statul Român Pd T. igienă A 35 49A X 12,8 Statul Român Pd T. igienă A 36 49B X 11,9 Statul Român Pd T. progresive (însămânţare) A 37 49C X 1,6 Statul Român Pd rărituri A 38 49D X 6,1 Statul Român Pd T. igienă A 39 50A X 1,9 Statul Român Pd T. igienă A 40 50B X 0,8 Statul Român Pd T. igienă (T. Progresive dec II) A 41 50C X 2,5 Statul Român Pd T. rase, împ. A 42 50D X 7,9 Statul Român Pd T. igienă (T. Progresive dec II) A 43 51A X 35,1 Statul Român Pd T. igienă A 44 51B X 4,3 Statul Român Pd T. igienă A 45 51C X 2,2 Statul Român Pd T. igienă (T. Progresive dec II) A 46 52A X 37,4 Statul Român Pd T. igienă (T. Progresive dec II) A 47 52B X 8,4 Statul Român Pd T. igienă K 48 53A X 20,1 Statul Român Pd T. igienă A 19 53B X 1,0 Statul Român Pd T. igienă K 50 54 X 34,7 Statul Român Pd T. igienă A 51 55 X 38,6 Statul Român Pd T. igienă A 52 56 X 23,8 Statul Român Pd T. igienă A

17

53 57 X 24,7 Statul Român Pd T. igienă A 54 58 X 24,6 Statul Român Pd T. igienă A 55 59A X 10,0 Statul Român Pd T. igienă A 56 59B X 0,4 Statul Român Pd - A 57 59C X 0,2 Statul Român Pd - A 58 60A X 0,6 Statul Român Pd - E, catIIzcs 59 60B X 2,6 Statul Român Pd - E, catIIzcs 60 60C X 0,3 Statul Român Pd - E, catIIzcs 61 60D X 0,8 Statul Român Pd - E, catIIzcs 62 60E X 8,2 Statul Român Pd - E, catIIzcs 63 60F X 1,4 Statul Român Pd - E, catIIzcs 64 60G X 3,0 Statul Român Pd - E, catIIzcs 65 60H X 2,4 Statul Român Pd - E, catIIzcs 66 60I X 4,2 Statul Român Pd - E, catIIzcs 67 60V X 2,9 Statul Român Pş (hrană v.) - - 68 61A X 21,3 Statul Român Pd - E, catIIzcs 69 61B X 1,5 Statul Român Pd - E, catIIzcs 80 61C X 1,0 Statul Român Pd - E, catIIzcs 81 61D X 2,3 Statul Român Pd - E, catIIzcs 82 61E X 4,3 Statul Român Pd - E, catIIzcs 83 61F X 1,5 Statul Român Pd - E, catIIzcs 84 61G X 0,7 Statul Român Pd - E, catIIzcs 85 61H X 0,7 Statul Român Pd - E, catIIzcs 86 TOTAL 591,6

Notă * suprafaţă parţială din total parcelă Regimul de protecţie şi exploatare reglementat prin amenajamentul silvic S.U.P. “A” – codru regulat – în suprafaţă totală de 418,1 ha, avînd ca ţel de producţie, obţinerea de sortimente de lemn pentru cherestea, construcţie, celuloză. În această subunitate sunt incluse arboretele din tipul I funcţional, zona de protecţie tampon a Parcului Naţional Cheile Caraşului. S.U.P. “M” – conservare deosebită – în suprafaţă totală de 14,6 ha, arboretele supuse regimului de conservare, cuprinzând arborete situate pe versanţi cu pante mari, cu sol superficial scheletic, expus eroziunii în adâncime, arborete situat în condiţii grele. S.U.P. “E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii – potrivit Legii protecţiei Mediului. Include arboretele din grupa I-a funcţională pe o suprafaţă de 146,2 ha. S.U.P. “K” – rezervaţii de seminţe, Include arboretele din grupa I, funcţională pe o suprafaţă de 9,4 ha. 2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructură 2.1.3.1 Administrarea 2.1.3.1.1 Administrarea zonei Zona este administrată de Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului de aproximativ 6 luni şi de Ocolul Silvic Reşiţa. Administraţia are în prezent 6 persoane (personal de birou) şi în viitor (11 agenţi de teren) care vor patrula periodic în zonă. În prezent resursele materiale, financiare şi logistice sunt limitate. Ocolul Silvic Reşiţa are un pădurar (la Cantonul Silvic Comarnic), care asigură paza pădurii şi a fondului cinegetic, periodic. 2.1.3.1.2 Administrarea peşterii Administrarea oficială revine Administraţiei Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului. La data elaborării actulalului document administraţia parcului nu deţine personal de teren desemnat special pentru Peştera Comarnic.

18

Peştera este administrată legal de Asociaţia Speologică Exploratorii din anul 2002 ( Împuternicirea nr 2305/20.05.2002) iar într-o formă neoficială din 1975. Există 3 persoane desemnate pentru administrare, două persoane cu contract de voluntariat (personal de birou şi teren cu atribuţii în coordonare, marketing, financiar) şi o persoană cu contract de muncă (personal de teren cu atribuţii de pază şi ghidaj turistic). La aceste persoane se adaugă peste 15 voluntari ai asociaţiei care sunt angrenaţi în activităţile necesare a fi întreprinse pentru sit. Din punct de vedere material, există: • un birou la Reşiţa cu toate dotările necesare (calculator, imprimantă, leptop, telefon, fax, e-mail), • o cabană la Comarnic, dotată, având următoarele funcţii: 1 dormitor (13 locuri tip prici), 1 bucătărie/sală de

mese, 1 punct de informare pentru turişti şi cercetători. • peştera are sisteme de protecţie (porţi la intrări), un sistem de monitorizare a temperaturii (6 aparate), surse

de lumină individuale (10 lămpi de carbit). • maşină (microbuz). Din punct de vedere financiar bugetul anual al administratorului (custodelui) este de aproximativ 500 milioane lei, având capacitatea de a elabora proiecte, atrage fonduri şi susţine financiar activităţile necesare. Din punct de vedere logistic, există mai mulţi cercetători şi institute de cercetare din diverse domenii care oferă suportul ştiinţific necesar. Cavitatea are o pagină web proprie. Programul personalului de teren

LUNA ACTIVITATEA

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Pază P P P P P P P P P P P P Ghidaj T T T P P P P P P T T T P = permanent; T = temporar 2.1.3.2 Infrastructură 2.1.3.2.1 Infrastructura zonei În cabana Comarnic există amenajat Punctul de Informare Comarnic (o cameră) unde sunt expuse fotografii, hărţi şi sunt oferite diverse pliante, publicaţii, informaţii despre Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului şi Peştera Comarnic. Nu există reţele electrice, apă, gaz, telefonie fixă. Telefonia mobilă funcţionează doar în reţeaua Conex. Acces

Acces Localitatea Tip acces Starea Auto Reşiţa Drum silvic Nesatisfăcătoare Anina Drum silvic Nesatisfăcătoare Iabalcea Drum comunal/silvic Nesatisfăcătoare Văliug Drum comunal/silvic Nesatisfăcătoare Pedestru Reşiţa Traseu turistic bandă albastră Bună (lipsă indicatoare) Anina Traseu turistic bandă albastră Bună (lipsă indicatoare) Caraşova Traseu turistic triunghi albastru Bună (lipsă indicatoare) Vila Klauss Traseu turistic cruce roşie Bună (lipsă indicatoare) Clădiri

NUME O.S. / UP

NR

. CA

M.

NR

. LO

CU

RI

CU

RE

NT

APA

DE

CA

NT

OR

DE

P. G

UN

OI

AC

CES

LO

CU

IT

STA

RE

A

DESTINAŢIA

Cantonul Silvic Comarnic Reşiţa 10 7 3 Nu Nu Nu Nu S T Ns pază

19

(piatră) Cantonul Silvic Naves (piatră) Reşiţa 10 4 - Nu Nu Nu Nu S N Ns pază Cabana Comarnic (piatră) Reşiţa 10 3 13 Nu Nu Nu Da S P/T B Cercetare; punct de

informare Cabana Comarnic (lemn) Reşiţa 10 1 4 Nu Nu Nu Da S T Ns - N = nelocuit; T = temporar; P = permanent; Ns = nesatisfăcător; S = satisfăcător; B = bun 2.1.3.2.2 Infrastructura peşterii Traseul turistic, lung de 1750 m nu are dotări/construcţii speciale. Există desemnată o cărare pe traseul căreia au fost săpate trepte în argilă, construite trepte din lespezi de piatră, canale de drenare a apei de percolaţie. Aceste amenajări asigură un minim de confort vizitatorilor şi un mediu cât mai natural. La cele două intrări sunt amplasate porţi metalice pentru asigurarea protecţiei peşterii. Iluminarea se efectuează cu 10 lămpi de carbid. 2.1.4 Resurse informatice Acoperirea cu hărţi NR DENUMIRE NOMENCLATURĂ SCARA AUTOR AN

1 Planul Peşterii Comarni - 1:1.000 ASE 1993 2 Harta topografică foaia Comarnic L-34-104-B-d-4 1:10.000 ISPOTA 1965 3 Harta topografică foaia Culmea Răşpiţel L-34-104-D-b-2 1:10.000 ISPOTA 1965 4 Harta geologică foaia Reşiţa L-34-104-B 1:50.000 Inst. Geologic 1985 5 Harta geologică foaia Reşiţa L-34-104-D 1:50.000 Inst. Geologic 1985 6 Harta hidrogeologică foaia Reşiţa - Anina - 1:25.000 SC

Prospecţiuni SA

1994

7 Harta silvică foaia O.S. Reşiţa - 1:50.000 ICAS Bistriţa 2002 8 Harta silvică foaia O.S. Reşiţa U.P. X 1:20.000 ICAS Bistriţa 2002 9 Harta pedologică foaia O.S. Reşiţa U.P. X 1:20.000 ICAS Bistriţa 2002

10 Harta exploatării silvice foaia O.S. Reşiţa U.P. X 1:20.000 ICAS Bistriţa 2002 11 Schiţa de Carte Funciară, foaia Caraşova VIII fără scară Eduard Mayer 1858 12 Harta geomorfologică - 28.000 V. Sencu 1972 13 Harta Parcului Naţional Semenic – Cheile

Caraşului - 1:149.254 Ministerul

Mediului 2003

14 Harta zonării interioare a Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului

- 1:188.679 Ministerul Mediului

2003

15 Bazinul Ponicova în GIS - 1:10.000 ASE Reşiţa 2003 Acoperirea fotografică Stereofotograme şi imagini satelitare există pentru întreg perimetrul. NR DENUMIRE AUTOR AN

1 Aerofotograme DTM 1961 2 Imagini satelitare Landsat 2003

Istoricul cercetărilor

NR ANUL TEMA AUTORII 1 1929 Biospeologie R. Jeannell, E. Racoviţă 2 1934 Explorare, cartare E. Balogh

20

3 1937 Explorare, cartare E. Balogh 4 1938 Explorare, cartare E. Balogh 5 1940 I. Protopopescu 6 1967 Biospeologie L. Botoşăneanu, A. Negrea, Şt. Negrea (Institutul de

Speologie) 7 1967 Morfologie V. Sencu (Institutul de Geografie) 8 1969 Morfologie V. Sencu 9 1970 Morfologie V. Sencu

10 1972 Morfologie V. Sencu 11 1985 Explorare, cartare G. Karban, M. Ţigla, V. Nania (Asociaţia Speologică

Exploratorii) 12 1992 Hidrogeologia regiunii A. Iurkewikz (SC Prospecţiuni SA) 13 1968 Geologia regiunii S. Năstăseanu, H. Savu (Institutul Geologic) 14 1992 Explorare, cartare B. Bădescu, V. Nania, M. Miculeanici, M. Suru, C. Ţencuşe,

I. Georgiu, M. Marcu, O. Orzen (Asociaţia Speologică Exploratorii)

15 2004 Explorare, cartare, climatologie

B. Bădescu, R. Crîsta (Asociaţia Speologică Exploratorii)

2.1.5 Limite, compartimente şi zone 2.1.5.1 Limite, compartimente şi zone în regiune Cavitatea este situată în Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului, zona de conservare specială, parcelele ua 40A, 44A. În cadrul acestor 2 parcele, limitele perimetrului de protecţie ale galeriilor Peşterii Comarnic (protecţia galeriilor la suprafaţa terenului), conform A.P.M. sunt în tabelul de mai jos. Coordonatele în sistem Stereo ’70 a punctelor pe contur zonă restrânsă.

Nr. punct X (m) Y(m) Z (m) Materializare A 413.360 260.160 408 Nu există B 413.300 260.460 445 Nu există C 412.200 260.270 554 Nu există D 412.250 459.970 480 Nu există

Suprafaţa totală este de 341.950,00 mp (34,195 ha) Având în vedere faptul că sistemul carstic Comarnic este străbătut permanent de un pârâu care curge iniţial la suprafaţă, perimetrul de protecţie extinsă trebuie să cuprindă şi bazinetul hidrografic Ponicova. Limita porneşte din faţa Cantonului Silvic Comarnic (BS 83), urcă pe valea Comarnic până la confluenţa cu Valea Serdneacu (BS 68), continuă pe Valea Serdneacu (BS 81, 78) urcă pe Dealul Cleanţu Putnata [cota 661,0] (BS 79, 92) şi ajunge în apropiere de Vf. Beţii [cota 851,7] trecând prin (BS 80, 94, 75, 74, 73). De aici limita continuă pe Culmea Răşpiţel (BS 101) [cota 829,2], (BS 105) [cota 867,0], (BS 107), [cota 867,0], (BS 108) [cota 862,5], (BS 113), iar de aici coboară pe Cracul Răşpiţel (BS 112), (BS 114), trece peste drumul DC 96, (BS 139), (BS 133), Cantonul Silvic Navesul Mare. De aici limita urcă pe dealul Navesu Mare (BS 217), (BS 117), (BS 128) [cota 678,0], (BS 119) [cota 658,0], coboară la drumul silvic [cota 494,0], urcă pe dealul Ponicova [cota 622,0], coboară la (BS 86), (BS 84) [cota 581,0], şi ajunge în punctul de plecare (BS 83). Coordonatele în sistem Stereo ’70 a punctelor pe contur zonă extinsă Nr. punct X (m) Y(m) Z (m) Materializare

1 413.370 260.160 404 B.S 83 2 413.340 260.640 434 BS68 3 413.130 260.830 448 confluenţă 4 412.930 260.860 465 BS78 5 412.500 260.740 625 -

21

6 412.380 260.650 661 BS79 7 412.360 260.710 661 BS92 8 412.330 260.910 638 - 9 412.240 261.060 650 BS80

10 412.170 261.340 710 - 11 411.940 261.790 797 BS94 12 412.100 261.990 818 BS75 13 412.040 262.200 825 - 14 412.020 262.390 850 BS74 15 412.030 262.480 851 BS73 16 411.860 262.500 852 - 17 411.620 262.660 838 - 18 411.410 262.740 829 BS101 19 410.860 262.930 867 BS105 20 410.600 262.800 856 - 21 410.460 262.790 853 BS107 22 410.320 262.760 860 - 23 410.180 262.770 874 - 24 410.030 262.610 869 - 25 409.850 262.480 876 BS108 26 409.790 262.500 874 BS113 27 409.790 262.310 860 - 28 409.890 262.030 800 - 29 410.390 261.220 625 - 30 410.460 261.030 582 BS114 31 410.470 260.950 576 BS139 32 410.630 260.530 565 - 33 410.600 260.410 566 - 34 410.680 260.340 558 - 35 410.680 260.200 548 BS217 36 410.960 259.760 636 - 37 411.040 259.740 650 - 38 411.106 259.675 661 BT NAVES 39 411.270 259.650 660 - 40 411.350 259.600 671 - 41 411.380 259.520 678 BS128 42 411.520 259.450 658 - 43 411.680 259.460 658 BS119 44 411.840 259.610 619 - 45 412.190 259.590 515 - 46 412.310 259.620 495 - 47 412.850 259.600 622 - 48 412.810 259.940 585 BS86 49 412.780 260.040 581 BS84 50 413.180 260.140 455 -

Suprafaţa totală este de 6.718.355,00 mp (671,8355 ha)

22

2.1.5.2 Limite, compartimente şi zone în peşteră Zonarea internă este funcţie de necesitatea de conservare a resurselor speogenetice, protecţia faunei şi activităţile de turism, speoturism.

Zona

Activitatea I

(Galeriile laterale altele de cât cele incluse în

zona II şi III)

II (Traseul speoturistic)

III (Traseul ecoturistic)

Protecţia faunei x x x Conservare speogenetică x x x Cercetare ştiinţifică x x x Educaţie x Instruire x Turism x Speoturism x Zona I: toate galeriile laterale, puţurile şi hornurile situate pe nivelul fosil, subfosil şi activ, care nu sunt cuprinse în zona II sau III. Zona II: Galeria Arcuită, Avenele de la Insurgenţa Ponicova Zona III: Sectoarele de galerii cuprinse între Intrarea Comarnic, Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Sala Mare cu Blocuri, Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Zidurile Chinezeşti, Sala de Cristal, Sala Domului, Galeria Cotită, Intrarea Ponicova 2.2 Mediul Fizic 2.2.1 Geologia regiunii Formaţiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice, magmatice şi sedimentare, aparţinând domeniilor getic şi danubian, parautohtonului de Severin şi depresiunilor posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebeş – Turnu Ruieni – Armeniş – Teregova – Luncaviţa, geticul încalecă spre est domeniul danubian.. Cristalinul getic se caracterizează prin cute mari, drepte şi relativ simetrice, desfăşurate paralel cu direcţia catenei muntoase. Munţii Aninei sunt formaţi din şisturi cristaline peste care sunt dispuse rocile sedimentare ce formează sinclinoriul Reşiţa-Moldova Nouă, puternic cutat şi tectonizat. 2.2.1.1 Petrografia regiunii Rocile magmatice (paleogen), aparţinând domeniului getic, sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca (migmatite venitice), (suprafaţa ocupată este de 30,000 ha). Rocile metamorfice (Precambrian superior), aparţinând Pânzei getice, sunt reprezentate de micaşisturi şi paragnaise cu muscovit, biotit şi granaţi (Suprafaţa ocupată este de 444,801 ha). Sedimentarul neozoic stă transgresiv peste unităţile tectonice formate anterior şi este reprezentat printr-o gamă largă de formaţiuni - argile, marne, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, etc. Cuaternarul este prezent în sectoarele depresionare, pe sectoare de versanţi, unele interfluvii joase şi în cadrul văilor: holocenul inferior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri clădind, mai ales, prima şi a doua terasa a râurilor, în timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviunilor luncilor şi albiilor minore. (Suprafaţa ocupată peste rocile din bază este de 10,000 ha). SEDIMENTARUL – ROCI CARBONATICE Formatiunea de Steierdorf cu trei membri: - Membrul Conglomeratic de Budinic (Hettangian pro parte);

23

- Membrul Grezos de Valea Terezea (Hettangian pro parte-Sinemurian) (Suprafaţa ocupată este de 37,037 ha); - Membrul Argilitic de Uteriş (Pliensbachian). Primii doi membri sunt reprezentaţi în esenţă prin rudite, arenite, lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră (Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc.) şi microfloră (Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii, etc.). Cel de-al treilea membru este alcătuit din argilite bituminoase cu rare resturi de macroflora şi cu o relativ bogată asociaţie de microfloră, specii semnificative pentru varstă (prin debutul lor în Pliensbachian) fiind Foveosporites multifoveolatus, Calliallasporites dampieri, Perinopollenites elatoides. Formaţiunea Marnelor de Dealul Zânei (Toarcian-Callovian inferior)-marne cu lumasele de lamellibrachiate (frecvente corbule mici) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum, Grammoceras fallaciosum şi Hildoceras bifrons (Toarcian), marne şi marnocalcare cu Leioceras opalinum, Ludwigia murchisonae, Graphoceras concavum (Aalenian), Gervillia lanceolata, Ostrea acuminata (Bajocean), Bositra buchi, Delecticeras delectum şi Clydoniceras discus (Bathonian), marnocalcare cu concretiuni de calacre grezoase cu Macrocephallites macrocephallus (Callovian inferior). (suprafaţa ocupată este de 7,656 ha) Formaţiunea Calcarelor de Gumpina (Callovian mediu)-calcare grezoase silicioase, în bază cu un nivel cu elipsoizi de silice, cu Reineckeia anceps. (suprafaţa ocupată este de 14,410 ha) Formaţiunea Marnocalcarelor de Tămaşa (Callovian superior-Oxfordian inferior) – marnocalcare grezoase cu Kosmoceras duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras perarmatum şi Arisphinctes plicatilis. (suprafaţa ocupată este de 8,405 ha) Formaţiunea Calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior-Kimmeridgian inferior) – calcare cu interstratificaţii silicoase cu Colomisphaera fibrata. (suprafaţa ocupată este de 38,780 ha) CRETACICUL INFERIOR Formaţiunea Calcarelor de Plopa (Valanginian superior pro parte – Aptian), cu un membru: Membrul Calcarelor de Valea Nerei (Barremian inferior)- calcare în bancuri masive, predominant bio-acumulate, uneori cu corali, hidrozoare(?)/stromatoporoidee rare şi pachiodonte, cu o bogata asociaţie de foraminifere şi alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic sunt: Paracoskinolina? Jourdanensis, Cribellopsis thieuloyi, Paleodictyoconus cuvillieri, Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii şi S. melitae. (suprafaţa ocupată este de 90,745ha)

2.2.1.2 Petrografia peşterii Holocenul inferior şi superior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri, clădind terase ale pârâului subteran, şi constituie majoritatea aluviunilor din albie. Formaţiunea Calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior-Kimmeridgian inferior) – calcare cu interstratificaţii silicoase cu Colomisphaera fibrata. Formaţiunea Calcarelor de Plopa, (Valanginian superior pro parte – Aptian), Membrul Calcarelor de Valea Nerei (Barremian inferior) - calcare în bancuri masive, predominant bio-acumulate, uneori cu corali, hidrozoare(?)/stromatoporoidee rare şi pachiodonte, cu o bogata asociaţie de foraminifere şi alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic sunt: Paracoskinolina? Jourdanensis, Cribellopsis thieuloyi, Paleodictyoconus cuvillieri, Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii şi S. melitae. 2.2.1.3 Tectonica regiunii Anticlinalul Comarnic – Pleşiva este o structură majoră a regiunii, însă foarte tectonizată. La Comarnic apar depozitele permiene, care sunt laminate în lungul unei dislocaţii longitudinale ce se menţine până la Dunăre 2.2.1.4 Tectonica peşterii Cutarea stratelor de calcar este intensă, în anumite sectoare ale peşterii observându-se flancuri sau axe de anticlinal şi sinclinal. Litoclazele observate în galeriile peşterii sunt formate preponderent pe 3 direcţii: 12O, 60O, 330O. În Galeria ce urmează Sala de Cristal se observă o fisură de forfecare cu brecie pe cca. 60 m lungime, având direcţia de 330O.

24

2.2.2 Geomorfologia 2.2.2.1 Exocarstul regiunii Relieful carstic, consecinţă directă a complexului de procese fizice şi chimice, prezintă o gamă variată de fenomene aflate în diferite stadii evolutive unele ducând la fragmentarea carstului din perimetru. 2.2.2.1.1 Forme depresionare Formele depresionare inventariate în zona constituită din roci insolubile (şisturi cristaline)

Aspect Tipul Dimensiuni L / l / h (m)

Suprafaţă (kmp) Denumirea

vale Ogaş 3.000/200/40 0,600000 Ponicova vale Ogaş 800/300/45 0,240000 Pârâu 1 vale Ogaş 1.100/200/25 0,220000 Pârâu 2 vale Ogaş 1.300/200/40 0,260000 Pârâu 3 vale Râpă de obârşie 100/20/5 0,002000 P-na Ponicova 1 vale Râpă de obârşie 250/30/20 0,007500 P-na Ponicova 2 Notă: aspect (văi); tipul (Ogaş, Ogaş de torent, Râpă de obârşie, Ravene, Rigole). Formele depresionare inventariate în zona constituită din roci solubile (calcare):

Lapiezurile Răspindire Tipul Dimensiuni

(h m) Suprafaţă

(Kmp) Locul

câmp de lapiezuri lapiezurile rotunjite

0,5 0,310000 Dl. Navesul Mare (versantul stâng al Văii Ponicova)


0,3 0,010000 Dl. Beţii (versantul drept al Văii Ponicova)


0,3 0,010000 Dl. Beţii (versantul drept al Văii Ponicova)


0,6 0,280000 Cleanţu Putnata


0,5 0,120000 Dl. Navesul Mic

Notă: răspândire (lapiezuri izolate, câmp de lapiezuri); tipul (caneluri, lapiezuri în potcoavă, rigolele, lapiezuri scobite, camenite, ancosele de subsăpare, lapiezurile radiculare, lapiezurile cavernoase, lapiezurile rotunjite, lapiezurile ascuţite, lapiezurile de diaclază, bogazul, lapiezurile aşchioase, lapiezurile în turmă de miei); dimensiuni (mici, medii, mari). Dolinele

Răspindire Tipul Dimensiuni h/∅ (m)

Suprafaţă (km)

LOCUL

doline izolate prăbuşire 2/15 0,000015 Cleanţul Putnata (nord) doline izolate Conice/asimetrice 3/25 0,004000 Cleanţul Putnata (sud) văi de doline Conice/asimetrice 5/40 0,015000 Dealul Navesul Mare (sud-est) Notă: răspândire (doline izolate, văi de doline, uvale900/400/30, depresiunile carstice deschise); tipul (conice, cilindrice, asimetrice, sufoziune, prăbuşire, de versant); dimensiuni (microdoline10/10, mezodoline50/20, macrodoline300/30). Văile

ASPECT TIPUL DIMENSIUNI L / l / h (m)

SUPRAFAŢĂ (kmp) LOCUL/DENUMIREA

văi oarbe 4.000/400/100 1,600000 Pârâul Ponicova Notă: aspect (chei, canioane, văi); tipul (transversale, oarbe, în fund de sac, cu trepte antitetice, depresiuni de contact carstic).

25

2.2.2.1.2 Forme orizontale Carstoplenele din perimetru

Doline Lapiezuri Acoperire Suprafaţa (kmp)

Locul

Conice Rotunjite/îngropate Pădure 0,180000 % Dl. Navesul Mare Notă: dolinele(se enumeră tipurile de doline); lapiezurile (se enumera tipurile de lapiezuri); acoperire (pădure, pajişte). 2.2.2.1.3 Forme positive Formele pozitive din perimetru

Răspindire Tipul Dimensiuni (L/h) m Suprafaţa Locul

izolaţi Pereţi verticali 100/10 - Valea Ponicova (versantul drept) izolaţi Pereţi verticali 100/5 - Cleanţul Putnata (nord) izolaţi Pereţi verticali 50/15 - Cleanţul Putnata (nord) izolaţi Pereţi verticali 50/25 - Cleanţul Putnata (nord) izolaţi Pereţi verticali 300/6 - Cleanţul Putnata (sud) izolaţi Pereţi verticali 160/5 - Cleanţul Putnata (est) izolaţi Pereţi verticali 50/25 - Insurgenţă Ponicova (vest) izolaţi Pereţi verticali 70/5 - Cleanţul Putnata (vest) izolaţi Pereţi verticali 200/7 - Cleanţul Putnata (vest) izolaţi Pereţi verticali 50/7 - Cleanţul Putnata (vest) izolaţi Pereţi verticali 70/5 - Cleanţul Putnata (vest) izolaţi Pereţi verticali 150/2 - Cleanţul Putnata (vest) izolaţi Pereţi verticali 100/3 - Cleanţul Putnata (vest) izolaţi Pereţi verticali 180/3 - Cleanţul Putnata (vest) Notă: răspândire (izolat, grupat); tipul (pereţi verticali, creste calcaroase, piloni, turnuri, ace, martori de coroziune). 2.2.2.2 Endocarst – peşteri În acest perimetru, datorită condiţiilor naturale cât şi a cercetărilor aprofundate au fost identificate 7 cavităţi, din care 6 peşteri şi 1 aven. Comparativ cu alte zone/bazine carstice din regiune, perimetrul de referinţă se caracterizează printr-o mică densitate de cavităţi dar cu un important sistem carstic – Peştera Comarnic. Din punct de vedere al importanţei cavităţilor, în conformitate cu Legea Ariilor Protejate, toate cavităţile au fost analizate cantitativ şi calitativ în ceea ce priveşte speogeneza (SP), morfologia (MF), hidrologia (HD), paleontologia (PL), arheologia (AR) şi fauna (FA). Analiza cantitativă s-a realizat în urma stabilirii unei grile de încadrare pentru fiecare domeniu în parte şi acordarea unor note de la 1-4. În urma calculării mediei aritmetice a notelor pentru cele 6 domenii s-a realizat o primă încadrare a cavităţii în categoria de protecţie. Media 1 corespunde categoriei A, 2-B, 3-C, 4-D. A rezultat faptul că există o peşteră în clasa B, 1 în clasa C şi 5 în clasa D. Cavităţile situate în perimetrul de referinţă (Bazinul Comarnic – Topliţa, cod 2243)

Importanţa Nr Denumire Dez Den H ALTSP MF HD PL AR FA Cat Org Anul

3 P. Comarnic 6203,0 100,0 A 512 1 1 1 3 4 1 B ER 19814 P. cu Gheaţă 279,0 36,0 F 440 4 3 4 3 4 4 D ER 1981

14 Av. nr.1 de la Insurgenţă 58,0 31,0 F 540 3 3 4 4 4 4 D ER 197947 P. Vântului 34,8 9,0 F 440 3 4 4 3 4 3 C ER 198271 P. de la Insurgenţă Ponicova 34,8 10,6 F 480 4 4 4 4 4 4 D ER 198498 P. nr 1 de pe Putnata 11,2 1,8 F 600 4 4 4 4 4 4 D ER 200399 P. nr 2 de pe Putnata 11,0 2,2 F 595 4 4 4 4 4 4 D ER 2003

Total perimetru 6684,9 201,0 Notă: Dez=dezvoltare; Den=denivelare totală; H=hidrologie; SP=speogeneză; MF=morfologie; HD=hidrologie; PL=paleontologie; AR=arheologie; FA=faună; Cat=categoria; Org=organizaţia.

26

Dintre cavităţile enumerate mai sus, au conexiune directă sau presupusă: P. cu Gheaţă, Av. nr.1 de la Insurgenţă, P. Vântului, P. de la Insurgenţa Ponicova. În continuare sunt prezentate formele de escavare, de umplere şi alte tipuri de forme ale Rezervaţiei Naturale Peştera Comarnic 2.2.2.2.1 Formele de excavare Forme de coroziune Nr. Forma Locul/galeria

1 Alveole de coroziune Galeria Cotită 2 Pereţi rugoşi Cascada Ponicova 3 Muchii tăioase Cascada Ponicova 4 Excavaţii de egutaţie Galeria spre Sala Virgină 5 Lapiezuri endocarstice pe

pereţi Galeria Lapiezurilor

6 Lapiezuri endocarstice pe podea

Galeria Nordică I

7 Amprente negative - 8 Albii lărgite Galeria Arcuită sector nordic 9 Nişe laterale submerse Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II

10 Şanţuri de podea Galeria Arcuită 11 Hieroglife Galeria Cotită 12 Septe de podea Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II 13 Amprente de aluviuni

grosiere -

14 Linguriţe de talie mică Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Zidurile Chinezeşti, Sala de Cristal, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II

15 Labirinte de coroziune Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă, Galeria Lapiezurilor, Cascada Ponicova 16 Săli de confluenţă Sală (Galeria Cotită – Galerie Sala Virgină) 17 Puţuri remontante Hornul Mare 18 Cupole de coroziune - 19 Tavane plan orizontale - 20 Şanţuri de tavan Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II 21 Marmite de tavan - 22 Septe laterale Galeria Lapiezurilor, Zidurile Chinezeşti 23 Septe de tavan Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II 24 Septe de podea Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II 25 Arcuri lamelare - 26 Fisuri lărgite - 27 Columele de tavan - 28 Lapiezuri de tavan - 29 Galerii tip metrou Galeria Nordică II, Zidurile Chinezeşti 30 Conducte forţate - 31 Pereţi văluriţi - 32 Anastomoze - 33 Tavan în fagure - 34 Septe trepanate - 35 Lame -

Forme de eroziune Nr. Forma Locul/galeria

1 Galerii cu nivele de curgere

Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II

2 Galerii cu nivele de Galerie amonte de Sala de Cristal

27

meandru 3 Galerii cu nivele de

marmitaj -

4 Puţuri elicoidale - 5 Albii adâncite Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II,

Galeria Nordică III 6 Albii extinse lateral Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II,

Galeria Nordică III 7 Terase în rocă Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II 8 Nivele de meandru Galerie amonte de Sala de Cristal 9 Nivele de curgere Galeria Cotită, Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Galeria

Ponoarelor Sala de Cristal, Zidurile Chinezeşti, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II, Galeria Nordică III

10 Cascade Galeria Cotită, Galeria Arcuită 11 Săritori Avenele de la Insurgenţa Ponicova 12 Pilieri Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II, Galeria Nordică III 13 Culise laterale Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II, Galeria Nordică III 14 Pereţi şlefuiţi Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II, Galeria Nordică III 15 Marmite Galeria Cotită, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II 16 Columele - 17 Carene - 18 Praguri şi repezişuri Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II, Galeria Nordică III 19 Nişe de subsăpare - 20 Banchete sculpturale - 21 Excavaţii de rodaj Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Zidurile Chinezeşti, Sala de

Cristal, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II, Galeria Nordică III

22 Striuri de frecare - 23 Şanţuri de târâre - 24 Podele lustruite Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II, Galeria Nordică III Forme de desprindere Nr. Forma Locul/galeria

1 Coalescenţe de incaziune Sala Mare cu Blocuri, Sala Domului 2 Cupole de prăbuşire Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă,

Galeria Arcuită 3 Tavane în trepte Sala Mare cu Blocuri, Sala Domului 4 Tavane plan structurale Galeria Faliei, Sala Domului 5 Pereţi cu diedre - 6 Cornişe de desprindere Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă,

Galeria Arcuită 7 Surplombe - 8 Poduri şi arcuri - 9 Plane de litoclaze şi

oglinzi de fricţiune Galeria Litoclazei, Galeria Faliei

10 Amprente de blocuri -

28

2.2.2.2.2 Formele de umplere Forme de precipitare chimică Nr. Forma Locul/galeria

1 Stalactite Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă, Orga Mică, Muzeul, Orga Mare, Sala de Cristal, Sala Domului, Sala Virgină, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II

2 Stalagmite Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă, Orga Mică, Muzeul, Orga Mare, Sala de Cristal, Sala Domului, Sala Virgină, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II

3 Domuri Între Sala Mică cu Blocuri şi Sala Zebrelor, Sala cu Argilă 4 Perle lustruite Între Orga Mare şi Galeria Sudică 5 Coloane Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă,

Orga Mică, Muzeul, Orga Mare, Sala de Cristal, Sala Domului, Sala Virgină, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II

6 Draperii Sala Virgină 7 Cruste parietale Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă,

Orga Mică, Muzeul, Orga Mare, Sala de Cristal, Sala Domului, Sala Virgină, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II.

8 Baldachine Galeria Litoclazei, Sala cu Argilă, Sala Virgină 9 Microgururi Între Sala Mică cu Blocuri şi Sala Zebrelor, Limba Soacrei, Zona Orga

Mare, Zidurile Chinezeşti, Sala Virgină 10 Planşee stalagmitice Sala cu Argilă, Limba Soacrei, Zona Orga Mare, Zidurile Chinezeşti, Sala

Domului, Sala Virgină 11 Cascade Zidurile Chinezeşti 12 Cristalictite - 13 Helictite - 14 Heligmite - 15 Anthodite - 16 Coralite - 17 Discuri - 18 Gururi Între Sala Mică cu Blocuri şi Sala Zebrelor, Limba Soacrei, Zona Orga

Mare, Zidurile Chinezeşti, Sala Virgină 19 Baraje concreţionare Limba Soacrei 20 Trotuare - 21 Gulere - 22 Cristale flotante Zona Orga Mare, Zidurile Chinezeşti 23 Monocristale - 24 Agregate perlate - 25 Oolite - 26 Geluri - 27 Anemolite - 28 Stalactite cu faţete Intrarea Ponicova 29 Planşee stalagmitice

suspendate Muzeu

30 Clusterite - Forme de acumulare şi sedimentare Nr. Forma Locul/galeria

1 Lame de decompresiune - 2 Blocuri izolate În toată cavitatea 3 Blocuri încleştate Sala Mică cu Blocuri, Sala Mare cu Blocuri, Sala cu Argilă, Galeria Faliei, 4 Planşeu de blocuri Galeria Ponoarelor 5 Trene de grohotiş -

29

6 Conuri de grohotiş central Sala Mică cu Blocuri. 7 Conuri de grohotiş lateral Galeria Nordică I, Galeria Arcuită, Sala Virgină. 8 Debrişuri de calcar - 9 Cruste descuamate -

10 Pelicule de argilă Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala cu Argilă, Zona Sălii Virgine, Galeria cu Fentă

11 Conuri de argilă Zona Sălii Virgine, Galeria cu Fentă 12 Goluri colmatate Există în majoritatea sectoarelor. 13 Pelicule de praf Intrările Avenele de la Insurgenţa Ponicova 14 Aluviuni în talvegul

râului Galeria spre Sala Virgină, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II, Galeria Nordică III.

15 Pietriş Galeria spre Sala Virgină, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II, Galeria Nordică III.

16 Nisip Sala Zebrelor, Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria spre Sala Virgină, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II, Galeria Nordică III.

17 Argilă Galeria cu Fentă, Galeria Ponoarelor, galeriile laterale din zonele: Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Faliei, Sala Virgină, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II.

18 Goluri laterale colmatate Galeria cu Fentă, Galeria Ponoarelor, galeriile laterale din zonele: Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Faliei, Sala Virgină, Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II.

19 Terase aluvionare Zona Muzeu, Galeria Lapiezurilor, Sala de Cristal. 20 Cruste de argilă Galeria cu Fentă. 21 Nivele de viitură Galeria Cotită, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria

Nordică II, Galeria Nordică III 22 Conuri de scurgere Zona Sala Virgină 23 Aluviuni în galerii

submerse şi sifoane Sifon “Fântâna lui Pluto”, Sifonul Sudic, Sifonul Nordic.

24 Strate de mâluri mobile Sala Mare cu Blocuri, Sala Zebrelor, 25 Conuri de aluviuni în

sifoane Sifon “Fântâna lui Pluto”, Sifonul Nordic

26 Conuri de dejecţie în confluenţe

-

27 Aluviuni suspendate în pereţi

Orga Mică, Galeria Nordică I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II.

28 Planşee suspendate - 29 Urme de picurare Sala Zebrelor, Sala cu Argilă 30 Piramide de pământ - 31 Rigole, conuri de dejecţie Avenele de la Insurgenţa Ponicova 32 Pâlnii în aluviuni Zona Sala Domului 33 Forme vălurite - 34 Râpe de desprindere - 35 Humus şi frunzar Avenele de la Insurgenţa Ponicova 36 Trunchiuri Avenele de la Insurgenţa Ponicova 37 Resturi scheletice de

animale -

38 Guano Zona Sala Domului 39 Chiropterit -

2.2.2.2.3 Alte tipuri de forme Nr. Forma Locul/galeria

1 Gelifracţia Intrarea Ponicova, Intrarea Comarnic, Avenele Ponicova 2 Deflaţia Intrarea Ponicova, Intrarea Comarnic 3 Bio-modelare -

30

2.2.2.3 Mineralogia şi vârsta speleotemelor Din punct de vedere mineralogic, principalele grupe de minerale sunt: carbonaţii (calcit), oxizii şi hidroxizii (gheaţă), fosfaţii. Din punct de vedere morfologic, până în prezent au fost identificate: monocristale (izometrice) şi agregate cristaline (stalactiforme, stalagmitiforme, crustale, sferulitiforme, pulverulente, vermiculariforme). Singura datare (S. Constantin – Norvegia) a unei speleoteme situată în etajul fosil a demonstrat vârsta de 26.000 ani. 2.2.2.4 Evoluţia carstului şi a peşterii Pârâul Ponicova avea un traseu iniţial exclusiv de suprafaţă, dar o dată cu adâncirea mai accentuată a Văii Caraş şi Văii Comarnic, apa pârâului Ponicova s-a subteranizat treptat. Prima subteranizare (presupusă) a condus la formarea Peşterii Ramonei (2240/124), dovadă fiind dezvoltarea de peste 500 m, dimensiunile relativ mari ale galeriilor, galeţii bine rotunjiţi din finalul peşterii, sedimente fine de şisturi cristaline. Pârâul se varsă în râul Caraş, în prezent traseul fiind inactiv. A doua subteranizare a format Peştera Popovăţ (2240/2), fapt pus în evidenţă prin marcarea cu fluoresceină efectuată de V. Sencu. Pârâul se varsă în râul Caraş. A treia subteranizare (compusă din 3 etape – avenele, peştera de la intrarea Ponicova, intrarea actuală) a format Peştera Comarnic. În prezent, valea iniţială Ponicova este fragmentată morfologic şi funcţional în trei părţi distincte şi anume: Sectorul 1 cu o lungime totală de 5,7 km din care la suprafaţă 4 km şi în subteran (Peştera Comarnic) 1,7 km este activ permanent. Sectorul 2 cu o lungime totală de 1,4 km din care la suprafaţă 0,4 km şi în subteran (Peştera Popovăţ) 1,0 km este activ permanent. Sectorul 3 cu o lungime totală de 0,8 km este în prezent o vale de doline. Etapele evolutive ale peşterii au fost: Avenele de la insurgenţa Ponicova, Galeria cotită, Sala Domului, Sala de Cristal, Zidurile Chinezeşti, Muzeul, Sala cu Argilă, Sala Zebrelor, Ieşirea Comarnic. Posibil ca în această etapă să fie formată şi Sala Virgină, Peştera cu gheaţă) Subteranizarea treptată în partea dreaptă a galeriilor formate în prima etapă (Sala cu Argilă, Sala Mare cu Blocuri) şi cu precădere în partea stângă (Sala Domului, Zona Orga Marea, Sala Mare cu Blocuri, Sala Zebrelor), formând Galeria Nordică II, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică I) Subteranizarea cursului de apă pe primii 100 m de la intrarea Ponicova şi ieşirea apei în izbucul Comarnic. 2.2.3 Hidrologia 2.2.3.1 Ape de suprafaţă Bazinul hidrologic care alimentează Sistemul Peştera Comarnic este al Pârâului Ponicova. Suprafaţa acestuia este de 6,3 Km2 din care 4,5 km2 pe roci necarstificabile şi 1,7 km2 pe roci carstificabile. Apele de suprafaţă situate în cadrul bazinului au o lungime cumulată de 6,550 km şi un debit mediu total de 60,0 l/s. Afluenţii Bazinetului hidrografic Ponicova Lungime (km) 4 Suprafaţa (kmp) 6,3 Q (l/s)

izv 0,5 Q (l/s) ieşire 60,0

Afluent stânga Aprox. Q (l/s) Caracter Afluent dreapta Aprox. Q (l/s) Caracter - - - Pârâu 1 0,3 permanent - - - Pârâu 2 0,3 permanent - - - Pârâu 3 1,0 permanent Notă: debitele afluenţilor au fost evaluate prin măsurători expeditive.

2.2.3.2 Ape subterane Zona nu prezintă importanţă din punct de vedere al acumulărilor acvifere, însă este ilustrativă pentru amploarea fenomenului carstic Comarnic favorizat de două premise ale procesului de carstificare: tectonizare intensă şi prezenţa cursului de suprafaţă Ponicova format pe roci impermeabile.

31

Astfel, pârâul Ponicova, ce curgea iniţial spre nord-vest, pe o vale punctată în momentul de faţă doar de un aliniament de doline, şi-a găsit un nou traseu de-a lungul zonei de minimă rezistenţă reprezentată de contactul tectonic dintre depozitele de vârstă Liasic (impermeabil)/Cretacic şi, mai la nord, Jurasic superior, formând Peştera Comarnic. În etapa următoare apa şi-a creat un nou drum pe sub peşteră, actualul traseu fiind însă în proporţie de 90% impenetrabil. Zona de alimentare Alimentarea surselor carstice se realizează fie direct din precipitaţii (Izvorul Amenajat, Izvorul Naves), fie prin ponoare şi zone de pierdere difuză (Peştera Comarnic – resurgenţă 1). Ponoarele străpungerii hidrogeologice (Peştera Comarnic), permit subteranizarea unor debite importante care la viitură pot depăşi 500 l/s (anul 1997). Rolul deosebit în alimentarea sistemului îl constituie aflorimentul de roci necarstificabile (şisturi cristaline, roci eruptive) situat la Sud de Peştera Comarnic unde este bazinul de alimentare al Pârâului Ponicova. Acest fapt determină clasificarea sistemului în unul de tip binar. Bazinul de alimentare a sistemului carstic

Bazinul de alimentare Caracterul rocii Suprafaţa (ha) Ponicova Impermeabil 458,8010 Ponicova Permeabil 172,0345 Comarnic Impermeabil 16,0000 Comarnic Permeabil 25,0000 Sursele carstice Extremitatea aval a drenajelor subterane este marcată de izvoare care realizează astfel descărcarea acviferului. Înregistrarea zilnică a sursei Peştera Comarnic – resurgenţa 1 şi 2 cumulat (1992-1993) şi expeditivă a celorlalte surse a permis obţinerea debitelor caracteristice. Intensitatea proceselor tectonice şi carstice suferite de roca rezervor se reflectă în valoarea ridicată a indicelui de variabilitate a surselor Peştera Comarnic resurgenţa 1 şi 2. Valorile debitelor minime pentru sursele din perimetru se încadrează în intervalul 1 – 5 l/s iar valorile maxime ajung la 300-500l/s. Sursele carstice din perimetru Nr Denumire Q (l/s) ALT (m) Caracter Tuf Bazin 1 Peştera Comarnic – resurgenţă 1 5 – 300 416 permanent nu Comarnic 2 Peştera Comarnic – resurgenţă 2 0 – 200 420 temporar nu Comarnic 3 Izvorul Amenajat 1 – 5 409 permanent nu Comarnic 4 Izvorul Naves 1 <1 500 permanent nu Ponicova 5 Izvorul Naves 2 <1 495 temporar nu Ponicova 6 Izvorul Putnata <1 550 permanent nu Ponicova Drenajele subterane Drenajele subterane, cu consecinţe în dezorganizarea reţelei hidrografice de suprafaţă au condus la apariţia unuia din cele mai importante sisteme carstice din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Factorii care au condus la formarea sistemului au acţionat în conexiune, aceştia fiind: factorul tectonic; limita permeabil-impermeabil; nivelul de bază local. Conexiunea dintre zona de pierdere (ponor) şi zona de descărcare (sursă), pe sectorul impenetrabil al Peşterii Comarnic a fost pusă în evidenţă cu ajutorul trasorilor (fluoresceină). Se observă că viteza de tranzit este foarte mare (150 m/h), rezultând o curgere probabil de tip piston. Drenajul subteran al Peşterii Comarnic

Ponor Data Q (l/s) Sursa Q

(l/s) ∆H (m)

Dist (km)

T (h)

Vit. (m/h)

P.Comarnic 08.04.68 9,0 P. Comarnic– resurgenţă 1 9,0 20 1,8 12 150 Hidrometria şi dinamica resurselor acvifere În cadrul zonei au fost identificate 3 areale şi anume: Naves, Peştera Comarnic – resurgenţa 1 şi 2, Izvorul Amenajat, ultimele două posibil a face parte dintr-un singur sistem.

32

Hidrograful întocmit pentru Peştera Comarnic arată o influenţă a perioadei de topire a zăpezii de aproximativ 2 luni, precum şi reacţii imediate la precipitaţii. Parametrii hidrodinamici calculaţi arată o maturitate a acviferului carstic reflectat prin indice de variabilitate ridicat, coeficient de epuizare mare, volum dinamic redus, caracteristice modelului Baget. Parametrii hidrodinamici ai Peşterii Comarnic

Perioada Qmin (l/s)

Qmax (l/s)

Q med (l/s) Q α Vol.Din.

(x105m3) EM FT TR M

1992-93 5,0 475,0 66,4 95,0 0,018 1,77 28 0,132 22 B

EM – efect memorie, ft – frecvenţă de tăiere, TR – timp de regularizare, M – model, α – coeficient de epuizare Analiza parametrilor consideraţi conduc la următoarele concluzii • Sistemele de fracturi orientate NV-SE, adâncirea văilor precum şi contactul dintre

carstificabil/necarstificabil au contribuit la fragmentarea geologică şi morfologică a acviferelor carstice, favorizând formarea unui sistem de dimensiuni mari.

• Gradul de organizare a golului carstic este avansat, ceea ce conferă zonei studiate foarte bune proprietăţi transmisive şi reduse proprietăţi capacitive.

2.2.3.3. Compoziţia chimică şi biologică a apelor

Limite maxime admisibile STAS 4706-88 Indicator

Intrare în peşteră (mg/l)

Ieşirea din peşteră (mg/l) I II III STAS

1342-91 Temperatura (0C) 2.7 4.3 Nu se normeaza 22 Turbiditate [grade FTU] 1 FTU 0 FTU - - - 5 Culoare [grade Pt-Co] 12 Pt-Co 0 Pt-Co Fara culoare naturala 15 (30) pH [unitati pH] 7.30 7.36 6.5-8.5 Substante organice (CCOMn) [mg/l]

3.04 1.76 10 15 25 2.5 (3.0)

Duritate [grade duritate] 4.48 8.4 - - - - Alcalinitate 1.1 2.2 - - - - Reziduu fix [mg/l] 54 108 750 1000 1200 800(1200) Conductivitate [µS] 113.5 228 - - - 1000 Suspensii [mg/l] 5 13 - - - - CO3 2- [mg/l] 0 0 - - - - Ca2+ [mg/l] 20 32 150 200 300 100 (180) Mg2+ [mg/l] 7.2 16.8 50 100 200 50 (80) Na+ [mg/l] 4.11 3.54 100 200 200 - K+ [mg/l] 1.64 1.4 - - - - Cl- [mg/l] 23.1 26.98 250 300 300 250 (400) SO4

2- [mg/l] 10 11 200 400 400 200 (400) HCO3

- [mg/l] 67.1 134.2 - - - - Amoniu [mg/l] 0.023 0.070 1 3 10 0 (0.5) Nitriti [mg/l] 0.010 0.015 1 3 - 0 (0.3) Nitrati [mg/l] 1.70 2.38 10 30 - 45 P-PO4 –orto [mg/l] 0.08 0.08 0.1 0.1 (0.5) Fe2+ [mg/l] 0.02 0.01 0.3 1.0 1.0 0.1

• Valorile din paranteze sunt cele admise exceptional

33

• Se mai poate studia si NTPA 013-2002 –caracteristicile apei de suprafata la obtinerea apei potabile

Calitatea apei pârâului Ponicova din punct de vedere biologic

Diferenţa Indicator

Intrare în peşteră (mg/l)

Ieşirea din peşteră (mg/l) (mg/l) %

Limita admis Depăşire

Număr total de bacterii - - - <300 - Număr bacterii coliforme totale - - - - <10 - Număr bacterii coliforme fecale - - - - <2 - Număr streptococi fecali - - - -- <2 -

• Nu sunt date disponibile cu privire la calitatea apei pârâului Ponicova din punct de vedere biologic. 2.2.4 Clima 2.2.4.1 Clima în regiune Teritoriul în care este situată Rezervaţia Naturală Peştera Comarnic se încadrează din punct de vedere al climei în climatul temperat-continental moderat, subtipul bănăţean, cu nuanţe submediteraneene. Subtipul bănăţean este caracterizat prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulaţia maselor de aer umed din vest şi sud-vest este caracteristică întregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantităţi medii de precipitaţii ceva mai ridicate decât în alte zone ale ţării la altitudini similare, perioade destul de dese de încălzire în timpul iernii şi primăveri relativ timpurii. Perimetrul de referinţă are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse între 400m (Comarnic) şi 866,7m (Vf. Poiana Beţii), cuprinzând etajul climatic de dealuri – climatul de dealuri joase (200-500m) şi înalte (500-800m) – caracteristic Munţilor Aninei. 2.2.4.1.1 Regimul termic în regiune Temperaturile medii lunare în funcţie de altitudine.

Temperatura medie lunară în 0C, pe trepte de altitudine Luna

400 – 600m 600 – 900m Ianuarie -1 -2 -3 -4 Februarie -1 -2 -3 -4 Martie 1 3 0 -2 Aprilie 5 7 4 6 Mai 7 9 4 6 Iunie 11 13 8 10 Iulie 17 19 14 16 August 19 21 16 18 Septembrie 14 15 9 11 Octombrie 10 11 8 9 Noiembrie 4 5 2 3 Decembrie 0 1 -1 -2 În general luna cea mai caldă a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie şi februarie. Temperaturile medii anuale sunt de 100C – în zona joasă a perimetrului. 2.2.4.1.2 Regimul termic în peşteră Temperatura apei, aerului şi solului (măsurat în data 13.03.2004)

Nr Denumire galerie / punct Distanţa (m)

Temperatură apă (OC)

Temperatură aer (OC)

Temperatură

sol (OC)

34

1 Intrarea Comarnic 20 - 3,4 0,2 2 Galeria Litoclazei (T7) 95 - 4,2 3,2 3 Sala Mică cu Blocuri (T12) 148 - 4,1 4,5 4 Sala Mică cu Blocuri (T15) 181 - 6,5 6,0 5 Sala Zebrelor (T22) 267 - 7,9 7,5 6 Sala cu Argilă (T28) 372 8,5 9,0 8,1 7 Galeria Lapiezurilor (T41) 540 - 9,0 9,0 8 Galeria Zidurile Chinezeşti (T49) 733 9,2 9,8 9,0 9 Galeria Faliei (T64) 955 - 9,4 9,4

10 Sala Domului (T74) 1101 8,8 9,7 8,9 11 Galeria (T79) 1165 8,5 7,8 7,2 12 Galeria (T84) 1262 8,3 7,4 7,0 13 Galeria Cotită (T101) 1382 - 7,1 6,9 14 Galeria Cotită (T110) 1466 - 6,3 6,8 15 Zona intrării Ponicova (T120) 1587 2,7 2,3 1,6 16 Galeria nordică II (P7) 373 7,8 8,0 8,0 17 Cascada Ponicova 330 4,0 4,5 5,0 18 Galeria Arcuită 650 8,3 3,8 6,0 19 Galeria Sudică 650 8,3 3,8 6,0 20 Izvorul Comarnic (resurgenţa 1) - 4,3 - - 21 Izvorul Amenajat - 8,5 - -

Notă: • distanţa este măsurată faţă de intrarea Comarnic • temperatura afară la data măsurătorilor este –0,4 0C Influenţa vizitatorilor asupra temperaturii aerului Începând din luna decembrie 2003, în Peştera Comarnic au fost instalate 6 data-loggere, dispuse în punctele cele mai semnificative ale peşterii, pe toate cele trei nivele, atât pe traseul turistic cât şi în afara acestuia. Aparatele înregistrează temperatura la fiecare 5 minute cu o rezoluţie de miime de grad Celsius, ceea ce ne permite să avem o precizie la sutime de grad. Pentru a dispune de date comparative, un aparat de înregistrare a fost montat în apropierea Centrului de Informare Comarnic pentru a înregistra temperatura exterioară. Ajutător, sunt prevăzute achiziţionarea şi amplasarea mai multor tipuri de senzori cum ar fi: de presiune atmosferică, de umiditate, pentru concentraţia CO2. Pentru a obţine o interpretare completă şi complexă, care să permită determinarea pragului de suportabilitate al peşterii şi limita de reversibilitate a proceselor induse de vizitatori, aceste măsurători urmează să se deruleze pe parcursul a cel puţin 3-4 ani. Astfel, măsurătorile efectuate pun în evidenţă, aproape în toate punctele de staţie, caracterul ciclic diurn al variaţiei temperaturii exterioare, cu amplitudini şi decalaje temporale diferite în funcţie de amplasarea staţiei de măsurători. Cele mai mici variaţii, deci stabilitatea termică cea mai mare, se observă în Sala Virgină. Această observaţie pledează pentru o oarecare izolare a acestei săli ceea ce justifică pe deplin menţinerea acestei săli în afara circuitului turistic. Datorită acestei izolări, care presupune un schimb termodinamic relativ slab cu exteriorul, un aport masiv de căldură datorat unor eventuale vizite ar deregla echilibrul natural pe o perioadă relativ îndelungată, perioadă necesară disipării cantităţii de căldură introdusă în sistem. Variaţiile cele mai mari ale temperaturii se întâlnesc pe galeriile active sau pe galeriile de acces în peşteră. Aceste observaţii ni se par absolut normale date fiind, pe de o parte, influenţa cursului subteran asupra mediului, iar pe de altă parte, intensitatea circulaţiei de aer şi a influenţei exteriorului asupra zonelor de acces. Aparatele situate pe traseul turistic au reuşit să măsoare variaţiile de temperatură datorate rarelor vizite efectuate în această perioadă. Dat fiind însă numărul redus de persoane care au participat la aceste vizite, variaţiile sunt minime, iar temperatura revine în scurt timp la valorile normale. Perturbaţiile termice sunt absorbite şi disipate rapid fără a afecta echilibrul dinamic al peşterii. În cazul acestor vizite suntem departe de a atinge pragul de suportabilitate al peşterii.

35

2.2.4.2 Regimul pluviometric şi umiditatea 2.2.4.2.1 Regimul pluviometric Cantităţile medii lunare de precipitaţii

Cantităţile medii lunare de precipitaţii în mm/mp, pe trepte de altitudine Luna 200-600m 600-900m

Ianuarie 50 – 80 60 – 80 Februarie 40 – 80 60 – 80 Martie 50 – 80 60 – 80 Aprilie 60 – 80 80 – 100 Mai 70 – 100 110 – 130 Iunie 100 – 140 130 – 160 Iulie 60 – 100 110 – 150 August 80 – 100 90 – 110 Septembrie 50 – 80 70 – 90 Octombrie 60 – 80 70 – 90 Noiembrie 50 – 90 70 – 90 Decembrie 60 – 90 80 – 100 În general cantităţile cele mai abundente de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regulă în intervalele ianuarie – februarie şi septembrie – noiembrie. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 1400mm/an în zona înaltă a Masivului Semenic şi 800mm/an pe platourilor carstice şi în zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei. Din cauza versanţilor expuşi influenţei vânturilor vestice umede, în general cantităţile medii de precipitaţii depăşesc pe cele înregistrate în alte locuri din ţară situate la altitudini similare; acest lucru se observă mai cu seamă în zona Masivului Semenic şi a zonelor de obârşie ale văilor Timişului, Bârzavei, Nerei şi ceva mai puţin la obârşia Caraşului. Numărul de zile în care se înregistrează precipitaţii este de aproximativ 140 – 160 de zile. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 – 90, iar stratul de zăpadă se menţine în medie circa 60 – 160 de zile pe an, în funcţie de altitudine. 2.2.4.2.2 Regimul higrometric în peşteră Umiditatea relativă din sit variază funcţie de condiţiile climatice de la exterior, dar se păstrează totuşi anumite caracteristici zonale interioare. Astfel, în galeriile active, subfosile şi fosile umiditatea variază între 85-100%, în galeriile fosile din zona intrării Ponicova (Galeria Cotită) umiditatea atinge frecvent 100% datorită fenomenului de condensare iar în zona intrărilor umiditatea se situează în jurul valorii de 85%.

Nr Denumire galerie / punct Distanţa (m) UR

1 Intrarea Comarnic 20 85 2 Galeria Litoclazei (T7) 95 85-100 3 Sala Mică cu Blocuri (T12) 148 85-100 4 Sala Mică cu Blocuri (T15) 181 85-100 5 Sala Zebrelor (T22) 267 85-100 6 Sala cu Argilă (T28) 372 85-100 7 Galeria Lapiezurilor (T41) 540 85-100 8 Galeria Zidurile Chinezeşti (T49) 733 85-100 9 Galeria Faliei (T64) 955 85-100

10 Sala Domului (T74) 1101 85-100 11 Galeria (T79) 1165 100

36

12 Galeria (T84) 1262 100 13 Galeria Cotită (T101) 1382 100 14 Galeria Cotită (T110) 1466 100 15 Zona intrării Ponicova (T120) 1587 85 16 Galeria nordică II (P7) 373 85-100 17 Cascada Ponicova 330 85-100 18 Galeria Arcuită 650 100 19 Galeria Sudică 650 100

Notă: distanţa este măsurată faţă de intrarea Comarnic 2.2.4.3 Curenţii de aer 2.2.4.3.1 Regimul eolian în regiune În cea mai mare parte a teritoriului parcului vânturile bat circa 75% din an, putând ajunge până la circa 88% din an în zonele înalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulaţia vestică, direcţia vântului este influenţată de relieful accidentat al parcului. În zona înaltă a Semenicului predomină vânturile de sud şi sud-vest şi cele de nord şi nord-vest, cu viteze medii de circa 10m/s, în zonele mai joase se face simţită influenţa reliefului viteza medie a vântului atingând doar 2m/s, în general predomină tot vânturile vestice şi uneori din sud-est. În condiţii de cer senin, deseori pe versanţi şi pe văi apar brize de munte şi vale. Vânturile locale predominante sunt Austrul şi Coşava. Austrul este un vânt vestic, uscat şi cald pe timpul verii, iar în perioada de iarnă este însoţit de geruri şi e lipsit de precipitaţii. Coşava este un vânt foarte intens cu caracter de fohn, cald şi uscat, bate în general din sud-est şi uneori din est, îşi face simţită prezenţa mai rar, în general doar în partea de sud-vest a parcului. 2.2.4.3.2 Curenţii de aer în peşteră Intensitatea şi direcţia curenţilor de aer

Curenţi de aer Nr Denumire galerie / punct Distanţa

(m) intensitate direcţie 1 Intrarea Comarnic 20 mare unidirecţional 2 Galeria Litoclazei (T7) 95 mică unidirecţional 3 Sala Mică cu Blocuri (T12) 148 mică unidirecţional 4 Sala Mică cu Blocuri (T15) 181 mică unidirecţional 5 Sala Zebrelor (T22) 267 mică unidirecţional 6 Sala cu Argilă (T28) 372 mică unidirecţional 7 Galeria Lapiezurilor (T41) 540 mică unidirecţional 8 Galeria Zidurile Chinezeşti (T49) 733 mică unidirecţional 9 Galeria Faliei (T64) 955 mică unidirecţional

10 Sala Domului (T74) 1101 mică unidirecţional 11 Galeria (T79) 1165 mică unidirecţional 12 Galeria (T84) 1262 mică unidirecţional 13 Galeria Cotită (T101) 1382 mică unidirecţional 14 Galeria Cotită (T110) 1466 mică unidirecţional 15 Zona intrării Ponicova (T120) 1587 mică unidirecţional 16 Galeria nordică II (P7) 373 mică bidirecţional 17 Cascada Ponicova 330 mică unidirecţional 18 Galeria Arcuită 650 mică unidirecţional 19 Galeria Sudică 650 mică bidirecţional

37

Notă: distanţa este măsurată faţă de intrarea Comarnic 2.2.4.4 Compoziţia chimică a aerului Nu există date disponibile. 2.2.5 Soluri 2.2.5.1 Solurile în regiune Din punct de vedere al condiţiilor edafice, perimetrul de referinţă cuprinde urmatoarele clase de sol, tipuri şi subtipuri de sol, redate în tabelul de mai jos, precum şi proporţia lor de participare. Pentru poiana Ponicova (fâneţe, fîneţe împădurită) nu sunt date disponibile.

Suprafaţa nr Clasa de

soluri Tipul de sol Subtipul de sol

Succesiunea orizonturilor u.a.

ha % Tipic Ao-Bv-C 39A, 44C, 45D, 46, 47A, 47B,

47C, 47F, 47H, 47I, 47J, 47K, 47L, 47M, 49A, 49C, 49D, 50A, 51A, 51B, 52A, 52B, 53A, 53B, 54, 55, 56, 57, 58, 59A, 61D

389,1 66,21

Cambisoluri Brun eumezobazic

Rendzinic Ao-Bv-Rrz 39B, 40A, 43A, 43B, 43C, 43D, 43E, 44A, 44B, 44D, 45A, 45B, 45C, 47D, 47E, 47G, 48, 49B, 50B, 50C, 50D, 60A, 60B, 60 C, 60D, 60E, 60F, 60G, 60H, 60I, 61A, 61B, 61C, 61E, 61F, 61G, 61H.

199,2 33,8

2 Total 588,3 100 Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol: 1. Clasa cambisoluri a) Sol brun eumezobazic tipic. Are profilul Ao-Bv-C(R), conglomerate, pe versanţii cu expoziţii şi pante diverse: moderat acid până la slab acid cu pH=5,00 – 6,38, moderat humifer la intens humifer cu un grad de saturaţie în baze V=58 – 82; foarte bine aprovizionat în azot total (0,20% - 0,56%) în orizontul Ao: nisipo – lutos la lutos. b) Sol brun eumezobazic rendzinic. Are profilul: Ao-Bv-Rrz, calcare, gresi, şisturi, pe versanţii cu expoziţii şi pante diverse 2. Clasa solurilor neevoluate. a) Litosoluri tipice. Acest tip de sol are profilul: O-Ao-R sau Aou-R sau Au-R. Orizontul A, gros de 5 – 10 cm, poate fi de diferite tipuri în funcţie de condiţiile fitoclimatice şi de rocă (Ao, Aom, Aou) şi este alcătuit adeseori dintr-un amestec de humus, resturi organice în curs de humificare, fragmente de rocă. Din punct de vedere fizic, din cauza prezenţei rocii dure de la suprafaţă sau aproape de suprafaţă, litosolurile se caracterizează prin valori dintre cele mai mici în ceea ce priveşte capacitatea de apă utilă, permeabilitatea, porozitatea de aeraţie, etc. Activitatea microbiologică din sol este foarte redusă şi prezintă un conţinut scăzut de elemente nutritive. Aceste soluri sunt prezente pe suprafeţe foarte mici, de aceea nu se regăsesc în situaţile statistice. Analiza chimică a solurilor Nu au fost realizate analize chimice ale solului din perimetrul de referinţă. 2.2.5.2 Solurile în peşteră Geneza şi evoluţia Peşterii Comarnic este strict determinată de structura geologică locală. Pârâul Ponicova, care-şi dezvoltă bazinul hidrografic pe terenurile impermeabile cristaline situate la est, a fost determinat să-şi dreneze apele, pe drumul cel mai scurt, spre nivelul de bază local reprezentat în acest caz de pârâul Comarnic. O eventuală coloană litologică întocmită în cadrul depozitelor ce se întâlnesc în aceste galerii ar pune în evidenţă în bază pietrişuri similare cu cele care constituie talvegul actual. Odată cu migrarea drenului principal spre vest, sedimentarea în vechiul dren a devenit tipică pentru sistemele anexe. Fostele structuri funcţionale erau reactivate doar în perioadele cu debite mari şi constituiau zone capacitive, de stocare, în care sedimentarea avea loc într-un facies de tip lacustru, cu depozite fine: nisipuri fine, silturi, argile. Semnificative în acest sens sunt cele câteva

38

aflorimente ce se pot observa în nivelul inactiv (fosil) şi care relevă o astfel de succesiune ciclică precum şi structuri sedimentare tipice pentru faciesurile lacustre: granoclasare normală continuă, stratificaţie paralelă. Adâncirea drenului principal a dus la părăsirea totală a fostelor structuri de curgere ceea ce a permis evoluţia acestora în regim subaerian, principalele depozite ce s-au depus fiind cele de precipitare chimică. O mare parte din blocurile de incaziune, atât de bine reprezentate în galeriile inactive, s-au prăbuşit foarte probabil tot în această fază evolutivă. Evoluţia peşterii şi implicit a sedimentării a cunoscut cel puţin două cicluri erozionale, determinate de evoluţia nivelului de bază local, aflat în strânsă legătură, la rândul lui, cu evoluţia geomorfologică şi paleoclimatică. Primul ciclu erozional a dus în mod evident la colmatarea peşterii. Dovadă stau galeţii cimentaţi în tavan pe galeriile active. Reactivarea potenţialului hidrologic determină începutul unui nou ciclu evolutiv ce debutează cu o puternică fază erozională. În afara galeţilor cimentaţi pe tavan sau pe pereţi un argument important pentru existenţa acestei faze erozionale este prezenţa numeroaselor terase de sedimente prezente atât pe galeriile active cât şi pe cele temporar active. În urma acestei faze, drenul principal şi o parte din galeriile temporar active se decolmatează reactivând structurile de curgere ale sistemului pentru a ajunge la stadiul actual de funcţionare. Deşi lipsite de un interes peisagistic, depozitele sedimentare prezente în Peştera Comarnic constituie cheia înţelegerii evoluţiei şi funcţionării sistemului carstic, ceea ce le conferă o importanţă deosebită, cel puţin din punct de vedere ştiinţific. 2.3 Mediul Biotic 2.3.1 Flora 2.3.1.1 Flora în regiune Condiţiile deosebit de variate din zona Munţilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate în specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite. Reprezentativ pentru vegetaţia lemnoasă a teritoriului de referinţă semnalăm prezenţa a numeroase fitocenoze xerofile întocmite de Syringa vulgaris (liliac) precum şi cele de Carpinus orientalis (cărpiniţă). Tipurile de floră în zona împădurită sunt: Asperula-asarum, Luzula albida, Festuca altissima, Asperula-dentaria, Luzula-Calamagrostis. Arboretul este compus din: fag, carpen, frasin, jugastru, tei, cer, stejar, pin, brad, molid, paltin, mesteacăn cu vârste cuprinse între 20 şi 130ani. 2.3.1.2 Flora în peşteră În sectorul subfosil, datorită seminţelor transportate de pârâul Ponicova, se dezvoltă rar plantule de fag. 2.3.2 Fauna Prezenţa reliefului carstic în zonă a determinat dezvoltarea unei faune deosebite. Pe lângă speciile caracteristice mediului subteran se întâlnesc şi specii care sunt caracteristice mediului adafic şi epigeu dar care, în anumite condiţii sau în anumite perioade ale ciclului lor de dezvoltare intră în peşteri. Studiile faunistice ai evidenţiat o diversitate importantă a grupurilor de nevertebrate. Acesta este rezultatul impactului dintre faună şi floră, pe de o parte, dar şi între faună şi condiţiile geomorfologice şi climatice ce caracterizează biotopul în discuţie. 2.3.2.1 Fauna în regiune În zonă se remarcă prezenţa unei faune de nevertebrate cu pregnant caracter mediteranean deci, specii termofile. Pe de altă parte, zona fiind una de refugiu în perioada glaciaţiunii, a permis supravieţuirea unor specii relicte terţiare din grupul gasteropodelor şi ortopterelor. Acestora li se adaugă şi unele specii endemice ca şi multe specii central-europene sau eurosibiene, proprii pădurilor de foioase (opilionide, isopode, diplopode, chilopode, eolembole, efemeroptere, heteroptere, homoptere, himenoptere). În ceea ce priveşte fauna de vertebrate putem remarca prezenţa în zonă a multor specii cu statut protejat pe plan mondial, fie ele rezidente sau migratoare, încadrate claselor Amphybia, Reptilia, Aves şi Mamalia.

39

2.3.2.2 Fauna în peşteră Fauna în peşteră excelează prin diversitatea speciilor şi grupelor, cu precădere nevertebrate. Din cele aproximativ 120 specii de nevertebrate identificate, 9 sunt endemice. Multe sunt încă neidentificate sub aspectul speciei, cunoscându-se doar genul căruia îi aparţin (lucru lăudabil) iar altele sunt complet necunoscute, reuşindu-se a se stabili familia căreia îi aparţin. Speciile de nevertebrate s-au adoptat condiţiilor de peşteră, ocupând diferite nişe ecologice, ceea ce a dus la distribuirea lor pe diferite categorii ecologice. Majoritatea dintre ele sunt TF (troglofile). Există şi unele specii a căror categorie ecologică nu a putut fi stabilită. Aşa cum am precizat anterior, anumite specii edefice ajung în peşteră în anumite condiţii. Putem aminti aici pătrunderea în peşteră pe cursul Ponicovei a crustaceilor (Astacus astacus) Trebuie semnalată de asemenea şi prezenţa în peşteră a grupului de chiroptere, reprezentat prin 5 specii ce formează aici colonii de hibernare şi de maturitate ce pot depăşi rar 300 de exemplare conform legislaţiei naţionale şi mondiale toate sunt specii protejate. 2.3.2.2.1 Fauna terestra Fauna terestră de nevertebrate Abrevieri: Categoria ecologică: TB = troglobionta; TF = troglofila; STF = subtroglofila; TX = trogloxena; GF = Guanofila; PS = parazita

NR SPECIA CLASA

CAT.ECOLOGICĂ

LOCUL OBS

1 Radix peregra Gasteropode TX Zona intrăriilor 2 Clausilidae Gasteropode - 3 Cochlicopa lubrica Gasteropode TF Zona intrăriilor 4 Ena montana Gasteropode 5 Zonitoides nitidus Gasteropode TF 6 Laciniaria biplicata Gasteropode TF 7 Balea stabilis Gasteropode 8 Oxychilus depressus Gasteropode TF In guano sp caracteristică

troglofilă 9 Daudebardia sp. Gasteropode -

10 Zenobiella umbrosa Gasteropode TX 11 Oxychilus glaber Gasteropode TF Zona intrăriilor 12 Pseudalinda stabilis Gasteropode TX 13 Ena obscurum Gasteropode TX 14 Octolasium lacteum Gasteropode 15 Fridericia striata Oligocheta TF 16 Fridericia perrieri Oligocheta TX 17 Dendrobaena rubida

rubida Oligocheta TF Sp. caracteristică

troglofilă 18 Eiseniella tetraedra Oligocheta TF specie caracteristică

troglofilă 19 Octolasium lacteum Oligocheta STF 20 Indet. Oligocheta

(Lumbricidae)

21 Meta menardi Araneide TF Sp. caracteristică troglobiontă / specie caracteristică troglofilă

22 Nesticus cellulanus Araneae TF Sp. Caracteristică troglofilă endemică

23 Porrhoma profundum Araneae TB 24 Centromerus jacksoni Araneae TF In guano specie caracteristică

troglofilă

40

25 Porrhoma convexus Araneae TF specie caracteristică troglofilă

26 Centromerus drescoi Araneae TF 27 Araneae sp. Araneae - 28 Troglohyphantes

kulczynskii Araneae Zona intrăriilor Sp. Endemică sigur

29 Troglohyphantes sp.

Araneae

30 Chthonius sp. Pseudoscorpiones

TB Gal. activă Sp. Troglobiontă endemică

31 Paranemastoma silli Opilionida TF Intrare – 100m specie caracteristică troglofilă

32 Gyas annulatus Opilionida TF 33 Gyas sp. Opilionida 34 Ichyropsalis manicata Opilionida TF specie troglofilă

endemică 35 Nemastoma sp. Opilionida 36 Lacinus horridus Opilionida TX 37 Ixodes vespertiliones Acarieni PS (♀) Guanofilă abundentă

Nu a fost in 1997 38 Pergamasus theseus Acarieni TX 39 40 Eugamasus sp. Acarieni TF Guanofilă abundentă 41 Parasitus niveus Acarieni TF specie caracteristică

troglofilă, Guanofilă abundentă

42 Urobovella adena Acarieni 43 Urobovella rackei Acarieni Guanofilă abundentă 44 45 Uropodidae Acarieni - 46 Trichoniscus inferus Isopode TB specie caracteristică

troglobiontă 47 Isopoda indet. Isopode - 48 Lygydium hypnorum Isopode TX 49 Mesoniscus graniger Isopode TF Sp. troglofilă 50 Trichoniscus sp. Isopode TF specie caracteristică

troglofilă / Sp. Troglobiontă endemică Guanofilă

51 52 Trachysphaera costata Diplopoda TF 0-5m la intrare specie caracteristică

troglofilă, Guanofilă 53 Polymicrodon lignivorum Diplopoda TX 54 Dycerosoma lignivorum Diplopoda 55 Brachydesmus troglobius Diplopoda TF specie caracteristică

troglofilă (troglobiontă recentă), endemică, Guanofilă

56 Strogylosoma stigmatosum Diplopoda TX 57 Iulidae Diplopoda - 58 Brachydesmus troglobius Diplopoda TF 59 Diplopoda indet. Diplopoda - 60 Lithobius dacicus Chilopoda TB Sp. Troglobiontă

endemică, Guanofilă 61 Onychiurus romanicus Colembola TB specie caracteristică

troglobiontă endemică 62 Lepidocyrtus serbicus Colembola TF specie caracteristică

troglofilă

41

63 Heteromurus nitidus quadriocellata

Colembola TF

64 Neelus murinus Colembola TF 65 Hypogastrura sp. Colembola TF ? 66 Folsomia listeri Colembola Guanofilă 67 Onychiurus sp. Colembola Guanofilă, rară 68 Lepidocyrtus serbicus Colembola TF Guanofilă 69 Arrhopalites pygmaeus Colembola 70 Orchesella sp. Colembola 71 Indet Diplura - 72 Trigoniophthaalmus

banaticus Thysanura STF

73 Indet Plecoptera - Între 6-25 m de intrare; între pct. 34-52.

74 Indet Ephemeroptera - 75 Rhyacophyla tristis Trichoptera TX 76 Rhyacophila obliterata Trichoptera TX 77 Hydropsyche tjederi Trichoptera TX 78 Lype reducta Trichoptera TX 79 Philopotamus montanus Trichoptera TX 80 Potomophylax stellatus Trichoptera TX 81 Potamophylax latipennis Trichoptera TX 82 Halesus digitalus Trichoptera TX 83 Stenophylax permistus Trichoptera STF Între 6-25 m de intrare;

între pct. 34-52. Sp. caracteristică

84 Stenophylax vibex speluncarum

Trichoptera STF Sp. caracteristică

85 Chaetopteryx cissylvanica Trichoptera TX 86 Indet Trichoptera - 87 Stenophylax sp Trichoptera - 88 Micropterna sp. Trichoptera - 89 Amblyteles

quadripunctorius Hymenoptere STF

90 Exallonyx longicornis Hymenoptere STF 91 Opius sp. Hymenoptere 92 Triphosa dubitata Lepidoptera STF 93 Larve, nimfe Diptera 94 Helomyza brachypterna Diptera STF La 50 – 55 m de intrare specie caracteristică 95 Limnobia nuberculosa Diptere STF Intrare-pct. 67 specie caracteristică 96 Tipulidae indet Diptere - 97 Messala saundersi Diptere STF specie caracteristică 98 Rhymosia fenestralis Diptere STF specie caracteristică 99 Heteromyza atricornis Diptere Guanofilă

100 Leria captiosa Diptere specie caracteristică 101 Trichoceridae Diptere - 102 Limnobiidae Diptere 103 Sciaridae Diptere 104 Thelida atricornis Diptere GF 105 Thelida atricornis Mg. Diptere STF 106 Indet Diptere - 107 Culex pipiens Diptere specie caracteristică 108 Bibio clavipes Diptere 109 Fannia canicularis Diptere 110 Atheta sp. Coleoptera Guanofilă 111 Duvalius milleri Coleoptera TB Intrarea Ponicova specie caracteristică

troglofilă / Sp. Troglobiontă endemică,

42

Guanofilă 112 Duvalius sp Coleoptera Intrarea Ponicova 113 Indet Coleoptera - 114 Laemostenus punctatus Coleoptera GF Intrarea Ponicova 115 Catopus longulus Kelln Coleoptera Intrarea Ponicova, pct 82 116 Synuchus nivalis Coleoptera TX Intrarea Ponicova 117 Pterostichus vulgaris Coleoptera Intrarea Ponicova, pct 82 118 Quedius ochsipennis Coleoptera Intrarea Ponicova, pct 82 119 Indet Sciaride

Fauna subterană de Mamifere

NR SPECIA FAMILIA

CAT. ECOLOGICĂ

LOCUL OBS

1 Clethrionomys glareolos (Schreber.)

Microtidae TF

2 Rhinolophus ferrum-equinum Schreber.

Rhinolophidae TF Pct. 50 Maxim 500 indivizi în 1961

3 Rhinolophus hipposideros Bechstein.

Rhinolophidae TF

4 Myotis myotis Borkhausen.

Vespertilionidae TF

5 Myotis oxygnatus Monticelli

Vespertilionidae TF

2.3.2.2.2 Fauna acvatică Fauna acvatică de nevertebrate

NR SPECIA FAMILIA

CAT. ECOLOGICĂ

LOCUL OBS

1 Niphargus maximus Amfipode 2 Niphargus sp. Amfipode 3 Neelus murinus Colembole TF 2.3.3 Habitatele şi ecosistemele 2.3.3.1 Habitatele şi ecosistemele din regiune În perimetrul de referinţă se regăsesc o serie de habitate specifice reliefului şi asociaţiilor floristice şi faunistice unele fiind protejate de prevederile Ordonanţei de Urgenţă privind regimul Ariilor Protejate nr. 236 / 2000 din România. Nr Habitatul Zona 1 HABITATE DE APE DULCI 1.2 Râuri alpine şi bancurile de nisip de-a lungul acestora cu vegetaţie

ierbacee Valea Ponicova

2 HABITATE DE PAJIŞTI ŞI TUFĂRIŞURI 2.3 Fâneţe împădurite Valea Ponicova, vers. dr. 3 HABITATE DE STÂNCĂRII ŞI PEŞTERI 3.1 Grohotiş şi lespezi calcaroase Dl. Navesu Mare, Dl. Cleanţu

Putnata, Dl. Navesu Mic, Dl. Culmea Beţii.

3.2 Peşteri neexploatate turistic 6 cavităţi cu excepţia P.

43

Comarnic unde există sectoare conservate

4 HABITATE DE PĂDURE 4.4 Păduri de tip Quercus frainetto Dl. Navesu Mare, Dl. Cleanţu

Putnata, Dl. Navesu Mic, Dl. Culmea Beţii.

2.3.3.2 Habitatele şi ecosistemele din peşteră Habitate terestre Habitate acvatice ape curgătoare, ape stătătoare Nr Habitatul Fauna (familia) Zona 1 HABITATE TERESTRE 1.1 Galerii în zona fotic-disfotic

(planşeu / parietal) Gasteropodae, Opilionidae, Araneidae, Acarieni, Diplopoda, Plecoptera, Efemeroptera, Trichoptera, Diptera

Intrarea Comarnic, Intrarea Ponicova, Avenele de la Insurgenţa Ponicova

1.2 Galerii în zona afotică (planşeu / parietal)

Oligochete, Gasteropode, Pseudoscorpioni, Opilionide, Araneide, Acarieni, Isopode, Diplopoda, Chilopoda, Colembola, Diplura, Trichoptera, Sciaride, Diptera , Coleoptera.

Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala Mare cu Blocuri, Sala cu Argilă, Orga Mică, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Orga Mare, Sala de Cristal, Sala Domului, Sala Virgină, Galeria Arcuită, Galeria Nordică II.

1.3 Galerii (tavan) Microtidae, Rhinolophidae Vespertilionidae.

Sala Mică cu Blocuri, Ciorchinele de Banane, Sala Zebrelor, Sala cu Argilă, Galeria Lapiezurilor, Galeria Faliei, Galeria nordică II, Galeria Ponoarelor, Galeria spre Sala Virgină

1.4 Fisuri Gasteropode, Opilionide, Araneide, Acarieni, Diplopoda, Plecoptera, Efemeroptera, Trichoptera, Diptera Oligochete, Gasteropode, Pseudoscorpioni, Isopode, Chilopoda, Colembola, Diplura, Sciaride, Coleoptera.

Intrarea Comarnic, Intrarea Ponicova, Avenele de la Insurgenţa Ponicova, Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Galeria Ponoarelor, Sala Mare cu Blocuri, Sala cu Argilă, Orga Mică, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Orga Mare, Sala de Cristal, Sala Domului, Sala Virgină, Galeria Nordică I, Galeria Nordică II, Galeria Nordică III Galeria Sudică, Galeria Arcuită

2 HABITATE DE GUANO 2.1 Guano Gasteropode, Opilionide, Araneide,

Acarieni, Isopode, Diplopode, Chilopoda, Colembola, Diptera, Coleoptera.

Aproape de Sala Domului

3 HABITATE ACVATICE 3.1 Ape curgătoare (cursuri de apă) Intrarea Ponicova, Galeria Nordică

I, Galeria Sudică, Galeria Arcuită, Galeria Nordică III

3.2 Ape stătătoare (bazine) Amfipode, Colembole Sala Zebrelor, Sala cu Argilă, Limba Soacrei, Zidurile Chinezeşti, Sala Virgină, Galeria Nordică II.

44

2.3.4 Procesele şi relaţiile ecologice Ecosistemul natural al perimetrului de protecţie strictă al sitului este compus dintr-un ecosistem terestru tridimensional (pădure), un ecosistem al mediului subteran superficial şi un ecosistem cavernicol (sistemul carstic subteran). Ecosistemul cavernicol la rândul lui are în componenţă un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) şi un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu apă). Abundenţa în general a speciilor de faună este în primi 50-80m faţă de intrări şi în galeriile etajului subfosil/activ. Elementul caracteristic şi cel mai important al biocenozei parietale din Peştera Comarnic îl constituie speciile subtroglofile. Speciile dominante aparţin în special dipterelor şi trichopterelor, la care se adaugă şi specii troglofile de aranee şi opilionide, consumatoare de insecte. Se remarcă absenţa lepidopterelor subtroglofile, care se întâlnesc în mod obişnuit în asociaţia parietală a peşterilor din Banat. Speciile de chiroptere se întâlnesc cu preponderenţă în zona Sala cu Argilă, Cascada Ponicova, Galeria Nordică II, formând colonii de până la 300 exemplare. Se constată dispariţia coloniei din punctul 50 care exista până acum 25 ani. Biocenoza de planşeu, departe de a fi săracă în specii comparativ cu alte peşteri din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, conţine elemente troglobionte endemice (exemplu diplopodul Brachydermus troglobionts, chilopodul Lithobius dacicus) şi troglofile endemice (exemplu araneidul Nesticus cellulanus). Fauna zonei de profunzime a peşterii este constituită dintr-o biocenoză mai mult sau mai puţin complexă, cu o stabilitate ce se încadrează în limitele normale în ceea ce priveşte variaţia factorilor microclimatici (constanţi) şi a factorilor nutritivi. Biocenoza de guano este compusă din specii caracteristice guanoului şi din specii comune şi altor biocenoze. Speciile cele mai frecvent întâlnite în Peştera Comarnic sunt acarienii. Fauna sinuziei guanoului este relativ săracă în indivizi. Ecosistemele cavernicole terestre sunt într-un permanent schimb de materie şi energie cu cele endogee şi epigee, de care depind în mod direct; sunt de asemenea ecosisteme deschise aflate în echilibru dinamic. Schimburile de substanţe organice strict endogee şi encavernicole este şi mai evident în masivele carstice cu fisuri, împădurite şi cu deschiderea peşterii orientată spre nord, cum este cazul Peşterii Comarnic. Cu toate acestea, ecosistemele cavernicole terestre, chiar şi cele cu un grad ridicat de stabilitate, au o rezistenţă scăzută la acţiunea perturbantă a diferiţilor factori externi, cea mai periculoasă fiind acţiunea necontrolată a factorului antropic. Compoziţia faunei, în linii mari, a rămas neschimbată în perioada 1961-2004, cu excepţia speciilor de chiroptere unde se înregistrează un regres al numărului de indivizi. 2.3.5 Peisajul subteran Peisajul din Peştera Comarnic este un peisaj subteran natural puţin alterat, având în vedere că situl este vizitat de cca. 100 ani. Alterarea peisajului constă în amenajarea unei poteci în locurile accidentate (scări din lespezi de piatră) şi degradarea unor depozite speogenetice (sedimente, formaţiuni). Peisajele caracteristice sitului sunt: Galeriile fosile de mari dimensiuni (20m lăţime, 10m înălţime) în care alternează zonele orizontale cu cele înclinate, zonele de galerii cu săli, zonele de rocă nudă cu zonele bogat concreţionate. Speleotemele sunt de mari dimensiuni, de forme şi varietate genetică diversă, uneori abundente formând ansambluri remarcabile. Galeriile subfosile de dimensiuni medii (1-5m lăţime, 5-10 înălţime) cu pereţi şlefuiţi în care predomină formele de coroziune şi eroziune alternând cu mici zone în care se găsesc speleoteme (frecvent stalactite). Cursul de apă temporar inundă uneori 75% din secţiunea galeriei. Galeriile active de dimensiuni mici (1-5m lăţime, 1-2m înălţime) conţin în general forme de coroziune şi eroziune. Cursul de apă permanent inundă între 25-100% din secţiunea galeriei. O caracteristică generală a peşterii sunt stratele şi nodulii de silex oxidaţi, de culoare neagră în alternanţă cu calcarul alb-gălbui. Din punct de vedere al secţiunilor de galerie, se întâlnesc galerii dezvoltate pe litoclaze oblice, galerii dezvoltate pe feţe de strat şi galerii cu secţiuni complexe datorată fenomenelor de alterare şi prăbuşire a tavanului. Din punct de vedere al speleotemelor simbolice sunt gururile de mari dimensiuni (Zidurile Chinezeşti) şi ansamblul de formaţiuni nedegradate din Sala Virgină. 2.3.6. Paleontologie Fauna subterană de Mamifere (fragmente scheletice)

45

NR SPECIA FAMILIA

CATEGORI

A ECOLOGICĂ

LOCUL OBS

1 Clethrionomys glareolos (Schreber.)

Microtidae - Galeriile din nivelul fosil -

2 Rhinolophus ferrum-equinum Schreber.

Rhinolophidae - Galeriile din nivelul fosil -

3 Rhinolophus hipposideros Bechstein.

Rhinolophidae - Galeriile din nivelul fosil -

4 Myotis myotis Borkhausen.

Vespertilionidae - Galeriile din nivelul fosil -

5 Myotis oxygnatus Monticelli

Vespertilionidae - Galeriile din nivelul fosil -

2.4 Informaţii socio-economice şi culturale: Perspectivă istorică 2.4.1 Arheologie şi istorie În peşteră nu au fost efectuate săpături arheologice şi nu există date în acest sens. Peştera, prin amplasarea şi morfologia ei nu era favorabilă locuirii umane. 2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric Peştera Comarnic a fost una dintre cele mai importante peşteri din România în jurul anului 1900. Primul studiu de geologie a fost efectuat de Schreter Z. în 1912, iar prima hartă a fost realizată de Balogh Erne în 1933. Cea mai veche inscripţie din interiorul peşterii datează din 1856 şi a fost făcută în Sala cu Argilă. 2.4.3 Utilizarea şi managementul terenurilor/peşterii în trecut Începând din anii 50, a existat un ghid plătit de Academia Română apoi de Comitetul de Cultură Caraş Severin. Traseul vizitabil a fost cel care este şi în prezent. Datorită neglijenţei ghidului, în perioada 1980 – 1990 erau permise vizite şi în absenţa ghidului fapt care a condus la degradarea multor speloteme şi depozite speogenetice. 2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: în prezent 2.5.1 Comunităţile locale Localităţile cele mai apropiate sunt Caraşova 6 km şi Iabalcea 4 km (aerian). Alte localităţi situate în jurul ariei protejate sunt: Reşiţa cu localităţile componente Doman şi Cuptoare, Văliug, Anina

ORAŞ/ COMUNĂ O.S. NR.

LOC SUP. KMP

DE

NSI

TA

TE

L

OC

/KM

P

EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

LO

CA

LIT

AT

EA

PAR

TINĂ

T.

NR.LOC

LO

CA

LIT

AT

EA

PAR

TINĂ

T.

NR. LOC

LO

CA

LIT

AT

EA

PAR

TINĂ

T.

NR. LOC

Reşiţa Reşiţa 92.907 19.834 468,4 -2.222/5ani(2,33%) Cuptoare 427 Secu 514 Doman 813Anina Anina 10.564 14.705 71,8 -60/5ani (0,56%) - - - - - -Caraşova Reşiţa 3.303 14.339 23,0 -162/5ani (4,67%) Iabalcea 243 - - - -Văliug Văliug 949 9.850 9,6 -79/5ani (7,68%) - - - - - -

46

În localitatea Caraşova există: Unităţi administrative şi de învăţământ

• 1 primărie • 1 şcoală generală clasele 1-8 • 1 liceu • 1 secţie Drumuri şi Poduri • 3 cantoane silvice pentru paza pădurilor proprietate de stat.

Unităţi de cazare, bar, restaurant • Trei Mori Caraşova – 10 locuri de cazare, 10 locuri restaurant • 2 baruri Caraşova • 1 bar Iabalcea

Unităţi economice • Păstrăvăria Caraşova • Împletituri coşuri Caraşova • 5 magazine alimentare Caraşova • 1 magazin alimentar Iabalcea • 1 gater Iabalcea

2.5.2 Alţi factori interesaţi Există un singur ONG, DobrVru care are ca beneficiari etnicii croaţi din Caraşova. Activităţile principale sunt: editare ziar în limba croată, oferire asistenţă unităţilor de învăţământ. 2.5.3 Utilizarea actuală a terenului Situaţia utilizării terenurilor cuprinse în perimetrul de protecţie extins (zona de protecţie şi zona tampon)

NR CATEGORIA

DE FOLOSINŢĂ

ACTIVITATEA GRADUL DE EXPLOATARE PROPRIETATE

SUPRAFAŢĂ PROTEJATĂ

(ha)

SUPRAFAŢĂ TOTALĂ

(ha) 1 Pădure Silvicultură Mic Domeniu public 146,2 588,30 2 Arabil Fâneţe Mic Domeniu

public/privat 81,27 81,27

3 Construcţii Locuit/Nelocuit Mediu/Inexistent Domeniu public 0 0,50 4 Drumuri Transport Mic Domeniu public 0 1,45 5 Ape - - Domeniu

public/privat 0,06 0,31

6 TOTAL 227,53 671,83 La suprafaţă, deasupra galeriilor peşterii nu sunt desfăşurate activităţi, categoria de folosinţă este pădure încadrată în zona de conservare specială. Situaţia utilizării galeriilor subterane.

NR CATEGORIA

DE FOLOSINŢĂ

ACTIVITATEA GRADUL DE EXPLOATARE PROPRIETATE

SUPRAFAŢĂ PROTEJATĂ

(ha)

SUPRAFAŢĂ TOTALĂ

(ha) 1 Sector

ecoturistic turism Mediu Domeniu public 0,18 0,18

2 Sector speoturistic

turism Mic Domeniu public 0,02 0,02

3 Sector protejat cercetare Mic Domeniu public *4,98 *4,98 5 TOTAL 5,00 5,00 Notă * suprafaţa este estimativă. 2.5.4 Utilizări şi facilităţi pentru conservare Există montată o poartă la intrarea Comarnic şi o poartă la cca. 35 m în interiorul peşterii faţă de intrarea Ponicova, care asigură protecţia ariei. Cu excepţia galeriilor desemnate pentru turism şi speoturism (numai cu ghid însoţitor), restul galeriilor reprezentând 67 %, sunt neutilizate în alte scopuri decât pentru conservare.

47

2.5.5 Utilizări şi facilităţi pentru educaţie Sectorul vertical din zona Intrării Avenelor Ponicova lung de 100 m este utilizat ca „poligon” pentru exerciţii ale echipelor salvaspeo şi antrenamente pentru iniţierea speologilor participanţi la cursurile de iniţiere în Tehnica Speologiei Alpine nivel I organizate de Asociaţia Speologică Exploratorii şi Asociaţia Prusik Timişoara. Sectorul turistic de galerii a fost folosit în ultimii ani şi pentru instruirea participanţilor la Şcoala Naţională de Biospeologie, Şcoala Naţională de Carstologie, organizată de Societatea Română de Speologie-Carstologie. Şcolile generale din Reşiţa obişnuiesc să efectueze excursii tematice cu elevii. Tabăra Vila Klauss organizează vizite ale elevilor participanţi în tabără. 2.5.6 Utilizări şi facilităţi pentru turism/recreere În Peştera Comarnic, etajul fosil, galeriile principale cu un total de 1750 m lungime (Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Sala Mare cu Blocuri, Sala cu Argilă, Orga Mică, Muzeul, Orga Mare, Zidurile Chinezeşti, Sala de Cristal, Sala Domului, Galeria Cotită) sunt utilizate ca traseu turistic. Galeria Arcuită cu o lungime de 200m este utilizată ca traseu speoturistic, pentru cei cu echipament şi experienţă minimă de parcurgere a unei peşteri active. În imediata apropiere a peşterii există o cabană unde este amenajat un punct de informare pentru Peştera Comarnic şi Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului. Oferirea de informaţii şi ghidajul în peşteră se fac de personalul plătit şi specializat al Asociaţiei Speologice Exploratorii. 2.5.7 Utilizări şi facilităţi pentru cercetare Au fost efectuate cercetări biospeologice, hidrogeologice, sedimentologice. În prezent se efectuează studii de climatologie subterană de către cercetători ai Institutului de Speologie Emil Racoviţă. În imediata apropiere a peşterii există o cabană care oferă condiţii de dormit, servire a mesei şi sală pentru studiu. 2.5.8 Alte utilizari si facilităţi Începând din 01.12.2003 au fost montate 6 datalogere pentru monitorizarea temperaturii în sectorul turistic. Scopul monitorizării este prevenirea modificării temperaturii datorită activităţilor turistice. 2.6 Calitatea mediului 2.6.1 Surse de poluare/impact Apă

Nr Sursa de poluare Poluator

Poluare (prezentă

potenţială)

Caracter (permanenttemporar)

Tendinţa Natura poluării Impact

1 Exploatarea silvică

Firmele potenţială temporar În scădere Mărirea turbidităţii apei

Afectează fauna pe galeriile active şi subfosile

2 Exploatarea terenurilor agricole

Proprietarii terenurilor

prezentă temporar În scădere Deşeuri menajere diverse

Afectează fauna şi peisajul pe galeriile active şi subfosile

3 Turismul Turiştii prezentă temporar În creştere Deşeuri menajere

Afectează peisajul pe traseul turistic şi speoturistic

Aer


Poluare (prezentă

potenţială)

Caracter (permanent temporar)


1 Turismul turiştii potenţială temporar În creştere Se modifică Afectează fauna şi

48

compoziţia fizico-chimică a aerului

formele de umplere pe traseul turistic şi speoturistic

Sol


Poluare (prezentă

potenţială)



1 Turismul turiştii potenţială temporar În creştere Deşeuri menajere

Afectează peisajul pe traseul turistic şi speoturistic

2.6.2 Surse de degradare

Nr Sursa de degradare Responsabili

Degradare (prezentă, potenţială)


Tendinţa Natura degradării Impact

1 Turismul turiştii potenţială temporar În creştere Grafiti, ruperea speleotemelor, a silexului, degradare sedimentelor

Afectează formele şi peisajul pe traseul turistic şi speoturistic

2 Explorarea cercetătorii potenţială temporar În scădere degradare sedimentelor

Afectează formele şi peisajul pe galeriile laterale

3 Cercetarea cercetătorii potenţială temporar În creştere degradare sedimentelor

Afectează peisajul din întreaga peşteră.

2.7 Referinţe şi bibliografie

Autorul Titlul, editura, locul şi anul publicării Dr. Schreter Zoltan A komarniki-barlang kialakutasanak tortenete. A Magyarhoni Foldtani

Tarsulat Barlangkutato Bizottsagabol. Dr. Radic Ottokar. 1912 ev. 5. F T. Roth Lajos A krassoszoreny “Meszhegyseg” E-I resze Krassova kornyekel. Az 1893. Evi

felveteli jelentes. A. m. kir. Fold. Int. Evi Jelentese 1893-rol. 94 old. R. Jeannel et E.-G. Racovitza Enumeration des Grottes visitees 1918-1927. Biospeologica. Archives de

Zoologie experimentale. Paris, 1929. Tom. 68. Fascicule 2, 503, l. Dr. Balogh Erno: A meziadi “czaran” cseppkobarlang. Erdelyi Muzeum. XXXVII. Ujfolyam

III. Cluj- Kolozsvar, 1932. Az Erd. Muz. Egyesulet term.- tud. Szakoszt. Kozlemenyei 40 l.

Dr. Balogh Erno A Komarniki Barlang. Kulonlenyomat az Erdelyi Muzeum 1934. Evi XXXIX. K. 1-6. Szamabol. Cluj- Kolozsvar. Minerva irodalmi es nyomdai muintezet reszvenytarsasag 1934.

M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Plesa, I. Povara,I. Viehmann

Pesteri din Romania. Editura stiintifica si enciclopedica. Bucureşti, 1976.

Vasile Sencu Pesterile Comarnic si Popovat. Institutul de Geografie. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucureşti, 1972

Vasile Sencu Muntii Aninei. Ghid turistic. Colectia Muntii Nostrii. Editura Sport- Turism, Bucureşti 1981

L. Botosaneanu. St. Negrea si Al. Negrea

Drumetind prin Muntii Banatului. Editura Sport-Turism Editia I, Bucureşti, 1966

49

L. Botosaneanu. St. Negrea si Al. Negrea

Drumetind prin Muntii Banatului. Editura Sport-Turism Editia II, Bucureşti, 1974

St. Negrea, I. Povara, Gidul pesterilor din Romania, Editura Sport-Turism, Bucureşti 1981 A. Negrea, L. Botoşăneanu&S. Negrea

Internaţional Lournal of Speleologi, Documents pour servir a la connaissance de la faune de Mammiferes des grottes du Banat, Germania, 1966

Şt. Negrea, Al. Negrea Actazoologica Cracoviensia, Recherches sur l association parietale des grottes du Banat, Krakow, 1972

A. Negrea, St. Negrea Travaux de l institut de speologie „Emil Racovita” Sur la synusie du guano des grottes du Banat, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1971

St. Negrea, A. Negrea Lucrările Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Contribuţie la studiul asociaţiei parietale a peşterilor din Banat, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1968

A. Iurkiewicz, S. Constantin, B. Badescu

Sisteme carstice majore din zona Resita- Moldova Noua. Editura ASER, Resita, 1996.

A. Iurkiewicz, G. Dragomir, A. Rotaru & B. Badescu

Karst Systems in Banat Mountains [ Resita- Nera zone, Romania ]. Theoretical and Applied Karstology, vol. 9/1996 pp. 121-140. Academia Romana. Institutul de Speologie “ Emil Racovita”. Editura Academiei Romane Bucuresti, 1996

Dr. Balogh Erno Cseppko vilag. Ifjusagi Konyvkiado Bukarest. 1969. B. Badescu, C. Balas, I. Morac Areale protejate din judetul Caras- Severin. Editura ASER, Reşiţa 1998. C. Goran Catalogul sistematic al peşterilor din România, Editura Consiliul Naţional

pentru Fizică şi Sport, 1981 - Baza de date a Asociaţiei Speologice Exploratorii, Reşiţa, 2004 Popescu O., Boncea G., Găzdac C.

Amenajament Studiu General, ICAS – Bistriţa, Bistriţa, 2002

Popescu O., Boncea G., Găzdac C.

Amenajamentul UPX Comarnic, ICAS – Bistriţa, Bistriţa, 2002

S. Năstăseanu, H. Savu Notă explicativă, harta geologică 31 Reşiţa, Editată de Institutul Geologic, Bucureşti, 1968.

SC CASE SA PUG Caraşova, Reşiţa, 1999

50

CAPITOLUL 3

PLAN GENERAL DE MANAGEMENT AL PARCULUI ( 10-15ani )

3.1 Declaraţia de Misiune Misiune Conservarea şi cunoaşterea resurselor peşterii de un public cât mai numeros. Valori

• unul din cele mai mari şi complexe sisteme carstice din regiunea Banat; • forme speogenetice abundente şi bine dezvoltate • diversitate biologică mare • peştera cu cel mai mare potenţial ecoturistic din Caraş Severin

Activităţi necesare

• mărirea capacităţii de administrare a sitului; • conservarea şi protecţia resurselor naturale; • prevenirea oricăror activităţi în subteran şi la suprafaţă care conduc la afectarea mediului carstic; • dezvoltarea ecoturismului şi a activităţilor de educaţie • derularea programelor de cercetare.

Viziune

• un sistem carstic bine cunoscut, protejat şi vizitat. 3.2 Scop Să menţină starea naturală nealterată a peşterii în viitor, pentru beneficiul publicului larg, a resurselor speogenetice şi biologice. 3.3 Teme

A. Protecţia şi conservarea resurselor naturale ale sistemului B. Restaurarea habitatelor şi a formelor degradate C. Refacerea cantitativă şi calitativă a speciilor / gestionarea habitatelor şi speciilor D. Dezvoltarea turismului E. Dezvoltarea programelor de cercetare complexă F. Dezvoltarea programelor educaţionale G. Administrarea şi managementul sitului H. Monitorizarea resurselor naturale şi a factorilor antropici perturbatori (surse de poluare şi degradare) I. Monitorizarea aplicării planului de management

3.4 Evaluarea temelor/recomandări Tema: A. Protecţia şi conservarea resurselor naturale ale sistemului Evaluare:Peştera Comarnic este reprezentativă pentru complexitatea ei ca „sistem carstic„. Dezvoltarea totală de 6.201 m a peşterii, morfologia galeriilor precum şi dimensiunea spaţială a acestora, conferă peşterii o importanţă deosebită. Abundenţa şi mărimea formelor de eroziune şi coroziune reliefează foarte bine etapele de formare a galeriilor precum şi funcţionarea hidrologică a sistemului. Depozitele speogenetice oferă informaţii importante asupra evoluţiei peşterii şi zonei. Mărimea, diversitatea şi abundenţa speleotemelor din anumite sectoare ale peşterii precum şi formele unice ale unor formaţiuni necesită o atenţie deosebită.

51

Datorită elementelor menţionate anterior şi a structurii geologice (calcare stratificate cu intercalaţii de silex în plăci), peisajul subteran este deosebit, fapt pentru care peştera are un sector turistic. Parcurgerea peşterii de către pârâul Ponicova asigură resursele trofice necesare pentru fauna abundentă în special în nivelul subfosil. Spaţiile largi şi condiţiile climatice favorizează existenţa a 5 specii de chiroptere care în perioada de hibernare pot depăşi 500 exemplare (colonii şi exemplare izolate). Principalul factor de ameninţare este turismul. Vizitatorii dacă se abat de la traseu degradează depozitele speogenetice, rup formaţiuni de silex şi speleoteme. Vizitele în special iarna pot deranja chiropterele, în rest, reprezintă un factor perturbator pentru faună. Obiectiv: Reducerea impactului uman pentru menţinerea nealterată a resurselor naturale Indicator: Nu se modifică în sens negativ factorii de mediu, resursele fizice şi biologice faţă de anul 2004. Tema: B. Restaurarea habitatelor şi a formelor degradate Evaluare: Datorită vizitelor efectuate în trecut au fost degradate sau distruse multe speleoteme. O parte din cele existente, situate în apropierea traseului turistic au fost murdărite intenţionat sau neintenţionat. Depozitele speogenetice sunt afectate la suprafaţă în anumite sectoare de galerii prin deranjarea ultimelor depuneri de sediment sau prin tasarea accentuată a acestora. Obiectiv: Reabilitarea spaţiului subteran pentru aducerea lui la starea iniţială. Indicator: Se reduc suprafeţele de sediment deranjat/tasat; O parte din speleoteme au aspectul iniţial; Nu există elemente de poluare organică şi anorganică. Tema: C. Refacerea cantitativă şi calitativă a speciilor / gestionarea habitatelor şi speciilor Evaluare: Habitatele subterane sunt terestre şi acvatice. Habitatele terestre sunt reprezentate de: Planşeu care poate fi compus din: rocă, sedimente fine, grosiere, bolovani, depuneri de calcite (toată peştera); Pereţi care pot fi compuşi din: rocă, cruste parietale de calcite (toată peştera) ; Tavan care poate fi compus din: rocă, depuneri de calcite (toată peştera); Microfisuri (toată peştera); Habitatele acvatice sunt reprezentate de: Ape curgătoare permanent (nivelul activ); Ape curgătoare temporar (nivelul subfosil, în mod excepţional nivelul fosil); Ape stătătoare permanent (gururi); Ape stătătoare temporar (gururi, acumulări mici de apă). Fauna este reprezentată de specii de vertebrate şi nevertebrate, care sunt terestre sau acvatice, troglobionte, troglofile. Fauna protejată este reprezentată de 5 specii de chiroptere. Datorită studiilor expeditive nu se pot enunţa concluzii cu privire la evoluţia speciilor şi ecosistemelor dar se poate constata totuşi o scădere a numărului de chiroptere în ultimi 50 de ani. Factorii de ameninţare sunt: Turismul (în peşteră); Tăierea arborilor (în Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului); Poluarea aerului (în zona limitrofă parcului naţional). Obiectiv: Aducerea habitatelor subterane şi de suprafaţă la starea lor cât mai naturală. Indicator: Se reduc suprafeţele de sediment deranjat/tasat; se reduce numărul acumulărilor de apă afectate. Obiectiv: Aducerea speciilor şi numărul populaţiilor acestora la starea iniţială. Indicator: Stabilizarea faunei la nivelul normal. Tema: D. Dezvoltarea turismului Evaluare: Principalele elemente de interes pentru turism sunt: Speleotemele denumite Barba lui Mahomed, pălăria haiducului, Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, ciuperca şi claia de fân, Limba soacrei, Orga Mică, Muzeul, Gura de balenă, Stâlpul torturii, Orga Mare, Zidurile Chinezeşti, Ugerele şi formaţiunile de gheaţă de la intrări, în perioada de iarnă; Elementele morfologice, Sala Mică cu Blocuri (blocuri de calcar prăbuşite), Sala Zebrelor (intercalaţii de silex), pârâul subteran Ponicova, linguriţele din galeria subfosilă. Fauna reprezentată de chiroptere izolate sau în colonii de până la 300 exemplare iarna. Turismul organizat şi neorganizat se practică de peste 80 de ani. Date privind numărul turiştilor nu există decât pentru ultimii 10 ani. Din analiza acestor date reiese că: numărul de turişti/an cu mici variaţii osciliază între 500 şi 1.000 persoane; lunile în care sunt turişti sunt aprilie – septembrie; numărul de zile/lună în care sunt turişti este de cca. 5 zile în aprilie şi 28 zile în august. Ponderea turiştilor români este în medie de 70% şi a turiştilor străini de 30%.

52

Ponderea minorilor în medie este de 35% şi a majorilor de 65%. Ponderea persoanelor individuale este în medie de 39% şi a grupurilor de 61%. Localităţile de provenienţă a turiştilor români sunt: Alba Iulia, Anina, Arad, Baia Mare, Bocşa, Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Călăraşi, Caransebeş, Caraşova, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Dognecea, Giurgiu, Iaşi, Jimbolia, Ploieşti, Reşiţa, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea, Turda, Turnu Severin. Numărul cel mai mare de turişti/an provine din Timişoara. Localităţile de provenienţă a turiştilor străini sunt: Anglia, Canada, Cehia, Franţa, Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria. La nivel regional există tendinţa de dezvoltare a turismului şi a spaţiilor de cazare la Caraşova, Reşiţa, Crivaia. La nivel naţional, în ultimii ani au fost amenajate mai multe peşteri în zona Munţilor Apuseni. Tendinţa în continuare este de creştere a numărului de peşteri vizitabile. Pentru evitarea degradării peşterii în viitor, traseul de vizitare trebuie să rămână acelaşi ca în prezent dar cu o delimitare clară a potecii. Construirea unor alei şi podeţe ar evita degradarea sedimentelor, planşeelor stalagmitice şi a gururilor care în prezent sunt afectate puternic. Turismul nu este recomandat iarna pentru a nu deranja coloniile de chiroptere. În viitor trebuie promvat turismul organizat, cu prioritate elevi ai şcolilor din regiune şi turişti străini. Obiectiv: Generarea facilităţilor necesare pentru un ecoturism modern, fără impact major de mediu. Indicator: Creşterea numărului de vizitatori (Alee subterană pe lungimea de 1750m; Iluminat eficient şi suficient; Creşterea numărului de publicaţii şi materiale promoţionale). Tema: E. Dezvoltarea programelor de cercetare complexă Evaluare: Complexitatea sistemului carstic Comarnic oferă posibilitatea dezvoltării programelor de cercetare în diverse domenii: hidrogeologie, microtectonică, morfologie, sedimentologie, mineralogie, chimism, evoluţia sistemului şi a regiunii, climatologie, paleontologie, biospeologie, influenţa turismului asupra mediului subteran. Priorităţile de cercetare sunt: biospeologie (inventariere şi monitorizare) şi climatologie studiu general şi monitorizare). Obiectiv: Cercetarea pluridisciplinară a sitului şi zonei pentru înţelegerea nevoilor de conservare. Indicator: Creşterea numărului de obiective/specii ce necesită protecţia.

Tema: F. Dezvoltarea programelor educaţionale Evaluare: În prezent există organizate anual stagii naţionale şi regionale de: Tehnica Speologiei Alpine nivel 1, Stagiul Naţional de Carstologie, Stagiul Naţional de Biospeologie, Aplicaţie Salvaspeo, Antrenamente Tehnica Speologiei Alpine. Cabana Comarnic oferă spaţiu de cazare pentru maxim 15 cursanţi. Oportunităţi: cavitate complexă (sectoare orizontale mari şi mici, sectoare verticale, sectoare active şi fosile), loc de cazare şi servire a mesei, sală de curs. Constrângeri: Acces dificil (drum necorespunzător), spaţiile de cazare trebuie să fie de 20-25 locuri, lipseşte curentul electric, dotări cu echipamente specifice (TSA, biologie, birotică). Grupurile ţintă sunt: membrii organizaţiilor speologice din România, voluntari ai Corpului Păcii SUA şi alte organizaţii internaţionale. În viitor pot fi organizate şi alte cursuri: Topografie şi Cartografie subterană, Protecţia Mediului Carstic, Orientare Turistică, Speologia de explorare, Pregătirea de voluntari pentru parcul naţional. Peştera Comarnic oferă posibilităţi excelente de „sală de clasă în aer liber” pentru elevii şi studenţii din instituţiile de învăţământ din Anina, Caraşova, Iabalcea, Reşiţa, Văliug. În viitor poate fi extinsă aria geografică a beneficiarilor studenţi, existând posibilitatea unor colaborări cu majoritatea universităţilor de profil. Obiectiv: Diversificarea programelor educaţionale pentru folosirea oportunităţilor peşterii şi mărirea numărului de suporteri ai siturilor subterane. Indicator: Creşterea cantitativă şi calitativă a numărului de stagii şi participanţi. Tema: G. Administrarea şi managementul sitului Evaluare: Puncte tari: Existenţa unei structuri de management, de consultare şi ştiinţifice; Susţinere din partea instituţiilor cheie; Resurse umane, financiare, materiale disponibile Sistem funcţional de monitorizare a unor elemente

Oportunităţi: Surse noi de finanţare nerambursabilă; Surse suplimentare de venit; Mărirea numărului de beneficiari; Contracte cu agenţii de turism;

53

specifice ariei; Puncte slabe: Veniturile nu acoperă cheltuielile pentru arie; Motivaţia financiară insuficientă a personalului angajat.

Pericole: Degradarea căilor de acces; Incertitudini privind situaţia juridică a clădirilor administrative; Viituri deosebit de mari, catastrofe naturale; Afectarea calitativă a pârâului Ponicova datorită activităţilor economice; Degradarea formelor subterane datorită intrărilor ilegale în sit.

Obiectiv: Consolidarea unităţii de management pentru mărirea capacităţii de administrare. Indicator: Gradul de implementare al Planului de Management Tema: H. Monitorizarea resurselor naturale şi a factorilor antropici perturbatori (surse de poluare şi degradare) Evaluare: În prezent se monitorizează: temperatura în 4 puncte pe traseul turistic, 1 punct pe traseul speoturistic, 1 punct în zona protejată; vizitatorii peşterii. Este necesară monitorizarea: faunei (număr de specii şi exemplare/specie, zonă), umiditatea şi CO2 din aer, chimismul şi calitatea biologică a apei, speleotemele de pe traseul turistic. Obiectiv: Prevenirea influenţelor antropice negative pentru menţinerea la un nivel corespunzător a resurselor. Indicator: Nu se modifică în sens negativ factorii de mediu, resursele fizice şi biologice faţă de anul 2004. Tema: M. Monitorizarea aplicării planului de management Obiectivul: M. Monitorizarea şi documentarea rezultatului acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management. Indicatorul: M. Procentul de implementare a activităţilor.

54

CAPITOLUL 4 PLAN PE TERMEN LUNG (STRATEGIC)

AL PARCULUI ( 5 ani)

4.1. Obiectivele temelor şi indicatorii obiectivelor Tema Obiectiv Indicator

A Reducerea impactului uman pentru menţinerea nealterată a resurselor naturale

Nu se modifică în sens negativ factorii de mediu, resursele fizice şi biologice faţă de anul 2004

B Reabilitarea spaţiului subteran pentru aducerea lui la starea iniţială

Se reduc suprafeţele de sediment deranjat/tasat; O parte din speleoteme au aspectul iniţial; Nu există elemente de poluare organică şi anorganică

C Refacerea cantitativă şi calitativă a speciilor / gestionarea habitatelor şi speciilor

Aducerea habitatelor subterane şi de suprafaţă la starea lor cât mai naturală. Aducerea speciilor şi numărul populaţiilor acestora la starea iniţială.

D Generarea facilităţilor necesare pentru un ecoturism modern, fără impact major de mediu.

Creşterea numărului de vizitatori (Alee subterană pe lungimea de 1750m; Iluminat eficient şi suficient; Creşterea numărului de publicaţii şi materiale promoţionale)

E Cercetarea pluridisciplinară a sitului şi zonei pentru înţelegerea nevoilor de conservare

Creşterea numărului de obiective/specii ce necesită protecţia

F Diversificarea programelor educaţionale pentru folosirea oportunităţilor peşterii şi mărirea numărului de suporteri ai siturilor subterane.

Creşterea cantitativă şi calitativă a numărului de stagii şi participanţi

G Consolidarea unităţii de management pentru mărirea capacităţii de administrare

Gradul de implementare al Planului de Management

H Prevenirea influenţelor antropice negative pentru menţinerea la un nivel corespunzător a resurselor.

Nu se modifică în sens negativ factorii de mediu, resursele fizice şi biologice faţă de anul 2004

M Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

Procentul de implementare a activităţilor

55

4.2 Planificarea acţiunilor

Tema A. Protecţia şi conservarea resurselor naturale ale sistemului Obiectivul A. Reducerea impactului uman pentru menţinerea nealterată a resurselor naturale.

Indicatorul A. Nu se modifică în sens negativ factorii de mediu, resursele fizice şi biologice faţă de anul 2004.

Activitate la nivel de semestru

a1 a2 a3 a4 a5

ACŢIUNE DE MANAGEMENT SAU DE MONITORIZARE

Indicator de realizare

sau acţiuni de

monitorizare Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2

Colaboratori pentru implementare

Comentarii

A1. Delimitarea clară a traseului ecoturistic cu benzi, conform proiectului

Deplasarea vizitatorilor se realizează pe un traseu unic bine definit în teren, evidenţindu-se degradarea a noi suprafeţe de planşeu.

1 ONG-uri

A2. Amplasarea podeţelor metalice Nu mai sunt afectate speloeotemele de planşeu de depunerile de sediment.

2 ONG-uri, firme de construcţii

A3. Întreţinerea permanentă a porţilor peşterii pentru evitarea accesului neautorizat

Acţiunile de vandalism şi colectare a speleotemelor sunt oprite


A4. Studierea efectelor vizitelor asupra faunei

Studiu elaborat 2 Instituţii de cercetare, Facultăţi, ONG-uri

56

Tema B. Restaurarea habitatelor şi a formelor degradate

Obiectivul B. Reabilitarea spaţiului subteran pentru aducerea lui în starea iniţială

Indicatorul B. Se reduc suprafeţele de sediment deranjat/tasat; O parte din speleoteme au aspectul iniţial; Nu există elemente de poluare organică şi anorganică


a1 a2 a3 a4 a5



sau acţiuni de

monitorizare Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

B1. Curăţarea pereţilor de grafiti, săgeţi indicatoare, afumare.

Galeria va avea aspectul natural, iniţial.

1 ONG-uri

B2. Curăţarea speleotemelor Formaţiunile vor avea culoarea iniţială alb/alb gălbui

2 ONG-uri

B3. Extragerea sedimentelor antropice din gururile de pe traseul turistic şi apoi curăţarea acestora.

Bazinele vor avea culoarea apropiată de cea iniţială, vor fi atractive pentru turişti, vor avea din nou o evoluţie normală (depunerea calciului flotant)

2 ONG-uri

B4. Restaurarea stalagmitelor sparte dacă fragmentele există.

Formaţiunile vor face parte din nou din peisajul subteran

2 ONG-uri

B5. Depoluarea mediului subteran Absenţa deşeurilor organice şi anorganice.

1 ONG-uri

B6. Depoluarea bazinului Pârâului Ponicova pentru prevenirea poluării subterane.

Absenţa deşeurilor organice şi anorganice.

3 ONG-uri, elevi din comunitate

B7. Studierea morfologiei intrării Comarnic înainte de construirea Căii Ferate Forestiere

Studiu elaborat 3 ISER, Facultăţi

57

B8. Realizarea intervenţiei la morfologia intrării Comarnic funcţie de concluziile studiului.

Aducerea morfologiei intrării la starea naturală iniţială şi a funcţionării climatice normale.

3 Firme de construcţii

Tema C. Refacerea cantitativă şi calitativă a speciilor / gestionarea habitatelor şi speciilor

Obiectivul C I. Aducerea habitatelor subterane şi de suprafaţă la starea lor cât mai naturală.

C II. Aducerea speciilor şi numărul populaţiilor acestora la starea iniţială.

Indicatorul C I. Se reduc suprafeţele de sediment deranjat/tasat; se reduce numărul acumulărilor de apă afectate.

C II. Stabilizarea faunei la nivelul normal.


a1 a2 a3 a4 a5



sau acţiuni de

monitorizare Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

CI1. Afânarea sedimentelor (nisipuri) Creşterea numărului de specii.

1 ONG-uri În afara traseului turistic

CI2. Amplasarea filtrului natural organic în cazul poluărilor accidentale

Reducerea poluării acviferului şi dispariţia speciilor

2 ONG-uri, APNSCC

CI3. Amplasarea filtrului natural organic în cazul măririi turbidităţii excesive a apei datorită unor cauze antropice.

Reducerea depunerilor de argilă în sedimente şi fisuri.

3 ONG-uri, APNSCC

CII1. Rearanjarea depozitelor de guano degradate

Creşterea numărului de specii

1 ONG-uri

CII2. Stoparea temporară a vizitelor în zonele de hibernare a coloniilor de chiroptere.

Creşterea numărului de exemplare / specii

1 -

58

Tema D. Dezvoltarea turismului Obiectiv D. Generarea facilităţilor necesare pentru un ecoturism modern fără impact major de mediu

Indicatorul D. Creşterea numărului de vizitatori (Alee subterană pe lungimea de 1750m; Iluminat eficient şi suficient; Creşterea numărului de publicaţii şi materiale promoţionale)


a1 a2 a3 a4 a5



sau acţiuni de monitorizare

Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

D1. Amplasarea de balustrade flexibile în zonele accidentate (sala, galerie)

Facilitarea accesului şi siguranţa vizitatorilor.


D2. Reabilitarea prin montarea de scări / construirea de trepte, a traseului subteran în zonele accidentate.

Facilitarea accesului şi siguranţa vizitatorilor.


D3. Amplasarea podeţelor pe traseul ecoturistic din galeria subfosilă şi la zidurile Chinezeşti.

Deplasarea facilă şi evitarea accidentelor vizitatorilor.


D4. Reabilitarea traseului prin excavarea planşeului în zonele cu înălţime insuficientă ale galeriei.

Evitarea accidentelor vizitatorilor.

1 ONG-uri

D5. Amplasarea de reflectoare în zonele cu peisaj de excepţie / obiective turistice.

Vizualizarea bună a peisajului.

1 ONG-uri

D6. Studierea posibilităţii de electrificare integrală a traseului turistic, cu impaact minim de mediu.

Sudiu elaborat. 2 ONG-uri, Firme de proiectare, specialişti

D7. Asigurarea suficientă a surselor individuale de iluminat, turiştilor.

Iluminarea corespunzătoare a traseului şi peisajului subteran.

1 -

D8. Dotarea traseului ecoturistic subteran cu panouri explicative în limbi de circulaţie internaţională.

O mai bună înţelegere a sitului de către vizitatori.

1 ONG-uri

D9. Elaborarea materialelor de promovare (pliante, afişe, vederi, albume, ghiduri)

Informaţii disponibile publicului larg.

2 ONG-uri

59

D10. Îmbunătăţirea şi actualizarea permanentă a paginii web Comarnic.

Publicitate crescută şi facilitarea informaţiei publicului larg şi specializat.

2 Firme de specialitate

D11. Dotarea cu materiale informative şi echipamente specifice, Punctul de Informare Comarnic.

Informarea eficientă a vizitatorilor Parcului Naţional şi peşterii.

1 APNSCC, Primăria Caraşova, Inspectoratul pentru Cultură

D12. Organizarea turismului specializat (geologie, morfologie, mineralogie, chiroptere, speologie)

Număr de vizitatori, grupuri

2 Universităţi, ONG-uri

D13. Asigurarea unui ghid competent, permanent.

Vizitatori satisfăcuţi de serviciile oferite

1 -

D14. Organizarea/participarea la expoziţii foto cu imagini din sit.

Nr. de expoziţii, nr. de beneficiari, nr. de imagini expuse

2 FRS, diverşi organizatori de evenimente

D15. Efectuarea unor prezentări a sitului în şcoli, licee, facultăţi

Nr. de prezentări, nr. de beneficiari

2 Inspectoratul Şcolar CS, FRS

Tema E. Dezvoltarea programelor de cercetare complexă Obiectiv E. Cercetarea pluridisciplinară a sitului şi zonei pentru înţelegerea nevoilor de conservare.

Indicator E. Creşterea numărului de obiective/specii ce necesită protecţia


a1 a2 a3 a4 a5




Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

E1. Realizarea unui nou inventar al faunei subterane.

Actualizarea listei speciilor protejate, informaţii actualizate.

1 Institute de cercetare, universităţi, ONG-uri

E2. Realizarea inventarului faunei din mediul subteran superficial în zona dealului “Cleanţul Putnata”

Informaţii suplimentare privind biodiversitatea sistemului carstic.


60

E3. Realizarea inventarului faunei din Peştera cu Gheaţă, Peştera Vântului ş.a.

Informaţii suplimentare privind biodiversitatea sistemului carstic.


E4. Studiul hidrogeologic calitativ al acviferului carstic.

O mai bună cunoaştere a funcţionării hidrogeologice a sistemului carstic.

2 ONG-uri, experţi

E5. Studiul sedimentologic al pesterii şi zonei.

Înţelegerea etapelor de formare a cavităţii şi evoluţie a zonei exterioare.


E6. Studiul microtectonic petografic şi structural

Înţelegerea factorilor determinanţi ai formării sistemului.

3 Institute de cercetare, universităţi, ONG

E7. Studiul chimismului apei, solului, compoziţiei aerului.

Informaţii disponibile. 2 Institute de cercetare, universităţi, ONG

E8. Studiul mineralgic al speleotemelor. Informaţii disponibile în vederea conservării.


E9. Studiul climatologic general. Informaţii disponibile pentru evitarea schimbărilor climatice datorate activităţilor antropice.


E10. Explorarea speologică a hornurilor galeriilor impenetrabile în prezent, a sifoanelor.

Descoperirea a noi componente ale sistemului carstic.

1 ONG-uri

E11. Cartarea noilor galerii descoperite, reambularea vechilor cartări şi redactarea hărţii în GIS.

Existenţa unei hărţi complete în GIS, instrument managerial indispensabil.

1 ONG-uri

61

Tema F. Diversificarea programelor educaţionale.

Obiectiv F. Diversificarea programelor educaţionale pentru folosirea oportunităţilor peşterii şi mărirea numărului de suporteri ai siturilor subterane.

Indicator F. Creşterea cantitativă şi calitativă a numărului de stagii şi participanţi


a1 a2 a3 a4 a5




Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

F1. Organizarea stagiului regional de Tehnica Speologiei Alpine

Cresterea numărului de persoane instruite şi posibili suporteri ai ariei.

1 ONG-uri

F2. Organizarea stagiului naţional de biospeologie.


1 ONG-uri

F3. Organizarea stagiului naţional de carstologie


1 ONG-uri

F4. Organizarea stagiului naţional de protecţia mediului carstic


2 ONG-uri, APM

F5. Organizarea stagiului naţional de elaborare a documentaţiilor pentru declararea de arii protejate carstice.


2 ONG-uri, APM

F6. Organizarea stagiului naţional de elaborare a planului de management


2 ONG-uri, APM

62

F7. Organizarea stagiului naţional de topografie şi cartografie subterană.


3 ONG-uri

F8. Organizarea stagiului naţional de salvaspeo.


3 ONG-uri, Serviciul Public Salvamont

F9. Organizarea unor excursii tematice cu elevii şcolilor din vecinătatea ariei.

Elevii înţeleg mai bine formarea peşterilor.

1 Şcoli generale, licee

F10. Organizarea de aplicaţii practice a studenţilor de la secţia de Turism.

Studenţii trăiesc o experienţă aparte, turismul în peşteri şi zone carstice.

1 Universităţi

F11. Organizarea de aplicaţii practice a studenţilor de la secţiile de geologie, geografie, hidrogeologie, biologie.

O mai bună înţelegere a proceselor de carstificare şi ecosistemelor subterane.

1 Universităţi

Tema G. Administrarea şi managementul sitului Obiectiv G. Consolidarea unităţii de management pentru mărirea capacităţii de administrare.

Indicator G. Gradul de implementare al Planului de Management


a1 a2 a3 a4 a5




Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

G1. Instruirea periodică a echipei de management.

Dobândirea cunoştiinţelor necesare şi a ultimelor concepte de management al ariilor carstice.

2 ONG-uri, APM

63

G2. Realizarea parteneriatelor şi a colaborărilor cu instituţiile de învăţământ, de cercetare, agenţii de turism, instituţii publice.

Mărirea numărului de beneficiari şi suporteri ai ariei.

1 -

G3. Realizarea parteneriatelor şi schimburilor de experienţă cu arii carstice similare.

Transfer de informaţii. 2 Administratori de peşteri

G4. Extinderea şi utilizarea clădirii administrative de la Comarnic.

Facilităţile necesare pentru desfăşurarea activităţilor.

1 Firme

G5. Accesarea finanţărilor nerambursabile pentru derularea activităţilor propuse de plan.

Implementarea activităţilor programate.

1 ONG-uri, Prefectură, Consiliul Judeţean, APM

Tema H. Monitorizarea resurselor naturale şi a factorilor antropici perturbatori (surse de poluare şi degradare) Obiectiv H. Prevenirea influenţelor antropice negative pentru menţinerea la un nivel corespunzător a resurselor.

Indicatori H. Nu se modifică în sens negativ factorii de mediu, resursele fizice şi biologice faţă de anul 2004.


a1 a2 a3 a4 a5


(Transferati din formularul A13 sau A14)



Prio

rita

tea

s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2 s1 s2


Comentarii

H1. Monitorizarea calităţii apei din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic

2 probe / an la insurgenţă şi exurgenţă

1 ONG, APM

H2. Monitorizarea Chiropterelor 2 evaluări / an 1 ONG, instituţii de cercetare, facultăţi

H3. Monitorizarea faunei subterane Raport 2 ONG, instituţii de cercetare, facultăţi

H4. Monitorizarea resurselor speogenetice 2 evaluări / an 1 ONG H5. Monitorizarea activităţilor antropice din perimetrul de referinţă

Raport 2 ONG

H6. Monitorizarea numărului de vizitatori Raport 1 - H7. Monitorizarea calităţii aerului Raport 1 ISER

64

4.3 Planificarea acţiunilor de monitorizare

Tema M. Monitorizarea aplicării planului de management

Obiectivul M: Monitorizarea şi documentarea rezultatului acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

Indicatorul M. Procentul de implementare a activităţilor

Obiective A Reducerea impactului uman pentru menţinerea nealterată a resurselor naturale

B Reabilitarea spaţiului subteran pentru aducerea lui la starea iniţială

C Refacerea cantitativă şi calitativă a speciilor / gestionarea habitatelor şi speciilor

D Generarea facilităţilor necesare pentru un ecoturism modern, fără impact major de mediu.

E Cercetarea pluridisciplinară a sitului şi zonei pentru înţelegerea nevoilor de conservare

F Diversificarea programelor educaţionale pentru folosirea oportunităţilor peşterii şi mărirea numărului de suporteri ai siturilor subterane.

G Consolidarea unităţii de management pentru mărirea capacităţii de administrare

H Prevenirea influenţelor antropice negative pentru menţinerea la un nivel corespunzător a resurselor.

M Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

Acţiunile de Monitorizare

Obiectivul şi acţiunile de

management relevante

Monitorizarea Categoriei de

Eficacitate Managerială

IUCN

Numărul indicatorului

de monitorizare a

donorului M1 Realizarea infrastructurii de protecţie şi vizitare a

sitului. A1, A2, A3, D1, D2, D3, D4, D5, D7, G4

M2 Elaborarea studiilor necesare A4, D6, B7, E1, E2, E3, E4, E5, E6, E7, E8, E9

M3 Îmbunătăţirea cunoştinţelor cu privire la dezvoltarea spaţială a sitului şi a bazei de date.

E10, E11

M4 Reabilitarea ecosistemului degradat B1, B2, B3, B4, B5, B6, B8, CI1, CII1, CII2

M5 Diversificare şi promovarea ecoturismului subteran D8, D9, D10, D11, D12, D14, D15, G2

M6 Desfăşurarea stagiilor de perfecţionare F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7, F8

M7 Desfăşurarea aplicaţiilor şi excursiilor tematice F9, F10, F11, D13, G2

M8 Asigurarea unui personal competent D13, G1, G2, G5

M9 Asigurarea conservării eficiente CI2, CI3, H1, H2, H3, H4, H5, H6, H7

65

4.4 Planificarea resurselor

PERSONAL NUMĂRUL NECESAR DE SALARIAŢI

NUMĂRUL DE SALARIAŢI ANGAJAŢI

Personal permanent 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Tehnic/profesional 1 1 1 1 1 Suport/administrativ 1 1 1 1 1 Teren 1 1 1 1 1

Personal pe bază de contract/voluntariat sau ocazional

Tehnic/profesional 10 10 7 5 5 Suport/administrativ 2 2 2 2 2 Teren 20 20 15 15 15

CATEGORIA SUMA NECESARĂ PE AN SUMA CHELTUITĂ

Cheltuieli 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5Salarii 55450000 120200000 50450000 65200000 45200000 Capital 415500000 596170000 311930000 233530000 136480000 Întrţinere & costuri operaţionale

208360000 72235000 58385000 40410000 24010000

Total 679310000 788605000 420765000 339140000 205690000 Venituri

Guvern 349000000 436605000 97700000 4000000 5690000 Agenţii secundare care contribuie la conservare

290310000 300000000 260065000 224140000 200000000

Ecoturism 30000000 40000000 50000000 60000000 70000000 Publicaţii 10000000 12000000 13000000 15000000 15000000 Total 379310000 788605000 420765000 303140000 290690000

66

CAPITOLUL 5 MEMBRII ECHIPEI DE PLANIFICARE

Membrii Echipei de Planificare de Bază

Nume Funcţia Organizaţia/Instituţia Bogdan Bădescu Coordonator proiect Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Raluca Crîsta Asistent Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Shawna Compton Voluntar Corpul Păcii SUA Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa

Consultanţi de specialitate

Nume Funcţia Organizaţia/Instituţia Ilie Chincea Director Agenţia de Protecţie a Mediului Reşiţa Ion Şandru Şef Parc Administraţia Parcului Naţional Semenic –

Cheile Caraşului Viorel Horoi Geolog Institutul de Speologie E. Racoviţă Luminiţa Zaharia Mineralog Universitatea Babeş Bolyai Cluj Adrian Iurkewikz Hidrogeolog Asociaţia Hidrogeologilor din România Ştefan Negrea Biospeolog Institutul de Speologie E. Racoviţă Ilinca Mocioi Biolog Facultatea de Agronomie Timişoara Marcel Andronache Fond Silvic Ocolul Silvic Reşiţa Mihai Gligan Preşedinta Comisie Protecţie Federaţia Română de Speologie Petru Bogdan Primar Primăria Caraşova Nicolae Filca Viceprimar Primăria Caraşova Daniel Bogdan Chiropterolog Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Mia Funar Biolog Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Mihai Suru Meteorolog / fotograf Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Iosif Morac Cadastru Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Romulus Vuia Ghid / paznic Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa Cristian Oşan Informatician Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa

67

CAPITOLUL 6

ANEXE

REGULAMENTUL REZERVAŢIEI NATURALE PEŞTERA COMARNIC

CAPITOLUL I Înfiinţare, scop, limite, zonare, management. ART 1. Rezervaţia Naturală Peştera Comarnic a fost declarată de către Academia Română în 1947, reconfirmată de către Consiliul Judeţean prin HCJ nr 8/20.12.1994 şi de către Guvernul României prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, face parte din “zonele naturale protejate de interes naţional”. Este încadrată conform Legii 462 ca Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN, clasa C. ART 2. Scopul este să menţină starea naturală nealterată a peşterii în viitor, pentru beneficiul publicului larg, a resurselor speogenetice şi biologice. ART 3. Limitele ariei sunt proiecţia la suprafaţă a galeriilor subterane cunoscute în prezent şi în viitor, descrise amănunţit în planul de management al peşterii. ART 4. Pentru asigurarea eficientă a protecţiei, limitele zonei tampon a Peşterii Comarnic sunt reprezentate de bazinetul pârâului Ponicova care face parte din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, parţial şi din zona specială de conservare. ART 5. Zonarea internă este funcţie de necesitatea de conservare a resurselor speogenetice, protecţia faunei şi activităţile de turism, speoturism: • Zona I Protecţie şi conservare: toate galeriile laterale, puţurile şi hornurile situate pe nivelul fosil, subfosil şi

activ, care nu sunt cuprinse în zona II sau III. Sunt permise următoarele activităţi: protecţia faunei, conservare speogenetică, cercetare ştiinţifică.

• Zona II, Traseul speoturistic: Galeria Arcuită, Avenele de la Insurgenţa Ponicova. Sunt permise următoarele activităţi: protecţia faunei, conservare speogenetică, cercetare ştiinţifică, instruire, speoturism.

• Zona III, Traseul ecoturistic: Sectoarele de galerii cuprinse între Intrarea Comarnic, Sala Mică cu Blocuri, Sala Zebrelor, Sala Mare cu Blocuri, Sala cu Argilă, Muzeul, Galeria Lapiezurilor, Zidurile Chinezeşti, Sala de Cristal, Sala Domului, Galeria Cotită, Intrarea Ponicova. Sunt permise următoarele activităţi: protecţia faunei, conservare speogenetică, cercetare ştiinţifică, educaţie, turism.

ART 6. (1) Responsabilitatea administrării sitului revine Regiei Naţionale a Pădurilor, Direcţia Silvică Reşiţa prin Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Pentru o gestionare cât mai eficientă, se acordă custodia unui ONG de mediu specializat în speologie. (2) Planul de management al peşterii este realizat în concordanţă cu planul de management al parcului şi este document oficial, respectarea lui fiind obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care sunt proprietari, administratori de terenuri şi care desfăşoară activităţi în sit sau zona tampon. ART 7. Activităţile în sit şi în zona tampon sunt avizate de experţii voluntari ai ariei, administraţia parcului şi aprobate de Consiliul Ştiinţific al Parcului. ART 8. Activităţile de planificare a gestionării şi dezvoltării infrastructurii sitului se fac şi cu consultarea Consiliului Consultativ al Parcului. CAPITOLUL II Reglementarea activităţilor în arie ART 9. Toate activităţile se desfăşoară în prezenţa ghidului avându-se în vedere un impact minim asupra sitului, respectând Charta Speo, emisă de Federatia Romana de Speologie in anul 2002, care se referă la comportamentul în subteran al speologilor; ART 10. Cercetarea ştiinţifică se desfăşoară în sit numai cu aprobarea administratorului şi custodelui. Pentru cercetări care pot afecta situl este necesar avizul Consiliului Ştinţific care poate consulta Institutul de Speologie Emil Racoviţă. ART 11. Studiile se desfăşoară cu prioritate pentru realizarea activităţilor prevăzute în planul de management. ART 12. Activitatea de cercetare speologică şi ridicare topografică este singura activitate permisă a se desfăşura în orice zonă a sitului cu condiţia generării unui impact minim care va fi eliminat prin măsuri de restaurare de către exploratorii.

68

ART 13. Toate cercetările se efectuează în baza unui contract prin care solicitantul se obligă să furnizeze administratorului/custodelui, toate datele rezultate. ART 14. Activităţile educative se desfăşoară fără a aduce prejudicii mediului evitându-se poluarea fonică. ART 15. Activităţile de instruire se desfăşoară numai în prezenţa unui coordonator care este răspunzător pentru asigurarea măsurilor necesare în vederea prevenirii accidentelor. ART 16. Echipamentul colectiv şi individual se foloseşte în conformitate cu normele stabilite de Federaţia Română de Speologie ART 17. Turismul se desfăşoară numai în prezenţa ghidului pe traseul delimitat, stabilit în planul de management. Orice abatere de la traseul stabilit se consideră prejudiciu asupra mediului speleal. ART 18. Numărul de turişti ai unui grup nu poate depăşi 30 persoane/vizită decât dacă există un ghid însoţitor. Ghidul însoţitor este o persoană voluntară instruită de administratorul/ custodele rezervaţiei pentru a ajuta ghidul oficial fără de care nu poate însoţi turiştii. ART 19. Speoturismul se desfăşoară în galeriile desemnate în planul de management. Numărul maxim de vizitatori/vizită este de 10 persoane care trebuie să aibe echipamentul speologic în conformitate cu normele stabilite de Federaţia Română de Speologie. ART 20. Activităţile de protecţie, conservare şi restaurare se efectuează fără a avea impact negativ asupra unor forme de viaţă (lipiciuri artificiale toxice, substanţe de curăţire a formaţiunilor – detergenţi) şi fără a afecta mediul fizic. ART 21. Sunt interzise următoarele activităţi: • patrunderea in pestera fara ghid • depasirea marcajelor ce delimiteaza traseele de parcurgere • desprinderea de grup • introducerea animalelor domestice • ruperea si extragerea de formatiuni din pestera • atingerea/murdărirea formaţiunilor • iluminarea cu torţe • poluarea fonică • lasarea deseurilor de orice tip in pestera • atingerea/deranjarea liliecilor • utilizarea bombelor de magneziu la fotografiere • patrunderea in zona puternic concretionata cu echipament murdar si cu încaltaminte ce lasa urme pe calcit; • introducerea de materiale si substante care nu fac obiectul cercetarii si/sau actiunii specifice • prelevarea de probe fără existenţa unui acord explicit, scris, prealabil; • abandonarea capcanelor biospeologice • efectuarea de săpături sau derocări fără aprobare prealabilă explicită; • degradarea/distrugerea aparatelor care fac obiectul unor cercetări şi monitorizări. • nerespectarea cerinţelor ghidului ART 22. Activităţile de silvicultură, păşunat şi alte activităţi de la exteriorul sitului - zona tampon se desfăşoară în aşa fel încât să nu schimbe caracteristicile fizico-chimice şi biologice ale Pârâului Ponicova. CAPITOLUL III Sancţiuni CAPITOLUL IV Dispoziţii finale ART 23. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare. ART 24. Aplicarea sancţiunilor se face de către personalul împuternicit al APNSCC, Garda de Mediu, Poliţie.