plan local de actiune pentru mediu revizuit teleorman

CUPRINS

1 Introducere............................................................................................................................... 1

1.1 Ce este un Plan Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în judeŃul TELEORMAN.................................................................................................... 1

1.2 Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM……………………… 10 1.2.1 ConsideraŃii generale............................................................................... 10 1.2.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu.............. 13 1.2.3 Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acŃiune... 13

2 Starea IniŃială a JudeŃului TELEORMAN............................................................................... 16 2.1 InformaŃii generale asupra judeŃului…………………………………………… 16

2.1.1 Valori istorice şi culturale.................................................................. 16 2.1.2 Descrierea judeŃului TELEORMAN................................................. 17

2.1.2.1 Caracteristici fizice şi geografice.......................................... 17 2.1.2.2 Caracteristici administrative şi economice........................... 19

2.2 Starea mediului în judeŃul TELEORMAN........................................................ 20 2.2.1 Starea calităŃii atmosferei................................................................. 20 2.2.1.1 Poluarea de fond......................................................................... 21 2.2.1.2 Poluarea de impact................................................................ 21 2.2.2 Starea apelor de suprafaŃa şi subterane............................................. 30 2.2.2.1 Starea râurilor....................................................................... 30 2.2.2.2 Starea lacurilor..................................................................... 35

2.2.2.3 Starea apelor subterane........................................................ 36 2.2.2.4 Alimentarea cu apă potabilă a populaŃiei............................. 37 2.2.2.5 SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale........................ 38

2.2.3 Starea solurilor.................................................................................. 41 2.2.4 Starea pădurilor................................................................................. 52 2.2.5 Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice.................... 53 2.2.6 Starea ariilor protejate....................................................................... 57 2.2.7 Starea radioactivităŃii mediului......................................................... 58 2.2.8 Starea aşezărilor umane..................................................................... 59

2.2.8.1 Starea calităŃii aerului şi a zgomotului.................................. 60 2.2.8.2 Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere......................... 60 2.2.8.3 SituaŃia deşurilor menajere.................................................... 62 2.2.8.4 SituaŃia deşeurilor industriale................................................. 66

2.2.9 Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de arta........................ 70 2.2.10 Poluări accidentale.............................................................................. 71 2.2.11 Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului de pe teritoriul

judetului................................................................................................ 72 2.2.11.1 Zone critice din punct de vedere al poluării aerului............... 72 2.2.11.2 Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de

suprafaŃă................................................................................ 73 2.2.11.3 Zone critice din punct de vedere al calităŃii apelor

subterane................................................................................. 74 2.2.11.4 Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului..... 74

2.2.11.5 Zone vulnerabile care necesită reconstrucŃie ecologică........... 74 3 Probleme/Aspecte de Mediu Prioritare din JudeŃul TELEORMAN…………………….. 75

3.1 Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor / aspectelor de mediu……………………………………………………………………..…… 75

3.2 Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor / aspectelor de mediu………... 77 3.3 Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor / aspectelor de mediu

prioritare selectate……………………………………………………………………………. 89 4. Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al JudeŃului TELEORMAN...........................................102

4.1 AcŃiuni strategice pentru protecŃia mediului în judeŃul TELEORMAN....................... 102 4.1.1 Introducere............................................................................................. 102 4.1.2 Stabilirea, obiectivelor, Ńintelor şi indicatorilor.....................................102 4.1.3 Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu........... 103 4.1.4 Identificarea priorităŃilor pentru acŃiune.................................................108 4.1.5 Identificarea criteriilor de selectare a acŃiunilor.....................................109 4.1.6 Identificarea, analizarea şi selectarea acŃiunilor........................... .........110

4.2 Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului TELEORMAN……………...112 4.2.1 Matricile-plan pentru soluŃionarea problemelor de mediu

prioritare.................................................................................................112 5. Planul de implementare a acŃiunilor…………………………………………………….....132

5.1 Elaborarea planului de implementare……………………………………………..132 5.2 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor de

mediu prioritare…………………………………………………………………...133 6. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor…………………………………………………....153

6.1 Elaborarea Planului de Monitorizare şi de Evaluare……………………………...154 6.2 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru soluŃionarea

problemelor de mediu prioritare…………………………………………………..155 6.3 Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de AcŃiune pentru

Mediu al judeŃului Teleorman…………………………………………………….179 6.4 Termen pentru revizuirea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului

Teleorman………………………………………………………………………....180 Bibliografie……………………………………………………………………………………181

ANEXE

Hartă fizică a judeŃului Hartă cu amplasarea ariilor protejate existente Hartă cu amplasarea zonelor degradate Hartă cu amplasarea depozitelor de deşeuri existente Hartă cu reŃeua de supraveghere a calităŃii apelor de suparfaŃă Hartă cu sistemul de supraveghere al calităŃii aerului

Cheltuieli pentru reteaua de canalizare din judetele aferente Regiunii Sud Muntenia

Nr. Aglomerare Termen Nr.crt. conformare locuitori (km)

echivalenti existenta necesara 2005 2007 2008 2010 2013 2015 2017 20180 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Alexandria 2010 117288 121,2 126 18766080

Rosiori de Vede 2013 54000 21,9 50 8640000

Peretu 2013 8870 0 10 1419200

Orbeasca 2015 8615 0 21 1378400

Plosca 2015 6998 0 19 1119680

Babaita (include Frasinet) 2015 6661 0 38 1065760

Mavrodin (include Nenciulesti) 2015 6066 0 23 970560

Tiganesti 2015 5727 0 22 916320

Dobrotesti 2015 5324 0 18 851840

Maldaieni 2015 5014 0 10 802240

Poroschia 2015 4864 0 37 364800

Bragadiru 2015 4824 0 26 361800

Buzescu 2015 4649 0 19 348675

Tatarastii de Jos 2015 4613 0 29 345975

Marzanesti 2015 4458 0 20 334350

Scrioastea 2015 4416 0 14 331200

Vartoape 2015 4200 0 17 315000

Calinesti 2015 4085 0 20 306375

Contesti 2017 3945 0 18 295875

Nanov 2017 3879 0 17 290925

Storobaneasa 2017 3831 0 23 287325

Costuri (euro)

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Retea canalizare

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Dracsanei (include Crangu) 2017 3818 0 28 286350

Ciolanesti 2017 3778 0 18 283350

Olteni 2017 3716 0 10 278700

Tatarastii de sus 2017 3538 0 13 265350

Cervenia 2017 3483 0 17 261225

Trivale Mosteni 2017 3461 0 17 259575

Galeteni 2017 3436 0 20 257700

Vedea 2018 3431 0 10 257325

Vitanesti 2018 3312 0 21 248400

Magura 2018 3171 0 12 237825

Branceni 2018 3150 0 12 236250

Izvoarele 2018 3061 0 4 229575

Silistea Gumesti 2018 2998 0 17 224850

Smardioasa 2018 2898 0 27 217350

Frumoasa 2018 2737 0 23 205275

Radoiesti 2018 2619 0 10 196425

Balaci 2018 2561 0 27 192075

Talpa 2018 2444 0 16 183300

Stejaru 2018 2318 0 13 173850

Draganesti de vede 2018 2305 0 10 172875

Scurtu Mare 2018 2219 0 24 166425

Turnu Magurele 2010 72920 58,9 74 11667200

Zimnicea 2013 43200 18,6 31 6912000

Suhaia 2015 5162 0 11 825920

Pietrosani 2017 3694 0 10 277050

Seaca 2018 3061 0 17 229575

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Nasturelu 2018 3044 0 18 228300

Lisa 2018 2965 0 36 222375

Viisoara 2018 2321 0 16 174075

Traian 2018 2257 0 11 169275

Bujoru 2018 2195 0 16 164625

1101280

1036800

829120

348675

299925

259125

Videle 2013 15120 15,7 39 2419200

Botoroaga 2015 6886 0 46 1101760

Draganesti Vlasca 2015 5200 0,8 10 832000

Silistea (include Purani) 2015 4525 0 40 339375

Blejesti 2015 4293 0 29 321975

Poeni 2017 3566 0 11 267450

Mereni 2017 3436 0 17 257700

Gratia 2018 3177 0 14 238275

Cosmesti 2018 2818 0 36 211350

Furculesti 2015 4069 0 45 305175

Piatra 2015 4055 0 11 304125

Crangu (include Dracea) 2017 3734 0 26 280050

Troianu 2017 3645 0 11 273375

Crangeni 2017 3637 0 36 272775

0 21

Tr Segarcea Vale

Tr Lita 2017 3455

2017

22

0 27

0 33

2015 4649

3999

0

0 20

Tr Islaz 2015 6480 0 43

Tr Lunca 2015 6883

Tr

Tr

Tr Plopii Slavitesti 2015 5182

Tr Slobozia Mandra

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Salcia 2017 3611 0 22 270825

Putineiu 2018 3022 0 46 226650

Bogdana 2018 2922 0 30 219150

Calmatuiu de Sus 2018 2851 0 37 213825

Calmatuiu 2018 2681 0 26 201075

Total jud. Teleorman 77 591496 237 1864 0 0 0 30433280 19390400 16549880 4127625 4579650

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

Tr

1

1 Introducere

1.1 Ce este un Plan Local de Ac Ńiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul s ău în jude Ńul TELEORMAN

Planul Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului pentru judeŃul Teleorman (PLAM-TR) a fost iniŃiat şi implementat prin Programul PHARE RO 006.14.03. «AsistenŃa tehnică pentru întărirea AgenŃiilor Locale de ProtecŃie a Mediului şi înfiinŃarea AgenŃiilor Regionale de ProtecŃie a Mediului», autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ConsultanŃa internaŃională a fost asigurată de EPTISA Proyectos Internacionales SA Madrid, Spania. Perioada de desfăşurare a procesului PLAM a fost de 10 – 12 luni (iunie 2003 – martie 2004). PLAM-TR reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluŃionarea problemelor de mediu din judeŃ prin abordarea pe principiile dezvoltării durabile şi este în deplină concordanŃă cu Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului. Această strategie de abordare planificată a problemelor de mediu a fost stabilită în cadrul ConferinŃei Ministeriale «Un mediu pentru Europa», desfăşurată în anul 1993 la Lucerna, ElveŃia şi a fost concretizată prin convenŃia cunoscută sub numele «Programul de AcŃiune pentru mediu pentru Europa Centrală şi de Est», document cadru care constituie o bază pentru acŃiunea guvernelor şi adminstraŃiilor locale, a Comisiei Uniunii Europene şi a organizaŃiilor internaŃionale, instituŃiilor financiare şi a investitorilor privaŃi în regiune.

Prin Legea 294/27.06.2003 privind aprobarea OUG 91 / 2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecŃiei mediului nr. 137/ 1995 republicată, Legea 544/ 12.10.2001 privind liberul acces la informaŃia de interes public şi Hotărârea de Guvern nr. 1115 / 10.10.2002 privind liberul acces la informaŃia de mediu s-a creat un cadru de participare a organizaŃiilor neguvernamentale şi a populaŃiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile. Statul recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos, respectiv garantează accesul la informaŃiile privind calitatea mediului şi dreptul de consultare în vederea luării deciziilor privind problemele de mediu ceea ce creează cadrul legislativ pentru o dezvoltare durabilă.

Obiectivele care ne conduc către o dezvoltare durabilă sunt: redimensionarea creşterii economice (conservând resursele), reducerea poluării sociale (locuri de muncă, alimente, apa, energie, condiŃii sanitare), conservarea şi sporirea bazei de resurse, reorientarea tehnologică şi asigurarea riscurilor, aplicarea sistemelor manageriale de mediu, asigurarea unei creşteri durabile a populaŃiei.

Elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă presupune parcurgerea unor etape: mai întâi este realizată evaluarea sistemului socio-economic, apoi sunt identificate obiectivele şi sunt formulate scenarii posibile, din care rezultă politici, direcŃii de acŃiune care conturează planul de acŃiune. În final este elaborat portofoliul de proiecte şi sunt căutaŃi potenŃialii finanŃatori.

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu furnizează un “punct de intrare” potrivit pentru comunităŃi de a demara luarea în considerare a cerinŃelor durabilităŃii. Astfel, cetăŃenii pot decide adăugarea la PLAM a unor elemente specifice din alte domenii decât protecŃia mediului.

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluŃionarea problemelor de mediu din judeŃ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităŃilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acŃiuni de implementare care să conducă la obŃinerea unor îmbunătăŃiri reale ale mediului şi ale sănătăŃii publice.

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu se bazează pe intervenŃia publică semnificativă în procesul de decizie al autorităŃilor locale, asigură un forum care pune laolaltă diverse grupuri de persoane cu diferite interese, valori şi perspective. PLAM este condus de un Comitet de Coordonare format din reprezentanŃi ai tuturor instituŃiilor importante ale

2

comunităŃii, incluzând întreprinderi, organizaŃii neguvernamentale, instituŃii academice şi ştiinŃifice, agenŃii/instituŃii guvernamentale. Aceste persoane, reprezentând grupuri individuale, lucrează împreuna în vederea obŃinerii unui consens asupra priorităŃilor şi acŃiunilor recomandate în ceea ce priveşte protecŃia mediului. Aceste priorităŃi şi acŃiuni sunt asamblate într-un Plan Local de AcŃiune pentru Mediu care devine un adevărat plan de detaliu pentru viitoarele investiŃii de protecŃia mediului în cadrul comunităŃii. Recomandările incluse în Planul Local de AcŃiune pot să fie încorporate în deciziile administraŃiei publice locale şi ale altor organisme de implementare.

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) cuprinde, printre altele următoarele obiective :

• ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu în cadrul comunităŃii prin implementarea strategiilor de acŃiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor ;

• Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităŃilor de acŃiune ; • Promovarea conştientizării publicului şi responsabilizarea acestuia ; • Promovarea parteneriatului dintre cetăŃeni, reprezentanŃii autorităŃilor locale,

ONG-uri, oameni de ştiinŃă, agenŃi economici ; • Întărirea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor locale şi a ONG-urilor de a

coordona şi realiza programe de mediu. Acest program subliniază importanŃa identificării acŃiunilor prioritare pe baza efectelor adverse ale mediului asupra sănătăŃii umane şi asupra sănătăŃii ecosistemelor locale, precum şi necesitatea identificării unei ordini a acŃiunilor pentru reducerea acestor efecte.

Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecŃia şi managementul mediului şi care au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu şi în elaborarea PLAM sunt:

Lege, Ordonan Ńa sau Ordonan Ńă

de Urgen Ńă

HG, OM şi informa Ńii privind

planul de implementare

Legisla Ńie interna Ńional ă şi UE

Descriere

Legea protecŃiei mediului nr. 265/2006, care aproba OUG nr.195/2005.

HG nr. 918/2002; OM nr. 860/2002 şi nr. 863/2002; OM nr. 864/2003

Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului, modificată prin Directiva 97/11/CE (Directiva EIM)

Stabileşte procedura-cadru privind evaluarea (integrată) a impactului asupra mediului, aplicată în scopul emiterii acordului de mediu pentru anumite proiecte publice sau private care pot avea efecte semnificative asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.

OUG nr. 34/2002 aprobată prin Legea nr. 645/2002

OM nr. 1144/2002; OM nr. 818/2003

Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării industriale; stabileşte condiŃiile pentru autorizarea integrată a activităŃilor industriale prevăzute în Anexa I

România a solicitat o perioadă de tranziŃie de 8 ani pentru implementarea acestei directive - 2015

3

HG nr. 95/2003; OM nr. 1441/2003.

Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanŃe periculoase

Stabileşte măsuri privind controlul activităŃilor cu risc major ce implică substanŃe periculoase, pentru a preveni aceste accidente şi a reduce consecinŃele lor asupra sănătăŃii şi siguranŃei populaŃiei, cât şi asupra calităŃii mediului.

România a solicitat o perioadă de tranziŃie de 5 ani pentru implementarea acestei directive - 2012

HG nr. 541/2003 Directiva 2001/80/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi provenind de la instalaŃii mari de ardere

Stabileşte măsuri şi programe pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi provenind de la instalaŃiile mari de ardere (având o energie termică nominală de cel puŃin 50 MW), inclusiv prin stabilirea de valori limita de emisie. Aceste instalaŃii intră sub incidenŃa IPPC.

HG nr. 124/2003 Directiva privind reducerea şi controlul poluării cu azbest 87/217/CEE

Stabileşte măsuri (BATNEEC) şi proceduri prin care se asigură reducerea la sursă a emisiilor de azbest şi a deşeurilor solide ce conŃin azbest, şi de asemenea prevenirea acestora. Determină valorile limită de emisie, condiŃiile de transport, depozitare şi desfăşurare a activităŃilor în care se utilizează azbest

Urmează a fi transpusă prin HG până la sfârşitul anului 2003

Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (SEA)

Planurile, programele, proiectele legislative şi strategiile trebuie să fie supuse unei evaluări de mediu, pentru a se asigura că principiile / regulile privind protecŃia mediului au fost abordate/ luate în considerare în mod corespunzător în cadrul planului/ programului respectiv, etc. Autoritatea competentă de protecŃie a mediului va elibera avizul de mediu.

Urmează a fi transpusă prin HG – în 2005

Directiva 2001/81/CE referitoare la pragurile de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici

4

Urmează a fi transpusă prin Ordin al MAPAM – în 2006

Decizia 2001/839/CE privind chestionarul ce va fi utilizat pentru raportarea anuală referitoare la evaluarea calităŃii aerului, potrivit Directivelor Consiliului 96/62/CE şi 1999/30/CE

Furnizează formatul şi conŃinutul datelor privind calitatea aerului care vor fi raportate UE de către statele membre, precum si alte obligaŃii privind raportarea.

Urmează a fi transpusă prin HG – în 2004

Decizia 2001/573/CE care modifică Decizia Comisiei 2000/532/CE referitoare la lista de deşeuri

Urmează a fi transpusă în 2004 – prin modificarea HG 349/2002

Decizia 2001/171/CE prin care se stabilesc condiŃiile pentru derogare privind ambalarea sticlei în raport cu nivelul de concentraŃie a metalelor grele stabilit prin Directiva 94/62/CE referitoare la ambalare şi deşeuri provenite din ambalare

Urmează a fi transpusă prin Ordin al MAPAM - în 2004

Decizia 2001/68/CE prin care se stabilesc două metode de măsurare a bifenililor policloruraŃi (PCB) potrivit Art. 10 (a) din Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea de bifenili şi trifenili policloruraŃi (PCB/PCT)

Urmează a fi transpusă prin Ordin al MAPAM - în 2004

Directiva 2001/41/EC care modifică a 21-a oară Directiva Consiliului 76/769/CEE privind armonizarea cu legile, reglemetările şi dispoziŃiile administrative ale statelor membre, referitoare la restricŃii privind utilizarea şi comercializarea anumitor substanŃe şi perparate chimice periculoase, în special substanŃele clasificate ca mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere.

5

Prin Ordin al Ministerului Economiei şi ComerŃului – în 2004

Directiva Comisiei 2001/60/CE prin care se adaptează progresului tehnic Directiva 1999/45/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei cu privire la armonizarea cu legile, reglementările şi prevederile administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparateror periculoase.

Urmează a fi transpusă prin Ordin al MEC - în 2004

Directiva Comisiei 2001/59/CE care adaptează progresului tehnic pentru a 28-a oară Directiva Consiliului 67/548/CEE referitoare la armonizarea cu legile, reglementările şi prevederile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase.

HG nr. 856/2002 Decizia 2001/119/CE care modifică Decizia 2000/532/CE ce înlocuieşte Decizia 94/3/CE prin care se stabileşte o listă de deşeuri, potrivit Art. 1(a) din Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile şi Decizia Consiliului 94/904/CE prin care se stabileşte o listă de deşeuri periculoase, potrivit Articolului 1(4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase.

Stabileşte sistemul şi metodologia necesară pentru a asigura o bună înregistrare / păstrare a evidenŃei deşeurilor; datele centralizate anual referitoare la gestionarea deşeurilor trebuie să fie înregistrate de autorităŃile teritoriale de protecŃie a mediului pe o perioadă de 3 ani

6

Acest regulament va fi direct aplicabil în momentul aderării la UE

Regulamentul Comisiei Europene nr. 2476/2000 de modificare a Regulamentului Consiliului (CE) 338/97 cu privire la protecŃia speciilor faunei şi faunei sălbatice prin reglementarea comercializării acestora.


Regulamentul Comisiei Europene nr. 1808/2001 de stabilire a regulilor referitoare la implementarea Regulamentului Consiliului nr. 338/97 cu privire la protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică prin reglementarea comercializării acestora


Regulamentul Comisiei Europene nr. 1579/2001 de modificare a Regulamentului Consiliului nr. 338/97 cu privire la protejarea speciilor de flora şi fauna sălbatică prin reglementarea comercializării acestora.


Reglementarea Comisiei nr. 191/2001 cu privire la suspendarea introducerii în spaŃiul comunităŃii a anumitor specii de flora şi fauna sălbatică

Va fi transpus prin Ordinul MAPAM referitor la bilanŃul şi managementul de mediu – în 2003

Regulamentul (CE) nr. 761/2001de participare voluntară a organizaŃiilor în schema comunitară de bilanŃ şi management ecologic (EMAS)

Va fi transpusă prin HG - în 2005

Decizia 2001/681/CE de ghidare în vederea implementării Regulamentului (EC) nr. 761/2001 a Parlamentului şi Consiliului European de participare voluntară a organizaŃiilor în schema

7

comunitară de bilanŃ şi management ecologic (EMAS).

Va fi transpusă prin HG - în 2004

Decizia 2002/151/EC cu privire la cerinŃele minime de autorizare pentru distrugeri emise în conformitate cu art. 5(3) din Directiva 2000/53/EC a Parlamentului şi Consiliului European referitoare la maşinile ieşite din uz.

OUG nr. 243/2000, apobat cu modificări şi amendamente prin Legea nr. 655/2001

OM nr. 592/2002 şi OM nr. 745/2002.

Directiva cadru 96/62 referitoare la calitatea aerului şi directivele-fiice nr. 99/30, 2000/69 şi 2002/3/EC.

Stabilesc principiile si regulile evaluării şi gestionării calităŃii aerului; cerinŃe de monitorizare; termene limită în vederea atingerii anumitor niveluri de concentraŃii de poluanŃi în aer; dezvoltarea şi implementarea planurilor şi programelor în vederea îmbunătăŃirii/menŃinerii calităŃii aerului.

HG nr. 699/2003 Directiva 99/13/CE cu privire la limitarea emisiile de COV provenind din anumite activităŃi şi instalaŃii

Stabilirea cerinŃelor de dezvoltare a programului naŃional pentru reducerea emisiilor de COV, termene limită pentru graficul de conformare în vederea implementării de către operatori; obligaŃia de raportare a operatorilor

Legea apelor nr. 107/1996 va fi modificată în vederea armonizării cu Directiva cadru 2000/60/EEC – în 2004

OM nr. 913/2001; OM nr. 1125/2002

Directiva-cadru privind protecŃia apelor 2000/60 - acŃiune comunitară în domeniul politicilor de protecŃie a apei

Stabileşte cadrul de protecŃie a apelor interioare, de tranziŃie, de coastă şi subterane, coordonarea administrării zonelor bazinelor hidrografice; reducerea progresivă a poluării apelor şi utilizarea durabilă a apei; furnizează programe de măsuri pentru realizarea obiectivelor.

HG nr. 188/2002 Directiva 91/271/CEE cu privire la epurarea apelor reziduale orăşeneşti

Stabileşte condiŃiile de colectare, tratare şi evacuarea apelor reziduale orăşeneşti; cerinŃe de monitorizare a evacuărilor industriale şi orăşeneşti.

8

Legea nr. 458/2002

Directiva 98/83/EC cu privire la calitatea apei destinate consumului uman

Stabileşte indicaŃiile şi parametrii de determinare a apei potabile; cerinŃe de informare şi raportare; obligaŃii adresate producătorilor şi utilizatorilor de apă potabilă.

HG nr. 118/2002 - aprobarea programului de acŃiune în vederea reducerii poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzate de evacuarea anumitor substanŃe periculoase

Directiva 76/464/CEE cu privire la poluarea cauzată de evacuarea anumitor substanŃe periculoase în mediul acvatic

Stabileşte cerinŃele inventarului iniŃial al apelor afectate de poluare şi un program de acŃiune în vederea reducerii poluării mediului acvatic şi a apelor subterane; monitorizarea efluenŃilor evacuaŃi de utilizatorii de apă în vederea verificării conformităŃii cu condiŃiile impuse prin intermediul autorizaŃiei de gospodărire a apelor şi prin programul de acŃiune.

Va fi transpusă prin Ordin al MAPAM – în 2005

Decizia Consiliului de stabilire a unei proceduri comune pentru schimbul de informaŃii referitoare la calitatea apei de suprafaŃă în cadrul ComunităŃii

HG nr. 236/2000 aprobată cu amendamente şi modificări, prin Legea nr. 462/2001 Legea nr. 345/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

OM nr. 647/2001; OM nr. 850/2003 OM nr. 494/2005 HG 2151/2004

Directiva 92/43/CEE cu privire la conservarea habitatelor naturale, faunei şi florei sălbatice; Directiva 79/409/CEE cu privire la protejarea păsărilor sălbatice

Stabileşte regimul ariilor naturale protejate, măsurile de conservare a habitatului, a florei şi faunei sălbatice; competenŃe de management si administrare a ariilor protejate; clasificarea ariilor naturale protejate.

9

Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG nr. 61/2006, pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificări prin Legea nr. 426/2001

Directiva 2006/12//CE privind deşeurile.

În baza principiilor si obiectivelor din Planul naŃional de gestionare a deşeurilor şi a cadrului general şi metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeŃene, se elaborează/realizează planurile judeŃene de gestionare a deşeurilor, PJGD, de către consiliul judeŃean, în colaborare cu agenŃia judeŃeană pentru protecŃia mediului, sub coordonarea ARPM.

HG 128/2002 cu privire la incinerarea deşeurilor, modificata si completata de HG 268/2005; OM nr. 756/2004 – Normativul tehnic privind incinerarea deşeurilor

Directiva 2000/76/CE cu privire la incinerarea deşeurilor

Stabileşte regulile de incinerare şi co-incinerare în vederea respectării agendei şi a sistemelor de monitorizare a emisiilor; proceduri specifice de autorizare cu privire la incinerarea deşeurilor şi activităŃi de co-incinerare; tinerea evidentei deşeurilor incinerate pentru o perioadă de minimum 5 ani

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deşeurilor de ambalaje, modificata si completata de HG nr. 1872/2006

Directiva 94/62/CE cu privire la ambalaje şi deşeuri provenite de la ambalare

CerinŃe de raportare a informaŃiilor de la agenŃii economici şi consiliul local către MAPAM cu privire la: planul de informare a consumatorilor cu privire la sistemul de recuperare a deşeurilor provenite din activităŃile de ambalare, cantitatea de ambalaje plasate pe piaŃă, cantitatea de ambalaje refolosite şi cantitatea de ambalaje-deşeuri reciclate; cerinŃe de plasare a ambalajelor pe piaŃă

HG nr. 173/2000 modificata si completata de HG nr. 291/2005 si HG 975/2007

Directiva 96/59/CE cu privire la eliminarea PCBs and PCTs

Stabileşte cerinŃele planurilor de eliminare a deşeurilor şi termenele lor limită; realizarea inventariului de la nivel judeŃean şi naŃional; căile de raportare

10

HG nr. 349/2005; OM nr. 757/2004 – Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor

Directiva 99/31/CE cu privire la depozitarea deşeurilor

Reducerea tipurilor de deşeuri autorizate să fie depozitate în rampa de deşeuri şi stabileşte standarde suplimentare de control a rampelor de deşeuri. Reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile municipale care pot fi depozitate; criterii si proceduri pentru determinarea acceptabilităŃii deşeurilor spre a fi depozitate; proceduri privind monitorizarea şi controlul depozitarii deşeurilor

OM nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultura.

Directiva nr. 86/278/CEE cu privire la protecŃia mediului şi, în special a solului, atunci când se utilizează noroiul de canalizare în agricultură

Stabileşte valori limită pentru metalele conŃinute în noroiul folosit în agricultură; limitarea patogenilor existenŃi în noroi - tratarea noroiului; valori limită pentru contaminarea organică; principii ale prevenirii poluării la sursă; menŃinerea sau îmbunătăŃirea ratei de nutrienŃi reciclaŃi şi a materiilor organice.

HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice si electronice.

Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Stabileşte condiŃiile pentru implementarea unui mecanism de colectare-depozitare-reciclare-eliminare a DEEE.

HG nr. 2406/2004 privind gestionarea VSU, modificata de HG nr. 1313/2006

Directiva nr. 2000/53/CE privind autovehiculele uzate

Stabileşte măsuri de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la VSU şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi componentele acestora.

PLAM - ul TR a fost elaborat în concordanŃă cu Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului. De asemenea, PLAM - ul este corelat cu planurile locale de dezvoltare şi cu Planul Regional de Dezvoltare pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia.

1.2 Structura şi metodologia utilizat ă pentru elaborarea PLAM

1.2.1 Considera Ńii generale

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu reprezintă un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor de protecŃie a mediului la nivel local. Prin PLAM se asigură structura de bază pentru îmbunătăŃirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului, soluŃionarea celor mai urgente probleme de mediu, implementarea viitoarelor investiŃii în domeniul mediului, cât şi conformarea la cerinŃele UE.

Pentru realizarea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu se porneşte de la situaŃia actuală a judeŃului Teleorman, luând în consideraŃie aspectele legate de mediu, cum ar fi starea atmosferei, starea apei, starea solului şi aspecte legate de aşezările umane precum şi aspecte

11

culturale şi istorice ale judeŃului. Datele referitoare la starea mediului sunt cele mai importante acestea constituind punctul de plecare în identificarea, analizarea şi ierarhizarea problemelor.

Realizarea PLAM necesită relaŃii de colaborare foarte strânse între cetăŃeni şi oficialităŃile locale şi de asemenea între toate instituŃiile care coordonează realizarea acestuia, acesta fiind singurul mod de abordare care poate asigura succesul acŃiunii.

InstituŃionalizarea PLAM este deosebit de importantă pentru desfăşurarea întregului proces. Aceasta marchează pe de o parte, angajamentul celor implicaŃi de a face toate eforturile pentru elaborare şi implementare, iar pe de altă parte, oficializarea unui proces în beneficiul comunităŃii, cu implicarea autorităŃii în luarea deciziilor.

Structura organizatoric ă a PLAM

Coordonator : Mihai SERBAN - Director Executiv - AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman

Comitetul de Coordonare format din reprezentanŃi din cadrul urmatoarelor instituŃii:

1. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman 2. Garda NaŃionala de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman 3. SecŃia de Gospodărire a Apelor Teleorman 4. DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman 5. DirecŃia Sanitara Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Teleorman 6. AsociaŃia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Teleorman 7. Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Teleorman 8. Autoritatea de Sănătate Publică Teleorman 9. DirecŃia Silvică Teleorman 10. Inspectoratul Teritorial de Muncă Teleorman 11. DirecŃia JudeŃeana de Statistică Teleorman 12. Inspectoratul Şcolar JudeŃean Teleorman 13. Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor Teleorman 14. Inspectoratul de PoliŃie al JudeŃului Teleorman 15. Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de Urgenta Teleorman 16. Consiliul JudeŃean Teleorman 17. Primăria Municipiului Alexandria 18. Primăria Municipiului Turnu Măgurele 19. Primăria Municipiului Roşiorii de Vede 20. Primăria Oraşului Zimnicea 21. Primăria Oraşului Videle 22. PETROM SA MEMBER OF OMV Group 23. SC CALOR SERV SRL 24. SC UVCP SA Turnu Măgurele 25. SC AQUA Tur SRL; 26. SC ZIMTUB SA Zimnicea 27. SC ROVA SA Roşiorii de Vede 28. AgenŃia de Dezvoltare Regională 3 Sud Muntenia

GRUPUL DE LUCRU format din persoane cu experienŃă tehnică în domeniul protecŃiei mediului

1.Gheorghe ŞERBAN - sef serviciu IPM, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman; 2.Ileana CATRINESCU - sef serviciu MSC, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman; 3.Mihaela PIRVU - sef serviciu ACC, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman;

12

4.Cristian SIMIONESCU - comisar, Garda NaŃionala de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman; 5.Gheorghe VELEA - inginer şef, SecŃia de Gospodărire a Apelor Teleorman; 6.Iulian IANCULESCU - şef serviciu, DirecŃia Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Teleorman; 7.Dorin Marian COMAN - inginer silvic, AsociaŃia JudeŃeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Teleorman; 8.Alin Mihai CHIRCU - inspector, Autoritatea de Sănătate Publică Teleorman; 9.Mariana TIPTER - expert superior, DirecŃia JudeŃeana de Statistică Teleorman; 10.Dumitru BOTOROGEANU – maior, Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Teleorman; 11.Camelia COPORAN - ADR 3 Sud Muntenia; 12.Marian GĂVĂNESCU - inspector, Consiliul JudeŃean Teleorman; 13.Florică Ică CALOTĂ - director executiv, DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman; 14.Angela NICOARĂ - inspector şcolar, Inspectoratul JudeŃean Şcolar Teleorman; 15. Ioana GANEA - inginer şef, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman; 16.Eugen COMAN - inspector, Inspectoratul Teritorial de Muncă Teleorman; 17.Tiberiu OLTEANU - inginer, Inspectoratului de PoliŃie al JudeŃului Teleorman; 18.Victor DUMITRU - inginer, DirecŃia Silvică Teleorman; 19.Mioara GURIłĂ - inspector, Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor Teleorman; 20.Simona Florina CATANĂ - Primăria municipiului Alexandria 21.Carmen TETICI - Primăria municipiului Roşiorii de Vede 22.Crina OCHEA - Primăria municipiului Turnu Măgurele 23.Otilia MĂNOIU - Primăria oraşului Videle 24.Geanina ANDREI - Primăria oraşului Zimnicea 25.Constantin VINTILĂ - şef serviciu mediu, Petrom SA Member of OMV Group 26.Marinela ŞTEFĂNESCU - inginer chimist, SC CALOR SERV SRL 27.Mioara GIZEA - inginer, SC ROVA SA 28.Dragomira CRIŞAN - inginer, SC Zimtub SA Zimnicea 29.Ion TITEL - inginer, SC AQUA TUR SRL Responsabil PLAM : Mirela Nadia ROŞU - AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman

COMITETUL DE ANALIZ Ă TEHNICĂ format din conducătorii instituŃiilor din care fac parte membrii Grupului de Lucru

1. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman – Mihai ŞERBAN 2. Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman – Lucică TRIFU 3. Consiliul JudeŃean Teleorman – Gabriel DAVIDENCO 4. SecŃia de Gospodărire a Apelor Teleorman – Ion BARBU 5. DirecŃia Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Teleorman–Petrică MUSTAłEA 6. AsociaŃia JudeŃeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Teleorman – Emil ZLATE 7. DirecŃia JudeŃeană de Statistică Teleorman – Gelu MORTASIPU 8. Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Teleorman – Costel GHEBAURĂ 9. Inspectoratul Şcolar JudeŃean Teleorman – Cristiana BURLACU 10.Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor Teleorman – Cristina Savu PIPER 11. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman – LaurenŃiu POPESCU 12. Autoritatea de Sănătate Publică Teleorman – LuminiŃa DUMITRAŞCU 13. DirecŃia Silvică Teleorman – Adrian SAVU

13

14. DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman – Florică Ică CALOTĂ 15. AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia – Liviu MUSTAłĂ

ExperŃi din partea Proiectului pentru Componenta 3 “Elaborarea de planuri locale de acŃiune pentru mediu şi de planuri regionale de acŃiune pentru mediu“: Lothar Güendling – Expert internaŃional, Şef Proiect Stuart Brown - Expert internaŃional pentru componenta 3 a Proiectului Tricia Marcouse - Expert internaŃional Ştefania Chiriac – Expert local, adjunct şef Proiect Rodica Şerban – Expert local, coordonator elaborare PLAM/PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud-Muntenia Claudia Lăcrămioara Chioaru – Consultant local elaborare PLAM/PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud-Muntenia Melania Mădălina Popescu - Consultant local elaborare PLAM/PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud-Muntenia

1.2.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu

În vederea elaborării unor informaŃii adecvate asupra problemelor de mediu s-a întocmit o bază de date şi informaŃii prin consultarea : consiliilor locale, agenŃilor economici, instituŃiilor care au reprezentare în Comitetul de Coordonare, ONG-urilor şi cetăŃenilor.

Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul fiecarei categorii au fost ierarhizate şi prioritizate pe baza criteriilor specifice. Pornind de la rezultatele procesului de prioritizare, s-a decis asupra categoriilor/problemelor individuale care au fost selectate în vederea includerii în planul de acŃiune.

Categoriile de probleme de mediu au fost selectate ca fiind următoarele:

1. Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile 2. Poluarea apei de suprafaŃă 3. Poluarea solului şi apelor subterane 4. Ape uzate menajere şi industriale 5. Probleme/aspecte generate de activităŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de

vegetale) 6. Poluarea atmosferei 7. Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, floră şi faună

sălbatică, situri arheologice, monumente naturale şi construite, etc. 8. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 9. Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului 10. Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului 11. Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor 12. Aspecte privind educarea ecologică a publicului 13. Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman

1.2.3 Transformarea problemelor / aspectelor de med iu într-un plan de ac Ńiune

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea Programului Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului are următoarele faze: Faza I - IniŃierea Programului Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului;

Această fază cuprinde iniŃierea procesului de elaborare PLAM şi definirea scopurilor proiectului. Pentru aceasta se găsesc factorii interesaŃi, se iniŃiază activităŃile pentru implicarea publicului şi se formează Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru.

14

Faza II - Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităŃilor; Pentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabileşte scopul evaluării, se

realizează analiza SWOT prin stabilirea, definirea şi caracterizarea problemelor de mediu. În final sunt stabilite priorităŃile de mediu. Faza III - Elaborarea unui Plan de AcŃiune pentru Mediu;

Se clasifică procesele de planificare a acŃiunilor pentru protecŃia mediului, se stabilesc scopurile şi Ńintele, se identifică acŃiunile posibile şi criteriile de evaluare. Se elaborează, se adoptă şi instituŃionalizează forma finală a PLAM. Faza IV - AcŃiuni de implementare;

Urmează identificarea potenŃialelor instituŃii pentru implementare, pregătirea planului de Implementare al Proiectului şi asigurarea integrării Planului de AcŃiune pentru Mediu în procesele legale de planificare. Faza V - Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.

În ultima fază se stabileşte sistemul de raportare, se colectează date asupra condiŃiilor iniŃiale şi a rezultatelor proiectului, se evaluează rezultatele şi se comunică publicului. Faza VI - Revizuirea şi actualizarea PLAM.

Se urmăreşte evaluarea realizărilor din PLAM, se restabilesc problemele şi priorităŃile de mediu pentru perioada respectivă. Schema acestui plan este prezentată mai jos:

Pornind de la principiile de planificare strategică, în conformitate cu prevederile manualului şi a instrucŃiunilor transmise de experŃi, au fost parcurse următoarele etape:

- structurarea problemelor pe categorii şi stabilirea obiectivelor pe baza listei de priorităŃi; astfel de structuri au fost realizate pentru toate categoriile de probleme.

- dezvoltarea ulterioară a fiecărei structuri de obiective într-o matrice plan de acŃiune cu următoarea componentă:

o obiectivul general; o obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori; o stabilirea activităŃilor pentru fiecare obiectiv specific, împreună cu instrucŃiunile de

implementare, termene limită şi costuri; o etape în implementarea fiecărei activităŃi.

ANALIZA SWOT

Una din metodele pentru evaluarea potenŃialului şi a limitărilor comunităŃii este analiza

SWOT. Aceasta este foarte importantă pentru Comitetul de Coordonare în evaluarea, încă din

Ini Ńierea şi organizarea procesului PLAM

Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu: stabilirea priorităŃilor

Elaborarea PLAM

Proces consultativ în vederea finalizării documentului PLAM Adoptarea oficială a PLAM şi implementarea planului de acŃiune

Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor

Revizuirea şi actualizarea PLAM

15

stadiul iniŃial al procesului PLAM, a potenŃialului şi limitărilor comunităŃii, precum şi a oportunităŃilor din exterior pe care le poate folosi în propriul beneficiu, respectiv, a ameninŃărilor care pot constitui obstacole în realizarea obiectivelor care vor fi propuse. Este important de evaluat atât din punct de vedere intern, punctele tari şi punctele slabe ale comunităŃii cât şi forŃele externe care o influenŃează.

Elementele-cheie ale analizei SWOT vor include : • Identificarea şi evaluarea punctelor tari ale comunităŃii şi oportunităŃile pe care le poate

folosi comunitatea; • Identificarea şi evaluarea punctelor slabe şi ameninŃărilor comunităŃii ; • Identificarea şi evaluarea problemelor/ aspectelor de mediu. Stabilirea priorităŃilor.

Rezultatele analizei SWOT permit elaborarea unui plan de acŃiuni realist, care să aibă cele mai mari sanşe de a fi implementat şi realizat.

În cadrul analizei SWOT realizată în cadrul elaborării Planului Local de AcŃiune al judeŃului Teleorman s-au identificat elementele cheie, care a avut ca rezultat identificarea problemelor, stabilirea priorităŃilor şi ierarhizarea celor mai importante dintre probleme.

Astfel, punctele tari identificate la nivelul judeŃului Teleorman sunt : • Amplasarea surselor majore de poluare în exteriorul zonelor locuite; • Zona geografică de localizare a judeŃului, riverană Dunării; • Zone naturale nepoluate cu oportunităŃi de a fi transformate în arii protejate; Punctele slabe la nivelul judeŃului au fost identificate ca fiind următoarele: • Resursele financiare reduse de care dispun autorităŃile locale pentru conformarea cu

cerinŃele legislaŃiei de mediu; • Capacitatea financiară redusă a sectorului industrial local şi a persoanelor fizice, de a

investi în protecŃia mediului; • Numărul insuficient de personal din cadrul A.P.M. • Sisteme centralizate de alimentare cu apă în număr redus; • ReŃele de canalizări insuficiente la nivelul judeŃului; • Sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor, neadecvate; Oportunit ăŃi în rezolvarea problemelor prioritare de mediu din judeŃ: • Prioritatea acordată de finanŃatori proiectelor transfrontaliere ; • Situarea judeŃului Teleorman în regiunea 3 Sud Muntenia, regiune ce beneficiază de un

program special de sprijin economic ; Amenin Ńări : • Concentrarea atenŃiei finanŃatorilor externi către municipalităŃile mari din Ńară; • Inexistenta unor norme de implementare a acquis - ului comunitar de mediu transpus; • DependenŃa continuă de guvernul central în ceea ce priveşte alocarea cotei parte de la

buget pentru finanŃarea proiectelor.

16

2 STAREA MEDIULUI ÎN JUDE łUL TELEORMAN

2.1. INFORMAłII GENERALE ASUPRA JUDE łULUI

2.1.1 Valori istorice şi culturale

În complexul geografic şi al spiritualităŃii, Teleormanul se evidenŃiază ca o provincie bogată în tradiŃii şi resurse culturale. Teleormanul înscrie în patrimoniul spiritualităŃii româneşti tradiŃii la fel de valoroase şi bogate ca şi alte parŃi din Ńară, despre care nu s-a vorbit suficient, ele însă acoperă aproape toate domeniile creaŃiei şi cercetării. În judeŃ s-au inventariat 56439 bunuri culturale, dintre care 7000 bunuri cu valori deosebite ce fac parte din patrimoniul cultural naŃional. Totodată, în judeŃ sunt inventariate 570 monumente, ansambluri şi situri istorice, din care : 60 monumente şi situri istorice, 316 monumente şi ansambluri de arhitectură, 2 clădiri memoriale, 8 monumente şi ansambluri de artă plastică, precum şi 15 zone istorice, urbane şi rurale.

În judeŃul Teleorman sunt organizate şi funcŃioneaza 5 case de cultură, 83 camine culturale, 88 biblioteci publice, 9 muzee şi colecŃii muzeale şi un ansamblu artistic folcloric.

Obiective ale patrimoniului cultural teleormanean:

Biserica ST. DUMITRU –VEDEA Casa traditionala – CRINGU Casa memoriala ZAHARIA STANCU

Casa traditionala Sarcofagul lui ALEXANDRU GHICA Ruinele manastiri i PLAVICENI

Fondatorul orasului ALEXANDRIA

17

2.1.2 Descrierea jude Ńului Teleorman

2.1.2.1 Caracteristici fizice şi geografice

Teleormanul este unul dintre judeŃele sudice ale României situat în Câmpia Română, la confluenŃa Oltului şi a râului Vedea cu fluviul Dunărea, având în oraşul Zimnicea punctul extrem sudic al Ńării (430 37’ 07”).

La vest se învecinează cu judeŃul Olt, la nord cu Argeşul şi DâmboviŃa, la est cu judeŃul Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind judeŃ de frontieră. Suprafa Ńa JudeŃul Teleorman are o suprafaŃă de 5789,78 Kmp, ocupând ca întindere locul 19 pe Ńară şi reprezentând 2,4% din suprafaŃa Ńării. Relief Teritoriul judeŃului Teleorman aparŃine în întregime Câmpiei Române, ocupând partea central-sudică a acesteia. Denivelările locale sunt mici, nedepăşind 20-30 m. Panta generală a câmpiei, de cca. 1,5 o/oo, are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind marcată şi de direcŃia reŃelei hidrografice. SubunităŃile ale Câmpiei Române pe care se suprapune teritoriul jude’ului Teleorman sunt câmpiile Boianu, Burnas şi Găvanu-Burdea, care se interferează în lungul văii Vedea. Lunca Dunării se detaşează ca o unitate aparte atât prin altitudinile sale mai coborâte (20-24 m), cât şi prin peisajul deosebit. Este constituită dintr-un întins şes aluvial. Spre nord, şesul aluvial al Dunării se continuă în lungul Oltului şi Vedei prin luncile joase şi întinse ale acestor râuri. ReŃeaua hidrografic ă

Principalele artere hidrografice le reprezintă fluviul Dunărea, care formează graniŃa de sud a teritoriului şi Oltul, care drenează numai cu sectorul terminal partea de sud-vest a judeŃului. Cea mai mare parte a teritoriului este însă drenată de sistemele Vedea, CălmăŃui (afluentul Argeşului), Glavacioc şi, în foarte mică măsură, în partea de nord-est de Dâmbovnic. Din aceste sisteme fac parte şi următoarele râuri: Teleorman, Urlui, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Câinelui, ClaniŃa, Densitatea reŃelei hidrografice, în general redusă, variază între 0,2 – 0,3 km/km2 în câmpiile Boianu şi Găvanu –Burdea şi sub 0,1 km/km2 în câmpia Burnas. Lacurile sunt reprezentate atât de lacuri naturale, cât şi artificiale. Lacurile naturale, numeroase în trecut de-a lungul Dunării, au fost reduse ca urmare a acŃiunii de îndiguire şi desecare a luncii fluviului, în prezent rămânând doar câteva. Dintre aceste, lacul Suhaia este amenajat ca heleşteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de numeroase iazuri şi heleştee amenajate în luncile râurilor.

Clima

Clima judeŃului Teleorman este temperat continentală caracterizată prin veri caniculare, ierni geroase şi aspre. PrecipitaŃiile atmosferice cunosc o intensitate maximă în cursul lunii iulie iar cele minime în luna octombrie. Temperaturile medii anuale în judeŃ se situează în intervalul de 10 -20 grade C. În timpul iernii, în est predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (Crivat), iar din sud - vest bate Austrul care are intensitatea mai mică decât CrivăŃul şi prevesteşte seceta.

18

Anul 2005 s-a caracterizat prin precipitaŃii abundente care au depăşit limita medie anuală şi au provocat inundaŃii pe teritoriul judeŃului. Aceste evenimente climatice au afectat populaŃia, producând importante pagube materiale. Solurile JudeŃul Teleorman dispune de soluri cu fertilitate naturală ridicată. Principalele tipuri de soluri sunt: cernoziomuri (pe terasele Dunării), cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune roşcate (inclusiv podzolite), vertisoluri şi pe arii restrânse variantele hidromorfe ale cernoziomurilor şi cernoziomurilor cambice, precum şi depozite loessoide şi depozite argiloase. Local apar soluri nisipoase. O mare răspândire o au aluviunile şi solurile aluviale, ce se întâlnesc de-a lungul văilor râurilor.

Resurse naturale ale jude Ńului Teleorman Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenŃială a bogăŃiei

României. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în produse necesare vieŃii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a Ńării, starea mediului şi condiŃiile de trai ale populaŃiei.

Resursele naturale de materii prime neregenerabile Cele mai importante resurse naturale sunt zăcămintele de ŃiŃei şi gaze naturale în

zona nord-estică a judeŃului. De asemenea există şi un zăcământ de lignit, dar care nu a fost încă exploatat.

Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judeŃului au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensă a unor zone. ExtracŃia şi folosirea combustibililor fosili (cărbune, ŃiŃeiul), precum şi industria chimică contribuie substanŃial la poluarea factorilor de mediu cu diverşi poluanŃi (dioxid de sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile, pulberi în suspensie etc).

Efectul negativ al poluării asupra mediului este şi un efect economic negativ, prin pierderi de materii prime utile în condiŃiile în care resursele naturale neregenerabile sunt foarte limitate, dispunându-se de acestea pe perioade scurte.

Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice prezintă importanŃa majoră prioritară.

Resurse naturale regenerabile Resursele de materii prime regenerabile sunt diversificate, dar la rândul lor limitate.

Dintre acestea cele mai importante sunt: resursa de apă, solul, fauna, flora şi pădurile. Din suprafaŃa totală a judeŃului Teleorman de 578 978 hectare, ponderea principală o deŃin suprafeŃele agricole cu 86,2%, restul fiind ocupate de păduri, ape şi bălŃi, construcŃii, şosele, drumuri şi altele.

Resursa de apă reprezintă potenŃialul hidrologic format din apele de suprafaŃă şi subterane, în regim natural şi amenajat. În resursele de apă nu este cuprinsă apa din consumul în regim natural ce se efectuează individual, în afara sistemului organizat.

Resursa de apa este una din bogăŃiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. JudeŃul Teleorman este riveran fluviului Dunărea, limita naturală dintre România şi Bulgaria.

Resursele de apa sunt bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de suprafaŃă (râuri, lacuri). Fluviul Dunărea este ecosistemul

19

acvatic reprezentativ din punct de vedere al volumului de apă şi al biodiversităŃii ecologice, tranzitând judeŃul pe o distanŃă de 88 km şi constituie o sursă importantă de alimentare cu apă potabilă şi industrială pentru oraşele riverane.

Flora şi fauna sălbatică sunt destul de diversificate, fiind reprezentate prin specii importante ca: Apatura metis, Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel), Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de apă, Pescărel negru), Panururs biarmicus (PiŃigoi de stuf), Grus grus (cocor), Motacilla flava (Codobatură galbenă), Remiz pendulinus (PiŃigoi pungar, Boicuş), Cettia cetti (Stufărica), Locustella fluviatilis (Greluşelul de zăvoi), Locustella luscinioides (Greluşelul de stuf), Locustella naevia (Greluşelul pătat), Phoenicurus phoenicurus (Codroşul de pădure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla (Capîntortură), Upupa epops (Pupăza), Lacerta praticola (Şopârla de luncă), Everes alcetas, Physa fontinalis.

2.1.2.2 Caracteristici administrative şi economice

JudeŃul Teleorman are un număr de 422314 locuitori în anul 2005, reprezentând 2% din populaŃia României. Pe ansamblu densitatea populaŃiei este de 72,9 loc/ km2. În judeŃ sunt 236 aşezări umane organizate în 89 de localităŃi, din care 5 urbane (3 municipii şi 2 oraşe).

2.1.2.3 Activit ăŃi industriale şi agricole

Industria JudeŃul Teleorman dispune de o industrie complexă şi diversificată din aproape toate ramurile economiei naŃionale, în care ponderea o deŃine industria prelucrătoare: alimentară, maşini, echipamente, aparate electrice, comunicaŃii, industria extractivă, chimică, textilă.

Industria extractivă este reprezentată de cele trei schele petroliere Videle, Poeni şi Ciureşti ale SC Petrom SA, care au generat în judeŃ şi alte activităŃi conexe cum sunt cele de foraj, construcŃii, exploatări drumuri petroliere, grupuri industriale şi sociale.

Industria chimică este reprezentată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele - combinat chimic de producere a îngrăşămintelor chimice cu azot şi a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, nitrocalcar, îngrăşăminte lichide, îngrăşăminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasată la 4 km sud de oraşul Turnu Măgurele, pe malul Dunării de la km 596 la km 600.

Gazoductele reprezintă magistrala de alimentare a combinatului chimic; sunt în dezvoltare magistralele de alimentare cu gaze a localităŃilor Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Călineşti. Industria constructoare de maşini este reprezentată prin obiectivele economice: SC Koyo Romania SA, SC IAICA SA, SC Islaz SA, Compania de Transport Feroviar Bucureşti SA- punct de lucru Roşiorii de Vede, SC Recmas SA. Industria electrotehnică este reprezentată de SC Electrotel SA. Industria alimentară este prezentă prin activitatea următoarelor obiective economice: SC Cicalex SA Alexandria, SC Suinprod SA Zimnicea şi Ferma Dracea, SC Cerealcom SA – fabrica de ulei Roşiorii de Vede, SC Alcozim SA - Zimnicea, SC Romcip SA Salcia, etc.

Agricultura SuprafaŃa agricolă a judeŃului Teleorman de 498,963 mii ha reprezintă 3,4 % din totalul suprafeŃei arabile a României, judeŃul ocupând locul 4 pe Ńară.

20

Din totalul suprafeŃei cultivate ponderea cea mai mare o deŃin cerealele pentru boabe, predominând culturile de grâu şi porumb. Se estimează că prin folosirea tehnologiilor performante, prin extinderea mecanizării şi a folosirii raŃionale a îngrăşămintelor producŃia vegetală se poate dubla la aproape toate culturile. În sectorul producŃiei agricole animaliere dezvoltat în sistem industrial se remarcă agenŃii economici din sectorul privat: SC Suinprod SA (cu fermele Zimnicea, Dracea), SC Romcip SA Salcia, SC AT Grup Prod Impex SRL Dragăneşti Vlaşca şi SC Eurocasa Prod SRL La nivelul judeŃului există mari capacităŃi de creştere a porcilor şi păsărilor, în mare parte neutilizate, prospectarea de noi pieŃe de desfacere constituind un program atractiv pentru investitori.

Transporturile JudeŃul Teleorman dispune de o reŃea rutieră şi de cale ferată cu o densitate mai mare decât media pe Ńară. ReŃeaua drumurilor publice este de 1518 km, iar reŃeaua de cale ferată este de 336 km din care 94 km electrificaŃi.

Starea drumurilor judeŃene şi locale necorespunzătoare a determinat autorităŃile publice locale să deruleze programe de modernizare, reabilitare şi extindere a acestora. Oraşele Turnu Măgurele şi Zimnicea sunt porturi la Dunăre, proiectele de dezvoltare a zonelor libere pe Dunăre fiind o problemă de interes a reprezentanŃilor administraŃiei publice locale, din cele două localităŃi. 2.2 Starea mediului în jude Ńul Teleorman

2.2.1 Starea calit ăŃii atmosferei

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanŃilor. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităŃilor umane din ce în ce mai extinse şi răspândite în ultima perioadă de timp, altele datorându-se unor condiŃii naturale de loc şi de climă. Ca surse majore de poluare în judeŃ exemplificăm: SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA), SC APA SERV SA - Sucursala Alexandria (SC Apă Canal Alexandria), SC APA SERV SA – Sucursala Roşiorii de Vede, SC Rova SA, SC Koyo România SA, SC Zimtub SA Zimnicea, schelele petroliere, staŃiile de distribuŃie carburanŃi, agricultura, mijloacele de transport, utilajele agricole.

În judeŃul Teleorman, zona cea mai afectată în ceea ce priveşte calitatea aerului este zona de frontieră Turnu Măgurele – Zimnicea. Această situaŃie este determinată de prezenŃa agentului economic SC Donau Chem SRL - combinat chimic de producere a îngrăşămintelor chimice cu azot şi a celor complexe, respectiv uree, azotat de amoniu, îngrăşăminte lichide, îngrăşăminte complexe de tip N: P şi N:P:K. Obiectivul este amplasat la 4 km sud de oraşul Turnu Măgurele, pe malul Dunării şi din activitatea sa se emit în atmosferă gaze cu dioxid de azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluoruri, pulberi. La acestea se adaugă şi poluarea generată de emisiile în atmosferă provenite din arderile combustibililor în procesele tehnologice, instalaŃii de ardere neindustriale – centrale termice, mijloacele de transport. În zona Zimnicea calitatea aerului este afectată de poluarea cu hidrogen sulfurat şi sulfura de carbon, situaŃie determinată de prezenŃa fenomenului de poluare transfrontieră. Sursa responsabilă de aceste emisii o constituie obiectivul Sviloşa – combinat de viscoză şi celuloză, situat pe malul bulgăresc, în localitatea Sviştov.

21

2.2.1.1 Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenŃa surselor de poluare. StaŃiile de supraveghere a poluării de fond se amplasează în zone convenŃional “curate” situate la altitudini cuprinse între 1000-1500 m şi la distanŃe de minimum 20 km de centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale etc.

ConcentraŃiile poluanŃilor din aer şi precipitaŃii, măsurate în aceste zone constituie indicatori preŃioşi pentru evaluarea poluării la nivel regional şi global.

Pe raza judeŃului Teleorman nu există staŃii pentru determinarea poluării de fond la nivel regional.

2.2.1.2 Poluarea de impact

Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. În reŃeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, pulberile sedimentabile .

ReŃeaua de supraveghere a poluării de impact a fost alcătuită în anul 2005 din 5 puncte de control la poluanŃii gazoşi (3 staŃii automate de monitorizare), 16 puncte la pulberi sedimentabile, 4 puncte pentru determinarea pulberilor in suspensie – fracŃiunea PM10 şi 3 puncte recoltare precipitaŃii. Punctele de control ale reŃelei au fost alese astfel încât datele rezultatele din analizele efectuate să furnizeze informaŃii atât asupra impactului transfrontieră, cât şi asupra poluării locale.

Începând cu 27 noiembrie 2002 a devenit operaŃional „Sistemul de monitorizare comună a calităŃii aerului în oraşele de la graniŃa româno-bulgară de-a lungul Dunării de Jos”, rezultat al proiectul PHARE CBC RO 9911.02.01 derulat în cadrul programelor de asistenŃă tehnică şi financiară internatională pentru implementarea anumitor prevederi ale ConvenŃiei privind poluarea transfrontieră cu răspândire largă a aerului - LRTAP (ratificată de România prin Legea nr. 8/1991).

Sistemul automat de monitorizare a calităŃii aerului furnizează informaŃii în timp

real printr-un sistem de transmitere radio a datelor obŃinute şi a unui sistem electronic de afişare a nivelelor de poluare a aerului, în orice moment, în oraşele de graniŃă. Acest sistem de afişaj are rolul de informare a publicului asupra calităŃii aerului în zonă.

ReŃeaua de monitorizare comună a calităŃii aerului este în concordanŃa cu legislaŃia ComunităŃii Europene, conform cu următoarele Directive:

� Directiva 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calităŃii aerului înconjurător;

� Directiva 99/30/EC privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi (PM10) şi plumb (Pb);

� Directiva 92/72/EC privind poluarea aerului cu ozon(O3); � Directiva 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen(C6H6) şi oxid de

carbon (CO). Sistemul monitorizează calitatea aerului în oraşele de graniŃa romano-bulgară: - Turnu Măgurele – Nikopol - Zimnicea – Svistov - Giurgiu – Ruse - Călăraşi – Silistra

În acest context judeŃul Teleorman dispune de 3 staŃii fixe de monitorizare continuă a calităŃii aerului: 2 staŃii în municipiul Turnu Măgurele şi o staŃie în oraşul Zimnicea.

22

DistribuŃia punctelor de prelevare poluanŃi gazoşi pe teritoriul judeŃului a fost următoarea:

- Municipiul Turnu Măgurele

StaŃia Turnu 1 - amplasată la sediul Primăriei municipiului Turnu Măgurele - poluanŃii monitorizaŃi: SO2, NO, NO2, CO, O3, NH3, H2S şi PM10 StaŃia Turnu 2 – amplasată în incinta staŃiei de pompare apă, la 1,5 km vest de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA) - poluanŃii monitorizaŃi: SO2, NO, NO2, O3, NH3 şi PM10

- Oraşul Zimnicea StaŃia Zimnicea – amplasată la sediul Primăriei - poluanŃii monitorizaŃi: SO2, NO, NO2, CO, O3, H2S, CS2 şi PM10

În municipiul Alexandria sunt amplasate două puncte de control (sediul A.P.M.

Teleorman şi SE Alexandria), dotate cu instalaŃii fixe de recoltat poluanŃi gazoşi – probe medii zilnice, indicatorii analizaŃi fiind: NO2, SO2, NH3. În punctul de prelevare “sediul A.P.M. Teleorman” se monitorizează şi indicatorul pulberi în suspensie PM10.

Poluarea cu SO 2 , NO2 , NH3 Pentru poluanŃii SO2 , NO2 , NH3 au fost efectuate măsurători în cele cinci puncte de

control din judeŃ. Valorile limită ale dioxidului de sulf sunt specificate în Ordinul 592/2002. Astfel,

măsurătorile efectuate la staŃiile automate din cadrul “Sistemului automat de monitorizare a calităŃii aerului” au pus în evidenŃă concentraŃii medii anuale (fig. 2.2.1.2.1) sub valoarea limită pentru protecŃia ecosistemelor (20 µg/m3 pe an calendaristic). Valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane (350 µg/m3) nu a fost depăşită în anul 2005, la staŃiile automate din judeŃ – figura 2.2.1.2.1.

0

5

10

15

20

25

[µg/

m3]

SO2

StaŃia Turnu1 21,96 15,53 15,4

StaŃia Turnu2 8,72 8,95 8,37

StaŃia Zimnicea 12,69 10,85 11,07

Valoare limită anuală 20

2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.1. ConcentraŃii medii anuale de SO2

23

0

0,2

0,4

0,6

%

SO2

StaŃia Turnu1 0,53 0,09 0

StaŃia Turnu2 0 0 0

StaŃia Zimnicea 0,03 0 0

2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.2.FrecvenŃa de depăşire a valorii medii orare pentru indicatorul SO2

Valorile maxime s-au încadrat între 189,43 µg/m3, la staŃia Turnu 1, 204,34 µg/m3,

la staŃia Turnu 2 şi 329,89 µg/m3 - la staŃia Zimnicea.

Pe parcursul anului 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă, respectiv 500 µg/mc, reprezentând media orară măsurată timp de trei ore consecutiv.

Valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane (125 µg/ m3) nu a fost depăşită. Valorile maxime la 24h au fost de 85,64 µg/ m3 la Zimnicea, 43,44 la Turnu 2 şi 68,96 µg/ m3 la Turnu 1.

În municipiul Alexandria, determinările concentraŃiilor medii zilnice ale SO2 nu au

pus în evidenŃă depăşiri ale concentraŃiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore. De asemenea, în cele 2 punctele de control, concentraŃiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită anuală. ConcentraŃiile maxime la 24 h pentru SO2 au fost de 9.7 µg/mc în punctul de control “sediul A.P.M. Alexandria” şi respectiv 5.9 µg/mc în punctul de control SE Alexandria.

Principalele surse potenŃiale de poluare pentru oxizii de sulf în municipiul Alexandria sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficul rutier.

EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale în cele 2 puncte de control este prezentată în figurile fig. 2.2.1.2.3 şi fig. 2.2.1.2.4.

APM Alexandria (24h) - SO 2

0

0.5

1

1.5

2

conc

.med

. [µg

/m3 ]

SO2

SO2 1.56956897 0.9175 1.2025 1.13535 1.59736

2001 2002 2003 2004 2005


24

Sud-est Alexandria (24h) - SO 2

0

0.5

1

1.5

2

conc

.med

. [µg

/m3 ]

SO2 1.7108654 0.9925 1.178333 1.3271 1.86267

2001 2002 2003 2004 2005


În anul 2005, concentraŃiile medii orare pentru poluantul dioxid de azot, conform

Ordinului 592/2002, nu au depăşit valorea limită pentru protecŃia sănătăŃii umane de 40 µg/m3/an, respectiv 30 µg/m3/an - valorea limită pentru protecŃia vegetaŃiei şi sunt uşor mai ridicate la toate staŃiile automate, comparativ cu anul anterior.

0

10

20

30

40

[µg/

m3]

NO2

StaŃia Turnu1 11,34 7,08 9,1

StaŃia Turnu2 12,23 6,59 18,35



2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.5. ConcentraŃii medii anuale de NO2

Valorile medii pe anul 2005 au depăşit valoarea limită orară pentru protecŃia

sănătăŃii umane (200 µg/m3) la staŃiile automate din municipiul Turnu Măgurele, cu frecvenŃa de 0,07% – la staŃia Turnu 1, respectiv 1,38% – la staŃia Turnu 2. La staŃia automată Zimnicea nu a fost depăşită valoarea limită orară.

25

0

0,5

1

1,5

%

NO2

StaŃia Turnu1 0,01 0,01 0,07

StaŃia Turnu2 0,22 0,02 1,38

StaŃia Zimnicea 0,03 0,01 0

2003 2004 2005

Fig.2.2.1.2.6. FrecvenŃa de depăşire a valorii medii orare pentru indicatorul NO2

Valorile maxime orare înregistrate au fost de: 104,24 µg/m3 - la Zimnicea, şi 500 -

µg/m3 – la staŃiile din Turnu Măgurele. Nu s-a înregistat depăşirea pragului de alertă (400 µg/m3 - înregistate timp de trei ore consecutive) la staŃiile automate.

În municipiul Alexandria, s-au efectuat determinări ale concentraŃiilor medii zilnice

ale NO2, care nu au pus în evidenŃă depăşiri ale concentrŃiei maxime admisibile pe 24 ore comparativ cu STAS nr. 12574/87. ConcentraŃiile maxime la 24 h pentru NO2 au fost de 47.41 µg/mc în punctul de control “sediul A.P.M. Alexandria” şi respectiv 55.5 µg/mc în punctul de control SE Alexandria. Principalele surse de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficului rutier. ConcentraŃiile medii anuale s-au situat, de asemenea, sub valoarile limită anuale, în cele două puncte de control.

EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale în cele 2 puncte de control este prezentată în figurile 2.2.1.2.7. şi 2.2.1.2.8.

APM Alexandria (24h) - NO 2

0

10

20

conc

.med

. [µg

/m3 ]

NO2 7.673965517 8.938333 14.92333 13.22368 12.05989

2001 2002 2003 2004 2005

Fig.2.2.1.2.7. ConcentraŃii medii anuale de NO2

26

Sud-est Alexandria (24h) - NO 2

0

5

10

15

conc

.med

. [µg

/m3 ]

NO2 7,07 8,585833 11,92583 11,14295 13,0862

2001 2002 2003 2004 2005

Fig.2.2.1.2.8. ConcentraŃii medii anuale de NO2

Îndicatorul amoniac a fost determinat, prin măsurători medii orare, la cele două

staŃii automate de monitorizare din Turnu Măgurele şi prin probe medii zilnice în punctele de supraveghere din Alexandria.

Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipulează o valoare maximă admisibilă pentru amoniac, pentru un timp de mediere orară, concentraŃiile medii orare au fost raportate la o valoare limită de 250 µg/mc negociată cu partea bulgară.

0

50

100

150

200

250

[µg/

m3]

NH3

StaŃia Turnu1 84,66 10,74 22,28

StaŃia Turnu2 211,82 23,06 30,63

2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.9. ConcentraŃii medii anuale de NH3

Valorile medii zilnice, conform STAS 12574/87 (100 µg/m3) au fost depăşite cu

frecvenŃa de 1,92 % la staŃia Turnu 1 şi respectiv de 6,03 % la staŃia Turnu 2. Precizăm că valoarea limită negociată cu partea bulgară pentru amoniac – probe medii zilnice – este aceeaşi cu valoarea maximă admisibilă conform STAS 12574/87. Se constată o frecvenŃă de depăşire a valorii limită orare de 0,7 % la staŃia Turnu 1 şi respectiv de 2,03 % la staŃia Turnu 2- figura 2.2.1.2.9.

27

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

%

NH3

StaŃia Turnu1 3,72 0,27 0,7

StaŃia Turnu2 6,02 0,46 2,03

2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.10. FrecvenŃa de depăşire a valorii medii orare pentru indicatorul NH3

ConcentraŃiile mari de amoniac în zona Turnu Măgurele s-au înregistrat datorită

emisiilor rezultate din activitatea agentului economic SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA – Combinat de Îngraşăminte Chimice).

În municipiul Alexandria, concentraŃiile medii zilnice de amoniac nu au depăşit concentraŃia maximă admisibilă conform STAS 12574/87. ConcentraŃiile maxime la 24h pentru amoniac au fost de 44.73 µg/mc în punctul de control “sediul A.P.M. Alexandria” şi respectiv 65.47 µg/mc în punctul de control SE Alexandria. Standardul de calitate a aerului nu stipulează o valoare maximă admisibilă pentru amoniac, pentru un timp de mediere de un an, fapt pentru care concentraŃiile medii anuale nu se pot raporta la o valoare limită.

ConcentraŃiile medii anuale au fost de 14,06 µg/mc în punctul de supraveghere APM Alexandria, respectiv 21.69 µg/mc la staŃia SE Alexandria. Principalele surse potenŃiale de poluare pentru amoniac în zona Alexandria sunt reprezentate de epurarea apelor uzate urbane, deşeurile menajere, agricultura. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale în cele 2 puncte de control este prezentată în figurile 2.2.1.2.11. şi 2.2.1.2.12.

APM Alexandria (24h) - NH 3

0

5

10

15

20

conc

.med

. [µg

/m3 ]

NH3 9.71844828 6.259167 15.7375 12.43172 14.05958

2001 2002 2003 2004 2005

Fig.2.2.1.2.11. ConcentraŃii medii anuale de NH3

28

Sud-est Alexandria (24h) - NH 3

0

5

10

15

20

25

30

conc

.med

. [µg

/m3 ]

NH3 11.423429 8.283333 17.27083 24.2401 21.69318

2001 2002 2003 2004 2005

Fig.2.2.1.2.12. ConcentraŃii medii anuale de NH3

Poluarea cu pulberi în suspensie şi sedimentabile

Valorile limită pentru pulberi în suspensie fracŃiunea PM10 sunt prevazute în Ordinul 592/2002. Se constată depăşirea valorii limită pentru probe medii zilnice - 50 µg/mc, în toate cele 4 punctele de control: Alexandria, Zimnicea, Turnu 1, Turnu 2 (fig. 3.6.2.1): StaŃia Turnu 1: pulberi în suspensie PM10 – 184 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 17,93 %, cu un maxim de 126,13 µg/mc StaŃia Turnu 2: pulberi în suspensie PM10 - 167 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 17,37% cu un maxim de 116,59 µg/mc StaŃia Zimnicea : pulberi în suspensie PM10 – 164 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 35,98%, cu un maxim de 167,41 µg/mc A.P.M. Alexandria : pulberi in suspensie PM10 - 324 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 58,02 %, cu un maxim de 365,04 µg/mc.

Numărul de depăşiri ale valorii limită la indicatorul pulberi în suspensie PM10 a fost de peste 35 de ori pe parcursul anului 2005 în punctele de control din Alexandria şi Zimnicea.

0

20

40

60

80

%

PM10

StaŃia Turnu1 33,11 21,15 17,93

StaŃia Turnu2 20,65 9,5 17,37


StaŃia Alexandria 75,35 73,28 58,02

2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.13. – FrecvenŃa depăşirii valorii limită pentru 24h - PM10

29

0

20

40

60

80

100

[µg/

m3]

PM10

StaŃia Turnu1 42,11 35,4 32,93

StaŃia Turnu2 36,28 25,63 36,27


Alexandria 80,4 84,88 70,15


2003 2004 2005

Fig. 2.2.1.2.14. – ConcentraŃii medii anuale PM10

ConcentraŃiile medii anuale se înscriu sub valoarea limită anuală pentru protecŃia

sănătăŃii umane (40 µg/mc) la staŃiile Turnu 1 (32,93 µg/mc) şi Turnu 2 (36,27 µg/mc) din Turnu Măgurele. În celelalte două punctele de control, valorile medii anuale au fost de 46,01 µg/mc la Zimnicea, respectiv 70,15 µg/mc la Alexandria. De menŃionat că staŃiile unde s-au înregistrat valori ridicate la indicatorul pulberi în suspensie sunt situate în zone urbane, în apropierea căilor rutiere.

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe cauze. În primul rând procesele de producŃie (industria metalurgică, industria chimică etc.), apoi centralele termice, şantierele de construcŃii şi transportul rutier. În zona Turnu Măgurele, de pe platforma chimică se elimină în atmosferă o gamă variată de pulberi: pirită, cenuşi de pirită, fosforită, fosfogips, carbonat de calciu, uree, NPK, calcar, azotat de amoniu. Principalele surse punctiforme care emit pulberi în atmosferă în mod controlat sunt instalaŃiile de uree şi azotat de amoniu granulat (turnurile de granulare).

Poluan Ńi iritan Ńi PoluanŃii iritanŃi au efecte iritative asupra mucoasei oculare şi îndeosebi asupra

aparatului respirator. Dioxidul de sulf - gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător

- este uşor transportat la distanŃe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf

- efectul toxic al SO2 este accentuat de prezenŃa pulberilor - prin combinare cu vaporii de apă, se transformă în acid sulfuric, stând la

baza ploilor acide - gradul de persistenŃă în mediu este de 4 zile - prezent în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra:

plantelor – reduce fotosinteza; animalelor – afecŃiuni ale aparatului respirator; omului - afecŃiuni ale aparatului respirator.

Dioxidul de azot - gaz de culoare brună, rezultat din contactul oxidului de azot cu aerul - gradul de persistenŃă în mediu este de 5 zile sau mai mult. - prezent în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra:

plantelor – îşi pierd frunzele; animalelor – iritarea aparatului respirator; omului - iritarea aparatului respirator. Modul cel mai obişnuit de manifestare a poluării aerului cu oxizi de azot îl

constituie

30

reducerea vizibilităŃii, ca urmare a dispersiei şi absorbŃiei luminii de către aceştia.

Amoniacul - gaz incolor, cu miros caracteristic, înŃepător, care se percepe de la o concentraŃie de 20 ppm, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă

- are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptică este valabilă numai pentru o perioadă scurtă de la intrarea în contact cu el

- are ca sursă principală de producere agricultura, zootehnia, depozite de deşeuri, staŃii de frig

- gradul de persistenŃă în mediu este de 2 zile

Poluan Ńi asfixian Ńi PoluanŃii toxici asfixianŃi sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a Ńesuturilor

organismului. Hidrogenul sulfurat - gaz incolor cu efect paralizant olfactiv şi miros caracteristic de ouă

alterate, care se percepe de la o concentraŃie de 0,13 ppm, fiind mai greu decât aerul şi solubil în apă

- este un gaz foarte toxic care în concentraŃii ridicate poate produce fenomene de asfixiere prin paralizia centrilor respiratori cerebrali

- provine din sursele artificiale (industria chimică, agricultură, zootehnie, ape uzate).

Particule în suspensie şi sedimentabile - În aer se găsesc particule în suspensie cu

diametre în general <20 µm şi particule sedimentabile cu diametrul >20 µm. Foarte diferite ca dimensiuni şi natură chimică, aprecierea nocivităŃii nu se face complet decât determinând atât cantitatea, cât şi natura chimică şi dimensiunile acestora. Efectul asupra sănătăŃii, depinzând de toate aceste caracteristici, este de asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se clasifică în particule toxice (care determina manifestările patologice specifice substanŃei toxice componente) şi netoxice. Acestea din urma diferă şi ele ca natură şi în funcŃie de aceasta pot exercita efecte iritante, cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.

Sursele de poluare cu particule în suspensie sau sedimentabile de pe teritoriul judeŃului sunt procesele de combustie, traficul rutier şi naval, industria materialelor de construcŃii, erodarea straturilor superficiale ale solului, activitatea de extragere şi sortare a nisipului şi agregatelor.

2.2.2 Starea apelor de suprafa Ńa şi subterane

2.2.2.1 Starea râurilor

Totalul cursurilor de apă codificate ale judeŃului este de 1569 km, însă de interes major pentru economie şi protecŃia mediului sunt cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor pe care se organizează activitatea de supraveghere şi control, respectiv pe o lungime de 798 km – 12 râuri interioare şi Fluviul Dunărea.

În scopul protecŃiei împotriva oricărei forme de poluare şi de refacere a calităŃii apelor, clasificarea calităŃii apelor se poate face în condiŃiile prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare, şi cu respectarea obiectivelor de referinŃă.

Încadrarea cursurilor de apă în clase de calitate în scopul stabilirii calităŃii apei se face din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic şi reflectă ponderea activităŃilor antropice.

Au fost luate în considerare două aspecte principale:

31

• încadrarea secŃiunilor de supraveghere pe clase de calitate, conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/2002 şi „numărarea“ cazurilor distincte evidenŃiate;

• repartiŃia lungimii cursurilor de apă pe clase de calitate. În cursul anului 2005, calitatea globală a apelor curgătoare de suprafaŃă, evaluată

în funcŃie de situaŃia din secŃiunile de supraveghere, a avut următoarea distribuŃie: • clasa a II-a de calitate - 87 km, reprezentând 9.83 % - fluviul Dunărea • clasa a III-a de calitate – 178 km, reprezentând 20.11% • clasa a IV-a de calitate – 581 km, reprezentând 65.65% • clasa a V-a de calitate – 39 km, reprezentând 4.41% Conform datelor cuprinse în tabelul 2.2.2.1.1, lungimea totală a cursurilor de apă

interioare investigate în anul 2005, se repartizează astfel: • clasa a III-a de calitate - 22.30 % din lungimea râurilor interioare ; • clasa a IV-a de calitate – 72.81% din lungimea râurilor interioare; • clasa a V-a de calitate – 4.89% din lungimea râurilor interioare.

Tabel 2.2.2.1.1. Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calitate conform

Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru anul 2005

BAZIN HIDROGRAFIC ARGES

LUNGIMEA ( km) CURSUL DE APĂ TRONSONUL Tot. I. II. III. IV V

Izvoare – Moşteni 11 - - - 11 - CÂLNIŞTEA

Moşteni – ieşire judeŃ 58 - - 58 - -

GLAVACIOC Intrare judeŃ – ieşire judeŃ 69 - - - 69 - SERICU Izvoare – confl. Glavacioc 30 - - - 30 -

MILCOVĂł Intrare judeŃ – ieşire judeŃ 14 - - 14 - -

TOTAL BAZIN 182 - - 72 110 -

BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA LUNGIMEA ( km) CURSUL DE

APĂ TRONSONUL

Tot. I. II. III. IV V Intr. Judet – Roşiorii de Vede 38 - - 38 - - Roşiorii de Vede - Alexandria 38 - - - 38 - Alexandria – am. confl. Teleorman

19 - - - 19 -

VEDEA

confl. Teleorman – confl. Dunăre 29 - - - 29 - BRATCOV Izvor – confl. Vedea 39 - - - - 39

BURDEA Intrare judeŃ – confl. Vedea 63 - - - 63 -

CÂINELUI Intr. judet – confl. Vedea 67 - - - 67 -

CLĂNIłA Intr. judet – confl. Teleorman 70 - - - 70 -

Intr. judet – confl. ClăniŃa 64 - - - 64 - TELEORMAN Av. confl. ClăniŃa – confl. Vedea 32 - - - 32 -

TOTAL BAZIN

459 - - 38 382 39

BAZIN HIDROGRAFIC CĂLMĂłUI

32

LUNGIMEA ( km) CURSUL DE APĂ

TRONSONUL Tot. I II III IV V

Intr. judet – CălmăŃui 6 - - 6 - - CĂLMĂłUI CălmăŃui – confl. Dunăre 89 - - - 89 -

URLUI Izvoare – confl. CălmăŃui 62 - - 62 - -

TOTAL BAZIN 157 - - 68 89 -

Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – VedeaPiteşti

Dacă se face o comparaŃie cu anul 2004, se constată că tendinŃele de evoluŃie pe termen scurt a calităŃii cursurilor de apă, pe sectoarele de râu analizate, au fost de înrăutăŃire. Astfel, se constată creşterea ponderii tronsoanelor de apă încadrate la clasele a IV-a şi a V-a de calitate, respectiv scăderea lungimii tronsoanelor de apă de clasa a III-a de calitate. FaŃă de lungimea totală a râurilor investigate, ponderea tronsoanelor cu apă este prezentată în figura 4.2.1.3.

• clasa a III-a de calitate a scăzut de la 43.86% în 2004 (350 de km) la 22.30% în 2005 (178 km);

• clasa a IV-a de calitate a crescut de la 56.14% în 2004 (448 km) la 72.81% în 2005 (581 km);

• în anul 2005, pârâul Bratcov (39 km în judeŃul Teleorman) se încadrează în clasa a V-a de calitate.

Evolu Ńia calit ăŃii râurilor interioare

0

50

100

[%]

2004 43.86 56.14 0

2005 22.3 72.81 4.89

Clasa III Clasa IV Clasa V

Figura 2.2.2.1.1. EvoluŃia calităŃii râurilor interioare

FaŃă de anul 2004 se constată următoarele:

� în bazinul hidrografic Vedea, 99 km au trecut de la clasa a III - a de calitate la clasa a IV-a, pe cursurile de apă Câinelui şi Teleorman, iar 39 km (Bratcov) au trecut de la clasa a IV-a la clasa a V-a;

� în bazinul hidrografic Argeş, 79 km au trecut de la clasa a III-a de calitate, la clasa a IV-a pe cursurile de apă Glavacioc şi Sericu;

� în bazinul hidrografic CălmăŃui, se constată îmbunătăŃirea calităŃii apei pe un tronson de 6 km pe râul CălmăŃui.

Referitor la indicatorii de calitate fizico-chimici, se constată următoarele: • din punct de vedere al salinităŃii, concentraŃiilor de metale şi substanŃe toxice organice,

cursurile de apă s-au încadrat, în general, în clasa I-a de calitate; • din punct de vedere al regimului de oxigen, râurile se încadrează în clasele I şi II de

calitate; • calitatea râurilor este afectată de prezenŃa nutrienŃilor: amoniu, azotiŃi, ortofosfaŃi, fosfor

total.

33

Tabelul 2.2.2.1.2. Indicatori fizico-chimici Nr. crt.

Cursul de apă Indicatorii care au depăşit valoarea limită conform Ordinului M.A.P.M. 1146/2002

1 CÂLNIŞTEA NH4+, PO4

3-, PT, Mg 2 GLAVACIOC NH4

+, PO43-, PT

3 SERICU NH4+, PO4

3-, NO2 (Parc 38); PO4

3-, PT , Na, Cl (am. cf. Glavacioc) 4 MILCOVĂł NH4

+, Rf, Na, Cl 5 VEDEA NH4

+, PO43-, PT, Na

6 BRATCOV NH4+, PO4

3-, PT, CBO5, CCOMn 7 1.1.1 BURDEA NH4

+, PO43-, PT

8 1.1.2 CÂINELUI NH4+, PO4

3-, PT

9 1.1.3 CLĂNIłA PO43-, PT

10 1.1.4 TELEORMAN NH4+, PO4

3-, PT, Na

11 CĂLMĂłUI PO43-, PT , NO2, Na, Rf

12 URLUI PO43-, Na, Mg

Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – VedeaPiteşti Referitor la indicatorii biologici sunt prezentaŃi în tabelul 2.2.2.1.3. Se constată că

râurile interioare se încadrează, în general, în clasele a III-a şi a IV-a de calitate:

Tabel 2.2.2.1.3. Indicatori biologici Clasa de calitate conform

Ordinului MAPM 1146/2002 Indicatori biologici

Cursul de apă SecŃiunea de control

Index saprob MZB

Clasa de calitate

BH VEDEA

P.H. Alexandria 2.38 III Vedea Am. cf . Dunăre 2.86 IV

P.H. Tătărăşti 2.96 IV Teleorman P.H. Mârzăneşti 2.33 III Bratcov Am. cf .Vedea 2.37 III Burdea Am. cf . Vedea 2.78 IV Câinelui Am. cf .Vedea 2.68 III ClaniŃa Am. cf . Teleorman 2.15 III BH ARGEŞ Câlniştea Moşteni 2.54 III Glavacioc Com. Baciu 2.39 III

Parc 5 2.30 II MilcovăŃ Am. cf. Glavacioc 2.89 IV Parc 38 (Schela Videle)

2.49 III Sericu

Am. cf . Glavacioc 2.22 II BH CĂLMĂłUI

34

CălmăŃui Com. CălmăŃui - - CălmăŃui Am. Lac Suhaia 2.83 IV Urlui Am. cf. CălmăŃui 2.21 II


Sursele potenŃiale care conduc la încărcarea apelor de suprafaŃă cu diferiŃi poluanŃi pot fi surse punctiforme sau / şi surse difuze.

În general, cota cea mai mare din potenŃialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparŃine unităŃilor din domeniile gospodăriei comunale şi zootehniei; urmează apoi, agenŃii economici din industria extractivă (SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud)

Poluarea difuză se referă la intrări de poluanŃi în mediul acvatic cu o provenienŃă mai greu de identificat şi controlat. Este aici inclusă în special poluarea din agricultură, datorită administrării de fertilizatori, depunerile solide şi / sau lichide din atmosferă. Sursele difuze, de asemenea, includ poluările cauzate de consumul de produse / materii prime prin industrie (industria extractivă) sau populaŃie. Calitatea cursurilor de apă, în anul 2005, a fost afectată şi de precipitaŃiile abundente prelungite care au determinat creşterea debitelor de apă şi producerea de inundaŃii.

SC Petrom SA Bucureşti – Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat, realizează un program de automonitorizare a cursurilor de suprafaŃă şi a apei subterane din zona de activitate a schelelor petroliere, începand cu anul 2001, prin care se urmăreşte: - stabilirea gradului de contaminare a apelor de suprafaŃă, în general ape curgătoare, cu

fluide produse de sonde (tiŃei, apă de zăcământ); - evaluarea tendinŃelor poluării resurselor de apă (de suprafaŃă şi subterană) pentru

amplasamentul studiat; - identificarea zonelor unde concentraŃia agenŃilor poluanŃi depăşeşte pragul de

intervenŃie, în vederea aplicării măsurilor care să ducă la eliminarea surselor de poluare.

Monitorizarea s-a realizat în secŃiuni de control pe cursurile de apă: MilcovăŃ, Teleorman, ClăniŃa, Glavacioc şi Sericu. Indicatorii de calitate monitorizaŃi: pH, conductivitate electrică, total hidrocarburi petroliere (THP).

În cursul anului 2005 s-au înregistrat depăşiri ale concentraŃiilor maxime admise la indicatorii de calitate determinaŃi în unele puncte de control: • pârâul MilcovăŃ: s-au efectuat determinări în secŃiunile de control staŃia de apă Crângu

– Frumos, amonte şi aval Depozit 160, aval schelă – zona Parc 6. ConcentraŃia de produse petroliere a depăşit valoarea limită pentru clasa a II-a de calitate (0.1 mg/l) în secŃiunile “staŃia de apă Crângu – Frumos” şi “aval schelă”. Valorile conŃinutului de hidrocarburi petroliere indică afectarea calităŃii pârâului MilcovăŃ şi necesitatea aplicării unor măsuri pentru reducerea gradului de poluare.

• pârâul Sericu: pod Parc 43 şi traversare conductă Parc 38 – Parc 28 – se constată depăşirea valorii limită pentru clasa a V-a de calitate la indicatorul cloruri în punctul de control pod Parc 43 în sem. II 2005.

• pârâul Glavacioc – sonda 1031 – depăşirea valorii limită pentru clasa a II-a de calitate la indicatorul hidrocarburi petroliere în sem. II 2005.

• râurile ClăniŃa, Teleorman nu prezintă în general depăşiri pentru indicatorii de calitate determinaŃi în zona de activitate a Schelei Videle.

în zona de activitate a Schelei Poeni, analizele fizico-chimice efectuate nu au pus în evidenŃă afectarea calităŃii apelor de suprafaŃă cu poluanŃii specifici industriei petroliere.

35

Starea fluviului Dun ărea Dunărea este principalul colector al apelor curgătoare ale României , parcurgând în Ńara noastră, de la intrare până la vărsare 1075 km. JudeŃul Teleorman este mărginit la sud , pe o distanŃă de 87 km de Dunăre, care constituie în acelaşi timp şi limita naturală dintre România şi Bulgaria. Principalul afluent al Dunării pe sectorul român, corespunzător judeŃului Teleorman este râul Vedea.

Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii de calitate, ca şi în anul 2004, corespund condiŃiilor prevazute de Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru clasa a II-a de calitate în toate secŃiunile de supraveghere (tabel 4.2.3.).

Tabel 2.2.2.1.4. Calitatea apei fluviului Dunărea Clasa de calitate Cursul de

apă SecŃiunea de

control RO Nut Sal Met STO Categoria de

calitate Am. cf . Olt I II I I I II Am. Turnu Măgurele

I II I I I II

Am. Zimnicea I II I I I II

Dunăre

Am. cf . Vedea

I II I I I II

Sursa: SGA Teleorman Fluviul Dunărea, în punctele de supraveghere Turnu Măgurele şi Zimnicea, se încadrează în clasa a II-a de calitate din punct de vedere microbiologic conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/2002.

2.2.2.2 Starea lacurilor

Lacurile prezintă modificări ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul principal, datorită stagnării apei un anumit timp, insolaŃiei puternice şi fenomenelor de stratificare termică şi minerală.

Stagnarea apei în lac conduce la o decantare naturală a materiilor în suspensie, apa lacurilor fiind mai limpede şi mai puŃin sensibilă la condiŃiile meteorologice. Apa lacurilor se caracterizează, în general printr-un conŃinut mai ridicat în substanŃe organice, nutrienŃi şi biomasă planctonică, ce pot avea repercursiuni şi asupra unor indicatori organoleptici fizici: gust, miros, culoare, turbiditate si pH.

Expertizele efectuate asupra calităŃii Lacului Suhaia de către AN “Apele Române” – SGA Teleorman au pus în evidenŃă încadrarea lacului în clasa a IV-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic, respectiv în categoria lacurilor hipertrofe din punct de vedere al indicatorilor procesului de eutrofizare. Referitor la valorile pentru biomasa fitoplanctonică, Lacul Suhaia se află în stadiul trofic eutrof.

Tabel 2.2.2.2.1. Calitatea apei fluviului Dunărea Clasa de calitate Cursul de

apă SecŃiunea de

control RO Nut Sal Met STO Categoria de

calitate Am. cf . Olt I II I I I II Am. Turnu Măgurele

I II I I I II

Am. Zimnicea I II I I I II

Dunăre

Am. cf . Vedea

I II I I I II

Sursa: SGA Teleorman

36

Fluviul Dunărea, în punctele de supraveghere Turnu Măgurele şi Zimnicea, se încadrează în clasa a II-a de calitate din punct de vedere microbiologic conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/2002.

2.2.2.3 Starea apelor subterane Apele subterane reprezintă una din resursele naturale ale judeŃului din care se

asigură necesarul de apă pentru consum în scop potabil şi menajer. ProtecŃia resurselor de apă subterană împotriva epuizării, degradării şi poluării

prezintă o importanŃă deosebită, fapt pentru care apa subterană a fost monitorizată prin intermediul a 25 foraje hidrogeologice de ordinul I, situate în luncile râurilor, şi un foraj de adâncime situat pe hidrostructura Vedea.

Din datele furnizate de catre AdministraŃia Natională “Apele Române”–DirecŃia Apelor Argeş-Vedea Piteşti, pentru anul 2005, se constată că valorile indicatorilor analizaŃi se încadrează în limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu excepŃia indicatorilor prezentaŃi în tabelul 4.3:

Tabel 2.2.2.3.1. Calitatea apelor subterane Nr.crt.

Foraj monitorizat Hidrostructura Cod foraj

Indicatorii de calitate care au depăşit limitele admise cf. STAS 1342/1991

1 Videle Glavacioc F1 CCOMn 2 Alimăneşti Vedea –Olt F1 CCOMn, azotiŃi, fosfaŃi 3 Ciureşti Vedea F1 - 4 Roşiorii de Vede Vedea F1 fosfaŃi 5 Peretu Vedea F3 - 6 Alexandria Vedea F1 CCOMn, fosfaŃi 7 Alexandria Vedea F2 CCOMn, fosfaŃi 8 Bragadiru Vedea F1 fosfaŃi 9 Tătărăşti Teleorman F2 CCOMn 10 Lada Teleorman F2 CCOMn, fosfaŃi, sulfaŃi,

calciu, amoniu 11 Vităneşti Teleorman F1 CCOMn, amoniu, fosfaŃi 12 Vităneşti Teleorman F2 CCOMn, fosfaŃi 13 Olteanca Vedea-Olt F1 - 14 Piatra Vedea-Olt F1 - 15 Suhaia Vedea-Olt F1 CCOMn, amoniu 16 Ciurari Vedea-Teleorman F1 CCOMn, fosfaŃi 17 Merişani Teleorman-Glavacioc F1 CCOMn, amoniu, azotiŃi,

fosfaŃi 18 Valea Cireşului Vedea-Argeş F1 CCOMn, fosfaŃi 19 Cioceşti Cotmeana F1 CCOMn 20 Balta Sărată CălmăŃui F1 CCOMn, fosfaŃi 21 Lisa CalmăŃui F1 CCOMn, fosfaŃi 22 Lisa CalmăŃui F2 - 23 Turnu Măgurele Dunăre F3 azotiŃi 24 Turnu Măgurele Dunăre F6 amoniu 25 Pietroşani Dunăre F1 amoniu 26 Alexandria Vedea (pleistocen

inferior) FA -


37

Se constată, la majoritatea forajelor, depăşiri ale valorilor limită la indicatorii

CCOMn, fosfaŃi, amoniu şi, la 3 foraje, la indicatorul azotiŃi. Cauzele contaminării acviferului freatic sunt multiple şi cumulative, dar potenŃialul cel mai ridicat de poluare a apelor subterane îl au sursele difuze. Asfel, prezenŃa substanŃelelor organice şi a fosfaŃilor poate fi generată de aplicarea de produse pentru fertilizare şi combaterea dăunătorilor pe unele categorii de terenuri arabile, cât şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor menjere şi a dejecŃiilor de animale. De asemenea, prezenŃa nitriŃilor în apa subterană peste limitele admise nu poate fi legată de o sursă de poluare punctiformă. O sursă cu pondere importantă o reprezintă spălarea permanentă a solului de către precipitaŃiile atmosferice contaminate cu diferiŃi oxizi de azot (NOx) şi antrenarea acestora de către precipitaŃii şi apa de irigaŃii către acviferele freatice. La aceasta se adaugă sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea de îngrăşăminte chimice în agricultură.

ActivităŃile legate de exploatarea ŃiŃeiului sunt surse potenŃiale de poluare a apelor subterane cu produse petroliere şi apă sărată, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalaŃiile petroliere.

Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SNP Petrom – Sucursala Videle, a urmărit indicatorii specifici unei eventuale poluări cu fluide produse de sonde (ŃiŃei sau apă de zăcământ) – pH, conductivitate electrică, conŃinut total de hidrocarburi petroliere, consum chimic şi biochimic de oxigen, cloruri. Monitorizarea s-a realizat în puŃuri sau fântâni gospodăreşti din localităŃile Talpa, Ciuperceni, Vătaşi şi Buteşti. De asemenea, Schela Videle a executat 5 foraje de observaŃie, foraje care au fost monitorizate începând cu trim. IV 2002. Determinările au pus în evidenŃă următoarele aspecte: • în zona de activitate a Schelei Videle, calitatea apelor freatice este afectată la două

foraje de observaŃie din vecinătatea batalului de şlam petrolier (poluare mixtă cu ŃiŃei şi apă de zăcământ), la forajului Grup 63 (poluare, în special cu apă sărată) şi la două fântâni gospodăreşti din localitatea Ciuperceni (poluare cu apă de zăcământ). Impurificarea pânzei freatice în zona batalului de şlam s-a produs, cel mai probabil, datorită activităŃii fostului parc de separatoare pe amplasamentul căruia s-a construit actualul batal.

• ca urmare a activităŃii Schelei Poeni, în anul 1993, s-a constatat poluarea pânzei freatice în localităŃile Vătaşi şi Buteşti prin pătrunderea în subteran a apei sărate. Gospodăriile afectate de poluarea cu apă sărată au fost racordate la reŃeaua de apă potabilă a Schelei de Petrol Poeni. În anul 1998, în urma realizării “ Studiului privind gradul de poluare cu apă de zăcământ a pânzei freatice din zonele Vătaşi şi Buteşti” s-a constatat prezenŃa unei poluări cu apă de zăcământ şi s-au identificat sursele potenŃiale de poluare. Determinările din anul 2005 au evidenŃiat menŃinerea impurificării cu apă de zăcământ în punctele de control: izvor Glavacioc în localitatea Buteşti şi 2 fântâni gospodăreşti în localitatea Vătaşi.

Din aceste date rezultă că resursele acvifere freatice, în special, prezintă un risc ridicat la poluare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Este important de precizat că poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil şi, ca atare, depoluarea acestui tip de apă este extrem de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă, cu consecinŃe grave asupra folosirii la alimentarea în scopuri potabile. Acest lucru a dus la condamnarea unor captări din acviferul freatic şi la căutarea şi punerea în funcŃiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi şi cheltuieli apreciabile. De aceea, în cadrul politicii de gospodărire a calităŃii apelor, trebuie să primeze măsurile de prevenire a proceselor de degradare calitativă, de fapt a tuturor resurselor de apă.

38

2.2.2.4. SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale Utilizarea şi gospodărirea resurselor de apă reflectă în general dinamica sectoarelor

economice în care se regăsesc principalii consumatori: populaŃia, industria şi agricultura. Volumul total de ape evacuat în surse de suprafaŃă a fost de 20.814 mil m3, din

care 83.78 % (17.438 mil m3/an) a reprezentat volumul de ape uzate care necesită epurare. Principalii receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunăre şi Vedea, cu ponderea volumelor de 53,3 % şi respectiv 37.5 % din volumul total restituit. SituaŃia volumelor de ape evacuate în emisari, pe bazine hidrografice, în anul 2005, este prezentată în tab. 2.2.2.5.1.

Tabelul 2.2.2.4.1. – Volume de ape evacuate în 2005

Bazin hidrografic Volum total evacuat [milioane mc]

Dunărea CălmăŃui Vedea Argeş 20.814 11.084 0.582 7.805 1.343

Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – Vedea Piteşti Pe parcursul anului 2005, A.P.M. Teleorman a efectuat analize fizico-chimice la 17

surse de poluare care evacuează ape uzate în cursuri de suprafaŃă, dintre care enumerăm: SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele, SC Suinprod SA Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria , SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele etc. – tabel 2.2.2.4.2

Tabel 2.2.2.4.2– Surse de poluare care evacuează ape uzate în cursuri de

suprafaŃă Nr. crt.

Agent economic Profil activitate Emisar Volum ape uzate evacuate

(mil. mc)

BH VEDEA 1 Depoul

Exploatare Marfă Roşiorii de Vede

transporturi Vedea 0.02

2 S.C. Apa Serv SA. Sucursala Roşiorii de Vede

captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Vedea 1.111

3 S.C. Apa Serv S.A. Sucursala Alexandria


Vedea 3.27

4 Spital Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede

sãnãtate Bratcov 0.013

5 Spitalul de Psihiatrie Poroschia

sănătate Vedea 0.015

6 Compania de

Transport transport Bratcov 0.05

39

Feroviar Bucureşti SA – punct de lucru Roşiorii de Vede

BH ARGEŞ 7 Primăria

Drăgăneşti-Vlaşca


Câlniştea 0.007

8 SCA Teleorman Dragăneşti –Vlaşca

Cercet. Agricole

Suhat 0.009

9 SC Petromservice SA – suc. Poeni – grup industrial

Ind.extractivă Glavacioc 0.009

10 Primăria Videle -

Publiserv


Glavacioc 0.395

BH DUNĂRE - CĂLMĂłUI

11 SC Aqua Tur SRL Tr. Măgurele


Dunărea 2.374

12 SC Donau Chem SRL Tr. Măgurele-evac. G1

ind. chim. îngrăşăm.

Dunărea 7.764

13 SC SUINPROD SA Zimnicea – fr. Zimnicea

zootehnie

Dunărea 0.194

Analizele efectuate la apele uzate deversate au pus în evidenŃă situaŃii de depăşiri

ale concentraŃiilor prevăzute în autorizaŃiile de gospodărire a apelor sau ale valorilor limită admisibile prevăzute de NTPA – 001, la majoritatea surselor în special la indicatorii: azot amoniacal, detergenŃi, substanŃe extractibile, Ptotal (staŃii de epurare ape uzate urbane); azot amoniacal, substanŃe organice, Ptotal (zootehnie):

Dintre cauzele care au condus la depăşirea valorilor limită admise la evacuarea apelor în cursurile de suprafaŃă enumerăm: - nefuncŃionarea la întreaga capacitate şi la parametrii proiectaŃi a staŃiilor de epurare (ex., SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, etc. ) - capacităŃi necorespunzătoare ale instalaŃiilor de epurare (SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria SA, SC Suinprod SA Zimnicea, Spitalul TBC Roşiorii de Vede) - soluŃiile de epurare şi evacuare adoptate iniŃial, necorespunzatoare şi neconforme cu legislaŃia actuală (utilizarea în agricultură a apelor uzate epurate rezultate din zootehnie) - lipsa unor instalaŃii de epurare (SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele) pentru ape uzate cu un conŃinut ridicat de ioni de amoniu)

40

- funcŃionarea cu intermitenŃă a proceselor tehnologice precum şi restructurarea producŃiei prin casarea unor instalaŃii ( acid sulfuric) şi conservarea instalaŃiilor Amoniac Sybetra şi acid azotic III (SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele ) - întreŃinerea şi exploatarea necorespunzătoare a instalaŃiilor de epurare. Se impun o serie de măsuri privind reducerea emisiilor punctiforme la staŃiile de epurare a apelor industriale, urbane şi a apelor uzate din zootehnie prin extinderea capacităŃilor de epurare, reabilitarea acestora şi exploatarea corespunzătoare. Majoritatea agenŃilor economici, la care s-au înregistrat depăşiri la indicatorii apelor uzate evacuate, au ca obiect de activitate epurarea apelor uzate urbane sau din zootehnie. Valorile ridicate la indicatorul materii totale în suspensie se datorează exploatării necorespunzatoare a obiectivelor de epurare. Se constată însă o reducere a debitelor evacuate, acestea nedepăşind debitele autorizate.

CONCLUZII

• Prelevările de apă au reprezentat, în anul 2007, 77.4% din totalul cerinŃelor de apă programate din surse directe, datorită supraestimării cerinŃelor de apă pentru anumite sectoare economice, în special pentru agricultură. La nivel de judeŃ, în 2007, se constată creşterea gradului de utilizare a apei la 77.4% faŃă de 44.5% cât s-a realizat în anul 2006. Din totalul prelevărilor de apă realizate în anul 2007, 9395 mii mc de apă au fost captaŃi din surse de ape subterane (18.6%) şi 40994 mii mc au fost captaŃi din surse de ape de suprafaŃă (81.4 %).

• Pe râurile interioare, faŃă de anul 2006, tendinŃele de evoluŃie pe termen scurt a calităŃii cursurilor de apă din punct de vederea fizico-chimic, pe sectoarele de râu analizate, au fost de îmbunătăŃire. Astfel, se constată creşterea ponderii tronsoanelor de apă încadrate la clasele a II-a şi a III-a de calitate, respectiv scăderea lungimii tronsoanelor de apă de clasa a IV-a de calitate şi nu au fost tronsoane de apă încadrate în clasa a V-a. Comparativ cu anul 2006, se constată îmbunătăŃirea calităŃii râurilor interioare şi din punct de vedere al indicatorilor biologici, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006.

• Conform standardele de calitate prevăzute de Ordinul MAGA nr. 161/2006, fluviul Dunărea se încadrează în clasa a II-a de calitate atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere al indicatorilor biologici.

• Referitor la calitatea lacurilor monitorizate: Suhaia, Lacul Sărat, Moşteni, Acum. Roşiori şi Acum. Furculeşti, se constată depăşiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II-a, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, în cazurile lacurilor: Moşteni, Acum. Roşiori şi Acum. Furculeşti. Din punct de vedere biologic, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, lacurile monitorizate s-au încadrat în gradul de trofie hipertrof, iar Lacul Sărat în gradul de trofie eutrof.

• În ceea ce priveşte apele subterane, se constată că valorile indicatorilor analizaŃi se încadrează în limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991, cu excepŃia a 16 foraje hidrogeologice indicatorilor la care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită la unul sau mai mulŃi indicatori (Fe, Mn,Zn).

• se poate considera că activităŃile legate de exploatarea ŃiŃeiului în zona de activitate a SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud reprezintă surse potenŃiale de poluare a cursurilor de suprafaŃă, în special râurile MilcovăŃ şi Sericu, precum şi a calităŃii apelor subterane, cu produse petroliere şi/sau apă sărată.

• Din volumul total de ape uzate care necesită epurare, evacuate în surse de suprafaŃă, 47.5% au fost insuficient epurate şi 52.5% au fost epurate suficient. Referitor la aportul

41

de ape uzate insuficient epurate repartizat pe activităŃi din economia naŃională, cota cea mai mare aparŃine unităŃilor din domeniul gospodăriei comunale (96%). Principalii receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunăre şi Vedea, cu ponderea volumelor de 68.1 %, respectiv 28.6 % din volumul total restituit.

• Referitor la calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în mediul urban, se constată că un număr mare de probe analizate nu au fost corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor chimici, în special în municipiul Alexandria şi oraşele Zimnicea şi Videle; din punt de vedere al parametrilor bacteriologici numărul probelor necorespuntătoare a fost redus. În mediul rural, calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat se încadrează, în general, în concentraŃiile admise pentru indicatorii chimici, dar 8.75% din probe au fost necorespunzătoare din punct de vedere bacteriologic.

• Principala resursă de apă potabilă în judeŃul Teleorman este apa subterană, cu excepŃia municipiului Turnu Măgurele unde apa potabilă este asigurată din fluviul Dunăre. În mediul urban, distribuŃia apei potabile se realizează în sisteme centralizate pentru în toate municipiile şi oraşele, dar reŃeaua de distribuŃie este, în general, subdimensionată în raport cu necesităŃile şi, pe anumite sectoare, prezintă un grad avansat de uzură. În anul 2007, lungimea reŃelei de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane a fost de 338.57 km, asigurând alimentarea cu apă potabilă a unui număr de 90053 locuitori. Se constată că volumul de apă potabilă produsă dar pierdută sau furată din sistemul de distribuŃie este mare în toate localităŃile urbane. Programul de distribuŃie al apei potabile în localităŃile urbane este continuu, 24 ore/zi, 7 zile/săptămână. În mediul rural, la nivelul anului 2007, numai 27 localităŃi din 84 au beneficiat de reŃele de distribuŃie a apei potabile în sistem centralizat, cu o lungime totală de 320.74 km.

• Preluarea apelor uzate urbane în localităŃile urbane ale judeŃului Teleorman este asigurată de reŃele de canalizare cu o lungime de 189.99 km, deservind un număr de 78718 de locuitori. Dimensiunea şi starea reŃelelor existente sunt insuficiente şi pe anumite sectoare prezintă stare avansată de uzură şi nu corespund standardelor moderne în acest domeniu. Pentru reŃeaua de canalizare existentă sunt necesare atât măsuri de reabilitare pe anumite tronsoane, cât şi măsuri de extindere în toate localităŃile urbane.

• În ceea ce priveşte reŃelele de canalizare în localităŃile rurale, acestea sunt deficitare. Asfel, din cele 84 de localităŃi rurale din judeŃul Teleornan, numai 2 localităŃi dispun de reŃele de canalizare. Pentru prevenirea poluării mediului generată de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural, până în anul 2022, în judeŃul Teleorman, se va derula un program în vederea implementării sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate în localităŃile cu peste 2000 l.e.

2.2.3. Starea solurilor Prin poziŃia, natura şi rolul său, solul este un component al biosferei şi produs al interacŃiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând o zonă specifică de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului şi descompunerilor. Solurile determină producŃia agricolă şi starea pădurilor, condiŃionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi servesc ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reŃinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanŃilor, cum sunt substanŃele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte

42

substante chimice. Solurile, prin proprietăŃile lor de a întreŃine şi a dezvolta viaŃa, de a se regenera, filtrează poluanŃii, îi absorb şi îi transformă. Poluarea solului ca fenomen şi proces este foarte veche, strâns legată de multiplele activităŃi umane desfăşurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltării economico-sociale ale judeŃului, începând cu dezvoltarea intensivă a agriculturii şi mai accentuat în etapele industrializării şi urbanizării din ultimul timp, activităŃi care, pe lângă efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea funcŃionării normale a acestuia până la distrugerea completă pe suprafeŃe mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.

Calitatea solului rezultă din interacŃiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenŃiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiŃiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puŃin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităŃile industriale şi urbane. Evaluarea calităŃii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Degradarea solului şi a vegetaŃiei (inclusiv păduri) este produsă de poluarea aerului în zona marilor platforme industriale, de folosirea iraŃională a fertilizarilor şi a substanŃelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane, de deteriorarea sistemelor de irigaŃii şi de combatere a eroziunii, precum şi de fenomenele naturale cum ar fi seceta, ori excesul de umiditate. Tipurile de poluare şi degradare a solului intalnite in judetul Teleorman, clasificate dupa natura şi sursa poluantului, sunt următoarele:

- poluarea solului prin lucrări de excavare (balastiere, foraje); - poluarea solului prin acoperirea cu deşeuri solide ; - poluarea solului cu produse petroliere ; - poluarea solului cu substanŃe purtate de aer. Solurile cele mai poluate se află, în general, în vecinătatea surselor primare. Pe

măsură însă ce înaltimea coşurilor de evacuare a emisiilor creşte, poluarea solului din imediata apropiere a sursei se reduce ca intensitate, extinzându-se însă suprafaŃa supusă poluării. Dintre sursele antropice amintim: uzinele termoenergetice, industria chimică, industria extractivă, industria alimentară, transporturile, agricultura şi silvicultura.

Principalii poluanŃi rezultaŃi din activităŃile industriale desfăşurate în judeŃ sunt: produse petroliere şi săruri de la industria de extracŃie a petrolului, metale (în special plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc) din transporturi, NOx, şi SOx care generează produşi acizi şi care rezultă din arderile de combustibil din centrale termice şi transporturi .

Dezvoltarea judeŃului Teleorman se bazează în principal pe potenŃialul exceptional al solului; astfel, fondul funciar indică predominanta terenului agricol (85,65% din suprafata totala), terenul arabil detinând soluri de calitate superioară .

Tabel 2.2.3.1 RepartiŃia solurilor pe categorii de folosinŃe Nr. crt.

Categoria de folosint ă

Suprafa Ńa (ha)

%

1 arabil 455783 100,1 2 paşuni 34516 98,8 3 faneŃe 1070 80,5 4 vii 7354 98,6 5 livezi 240 99,2

TOTAL AGRICOL 497.580 498963 (Sursa: DADR Teleorman)

43

Diversitatea condiŃiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităŃii solurilor pentru agricultură. Încadrarea terenurilor din judeŃul Teleorman în clase de pretabilitate pentru categoriile de folosinŃa: arabil, păşuni, vii şi livezi este prezentată in tabelul nr. 5.2.2.1.

Tabelul nr.2.2.3.2. Clase de calitate Nr. crt.

Localitatea Arabil Păşuni Vii Livezi

1 Turnu Măgurele II II II III 2 Ciuperceni I II II I 3 Islaz II III III II 4 LiŃa II I II I 5 Alexandria II IV II I 6 Nanov II IV II I 7 Poroschia II II II I 8 Roşiorii de Vede II III II II 9 Videle III V II II 10 Crevenicu II V III II 11 Zimnicea I III II II 12 Balaci III II II II 13 BabaiŃa II III II II 14 Blejeşti II V II III 15 Bogdana I V II I 16 Botoroaga II IV II I 17 Bragadiru I IV II I 18 Brânceni II III II III 19 Bujoreni II IV II I 20 Bujoru I III II III 21 Buzescu II III III II 22 Călineşti II IV II IV 23 CălmăŃuiu II III II IV 24 CălmăŃuiu de Sus II IV II II 25 Cervenia I III II II 26 Ciolăneşti II II II V 27 ConŃeşti I III II II 28 Cosmeşti III V II III 29 Crângeni II II II IV 30 Crângu II II II IV 31 Dideşti III I II II 32 Dobroteşti III I II II 33 Drăcşenei II II II III 34 Drăgăneşti Vlaşca I IV II I 35 Drăgăneşti Vede III III II II 36 Furculeşti I IV II V 37 Frumoasa I I II III 38 Gălăteni II III III II 39 Gratia III V II III 40 Izvoarele I II II II 41 Lisa I III II III 42 Lunca I III II III 43 Mavrodin II IV III IV 44 Măgura II III I IV

44

45 Măldăieni II III III II 46 Mereni II V III III 47 Mârzăneşti II III II III 48 Moşteni II III II I 49 Năsturelu II III II II 50 Necşeşti II II II V 51 Olteni II III II II 52 Orbeasca II II II II 53 Peretu II V II III 54 Piatra I V II II 55 Pietroşani I III II I 56 Plosca II V II III 57 Plopii Slaviteşti II II II IV 58 Poeni III II II V 59 Purani I III II IV 60 Putineiu I III III IV 61 Rădoieşti III III II II 62 Răsmireşti I III II IV 63 Salcia II V II V 64 Săceni III I II III 65 Scrioaştea II III II II 66 Scurtu Mare II V II III 67 Seaca I I II I 68 SfinŃeşti III III II II 69 Segarcea Vale I III II III 70 Siliştea III V II III 71 Siliştea Nouă III II II V 72 Sârbeni II II II V 73 Slobozia Mindră I III II III 74 Smârdioasa II III II II 75 Stejaru II III II II 76 Suhaia II IV II II 77 Ştorobăneasa II III II II 78 Talpa III IV II IV 79 Tătărăştii de Jos III II II V 80 Tătărăştii de Sus III II II V 81 Traianu I II II IV 82 Trivale Moşteni II III III II 83 Troianu II III II II 84 łiganeşti II II II II 85 Vedea III III II II 86 Viişoara I IV II II 87 Vârtoape III III II II 88 Zâmbreasca II IV II II

(Sursa: O.S.P.A. Teleorman) Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de

manifestare a celorlalŃi factori de mediu faŃă de plante. Fertilitatea solului este capacitatea solului de a asigura neîntrerupt nevoile de apă şi

substanŃe minerale nutritive pentru plante, precum şi condiŃiile fizice, chimice şi biochimice necesare acestora.

45

Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate. Aprecierea calitativă a solurilor şi împărŃirea lor pe clase de calitate este exprimată printr-un indicator de calitate – nivelul de pretabilitate la modul de folosinŃă arabilă. Clasificarea teritoriului judeŃului pe clase de calitate agricolă, exprimate prin nivelul de pretabilitate la arabil, este determinat în funcŃie de factorii limitativi cu intensitatea cea mai mare - tabelul nr. 2.2.2.6.3.Se constată că ponderea cea mai mare o au în judeŃ solurile grele, cu rezistenŃă mare la arat din totalul terenurilor arabile analizate.

Tabelul nr. 2.2.3.3– Clase de rezistenŃă a solului la arat

Clase de rezistenŃă a solului la arat (ha )

Categoria de folosinŃă

SuprafaŃa (ha ) 2005 Foarte mică

(soluri

uşoare)

Mijlocie

(soluri mijlocii)

Foarte mare

(soluri grele)

Extrem de mare

(soluri foarte grele)

Arabil 453063 4176,4 143639,8 305085,8 161 (Sursa: O.S.P.A. Teleorman)

Principalele restric Ńii ale calit ăŃii solurilor

Poluarea solului ca fenomen şi proces este foarte veche, strâns legată de multiplele activităŃi umane desfăşurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltării economico-sociale a judeŃului, începând cu dezvoltarea intensivă a agriculturii şi mai accentuat în etapele industrializării şi urbanizării din ultimul timp, activităŃi care, pe lângă efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea funcŃionării normale a acestuia până la distrugerea completă a sa pe suprafeŃe mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului. Calitatea solului rezultă din interacŃiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenŃiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiŃiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puŃin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităŃile industriale şi urbane. Evaluarea calităŃii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Degradarea solului şi a vegetaŃiei (inclusiv păduri) este produsă de poluarea aerului în zona marilor platforme industriale, de folosirea iraŃională a fertilizărilor şi a substanŃelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane, de deteriorarea sistemelor de irigaŃii şi de combaterea eroziunii precum şi de fenomenele naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.

InfluenŃele dăunătoare asupra solurilor se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcŃiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităŃii produselor agricole şi a securităŃii alimentare, cu urmări serioase asupra calităŃii vieŃii omului. Aceste restricŃii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc), fie de acŃiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menŃionaŃi pot acŃiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităŃii solurilor şi chiar anularea funcŃiilor acestora. JudeŃul Teleorman are o suprafaŃă agricolă de 498963 ha, din care 455783 ha teren arabil. Din punct de vedere pedologic, judeŃul dispune de soluri cu potenŃial de producŃie ridicat, cu fertilitate naturală bună, mai ales în zona de sud, unde se regăsesc soluri de tip cernoziom (54%); soluri brun-roşcate şi vertisoluri, situate în partea de nord a judeŃului (35%), cu fertilitate naturală mai scăzută, permeabilitatea şi porozitatea mai mică, reacŃia solului fiind moderat – puternic acidă, le conferă un potenŃial de producŃie mai slab.

46

SituaŃia terenurilor cu soluri degradate rezultată în baza studiilor pedologice şi agrochimice executate la nivelul judeŃului Teleorman este prezentată in tabelul nr. 2.2.2.6.4.

Tabelul nr. 2.2.3.4. SituaŃia terenurilor cu soluri degradate Terenuri cu textură grea, terenuri tasate care necesită scarificări

391639 ha

Soluri poluate(cuprinzând cele cu eroziune, exces de apă, sărături,acidifiere)

173807 ha

Soluri gleizate 30176ha

Soluri pseudogleizate 13979 ha

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman a efectuat studii privind

principalii indici agrochimici caracteristici unităŃilor agricole pentru întegul teritoriu agricol al judeŃului. În tabelele nr. 5.2.3.2 – 5.2.3.6 este prezentată situaŃia calităŃii solurilor cu privire la: reacŃia solurilor – pH, fosfor şi potasiu mobil, azot (dupa indice azot ) şi humus.

Referitor la reacŃia solului (pH) se remarcă diferenŃieri între zona nordică a judeŃului – soluri acide şi zona sudică – soluri alcaline.

Tabelul nr. 2.2.3.5 – ReacŃia solului la pH

ReacŃia solului (pH) SuprafaŃa (ha) % Puternic acidă + Moderat acidă

58287 11,68

Slab acidă 252342 50,57 Neutră 130612 26,18 Slab alcalină 41256 8,27 Moderat puternic bazică 16466 3,30

Se constată că starea de fertilitate azotică naturală a solurilor este deficitară.

Asigurarea terenurilor agricole cu potasiu mobil şi humus este bună. Tabelul nr. 2.2.3.6. Starea de asigurare a solurilor cu fosfor mobil Aprovizionare cu fosfor SuprafaŃa (ha) % Aprovizionare foarte slabă 52812 11 Aprovizionare slabă 120126 24 Aprovizionare mijlocie 200124 40 Aprovizionare bună 82282 17 Aprovizionare foarte bună 43619 8

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman avertizează asupra

aprovizionării slabe şi foarte slabe cu fosfor (pe aproximatoiv 35% din totalul suprafeŃei agricole), fapt ce afectează şi calitatea produselor agricole obŃinute de pe aceste terenuri.

Tabelul nr . 2.2.3.7. Starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil

Aprovizionare cu potasiu SuprafaŃa (ha) % Aprovizionare slabă 7115 1,43 Aprovizionare mijlocie 61239 12,27 Aprovizionare bună 231735 46,44

47

Aprovizionare foarte bună 198874 39,86

Tabelul nr. 2.2.3.8. - Starea de fertilitate azotică naturală a solurilor Fertilitatea azotică naturală SuprafaŃa (ha) % Slabă şi foarte slabă 179089 35,89 Fertilitate azotică mijlocie 292026 58,53 Fertilitate azotică bună 27629 5,54 Fertilitate azotică foarte bună

219 0,04

Tabelul nr. 2.2.3..9. - Asigurarea cu humus a solurilor

Asigurarea cu humus SuprafaŃa (ha) % Foarte mică 152 0,03 Mică 51899 10,40 Mijlocie 301280 60,38 Mare 145632 29,19

(Sursa: O.S.P.A. Teleorman) CerinŃele creşterii producŃiei agricole au determinat o exploatare intensivă a solului care a condus la reducerea rezervelor de substanŃe nutritive disponibile plantelor. Cunoaşterea stării de fertilitate a solului se realizează prin cartarea agrochimică diferenŃiat, pe parcele, ceea ce permite aplicarea raŃională, corectă şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice în cadrul unor tehnologii performante de cultură. Utilizarea neraŃională a îngrăşămintelor determină excesul unor elemente nutritive (azotaŃi şi fosfaŃi) care poate să provoace fenomene de dezechilibrare în nutriŃia plantelor, ducând la scăderea producŃiei, mai ales în cazul folosirii unor doze foarte mari şi unilaterale a îngrăşămintelor, având efect fitotoxic. Unele îngrăşăminte industriale conŃin impurităŃi (cadmiu, crom, plumb, nichel, vanadiu, zinc şi altele) care se pot acumula în orizonturile superficiale ale solului. Acest fenomen prezintă riscul de contaminare a solurilor şi implicit al produselor alimentare. Excesul de îngrăşăminte chimice duce, de asemenea, la dereglarea ciclului natural al azotului. CantităŃile de azot introduse artificial în sol nu pot fi preluate integral de plante, conducând la un exces de nitraŃi, care, prin levigare pot ajunge în circuitul apei şi pot polua astfel şi apele subterane sau de suprafaŃă.

Tabelul nr. 2.2.3.10. Utilizarea îngrăşămintelor în judeŃ, în anul 2005

Anul 2005 Nr. crt.

Tip îngrăşământ

SuprafaŃa fertilizată ( ha)

Cantitate ( to/an)

% din suprafaŃa

arabilă

ObservaŃii

1 Organice 3750 57250 0,82 15,26 t/ha 2 Amendamente 0

Chimice total 426094 20841 93,48 0,04 t/ha - azotoase 322482 14900 7,12 - fosfatice 99658 5712 21,86

3

- potasice 3954 229 0,87 Total 429844 78091 94,30

(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)

48

În perioada 2000-2005, suprafaŃa fertilizată organic a scăzut semnificativ, în anul 2005, reprezentând 0,82% din suprafaŃa efectiv fertilizată. În timp ce cantitatea de îngrăşăminte organice aplicate a fost în medie comparabilă cu anul 2004, aproximativ 15 t/ha, cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate a scăzut pe unitatea de suprafaŃă de la 65,7 kg/ha în 2004, la 48,9 kg/ha în anul 2005. Se remarcă faptul că în perioada anterioară 2000-2002 suprafeŃele fertilizate au fost foarte mici, suprafaŃa totală fertilizată crescând progresiv. Astfel s-a ajuns de la 306 056 ha în anul 2000 la 429 844 ha fertilizate (94,3% din suprafaŃa arabilă a judeŃului), în anul 2005.

Produse fitosanitare (utilizare, import, export)

În tabelul nr. 2.2.2.6.4 se prezintă situaŃia cantităŃilor de pesticide aplicate în perioada 2000-2005 în judeŃul Teleorman.

Se constată o creştere în 2005 faŃă de 2004 a suprafeŃei tratate. CantităŃile de erbicide şi fungicide aplicate aproape s-au dublat, faŃă de anul anterior, dar s-a înregistrat o scădere la substanŃele insecticide şi acaricide.

Tabel nr. 2.2.3.11. EvoluŃia utilizării pesticidelor în anul 2005

Anul 2005 Nr. crt. Tip produs SuprafaŃa

(ha) Cantitate ( kg , l/an)

kg/ha

1 Erbicide 275662 328000 2 Fungicide 102500 44000 3 Insecticide şi

acaricide 83100 14000

Total 461262 386000 0,83

SuprafaŃa tratată a crecut în perioada 2000–2005 de la 247741 ha, la 461262 ha, în timp ce consumul mediu de pesticide pe unitatea de suprafaŃă a scăzut continuu în perioada 2000-2005: de la 2.18 kg/ha în 2000 - la 0.83 kg/ha în 2005, ceea ce demonstrează că aceste substanŃe sunt folosite cu responsabilitate crescută în ultima perioadă.

FaŃă de anul 2004, în anul 2005 a crescut atât suprafaŃa tratată, cât şi cantitatea totală de produse fitosanitarea utilizate.

Soluri afectate de reziduuri zootehnice Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităŃile de poluanŃi zootehnici au scăzut mult în

ultima perioadă, iar trecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-o anumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeŃe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă.

DejecŃiile provenite de la porci şi păsări, precum şi nămolul provenit din staŃiile de epurare, răspândite pe sol fără o tratare prealabilă adecvată, constitue o sursă de poluare a solului şi pot prejudicia buna exploatere a acestuia. Până în prezent nu s-au aplicat soluŃiile adoptate iniŃial de utilizare a apelor uzate provenite de la compexele zootehnice pentru irigaŃii. În vederea prevenirii impactului negativ asupra calităŃii solului şi a apelor subterane, A.P.M. Teleorman a impus, prin Planul Local de AcŃiune pentru Mediu, măsuri de monitorizare a calităŃii solurilor pe care se vor aplica apele uzate sau dejecŃiile animaliere provenite din sectorul zootehnic, monitorizarea calităŃii apelor uzate, monitorizarea calităŃii apelor subterane, întocmirea unui plan de valorificare a dejecŃiilor în funcŃie de suprafeŃele de teren agricol disponibile şi calitatea solului.

49

Măsuri de mediu legate de agricultură - crearea de sisteme şi structuri viabile de organizare, producŃie şi gestionare a

exploatătiilor agricole de dimensiuni optime, moderne, adecvate aplicării tehnicii şi tehnologiilor eficiente în producŃia agricolă,

- ajustarea structurală a producŃiei agricole prin crearea unei structuri adecvate ramurilor şi subramurilor agriculturii corespunzator potenŃialului resurselor funciare şi ansamblului de factori pentru agricultură;

- înzestrarea tehnică şi tehnologică a agriculturii prin relansarea şi dezvoltarea ramurilor industriale autohtone pentru agricultură;

- elaborarea şi implementarea sistemelor, mecanismelor şi pârghiilor economico-financiare, potrivit cerintelor de competitivitate internă şi externă şi compatibilizare cu PAC ale UE;

- ajustarea echitabilă a raportului de preşuri îndustrie-agricultură; - politici adecvate de stimulare, susŃinere şi protecŃie a producătorilor agricoli; - demonopolizarea sistemelor de aprovizionare a agricultorilor şi de desfacere a

produselor lor; - stimulente pentru diversificarea producŃiei agricole şi pentru cresterea valorii

adăugate a acesteia; - restructurarea şi reorganizarea învaŃământului agricol de toate gradele

corespunzator noilor cerinŃe ale dezvoltării durabile a agriculturii şi mediului rural. IrigaŃii SuprafaŃa agricolă irigată este

suprafaŃa amenajată pentru irigat, pe care în anul calendaristic a fost distribuită apă pe cale artificială, în vederea dezvoltării plantelor în condiŃii optime.

În anul 2005, în condiŃiile în care judeŃul Teleorman a fost afectat de inundaŃii, din totalul de 152 666 ha, ce reprezenta suprafaŃa amenajată pentru irigaŃii, deşi a fost contractată cu beneficiarii o suprafaŃă de 29 541 ha în vederea irigării, s-au irigat numai 1004 ha. Categoriile de culturi irigate în anul 2005 sunt prezentate în tabelul 5.3.4.

Tabel nr. 2.2.3.12. Categorii de culturi irigate în 2005 Nr. crt.

Tip cultură SuprafaŃă irigată (ha)

1. Grâu 410 2. Legume 53 3. Orez 140 4. Alte culturi 401 Total 1004

Poluarea solurilor în urma activităŃilor din sectorul industrial

50

Calitatea solului rezultă din interacŃiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenŃiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiŃiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puŃin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităŃile industriale şi urbane. Evaluarea calităŃii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Degradarea solului este produsă de poluarea aerului în zona marilor platforme industriale, de folosirea iraŃională a fertilizarilor şi a substanŃelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane, de deteriorarea sistemelor de irigaŃii şi de combatere a eroziunii, precum şi de fenomenele naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.

Principalele surse de poluare a solului în judeŃ sunt: agricultura, Schelele petroliere, industria chimică reprezentată de combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA), depozite necontrolate de deşeuri menajere.

În judeŃul Teleorman industria extractivă este reprezentată de activitatea a trei schele petroliere: Videle, Poeni şi Ciureşti, care aparŃin SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat (SNP PETROM - Sucursalele Videle şi Piteşti). Prin specificul activităŃii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare în întreaga zonă în care sunt amplasate instalaŃiile tehnologice şi, prin condiŃiile de exploatare şi fiabilitate a conductelor şi instalatiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atât asupra aerului atmosferic, cât şi asupra solului şi apelor de suprafaŃă, respectiv subterane. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere

Directiva 2001/80/EC privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere a fost transpusă în legislaŃia românească prin HG 541/17 mai 2003, modificată şi compeltată de HG 322/2005.

Prevederile HG 541/ 2003 se aplică instalaŃiilor mari de ardere a căror putere termică nominală este egală sau mai mare de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat.

În anexele care fac parte integrantă din hotărâre sunt stabilite: - valorile limită de emisie pentru dioxidul de sulf , dioxidul de azot si pulberi, aplicabile

instalaŃiilor mari de ardere funcŃie de puterea termică a instalaŃiei şi tipul de combustibil ( solid, lichid sau gazos).

- proceduri pentru măsurarea şi evaluarea emisiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi pulberi provenite din instalatiile mari de ardere. În judeŃul Teleorman, au fost identificaŃi 2 operatori industriali care deŃin instalaŃii LCP: � SC Terma Serv SRL Alexandria – 1 instalaŃie LCP (termoficare) – cazan apă

fierbinte cu o putere termică nominală de 58 MW; combustibil utilizat – păcura. Anul punerii în functiune 1983, instalaŃie de tip I.

� SC Calor Serv SA Turnu Magurele – 1 instalaŃie cu două activităŃi LCP (termoficare) - Cazan apă fierbinte CAF1 cu o putere termică nominală de 58 MW; combustibil

utilizat – gaz metan. Anul punerii în funcŃiune 1970, instalaŃie de tip I. - Cazan apă fierbinte CAF 2 cu o putere termică nominală de 58 MW; combustibilul

utilizat în prezent – gaz metan. Anul punerii în functiune 1982, instalaŃie de tip I. Acestă instalaŃie a fost prevăzută cu focar mixt (păcură şi gaz metan). În prezent se utilizează numai gaz metan. Monitorizarea emisiilor de dioxid de sulf , dioxid de azot şi pulberi provenite de la

instalaŃiile mari de ardere se realizează de către titularul activităŃii în conformitate cu

51

prevederile anexei nr. 2, secŃiunea A a HG 541/ 2003, asfel încât datele rezultate din măsurători să poate fi utilizate în realizarea obiectivelor monitorizării emisiilor de poluanŃi: - evaluarea de conformare: monitorizarea este necesară pentru a identifica performanŃele instalaŃiei, prin aceasta permiŃând autorităŃilor să verifice comformitatea cu reglementările în vigoare şi/sau condiŃiile din autorizaŃie. - raportările de mediu ale emisiilor industriale: monitorizarea este necesară pentru a genera informaŃii pentru rapoarte despre performanŃele de mediu ale industriei, de exemplu pentru a satisface obligaŃiile de raportare din Directiva IPPC sau Registrul European al Emisiilor de PoluanŃi (EPER). Alte obiective adiŃionale pentru sarcina de monitorizare sunt : - raportarea pentru inventarul de emisii ( exemplul naŃional si internaŃional) - evaluarea celor mai bune tehnici disponibile (exemplu la nivel de companie sau UE) - evaluarea impactului asupra mediului ( exemplu pentru admisii modelate, hărŃi cu încărcătură de poluanŃi) - negocierea de sarcini ( exemple normele de emisie, îmbunatăŃirea programelor) - stabilirea sau perceperea de costuri şi /sau taxe cu privire la mediu - planificarea şi administrarea creşterii eficienŃei - alegerea domeniului potrivit şi frecvenŃei de inspecŃie şi actiune de corectare în cooperare cu autorităŃiile competente - optimizarea proceselor cu privire la emisii.

Oxizi de sulf şi oxizi de azot din gazele reziduale, rezultate din procesul de ardere a combustibililor, sunt principalii poluanŃi cu efect acidifiant asupra calităŃii factorilor de mediu. Ajunşi în atmosfera liberă, aceşti poluanŃi pot fi transportaŃi la distanŃe mari de sursă, unde, prin intermediul precipitaŃiilor se depun pe sol sau în apă. De asemenea, centralele termice, reprezintă una din cele mai importante surse de poluare cu particule în suspensie. În mod similar, emisiile de pulberi din gazele de ardere ajung pe sol sau în apele de suprafaŃă şi chiar în cele subterane. Pe termen scurt sau lung, în funcŃie de sursa lor şi, implicit, de substanŃele pe care le conŃin, pulberile în suspensie pot avea efecte negative asupra mediului, respectiv asupra sănătăŃii umane, în principal. Pulberile rezultate de la instalaŃiile de ardere care utilizează drept combustibil păcura, pot conŃine nichel plumb, crom, cadmiu, arsen, cupru, mercur, zinc.

A.P.M. Teleorman a monitorizat calitatea solului în zona de activitate a centralelor termice care funŃionează cu păcură. Analizele fizico-chimice efectuate la probele de sol recoltate din zona SC Terma Serv SRL Alexandria nu au pus în evidenŃă, comparativ cu proba martor, un impact semnificativ al sursei asupra calităŃii solului. Se constată că pH-ul nu se situeză în domeniul acid, iar concentraŃiile de azotaŃi şi sulfaŃi din sol sunt scăzute. În ceea ce priveşte poluarea solului cu plumb, nu au fost depăşite pragurile de alertă sau de intervenŃie prevăzute de HG 756/1997 pentru acest indicator. Valorile înregistrate se situează sub 20 mg Pb/kg sol.

Monitorizarea calităŃii solului

În cursul anului 2005, pentru expertiza calităŃii solurilor din punct de vedere al poluării chimice, A.P.M. Teleorman a efectuat 280 analize fizico-chimice în zona schelelor petroliere Videle şi Poeni, în zona complexului zootehnic SC Suinprod Zimnicea, în zona centralelor termice din municipiile Alexandria (SC Terma Serv SRL, SC Cicalex SA şi SC Koyo România SA) şi Roşiorii de Vede (SC Robema SA şi SC Spicul SA) şi în zona unităŃilor industriale SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele.

Ca indicatori ce caracterizează fenomenele care afectează calitatea solului s-au avut în vedere: pH, cloruri, humus, nitraŃi, fier, sulfaŃi, conŃinut total de săruri solubile, plumb.

52

În general, expertizele efectuate nu au pus în evidenŃă un impact semnificativ al surselor de poluare asupra calităŃii solului exceptând anumite zone în care îşi desfăşoară activitatea Schelele petroliere Poeni şi Videle. Comparativ cu proba martor, se constată concentraŃii mai mari la indicatorii conŃinut total de săruri solubile şi cloruri, în special în zona sondelor de injecŃie I9 şi I10 ce aparŃin Schelei petroliere Poeni. De asemenea, concentraŃii mai mari s-au înregistrat la indicatorul conŃinut total de săruri solubile în unele puncte de control situate în zona Schelei petroliere Videle – Parc nr. 26, Parc nr. 38, Parc 28, Schela petroliera Poeni– Parc nr.22 , Depozit nr. 9.

2.2.4. Starea pădurilor

Pădurea are un rol predominant în redresarea mediului, în reglarea şi menŃinerea echilibrului ecologic pe mari suprafeŃe. Pădurile reprezintă în primul rând o valoare ecologicã şi în al doilea rând o valoare economicã. Există o corelaŃie strânsă între suprafaŃa împădurită şi cantitatea de precipitaŃii cãzute.

Conservarea biodiversităŃii şi a peisajului forestier se asigură, în principal, prin constituirea de parcuri naŃionale şi alte arii protejate în fondul forestier şi în vegetaŃia forestiera din afara acestuia, după caz. Constituirea acestora se face la propunerea instituŃiilor de specialitate şi a altor foruri stiinŃifice, pe baza cercetărilor întreprinse în acest scop şi se aprobă prin lege. Pădurile ocupă un loc important în cadrul economiei noastre nationale deoarece cuprind un sfert din suprafata totală a Ńării. Ele servesc la apărarea terenurilor agricole împotriva secetei, a alunecărilor de teren, la ameliorarea şi refacerea calităŃilor naturale ale solului, la purificarea aerului, pentru păsunatul animalelor, exercitarea vânătorii, agrement. Func Ńia economic ă a pădurii

FuncŃia economică a pădurii are o importanŃă deosebită, aceasta fiind o resursă naturală necesară dezvoltării durabile a judeŃului. Aceasta este dovedită de faptul că, pădurea este o producătoare de materie primă (lemnul) pentru multe domenii de activitate, iar produsele sale nelemnoase(accesorii) precum: răşina, substanŃele tanante, fructele de pădure şi plantele medicinale, pot fi valorificate economic şi cu multiple utilizări. ] Valoarea economică a pădurior judeŃului este dată de volumul de masă lemnoasă pe picior care este de 2307,385 mii mc., cât şi de produsele nelemnoase ale pădurii.

În raport cu funcŃiile pe care le îndeplinesc pădurile se încadrează în două grupe funcŃionale:

a) Grupa I cuprinde păduri cu funcŃii speciale de protecŃie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naŃional, păduri pentru recreere, păduri pentru ocrotirea genofondului şi ecofondului.

b) Grupa a-II-a cuprinde păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie în care se urmăreşte să se realizeze în principal, masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi concomitent, protecŃia factorilor de mediu.

Pe grupe funcŃionale situaŃia pădurilor în judeŃul Teleorman se prezintă astfel: - în grupa I – păduri cu funcŃii speciale de protecŃie – 16886 ha. - în grupa a II a – păduri de producŃie şi protecŃie – 10427 ha.

SuprafeŃele de teren acoperite cu păduri, pe categorii de proprietari şi grupe funcŃionale sunt cele din tabelul următor:

Tab. 2.2.4.1 Categoriile de proprietate ale pădurilor SuprafeŃe de pădure (ha)

53

Nr. crt.

Destinatar Gr I-a (protecŃie)

Gr a II-a (producŃie şi protecŃie)

1. RNP 14957 9315 2. UnităŃi administrativ-

teritoriale 29 31

3. Persoane juridice 27 31 4. Persoane fizice 1873 1050 TOTAL 16886 10427

În judeŃul Teleorman ponderea principală este deŃinută de pădurile cu funcŃie de

producŃie de masă lemnoasă destinată prelucrării industriale şi consumului populaŃiei. Din complexul biologic al pădurii, în afară de lemn, s-au recoltat şi valorificat economic diferite produse nelemnoase: plante medicinale (sunătoare, soc, tei, coada şoricelului, urzica, rostopască, păducel) şi fructe de pădure (măceşe) din flora sălbatică sub formă întreagă sau de flori, frunze, fructe.

De asemenea, pădurea asigură vânatul în stare vie sau sub formă de produse, iar speciile admise la vânat în judeŃul Teleorman au fost: căprior, mistreŃ, iepure, vulpe, dihor, nevăstuică, bizam, iar dintre speciile de păsări de interes vânătoresc au fost admise:fazanul, prepeliŃa, potârnichea, gâsca salbatică, raŃa sălbatică, găinuşa de baltă, becaŃina comună, sitar de pădure, lisiŃa, sturzul, porumbelul sălbatic, turturica, guguştiucul, nagâŃul, graurul, gârliŃa mare.

SuprafaŃa totală a fondului forestier a judeŃului a fost în anul 2005 de 29525 ha.

Tabel. 2.2.4.2. Fondul forestier

EsenŃa Forma de proprietate SuprafaŃă (ha)

Masă lemnoasă brută (mii mc)

Proprietate de stat 296 11.840 Proprietate privată 20 0.800 În afara fondului forestier 0 0.000

Răşinoase

Total 316 12.640 Proprietate de stat 23976 2037.960 Proprietate privată 3021 265.785 În afara fondului forestier 0 0.000

Foioase

Total 26997 2294.745 Proprietate de stat 24272 2049.800 Proprietate privată 3041 257585 În afara fondului forestier 0 0.000

TOTAL

Total 27313 2307.385 În anul 2005 din fondul forestier proprietate publică a statului a fost pus în circuitul

economic un volum de masă lemnoasă de 56,5 mii mc., situaŃia fiind prezentată în tabelul următor:

Tab. 2.2.4.3. Păduri –recoltări

-mii mc- Nr. crt.

Locul de recoltare

Răşinoase Fag Stejar Alte specii tari

Alte specii moi

Total

1. Păduri 0.0 0.0 12.6 18.8 25.1 56.5

54

proprietate publicã a statului

2. Păduri proprietate publicã a unitãŃilor

3. Păduri proprietate privatã

4. VegetaŃie forestierã din afara FFN

TOTAL 0.0 0.0 12.6 18.8 25.1 56.5

Starea pădurilor Pădurea este o sursă inestimabilă, un bun de interes naŃional şi reprezintă baza

economică a producŃiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt şi funcŃiile speciale de protecŃie, esenŃiale pentru protecŃia solului împotriva eroziunii, îmbunătăŃirea bilanŃului hidric şi asigurarea purităŃii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători.

Tab. nr. 2.2.4.4. Starea şi evoluŃia pădurilor

Categorii SuprafeŃe (ha) Estimare pagube (mil lei)

1 2 3 4 5 Răşinoase 0 0 Incendii Foioase 0 0 Răşinoase 0 0 InundaŃii Foioase 81 116421 RON Răşinoase 0 0 Secetă Foioase 0 0

incipientă 0 0 medie 0 0 răşinoase avansată 0 0 incipientă 0 0 medie 0 0

Poluare

foioase avansată 0 0

răşinoase 0 0 Alte cauze foioase 0 0 răşinoase 0 0 S

upra

feŃe

afe

ctat

e de

div

erse

cau

ze

Total foioase 0 0

SuprafeŃe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziŃilor vegetali

5105

SuprafeŃe regenerate 194 SuprafeŃe împădurite şi reîmpădurite 114

55

Tab. nr. 2.2.4.5. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier

Grad uscare Nr. crt.

DENUMIRE Suprafata afectata

(ha) I II III IV

Volum extras (m3)

1. Fenomen uscare la răşinoase

296 7 9 2 12 45

2. Fenomen uscare la foioase

18322 577 422 52 69 10887

3. Total fenomen uscare

18618 584 431 54 81 10932

SuprafeŃe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:

- tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri successive, tăieri progresive şi tăieri rase, ăieri grădinărite, cvasigrădinărite şi transformate) şi în crâng, tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate

- tăieri de conservare - tăieri de produse accidentale (produse accidentale > 60 ani) - operaŃiuni de igienă şi curăŃire a pădurilor - tăieri de îngrijire în pădurile tinere (degajări, curăŃiri, rărituri).

SituaŃia suprafeŃelor parcurse cu tăieri în judeŃul Teleorman este prezentată în tabelul următor:

Tab. 2.2.4.6. SuprafeŃe din fondul forestier parcurse cu tăieri - hectare-

În fondul forestier Proprietate publică

Denumirea indicatorilor

Total (2+3+4

+5) A statului

UnităŃi administrativ

teritoriale

Proprietate privată

În vegetaŃia forestieră din afara fondului

forestier

0 1 2 3 4 5 Tăieri de regenerare

342 342

Tăieri de regenerare în codru

296 296

Tăieri successive din care: ultima tăiere

0 0

Tăieri progresive din care: ultima tăiere

223 223

Tăieri grădinărite, cvasigrădinărite şi transformate

115 115

56

Tăieri rase 73 73 Tăieri de regenerare în crâng

29 29

Tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive

16 16

Tăieri de conservare

1 1

Tăieri de produse accidentale

365 365

Produse accidentale în arborete >60 ani

334 334

OperaŃiuni de igienă şi curăŃire a pădurilor

4548 4548

Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăŃiri, rărituri)

930 930

Tăieri de transformare a păşunilor împădurite

0 0

Zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire

SuprafaŃa totală a judeŃului Teleorman acoperită cu pădure reprezintă un procent

mic (sub 5 %), acesta fiind considerat un judeŃ deficitar în păduri, ceea ce a determinat ca pe toată suprafaŃa judeŃului să se realizeze lucrări de împădurire. Trebuie menŃionat faptul că, în anul 2005, suprafaŃa propusă pentru împădurire a fost de 114 ha.

Lucrările de împădurire au vizat în principal instalarea salcâmului, stejarului pedunculat, plopului, cerului şi salciei. SuprafeŃe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

În judeŃul Teleorman, în anul 2005 nu au existat cazuri de scoatere a suprafeŃelor

din fondul forestier pentru alte utilizări. SuprafeŃe de păduri regenerate în anul 2005

57

Lucrările de regenerare a pădurilor executate, asigură atât instalarea şi menŃinerea vegetaŃiei forestiere, cât şi creşterea productivităŃii arboretelor, asigurarea cu continuitate a producŃiei de lemn şi intensificarea funcŃiilor de protecŃie exercitate de pădure.

SuprafaŃa pe care au fost executate lucrări de regenerare totală este de 308 ha din care suprafeŃe împădurite şi reâmpădurite 114 ha şi regenerări naturale 194 ha.

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor a fost necesară

luarea unor măsuri de conservare în ecosistemel forestiere, avându-se în vedere rolul benefic al pădurii în protejarea mediului:

- interzicerea păşunatului; - supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic; -eradicarea utilizării fertilizanŃilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor

forestieri; -interzicerea tăierilor ilegale de arbori; -continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea

severă a prevederilor amenajamentelor; -extinderea suprafeŃelor împădurite, bazate pe studii amănunŃite legate de categoria

(zona) în care se impun aceste lucrări; -asigurarea unei paze permanente a fondului forestier. Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ bună, iar în urma

verificărilor efectuate în acestea de către personalul comp. ProtecŃia naturii, nu au fost constatate aspecte de păşunat excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.

Pe teritoriul judeŃului Teleorman există un număr de 3 arii naturale protejate

declarate prin Hotărârea de Guvern nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi 10 monumente ale naturii cu o suprafaŃă totală de 1584 ha, reprezentând 0,27% din suprafaŃa judeŃului. Balta Suhaia are o suprafaŃă de 1.722 ha, situată în lunca Dunării în fruntea terasei inferioare a fluviului. Dintre plantele existente aici, unele sunt specii ce figurează în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România, iar în biotopurile acestei arii protejate există specii de păsări ocrotite prin Directiva nr. 79/409/EEC privind conservarea speciilor de păsări sălbatice.

În baza avizului Academiei Române şi a scrisorii de recomandare a Ministerului Apelor şi ProtecŃiei Mediului, s-a adoptat de către Consiliul Local Suhaia, Hotărârea nr.10/29.03.2002 privind declararea BălŃii Suhaia ca zonă protejată de interes local cu statutul de arie de protecŃie avifaunistică, conform OUG 236/2000 şi a Legii 462/2001, până la declararea acesteia prin Hotărâre de Guvern.

Balta Suhaia este considerată arie de protecŃie specială avifaunistică, deoarece biotopurile caracteristice acestei zonei umede din punct de vedere ornitologic evidenŃiază existenŃa unor specii de păsări înscrise în Directiva 79/409/EEC privind conservarea speciilor de păsări sălbatice

Pădurea Troianu este declarată prin HG 2151/2004 rezervaŃie naturală pentru protejarea speciei de Paeonia peregrina var. romanica (bujor românesc) şi are o suprafaŃă de 70,80 ha,

Ostrovul Gâsca este declarat rezervaŃie naturală prin HG 2151/2004. Are o suprafaŃă de 57,6 ha. Reprezintă, de asemenea, un loc de pasaj, mai rar de cuibărit pentru unele specii de păsări

58

Monumente ale Naturii

Pe baza avizului favorabil al Academiei Române nr.310/11.04.2002 a fost emisă Hotărârea Consiliului Local al Oraşului Zimnicea privind declararea ca monumente ale naturii a 10 arbori seculari de pe raza oraşului Zimnicea.

Tabel 2.2.6.1. Monumentele naturii din jude Ńul Teleorman

Nr.crt.

Denumirea monumentului naturii

Locul unde este situat monumentul naturii

Caracteristici

1. Castan porcesc(Aesculus hippocastanum)

StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor

CircumferinŃa 3m; înălŃime 17m



CircumferinŃa 3,30m; înălŃime 17m




4. Stejar (Quercus robur) StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor





CircumferinŃa 3m; înălŃime19m

7. Salcâm japonez(Sophora japonica)









10.

Stejar (Quercus robur) Curtea cantonului CFR nr.267 Zimnicea –str.Tr.Măgurele, la barieră

CircumferinŃa 3,20m; înălŃime 19,5m

2.2.5 Starea radioactivit ăŃii mediului

În urma măsurătorilor efectuate de staŃia de radioactivitate (RA) din cadrul APM Teleorman s-a constatat că toate valorile înregistrate (aerosoli atmosferici, depuneri din precipitaŃii atmosferice, ape de suprafaŃă, vegetaŃie spontană, sol necultivat, debitul dozei gama în aer) se situeaza în limitele fondului natural.

59

2.2.6 Starea aşezărilor umane

2.2.6.1 Starea calit ăŃii aerului şi a zgomotului

JudeŃul Teleorman, cu o suprafaŃă de aproximativ 5790 km2, are un număr de 422314 locuitori, reprezentând aproximativ 2% din populaŃia României. Pe ansamblu, densitatea populaŃiei este de 72.9 loc/km2, sub media pe Ńară. In judeŃ sunt 236 aşezări umane organizate în 89 de localităŃi, din care 5 urbane (3 municipii şi 2 oraşe). Ponderea populaŃiei din mediu urban este de 33.46 % ( 141884 locuitori). Se poate aprecia că oraşele, raportate la numărul de locuitori, se situează în categoria localităŃilor cu mai puŃin de 20000 de locuitori – Zimnicea şi Videle, respectiv 3 oraşe cu o populaŃie cuprinsă între 20000 – 100000 de locuitori. Municipiul Alexandria se evidenŃiază printr-o populaŃie de 51737 locuitori având o densitate de 541 loc/Km2.Municipiul Roşiorii de Vede are un număr de 32208 locuitori cu o densitate de 437.9 loc/Km2. Cea mai redusă populaŃie dintre aşezările urbane o deŃine Oraşul Videle 11764 locuitori având o densitate de 149.5 loc/Km2.

Principalele localităŃi urbane în care s-au înregistrat depăşiri de concentraŃii maxime admisibile ale substanŃelor poluate în aer, în anul 2005, sunt prezentate în tabelul 9.4.5.

Tabelul 2.2.6.1. Concentra Ńii de poluan Ńi în localit ăŃile urbane

VariaŃia concentraŃiei Denumirea localităŃii şi a

substanŃei poluante U.M.

media maxima

FrecvenŃa depăşirii concentraŃiei

maxime admisibile/valorii

limită (%) Municipiul Alexandria

Pulberi în suspensie PM10

µg/mc

70.16

365.04

58.02

Municipiul Turnu Măgurele

Pulberi în suspensie PM10 Pulberi sedimentabile Amoniac Dioxid de azot Ozon

µg/mc g/mp/lună µg/mc µg/mc µg/mc

32.93 9.38

22.28 9.10

73.22

126.13 17.49

3046.48 500

182.96

17.93 8.33 0.70 0.07

valoarea Ńintă a fost depăşită în peste 25 zile

Oraş Zimnicea Pulberi în suspensie PM10 Sulfura de carbon Monoxid de carbon Ozon

µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc

46.01 1.95 0.69

54.48

167.41 50

12.71 123.90

35.98 0.39 0.14

valoarea Ńintă nu a fost depăşită în peste 25 zile

60

Nivelul zgomotului Habitatul modern se caracterizează prin deteriorarea continuă a mediului sonor

urban. Fiind unul dintre cei mai greu de influenŃat agenŃi de stres din mediu, zgomotul se profilează ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu şi sănătate.

Zgomotul poate fi definit ca un ansamblu de sunete care nu sunt dorite şi neaşteptate, sursa fiind activitatea umană în legătură cu procesul de urbanizare, de dezvoltare industrială, transporturi, etc. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului. Tipurile de zgomot sunt clasate după activităŃile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcŃii. Dintre diferitele surse de zgomot, se pare că cel provocat de circulaŃia rutieră este cel mai des reclamat.

Traficul rutier reprezintă principala sursă de zgomot cu implicaŃii asupra mediului. Aceasta se datorează faptului că oraşele reprezintă mari aglomerări de populaŃie şi în acelaşi timp sunt străbătute de reŃele dense de trafic rutier. De asemenea, multe din localităŃile aparŃinând mediului rural sunt situate în vecinătatea unui drum naŃional cu un important flux de trafic.

Reducerea nivelului de zgomot exterior datorat circulaŃiei rutiere se realizează printr-o serie de norme constructive şi de funcŃionare a autovehiculelor, cât şi prin măsuri administrative: devierea circulaŃiei, reducerea numărului de opriri şi porniri, reglementarea vitezei de circulaŃie în oraşe etc.

În marea majoritate a localităŃilor urbane, împreună cu PoliŃia Rutieră s-au stabilit traseele pentru mijloacele grele de transport în aşa fel încât să ocolească aglomerările urbane. Astfel s-a realizat o fluidizare a circulaŃiei prin crearea de sensuri unice pe unele artere de circulaŃie

2.2.6.2 Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere

JudeŃul Teleorman este aşezat în plin şes cu veri foarte cãlduroase şi ierni geroase, care suprasolicitã organismul uman. Din această cauzã sunt necesare zone verzi care amelioreazã climatul, creşte umiditatea, reduc radiaŃiile, moderând variaŃiile de temperaturã şi au rol protector faŃã de impuritãŃile atmosferice (reŃinerea pulberilor, micşorarea concentraŃiei gazelor nocive şi atenuarea zgomotelor).

VegetaŃia constituie elementul dominant ce se asociază cu diverse dotări ce pot contribui la îndeplinirea funcŃiilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihnă şi agrement, social culturale, estetice. În cele 5 orase şi municipii din judeŃ, suprafaŃa totală a zonelor verzi este de 192.622 ha. SituaŃia spaŃiilor verzi (din interiorul şi exteriorul localităŃilor) în cele 5 municipii si oraşe se prezintă astfel: • municipiul Alexandria :

- zone de agrement şi parcuri – 30.19 ha - spaŃii verzi – 6.465 ha

• municipiul Roşiorii de Vede - zone de agrement şi spaŃii verzi – 21,347 ha - spaŃii verzi – 8.54 ha

• municipiul Turnu Măgurele - zone de agrement şi parcuri – 2,7 ha - spaŃii verzi – 86 ha; unde sunt incluse:

• oraşul Zimnicea - zone de agrement şi parcuri – 2.5 ha - spaŃii verzi – 5,5 ha

• oraşul Videle - zone de agrement şi parcuri – 12.9 ha

61

- spaŃii verzi – 16.48 ha În localităŃile rurale suprafaŃa spatiilor verzi organizate special este foarte micã, dar

aici clădirile fără etaj sau cu puŃine etaje sunt protejate printr-o zonă verde proprie fiecărei locuinŃe. În centrul unor comune s-au creat parcuri cu suprafeŃe mici cu rol mai mult estetic, deoarece în vecinătatea acestora se găsesc pajişti întinse precum şi terenuri arabile cultivate, care au rolul de a înlocui proprietăŃile zonelor verzi.

Mediul urban – obiective şi măsuri Protejarea mediului înconjurător în contextul dezvoltării durabile implică

adoptarea şi implementarea unui sistem de management preventiv în domeniul energiei şi tehnologiilor, utilizarea raŃională a resurselor naturale cu valoare economică şi potential limitat, abordarea integrată a gestiunii deşeurilor, constituindu-se într-o acŃiune colectivă, cu misiunea de a redresa, conserva, şi ocroti mediul, fiind rezultanta unei colaborări între structurile statului, operatorii economici şi societatea civilă. şi regionalizării.

Deteriorarea capitalului natural va duce la creşterea şi acumularea în mediu a substanŃelor poluante, cu efecte directe asupra proceselor specifice ale mediului, dintre acestea fiind suficient să menŃionăm schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea mediului, acumularea de metale grele sau poluanŃi organici persistenŃi, toate acestea cu urmări grave asupra sănătăŃii umane, dar şi a componentelor capitalului natural în ansamblu.

O dezvoltare durabilă a României este strict dependentă de menŃinerea Capitalului Natural în starea sa actuală; elaborarea unor opŃiuni de dezvoltare durabilă presupune considerarea acelor căi de dezvoltare socio-economică având un impact cât mai mic asupra Capitalului Natural, precum şi dimensionarea unor planuri de exploatare pe termen lung a acestuia, asigurându-se o dezvoltare socio-economică constantă, în paralel cu o reală protecŃie a mediului.

În ultimele decenii complexitatea urbană a crescut, datorită schimbărilor fundamentale în sferele instituŃionale, spaŃiale, economice, tehnologice şi de mediu.

AutorităŃile locale trebuie să aibă în vedere, la elaborarea programelor locale de dezvoltare economică şi socială, recomandările ConferinŃei NaŃiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, 1990 privind dezvoltarea durabilă:

-aşezarea în centrul preocupărilor urbanistice a fiinŃei umane ce trebuie să se dezvolte sănătos în armonie cu natura;

-protecŃia mediului înconjurător; -evaluarea în permanenŃă a mediului ambiant şi a tot ce se face, se gândeşte şi se

decide în plan urbanistic; -dezvoltarea urbană să se facă în echilibru cu nevoile de dezvoltare şi securitate,

conservare şi protejare a mediului înconjurător, pentru generaŃiile prezente şi viitoare; -comunităŃile locale să fie permanent informate asupra activităŃilor şi materialelor cu

grad de risc, iar cetăŃenii să aibă acces la procesele de elaborare a deciziilor la nivelul comunităŃii;

-obiectivele manageriale privind dezvoltarea economică şi urbană trebuie să fie în concordanŃă cu principiul prevenirii şi precauŃiei în protejarea mediului, precum şi cu asumarea răspunderii în caz de dezastre ecologice, conform principiului „poluatorul plăteşte”.

Prin urmare, problema cheie a dezvoltării durabile o reprezintă reconcilierea dintre două aspiraŃii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecŃia şi îmbunătăŃirea stării mediului, ca singură cale pentru asigurarea bunăstării atât a generaŃiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

62

2.2.7.1. Situa Ńia deşeurilor 2.2.7.1. Deşeurile menajere Generarea cantităŃilor de deşeuri menajere şi asimilabil menajere este influenŃată

de factori din afara gospodăriei de deşeuri: populaŃia, economia, sistemele de canalizare, sistemele de încălzire, activităŃile de construcŃii, comportamentul şi educaŃia producătorilor de deşeuri şi nivelul de trai.

Tabel 2.2.7.1.1. Cantit ăŃile de de şeuri generate în jude Ń (tone/an) Nr. crt. Tipuri principale de de şeuri

Cod deşeu

Cantitate 2005

Deşeuri municipale şi asimilabile din comer Ń, industrie şi institu Ńii, din care:

20 15 01 126 694,2

1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaŃie

20 03 01 63 347,1

2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerŃ, industrie, instituŃii

20 03 01 8 868

Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv des. din construcŃii şi demolări), din care:

20 01 15 01

8 330,9

- hartie şi carton 20 01 01 15 01 01

137

- sticlă 20 01 02 15 01 07

- plastic 20 01 39 15 01 02

92,9

- metale 20 01 40 15 01 04

8 100

- lemn 20 01 38 15 01 03

1

- biodegradabile 20 01 08 -

3

- altele 20 01 15 01

-

4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 1 200 5 Deşeuri din gradini si parcuri 20 02 6 334 6 Deşeuri din pieŃe 20 03 02 2 533 7 Deşeuri stradale 20 03 03 5 067 8 Deşeuri generate şi necolectate 20 01

15 01 31 014,2

Nămoluri de la sta Ńiile de epurare ora şeneşti, din care:

19 08 05 3 416

1 Cantitate valorificată (s.u.) 19 08 05 - 2 Cantitate depozitată (s.u.) 19 08 05 3 416 Deşeuri din construc Ńii şi demol ări, din care: 17 27 000 1 Deşeuri inerte 17 - 2 Deşeuri în amestec 17 27 000 TOTAL de şeuri generate: - 157 110,2

63

Dintr-un număr de 422 314 locuitori ai judeŃului, cca 33,5% beneficiază de servicii de salubritate în mediul urban, în mediul rural aceste servicii fiind în curs de organizare şi dotare.

In cele 5 localităŃi urbane funcŃionează 5 societăŃi specializate în gestionarea deşeurilor menajere, existând deficienŃe de funcŃionare datorită dotărilor insuficiente şi numărului redus de personal specializat. Un număr de 51 localităŃi rurale au înfiinŃat servicii de salubrizare dar nu sunt operaŃionale din lipsă de fonduri şi dotări .

Nivelul de dotare a agenŃilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec a fost in anul 2005 de 485 containere de 4 mc, deservite de 14 autotransportoare container, 19 tractoare cu remoră şi 2 autocamioane basculante. Pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, la nivelul judetului Teleorman

dotarile sunt nesemnificative - 34 containere in mediul urban.

În localitatile urbane şi alte 67 localităŃi rurale începând cu anul 2003 s-a inceput colectarea selectivă de la populaŃie a deşeurilor de hârtie, carton şi ambalaje tip PET; în scopul valorificării/reciclăriii acestora, dar rezultatele obŃinute au fost minime. Valorificarea deşeurilor municipale prin operatorii de salubritate nu s-a făcut la nivel corespunzător,dotările în acest sens find nesemnificative.

CompoziŃia deşeurilor menajere rezultate se prezintă astfel:

Tabel 2.2.7.1.2. Compozi Ńia deşeurilor menajere Hârtie, carton

%

Sticlă

%

Metale

%

Plastice

%

Lemn

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total

4 3.3 2.3 6.7 2 73 8.7 100 %

hartie

sticla

metale

plastice

lemn

materiale organice

Fig.2.2.7.1. CompoziŃia deşeurilor menajere

64

CantităŃile de deşeuri valorificabile preluate direct de la populaŃie de către agenŃii

economici specializaŃi, au cunoscut creşteri semnificative la deşeurile de mase plastice, celelalte fie au stagnat cantitativ, fie au crescut nesemnificativ.

Deşeurile de ambalaje rezultate de la populaŃie şi agenŃi economici sunt colectate în majoritate neselectiv, fiind eliminate la depozitele menajere. CantităŃile de deşeuri de ambalaje colectate direct de la populaŃie şi agenŃi economici prin operatorii de colectare/valorificare autorizati sunt: Tabel 2.2.7.1.3. Deşeuri valorificate

Tip deşeu – valorificat de la populaŃie Anul Hârtie- carton

( tone ) Mase plastice

(tone ) Metale ( tone )

2003 114,1 11,9 5 511,1 2004 112 12 8 583 2005 137 92,95 8 100

CapacităŃile operatorilor de colectare/valorificare sunt suficiente pentru hârtie/carton şi metale, dar nu sunt suficiente pentru mase plastice, sticlă, cauciuc şi textile, fiind necesare eforturi organizatorice în acest sens din partea autorităŃilor publice locale şi agenŃilor economici implicaŃi.

În cursul anului 2005 agenŃii economici autorizaŃi şi specializaŃi în colectarea şi valorificarea deşeurilor provenite de la populaŃie şi agenŃi economici au realizat procesarea următoarelor cantităŃi totale:

Tabel 2.2.7.1.4. Cantit ăŃi de deşeuri procesate

1.2 Cantitate /tone Denumire material

Colectata Valorificata Eliminata Sticla 169,50 169,05 0 PET 86,37 78,48 0 PE 6,5819 6,476 0 Hirtie/carton 275,971 253,782 0 Uleiuri uzate 263,724 314,123 0 Acumulatori auto 169,84 186,107 0 Anvelope uzate 136,59 109,105 0 Deseuri lemnoase 2365,22 2369,88 0 Rumegus 712,18 697,64 0 Feroase 27796,39 26575,06 0 Neferoase 139,533 108,53 0

Vehicule : - colectate 519 buc.

- colectate si tratate 375 buc. - colectate si netratate 144 buc.

Din care prin Programul national de innoirea parcului auto : - colectate 154 buc.

- colectate si tratate 10 buc. - colectate si netratate 144 buc.

65

Pentru colectarea deseurilor echipamentelor electrice si electronice (DEEE) in

judetul Teleorman au fost stabilite doua puncte de colectare in orasul Alexandria. Nămoluri provenite de la tratarea apelor Nămolurile biologice rezultate de la cele 6 staŃii de epurare municipală sunt

depozitate pe platforme de fermentare anaerobă şi deshidratare, apoi când umiditatea scade sub 60% sunt transportate la depozitele urbane. Nămolul rezultat din fose septice este transportat la proxima staŃie de epurare orăşenescă. Pe lângă aceste staŃii de epurare municipale, la nivelul judeŃului funcŃionează 12 staŃii de epurare industrială şi 18 staŃii de preepurare industrială. Cantitatea de nămoluri rezultată de la staŃiile de epurare şi preepurare a fost de cca. 20 479 tone / an nămol umed şi 3 416 tone substantă uscată . Cantitatea de nămol chimic rezultat de la agenŃii economici din judeŃ a fost de cca. 19,439 t/an. Nămolurile chimice sunt neutralizate şi deshidratate, cantitatea de substanŃă uscată fiind de cca. 2,48 tone/an .

În judeŃul Teleorman funcŃionează 2 instalaŃii de producere a biogazului în cadrul obiectivelor: staŃia de epurare urbană Alexandria – 73 000 mc/an biogaz, folosit ca agent combustibil în centrala termică proprie şi staŃia de epurare urbană Roşiorii de Vede – 25 000 mc/an biogaz, folosit ca agent combustibil în centrala termică proprie.

Nu se valorifică potenŃialul energetic ( biogazul) al nămolurilor biologice decât în proporŃie de 10% pentru nevoi interne. Tabel 7.

Centrele de depozitare a deşeurilor În judeŃul Teleorman există un număr de 92 comune, 3 municipii şi 2 oraşe de la

care rezultă o cantitate de cca. 340 000 mc /an deşeuri urbane menajere, care sunt depozitate în aproximativ 318 depozite stabilite prin PUG, ocupând o suprafaŃă de cca. 182 ha.

Din cele 318 depozite finale prevazute in Planurile Urbanistice Generale ale localităŃilor, sunt exploatate pentru depozitarea deseurilor menajere un număr de 89 depozite, diferenŃa de 229 depozite urmând a fi desfiinŃate prin valorificarea compostului şi curăŃarea terenului ocupat.

Pentru implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa prin HG 349/2005,Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1274/2005, in judetul Teleorman sunt prevazute inchideri ale depozitelor menajere urbane in anul 2007 si inchideri ale depozitelor de deseuri menajere rurale pana la data de 16.07.2009, concomitent cu realizarea proiectului ” Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman”, care va deveni operabil incepand din anul 2008” ca alternativa finantata prin programul ISPA al UE la aceste inchideri de depozite.

In prezent deşeurile menajere si asimilabil menajere, rezultate de la populaŃie şi agenŃii economici din judeŃul Teleorman sunt colectate in majoritate neselectiv şi transportate la depozite neconforme stabilite de autorităŃile locale, fie în mod centralizat prin unităŃile de salubrizare urbane, fie in mod individual în localităŃile rurale, unde nu funcŃionează încă aceste servicii.

Starea optima de salubritate a localităŃilor se va realiza prin promovarea unui sistem adecvat si integrat de gestionare a deseurilor la nivelul întregului judet, care va corespunde reglementarilor naŃionale si europene.

Potrivit Strategiei nationale, regionale si judetene de gestionare a deseurilor , Consiliul Judetean Teleorman, a initiat proiectul ,, Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman” având urmatoarele obiective principale:

� menŃinerea şi îmbunatatirea sănătăŃii populaŃiei şi a calităŃii vieŃii;

66

� dezvoltarea durabilă prin mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;

� evitarea polării prin măsuri preventive; � conservarea diversităŃii biologice şi reconstrucŃia ecologică a sistemelor

deteriorate; � principiul ,, poluatorul plăteşte “; � stimularea activităŃii de redresare a mediului ; � integrarea României în Uniunea Europeana. Proiectul este finanŃat prin programul ISPA al UE având următorii parametrii tehnici

şi financiari : • valoarea totala a investitiei este de 21.514.000 euro ; • depozitul ecologic judetean va avea capacitatea de 1700 000 mc; • cantitatea de deseuri menajere colectate va fi de 291t/zi= 106 305 t/an; • depozitul se va compune din 4 celule, ocupand o suprafata de 23 ha ; • statia de compostare aferenta depozitului va avea capacitatea de 25 t/zi= 9125 t/an; • cantitatea depozitata va fi de cca. 40% iar cantitatea valorificata de 60%; • capacitatea de selectare a deseurilor reciclabile va fi de 25 t/zi; • personalul de deservire va fi de cca. 200 salariati; • durata de functionare va fi de minimum 30 ani ; • lucrari de inchiderea depozitelor existente; • realizarea in fiecare comuna a unor platforme de tranzit ; • capacitati de transport de la localitati la depozitul ecologic.

Sistemul de gestionare a deşeurilor menajere propus cuprinde urmatoarele operatiuni: � precolectare selectivă; � colectare; � transport; � sortarea materialelor reciclabile colectate; � tratarea şi valorificarea; � depozitarea finala.

Depozitul este amplasat in centrul judetului fiind situat in extravilanul comunei Mavrodin, aproximativ egal departat de toate zonele limitrofe judetului.

Amplasarea depozitului ecologic a fost făcută în acord cu deciziile legale privind protecŃia aşezărilor umane şi alte interese ecologice, sociale şi economice, respectându-se distanŃele faŃă de zonele protejate.

Proiectul este de importanta regionala fiind emis de catre ARPM-Pitesti, acordul integrat de mediu nr. 9/31.10.2005 .

Lucrarile acestui proiect vor demara in trim. IV. 2005, prima celula de depozitare intrand in functiune la 01.01.2008 .

Prin realizarea acestui proiect judeŃul Teleorman va îndeplini toate cerinŃele ce-i revin din procesul de negocieri al Capitolului 22- Mediu pentru sectorul de gestionare a deşeurilor, menajere.

2.2.7.2. Situa Ńia deşeurilor industriale

Pentru implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa prin HG 349/2005 si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, in judetul Teleorman sunt prevazute inchideri ale depozitelor industriale dupa cum urmeza:

• 4 depozite de deşeuri industriale aparŃinând SC DONAU CHEM SRL (SC TURNU SA) - Turnu Măgurele : batal fosfogips – an de inchidere 31.12.2006, haldă carbonat de

67

calciu - an de inchidere 01.01.2007-16.07.2009 , haldă cenuşă pirită - an de inchidere 31.12.2006, depozit namol tratare - an de inchidere 31.12.2006.

• 5 depozite slam petrolier apartinand SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud: depozit parc 1 Videle (Marsa, judet Giurgiu), batal slam Poeni, depozit Anghelesti (judet Giurgiu), depozit Potlogi (judet Dambovita), depozit temporar Poeni – an de inchidere 31.12.2006.

Cantitatea deşeurilor de producŃie stocată este de peste 3 000 000 tone compusă din deşeuri valorificabile (nevalorificate încă din diferite motive) şi din deşeuri nevalorificabile. Din totalul deşeurilor stocate ponderea cea mai mare o deŃin deşeurile care provin din industria chimică:

- fosfogips cca 532 500 tone ocupând 62 ha; - cenusa de pirita cca 1 074 108 tone care ocupă o suprafaŃă de 52,2 ha; - carbonat de calciu cca 726 094 tone ocupând 1,2 ha; - namol tratare cca 49,5 tone care ocupa 4 ha; - slam petrolier cca 3 502 tone- capacitatea depozitului 8000 mc, ocupând o suprafaŃă

de 1,2 ha. Carbonatul de calciu a rezultat ca deşeu pâna în anul 1996, de la fabricarea La nivelul judeŃului Teleorman, sunt organizate 3 depozite pentru deşeuri

periculoase aparŃinând SC DONAU CHEM SRL -Turnu Măgurele şi SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat în care sunt depozitate importante cantităŃi de cenuşă pirită , respectiv şlam petrolier. ♦ Slamul petrolier rezultat din activitatea SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat , incepand din anul 2004 se depozitează în batalul temporar de şlam ce aparŃine Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud , care ocupă o suprafaŃă de 11 227 mp şi o capacitate de 20 000 tone. ♦ Cenusa de pirita cca 1 074 108 tone provine din anii anteriori (deseu rezultat in urma prelucrarii piritei in instalatia de acid sulfuric, instalatie ce a fost oprita in anul 1990, in prezent aceasta fiind dezafectata), ocupa o suprafaŃă de 52,2 ha.

♦ Deşeurile de materiale şi echipamente cu conŃinut de bifenili policloruraŃi sunt depozitate în condiŃii de siguranŃă , în depozite amenajate de 38 agenŃi economici deŃinători, urmand a fi eliminate etapizat pana in anul 2010 conform HG 173/ 2000 modificata prin HG 291/2005.

♦ Deşeurile de ulei uzat sunt stocate temporar, de agenŃii economici implicaŃi, în depozite amenajate conform HG 662/2001 modificată şi republicată ulterior.

♦ SituaŃia depozitelor de deşeuri de pesticide, se prezintă astfel:

Tabel 2.2.7.2.1. Depozite deseuri de pesticide in anul 2005 - judetul Teleorman

Nrcrt

Societate comerciala (denumire si adresa)

Depozit (denumire si adresa)

Deseuri pesticide identificate

Deseuri pesticide neidentificate

Ambalaje pesticide(kg

)

Solide (kg)

Lichide (l)

Solide (kg)

Lichide (l)

0 1 2 3 4 5 6 7

68

1 SA Sarbeni com. Sarbeni 350 301 100 115 12.7 2 SA Vlasia

Cosmesti sat Ciuperceni,comCosmesti

0 200 450 1080 92

3 SA Dumbrava Silistea

com. Silistea 0 0 1500 0 8

4 SA Calugaru Botoroaga

com. Botoroaga

0 0 300 270 7

5 SC Agrozootehnica SA Mavrodin

Ferma Babaita 0 0 0 1800 80

6 SA Unirea Sarbeni

sat Udeni , com. Sarbeni

130 0 30 263 68

7 SA Garofita Blejesti

com. Blejesti 0 0 20 280 45.5

8 SA Bujoreni com. Bujoreni 0 415 800 677 412.8 9 SA

Tatarastii de Sus

com. Tatarastii de Sus

0 0 250 860 65

10 SA Recolta Botoroaga

sat Tarnava,com. Botoroaga

0 0 0 700 25

11 SA Troianul com. Troianul 1315 503 0 1100 47.2 12 SA Zooveg

Lita com. Lita 0 735 0 0 83

13 SA 1907 Slobozia Mandra

com. Slobozia Mandra

0 0 1160 0 16

14 SA Brancoveanca

com. Plopii Slavitesti

0 0 175 115 12

15 SC Agroindustriala SA Tr. Magurele

Ferma Olt 0 0 50 200 10.2

Ferma Lita 0 0 300 1600 84 16 Primaria

Crangu SC Capatana &Co SNC Crangu

0 0 1200 0 12

17 SA Agromturris Tr. Magurele

Turnu Magurele

0 0 30 0 0.6

18 SA Seaca com. Seaca 400 60 0 0 14 19 SA

Agroparti Putineiu

com. Putineiu 200 0 0 0 3

20 Primaria Salcia

com. Salcia 100 0 0 0 1

69

21 SC Panacom SA Tr. Magurele

Turnu Magurele

0 0 190 790 52

22 SA Dunarea com. Ciuperceni

10 200 0 0 10.2

23 Primaria Crangeni

com. Crangeni 0 0 1095 0 27

24 SC Agromec SA Crangeni

punct lucru Balta Sarata

2050 0 0 0 70

25 SC Conservturris SA Tr. Magurele

Turnu Magurele

0 0 0 69 3

26 SC Agrozootehnica SA Rosiorii de Vede

Rosiorii de Vede

0 80 0 20 5

27 SA Didesti com.Didesti 0 0 250 0 1.5 28 Primaria

Radoiesti com. Radoiesti

0 0 200 1250 13.2

29 SA Dobrotesti

com. Dobrotesti

1020 0 0 450 5.8

30 SA Albesti sat Albesti,com.Vedea

20 55 10 0 39.7

31 SA Socetu sat Socetu,com. Stejaru

20 48.4 0 150 4

32 SA Dorobantu Rosiorii de Vede

Rosiorii de Vede

23 360 52 25 9.2

33 SA Kalinderu

sat Tecuci,com.Balaci

0 0 460 0 2.5

34 SA Muntenia Furculesti

com. Furculesti

0 0 1000 0 6.6

35 SC Agrozootehnica SA Mavrodin

com. Mavrodin 0 420 50 250 23

36 SA Plosca com. Plosca 0 0 4000 0 2.5 37 SA Vlasca com.

Draganesti Vlasca

2538,6 0 0 0 2.5

38 SA Calnistea

com. Botoroaga

563 0 0 0 5

70

Botoroaga 39 Primaria

Rasmiresti Com. Rasmiresti

1555 1820 90 50 42

TOTAL

10554,6

5197,4 13762 12114 1423,7

TOTAL GENERAL

24 316,6 KG deseuri pesticide

17 267,4LITRI deseuri pesticide

1423,7KG ambalaje

CONCLUZII

� Gestionarea Locală a deşeurilor urbane (colectare, selectare, transport, depozitare, procesare, eliminare) , nu s-a facut până în prezent conform Normelor si Directivelor U.E., în sistem organizat şi integrat. Eliminarea controlată a deşeurilor la nivel local ( Directiva Consiliului 75/442 EEC) nu se realizează în totalitate controlat; în judeŃ există încă depozitări neconforme cu HG349/2005, tehnicile actuale de eliminare a deşeurilor prin depozitare fiind deficitare.

� Deşeurile menajere rezultate de la populaŃie şi agenŃi economici sunt colectate neselectiv şi transportate la depozitele stabilite de autorităŃile locale fie organizat în localităŃile urbane, fie individual în localităŃile rurale.

Autoritatile locale nu au implementat eficient actele normative emise în domeniul gestionării deşeurilor datorită:

• lipsei resurselor financiare necesare realizării obligaŃiilor legale ( serviciul de salubritate, dotări, amenajări, investiŃii , documentatii etc.) ;

• educaŃia deficitară a cetăŃenilor în acest domeniu; • inexistenŃa monitorizarii activităŃii de gestionare a deşeurilor.

2.2.8. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de arta

Majoritate a monumentelelor istorice din judeŃul Teleorman se găsesc într-o stare avansată de degradare, care reclamă intervenŃii urgente pentru consolidare, conservare şi restaurare, în funcŃie de specificul şi particularităŃile fiecărui caz în parte.

PuŃine din monumentele istorice din judeŃul Teleorman au beneficiat până în prezent de lucrări de conservare-restaurare. În perioada interbelică, dintre cele incluse în lista oficială, doar câteva au avut parte de asemenea intervenŃii, precum biserica de lemn ,, Sf. Nicolae” din Sericu (1926), biserica de lemn ,,Sf. Nicolae”din Merişani- BăbăiŃa (1939-1940) şi biserica ,,Sf. Dumitru” a fostei mănăstiri Draganeşti (1935-1936). În perioada regimului totalitar a fost restaurată doar cula de la Frasinet (1976), dar s-au realizat o serie de lucrări de consolidare şi reparaŃii la bisericile de lemn: ,,Sf. Nicolae” din Sârbenii de Jos (1958) şi ,,Cuvioasa Paraschiva” din Bujoreni (1960-1962 şi 1976-1978), precum şi la bisericile: ,,Naşterea Maicii Domnului” din Butculeşti (1950), ,,Adormirea Maicii Domnului”din Dideşti (1955) şi ,,Sf. Dumitru” din Coşoteni (1976). Alte biserici, care în prezent sunt incluse în lista oficială, au avut parte de lucrări de consolidare, refacere şi repictare, de cele mai multe ori avându-se în vedere mai puŃin valoarea lor istorică şi arhitecturală.

Totuşi, în perioada 1992-1998 au fost realizate lucrări de consolidare-restaurare la câteva monumente de arhitectură din judeŃul Teleorman, respectiv: Şcoala primară din Sericu şi Şcoala generală nr.5 din Alexandria (din fondurile Ministerului EducaŃiei NaŃionale); foişorul şi capela familiei Victor Antonescu din Vităneşti (din fondurile

71

Consiliului JudeŃean Teleorman); catedrala,,Sf. Alexandru” din Alexandria şi biserica ,,Sf. Dumitru” din Coşoteni, a fostei mănăstiri Drăgăneşti (la ambele obiective lucrările sunt în curs de realizare, cu fonduri ale Ministerului Culturii). În aceeaşi perioadă, DirecŃia Monumentelor Istorice a susŃinut, din fonduri proprii, realizarea proiectelor de consolidare-restaurare pentru: biserica ,,Sf. Voievozi” din Smârdioasa, Şcoala generală nr.5 din Alexandria, biserica ,,Sf. Dumitru” din Coşoteni şi ruinele Mănăstirii Plăviceni (pentru acest ultim obiectiv, proiectul este în stadiul de finalizare). Concomitent, o serie de lăcaşuri de cult din judeŃ, aflate pe lista monumentelor istorice, au beneficiat de lucrări de consolidare şi repictare, realizate cu resurse proprii, cum este cazul bisericilor din localităŃile: Plosca (1992, ,,Adormirea Maicii Domnului”), Scrioaştea (1995, ,,Adormirea Maicii Domnului”), Pietroşani (1996-1997, ,,Adormirea Maicii Domnului”), Piatra (1996, ,,Cuvioasa Paraschiva”), Zâmbreasca (1997, ,,Sf. Apostoli Petru şi Pavel”), Plopi-Dracşenei ( 1997, ,,Sf. Gheorghe”). În acelaşi context trebuie făcută precizarea că, în prezent, nici unul dintre cele patru aşezăminte monahale-mănăstirile de la Baldovineşti, Drăgăneşti şi Plăviceni şi schitul de la Dideşti – n-a fost reintegrat. Cu atât mai mult atitudinea faŃă de aceste monumente ar trebui să implice grija de a conserva măcar puŃinul rămas.

Starea de ansamblu a monumentelor de arhitectură din judeŃul Teleorman impune o concluzie, şi anume că, dacă nu se va acŃiona unitar, în următorii ani, printr-o conlucrare eficientă între autorităŃile publice locale – judeŃene, municipale, oraşeneşti şi comunale – şi factorii cu responsabilităŃi în domeniu – de la nivel naŃional şi judeŃean, pe de o parte, şi proprietarii sau beneficiarii monumentelor, pe de altă parte, există riscul de a se pierde mare parte din acest important patrimoniu de interes local, judeŃean şi naŃional.

2.2.9 Poluări accidentale

În cursul anului 2005, în judeŃul Teleorman s-au înregistrat 2 poluări accidentale cu produse petroliere, prin spargerea de conducte care transportau ŃiŃei şi apă sărată. Factorul de mediu afectat a fost, în general, solul.

Tabel 2.2.9. Poluări accidentale în 2005

Nr. crt.

Agent economic poluator / data

poluării

Factor de mediu afectat

Natura poluantului

ObservaŃii

1. SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud / 17.02.2005

Sol-250 mp Apa – râul Glavacioc in zona localităŃii Buteşti (irizaŃii)

łiŃei şi apă sărată 7 mc

Spargere conducta magistrală de transport ŃiŃei între Parc 19 – depozitul 9 în zona localităŃii Buteşti, supratraversare râul Glavacioc, la cca. 200 m de malul stâng

2. SC CONPET SA Ploieşti / 28.02.2005

Sol 300 mp

łiŃei 3 t

Spargere conducta magistrală transport ŃiŃei Icoana – Cartojani la cca. 1 km nord de Depozitul 9 al SNP Petrom SA Bucureşti – Sucursala Videle, Schela petrolieră Poeni

3. SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele / 27.06.2005

Apa NutrienŃi – azot amoniacal şi azotiŃi

Evacuare ape uzate insuficient epurate în Dunăre - braŃ

72

IntervenŃiile în situaŃia producerii acestor evenimente deosebite au constat în:

- deplasarea unei echipe formata din reprezentantii APM Teleorman, Garda Nationala de Mediu-Comisariatul Judetean Teleorman si in situatiile de poluare a apelor au fost prezenti si reprezentantii SGA Teleorman pentru constatarea fenomenului si dispunerea de masuri pentru sistarea si eliminarea cauzelor ce au generat poluarea, precum si pentru inlaturarea efectelor negative ale poluarii; - prelevare probe de apa si efectuarea de analize fizico-chimice.

Poluări cu efect transfrontier În judeŃul Teleorman există două zone importante din punct de vedere al poluării

trasfrontieră: Turnu Măgurele, unde se află combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele şi Zimnicea. Poluarea produsă de combinatul de la Turnu Măgurele afectează localitatea Nicopole din Bulgaria, în timp ce oraşul Zimnicea este afectat de poluarea transfrontieră produsă de combinatul de vâscoză şi celuloză din localitatea Svistov, de pe malul bulgăresc. Pentru monitorizarea emisiilor din aceste zone, în judeŃul Teleorman există trei staŃii automate în oglindă cu staŃiile bulgăreşti, în cadrul Programului PHARE CBC RO9911.02.01, “Sistemul de monitorizare comună a calităŃii aerului în oraşele de la graniŃa româno-bulgară de la Dunărea de Jos”. PoluanŃii principali sunt amoniacul, produs de combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele şi sulfura de carbon produsă de combinatul de vâscoză şi celuloză din localitatea Svistov.

Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipulează un prag de alertă sau o caracterizare a episodului de poluare pentru amoniac şi sulfură de carbon, în cadrul programului de monitorizare comună a calităŃii aerului în oraşele de la graniŃa româno-bulgară de la Dunărea de Jos s-a încheiat un protocol între cele două ministere din România şi Bulgaria, în data de 27.06.2003. Acest protocol stabileşte valorile maxime pentru care se face schimb de informaŃii între autorităŃile celor două Ńări.

În anul 2005, în oraşul Zimincea s-au înregistrat două episoade de poluare (depăşirea de trei ori a valorii limită negociate, înregistrată timp de trei ore consecutive) în luna decembrie. Sursa de poluare răspunzătoare o constituie obiectivul Svilosa – combinat de vâscoză şi celuloză, situat pe malul bulgăresc, în localitatea Svistov.

La indicatorul amoniac - valoarea maximă înregistrată în anul 2005 la staŃia automată de monitorizare Nicopole a fost de 463,03µg/mc, iar valoarea limită negociată a fost depăşită cu frecvenŃa de 0,15%. Nu s-au înregistrat episoade de poluare conform protocolului mai sus menŃionat (depăşirea de trei ori a valorii limită orare negociate, timp de trei ore consecutive).

2.2.9.1. Zone critice din punct de vedere al polu ării aerului

Zona critică sau zona fierbinte este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faŃă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu o serie de consecinŃe asupra sănătăŃii oamenilor, economiei şi capitalului natural al Ńării. In zonele industrializate, din cauza emisiilor mari în atmosferă a noxelor specifice fiecarui tip de industrie, apar zone cu risc de poluare atmosferică.

Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Măgurele – SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele, reprezintă un obiectiv cu potenŃial de risc chimic. Principalele surse ce pot declanşa evenimente care să conducă la apariŃia riscului pentru factorul de mediu aer – emisii amoniac sunt:

- instalaŃiile Uree I şi II – coloana de sinteză; - instalaŃia de amoniac Kellogg ;

73

- traseele de conducte şi recipienŃii Kellogg; - depozitul de amoniac şi traseele de conducte. În cursul anului 2005, în zona Turnu Măgurele, s-au înregistrat depăşiri ale valorilor

limită la indicatorii de calitate ai aerului în special la indicatorii amoniac şi dioxid de azot. Indicatorul amoniac a fost determinat, prin măsurători medii orare, la cele două

staŃii automate de monitorizare din Turnu Măgurele. Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipulează o valoare maximă

admisibilă pentru amoniac, pentru un timp de mediere orară, concentraŃiile medii orare au fost raportate la o valoare limită de 250 µg/mc negociată cu partea bulgară. Se constată o frecvenŃă de depaşire a valoarii limită orare negociate de 2.03 % la staŃia Turnu 2 şi respectiv de 0.70 % la staŃia Turnu 1. Comparativ cu anul 2004, numărul de depăşiri ale valorii limită orare negociate a crescut semnificativ, ca urmare a creşterii producŃiei industriale a instalaŃiilor generatore de emisii de amoniac.

ConcentraŃiile medii zilnice au depăşit, de asemenea, concentraŃia maximă admisibilă (CMA) conform STAS 12574/87 - 100 µg/mc. FrecvenŃa de depăşire a CMA pe 24 ore a fost de 6.03 % la StaŃia Turnu 2, respectiv 1.92 % la staŃia Turnu 1. Precizăm că valoarea limită negociată cu partea bulgară pentru amoniac – probe medii zilnice – este aceeaşi cu valoarea maximă admisibilă conform STAS 12574/87.

Pe parcursul anului 2005, nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă la indicatorul amoniac - depăşirea de trei ori a valorii limită orare negociate, timp de trei ore consecutive – situaŃie precizată în Protocolului încheiat între cele doua ministere din România şi Bulgaria, în data de 27.06.2003.

Referitor la indicatorul dioxid de azot, nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă – 400 µg/mc, măsurat timp de 3 ore consecutive - conform Ordinul MAPM nr. 592/2002 la nici o staŃie de monitorizare a calităŃii aerului.

2.2.9.2 Zone critice din punct de vedere al polu ării apelor de suprafa Ńă

În judeŃul Teleorman, industria extractivă este reprezentată de activitatea a trei schele petroliere: Videle, Poeni şi Ciureşti, care aparŃin SC Petrom SA Bucureşti - Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud. Schele petroliere au generat în judeŃ şi activităŃi conexe cum sunt cele de foraj, construcŃii, eploatări drumuri petroliere, transport ŃiŃei, grupuri industriale şi sociale. Prin specificul activităŃii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare în întreaga zonă în care sunt amplasate instalaŃiile tehnologice şi, prin condiŃiile de exploatare şi fiabilitate a conductelor şi instalaŃiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atât asupra aerului atmosferic cât şi asupra solului şi apelor de suprafaŃă, respectiv subterane.

Apele de suprafaŃă şi subterane sunt afectate în mod diferit, atât în ceea ce priveşte natura poluantului (apă sărată, ŃiŃei, poluare mixtă), cât şi intensitatea lui.

De asemenea, teritoriul judeŃului este traversat de conductele magistrale de transport ŃiŃei către rafinăriile Astra şi Petrobrazi ce aparŃin SC CONPET SA Ploieşti.

Referitor la cursurile de apă ce străbat zona de activitate a schelelor petroliere, zonele critice privind poluarea cu fluide petroliere sunt: • Schela petrolieră Videle: cursurile de apă MilcovăŃ, Sericu, Teleorman, ClăniŃa, şi

Glavacioc; • Schela petrolieră Poeni: cursurile de apă Glavacioc, Dâmbovnic, Valea de Margine,

Jirnov. ActivităŃile legate de exploatarea ŃiŃeiului sunt, de asemenea, surse potenŃiale de

poluare a apelor subterane cu produse petroliere şi apă sărată, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalaŃiile petroliere.

74

În zona de activitate a Grupului de zăcăminte Videle – Vadu Lat, începand cu anul 1982 s-a făcut resimŃită impurificarea cu cloruri a pânzei freatice la un număr de 105 gospodării individuale din satul Ciuperceni, comuna Cosmeşti. Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă a nevoilor gosodăreşti ale populaŃiei din zona respectivă, Grupul de zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud a realizat o reŃea de alimentare cu apă potabilă a gospodăriilor afectate din satul Ciuperceni.

Ca urmare a activităŃii Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud , în anul 1992, s-a constatat poluarea pânzei freatice în localităŃile Vătaşi şi Buteşti prin pătrunderea în subteran a apei sărate. Gospodăriile afectate de poluarea cu apă sărată au fost racordate la reŃeaua de apă potabilă a Schelei de Petrol Poeni.

Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud, a urmărit indicatorii specifici unei eventuale poluări cu fluide produse de sonde (ŃiŃei sau apă de zăcământ). Monitorizarea s-a realizat în puŃuri sau fântâni gospodăreşti din localităŃile Talpa, Ciuperceni, Vătaşi şi Buteşti. Schela Videle a executat 5 foraje de observaŃie, foraje care au fost monitorizate începand cu trim. IV 2002. � Calitatea apelor de suprafaŃă şi subterane poate fi afectată şi de aplicarea de fertilizatori şi pesticide pe terenurile agricole. � Deversările de ape uzate neepurate corespunzător în staŃiile de epurare urbane sau industriale reprezintă o sursă potenŃială de poluare a apelor de suprafaŃă contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice. � Platformele de deşeuri menajere din localităŃile judeŃului, precum şi fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor reprezintă importante surse de poluare a apelor subterane şi de suprafaŃă cu substanŃe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

2.2.9.3 Zone critice din punct de vedere al calit ăŃii apelor subterane

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman, pe baza studiilor de cartare agrochimică, a întocmit sinteza cu privire la principalii indici agrochimici caracteristici unităŃilor agricole de producŃie. În judeŃul Teleorman, situaŃia terenurilor degradate se prezintă astfel: - terenuri cu textură grea, terenuri tasate care necesită scarificări; - soluri afectate de eroziune - soluri cu exces de umiditate - soluri sărăturate - soluri acide - soluri poluate cu apă sărată, ŃiŃei sau poluare mixtă (apă sărată şi ŃiŃei) - soluri gleizate - soluri pseudogleizate.

Zonele critice sub aspectul degradării solurilor din punct de vedere calitativ, în judeŃul Teleorman sunt: - zona de nord, unde s-a accentuat acidifierea solului; - zona Zimnicea – Turnu Măgurele, unde s-a accentuat sărăturarea solurilor; - zona Videle – Poieni, unde îşi desfăşoară activitatea schelele petroliere, iar terenurile au un grad ridicat de tasare.

75

3 Probleme/Aspecte de Mediu Prioritare din Jude Ńul TELEORMAN

3.1 Descrierea metodologiei de identificare, evalu are şi selectare a problemelor / aspectelor de mediu

Evaluarea problemelor de mediu reprezintă un profil al condiŃiilor de mediu

existente într-o arie geografică bine definită (oraş, zonă, judeŃ, regiune). Acest profil reprezintă la, rândul său, o imagine cât mai clară a stării actuale a factorilor de mediu: apă, aer, sol.

Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau în : • Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate ; • Furnizarea informaŃiilor privind impactul activităŃilor instituŃiilor publice, private şi

individuale asupra mediului, precum şi privind modul în care acestea pot îmbunătăŃi şi proteja mediul ;

• Stabilirea unui nivel iniŃial al condiŃiilor de mediu care să constituie reperul faŃă de care se va masura eficienŃa acŃiunilor de îmbunatăŃire;

• Conştientizarea publicului în raport cu problemele de mediu şi implicarea cetăŃenilor în acŃiunile pentru îmbunătăŃirea mediului;

• Facilitarea stabilirii relaŃiilor şi parteneriatului între participanŃii la implementarea acŃiunilor, ceea ce poate conduce la noi oportunităŃi de acŃiune.

Analiza SWOT şi analiza critică a stării mediului au constituit pentru Grupul de

Lucru punctul de pornire în identificarea, evaluarea şi selectarea problemelor/aspectelor de mediu la nivelul judeŃului Teleorman.

Sursele de date din judeŃul Teleorman au fost în general autorităŃile locale: Consiliul JudeŃean, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului, Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman, primăriile, instituŃiile publice cu atribuŃii în domeniul protecŃiei mediului. Alte surse de date au fost reprezentate de societăŃi de stat şi private, organizaŃii neguvernamentale, agenŃii economici, precum şi cetăŃenii.

Colectarea datelor s-a făcut cu ajutorul unor chestionare care au fost trimise tuturor factorilor implicaŃi şi au fost primite completate. Pe baza datelor colectate şi procesate au fost identificate problemele/aspectele de mediu individuale, clasificate apoi în categorii de probleme.

Pentru identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu au fost utilizate, ca ghiduri, Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea Planurilor Locale de AcŃiune pentru Mediu (elaborat în cadrul Proiectului Phare RO 0006.14.03), planurile de acŃiune pentru mediu elaborate până în prezent pentru alte judeŃe.

De asemenea, au fost luate în considerare prevederile Planului National pentru ProtecŃia Mediului şi ale Planului de Dezvoltare Regională pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia, precum şi planurile locale de dezvoltare.

Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune s-au efectuat utilizând metoda analizei multicriteriale, descrisă mai jos.

Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune s-au efectuat în conformitate cu Metodologia de Evaluare şi Implementare a PLAM, utilizând metoda analizei multicriteriale, descrisa mai jos. a. Grupul de Lucru pentru PLAM a stabilit urmatoarele criterii:

• Criterii pentru ierarhizare: o În ce măsură problema afectează sănătatea umană.

76

Fundamentare - Pericolul existent sau potenŃial asupra vieŃii umane este inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să fie protejată. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate. o In ce masură problema afectează mediul. Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităŃii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiŃii esentiale pentru menŃinerea vieŃii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă. o În ce masură problema generează neconformarea cu cerinŃele legale. Fundamentare - Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaŃiilor legale actuale şi în perspectivă.

• Criterii pentru stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune: o Care sunt costurile asociate soluŃionării problemei. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluŃionării problemei. o În ce masură abordarea problemei aduce beneficii sănătaŃii publice/mediului. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluŃionării problemei. PriorităŃile cele mai mari le au problemele a căror solutionare are asociate costuri mici şi beneficii mari.

b. Fiecarui criteriu i s-a asociat o scara calitativă şi anume: � mare; � mediu; � redus;

c. Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă: Criterii ierarhizare (1, 2, 3):

� mare = 3; � mediu = 2; � redus = 1.

Criterii stabilire priorităŃi: Criteriul 4 Criteriul 5

� mare = 1 mare = 3 � mediu = 2 mediu = 2 � redus = 3 redus = 1

d. Fiecarui criteriu i s-a asociat o pondere: � criteriul 1 - pondere 5; � criteriul 2 - pondere 4; � criteriul 3 - pondere 3.

Criteriilor pentru stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune nu li s-au acordat ponderi . In caz contrar un criteriu poate determina priorităŃile în detrimentul celuilalt criteriu.

e. Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea următoarelor matrici: Matrice etapa I

Criteriul PM - XX - YY ----

Criteriul 1 Mare

Criteriul 2 Mare

Criteriul 3 Redus

Matrice etapa II


77

Criteriul 1 3

Criteriul 2 3

Criteriul 3 1

Matrice etapa III


Criteriul 1 (ponderea 5)

5 x 3 = 15


4 x 3 = 12


3 x 1 = 3

Matrice etapa IV


Criteriul 4 Mare

Criteriul 5 Mediu

Matrice etapa V


Criteriul 4 1

Criteriul 5 2

Matrice etapa VI


Criteriul 4 1 x 30 = 30

Criteriul 5 2 x 30 = 60

Total 90

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativă a criteriului şi scorul problemei rezultat din matricea III pentru ierarhizare. Procedura s-a aplicat fiecarei probleme individuale de mediu din cadrul fiecăreia dintre cele 15 categorii de probleme.

3.2 Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor / aspectelor de mediu

SecŃiunea următoare include descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor de mediu din judeŃul Teleorman, pe baza rezultatelor obŃinute de la diferitele autorităŃi cât şi în urma consultărilor în cadrul Grupului de lucru, avându-se în vedere sursele majore de poluare identificate şi influenŃa lor asupra mediului şi sănătaŃii umane. Membrii Grupului de Lucru, cu consultarea Comitetului de Coordonare PLAM au identificat 13 categorii de probleme de mediu.

78

PM-01 CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

Resursele de apă ale judeŃului sunt constituite din apele de suprafaŃă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judeŃului este de 1639277 mc/zi. Cât priveşte nivelul pânzei freatice în bazinele hidrografice aferente judeŃului Teleorman, forajele de observaŃie din reŃeaua AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” indică valori reduse în zonele joase, din luncile râurilor şi valori mai mari pentru interfluvii.

În judeŃ alimentarea cu apă se asigură prin sisteme centralizate de distribuŃie a apei în 16 localităŃi din care 5 în mediul urban şi 11 în mediul rural.Alimentarea cu apă potabilă în mediu urban se realizeză atât din sursa subterană cât şi din sursa de suprafaŃă.În mediu urban se folosesc staŃii de tratare cu filtre şi dezinfecŃie cu clor, iar acolo unde apa este captată din sursa subterană, se asigură doar dezinfecŃia cu clor.

Datorită avariilor intervenite în sistemul de alimentare şi instalaŃiilor învechite, nu se asigură o alimentare continuă cu apă potabilă.Alimentarea centralizată nu asigură necesităŃile întregii populaŃii, existând zone neracordate la reŃeaua de apă potabilă.Costurile de exploatare sunt crescute ceea ce determină livrarea apei la costuri ridicate, datorită pierderilor din reŃea.

La nivelul localităŃilor rurale necesarul de apă potabilă este în mare parte asigurat prin fântâni particulare săpate la diferite adâncimi, care uneori prezintă o calitate necorespunzatoare datorită concentraŃiilor mari de nitriŃi şi nitraŃi, iar în zonele petroliere datorită valorilor mari la indicatorii sodiu şi cloruri.

Impactul asupra s ănătaŃii umane constă în apariŃia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă poluată provenită din surse de suprafaŃă sau surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare). Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului constă în diminuarea resurselor naturale de apă. Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii se datorează debitelor reduse de apă destinată

consumului populaŃiei (nesatisfacerea cerinŃelor). Având în vedere cele prezentate anterior se impune realizarea de sisteme

centralizate de alimentare cu apa la nivelul tuturor localităŃiilor.

PM–02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFA łĂ

Calitatea apelor de suprafaŃă este influenŃată de deversările de ape uzate epurate necorespunzător în cadrul staŃiilor de epurare orăşeneşti şi industriale (capacităŃile de epurare sunt insuficiente).

Poluarea apelor de suprafaŃă are loc şi datorită remanenŃei în sol a îngrăşămintelor folosite neraŃional şi infiltraŃiilor de la dejecŃiile animaliere şi depozitelor de deşeuri neamenajate.

Au fost cazuri în care s-a constatat poluarea apelor de suprafaŃă interioare cu produse petroliere scurse din conducte, iar pe Dunăre de la scăpările accidentale de la nave.

Fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor (SC Pigalex SA Alexandria, SC AT Grup SA Dragăneşti Vlasca, SC Romcip SA Salcia, SC Euro Casa Prod SRL, SC Suinprod SA - ferma Zimnicea şi Dracea) – reprezintă importante surse de poluare a apelor de suprafaŃă cu substanŃe organice, amoniac precum şi cu încarcatură biologică. În general, ele sunt evacuate în emisari fără epurare corespunzătoare chiar dacă sistemele de epurare a apei reziduale există, ele sunt subdimensionate şi nu foarte eficiente.

79

Impactul asupra s ănătăŃii umane constă în apariŃia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse de suprafaŃă poluate datorită evacuării în emisar a apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzator. Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului constă în poluarea apelor de suprafaŃă ceea ce conduce atât la modificarea compoziŃiei chimice şi microbiologice, cât şi la creşterea cantităŃii de nutrienŃi ce favorizează apariŃia fenomenului de eutrofizare, modificându-se astfel condiŃiile pentru ecosisteme acvatice.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii este semnificativ şi se datorează poluării apelor de suprafaŃă utilizate atât ca sursă de apă potabilă, cât şi ca fond piscicol. De asemenea, apare imposibilitatea utilizării cursurilor de apă pentru activităŃi de agrement.

Activitatea de exploatare, sortare şi spălare a balastului are şi ea un impact considerabil asupra mediului. Activitatea balastierelor prin transportul agregatelor crează disconfort locuitorilor din vecinatatea acestora.Impactul asupra mediului constă în poluarea cursurilor de apă cu suspensii, scăderea nivelului de oxigen în apă, creşterea turbidităŃii, afectarea florei şi faunei acvatice impactul fiind considerabil. Impactul asupra calităŃii vieŃii include imposibilitatea de a folosi malurile râurilor din zona balastierelor pentru agrement precum şi terenuri scoase din circuitul agricol. PM-03 POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE

Industria extractivă în judeŃul Teleorman este reprezentată de SNP Petrom – Sucursala Petrom Videle – Schelele Videle si Poeni. În zona de activitate a schelelor petroliere, solurile şi apa sunt afectate în mod diferit, atât în ceea ce priveşte natura poluantului (poluarea cu ŃiŃei, poluarea cu apă sărată, poluare mixtă) cât şi intensitatea lui. SuprafeŃele poluate sunt dispersate în jurul careurilor de sonde, pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere şi a apei sărate, în jurul parcurilor de separatoare afectând teritoriile localităŃilor: Poeni, Siliştea, Cosmeşti, Blejeşti, Gratia, Scurtu, Talpa, Videle, Ciolăneşti. Impactul asupra s ănătăŃii umane Efectul asupra sănătăŃii umane este legat de problema poluării apelor subterane cu apă sărată şi/sau ŃiŃei. Alte efecte sunt potenŃiale schimbări în ecosistemul acvatic, cauzate de scurgerile de apă sărată şi ŃiŃei de la instalaŃiile tehnologice, considerate semnificative. Impactul asupra mediului Impactul asupra apelor subterane şi a cursurilor de apa prin poluări accidentale cu fluide a fost evaluat ca semnificativ. Impactul asupara calit ăŃii vie Ńii - funcŃionarea îndelungată şi în condiŃii defectuoase a instalaŃiilor aferente schelelor petroliere au afectat puŃurile individuale ale locuitorilor, reducând posibilitatea folosirii acestor resurse ca surse de apă poatabilă şi suprafeŃe de teren agricol. Impactul este considerat mare atât în ceea ce priveşte apa cât şi pentru sol.

Calitatea solului şi a apei subterane este afectată şi de activitatea SC Foraj Sonde SA Bucureşti – SecŃia Videle şi Poeni. Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului şi a pânzei freatice cu diverse fluide (fluid de foraj, diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj), reziduuri (detritusul) şi substanŃe chimice vehiculate în cazul unor situaŃii accidentale datorate deversărilor necontrolate, fisuri sau neetanseităŃi ale conductelor. Declanşarea în timpul forajului sondei a erupŃiilor libere necontrolabile reprezintă un risc cu impact major asupra factorilor de mediu sol, apă de suprafaŃă, ape subterane, aer, floră şi faună. AgenŃii poluanŃi în acest caz sunt hidrocarburile lichide şi gazele arse, fluid de foraj, apă de zăcământ.

80

Impactul asupra s ănătăŃii umane - având în vedere ca distanŃa dintre amplasamentul sondei şi zonele locuite este suficient de mare, în cazul, desfăşurării normale a procesului de foraj se estimează ca impactul asupra aşezărilor umane şi a stării de sănătate a populaŃiei este redus. Există riscul afectării calităŃii apelor subterane cu fluide de foraj, substanŃe chimice în condiŃiile nerespectării măsurilor de protecŃie necesare în desfăşurarea activităŃii, riscul fiind evaluat ca semnificativ Impactul asupra mediului – activitatea de foraj poate produce un impact mare asupra solului şi subsolului prin poluarea acestora cu diverse fluide, substanŃe chimice, dacă nu se respectă măsurile de protecŃie necesare şi prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor de amenajare a careului sondei şi a drumului de acces. De asemenea, riscul a fost evaluat ca semnificativ pentru apă Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii – Poluarea accidentală a apelor de suprafaŃă, a pânzei freatice şi solului reduce posibilitatea folosirii acestor resurse ca surse de apă potabilă şi ca terenuri agricole, impactul fiind semnificativ. De asemenea în urma prospecŃiunilor geologice şi a lucrărilor de foraj pentru noi sonde de extracŃie se impune reconstrucŃia ecologică a zonei.

Poluarea solului şi a apelor subterane este generată şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor, de exfiltraŃiile de la depozitele de deşeuri, de rezidurile zootehnice, datorită depozitării necontrolate a acestora în bataluri neamenajate în vederea fermentării.

De asemenea, poluarea solului se datorează şi traficului rutier (poluare cu metale grele). PM-04 APE UZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

Din activităŃile menajere rezultă ape uzate care prin debite şi caracteristici reprezintă surse de poluare a cursurilor de apă. Dezvoltarea urbană asociată cu creşterea nivelului de trai al rezidenŃilor va conduce la creşterea debitelor de ape uzate de tip fecaloid-menajer atât din localităŃile urbane, cât şi din localităŃile rurale.

Sisteme de canalizare şi staŃii de epurare există în : Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle, dar ele nu au dotarea necesară unei epurări corespunzatoare, iar capacitatea lor de epurare este insuficientă. În localităŃile Dragăneşti Vlaşca şi Piatra există reŃele de canalizare prin care se evacuează ape uzate menajere direct în emisari. Sistemele de canalizare în localităŃile urbane nu acoperă întreaga suprafaŃă a localităŃii şi sunt într-o stare de degradare care permite infiltrări mari de ape uzate menajere în subsol şi pânza freatică. Dacă pentru localităŃile urbane problema epurarii apelor uzate menajere este parŃial rezolvată prin existenŃa unor staŃii de epurare, în cazul localităŃilor rurale aceasta este o problema nerezolvată care se acutizează în timp. Dezvoltarea reŃelelor de alimentare cu apă se va face într-un ritm mai accelerat decât al reŃelelor de canalizare/staŃii de epurare, ceea ce va duce la multiplicarea surselor de poluare a apelor de suprafaŃă cu ape uzate de tip menajer.

Un alt aspect caracteristic este evacuarea în reŃele de canalizare orăşeneşti a apelor reziduale provenite din activităŃi economice, uneori fără o prealabilă epurare.

Apele uzate industrial insuficient epurate evacuate de pe platforma chimică a SC Turnu SA în fluviul Dunărea prezintă frecvente depăşiri ale valorilor limită impuse prin actele de reglementare.

Impactul asupra s ănătăŃii umane – include boli hidrice, boli infecŃioase în cazul consumului accidental de apă din surse de suprafaŃă sau subterane infestate cu ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului – apele uzate menajere din sistemele orăşeneşti de canalizare, insuficient epurate, provoacă poluarea majorităŃii râurilor din judeŃ, modificând condiŃiile pentru ecosistemele acvatice. Apar modificari ale compoziŃiei chimice şi

81

microbiologice a apelor de suprafaŃă afectate. Datorită creşterii cantităŃii de nutrienŃi apare fenomenul de eutrofizare cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii – este semnificativ şi include afectarea fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă respective pentru activităŃi de agrement. Evacuările de ape uzate industriale în fluviul Dunărea (aceasta asigură alimentarea cu apă a localităŃilor din aval) pot avea un impact semnificativ asupra alimentărilor cu apă. PM-05 ASPECTE GENERATE DE ACTIVITĂłILE AGRICOLE

Agricultura, prin particularităŃile sale (utilizarea solului, întreŃinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una din activităŃile economice cu influenŃă directă asupra solului.

InfluenŃa agriculturii asupra solului şi implicit asupra mediului este determinată în principal de : modul de utilizare a suprafeŃelor agricole, amenajări agricole, aplicarea îngrăşămintelor chimice, naturale şi a pesticidelor. CerinŃele creşterii producŃiei agricole au determinat o exploatare intensivă a solului care a condus la reducerea rezervelor de substanŃe nutritive disponibile plantelor.

Cunoaşterea stării de fertilitate a solului necesită o cartare agrochimică deferenŃiat, pe parcele, ceea ce ar permite aplicarea raŃională, corectă şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice în cadrul unor tehnologii performante de cultură. Excesul unor elemente nutritive poate să provoace fenomene de dezechilibrare a nutriŃiei plantelor cu scăderea producŃiei, mai ales în cazul folosirii unor doze foarte mari şi unilaterale a îngrăşămintelor, având efect fitotoxic.

În judeŃul Teleorman prezenŃa nitriŃilor şi nitraŃilor în apa subterană peste limitele admise nu poate fi legată de o sursă de poluare punctiformă. Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaŃi sunt multiple şi cumulative. Astfel, o sursă cu pondere importantă o constituie spălarea permanentă a solului de către precipitaŃiile atmosferice contaminate cu diferiŃi oxizi de azot (NO2) şi antrenarea acestora de către precipitaŃiile şi apa de irigaŃii către acviferele freatice. O altă sursă cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafaŃă (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaŃi. La aceste două surse cu funcŃionalitate continuă se adaugă sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.

Din aceste date rezultă că resursele acvifere freatice, în special, prezintă un risc ridicat la poluare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Este important de precizat că poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil şi, ca atare, depoluarea acestui tip de apă este extrem de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă cu consecinŃe grave asupra folosirii la alimentarea în scopuri potabile.

Fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor (SC Pigalex SA Alexandria, SC AT Grup SA Dragăneşti Vlasca, SC Romcip SA Salcia, SC Euro Casa Prod SRL, SC Suinprod SA - ferma Zimnicea şi Dracea) – reprezintă importante surse de poluare a apelor de suprafaŃă, solului, subsolului şi pânzei freatice cu substanŃe organice, amoniac precum şi cu încărcătură biologică. În general, ele sunt evacuate în reŃele de canalizare sau în emisari fără epurare corespunzatoare chiar dacă sistemele de epurare a apei reziduale există, ele sunt subdimensionate şi nu foarte eficiente. Gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor specifice activităŃii (dejecŃii) şi a apelor reziduale provoacă emisii de germeni în atmosferă şi mirosuri.Pentru reducere acestor surse de poluare a apelor de suprafaŃă, solului, subsolului şi pânzei freatice cu substanŃe organice, amoniac precum şi cu încărcătură biologică sau stabilit măsuri în planurile de acŃiune din autorizaŃile integrate de mediu.

82

Impactul asupra s ănătăŃii umane – efectele semnificative includ boli hidrice, boli contagioase provocate de consumul sau contactul cu apele infestate cu ape reziduale de la fermele zootehnice. Contaminarea microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecŃioase în cazul locuitorilor din vecinatatea fermelor zootehnice. Impactul asupra mediului – include eutrofizarea apelor de suprafaŃă cu efecte considerabile asupra florei şi faunei acvatice, poluarea solului şi afectarea subsolului şi a pânzei freatice.

Impactul asupara calit ăŃii vie Ńii – este considerabil şi include mirosurile neplăcute datorate gestionării necorespunzatoare a deşeurilor specifice, cheltuieli suplimentare pentru tratarea apelor, imposibilitatea consumării apei din pânza freatică.

PM-06 POLUAREA ATMOSFEREI

ActivităŃile poluatore pentru atmosferă specifice judeŃului sunt următoarele: - procesele de combustie - centralele termice care utilizeză combustibil lichid (motorina, păcura, CLU, combustibil tip M), gaz natural - traficul rutier intens - - arderea combustibililor în gospodăriile particulare – această activitate constituie de asemenea o sursă de emisii. - instalaŃiile de îmbuteliere GPL - prin emisiile de compuşi organici volatili (COV), generate de pierderile (scăpările) din timpul îmbutelierii. - staŃiile de distribuŃie carburanŃi lichizi (benzinăriile) - prin emisiile de COV generate de manevrarea şi stocarea produselor petroliere.

O altă cauză importantă a poluării aerului o reprezintă industria, mai ales ca zonele industriale sunt de obicei asezate în apropierea zonelor urbane. Astfel că, o varietate de substanŃe cu potenŃial poluator ajung în aer. Dintre cele mai importante substanŃe care afectează sănătatea umană şi mediul, pe lângă cele care sunt generate de procesele de combustie (SO2, NO2, NO, CO, CO2) se mai pot adăuga: pulberi cu un conŃinut variat în metale (Pb, Cd), hidrocarburi, metan, hidrogen sulfurat, etc. Este de menŃionat ca arderea combustibililor solizi determină creşterea substanŃială a aportului proceselor de combustie la poluarea atmosferei cu substanŃe periculoase (în principal hidrocarburi aromatice policiclice şi compuşi cloruraŃi – substanŃe cu potenŃial cancerigen).

Emisiile de SO2, NOx, NH3, fluoruri, pulberi, CO, CO2, rezultate din activitatea combinatului de îngrăşăminte chimice – SC Donau Chem SRL (instalaŃiilor de acid azotic, amoniac, uree, azotat de amoniu, acid fosforic, NPK si centrale termice pentru producerea aburului tehnologic) generează riscul apariŃiei de afecŃiuni acute şi cronice ale sistemului respirator, intoxicaŃii. Este de menŃionat că pe platforma industrială sunt amplasate şi depozitele de cenuşă de pirită, deşeu rezultat din procesul de fabricare a acidului sulfuric. Deşi nu există date relevante cu privire la afectarea sănătăŃii umane, având în vedere emisiile mari de poluanŃi atmosferici s-a apreciat că impactul este semnificativ.

De asemenea, fermele de animale şi de păsări constituie surse importante de emisie în atmosferă a unor poluanŃi specifici: metan generat de fermentaŃia enterică şi de descompunerea dejecŃiilor şi amoniac generat de descompunerea dejecŃiilor.

Depozitele de deşeuri menajere din judeŃ, nu sunt ecologice din punct de vedere constructiv şi operaŃional (nu sunt prevăzute cu sisteme pentru colectarea şi recuperarea gazelor de depozit, nu se operează pe celule cu închidere zilnică, etc.) constituie surse de poluare a atmosferei cu metan şi alŃi compuşi organici, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, particule, germeni patogeni.

JudeŃul Teleorman prezintă condiŃii favorabile formării poluanŃilor secundari. Astfel, formarea ozonului troposferic este favorizată de emisiile importante de oxizi de azot şi de

83

compuşi organici volatili (inclusiv metan), precum şi de condiŃiile climatice caracterizate de durate mari de insolatie.

Formarea sulfaŃilor în atmosferă este favorizată de emisiile de oxizi de sulf generate de arderea combustibililor lichizi şi a cărbunelui.

Impactul asupra s ănătăŃii umane . Principalul risc pentru sănătatea populaŃiei este reprezentat de expunerea la poluanŃii atmosferici cu diferite grade de toxicitate, generaŃi de procesele de combustie în surse stationare şi mobile şi de procesele industriale. Utilizarea carbunelui şi lemnelor pentru încalzirea rezidenŃială prin sisteme proprii sau centralizate determină creşterea accentuată a riscului prin poluarea atmosferei din localităŃi cu substanŃe cu potenŃial cancerigen. De asemenea, traficul rutier contribuie la creşterea riscului prin poluarea atmosferei cu particule respirabile încarcate cu metale grele, înclusiv cancerigene.

Impactul asupra calităŃii atmosferei generat de către procesele de ardere, având asociat riscul pentru sănătatea umană, are o extindere spaŃiala mare, cuprinzând toate zonele locuite din judeŃ.

Impactul generat de sursele industriale, fermele de animale, depozitele de deşeuri şi de alte surse se manifestă pe arii mai restrânse, afectând populaŃia aflată în vecinatatea surselor.

Un risc potenŃial pentru sănătatea populaŃiei este reprezentat de poluanŃii secundari, cum sunt ozonul troposferic şi sulfaŃii din atmosferă.

Impactul asupra mediului . Riscul direct pentru mediul natural este reprezentat de: expunerea vegetaŃiei din interiorul şi din vecinatatea localităŃilor şi a căilor de trafic intens la poluarea cu gaze acide şi cu ozon, contaminarea solului cu depuneri acide şi cu metale grele. Riscul direct pentru mediul construit este reprezentat de prezenŃa în aer a gazelor acide şi a particulelor care determină creşterea ratelor de coroziune. De asemenea, continuarea practicii de ardere a lemnului reprezintă o ameninŃare pentru ecosistemele forestiere.

Riscul indirect este reprezentat de gazele cu efect de seră, ale căror efecte se manifestă la nivelul întregului glob. În judeŃul este prezent fenomenul de deşertificare, acesta fiind unul dintre efectele încălzirii climei ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Emisiile de gaze acide contribuie la acidifierea precipitaŃiilor. Depunerile acide umede reprezintă un risc atât pentru ecosisteme, cât şi pentru mediul construit.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii . Efectele principale asupra calităŃii vieŃii sunt legate de: scăderea valorilor estetice ale peisajului generată de emisiile de gaze arse şi de fum, disconfortul generat de mirosuri, creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi pentru întreŃinerea locuinŃelor. PM-07 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL: P ĂDURI, HABITATE NATURALE, FLORA ŞI FAUNA SALBATIC Ă Habitatele naturale

În conformitate cu prevederile Directivelor 92/43/CEE si 79/409/CEE, A.P.M. Teleorman a urmărit în ultimii ani să atingă scopurile principale impuse de acestea: • Asigurarea biodiversităŃii prin conservarea habitatelor naturale precum şi a florei şi

faunei sălbatice; • Readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor

din flora şi fauna salbatică de interes comunitar. În acest sens, A.P.M. Teleorman a avut ca obiectiv principal identificarea ecosistemelor naturale neafectate antropic, înaintând forurilor competente propuneri pentru punerea sub protecŃie a acestora.

84

Unul dintre habitatele de ape dulci din judeŃul Teleorman este Balta Suhaia(declarat ă arie de protec Ńie special ă avifaunistic ă prin HG 2151/2004) , sit ce concetrează importante specii ce sunt protejate prin Directiva Păsări şi prin convenŃiile internaŃionale ratificate de România (ConvenŃia de la Berna - Legea 13/1993, ConvenŃia de la Bonn - Legea 13/1998).Chiar dacă acest habitat a fost supus mai multor tipuri de influenŃe negative , se întâlnesc totuşi diverse specii de flora şi faună specifice zonei de luncă a Dunării, fiind foarte bine reprezentată ornitofauna în acest areal.

Pentru conservarea speciei de bujor românesc (Paeonia peregrina var. românica), prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie naturală protejată(rezervaŃie naturală) pentru Pădurea Troianu.

Pentru conservarea ornitofaunei şi protec Ńia florei s ălbatice , prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie naturală protejată (rezervaŃie naturală) pentru Ostrovul Gâsca. Referitor la flora şi fauna acvatică a fluviului Dunăre, impactul produs de eliminarea luncii inundabile din anii 1970 este uşor sesizabila şi după aproape 30 de ani.

Impactul asupra sanatatii umane. Pădurea oferă posibilităŃi de recreere, odihnă, generează valori care nu au putut fi evaluate decât aproximativ, având un efect benefic asupra sănătaŃii umane Schimbările climatice şi dezechilibrul ecologic care se pot produce prin degradarea mediului natural au un impact semnificativ asupra sănătăŃii umane.

Impactul asupra mediului datorită degradării pădurilor are loc prin reducerea cantităŃii de oxigen din aer şi mărirea cantităŃii de dioxid de carbon care influentează clima planetei prin efectului de seră , dereglarea debitului râurilor datorită eroziunii malurilor, eroziunea solului şi producerea de alunecări de teren precum şi distrugerea florei şi faunei care duce la dispariŃia de specii produce mari dereglări în ecosistem . Datorită efectelor pe care le are degradarea mediului natural reprezinta un risc major pentru ecosistem.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii. Efectele principale asupra calităŃii vieŃii generate de degradarea mediului natural sunt legate de scăderea posibilităŃiilor de recreere, de pericolele cauzate de alunecările de teren, de extremele climatice datorate efectului de seră, de scăderea valorilor peisagistice.

PM-08 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NAT URALE

Datorită schimbărilor în timp ale regimului hidrologic şi acŃiunii mecanice a apei pe fluviul Dunărea s-a constatat că s-au produs degradări de maluri care pot genera inundarea unor suprafeŃe de teren şi pot pune în pericol şi securitatea locuitorilor din zonă.

De asemenea sunt porŃiuni pe râurile interioare unde lipsesc amenajările de maluri pentru evitarea inundaŃiilor, existând pericolul inundaŃiilor în acele zone.

Seceta şi deşertificarea reprezintă o problemă majoră la nivelul judeŃului Teleorman. Deşertificarea este determinată de interacŃiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali şi economici şi are drept rezultat degradarea terenurilor (sunt afectate îndeosebi terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic).

Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producŃiei de alimente.

La nivelul judeŃului Teleorman, toate instituŃiile de profil, împreună cu administraŃia publică locală, au avut în vedere identificarea terenurile degradate, precum şi situaŃia juridică a acestora, în vederea găsirii soluŃiilor optime pentru reabilitarea lor.

Impactul asupra s ănătăŃii umane constă în faptul că inundaŃiile pot pune în pericol viaŃa oamenilor prin înec, apariŃia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) poluate cu substanŃe organice şi

85

biologice purtate de torenŃii care spală deşeurile menajere şi deşeurile provenite din activitătile zootehnice. Contaminarea microbiologică a atmosferei generază riscul unor boli infectioase în cazul locuitorilor din jurul zonelor în care bălteşte apa.Având în vedere numărul redus de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind mediu.

Impactul asupra mediului constă în poluarea solului şi apelor subterane. Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii este semnificativ şi se datorează poluării solurilor şi

apelor subterane utilizate ca sursă de apă potabilă. De asemenea, mirosurile datorate activităŃilor zootehnice şi depozitării necorespunzatoare a deşeurilor menajere au un impact semnificativ asupra calitatii vietii.

PM-09 ASIGURAREA STĂRII DE SĂNATATE

Odata cu dezvoltarea puternică a aşezărilor umane, cu manifestări de poluare

tot mai frecvente, cu implicaŃii profunde, complexe, conceptul de calitate a mediului s-a diversificat, referindu-se la calitatea aerului, apei şi solului în raport cu starea de sănătate a populaŃiei.

Asupra sănătăŃii putem distinge efecte directe şi indirecte ale aerului poluat. Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a

populaŃiei ca urmare a expunerii la agenŃii poluanŃi. Aceste efecte se pot traduce în ordinea gravităŃii prin: creşterea mortalităŃii, creşterea morbidităŃii, apariŃia unor simptome sau modificări fiziopatologice, apariŃia unor modificări fiziologice discrete şi/sau încarcarea organismului cu agentul sau agenŃii poluanŃi. În condiŃii obişnuite expunerea la un singur poluant este excepŃională, de obicei populaŃia fiind expusă acŃiunii unui amestec de poluanŃi în concentraŃii relativ mici. Din această cauză apariŃia unor intoxicaŃii acute este foarte rară.

Efectele indirecte sunt reprezentate de modificări produse de poluarea aerului asupra mediului. Astfel pot fi alterate flora şi fauna, rezultând pagube economice, precum şi grave dezechilibre ecologice.

Unul din cele mai mari pericole potenŃiale ale mediului pentru sănătate cauzate de industrie provine din procese indirecte determinate de schimbările climatice, încalzirea globală sau deprecierea stratului de ozon, presiunea asupra disponibilităŃilor alimentare ca urmare a recoltelor slabe sau a distrugerii florei şi faunei.

Impactul activităŃii economice asupra mediului se repercutează asupra sănătăŃii umane, la nivel local, regional sau global.

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătaŃii populaŃiei este necesară urmărirea anumitor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenŃă gradul în care sănătatea poate fi influenŃată în urma expunerilor de durată scurtă sau a expunerilor pe durate lungi.

La nivelul judetului Teleorman nu s-au făcut studii privind starea de sănătate a populaŃiei în raport cu calitatea factorilor de mediu. Se consideră că pentru populaŃie o sursă de infecŃie este reprezentată de subsolurile insalubre şi lipsa apei calde, acestea fiind în acelaşi timp şi o sursă de poluare a factorilor de mediu.

PM-10 URBANIZAREA MEDIULUI

JudeŃul Teleorman este aşezat în plin şes cu veri foarte cãlduroase şi ierni geroase, care suprasolicită organismul uman. Din această cauză sunt necesare zone verzi care amelioreazã climatul, creşte umiditatea, reduc radiaŃiile, moderând variaŃiile de temperatură şi au rol protector faŃă de impurităŃile atmosferice ( reŃinerea pulberilor, micşorarea concentraŃiei gazelor nocive şi atenuarea zgomotelor ).

86

SpaŃiile verzi din ecosistemul urban reprezintă principalele habitate pentru diverse specii de faună sălbatică. De aceea, în activitatea de amenajare a teritoriului, se pune un accent deosebit pe extinderea acestora şi pe evitarea fenomenului de insularizare. Zonele verzi reprezintă o condiŃie indispensabilă a unei vieŃi urbane normale. Ele au în primul rând un rol estetic, dar contribuie în mod esenŃial la atenuarea poluării atmosferice: neuralizează unii poluanŃi, filtrează praful, oferă protecŃie împotriva zgomotului. De asemenea, au rol în regularizarea umidităŃii aerului şi a temperaturii. VegetaŃia constituie elementul dominant ce se asociază cu diverse dotări ce pot contribui la îndeplinirea funcŃiilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihnă şi agrement, social culturale, estetice. SuprafaŃa totală a spaŃiilor verzii este de 259,32 ha cea mai mare pondere o deŃine municipiul Alexandria reprezentând 100 ha, cea mai mică parte o deŃine Zimnicea cca. 8 ha. În municipiul Turnu Măgurele suprafaŃa totală a spaŃiilor verzii este de cca.86 ha, iar în municipiul Roşiorii de Vede suprafaŃa spaŃiilor verzii reprezintă 48,84 ha.

Situa Ńia spa Ńiilor verzi la nivelul jude Ńului Teleorman în anul 2006 Municipiul/ oraşul

Suprafa Ńa total ă spa Ńii verzii (ha)

Suprafa Ńa spa Ńiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

Total judeŃ 259.32 82,37 50,29 Alexandria 100 19,39 30,19 Roşiorii de Vede 48,84 15,32 2 Turnu Măgurele 86 28,52 2,7 Zimnicea 8 5,16 2,5 Videle 16,48 13,98 12,9 * Date furnizate de Institutul NaŃional de Statistică – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Teleorman

Tabel nr.8.1.3.1 SuprafaŃa de spaŃii verzi ce revine fiecărui locuitor din mediul urban este de 82,37m2/loc., dar aceasta nu este uniform distribuită în oraşele judeŃului. Cele mai mari suprafeŃe se constată în Turnu Măgurele (28,52 m2/loc.) şi Videle (13,98 m2/loc.), iar cea mai redusă suprafaŃă se remarcă în oraşul Zimnicea (5.16 m2/loc.). În municipiile Alexandria şi Roşiorii de Vede suprafaŃa de spaŃii verzi este de 19,39 m2/loc., respectiv 15,32 m2/loc. Prelucrările statistice s-au realizat pe baza datelor (număr de locutori, suprafaŃa zonelor verzi) furnizate de primăriile localităŃilor urbane. În localităŃile rurale suprafaŃa spatiilor verzi organizate special este foarte micã, dar aici clădirile fără etaj sau cu puŃine etaje sunt protejate printr-o zonă verde proprie fiecărei locuinŃe. În centrul unor comune s-au creat parcuri cu suprafeŃe mici cu rol mai mult estetic, deoarece în vecinătatea acestora se găsesc pajişti întinse precum şi terenuri arabile cultivate, care au rolul de a înlocui proprietăŃile zonelor verzi.

Impactul asupra s ănătăŃii umane . Impactul asupra sănătăŃii umane se manifestă prin disconfort psihic generat de poluarea fonică, de poluarea din traficul rutier.

Impactul asupra mediului . Afectarea calităŃii mediului prin poluare fonică, estetică şi peisagistică.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii . Disconfort peisagistic generat de construcŃii neterminate, de garaje construite impropriu şi de lipsa spaŃiilor verzi pentru recreere.

PM-11 PROBLEME GENERATE DE GESTIUNEA NECORESPUNZAT OARE A DEŞEURILOR

In judeŃul Teleorman sunt stabilite prin planuri urbanistice generale PUG-uri 318

depozite urbane şi rurale pentru deşeuri solide, deservind o populaŃie de 456831 locuitori.

87

Din punct de vedere al legislaŃiei de mediu depozitele nu sunt autorizate, datorită neconformării la standardele de protecŃia mediului şi lipsei de resurse financiare necesare realizării documentaŃiilor şi a lucrărilor de conformare.

Dintre deficienŃele prezentate de aceste depozite, se menŃionează următoarele: - nu sunt impermeabilizate, levigatul infiltrându-se în pânza freatică şi solul limitrof,

poluându-le cu substanŃe organice: azot amoniacal, nitraŃi, sulfuri, cloruri, metale, etc.; - nu sunt dotate cu sisteme de control şi urmărire a gazului de depozit emis în

atmosferă acesta conŃinând CH4, CO2, H2S, COV, etc.; - nu sunt prevăzute cu elemente necesare automonitorizării şi intervenŃiei în situaŃia

depăşirii limitelor admisibile; - nu sunt supravegheate, existând pericolul declanşării fenomenului de autoaprindere,

care generează în atmosferă poluanŃi de tipul dioxinelor, furanilor, hidrocarburilor etc.; - nu sunt prevăzute cu sistem de pază, existând pericolul propagării de către oameni

şi animale a unor agenŃi patogeni; - nu sunt delimitate, suprafaŃa extinzându-se în unele cazuri necontrolat.

Impactul asupra s ănătăŃii umane Depozitele de deşeuri menajere sunt potenŃiale surse de îmbolnăvire a populaŃiei

prin agenŃi patogeni propagaŃi de insecte, rozătoare, păsări, levigatul infiltrat în apa freatică şi sol, poluanŃii degajaŃi în atmosferă, mirosurile pestilenŃiale, etc.

Se consideră că impactul asupra sănătăŃii umane este semnificativ datorită pericolului de provocare a unor boli hidrice şi infecŃioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu apă, aer, sol în zona depozitelor de deşeuri generază riscuri pentru sănătatea umană cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localităŃilor şi cursurilor de apă.

Impactul asupra mediului Levigatul neepurat produce prin infiltrare şi/sau scurgeri poluarea solului , a apei

freatice şi a apelor de suprafaŃă. Gazul de depozit şi fenomenele de autoaprindere generează în atmosferă poluanŃi pe arii extinse. In zonele de amplasare a depozitelor de deşeuri solide, se înregistrează o creştere substanŃială a gradului de disconfort şi au loc modificări ale ecosistemelor. Avand în vedere aceste aspecte se consideră că impactul asupra mediului este mare.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii Depozitarea deşeurilor solide deteriorează estetic peisajul zonelor, creează stare

de disconfort şi imposibilitatea de a se amplasa în vecinatate: zone rezidenŃiale, parcuri, zone de agrement şi recreere.

Impactul asupra calităŃii vieŃii datorită disconfortului creat de aceste obiective este evaluat ca fiind semnificativ avându-se în vedere disconfortul creat de aceste obiective.

PM-12 EDUCAłIA ECOLOGICA Principalele cauze generatoare ale problemelor referitoare la educaŃia ecologică sunt legate de cele trei componente esenŃiale în dezvoltarea structurii civile de opinie:

• dezvoltarea instituŃională a ONG-urilor • dezvoltarea parteneriatelor cu structurile de stat, administraŃie locală şi agenŃi

poluatori • informarea publică şi accesul la informaŃie.

Dezvoltarea instituŃională a ONG-urilor este deficitară datorită lipsei fondurilor necesare. Comunitatea locală nu are resursele necesare realizării acestei dezvoltări a infrastructurii liderilor comunitari. Nu există programe locale sau naŃionale de finanŃare care să fie dedicate dezvoltării ONG-urilor.

88

Creşterea structurilor comunitare este îngreunată, voluntariatul fiind dominant în cadrul acestor structuri.

Lipsa suportului tehnic şi logistic crează probleme în dezvoltarea profesionalismului în cadrul structurilor, a performanŃelor de grup, precum şi a implementării unui sistem informaŃional performant. În multe situaŃii, oportunităŃile de finantare pentru dezvoltarea de proiecte nu sunt accesibile unor grupuri comunitare.

Un prim pas în creşterea capabilităŃii acestora a fost făcut prin crearea unor parteneriate şi colaborări, dar există încă impedimente în realizarea unor parteneriate cu instituŃii descentralizate sau cu administraŃia locală, generate de lipsa unui dialog eficient.

Accesul la informaŃia de mediu este reglementat prin lege, dar există factori care îngreunează acest acces:

• InformaŃii care se furnizează numai contra cost; • InformaŃii de mediu declarate ca având caracter secret; • Lipsa sistemelor de monitorizare integrată a componentelor de mediu

reprezentative pentru întreaga arie a judeŃului, lipsa sistemelor de automonitorizare la unităŃile poluatoare;

• Lipsa programelor de cercetare care să fundamenteze ştiinŃific relaŃia mediu-poluare-sănătate umană;

• Lipsa diseminării unor rezultate obŃinute în cadrul unor programe de cercetare. Dezvoltarea legislaŃiei de mediu şi a celei conexe a condus la crearea de servicii

specifice atât în cadrul instituŃiilor administraŃiei publice locale şi a altor instituŃii guvernamentale, cât şi în cadrul unităŃilor poluatoare. Totuşi, capacitatea acestor servicii nu este întotdeauna corespunzătoare. De asemenea, managementul intern de mediu din cadrul unităŃilor poluatoare nu este la nivelul necesităŃilor actuale.

În judeŃul Teleorman nu există un sistem comunitar structurat de educaŃie şi instruire în domeniul mediului care să includă atât publicul larg, cât şi persoanele cu atribuŃii şi răspunderi în domeniul protecŃiei mediului.

AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Teleorman s-a implicat într-o campanie susŃinută de promovare a generoaselor idei de conservare şi protecŃie a mediului înconjurător, de sensibilizare a opiniei publice şi a factorilor de răspundere locală în raport cu problematica specifică.

Această campanie s-a concretizat într-o relaŃie consecventă cu mass-media locală cum ar fi publicarea săptămânală a unor articole vizând tematica de mediu în ziarele locale. Cu ocazia zilelor cu semnificaŃie majoră pentru conservarea şi protecŃia mediului înconjurător au fost organizate întâlniri cu elevii, concursuri tematice şi au fost concepute afişe dedicate evenimentelor respective în scopul sensibilizării a opiniei publice locale.

Cu acest prilej s-a constatat un interes real în rândul tinerilor pentru problematica de mediu. Tinerii au demonstrat o puternică participare afectivă, punându-se astfel bazele unei atitudini pozitive în viaŃa lor faŃă de un subiect de mare actualitate pe plan internaŃional - protecŃia şi conservarea factorilor de mediu.

ÎnŃelegând necesitatea menŃinerii unui interes continuu pentru integrarea preocupărilor locale cu specific de mediu în contextul internaŃional actual, precum şi importanŃa manifestării unei atitudini consecvent active şi lucide în acest sens A.P.M Teleorman s-a ocupat de sistematizarea posibilităŃilor de finanŃare externă, de studierea tuturor oportunităŃilor vizând problematica de mediu, în scopul obŃinerii de noi fonduri pentru judeŃul Teleorman .

A.P.M consideră că ar fi necesară implicarea mai multor instituŃii pentru activitatea de educaŃie ecologică şi alocarea de fonduri pentru realizarea materialelor informative. Se constată că deşi s-au făcut eforturi pentru educarea populaŃiei privind colectarea selectivă a deşeurilor, comunitatea nu a perceput ca rezolvarea acestei probleme ar fi o necesitate pentru o dezvoltare durabilă.

89

Impactul asupra s ănatăŃii umane . Lipsa unei temeinice educaŃii ecologice a populaŃiei poate conduce la accentuarea riscului la care este ea însăşi expusă, prin perpetuarea unor practici daunătoare cum ar fi depozitarea necontrolată a deşeurilor, arderea în spaŃiu deschis a unor deşeuri, etc.

Lipsa unei corecte înŃelegeri a problemelor de mediu de către unii manageri de unităŃi poluatoare poate întârzia aplicarea soluŃiilor de remediere, ducând la prelungirea perioadelor de expunere a populaŃiei.

Impactul asupra mediului . Lipsa educaŃiei ecologice conduce la accentuarea degradării mediului sau la diminuarea eficienŃei măsurilor de remediere.

Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii . Lipsa educaŃiei ecologice poate determina diminuarea valorilor estetice ale peisajului, disconfort olfactiv, afectarea comportamentului uman faŃă de semeni şi de natură.

Problemele individuale identificate au fost evaluate ca având impact mediu sau redus.

PM-13 ÎNTĂRIREA CAPACITĂłII A.P.M TELEORMAN

Principalele probleme necesare a fi abordate în întărirea instituŃionalizată a

autorităŃii de mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane, prin instruirea, utilizarea şi motivarea eficientă a acestora .

Făcând o analiză pentru identificarea reală a necesităŃilor A.P.M Teleorman, Ńinând cont de implicaŃiile pentru implementarea directivelor Uniunii Europene şi sarcinile multiple ale personalului, se constată un deficit de personal la nivelulul A.P.M Teleorman.

Deoarece poluarea nu are frontiere, atât poluarea aerului, cât şi a apei putând avea un impact pe o zonă mai largă se impune abordarea acestor probleme de mediu la un nivel regional şi naŃional.

3.3 Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor / aspectelor de mediu prioritare selectate

Ierarhizarea şi prioritizarea s-a realizat prin metoda analizei multicriterială descrisă la capitolul 3.1 Ńinând cont de urmatoărele:

- pentru criteriul 4 – care sunt costurile asociate soluŃionarii problemei – s-a luat în considerare următoarele plaje de valori:

• Costuri mici < 500.000 EURO – 3 puncte • Costuri medii 500.000 EURO – 1.000.000 EURO – 2 puncte • Costuri mari > 1.000.000 EURO – 1 punct

- pentru criteriul 5 - în ce masura abordarea problemei aduce beneficii sănătaŃii – s-a Ńinut cont de numărul de populaŃie afectată astfel:

• Numar populaŃie > 20.000.000 locuitori – 3 puncte • Numar populaŃie 10.000.000-20.000.000 locuitori – 2 puncte • Numar populaŃie < 10.000.000 locuitori – 1 punct

Procesul de luare a deciziilor pentru stabilirea priorităŃilor a fost „Metoda vot ării prin vot deschis” . Grupul de lucru a evaluat fiecare problemă în parte prin discuŃii deschise şi a procedat la vot deschis pentru fiecare problemă identificată în vederea prioritizării şi ierarhizării acestora, Ńinând cont de criteriile enumerate mai sus, argumentând fiecare votul său.

Rezultatele proceselor de ierarhizare şi prioritizare sunt prezentate mai jos. În continuare se prezintă lista exhaustivă a problemelor de mediu identificate în

judeŃul Teleorman împreună cu punctajul obŃinut la ierarhizare:

90

Cod problema

Problema de mediu Ierarhizare

PM-01 Calitatea necorespunzatoare si cantitatea ins uficienta a apei potabile

24.5

PM-01-01 Asigurarea parŃială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a localităŃilor urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

25

PM-01-02 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzatoare a apei potabile în localităŃile rurale

24

PM-02 Poluarea apei de suprafata 23.4 PM-02-01 Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu)

datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle

28

PM-02-04 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Zimnicea

28

PM-02-05 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuări de ape uzate insuficient epurate de la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Roşiorii de Vede

20

PM-02-02 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Romcip SA Salcia

28

PM-02-03 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Dracea

28

PM-02-06 Poluarea apelor de suprafaŃă (râul Teleormanul) datorată evacuării de ape uzate neepurate (lipsă staŃie de epurare) de la SC Pigalex SA Alexandria

20

PM-02-08 Degradarea malurilor şi albiei minore a râului Vedea datorită activitaŃii balastierelor

16

PM-02-07 Poluarea apelor de suprafaŃă datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi apa de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Poeni

19

PM-03 Poluarea solului si apelor subterane 23.1 PM-03-01 Poluarea solului şi apelor subterane cu produse petroliere şi

ape de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni 31

PM-03-02 Poluarea solului şi apelor subterane generată de exfiltratii din depozitele de deşeuri urbane şi rurale

28

PM-03-08 Poluarea solului şi apei subterane generată de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural

27

PM-03-03 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC Avicola Buftea SA Turnu Măgurele

26

PM-03-04 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC King Hause SRL Mavrodin

26

PM-03-05 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca

26

91

PM-03-06 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC Avikaf Prod Impex SRL Videle

26

PM-03-07 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor animaliere SC Romcip SA Salcia şi SC Pigalex SA Alexandria

23

PM-03-09 Poluarea solului generată de antrenarea particulelor cu conŃinut de metale grele din depozitele de cenuşă de pirită generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

22

PM-03-10 Poluarea solului cu particule şi metale generată de emisiile din transportul rutier

20

PM-03-11 Poluarea solului cu particule şi compuşi acizi generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultate din instalaŃiile de ardere SC Terma Serv SRL Alexandria

19

PM-03-14 Poluarea solului şi apei subterane generată de stocarea temporară incorectă a dejecŃiilor animaliere în gospodăriile individuale

16

PM-03-13 Poluarea solului generată de depozitarea necorespunzatoare a deşeurilor (gips) rezultate din activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

15

PM-03-12 Poluarea solului generată de exfiltraŃii de ape uzate cu încarcare organică din bataluri

19

PM-04 Ape uzate menajere si industriale 24.7 PM-04-06 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate

industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

31

PM-04-01 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a municipiului Alexandria datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

31

PM-04-02 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate din staŃia de epurare a municipiul Roşiorii de Vede datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

28

PM-04-03 Poluarea apei fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate menajere şi industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare a mun. Turnu Măgurele datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

27

PM-04-07 Poluarea apei fuviului Dunăre generată de evacuări de ape uzate industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

27

PM-04-04 Poluarea apei fluviului Dunăre generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Zimnicea datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru

27

92

controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

PM-04-05 Poluarea apei râului Glavacioc generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Videle datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

19

PM-04-09 Poluarea apei râului Vedea generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Depoul CFR Roşiorii de Vede

19

PM-04-10 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Compania de Transport Feroviar Roşiorii de Vede SA

19

PM-05 Probleme/aspecte generate de activitatile agr icole (cresterea animalelor si culturi de vegetale)

19.6

PM-05-01 Poluarea solului şi apelor subterane generată de utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice în agricultură

25

PM-05-03 Necesitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile în activitatea de creştere a animalelor

19

PM-05-04 Poluarea solului şi apelor subterane, afectarea calităŃii produselor generate de utilizarea preponderentă a îngrăşămintelor chimice în detrimentul îngrăşămintelor organice naturale

20

PM-05-05 Monitorizare insuficientă a calităŃii solului şi apei subterane pentru evaluarea zonelor unde se practică activităŃi agricole (culturi vegetale, creşterea animalelor)

18

PM-05-02 Afectarea calităŃii aerului şi solului prin arderea miriştilor 16 PM-06 Poluarea atmosferei 21.1

PM-06-01 Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi pulberi generate de activităŃile de pe platforma chimică a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

36

PM-06-02 Poluarea aerului cu NOx, SO2, CO2, CO, şi pulberi generate de activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

24

PM-06-03 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de extracŃie şi generare abur tehnologic Schelele Videle, Poeni.

23

PM-06-04 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50 MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL

24

PM-06-05 Poluarea atmosferei generată de staŃiile de preparare a mixturilor asfaltice SC Teldrum SA Alexandria, Primăria Alexandria, SC Urbis SA Roşiorii de Vede

21

PM-06-11 Poluarea aerului cu compuşi organici volatili generată de emisiile rezultate din utilizarea solvenŃilor

16

PM-06-06 Poluarea aerului cu NO, SO2, CO2, CO si alte gaze si pulberi si oxizi metalici rezultate din activitatile de:vopsire vagoane, Compania de transport Feroviar Rosiorii de Vede

24

PM-06-07 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în municipiul Roşiorii de

19

93

Vede – SC Terma Confort SRL

PM-06-08 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în Videle – SC Publiserv SA

19

PM-06-09 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere şi utilizarea solvenŃilor la SC Koyo România SA Alexandria

19

PM-06-10 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de refrigerare (NH3) şi producere abur tehnologic la SC Cicalex SA Alexandria

19

PM-06-13 Poluarea aerului generată de emisiile de compuşi organici volatili rezultaŃi din activitaŃile de aprovizionare, depozitare şi distribuŃie de SNP Petrom Bucureşti Sucursala PECO Teleorman şi alte staŃii de distribuŃie carburanŃi

15

PM-06-12 Poluarea aerului generată de emisiile rezultate din producŃia secundară de fontă cenuşie

15

PM-07 Degradarea mediului natural si construit: paduri, h abitate naturale, flora si fauna salbatica

18.0

PM-07-01 Lipsa inventarierii riguroase a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman

18

PM-07-02 Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate.

18

PM-07-03 Necesitatea atribuirii in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele şi Ostrovul Mare) în vederea conservării speciilor de floră spontană şi faună salbatică

18

PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale s i antropice

16.0

PM-08-01 Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apă

24

PM-08-02 Terenuri supuse eroziunii 14 PM-08-03 ExistenŃa solurilor tasate 14 PM-08-04 ExistenŃa terenurilor cu exces de umiditate 14 PM-08-05 ExistenŃa solurilor acide 14

PM-09 Problematica starii de sanatate a populatiei in rel atie cu poluarea mediului

16.5

PM-09-01 Sistem deficitar de monitorizare a evoluŃiei sănătăŃii populaŃiei în raport cu calitatea mediului

19

PM-09-02 AbsenŃa datelor privind cuantificarea efectelor poluării mediului asupra sănătăŃii umane.

14

PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea medi ului 20.0

PM-10-01 Diminuarea şi degradarea spaŃiilor verzi în localităŃile urbane 21

PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor

27.0

PM-11-01 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere în localităŃile urbane şi rurale

36

PM-11-04 Poluarea aerului cu substante toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzatoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman

22

94

PM-11-02 Poluarea mediului datorată gestiunii deşeurilor industriale toxice şi periculoase

28

PM-11-03 Poluarea mediului datorată depozitării necorespunzatoare a deşeurilor industriale - cenuşă de pirită şi fosfogips generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

22

PM-12 Aspecte privind educarea ecologica a publicul ui 16.0 PM-12-01 EducaŃia ecologică scazută la nivel comunitar 16 PM-12-02 Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare,

drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice

16

PM-13 Intarirea capacitatii institutionale a APM Te leorman 19.5

PM-13-01 PosibilităŃi limitate ale APM de control şi aplicare a măsurilor coercitive asupra poluatorilor

21

PM-13-02 Necesitatea autorizării laboratoarelor de analize fizico-chimice conform Ordinului MAPM 370/2003

18

PM-13-03 Resurse umane insuficiente pentru desfăşurarea activităŃii APM având în vedere noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finanŃare externă

18

PM-13-04 Lipsa echipamentelor pentru controlul emisiilor la sursă 18

Scor ierarhizare

Nr. crt.

Problema de mediu Ierarhizare

1. Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor 27.0

2. Ape uzate menajere şi industriale 24.7 3. Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile 24.3 4. Poluarea apei de suprafaŃă 23.4 5. Poluarea solului şi apelor subterane 23.1 6. Poluarea atmosferei 21.1 7. Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului 20.0

8. Probleme/aspecte generate de activitaŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale)

19.6

9. Intărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman 19.5

10. Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, flora şi fauna salbatică

18.0

11. Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului

16.5

12. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 16.0 13. Aspecte privind educarea ecologică a publicului 16.0

Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu conŃine definirea şi evaluarea în

detaliu a fiecărei probleme de mediu, pe categorii şi pe probleme individuale, în raport cu criteriile analizei comparative a riscului, luându-se în considerare prevederile legislaŃiei naŃionale, reglementărilor şi standardelor privind protecŃia mediului în vigoare. În conformitate cu metodologia descrisă în puctul 3.1 s-a procedat la stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune.

95

Rezultatele sunt prezentate cu scoruri în lista de mai jos.

Cod problema

Problema de mediu Prioritizare

PM-01 Calitatea necorespunzatoare si cantitatea ins uficienta a apei potabile

97.5


100

PM-01-02 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzatoare a apei potabile în localităŃile rurale

95

PM-02 Poluarea apei de suprafata 88.5 PM-02-01 Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu) datorată

scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle

112


112

PM-02-05 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuări de ape uzate insuficient epurate de la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Roşiorii de Vede

80


84


84

PM-02-06 Poluarea apelor de suprafaŃă (râul Teleormanul) datorată evacuării de ape uzate neepurate (lipsă staŃie de epurare) de la SC Pigalex SA Alexandria

80

PM-02-08 Degradarea malurilor şi albiei minore a râului Vedea datorită activitaŃii balastierelor

80

PM-02-07 Poluarea apelor de suprafaŃă datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi apa de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Poeni

76

PM-03 Poluarea solului si apelor subterane 89.9 PM-03-01 Poluarea solului şi apelor subterane cu produse petroliere şi ape

de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni 124

PM-03-02 Poluarea solului şi apelor subterane generată de exfiltratii din depozitele de deşeuri urbane şi rurale

112


108

PM-03-03 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC Euro Casa Prod SRL Turnu Măgurele

104

PM-03-04 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC AT Grup Prod Impex SRL Draganesti Vlasca

104

PM-03-05 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca

104

PM-03-06 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de

104

96

la SC Euro Casa Prod SRL Turnu Măgurele

PM-03-07 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor animaliere SC Romcip SA Salcia şi SC Pigalex SA Alexandria

92

PM-03-09 Poluarea solului generată de antrenarea particulelor cu conŃinut de metale grele din depozitele de cenuşă de pirită generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

88

PM-03-10 Poluarea solului cu particule şi metale generată de emisiile din transportul rutier

80

PM-03-11 Poluarea solului cu particule şi compuşi acizi generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultate din instalaŃiile de ardere SC Terma Serv SRL Alexandria

76

PM-03-14 Poluarea solului şi apei subterane generată de stocarea temporară incorectă a dejecŃiilor animaliere în gospodăriile individuale

64

PM-03-13 Poluarea solului generată de depozitarea necorespunzatoare a deşeurilor (gips) rezultate din activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

60

PM-03-12 Poluarea solului generată de exfiltraŃii de ape uzate cu încarcare organică din batalurile

38

PM-04 Ape uzate menajere si industriale 93.1 PM-04-06 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate


124


124


112


108

PM-04-07 Poluarea apei fuviului Dunăre generată de evacuări de ape uzate industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

108

PM-04-04 Poluarea apei fluviului Dunăre generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Zimnicea datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

108

97

PM-04-05 Poluarea apei râului Glavacioc generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Videle datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

76

PM-04-09 Poluarea apei râului Vedea generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Depoul CFR Roşiorii de Vede

57

PM-04-10 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Compania de Transport Feroviar Roşiorii de Vede

57

PM-05 Probleme/aspecte generate de activitatile agr icole (cresterea animalelor si culturi de vegetale)

82.2

PM-05-01 Poluarea solului şi apelor subterane generată de utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice în agricultură

100


95

PM-05-04 Poluarea solului şi apelor subterane, afectarea calităŃii produselor generate de utilizarea preponderentă a îngrăşămintelor chimice în detrimentul îngrăşămintelor organice naturale

80

PM-05-05 Monitorizare insuficientă a calităŃii solului şi apei subterane pentru evaluarea zonelor unde se practică activităŃi agricole (culturi vegetale, creşterea animalelor)

72

PM-05-02 Afectarea calităŃii aerului şi solului prin arderea miriştilor 64 PM-06 Poluarea atmosferei 86.7

PM-06-01 Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi pulberi generate de activitatile de pe platforma chimică a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

144


96

PM-06-03 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de extracŃie şi generare abur tehnologic Schelele Videle, Poeni.

92

PM-06-04 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50 MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL

96

PM-06-05 Poluarea atmosferei generată de staŃiile de preparare a mixturilor asfaltice SC Teldrum SA Alexandria, Primăria Alexandria, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede

84

PM-06-11 Poluarea aerului cu compuşi organici volatili generată de emisiile rezultate din utilizarea solvenŃilor

80

PM-06-06 Poluarea aerului cu NO, SO2, CO2, CO si alte gaze si pulberi si oxizi metalici rezultae din activitatile de:vopsire vagoane, Compania de transport Feroviar Rosiorii de Vede

96

PM-06-07 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în municipiul Roşiorii de Vede – SC Apa Serv SA

76

PM-06-08 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în Videle – SC Publiserv SA

76

PM-06-09 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere şi utilizarea solvenŃilor la SC Koyo România SA Alexandria

76

98

PM-06-10 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de refrigerare (NH3) şi producere abur tehnologic la SC Cicalex SA Alexandria

76

PM-06-13 Poluarea aerului generată de emisiile de compuşi organici volatili rezultaŃi din activitaŃile de aprovizionare, depozitare şi distribuŃie de SNP Petrom Bucureşti Sucursala PECO Teleorman şi alte staŃii de distribuŃie carburanŃi

75

PM-06-12 Poluarea aerului generată de emisiile rezultate din producŃia secundară de fontă cenuşie

60

PM-07 Degradarea mediului natural si construit: pad uri, habitate naturale, flora si fauna salbatica

90.0


90

PM-07-02 Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate. 90


90

PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene natu rale si antropice

59.2

PM-08-01 Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apă

72

PM-08-02 Terenuri supuse eroziunii 56 PM-08-03 ExistenŃa solurilor tasate 56 PM-08-04 ExistenŃa terenurilor cu exces de umiditate 56 PM-08-05 ExistenŃa solurilor acide 56

PM-09 Problematica starii de sanatate a populatiei in relatie cu poluarea mediului

66.0


76

PM-09-02 AbsenŃa datelor privind cuantificarea efectelor poluării mediului asupra sănătăŃii umane.

56

PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea medi ului 80.0

PM-10-01 Diminuarea si degradarea spatiilor verzi in localitatile urbane 84

PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzato are a deseurilor

95.5

PM-11-01 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere în localităŃile urbane şi rurale

144

PM-11-04 Poluarea aerului cu substante toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzatoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman

88

PM-11-02 Poluarea mediului datorată gestiunii deşeurilor industriale toxice şi periculoase

84

PM-11-03 Poluarea mediului datorată depozitării necorespunzatoare a deşeurilor industriale - cenuşă de pirită şi fosfogips generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

66

PM-12 Aspecte privind educarea ecologica a publicul ui 80.0 PM-12-01 EducaŃia ecologică scazută la nivel comunitar 80

99

PM-12-02 Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare, drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice

80

PM-13 Intarirea capacitatii institutionale a APM Te leorman 78.0

PM-13-01 PosibilităŃi limitate ale APM de control şi aplicare a măsurilor coercitive asupra poluatorilor

84

PM-13-02 Necesitatea autorizării laboratoarelor de analize fizico-chimice conform Ordinului MAPM 370/2003

72

PM-13-03 Resurse umane insuficiente pentru desfăşurarea activităŃii APM având în vedere noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finanŃare externă

72


Scor prioritizare

Nr.crt Cod problema

Problema de mediu Prioritizare

1. PM-01 Calitatea necorespunzatoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile

97.5

2. PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor 95.5 3. PM-04 Ape uzate menajere şi industriale 93.1 4. PM-02 Poluarea apei de suprafaŃă 88.5 5. PM-07 Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate

naturale, flora şi fauna sălbatică 90.0

6. PM-03 Poluarea solului şi apelor subterane 89.9 7. PM-06 Poluarea atmosferei 86.7 8. PM-05 Probleme/aspecte generate de activitatile agricole (creşterea

animalelor şi culturi de vegetale) 82.2

9. PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului 80.0 10. PM-12 Aspecte privind educarea ecologică a publicului 80.0 11. PM-13 Intărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman 78.0 12. PM-09 Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea

mediului 66.0

13. PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 59.2 Procesul de stabilire a prioritatilor de mediu pentru actiune bazat pe analiza multicriteriala a evidentiat urmatoarele probleme ca avand cea mai mare prioritate pentru solutionare:

Cod

problem ă Problema de mediu Prioritizare

PM-01 Calitatea necorespunz ătoare şi cantitatea insuficient ă a apei potabile


100

PM-01-02 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităŃile rurale

100

PM-02 Poluarea apei de suprafa Ńă

100

PM-02-01 Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu) datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle

112


112


84


84

PM-03 Poluarea solului şi apelor subterane PM-03-01 Poluarea solului si apelor subterane cu produse petroliere si

ape de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni 124


112

PM-04 Ape uzate menajere şi industriale PM-04-06 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate


124


124


112


108

PM-05 Probleme/aspecte generate de activit ăŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale)

PM-05-01 Poluarea solului şi apelor subterane generată de utilizarea pesticidelor în agricultură

100


95

PM-06 Poluarea atmosferei PM-06-01 Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi

pulberi generate de activitatile de pe platforma chimică a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

144


96

PM-06-04 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50

96

101

MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL

PM-06-06 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50 MW în municipiul Turnu Magurele – SC Calor Serv SRL

96

PM-07 Degradarea mediului natural şi construit: p ăduri, habitate naturale, flor ă şi faun ă salbatic ă


90

PM-07-02 Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate.

90


90

PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene natu rale şi antropice

PM-08-01 Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajarilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apa

72

PM-09 Problematica st ării de s ănătate a popula Ńiei în rela Ńie cu poluarea mediului


76

PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea medi ului

PM-10-01 Diminuarea şi degradarea spaŃiilor verzi în localităŃile urbane 84

PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzato are a deşeurilor

PM-11-01 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzatoare a deşeurilor menajere în localităŃile urbane şi rurale

144

PM-11-04 Poluarea aerului cu substante toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman

88

PM-12 Aspecte privind educarea ecologic ă a publicului PM-12-01 EducaŃia ecologică scazută la nivel comunitar 85 PM-12-02 Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare,

drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice

85

PM-13 Intărirea capacit ăŃii institu Ńionale a APM Teleorman

PM-13-01 PosibilităŃi limitate de control şi de aplicare a mşsurilor coercitive ale APM asupra poluatorilor

84

PM-13-02 Resurse umane insuficiente pentru desfăsurarea activităŃii APM Ńinând cont de noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finanŃare externă

72

PM-13-03 Resurse umane insuficiente pentru desfăşurarea activităŃii APM având în vedere noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finantare externă

72


Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al JudeŃului TELEORMAN

4.1 AcŃiuni strategice pentru protecŃia mediului în judeŃul TELEORMAN

Introducere

Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman, este împuternicită şi obligată să aplice legislaŃia de protecŃie a mediului în judeŃul Teleorman.

Potrivit Programului de AcŃiune pentru Mediul Înconjurător aprobat prin HG. 455/23.05.2001, privind aprobarea Planului de acŃiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Teleorman îi revin obligaŃii privind: protecŃia şi conservarea naturii şi a diversităŃii biologice; dezvoltarea şi administrarea reŃelei de arii protejate; apărarea împotriva calamităŃilor naturale şi accidentelor; protecŃia ecosistemului Dunării; ecologizarea agriculturii; aplicarea fermă a legislaŃiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi reglementări al Uniunii Europene; dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă; gestiunea deşeurilor urbane şi industriale; consolidarea capacităŃilor instituŃionale şi formarea competenŃelor necesare; constituirea fondului de mediu; facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităŃi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeŃului; conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului; îmbunătăŃirea sistemului educaŃional formativ şi informativ în vederea formării unei educaŃii civice şi ecologice a populaŃiei; dezvoltarea durabilă a judeŃului.

Prin realizarea PLAM, APM Teleorman întocmeşte o strategie pentru protecŃia mediului înconjurător, la nivelul judeŃului.

Pentru ca PLAM să fie eficient, este necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare atât la nivelul diferitelor sectoare de activitate, cât şi la nivelul administraŃiilor judeŃene locale (Planul de amenajare al teritoriului, Planul general al infrastructurii, Bugete anuale). PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung al acŃiunilor pentru mediu ale comunităŃii.

Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanŃare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiŃii de mediu, inclusiv prin colaborarea internaŃională. În acest fel, PLAM deschide perspectiva îmbunătăŃirii condiŃiilor de mediu, a sănătăŃii şi a calităŃii vieŃii populaŃiei din judeŃul Teleorman.

Stabilirea, obiectivelor, Ńintelor şi indicatorilor

În vederea elaborării PLAM pentru fiecare tip de problemă identificată s-au stabilit : Obiective generale - reprezintă elemente de îndrumare strategică a eforturilor pe termen

lung pentru rezolvarea problemei de mediu. Obiectivele generale oferă oportunitatea stabilirii consensului între părŃile interesate în legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă definită de timp. Ele oferă cadrul ce asigură formularea şi implementarea unui set de obiective şi acŃiuni pentru mediu. Obiectivele generale stabilite în cadrul PLAM pentru judeŃul Teleorman sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.

Obiective specifice - reprezintă pentru fiecare obiectiv general angajamentele care trebuie atinse pentru realizarea acestora. Dezvoltarea obiectivelor specifice debutează cu revederea evaluării problemelor/aspectelor de mediu descriind în cadrul acestor evaluări cauzele şi impactul problemei respective asupra mediului. Obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea tipurilor de acŃiuni necesare a fi realizate într-o perioadă de timp.

Obiectivele specifice stabilite în cadrul PLAM pentru judeŃul Teleorman sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.

Odată stabilite obiectivele generale şi specifice s-au selectat Ńintele şi indicatorii utilizaŃi în măsurarea eficienŃei acŃiunilor ce se vor întreprinde.

łintele sunt sarcinile cuantificabile necesare a fi implementate într-un anumit interval de timp. łintele stabilite în cadrul PLAM pentru judeŃul Teleorman sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.

Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus. Indicatorii stabiliŃi în cadrul PLAM sunt specificaŃi în cadrul fiecărei matrici plan.

Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a Ńintelor stabilite, s-au identificat acŃiunile necesare pentru atingerea acestora.

Recomand ări cadru pentru protejarea componentelor de mediu

În procesul de identificare al problemelor ce afectează apele de suprafaŃă şi subterane din judeŃul Teleorman s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei s-a considerat necesar a fi atinse următoarele obiective specifice:

• Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban; • Asigurarea apei potabile în mediul rural; • Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃile urbane; • Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural; • ProtecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole; • Reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de substanŃe

periculoase. Pentru atingerea primelor patru obiective specifice este necesară implicarea autorităŃilor

locale şi judeŃene care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se pot aplica se menŃionează acordarea de asistentă în identificarea de surse de finanŃare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. AutorităŃile locale ar trebui să aibă în vedere situaŃia existentă în prezent, putând promova stimulente sau facilităŃi economice, atingerea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului angajat şi promovarea bunelor practici.

Pornind de la recomandările UE (Directiva 91/271/EEC), s-a stabilit că orice localitate cu peste 2000 locuitori echivalenti trebuie să dispună de sisteme centralizate de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate. În prezent, în judeŃul Teleorman există sisteme de canalizare şi staŃii de epurare în localităŃile urbane. Pentru localităŃile rurale în cea mai mare parte reŃelele de canalizare lipsesc şi doar unele comune dispun de reŃele de canalizare parŃiale. Pentru localităŃile urbane, sistemele de canalizare nu acoperă în totalitate aceste localităŃi, iar staŃiile de epurare necesită lucrări de extindere şi modernizare. Pentru rezolvarea acestor probleme în mediul rural se recomandă realizarea lucrărilor necesare pe grupe de localităŃi (sate) care să Ńină seama de condiŃiile concrete fizico-geografice şi nu de apartenenŃă administrativ teritorială.

Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a resurselor de apă atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management în alimentarea şi consumul de apă.

Un domeniu prioritar în managementul general al apei la nivelul judeŃului trebuie să se refere şi la asigurarea cu apă potabilă de bună calitate pentru toŃi locuitorii.

În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din surse aferente activităŃilor agricole este necesar a se delimita cele patru surse principale de poluare:

• nitraŃi proveniŃi din mineralizarea deşeurilor şi dejecŃiilor menajere; • nitraŃi proveniŃi din fermentarea nedirijată sau dirijată necorespunzător a deşeurilor şi a

apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; • nitraŃi proveniŃi din îngrăşăminte chimice; • nitraŃi proveniŃi din mineralizarea humusului.

O cerinŃă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de depozitare, transport şi utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice şi organice şi să cunoască foarte bine condiŃiile de aplicare a acestora.

În ceea ce priveşte posibila poluare a apelor cu substanŃe periculoase este recomandabil a se cunoaşte situaŃia existentă şi a se monitoriza secŃiunile în care concentraŃia unor astfel de substanŃe nu s-a înscris în valorile limită admisibile, astfel încât să se prevină pericolele şi accidentele în care sunt implicate substanŃe periculoase.

Recomand ări cadru pentru componenta de mediu aer ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului Obiective generale:

• Măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii aerului prin scăderea emisiilor; • Sprijinirea introducerii de „tehnologii curate“; • Transpunerea legislativă şi implementarea cerinŃelor UE.

Obiective specifice: • APM Teleorman asigură monitorizarea permanentă a calităŃii atmosferei prin “Sistemul

comun de monitorizare a calităŃii aerului în zona de frontieră româno-bulgară” elaborat în cadrul proiectului PHARE CBC RO9911;

• Implementarea proiectului PHARE 000-623-03 – „Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compuşi organici volatili (COV), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) şi metale grele din surse staŃionare în regiunile de frontieră dintre Bulgaria şi România, de-a lungul Dunării inferioare”;

• Implementarea proiectului PHARE CBC RO 2003/005-701-03- „Dezvoltarea unui program de management al calităŃii aerului pentru regiunea română, de-a lungul graniŃei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunării”

• Implementarea proiectului PHARE CBC RO 2003/005-551.04.11.01 “Procurarea de echipamente necesare in scopul creearii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului”

• Conştientizarea conducerilor unităŃilor poluatoare în vederea automonitorizării emisiilor; • Înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi cu gaze naturale, prin realizarea reŃelei de

aducŃiune şi distribuŃie a gazelor naturale; • Se recomandă conservarea fondului forestier atât pentru producŃia de biomasă dar şi

pentru funcŃiile de protecŃie a mediului înconjurător şi anume: funcŃia hidrologică, funcŃia de protecŃie a solului şi de asigurare a stabilităŃii terenurilor, funcŃia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.

Recomand ări cadru pentru componenta de mediu sol

Strategia judeŃeană de îmbunătăŃire a calităŃii solului trebuie să se focalizeze în special pe:

• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător;

• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale; • reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei; • diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecări de teren, ş.a.);

În acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea următoarelor principii:

• prevenirea apariŃiei deşeurilor; • minimizarea cantităŃii de deşeuri produse; • promovarea reciclării şi reutilizării; • optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel

valorificate. Reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei se poate realiza prin limitarea

efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi vegetaŃiei prin aplicarea unor măsuri corespunzătoare pe diferitele componente şi anume: extracŃie, transport, depozitare.

Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cât mai bun.

Recomand ări cadru pentru p ăduri, zone naturale şi arii protejate Protec Ńia ecosistemului Dun ării Obiective generale:

• Intensificarea preocupărilor privind recunoaşterea importanŃei fostei lunci inundabile a Dunării în controlul poluării cu nutrienŃi a apelor fluviului;

• Implicarea celorlalte autorităŃi locale şi naŃionale în evaluarea posibilului potenŃial de reconstrucŃie ecologică a fostei lunci inundabile a Dunării;

• Monitorizarea permanentă a calităŃii apelor Dunării; • Inventarierea şi supravegherea surselor de poluare a apelor Dunării; • Asigurarea schimbului de informaŃii şi date cu organele teritoriale pentru protecŃia mediului

din Bulgaria, cu respectarea prevederilor ConvenŃiei de la Helsinki (1992) privind protecŃia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaŃionale, ale ConvenŃiei de la Sofia (1994) privind cooperarea pentru protecŃia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, precum şi ale ConvenŃiei internaŃionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave;

• Realizarea de instalaŃii portuare pentru prelucrare, stocare şi tratare a deşeurilor provenite de la navele fluviale.

Obiective specifice: • APM Teleorman împreună cu SGA Teleorman va realiza şi reactualiză inventarul surselor

potenŃial poluatoare ale fluviului Dunărea; • APM Teleorman împreună cu Garda de Mediu va controla respectarea prevederilor

documentelor de autorizare şi ale programelor de conformare, sancŃionând, la nevoie, nerespectarea acestora;

• Impulsionarea şi colaborarea cu celelalte autorităŃi locale în realizarea obiectivelor care vizează protecŃia calităŃii apelor Dunării şi a întregului ecosistem al acesteia. ProtecŃia şi conservarea naturii şi a diversităŃii biologice Obiective generale:

• Evaluarea diversităŃii biologice în judeŃ; • Stimularea participării la acŃiunile de conservare a diversităŃii biologice a organizaŃiilor

neguvernamentale din judeŃ;

• Stimularea participării autorităŃilor locale ONG-uri şi a altor entităŃi interesate la acŃiunile de conştientizare şi informare a publicului cu privire la necesitatea protejării şi conservării naturii şi diversităŃii biologice.

Obiective specifice: • APM Teleorman se va implica, alături de autoritatea centrală de mediu şi Academia

Româna în inventarierea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes ştiinŃific pe teritoriul judeŃului;

• Colaborarea cu autorităŃile teritoriale pentru agricultură, silvicultură, cu Prefectura şi Primăriile din judeŃ pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinŃe şi împădurirea lor precum şi realizarea perdelelor de protecŃie, potrivit prevederilor legale;

• Supravegherea comerŃului cu flora şi fauna sălbatică din judeŃ prin autorizarea persoanelor fizice şi juridice care recoltează/capturează flora/fauna sălbatică în vederea comercializării lor pe piaŃă internă.

Administrarea ariilor protejate din judeŃ

• Conservarea diversităŃii biologice prin organizarea reŃelei judeŃene de arii protejate; • Verificarea respectării legislaŃiei în domeniul protecŃiei naturii şi a modului de administrare

al ariilor naturale protejate din judeŃul Teleorman conform legislaŃiei de mediu în vigoare; • Inventarierea ecosistemelor terestre şi acvatice naturale neafectate antropic în vederea

declarării unor noi arii naturale protejate. Obiective specifice:

• Administrarea eficienta a noilor arii naturale protejate, prin incredintarea in custodie a acestora (Pădurea Pojorâtele si Ostrovul Mare).

Recomand ări cadru pentru ecologizarea agriculturii şi dezvoltarea rural ă

durabil ă Obiective generale:

• Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă; • ProtecŃia, conservarea şi refacerea diversităŃii biologice specifice agrosistemelor prin

încurajarea proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

• Colaborarea cu instituŃiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparŃinând fondului funciar, în vederea reabilitării acestora.

Obiective specifice: • Promovarea propunerilor de proiecte care vizează ecologizarea agriculturii locale; • Supravegherea continuă a calităŃii factorilor de mediu din zona rurală a judeŃului

Teleorman; • SusŃinerea propunerilor de finantare pentru accesarea Instrumentelor Structurale.

Recomand ări cadru pentru extinderea spa Ńiilor verzi din zonele urbane

Obiectiv general: • Urmărirea respectării normelor Regulamentului General de Urbanism privind raportul

număr locuitori/spaŃii verzi în localităŃile urbane. Obiectiv specific:

• Realizarea de noi spaŃii verzi în interiorul localităŃilor urbane din judeŃ şi îmbunătăŃirea celor existente.

Recomand ări cadru privind gestiunea de şeurilor urbane şi industriale Obiective generale: APM Teleorman va încuraja şi colabora pentru:

• Aplicarea planului judeŃean de gestionare a deşeurilor; • Aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puŃine deşeuri; • Utilizarea deşeurilor în scopuri economice; • Crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale; • Implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să contribuie la

micşorarea cantităŃilor de deşeuri, reciclarea şi reutilizarea acestora; • Eliminarea depozitării necontrolate; • ReconstrucŃia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor; • Realizarea unui depozit ecologic de deşeuri menajere în judeŃul Teleorman; • Recuperarea unui procent de 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje; • Reciclarea unui procent de 25% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conŃinute în

deşeurile de ambalaj recuperate cu un procent de minim 15% din greutatea fiecărui tip de material de ambalaj;

• Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje până în anul 2010; • Reducerea cu 35% a cantităŃii de deşeuri biodegradabile municipale produse/depozitate în

anul 2001 şi raportată în anul 2002, până în anul 2017; • Gospodărirea deşeurilor menajere urbane şi rurale în sistem integrat conform normelor UE

şi legislaŃiei în vigoare. Obiective specifice:

• Realizarea proiectului „ Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor în JudeŃul Teleorman” • Realizarea proiectului „Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in Sectorul de Apa

Potabila si Apa Uzata din Romania – Reabilitarea si extinderea retelelor de canalizarea si reabilitarea statiilor de epurare mediul urban"

Recomand ări cadru pentru îmbun ătăŃirea sistemului educa Ńional formativ şi informativ în vederea form ării unei educa Ńii civice şi ecologice a popula Ńiei

Obiective generale:

• Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniŃiative ale celorlalŃi factori interesaŃi în educarea ecologică a populaŃiei judeŃului;

• Întocmirea unui plan local de acŃiune pentru educarea civică şi ecologică a populaŃiei; • Colaborarea cu organizaŃiile neguvernamentale din judeŃ în scopul formării unei educaŃii

civice şi ecologice a populaŃiei. Obiective specifice

• Impulsionarea elevilor spre acŃiuni cu caracter ecologico-aplicativ; • Educarea populaŃiei şcolare în vederea depozitării controlate şi selective a deşeurilor; • Colaborarea cu organizaŃiile nonguvernamentale pentru realizarea filmelor ecologico-

educative necesare pentru formarea tinerilor în spiritul răspunderii civice faŃă de mediul înconjurător;

• Utilizarea tuturor mijloacelor specifice activităŃii de informare şi educare ecologică a populaŃiei judeŃului.

• Marcarea tuturor evenimentelor importante din domeniul protecŃiei mediului, în scopul sensibilizării opiniei publice.

Recomand ări cadru pentru ap ărarea împotriva calamit ăŃilor naturale şi

polu ărilor accidentale Obiective generale:

• Sporirea capacităŃii de prevenire, control şi intervenŃie în caz de calamităŃi naturale şi poluări accidentale, prin realizarea unui sistem perfecŃionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu;

• Informarea operativă a autorităŃii centrale de mediu, a altor autorităŃi locale (Prefectura, Garda de Mediu, Consiliul JudeŃean, Comisia JudeŃeană şi Municipală de Apărare Împotriva Fenomenelor Periculoase, administraŃia publică locală) asupra oricăror evenimente deosebite care aduc prejudicii mediului şi sănătăŃii publice;

• Încurajarea dezvoltării unor sisteme de automonitorizare la agenŃii economici a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului şi care prezintă un grad sporit de risc la poluări accidentale;

• Încurajarea dotării agenŃilor economici cu mijloace de intervenŃie rapidă în caz de poluare accidentală;

• Colaborarea permanentă cu Comisia de Apărare Împotriva InundaŃiilor şi Fenomenelor Meteorologice Periculoase în vederea abordării celor mai bune măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor calamităŃilor naturale asupra mediului înconjurător, precum şi a complicaŃiilor care pot decurge din astfel de situaŃii.

Obiective specifice: • Intensificarea preocupărilor pentru atragerea de fonduri, în vederea dotării APM Teleorman

cu aparatură mobilă performantă de laborator pentru monitorizarea emisiilor; • Impunerea obligativităŃii asigurării pentru daune, conform art. 81 din Legea 137/1995,

republicată cu modificările şi completările ulterioare a agenŃilor economici ce desfăşoară activităŃi cu impact semnificativ asupra mediului;

• APM Teleorman va asigura o bună funcŃionare a fluxului informaŃional în cazul producerii calamităŃilor naturale şi accidentelor de mediu, în vederea soluŃionării acestora în timp util;

• APM Teleorman, împreună cu Garda de Mediu , va acŃiona conform legii, solicitând obiectivelor economice cu riscuri majore de impact asupra mediului măsuri speciale pentru evitarea accidentelor de mediu.

Identificarea priorităŃilor pentru acŃiune

Următorul pas în elaborarea PLAM este identificarea acŃiunilor specifice. În timp ce viziunea comunităŃii asigură cadrul general, iar obiectivele şi Ńintele de mediu servesc drept jaloane pentru identificarea acŃiunilor, acŃiunile servesc la atingerea obiectivelor şi Ńintelor.

Obiectivul de mediu reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o manieră afirmativă, anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acŃiuni esenŃial a fi realizate într-un anumit interval de timp.

łintele reprezintă sarcini cuantificabile necesare a fi realizate în intervalul de timp specificat.

Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a Ńintelor, precum şi măsura îmbunătăŃirii vieŃii populaŃiei din comunitate prin rezultatele obŃinute.

AcŃiunile reprezintă activităŃile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi Ńintelor.

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu conŃine pentru fiecare problemă individuală de mediu, un set de acŃiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluŃionarea problemei căreia i se adresează.

Baza pentru identificarea şi selectarea acŃiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari existente în judeŃ la nivelul autorităŃilor, instituŃiilor şi societăŃii civile, iar pe de altă parte în oportunităŃile oferite de forŃele exterioare judeŃului (legislaŃie, posibilitatea unor finanŃări din bugetul statului sau surse externe), cum sunt:

• Necesitatea respectării şi aplicării legislaŃiei existente în domeniul protecŃiei mediului şi administraŃiei publice locale;

• Necesitatea atingerii standardelor UE, în domeniul protecŃiei mediului; • Fenomenul de transpunere a Directivelor UE în legislaŃia naŃională; • Suportul autorităŃii administrative (Prefectura, Consiliul JudeŃean) pentru PLAM; • ExperienŃa şi capacitatea în managementul mediului a autorităŃilor judeŃene; • ExistenŃa unor proiecte şi acŃiuni pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu din judeŃ,

inclusiv prin colaborare internaŃională; • ExistenŃa unui mediu de afaceri propice.

Identificarea şi selectarea acŃiunilor posibile a avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri, personal insuficient, insuficienta colaborare cu instituŃii din alte domenii), urmărindu-se compensarea acestora prin acŃiuni care să vizeze îmbunătăŃirea şi/sau întărirea capacităŃilor unor domenii.

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituŃii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaŃii şi cetăŃeni în vederea soluŃionării problemelor de mediu, precum şi pentru obŃinerea unor beneficii economice şi sociale.

AcŃiunile posibile selectate incluse în Planul Local de AcŃiune au fost grupate în cinci categorii:

• Măsuri tehnologice – acŃiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru soluŃionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraŃia locală, fie de companii de utilităŃi, societăŃi, contractori privaŃi;

• AcŃiuni legislative şi de reglementare – acŃiuni care solicită societăŃilor conformarea cu reglementările de mediu specifice şi implementarea de măsuri pentru reducerea poluării mediului;

• Stimulente economice – acŃiune care conduce la modificarea comportării poluatorilor prin scutirea de taxe pentru a-i stimula în găsirea celor mai eficiente mijloace de reducere a poluării;

• Educarea publicului şi instruirea personalului - programele de educare a publicului joacă un rol crucial în educarea cetăŃenilor şi a societăŃilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinŃe de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu;

• Programele comunităŃii – activităŃi care implică acŃiuni colective sau individuale ale membrilor comunităŃii pentru soluŃionarea unor probleme de mediu.

Identificarea criteriilor de selectare a acŃiunilor

Considerând că PLAM este un document extensiv şi complet, el este recomandat ca o acŃiune propusă. Pentru aceasta este mai întâi necesar să se stabilească un set de criterii pe baza cărora vor fi selectate priorităŃile.

Criteriile stabilite reflectă atât sistemul de valori şi preocupările Comitetului de Coordonare, cât şi fezabilitatea economică, tehnică şi legislativă a implementării acŃiunilor specifice. Stabilirea

unui set de criterii este foarte importantă pentru determinarea secvenŃei de implementare a acŃiunilor individuale.

S-a identificat un set de criterii care au permis evaluarea avantajelor relative ale fiecărei acŃiuni şi selectarea celei mai potrivite acŃiuni care să conducă la atingerea obiectivelor şi a Ńintelor. Criteriile de evaluare asigură, de asemenea, o fundamentare obiectivă şi transparenŃa pentru luarea deciziilor.

În selectarea şi aplicarea criteriilor s-au luat în considerare următoarele aspecte: • Durata de tranziŃie necesară transpunerii şi implementării legislaŃiei de mediu europene în

România, corespunzător acŃiunilor identificate pentru judeŃul Teleorman utilizând cerinŃele de conformare cu legislaŃia UE.

• PrezenŃa în planurile şi strategiile judeŃene, regionale şi naŃionale ca priorităŃi reprezentative;

• Raportul cost/eficienŃă, permite compararea costurilor relative ale mai multor acŃiuni; • Fezabilitate tehnică, permite evaluarea unei tehnologii; • EficienŃa, permite evaluarea unei acŃiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi

Ńintelor şi cu eficienŃa sa în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătăŃii populaŃiei sau ecologice;

• Impactul financiar, permite evaluarea impactului financiar asupra membrilor comunităŃii; • Autoritatea statutară, permite evaluarea autorităŃii legale a instituŃiilor guvernamentale

locale şi a altor instituŃii de implementare în raport cu acŃiunile de implementare; • Echitatea, permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acŃiuni distribuite pe persoane

afectate şi comunitate; • Flexibilitatea, permite evaluarea posibilităŃii de modificare a acŃiunii în timp, în funcŃie de

schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative; • Perioada de implementare, permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar, a

implementării unei acŃiuni; • Acceptabilitatea/Suportabilitatea, permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare a

acŃiunii de către public sau de către Consiliul JudeŃean, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanŃilor;

• Impactul asupra mediului, permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de construcŃiile sau activităŃile de operare implicate în acŃiune, precum şi în raport cu mărimea acestui impact.

• AmeninŃările la adresa sănătăŃii umane, mediului şi calităŃii vieŃii, este evaluat impactul asupra sănătăŃii umane şi mediului;

• Impactul asupra forŃei de muncă permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de locuri de muncă.

Această listă nu este limitată, putându-se lua în considerare şi alte aspecte cum sunt:

• Rezultatul ierarhizării problemelor de mediu; • Numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu; • Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acŃiuni de mediu, cât şi timpul necesar

pentru implementarea acŃiunii; • ObŃinerea unor efecte multiple, cum ar fi utilizarea tehnologiilor curate şi a obŃinerii unor

efecte în cascadă; • Viteza şi uşurinŃa desfăşurării procesului de implementare.

Identificarea, analizarea şi selectarea acŃiunilor

Analiza şi selectarea acŃiunilor reprezintă nucleul procesului de luare a deciziilor. Este

pasul când se decide asupra celor mai eficiente acŃiuni în atingerea scopurilor şi Ńintelor de mediu. Pentru a reduce lista de acŃiuni rezultată şi a selecta câteva subiecte de acŃiune, s-a propus un proces în doua etape:

� Realizarea listei de acŃiuni preferate; � Selectarea acŃiunilor bazate pe analizele specifice comunităŃii.

Prima etapa în procesul de selectare a acŃiunilor este elaborarea unei liste preferate de acŃiuni care este supusă apoi unei analize riguroase, prin aplicarea criteriilor de evaluare asupra unei liste de acŃiuni stabilite prin contribuŃie multidisciplinară.

După elaborarea listei de acŃiuni, următoarea etapă constă în efectuarea analizelor specifice comunităŃii în vederea fundamentării listei finale de acŃiuni prioritare.

Pe baza procesului de selecŃie descris mai sus şi utilizând criteriile selectate, a fost identificată următoarea listă de categorii de acŃiuni de mediu ce urmează a fi implementate în judeŃul Teleorman:

� Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă; � Retehnologizarea staŃiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale; � Retehnologizarea proceselor industriale poluante; � Construirea de depozite ecologice urbane şi rurale; � Dotarea corespunzătoare a fiecărei localităŃi cu echipamente pentru colectarea şi

depozitarea selectivă a deşeurilor; � Identificarea soluŃiilor pentru eliminarea deşeurilor periculoase; � Împădurirea zonelor afectate de eroziuni şi refacerea malurilor degradate; � Implementarea cadrului legislativ pentru protecŃia şi conservarea biodiversităŃii locale; � Extinderea spaŃiilor verzi urbane; � Asigurarea condiŃiilor necesare pentru protecŃia sănătăŃii şi creşterea nivelului de trai în

mediul urban; � Asigurarea bazei materiale şi umane pentru realizarea educaŃiei ecologice; � Creşterea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman.

Planul Local de Ac Ńiune pentru Mediu al jude Ńului TELEORMAN

Pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au întocmit matrici plan, având următoarea structură: - obiectiv general; - obiectiv specific; - Ńinta; - indicator; - acŃiune; - responsabili; - termen.

4.2.1 Matricile-plan pentru solu Ńionarea problemelor de mediu prioritare

4.2.1.1.Matricea-plan pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile

Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen

1.b.1 Creşterea capacităŃii de captare şi distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane, în vederea asigurării debitelor necesare

I.d.1.1 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

I.e.1.1 Reabilitare staŃia de tratare şi captare din Dunăre în municipiul Turnu Măgurele

Consiliul Local Turnu Măgurele Consiliul JudeŃean

2010

I.e.1.2 Realizarea staŃiei de tratare apă potabilă pentru oraşul Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare

Consiliul Local Videle Consiliul JudeŃean

2010

I. Asigurarea parŃială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a localităŃilor urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

I.a.1 Creşterea capacităŃii de captare, distribuŃie şi tratare a apei potabile în localităŃile urbane

I.b.2 Creşterea eficienŃei staŃiilor de tratare apă potabilă pentru localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare în conformitate cu standardele UE

I.c.1 Asigurarea cantitativă şi calitativă cu apă potabilă a populaŃiei în mediul urban

I.d.1.2 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate I.d.1.3

I.e.1.3 Reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea.

Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea Consiliul JudeŃean

2010


I.e.1.4 Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale

2013


I.e.1.5 Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate transa I si II in municipiile Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale

2010


I.e.1.6 Reabilitare fronturi de puturi, aductiuni si rezervoare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele


2010

I.d.1 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

I.e.1.7Reabilitare statie de pompare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele


2010

I.b.3 Folosirea raŃională a resurselor de apă, creşterea fiabilităŃii şi durabilităŃii sistemului de alimentare cu apă

I.c.2 Reducerea pierderilor de apă în reŃeaua de distribuŃie

I.d.2.1 % lungime conducte de distribuŃie înlocuite % de reducere a pierderilor pe reŃea

I.e.2.1 Realizarea lucrarilor de extindere a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale

2010

II. Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoa

II.a.1 Implementarea sistemelor centralizate de captare, tratare şi distrbuŃie a apei potabile în

II.b.1 Asigurarea capacităŃii de captare şi tratare a apei potabile în localităŃile rurale

II.c.1 Asigurarea cantitativă şi calitativă cu apă potabilă a populaŃiei în mediul rural

II.d.1.1 Valoarea costurilor Debite din rezerve exploatabile din subteran

II.e.1.1 Actualizarea resurselor de apa potabilă din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale

Consiliile Locale SGA

2018

II.d.1.2 Număr studii % valoarea investiŃiei Număr staŃii de tratare apă potabilă Debitul asigurat de apă potabilă prin captări din subteran

II.e.1.2 Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă

Consiliul JudeŃean Consiliile Locale rurale

2015 - 2018

II.d.1.3 Indicatori chimici calitativi ai apei potabile furnizate Indicatori bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

II.e.1.3 Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator

Operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă

Consiliile Locale rurale

2018

II.d.2.1 % valoarea investiŃiei Număr racorduri la reŃeaua centralizată a apei potabile Lungimea reŃelei de distribuŃie

II.e.2.1 Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale

Consiliul JudeŃean Consiliile Locale

2018

necorespunzătoare a apei potabile în localităŃile rurale

potabile în localităŃile rurale

II.b.2 Asigurarea capacitaŃii de distribuŃie a apei potabile în localităŃile rurale

mediul rural

II.d.2.2. % valoarea investiŃiei Număr racorduri la reŃeaua centralizata de distributie a apei potabile Lungimea reŃelei de distribuŃie

II.e.2.2 Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa.


2018

4.2.1.2.Matricea-plan pentru problema Probleme generate de gestiunea necorespunz ătoare a de şeurilor

I.d.2.3 Valoare investiŃii private

II.e.2.3 Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice si/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă


2018

Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen

I.e.1.1 Finalizarea proiectului. Consiliul JudeŃean

2008

I.e.1.2 Inchiderea depozitelor urbane de deşeuri.

Consiliile locale: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Videle

2007

I.e.1.3 DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente.

83 Consilii locale rurale

2007

I.b.1 Realizarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Teleorman”.

I.c.1.1 Colectarea, transportul, valorificarea şi depozitarea în condiŃii ecologice a deşeurilor menajere produse în judeŃul Teleorman precum şi închiderea depozitelor de deşeuri existente.

I.d.1.1 populaŃie deservită 100%

I.e.1.4 Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri

Consiliile locale 2037

I.e.1.5 Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare) ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinului MAPM 1190/2003.

2010

I.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor

I.a.1 Gospodărirea deşeurilor menajere urbane şi rurale în sistem integrat conform normelor UE şi legislaŃiei în vigoare

I.b.2 Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje .

I.c.2.2 Reducerea cantităŃilor de deşeuri eliminate prin depozitare.

I.d.1.2 recuperate 50%

I.d.1.3 reciclate 25%

I.e.1.6 Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.

AgenŃii economici Producatori de ambalaje, Consiliile locale

2010

I.e.1.7 Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere biogaz)

2010

I.e.1.8 Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă.

2010 I.d.1.4 reciclate 50%

I.e.1.9 Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere biogaz)

Consiliile locale, şi producatorii de deşeuri

2010

I.e.1.10 Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.

Consiliile locale, şi producatorii de deşeuri

2016

I.d.1.5 reciclate 75%

I.e.1.11 Colectarea selectiva, reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură , producere biogaz).

2016

I.c.3.Valorificarea

deşeurilor de la staŃiile de

epurare

I.d.3.3 CantitaŃi de nămol utilizate

I.e.1.12 Utilizarea în siguranŃa a nămolurilor de la staŃiile de epurare în agricultura.

DetinăŃorii de staŃii de epurare şi deŃinătorii de terenuri

permanent

I.b.5 Reducerea cantitaŃilor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice

I.c.5 Valorificarea deşeurilor de echipamente electrice, electronice şi restricŃiile de folosire a anumitor substanŃe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

I.d.3.4 Cantitatea colectata - cel putin 2 Kg deşeu/locuitor/an pana la 31.12.2006; - cel putin 3kg deşeu/locuitor/an pana la data de 31.12.2007; - 4 kg deşeu/locuitor/an pana la 31.12.2008;

I.e.2.1 Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producătorii si importatorii de echipamente electrice, electonice

2006 – 2008

I.d.3.5 Cantitatea reutilizata reciclata, valorificarea - cel putin 25 % din obiectivul de reutilizare/reciclare şi valorificare până la 31.12.2006; - cel putin 50% din obiectivul reutilizare/reciclare şi valorificare până la 31.12.2007; - cel putin 75% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare totala până la31.12.2007;

I.e.2.2 Reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice, electronice.

Producătorii si importatorii de echipamente electrice, electronice

2006 - 2008

I.c.6 Colectarea şi valorificarea uleiurilor uzate

I.d.3.6 CantitaŃi colectate şi valorificate

I.e.3.10 Colectare şi recuperare a uleiurilor uzate, urmata de valorificarea lor

AgenŃi economici specializaŃi

permanent

I.e.3.11 Valorificarea cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu

SC Donau Chem SRL

2011

I.a.2 Refacerea ecologică a terenurilor degradate datorită funcŃionării fostului

I.b.4 DesfiinŃarea depozitelor de cenuşi piritice, carbonat de calciu, namol, fosfogips

I.c.7 Dezafectarea depozitelor de cenuşi piritice, carbonat de calciu, namol,

I.d.3.7 Suprafete reabilitate.

I.e.3.1.2 Reabilitarea suprafeŃei aferente

SC Donau Chem SRL

2013

4.2.1.3.Matricea-plan pentru problema Ape uzate menajere şi industriale


fostului Combinat de Îngrăşăminte Chimice Turnu Măgurele I.a.3. Reabilitarea suprafetelor degradate datorita depozitarilor de deseuri industriale din industria extractiva

I.b.5. Inchiderea depozitelor de deseuri periculoase din industria extractiva

calciu, namol, fosfogips I.c.8 Dezafectarea depozitelor neconforme

I.d.3.8. Suprafete reabilitate

I.e.3.13. Lucrari de inchiderea si reabilitarea depozitelor

SC Petrom SA

2007

II.e.1Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii.

2009

II.e.2Incinerarea deşeurilor medicale in instalatii autorizate

2009

II.e.3Executarea lucrărilor de construcŃii in vederea inchiderii crematoriilor

2009

II. Poluarea aerului cu substanŃe toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman

II.a.1 Incinerarea corespunzatoare a deşeurilor spitaliceşti.

II.b.1 Realizarea a trei incineratoare zonale (Alexandria, Videle, Roşiorii de Vede) pentru deşeuri periculoase şi deşeuri rezultate din activitatea medicală.

II.c.1 Eliminarea deşeurilor spitaliceşti în limitele stabilite prin HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor

II.d.1.1Număr de crematorii

închise Cantitatea de

deşeuri medicale incinerata

II.c.2 100 %

II.e.1Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii.

2009


I.c.1 Reducerea cu 90% a ionilor de amoniu prin striparea din apele uzate rezultate de la instalaŃiile Uree I şi Uree II

I.d.1.1 Concentratia ionlor de amoniu in apele uzate rezultate de la instalaŃiile Uree I şi Uree II

I.e.1 InstalaŃie de hidroliză-stripare a ionilor de amoniu

SC Donau Chem SRL

2007

I.c.2 Reducerea cu 75% a ionilor de amoniu şi azotat prin recuperarea acestora de la instalaŃiile azotat de amoniu soluŃie şi azotat de amoniu granulat, NPK1 şi NPK2

I.d.2.1 Concentratia ionlor de amoniu şi azotat

I.e.2 InstalaŃie de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat din apele uzate deversate de la instalaŃiile azotat de amoniu granulat, NPK1, NPK2, azotat de amoniu soluŃie

SC Donau Chem SRL

2010

I.e.3.1 StaŃie finală de epurare a apelor uzate rezultate de pe platforma chimică

SC Donau Chem SRL

2010

I. Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

I.a.1 Diminuarea poluării apelor fluviului Dunăre

I.b.1 Diminuarea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în fluviul Dunărea

I.c.3 Reducerea emisiilor de fosfor total şi sulfaŃi rezultaŃi de la fabricarea acidului fosforic pana la incadrarea in valorile limita prevazute de legislatie

I.d.3.1 ConcentraŃia poluanŃilor emişi I.d.3.2 număr depăşiri ale valorilor limită

I.e.3.2 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate

SC Donau Chem SRL

2013


II.e.1.1 Extinderea şi modernizarea obiectelor componente ale staŃiei de epurare în vederea creşterii debitului de ape uzate ce necesită epurare de la 315 l/s la 543 l/s

Consiliul Local Alexandria SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria

2013 II.b.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea

II.c.1 Creşterea capacităŃii şi eficienŃei staŃiei de epurare Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene

II. d. 1.1 Debitul de ape uzate epurate II.d. 1.2 Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate II.d. 1. 2 EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

II.e.1.2 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate

Consiliul Local Alexandria

SC Apa Serv SA Sucursala a Alexandria

2013

II. Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a municipiului Alexandria datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

II.a.1 Reducerea impactului apelor uzate insuficient epurate evacuate în râul Vedea de staŃia de epurare a municipiului Alexandria

II.b.2 Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării

II.c.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor uzate evacuate în râul Vedea

II.d.2.1 Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi apelor meteorice Valoarea investiŃiilor

II.e.2.1 Extinderea reŃelei de canalizare


SC Apa Serv SA Sucursala

Alexandria

2010


III.b.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea

III.c.1 Creşterea capacităŃii şi eficienŃei staŃiei de epurare. Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene

III.d.1.1 Debitul de ape uzate epurate III.d.1.2 Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate III.d.1.3 EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

III.e.1.1 Retehnologizarea staŃiei de epurare în vederea funcŃionării acesteia la întreaga capacitate existentă şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene III.e.1.2 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate

Consiliul Local Roşiorii de

Vede SC Apa Serv SA Sucursala

Roşiorii de Vede

2015 III. Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate din staŃia de epurare a municipiul Roşiorii de Vede datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

III.a.1 Reducerea impactului apelor uzate insuficient epurate evacuate în râul Vedea de staŃia de epurare a mun icipiului Roşiorii de Vede

III.b.2 Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării

III.c.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor uzate evacuate în râul Vedea

III.d.2.1 Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice. Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice. Valoarea investiŃiilor.

III.e.2 Extinderea reŃelei de canalizare a apelor menajere cu 43 km şi reŃelei de canalizare a apelor pluviale cu 10 km

Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede

2013


IV. Poluarea apei fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate menajere şi industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare a mun. Turnu Măgurele datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare

IV.a.1 Reducerea impactului potenŃial al apelor uzate insuficient epurate evacuate în fluviul Dunăre de staŃia de epurare a municipiului Turnu Măgurele

IV.b.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei fluviului Dunăre ca sursă de apă potabilă

IV.c.1.1 Creşterea capacităŃii şi eficientei staŃiei de epurare IV.c.1.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene

IV.d.1.1 Debitul de ape uzate epurate IV.d.1.2 Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate IV.d.1.3 EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

IV.e.1.1 Modernizarea staŃiei de epurare existente în vederea reducerii consumurilor energetice şi creşterii eficienŃei treptei mecanice IV.e.1.2 Extinderea staŃiei de epurare cu trepte biologice IV.e.1.3 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apei uzate deversate şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene IV.e.1.4 Construirea unei instalaŃii de clorinare

Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele

2013


IV.b.2 Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale, precum şi apelor meteorice în vederea epurării

IV.c.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor uzate evacuate în fluviul Dunăre

IV.d.1.2 Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice IV.d.2.2 Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice Valoarea investiŃiilor

IV.e.2 Extinderea reŃelei de canalizare a apelor menajere cu 31.4 km

Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRLTurnu Măgurele

2010

4.2.1.4.Matricea-plan pentru problema Poluarea apei de suprafa Ńa

Problema Obiectiv general

Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen

I.e.1.1 Repararea susŃinută şi periodică a conductelor cu grad avansat de uzură şi protejare cu inhibitori de coroziune.

Sucursala Petrom Videle Periodic

I. Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu) datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape

I.a.1 Reducerea impactului activităŃii schelelor petroliere asupra apelor de suprafaŃă

I.b.1 Identificarea zonelor unde concentraŃia agenŃilor poluanŃi depăşeşte pragul de intervenŃie, în vederea

I.c.1 Încadrarea concentraŃiei poluanŃilor (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în valorile limită

I.d.1 ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în apele de suprafaŃă

I.e.1.2 Consolidarea digurilor de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor de pe versanŃi şi realizarea de bazine colectoare a scurgerilor impermeabilizate, cu golirea periodică a acestora.

Sucursala Petrom Videle

Permanent



de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle

aplicării măsurilor care să ducă la eliminarea surselor de poluare

conform Ordinului MAPM nr. 1146/2002, referitor la obiectivele de referinŃa privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă

I.e.1.3 Monitorizarea calităŃii apei pârâurilor MilcovăŃ şi Sericu


Semestrial

II. Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Zimnicea

II.a.1 Reducerea impactului potenŃial asupra calităŃii fluviului Dunărea datorat evacuării de ape uzate insuficient epurate

II.b.1 Creşterea eficienŃei staŃiei de epurare

II.c.1 Reducerea cantitaŃii de poluanŃi evacuaŃi în Dunare prin utilizarea apelor uzate în agricultura

II.d.1 EficienŃa staŃiei de epurare

II.e.2.1 Modernizare si extindere statie de epurare mecano - biologica pentru realizarea calitatii apei pentru irigare – ferma Zimnicea

SC Suinprod SA Zimnicea

2010

II.e.2.2 ExecuŃia de bazine de stocare a apei de irigat


2009

II.e.2.3 AchiziŃionarea de utilaje pentru irigat


2010

III.e.2.4 Executarea lucrărilor de modernizare staŃie de epurare a apelor uzate


Ferma Dracea

2010

III.e.2.5 ExecuŃia de bazine de stocare a apei de irigat


Ferma Dracea

2009

III.e.2.6 AchiziŃionarea de utilaje pentru irigat.

SC Suinprod SA Zimnicea Ferna Dracea

2010



III.d.1.1 - Debit ape uzate epurate - EficienŃa staŃiei de epurare - % MTS - EficienŃa staŃiei de epurare - %CBO5

III.e.3.1 Reabilitarea staŃiei de epurare ape uzate

SC Romcip SA Salcia

2011

III.b.1 Epurarea apelor uzate

III.c.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului CălmăŃui

III.d.1.2 Lungimea reŃelei de canalizare

III.e.3.2 Reabilitarea reŃelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate

SC Romcip SA Salcia

2011

III. Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Romcip SA Salcia

III.a.1 Reducerea impactului potenŃial asupra calităŃii râului CălmăŃui datorat evacuării de ape uzate neepurate

III.b.2 Utilizarea apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului

III.c.2. Asigurarea integrală a parametrilor de calitate ai apei epurate, prevăzuŃi de standardele europene

III.d.2 Număr studii

III.e.2 Realizarea unor studii privind posibilităŃile de utilizare a apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului

SC Romcip SA Salcia

2011

4.2.1.5.Matricea-plan pentru problema Degradarea mediului natural şi construit: p ăduri, habitate naturale, flor ă şi faună sălbatic ă



I.e.1.1 IniŃierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate

APM

2010

I.e.1.2 IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere

APM Consiliul

JudeŃean, Consilii Locale

2010

I. Lipsa inventarierii riguroase a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman

I.a.1 Crearea bazei de date pentru evaluarea stării şi evoluŃiei florei şi faunei

I. b.1 Inventarierea riguroasa a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman

I.c.1 Inventarierea riguroasă a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman

I.d.1Numarul speciilor de floră spontană şi faună sălbatică inventariate pe areale. I.d.2 Arealele inventariate.

I.e.1.3 IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din judeŃul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate.

APM Consiliul

JudeŃean, Consilii Locale,

ONG -uri

2010


II.e.2.1 Exercitarea acŃiunilor privind realizarea protecŃiei efective a ariilor protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) delimitare, marcaje, panouri etc.

Custozii ariilor protejate

2008

II.e.2.2 Promovarea de acŃiuni privind conştientizarea şi informarea publicului referitoare la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor protejate.

Consiliile Locale

Inspectoratul Şcolar


APM

permanent

II.Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate.

II.a.1Conservarea „in situ” a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică din ariile naturale protejate (Balta Suhaia,Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca)

II.b.1 Monitorizarea modului de administrare al ariilor naturale protejate(Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) de catre custozii acestora

II.c.Indeplinirea obligatiilor asumate de catre custozi prin incheierea conventiei de custodie a ariilor naturale protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gasca).

II.d.1 Lista elementelor de conservare identificate. II.d.2 Număr de arii protejate. II.d.3. Număr Planuri de Management.

II.e.2.3 Întocmirea Planului de Management al fiecărei arii protejate.


2007

III.Necesitatea atribuirii in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele şi Ostrovul Mare) în vederea conservării speciilor de floră

III.a.Conservarea „in situ” a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică din noile arii naturale protejate (Pădurea Pojorâtele, Ostrovul Mare)

III.b.Atribuirea in custodie a noilor arii naturale protejate(Padurea Pojoratele,Ostrovul Mare) în scopul conservării “in situ” a speciilor de floră

III.c Administrarea eficienta a noilor arii naturale protejate care nu necesita structuri de administrare special constituite(Pădurea Pojorâtele, Ostrovul

III.d.1. Număr de noi arii protejate atribuite in custodie. III.d.2. Număr de Regulamente

III.e.3.1 Atribuirea calităŃii de custode a noilor arii naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite

APM 2008


spontană şi faună salbatică

spontană şi faună . Mare) si Planuri de Management.

III.e.3.2 Întocmirea Regulamentului şi Planului de Management al noilor arii naturale protejate.

Custozii noilor arii naturale protejate

2009

4.2.1.6.Matricea-plan pentru problema Poluarea solului şi apelor subteran e


I.b.1 Reducerea suprafeŃelor afectate de poluare

I.c.1 Redarea în circuitul agricol a suprafeŃelor de teren poluate cu ŃiŃei şi apă sărată

SuprafaŃa de teren redata în circuitul agricol

I.e.1.1 Modernizarea instalaŃiilor şi parcurilor de colectare ŃiŃei. I.e.1.2 Dezafectarea instalaŃiilor scoase din uz I.e.1.3 Executarea de lucrări agropedoameliorative.

Eşalonat

2007

I.b.2 Minimizarea impactului exploatării petroliere asupra apelor subterane

1.c.2 Reducerea concentraŃiei de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, cloruri), în apele subterane, conform legislaŃiei de mediu

ConcentraŃiile de poluanŃi (THP, cloruri), în apele subterane

1.e.2.1 Injectarea apei reziduale cu ajutorul sondelor de injecŃie în straturi de mare adâncime 1.e.2.2 Utilizarea coloanelor sondelor placate la interior cu tuburi PVC 1.e.2.3 Monitorizarea calităŃii apelor subterane

Sucursala Petrom Videle Schela Videle

Permanent

Semestrial

I. Poluarea solului şi apelor subterane cu produse petroliere şi ape de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni

I.a.1 Reducerea impactului activităŃilor petroliere asupra solului şi apei subterane

I.e.3.2 Refacere teren degradat cu tiŃei şi apă sarată in zona parcurilor 20, 24 - Sectia a III-a Poeni

S.N.P. Petrom Schela Poeni

2010


I.e.3.4 Amenajare careuri sonde cu impermeabilizarea rampei de tubing si tiji : - Sectia a III-a , 37 sonde ( cele enumerate mai sus)


2008

II.Poluarea solului şi apelor subterane datorită lipsei staŃiilor de epurare

II.a.1 Reducerea impactului activităŃilor asupra solului şi apei subterane

II.b.1 Reducerea suprafeŃelor afectate de poluare

II.c.1 Redarea în circuitul agricol a suprafeŃelor de teren poluate.

II.d.1Calitatea apei din pânza freatică

II.e.4.1 Reabilitarea puŃului existent în incintă, în vederea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică.

S.C Cerealcom S.R.L

2010

II.d.2 valoarea investiŃiei

II.e.4.2 Realizare proiect instalaŃie de preepurare - execuŃie instalaŃie de preepurare

S.C Art Desing S.R.L

2006 - 2011

II.d.3 valoarea investiŃiei

II.e.4.3 ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane

S.C DACRI PROD COM S.R.L

2009

II.d.2 Redarea suprafeŃei în circuitul agricol

II.e.4.4 Realizarea decontaminări solului şi dezafectare rezervor.

S.C Filiala de ÎntreŃinere şi Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala Oltenia A.I.S.E Alexandria

2007

II.e.4.6 ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane.

S.C Cerealcom S.A Roşiorii de Vede

2009

II.d.4 EficienŃa staŃiilor de epurare

II.e.4.7 Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în municipile Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Zimnicea.

Consiliul JudeŃean Consiliile Locale urbane

2013 -2015


III.d.3.1 %Valoare investiŃie

III.e.3.1 Proiectarea staŃiilor de epurare şi a reŃelelor de canalizare in mediul rural


III.d.3.2. -%valoare investiŃie -Număr de abonaŃi/staŃie de epurare -Debit de apa uzata epurata -EficienŃa staŃiilor de epurare

III.e.3.2 Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale


III.d.3.3. -%valoare investiŃie -Lungime reŃea de canalizare -Număr racorduri la reŃeaua centralizata de canalizare

III.e.3.3 Realizarea reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale


III Poluarea solului şi a apelor subterane generata de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural

III.a.1 Implementarea sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate menajere provenite din mediul rural (aglomerari umane cu peste 2000 l.e.) – 83 localitati

III.b.1 Realizarea staŃiilor de epurare mecano-biologice şi a reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale

III.c.1 Reducerea poluării solului şi a apelor subterane cu NT , PT, săruri, substanŃe organice

III.d.3.4 Indicatori fizico-chimici şi biologici de calitate ai apelor uzate epurate

III.e.3.4 Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limita admise de legislaŃia de mediu


2015 – 18 localitatea rurale

2015 – 2018

localitatea rurale

2018 2022 – 44 localitatea rurale

IV.Refacerea unor zone prin împădurirea malurilor degradate

IV.a.1 Refacerea şi menŃinerea echilibrului ecologic în bazinele hidrografice din judeŃul Teleorman

IV.b.2 Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman

IV.c.3 Redarea in circuitul agricol a suprafeŃelor malurilor degradate a cursurilor de apa din judeŃul Teleorman

IV.d.1.1 SuprafaŃa malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman

IV.e.4.1. ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.

Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele cu maluri degradate.

2010


V. Eliminarea procesului de eroziune şi degradare a solului

V.a.1Reducerea gradului de poluare şi îmbunătăŃire a condiŃiilor de viaŃă a locuitorilor din judeŃ

V.b.2 ObŃinerea unor beneficii din expolatarea raŃională a plantaŃiilor

V.c.3 Crearea unui cadru adecvat pentru practicarea activităŃilor în aer liber

V.d.5.1 Armonizarea peisajului natural cu cel artificial

V.e.5.1. Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman

Consiliile locale din judeŃ ce deŃin în proprietate terenuri degradate

2010

4.2.1.7.Matricea-plan pentru problema Poluarea atmosferei


I.c.1.1 Reducerea cantitatii de poluanŃi cu 35% la instalaŃiile Uree I şi Uree II

I.d.1.1 Concentratii de poluanti la emisii

I.e.1.1 Modernizarea instalaŃiei Uree I şi Uree II

SC Donau Chem SRL 2010

I.c.1.2 Reducerea cantităŃii de poluanŃi cu 35% la instalaŃia azotat de amoniu granulat

I.d.1.2 Concentratii de poluanti la emisii

I.e.1.2 Schimbarea sistemului de granulare la instalaŃia azotat de amoniu granulat

SC Donau Chem SRL 2011

I Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi pulberi generate de activităŃile de pe platforma chimica a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

I.a.1 Reducerea cantităŃilor de poluanŃi atmosferici

I.b.1 Reducerea cantităŃilor de amoniac şi pulberi emise în atmosfera la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu

I.c.1.3 Incadrarea I.d.1.3 I.e.1.3 SC Donau 2013


emisiilor de poluanti reyultati de la instalatiile Uree I şi Uree II si azotat de amoniu granulat

Concentratiile de poluanti Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise

Implementareaunui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat

Chem SRL

I.d.2.1Concentratii de poluanŃi emisi

I.e.1.4 Modernizarea instalaŃiei acid azotic II

SC Donau Chem SRL

2008

I.b.2 Reducerea cantităŃilor de oxizi de azot emise în atmosfera la instalaŃia de obŃinere a acidului azotic

I.c.2 Reducerea cu 85% cantităŃilor de oxizi de azot emişi în atmosfera

I.d.2.2 Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise

I.e.1.5 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃia de acid azotic II

SC Donau Chem SRL

2013

III.c.1 Respectarea valorilor limita ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003

II.d.1.1 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi

II.e.3.1 Retehnologizarea cazanului de apa fierbinte CAF-5M în vederea creşterii randamentului termic şi reducerii emisiilor de poluanŃi atmosferici

SC Terma Serv SRL Alexandria Consiliul Local Alexandria

2012 II. Poluarea atmosferei datorita emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominala >50 MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL

II.a.1 Asigurarea calităŃii aerului ambiental în conformitate cu Ordinul 592/2002 în zona de sud a municipiului Alexandria prin controlul poluării industriale

II.b.1 Reducerea emisiilor de poluanŃi atmosferici: SO2, NOx şi pulberi

II.d.1.2 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi

II.e.3.3 Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament

SC Terma Serv SRL Alexandria

2012


II.c.3 Respectarea valorilor limita ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003

II.d.1.3 Valoare investiŃie % reducere emisii de SO2

% reducere emisii de NOx % reducere emisii de pulberi

II.e.3.4 Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi prin utilarea cu echipamente de depoluare


2012

II.c.4 Respectarea valorilor limita ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003

II.d.4 Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise

II.e.3.5 Monitorizarea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.


2004 şi permanent

III.Poluarea aerului cu NO, SO2, CO2, CO si alte gaze si pulberi si oxizi metalici rezultae din activitatile de:vopsire vagoane; - sablare subansamble vagoane; - forjare piese si subansable material rulant

III.a.1 Reducere cantitatilor de poluanti atmosferici

III.b.1Reducerea cantitatilor de gaze emise in atmosfera, rezultate din activitati de: - vopsire - forjare

III.c.1 Reducerea cantitatilor de gaze emise in atmosfera

III.d.1 Reducerea cu 75% a cantitatilor de gaze emise in atmosfera Numar determinari ce depasesc valori limita admise

III.e.3.1 Achizitionare echipamente si sisteme performante de ventilatie si captare poluanti pentru activitati de vopsire, sablare si forjare, avand in vedere utilizarea noilor tehnologii de vopsire cu vopsea pe baza de apa cu continut majorat de substanta uscata.

Compania de transport feroviar Bucuresti

2010 -2011

IV. Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili rezultaŃi din depozitarea, descărcarea şi distribuŃia benzinei

IV.a.1 Asigurarea calităŃii aerului ambiental în conformitate cu Ordinul 592/2002

IV.b.1Reducerea de poluanŃi organici volatili

IV.c.1 Respectarea valorilor limită ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003

IV.d.1 Număr determinări ce depăşesc valorile limită admise

IV.e.4.1 Monitorizerea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.

SC CALOR SERV SRL Turnu Măgurele

permanent


la terminale.

V.e.1.2 Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament.

SC CALOR SERV SRL Turnu Măgurele

2012

4.2.1.8.Matricea-plan pentru problema Probleme/aspecte generate de activit ăŃile agricole (cre şterea animalelor şi culturi de vegetale)


Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabil

i Termen

I.d.1.1 Cantitatea de pesticide

I.e.1.1 Utilizarea cu precădere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenta şi efect rezidual scăzut.

AgenŃii Economici

Începând cu 2004.

I.d.1.2 Cantitatea de pesticide şi îngrăşăminte pe ha.

I.e.1.2 Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care sa asigure o împrăştiere uniforma a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole.

AgenŃii Economici Începând cu

2004.

I.d.1.3 ConcentraŃia de nitraŃi şi pesticide în apa subterana

I.e.1.3 Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile

AgenŃii economici, DSP, SGA Începând cu

2004.

I. Poluarea solului şi apelor subterane generata de utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice în agricultură

I.a.1 Diminuarea poluării solului şi apei subterane datorita utilizării pesticidelor în agricultură

I.b.1 Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorita utilizării pesticidelor în agricultura

I.c.1 Elaborarea unor studii privind conŃinutul de pesticide şi reducerea concentraŃiei acestora în sol şi apa subterana.

I.d.1.4 SuprafeŃe agricole pe care se practica agricultura ecologica

I.e.1.4 Încurajarea aplicării tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile

DADR, DirecŃia de ProtecŃie a Plantelor, AgenŃii economici .

permanent


Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabil

i Termen

II. Necesitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile in activitatea de crestere a animalelor

II.a.1 Implementarea celor mai bune tehnici disponibile in vederea reducerii emisiilor de poluanti in atmosfera, sol si ape subterane

II.b.1 Diminuarea impactului asupra atmosferei, solului si a apei subterane asociata practicilor actuale de eliminare finala a dejectiilor provenite din cresterea pasarilor

II.c.1 Reducerea emisiilor de amoniac si metal in atmosfera si reducerea poluarii solului si a apelor subterane cu NO, PO, saruri, substante organice

II.d.1 % reducere a emisiilor de amoniac şi metan

II.e.1.1 Retehnologizarea halelor şi implementarea sistemului de creştere a pasărilor la sol la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca, SC Euro Casa Prod SRL

SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca

2006-2011

II.d.2 EficienŃa staŃiei de epurare Debit ape uzate epurate

II.e.1.2 Modernizarea sistemelor de ventilatie artificiala in hale

SC Pigalex SA Alexandria

2006-2011

II.d.2 Lungimea reŃelei de canalizare

II.e.1.3 Reabilitarea canalizării interioare (refacere, reparaŃii la camine şi conducte)


2006-2011

II.e.1.4 Amenajarea unui singur batal pentru stocarea dejecŃiilor, în incinta unitaŃii pentru stocarea dejecŃiilor, astfel : - impermeabilizarea radierului şi taluzelor batalului cu un strat de geomembrana - executarea de drenuri colectoare a scurgerilor de dejecŃii în cazul deteriorării accidentale a membranei şi desurubarea acestor drenuri intr-o basa colectoare.


2008

4.2.1.9.Matricea-plan pentru problema Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului


I.e.1.1 Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie


2008 I.b.1 Mărirea spatiilor verzi în localităŃile urbane

I.c.1 Asigurarea raportului locuitor/ spaŃiu verde în conformitate cu standardele în vigoare

I.d.1.1 Asigurarea mediei de 12 m2

spaŃiu verde/locuitor

I.e.1.2 Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşului şi îmbunătăŃirea celor existente


2008

I. Diminuarea şi degradarea spatiilor verzi în localităŃile urbane

I.a.1 Cresterea suprafetei spatiilor verzi

I.b.2 Reamenajarea zonelor de agrement din localităŃile urbane

I.c.2 Asigurarea zonelor verzi în spatiile de agrement urbane

I.d.2 SuprafaŃa reamenajata

I.e.1.3 Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane


2008

4.2.1.10.Matricea-plan pentru problema Aspecte privind educarea ecologica a publicului


I.e.1.1 Realizarea de materiale informative şi educaŃionale

APM Consiliul JudeŃean Consiliile Locale

Inspectoratul şcolar, ONG

2004 şi permanent

I. EducaŃia ecologica scăzută la nivel comunitar

I.a.1 Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a publicului în problemele legate de ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului înconjurător

I.b.1 Crearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare a publicului

I.c.1 Conştientizarea şi implicarea populaŃiei de toate vârstele în problemele de mediu

I.d.1.1 Număr de acŃiuni organizate Număr de publicaŃii editate Număr de programe comunitare promovate

I.e.1.2 IniŃierea de acŃiuni cu asigurarea participării comunitarii


Inspectoratul şcolar, ONG

2004 şi permanent


Număr de conferinŃe de presa

I.e.1.3 Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului

APM

2004 şi permanent

I.b.2 Formarea cadrelor didactice necesare pentru predarea educaŃiei ecologice în şcoală

I.c.2 Creşterea gradului de instruire a elevilor

I.d.1.2 Numărul de cadre didactice Numărului de ore de educaŃie ecologica

I.e.1.4 Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice

Inspectoratul Şcolar Consiliul JudeŃean

permanent

I.b.3 Dotarea tuturor instituŃiilor care desfăşoară activităŃi de educaŃie ecologica cumaterialul necesar desfăşurării educaŃiei ecologice

I.c.3 Creşterea gradului de instruire pe tematica protecŃiei mediului înconjurător

I.d.1.3 Numărul de materiale informative cu caracter educativ în domeniul protecŃiei mediului

I.e.1.5 Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană.

Consiliul JudeŃean Consiliile LocaleAPM

permanent

II.c.1 Crearea grupurilor expert în protecŃia mediului şi ecologie

II.d.2.1 Număr de instituŃii implicate Număr de persoane implicate

II.e.1.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului informaŃional al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu

APM InstituŃiile publice care deŃin informaŃii de mediu

permanent II. Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare, drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice

II.a.1 Creşterea gradului de conştientizare a persoanelor fizice şi juridice privind protecŃia mediului înconjurător

II.b.1 Creşterea nivelului de educaŃie ecologica prin crearea grupurilor expert în domeniul protecŃiei mediului

II.c.2 Implicarea grupurilor expert în creşterea nivelului de educaŃie ecologica a persoanelor fizice şi juridice

II.d.2.2 Număr acŃiuni realizate Număr de întâlniri Număr instituŃii implicate

II. e.2 Acordarea de consultanta şi asistenta tehnica în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului

APM

2004 şi permanent


II.e.3 Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie sa se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei

APM 2004 şi permanent

II.b.2 ÎmbunătăŃirea implicării mass-media în informarea corecta şi conştientizarea populaŃiei asupra problemelor de mediu

II.c.3 Creşterea eficienŃei fluxului informaŃional de mediu ce are loc prin intermediul mass-media

II.d.2.3

- Număr de acŃiuni

- Număr participanŃi

II.e.4 Creşterea numărului de informaŃii de mediu furnizate prin intermediul mass-media

APM 2004 şi permanent

4.2.1.11.Matricea-plan pentru problema ZGOMOT SI VIBRATII IN AGLOMERARI URBANE


I.e.1.1 Monitorizarea zgomotului si vibratiilor

APM Teleorman permanent I. Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane

I.a.1 Asigurarea limitelor admisibile pentru zgomot si vibraŃii

I.b.1 Realizarea sistemului de monitoring al zgomotului şi al vibraŃiilor

I.c.1 Încadrarea în prevederile legale STAS 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)

I.d.1.1 Număr măsuratori cu/fără depăsiri ale limitelor I.d.1.2. Tipuri şi număr acŃiuni realizate

I.e.1.2 Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale.

Autoritatile administratiei publice locale Autoritatea pentru Transporturi

permanent

I.e.1.3 Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane

Administratia nationala a Drumurilor

2015

I.e.1.4 Realizarea perdelelor de protecŃie ( căi de transport şi zone industriale)

Consiliile locale Administratia Nationala a Drumurilor

2007

4.2.1.12.Matricea-plan pentru problema Întărirea capacita Ńii institu Ńionale a APM Teleorman

Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsa

bili Termen

II.Structuri organizatorice instabile neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecŃie a mediului înconjurator

II.a.1 Realizarea de structuri organizatorice stabile, în concordanta cu obiectivele generale/specifice

II.b.1 Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman

II.c.1 Atingerea obiectivelor stabilite de legislaŃia armonizată conform Directivelor UE

II.d.1 Tipuri şi număr de acŃiuni realizate

II.e.1.1 Realizarea unei structuri organizatorice adaptată cerinŃelor şi compatibila cu celelalte autoritaŃi de mediu.

ANPM 2007 - 2010

II.a.2 Organizarea instituŃională stabilită şi completa la nivelul agenŃilor eonomici cu impact semnificativ asupra mediului

II.b.2 Intarirea capacitaŃii instituŃionale a agenŃilor economici în abordarea problemelor de mediu

II.c.2 Aplicarea corecta a legislaŃiei armonizate la nivelul comunitaŃii

II.d.2 1. Număr de conformări 2.Incadrarea în standarde 3. Număr de autorizaŃii integrate 4. Tipuri şi număr acŃiuni realizate

II.e.2.1 Crearea de sisteme de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activitaŃi au impact semnificativ asupra mediului

Agentii economici ale caror

activitati au impact

semnificativ asupra

mediului

2008

II.e.3 Realizarea sistemului de automonitoring

Agentii economici ale caror

activitati au impact

semnificativ asupra

mediului

2008

4.2.1.13. Matricea-plan pentru problema Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice


I.Amenajarea terenurilor afectate

I.a.1Eliminarea pericolului

I.b.1Reducerea suprafeŃelor afectate

I.c.1 Scoaterea de sub efectul

I.d.1 Indiguiri-16,5 Km

I.e.1Amenajarea impotriva inundatiilor

Consiliile locale din judeŃ ce

2009

de inundati in judetul Teleorman

inundării de fenomenul de inundare şi de băltire

inundabil a gospodăriilor şi ternurilor din zonă.

raului Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita, in zona localitatiilor Tatarasti de jos, Orbeasaca, Tiganesti - Branceni

deŃin în proprietate baraje de pământ, Consiliul JudeŃean

II.d.1 Regularizare = 7 km Îndiguire = 7 km

II.e.1 Regularizare râu Glavacioc si Sericu si

reabilitare baraj Furculesti in zona loc. Videle

DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2010

II.d.2 Regularizare = 24 km

II.e.2 Regularizare râu Calmatui intre localitatiile Salcia - Patria.

DirecŃia de ape Argeş –Vedea

2012

II.d.3 Acumulare neprmanenta

II.e.3 Regularizare râu Burdea in localitatea Beuca.


II.d.4 Consolidarea-128 m Berma -2 Km Reab dig – 2,6 Km

II.e.4 Punerea in siguranta dig nr.5 rau Vedea la confluenta cu Dunarea si a digului nr.6 la Dunare


II. Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apa

Eliminarea pericolului inundării

Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire.

Scoaterea de sub efectul inundabil a gospodăriilor şi terenurilor din zona.

II.d.5 Suprainaltare pe L -24 Km

II.e.5 Marimea clasei de important digurilor nr.1 si 4 de la 10% la 5%


2015

II.d.6 1buc stavila mecanism ridicare

II.e.6 Reabilitare echipament hidromecanic baraj Crangeni


2010

II.d.7 Amenajare2 Km

II.e.7 Amenajare torent com Storobanea


2011

II.d.8 Regularizare 5 Km

II.e.8 Regularizare rau Clanita loc. Galateni


2010

II.d.9 Regularizare si indiguire 2Km

II.e.9 Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Trivale Mosteni


II.d.10 Consolidare 0,5 Km

II.e.10Consolidare mal drept rau Vedea la Rosiorii de Vede


II.d.11 Reprofilare 0,9 Km Consolidare 0,3 Km

II.e.11Consolidare mal stang rau Vedea la Nenciulesti DirecŃia de ape

Argeş –Vedea 2008

II.d.12 Consolidare 1.0 Km

II.e.12 Consolidare mal drept rau Vedea la Nanov - Adamesti



II.e.13 Consolidare mal drept rau Vedea la Poroschia



II.e.14 Consolidare mal stang rau Vedea la amonte pod Bragadiru


II.d.15 Reparare baraj 1 buc

II.e.15 Reabilitare baraj – polder Baldovesti II rau Cainelui


2015

II.d.16 Regularizare si indiguire 2 Km

II.e.16 Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Storobaneasa sat Beiu


II.d.17 Regularizare 2,2 Km Indiguire 2,5 Km

II.e.17 Regularizare rau Calnistea la Draganesti Vlasca


2012

132

5. Planul de implementare a acŃiunilor Pentru implementarea PLAM trebuie asigurate baza legală (autorizarea acŃiunilor) şi

baza financiară pentru realizarea acestor acŃiuni.Trebuie menŃionat că singura instituŃie care are putere financiară, economică şi administrativă pentru implementarea PLAM este Consiliul JudeŃean.

Consiliul JudeŃean administrează bugetul anual, stabileşte priorităŃile, realizează împreună cu primăriile planurile şi programele locale, planurile de dezvoltare socio-economică şi de investiŃii . PLAM furnizează direcŃia eficientă pentru planificarea anuală a bugetului, pregătirea planurilor de dezvoltare judeŃene, procesele de proiectare a infrastructurii. Integrarea recomandărilor PLAM în diverse procese de reglementare pe plan local furnizează mecanisme adecvate de aplicare care să asigure reducerea poluării şi utilizarea eficientă a surselor.

AcŃiunea comună a tuturor factorilor implicaŃi în protecŃia mediului trebuie să asigure o dezvoltare durabilă a societăŃii, PLAM oferind soluŃii pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de mediu conform standardelor Uniunii Europene.

Responsabilitatea implementării acŃiunilor cuprinse în PLAM revine unor diverse instituŃii, precum: Consiliile Locale, Consiliul JudeŃean, furnizorii de servicii şi unităŃi industriale, precum şi instituŃii cu atribuŃii în activitatea de protecŃia mediului.

Principalele acŃiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:

• Insuşirea PLAM de către toŃi factorii de decizie locali şi unirea tuturor fortelor capabile să implementeze acŃiunile prevăzute de acestea;

• AcŃiuni pentru susŃinerea pe mai departe a procesului de implementare a PLAM, de evaluare a rezultatelor de actualizare şi îmbunătăŃire a acestuia;

• Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului adecvat pentru implicarea reală a publicului la luarea deciziilor;

• Schimbarea la toate nivelurile a mentalităŃii privitoare la problemele de mediu şi la soluŃiile de rezolvare a acestora;

• Stabilirea unei ierarhii a localităŃiilor în funcŃie de problemele de mediu în vederea alocării corespunzătoare a fondurilor disponibile din bugetele locale şi alte surse de finanŃare.

Comitetul de Coordonare nu este responsabil cu implementarea, atribuŃiile pe termen lung ale acestuia fiind monitorizarea implementării PLAM şi actualizarea continuă a acestuia .

5.1 Elaborarea planului de implementare

Pentru implementarea acŃiunilor din PLAM s-a întocmit matricea – plan de implementare în care au fost specificate obiectivele specifice, acŃiunile, responsabilii pentru realizarea acestor acŃiuni, instituŃiile desemnate pentru supravegherea acŃiunilor desfăşurate şi cooperarea cu responsabilii de acŃiuni. De asemenea, au fost stabilite sursele potenŃiale de finanŃare interne şi externe şi termenele propuse pentru realizarea acŃiunilor.

133

5.2 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor de mediu prioritare

5.2.1 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Calitarea şi cantitatea apei potabile

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de

finanŃare Creşterea capacităŃii de captare şi distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane în vederea asigurării debitelor necesare

Reabilitare staŃia de tratare şi captare din Dunăre în municipiul Turnu Măgurele

Consiliul Local Turnu Măgurele

Consiliul JudeŃean

Consiliul Local Turnu Măgurele Consiliul JudeŃean

2010

Buget de stat, Buget local,

Realizarea staŃiei de tratare apă potabilă pentru oraşul Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare

Consiliul Local Videle Consiliul JudeŃean Teleorman

Consiliul JudeŃean

2010 Buget de stat, Buget local,

FinanŃare UE,

Reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea

Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea

Consiliul JudeŃean

2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,

Creşterea eficienŃei staŃiilor de tratare apă potabilă pentru localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare în conformitate cu standardele UE

Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale

DSP APM


134


finanŃare Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate transa I si II in municipiile Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean

2010

Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Reabilitare fronturi de puturi, aductiuni si rezervoare în municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele

Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede,

Consiliul JudeŃean

2010


Reabilitare statie de pompare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele

Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede,

Consiliul JudeŃean

2010


Folosirea raŃională a resurselor de apă, creşterea fiabilităŃii şi durabilităŃii sistemului de alimentarea cu apă

Realizarea lucrărilor de extindere a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean

2010

Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,

Asigurarea capacităŃii de captare şi tratare a apei potabile în localităŃile rurale

Actualizarea resurselor de apa potabila din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale Consiliile Locale

SGA Consiliile Locale

2018 FinanŃare UE, Buget de stat,

Buget local,

135


finanŃare Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă

Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean

2015 -2018 FinanŃare

UE, Buget de stat, Buget local,

Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator

Operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă Consilii Locale

DSP

2018 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,

Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale

Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean


Buget local, Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa.

Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean


Buget local,

Asigurarea capacităŃii de distribuŃie a apei potabile în localităŃile rurale

Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice si/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean

2018 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,

136

5.2.2 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor


finanŃare Finalizarea proiectului Consiliul Judetean

Teleorman Consiliul JudeŃean, APM 2008

FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local

Inchiderea depozitelor urbane de deşeuri Consiliile locale : Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Videle

Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale

2007 Buget de stat, Buget local, Surse Externe

DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente.

83 Consilii locale Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale

2007 Buget local, FinanŃare UE

Realizarea proiectului ,, Sistem integrat de management al deşeurilor in judeŃul Teleorman”.

Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri

Consiliile locale Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale

2037 Buget local, Surse externe

Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare) ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinului MAPM 1190/2003



Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje .

Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.

AgenŃii economici producători de ambalaje, Consiliile locale



Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere biogaz)


2009

Surse proprii, Surse externe, Buget local

Reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate.

Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă

Consiliile locale şi producătorii deşeuri


2009

Surse externe, Buget local, Buget de stat

137


finanŃare Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură, producere biogaz).


2016

Surse proprii, Surse externe, Buget local

Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă.

Consiliile locale şi producătorii de deşeuri Consiliile locale şi producătorii de deşeuri


2016


Valorificarea deseurilor de la statiile de epurare

Utilizarea in siguranta a namolurilor de la statiile de epurare in agricultura.

Detinatorii de statii de epurare si detinatorii de terenuri

Consiliul Judetean, Consiliile locale, APM

permanent Surse externe, Buget local, Buget de stat

Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice

Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electonice

Consiliul Judetean, Consiliile locale, APM

2006 – 2008


Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electronice

Consiliul Judetean

2006 - 2008 Surse externe, Buget local, Buget de stat

Valorificarea cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu

SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

APM SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

2013

Surse proprii Buget de stat, Buget local

DesfiinŃarea depozitelor de cenusi piritice, carbonat de calciu, namol, fosfogips

Reabilitarea suprafetelor aferente SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

APM, GNM 2013


Incetarea activitatii de depozitare in depozitele neconforme pentru deseuri periculoase din industria extractiva

Lucrari de inchiderea si reabilitarea depozitelor

SC Petrom SA

APM, GNM 2007


Reducerea impactului asupra mediului produs de arderea deseurilor medicale in crematorii.

Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii

Spitalul Caritas Rosiorii de Vede Spitalul Zimnicea

APM GNM

2009 Surse proprii Buget de stat, Buget local

138


finanŃare Incinerarea deşeurilor medicale in instalatii autorizate


APM GNM


Executarea lucrărilor de construcŃii in vederea inchiderii crematoriilor


APM GNM


Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii


APM GNM


5.2.3 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Ape uzate menajere şi industriale

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanŃare

InstalaŃie de hidroliză-stripare ioni de amoniu SC Donau Chem SRL APM, SGA, DSP 2007


Surse externe

InstalaŃie de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat din apele uzate deversate din instalaŃiile azotat de amoniu granulat NPK1, NPK2, azotat de amoniu soluŃie

SC Donau Chem SRL APM, SGA, DSP 2010


FinanŃare UE

StaŃie finală de epurare a apelor uzate rezultate de pe platforma chimică



Diminuarea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în fluviul Dunărea

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate


Buget de stat Buget local, FinanŃare UE

ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea

Extinderea şi modernizarea obiectelor componente ale staŃiei de epurare în vederea creşterii debitului de ape uzate ce necesită epurare de la 315 l/s la 543 l/s



Alexandria

APM, SGA, DSP, Consiliul JudeŃean

2013 Buget de stat, Buget local,

FinanŃare UE

139




Alexandria

APM, SGA, DSP 2013 Buget de stat, Buget local,

FinanŃare UE

Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării

Extinderea reŃelei de canalizare Consiliul Local Alexandria


Alexandria

APM, DSP, Consiliul JudeŃean

2010 Buget de stat Buget local, FinanŃare UE

Retehnologizarea staŃiei de epurare în vederea funcŃionării acesteia la întreaga capacitate existentă şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene

Consiliul Local Roşiorii de Vede

SC Urbis SA Roşiorii de Vede


2015


ImbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea


Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede


2015



Extinderea retelei de canalizare ape menajere cu 43 km şi reŃelei de canalizare ape pluviale cu 10 km

Consiliul Local Rosiorii de Vede SC Apa Serv SA Sucursala Rosiorii de Vede


2013


Modernizarea staŃiei de epurare existente în vederea reducerii consumurilor energetice şi creşterii eficienŃei treptei mecanice

Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele


2013 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Extinderea staŃiei de epurare cu trepte biologice Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele


2013


ÎmbunatăŃirea calităŃii apei fluviului Dunărea ca sursă de apă potabilă

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apei uzate deversate şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevazuŃi de standardele europene


APM, SGA, DSP 2013


140

Construirea unei instalaŃii de clorinare Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

APM, , DSP 2013



Extinderea reŃelei de canalizare ape menajere cu 31,4 km




5.2.4 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Poluarea apei de suprafaŃă

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supravegh

ere cooperare

Termen Surse de finanŃare

Repararea susŃinută şi periodică a conductelor cu grad avansat de uzură şi protejare cu inhibitori de coroziune.

APM Sucursala

Petrom Videle

Periodic


Consolidarea digurilor de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor de pe versanŃi şi realizarea de bazine colectoare scurgeri impermeabilizate cu golirea periodică a acestora.

APM Sucursala

Petrom Videle

Permanent


Identificarea zonelor unde concentraŃia agenŃilor poluanŃi depăşeşte pragul de intervenŃie, în vederea aplicării măsurilor care să ducă la eliminarea surselor de poluare

Monitorizarea calităŃii apelor de suprafaŃă ale pârâurilor MilcovăŃ şi Sericu


APM, SGA

Semestrial


Creşterea eficienŃei staŃiei de epurare

Modernizare si extindere statie de epurare mecano - biologica pentru realizarea calitatii apei pentru irigare – ferma Zimnicea


APM, SGA SC

Suinprod SA

Zimnicea

2010 Buget de stat Buget local FinanŃare UE

141

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supravegh

ere cooperare


ExecuŃia de bazine de stocare a apei de irigat SC Suinprod SA Zimnicea APM, SGA

2009


AchiziŃionarea de utilaje pentru irigat SC Suinprod SA- Ferma Zimnicea

APM, SGA 2010


Executarea lucrarilor de modernizare statie de epurare a apelor uzate APM, SGA


Executia de bazine de stocare a apei de irigat

APM, SGA


Achizitionarea de utilaje pentru irigat

SC Suinprod SA – Ferma

Dracea

APM, SGA


Reabilitarea staŃiei de epurare ape uzate

APM, SGA 2011


Epurarea apelor uzate

Reabilitarea reŃelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate

APM 2011


Utilizarea apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului

Realizarea unor studii privind posibilităŃile de utilizare a apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului

SC Romcip SA Salcia

APM 2011


142

5.2.5 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, flora şi fauna salbatică

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili

Supraveghere

cooperare


IniŃierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate.

APM MMDD 2010

Buget de stat

Surse externe

IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere.

APM Consiliul JudeŃean

Consilii locale

MMDD 2010

Buget de stat

Surse externe

Inventarierea riguroasă a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman

IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din judeŃul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate.

APM Consiliul JudeŃean Consilii

locale,ONG-uri

MMDD 2010

Buget de stat

Surse externe

Monitorizarea modului de administrare al ariilor naturale protejate(Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) de catre custozii acestora

Exercitarea acŃiunilor privind realizarea protecŃiei efective a ariilor protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) delimitare, marcaje, panouri etc

Custozii ariilor protejate Custozii

ariilor protejate

2008 Buget de

stat, Buget local

Promovarea de acŃiuni privind conştientizarea şi informarea publicului referitoare la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor protejate.

Consiliile Locale Inspectoratul Şcolar


APM

Consiliile Locale

Inspectoratul Şcolar

Custozii ariilor

protejate APM

permanent Buget de

stat, Buget local, FinanŃare

UE

143

Întocmirea Planului de Management al fiecărei arii protejate. Custozii ariilor protejate

Custozii ariilor

protejate

2007 Surse proprii

Atribuirea in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele, Ostrovul Mare) în scopul conservării “ in situ” a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică.

Atribuirea calităŃii de custode a noilor arii naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite.

APM MMDD ANPM

2008 Buget de stat

Întocmirea Regulamentului şi Planului de Management al noilor arii naturale protejate.


APM 2009 Surse proprii

5.2.6 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Poluarea solului şi apelor subterane


finanŃare Modernizarea instalaŃiilor şi parcurilor de colectare ŃiŃei.

Sucursala Petrom Videle 2007 Buget local

Buget de stat

Dezafectarea instalaŃiilor scoase din uz Sucursala Petrom Videle 2007 Buget local

Buget de stat

Reducerea suprafeŃelor afectate de poluare

Executarea de lucrări agropedoameliorative OSPA 2007 Buget local Buget de stat

Injectarea apei reziduale cu ajutorul sondelor de injecŃie în straturi de mare adâncime

Sucursala Petrom Videle Permanent Buget local

Buget de stat Utilizarea coloanelor sondelor placate la interior cu tuburi PVC


Buget de stat

Minimizarea impactului exploatării petroliere asupra apelor subterane

Monitorizarea calităŃii apelor subterane

Sucursala Petrom Videle Schela Videle


Buget de stat Refacere teren degradat cu titei si apa sarata in zona parcurilor 20, 24 - Sectia a III-a Poeni



2010 Buget local Buget de stat

Limitarea efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi vegetaŃiei Amenajre careuri sonde cu impermeabilizarea rampei

de tubing si tiji : - Sectia a III-a, 37 sonde ( cele enumerate mai sus)



2008 Buget local, Buget de stat

144

Reabilitarea puŃului existent în incintă, în vederea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică.

S.C Cerealcom S.R.L

S.C Cerealcom S.R.L


Realizare proiect instalaŃie de preepurare - execuŃie instalaŃie de preepurare



2006-2011 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE

ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane

S.C DACRI PROD COM

S.R.L

S.C DACRI PROD COM

S.R.L

2009 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE

Realizarea decontaminări solului şi dezafectare rezervor.

S.C Filiala de ÎntreŃinere şi

Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala

Oltenia A.I.S.E Alexandria


Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala

Oltenia A.I.S.E Alexandria

2007

Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE

ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane.

S.C Cerealcom S.A Roşiorii de

Vede

S.C Cerealcom S.A Roşiorii de

Vede

2009 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE

Reducerea suprafetelor afectate de poluare

Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în municipile Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Zimnicea.


Consiliul JudeŃean

Consiliile Locale urbane

2013 -2015 Buget local,

Buget de stat, FinanŃare UE

Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman

ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.

Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele cu

maluri degradate

Consiliile locale ale localităŃilor

situate în zonele cu maluri degradate

2010


ObŃinerea unor beneficii din expolatarea raŃională a plantaŃiilor

Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman

Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele cu

maluri degradate

Consiliile locale ale localităŃilor

situate în zonele cu maluri degradate

2010


Realizarea staŃiilor de epurare mecano-biologice şi a reŃelelor de

Proiectarea staŃiilor de epuare şi a reŃelelor de canalizare


Consiliul JudeŃean

2015 – 18 localitati

Buget local, Buget de stat,

145

Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale Realizarea retelelor de canalizare în localităŃile rurale

canalizare în localităŃile rurale

Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limită admise de legislaŃia de mediu

rurale 2015 – 18 localitati rurale

2022 – 44 localitati rurale

FinanŃare UE

5.2.7 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Poluarea atmosferei


finanŃare Modernizarea instalaŃiei Uree I şi Uree II SC Donau Chem

SRL APM 2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Schimbarea sistemului de granulare la instalaŃia azotat de amoniu granulat SC Donau Chem

SRL APM 2011 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Reducerea cantităŃilor de amoniac şi pulberi emise în atmosferă la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat

SC Donau Chem SRL

APM 2013 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Modernizarea instalaŃiei acid azotic II SC Donau Chem SRL

APM 2008 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Reducerea cantităŃilor de oxizi de azot emise în atmosferă la instalaŃia de obŃinere a acidului azotic

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃia de acid azotic II

SC Donau Chem SRL APM 2013


Retehnologizarea cazanului de apă fierbinte CAF-5M în vederea creşterii randamentului termic şi reducerii emisiilor de poluanŃi atmosferici

SC Terma Serv SRL

Consiliul Local

Alexandria


Dezafectarea utilajelor si instalatiilor inchise de pe amplasament


Consiliul Local

Alexandria


Reducerea emisiilor de poluanŃi atmosferici: SO2, NOx şi pulberi

Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi prin utilarea cu echipamente de depoluare


Consiliul Local

Alexandria


146


finanŃare Monitorizarea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă. SC Terma Serv

SRL

Consiliul Local

Alexandria

2004 si permane

nt


Reducerea cantitatilor de gaze emise in atmosfera, rezultate din activitati de: - vopsire - forjare

Achizitionare echipamente si sisteme performante de ventilatie si captare poluanti pentru activitati de vopsire, sablare si forjare, avand in vedere utilizarea noilor tehnologii de vopsire cu vopsea pe baza de apa cu continut majorat de substanta uscata.

Compania de transport feroviar Bucuresti APM

2010-2011 Buget de stat,

Buget local, FinanŃare UE

Monitorizerea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă. SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele


permanent


Reducerea de poluanŃi organici volatili

Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament.

SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele

APM Consiliul

Local Turnu Măgurele


5.2.8 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de activit ăŃile agricole (cre şterea animalelor şi culturi de vegetale)


finanŃare Utilizarea cu precădere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenŃă şi efect rezidual scăzut.

AgenŃii economici

DADR Incepând

cu 2004.


Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care să asigure o împrăştiere uniformă a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole.

AgenŃii economici

DADR Incepând

cu 2004.


Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile

AgenŃii economici, DSP, SGA

DADR Incepând cu 2004.


Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorită utilizării pesticidelor în agricultură

Incurajarea aplicării tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile

DADR, ProtecŃia Plantelor, AgenŃii economici .

DADR

2007

Surse externe, Buget de stat, Buget local

147

Retehnologizarea halelor şi implementarea sistemului de creştere a păsărilor la sol la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca , SC Avikaf Prod Impex SRL Videle, SC King House SRL Mavrodin, SC Avicola Buftea Turnu Măgurele

SC AT Grup Prod Impex SRL Drăganeşti Vlaşca SC Avikaf Prod Impex SRL Videle

APM

2006-2011

Surse externe, Buget de stat, Buget local

Modernizarea sistemelor de ventilatie artificiala in hale APM

2006-2011


Reabilitarea canalizarii interioare ( refacere, reparatii la camine si conducte) APM

2006-2011


Diminuarea impactului asupra atmosferei, solului şi a apei subterane asociată practicilor actuale de eliminare finală a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor

Amenajarea unui singur batal pentru stocarea dejectiilor, in incinta unitatii pentru stocarea dejectiilor, astfel : - impermeabilizarea radierului si taluzelor batalului cu un strat de geomembrana - executarea de drenuri colectoare a scurgerilor de dejectii in cazul deteriorarii accidentale a membranei si desurubarea acestor drenuri intr-o basa colectoare

SC Pigalex SA Alexandria SC Pigalex SA Alexandria SC Pigalex SA Alexandria

APM

2008


5.2.9 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanŃare

Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie


APM


Mărirea spaŃiilor verzi în localităŃile urbane

Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşelor şi îmbunătăŃirea celor existente

Consiliile Locale

APM Consiliul JudeŃean 2008 Buget local,

Buget de stat

Reamenajarea zonelor de agrement din localităŃile urbane

Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane


APM Consiliul JudeŃean 2008 Buget local,

Buget de stat

148

5.2.10 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Aspecte privind educarea ecologic ă a publicului


finanŃare Realizarea de materiale informative şi educaŃionale


Inspectoratul Şcolar, ONG

APM

2004 şi permanent Buget de

stat

IniŃierea de acŃiuni cu asigurarea participării comunităŃii

APM Consiliile Locale

Inspectoratul Şcolar, ONG-uri

Consiliul JudeŃean

APM

2004 şi permanent

Buget de stat,

Surse externe

Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului APM

APM 2004 şi

permanent

Buget de stat

Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice

Inspectoratul Şcolar Consiliul JudeŃean APM

permanent Buget de stat,

Surse externe

Crearea unui sistem eficient de informare şi constientizare a publicului

Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană.

APM, DSP

APM, DSP

permanent Buget de stat,

Surse externe

ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului informational al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu

APM InstituŃiile publice care deŃin informaŃii de mediu

APM

permanent Buget de

stat

Creşterea nivelului de educaŃie ecologică prin crearea grupurilor expert în domeniul protecŃiei mediului

Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă tehnică în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului APM

APM

2004 şi permanent

Buget de stat,

Buget local,

FinanŃare UE

ÎmbunătăŃirea implicării mass-media în informarea corectă şi constientizarea populaŃiei asupra problemelor de mediu

Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie să se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei

APM APM

2004 şi permanent

Buget de stat,

Surse externe

149


finanŃare Creşterea numărului de informaŃii de mediu

furnizate prin intermediul mass-media APM

APM

2004 şi permanent

Buget de stat,

Buget local,

FinanŃare UE,

5.2.10 Matricea – plan de implementare a acŃiunilor pentru problema ZGOMOT ŞI VIBRAłII ÎN AGLOMERĂRI URBANE


Termen

Surse de finanŃare

Monitorizarea zgomotului şi vibraŃiilor APM Teleorman AutorităŃile administraŃiei publice locale

AutorităŃile administraŃiei publice locale

APM

permanent Buget de

stat, Buget local

Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale



Autoritatea pentru

Transporturi

permanent Buget de

stat, Buget local

Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane AdministraŃia naŃională a Drumurilor

APM AdministraŃia naŃională a Drumurilor

2015 Buget de stat,

Buget local

Realizarea sistemului de monitoring al zgomotului şi al vibraŃiilor

Realizarea perdelelor de protecŃie(căi de transport şi zone industriale)

Consiliile locale AdministraŃia NaŃională a Drumurilor

APM Consiliile locale AdministraŃia naŃională a Drumurilor

2007 Buget de

stat, Buget local

5.2.11 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Întărirea capacit ăŃii institu Ńionale a APM Teleorman


finanŃare

150

Realizarea unei structuri organizatorice adaptata cerinŃelor şi compatibile cu celelalte autorităŃi de mediu

ANPM

APM

2007 -2010 Buget de stat,

Surse externe

Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman

Crearea de sistem de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activităŃi au impact semnificativ asupra mediului

AgenŃii economici ale

căror activităŃi au impact

semnificativ asupra mediului

APM

2008 Buget de

stat, Surse

externe

Întărirea capacităŃii instituŃionale a agenŃilor economici în abordarea problemelor de mediu

Realizarea sistemului de automonitoring AgenŃii economici ale

căror activităŃi au impact

semnificativ asupra mediului

APM

2008 Buget de

stat, Surse

externe

5.2.12 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Pericole generate de catastrofe / fenomene naturale şi antropice


Termen

Surse de finanŃare

Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire

Amenajarea impotriva inundatiilor raului Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita, in zona localitatiilor Tatarasti de jos, Orbeasaca, Tiganesti - Branceni

Consiliile locale din judeŃ ce deŃin în proprietate baraje de pământ,

Consiliul JudeŃean APM 2009

Buget de stat,

Surse externe

Regularizare râu Glavacioc si Sericu si reabilitare baraj Furculesti in zona loc. Videle

DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Videle


PITEŞTI 2010

Buget de stat,

Surse externe

Regularizare râu Calmatui intre localitatiile Salcia - Patria. DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliile Locale Salcia- Piatra


PITEŞTI 2012

Buget de stat,

Surse externe

Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire

Regularizare râu Burdea in localitatea Beuca. DirecŃia de ape Arges –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Beuca


PITEŞTI 2009

Buget de stat,

Surse externe

151

Punerea in siguranta dig nr.5 rau Vedea la confluenta cu Dunarea si a digului nr.6 la Dunare.

DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI


PITEŞTI 2008

Buget de stat,

Surse externe

Marimea clasei de important digurilor nr.1 si 4 de la 10% la 5% DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI


PITEŞTI 2015

Buget de stat,

Surse externe

Reabilitare echipament hidromecanic baraj Crangeni DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Crangeni


2010

Buget de stat,

Surse externe

Amenajare torent com Storobanea DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Storobaneasa


2011

Buget de stat,

Surse externe

Regularizare rau Clanita loc. Galateni DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Galateni


2010

Buget de stat,

Surse externe

Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Trivale Mosteni

DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Trivale Mosteni


2015

Buget de stat,

Surse externe

Consolidare mal drept rau Vedea la Rosiorii de Vede DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Rosiorii de Vede


2014

Buget de stat,

Surse externe

Consolidare mal stang rau Vedea la Nenciulesti

DirecŃia de ape Argeş –Vedea DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Nenciulesti


2008

Buget de stat,

Surse externe

Consolidare mal drept rau Vedea la Nanov - Adamesti DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Nanov - Adamesti


2010

Buget de stat,

Surse externe

Consolidare mal drept rau Vedea la Poroschia DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Nanov - Adamesti


2011

Buget de stat,

Surse externe

152

Consolidare mal stang rau Vedea la amonte pod Bragadiru DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI Consiliul Local Bragadiru


2008

Buget de stat,

Surse externe

Reabilitare baraj – polder Baldovesti II rau Cainelui DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI


2015

Buget de stat,

Surse externe

Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Storobaneasa sat Beiu



2014

Buget de stat,

Surse externe

Regularizare rau Calnistea la Draganesti Vlasca DirecŃia de ape Argeş –Vedea

PITEŞTI


2012

Buget de stat,

Surse externe

153

6. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor

6.1 Elaborarea Planului de Monitorizare şi de Evaluare

Un sistem de monitorizare şi de evaluare eficient are o contribuŃie deosebit de importantă la atingerea obiectivelor şi Ńintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PLAM şi pentru cuantificarea rezultatelor este reprezentată de indicatori, care sunt legaŃi direct de obiectivele şi Ńintele de mediu stabilite în procesul de planificare pentru soluŃionarea problemelor/aspectelor de mediu din judeŃ. Implementarea corespunzatoare a Planului Local de AcŃiune pentru Mediu în judeŃul Teleorman se va face folosind şi contribuŃia elementelor ce rezultă din monitorizarea şi evaluarea sa. Procesul de evaluare şi monitorizare furnizează informaŃii curente, sistematice care sprijină procesul de implementare. Procesul de monitorizare şi evaluare oferă cadrul pentru: • compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniŃiale; • determinarea progresului făcut pentru obŃinerea rezultatelor scontate; • determinarea încadrării în schemele de timp propuse în proiect. Obiectivele esenŃiale ale sistemului de monitorizare sunt: • verifică implementarea şi stabileşte revizuirea PLAM; • stabileşte echipa de monitorizare şi persoana care raportează Comitetului de Coordonare stadiul PLAM; • identifică beneficiarul şi beneficiile acŃiunilor realizate; • stabileşte dacă acŃiunile au fost realizate şi dacă efectele sunt cele prevăzute. Toate aceste elemente au roluri corective şi preventive, astfel încât implementarea PLAM să se facă în condiŃii de eficienŃă. Comitetul de Coordonare, care are responsabilitatea de monitorizare a implementarii PLAM, va desemna o echipă de monitorizare şi evaluare pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a evaluării şi la evaluarea rezultatelor proiectului. Această echipă va fi alcătuită din experŃi în evaluarea proiectelor, agenŃii responsabile cu furnizarea datelor despre mediu şi instituŃii de implementare, precum şi agenŃi economici care au cerinŃe de mediu specifice. Echipa de monitorizare şi evaluare va colecta date de la fiecare instituŃie de implementare, aceste informaŃii vor fi folosite ca bază a evaluării eficienŃei eforturilor de implementare. În acest fel se va putea aprecia în ce măsură obiectivele au fost atinse, care dintre acŃiuni au fost realizate, iar în cazul unor disfuncŃionalităŃi se poate decide ce intervenŃii sau ce modificări sunt necesare pentru a atinge scopul propus. Sistemul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor PLAM are trei funcŃii principale: • De a verifica faptul că planul de acŃiune este în proces de implementare, precum şi de a furniza

o metodologie de revizuire a PLAM. Fiecare acŃiune din PLAM este încredinŃată spre implementare unei autorităŃi principale, cu o persoană nominalizată care are responsabilitatea de realizare a acestei acŃiuni. De asemenea, pentru fiecare acŃiune este desemnată o autoritate principală pentru monitorizare, cu o persoană nominalizată. Printre responsabilii de monitorizare pot fi incluşi şi responsabilii pentru implementare. Responsabilii pentru implementare şi pentru monitorizare au responsabilitatea raportării rezultatelor către Comitetul de Coordonare, în vederea revizuirii periodice de către acesta a stadiului de realizare a acŃiunilor.

• De a identifica beneficiul anticipat acŃiunilor şi efectul asupra problemei de mediu respective.

154

• De a monitoriza atât problema de mediu, cât şi efectele acŃiunii/acŃiunilor pentru soluŃionarea acesteia, prin măsurarea, urmărirea şi evaluarea rezultatelor implementării în vederea obŃinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea şi actualizarea PLAM.

Monitorizarea este o activitate complexă. Majoritatea problemelor de mediu se schimbă continuu, fiind influenŃate de populaŃie, presiuni de dezvoltare, procese noi de producŃie, schimbări legislative, tehnici noi pentru reducerea poluării, aspecte fiscale şi aşa mai departe. Din aceste motive, se poate ivi situaŃia în care acŃiunile PLAM au fost corect implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este necesară prevederea de acŃiuni suplimentare pentru soluŃionare în următorul PLAM revizuit. De asemenea, este posibilă şi situaŃia inversă, în care o prăbuşire a unui anumit sector industrial sau a pieŃei agricole poate elimina cauza care a generat problema. În acest caz, acŃiunile prevăzute în PLAM pentru această problemă trebuie oprite, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte acŃiuni. Deoarece multe dintre acŃiunile prevăzute de PLAM nu vor conduce la soluŃionarea problemelor respective în cursul celor trei ani prevăzuŃi ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM, este foarte importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acestor acŃiuni, pentru ca rezultatele acestei evaluări să fie luate în considerare la elaborarea următorului PLAM. Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este foarte importantă împărtăşirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea şi diseminarea acestor rezultate membrilor comunităŃii. De asemenea, Prefectura JudeŃului Teleorman, Consiliul JudeŃean Teleorman, Consiliile Locale, precum şi toate instituŃiile implicate în proces trebuie să cunoască stadiul realizării PLAM. În continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, în acest format, pentru monitorizarea implementării acŃiunilor şi pentru evaluarea anuală sintetică a rezultatelor. Aspectele de detaliu privind monitorizarea problemelor şi acŃiunilor/proiectelor incluse în PLAM vor fi înscrise în fişe individuale. De asemenea, se vor întocmi fişe individuale pentru evaluarea rezultatelor implementării acŃiunilor/proiectelor.

155

6.2 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor de mediu prioritare

6.1.1 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile

PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE PROGRAM DE MONITORIZARE

ACłIUNEA / TERMEN RESPONSABILI DE IMPLEMENTARE AcŃiune de

monitorizare Termen de

monitorizare Indicatorul monitorizat

Responsabili de monitorizare

Cui raportează

Reabilitare staŃia de tratare şi captare din Dunăre în municipiul Turnu Măgurele

Consiliul Local Turnu Măgurele Consiliul JudeŃean Teleorman

Stadiul de realizare a acŃiunii

anual % Valoare investiŃie


APM CC, GL, CJ

Realizarea staŃiei de tratare apă potabilă pentru oraşul Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare.

Consiliul Local Videle Consiliul JudeŃean


anual % Valoarea investiŃiei Debitul de apă tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

DSP Consiliul Local Videle

APM CC, GL, CJ

Reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea

Consiliile Locale Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle Consiliul JudeŃean


anual % Valoarea investiŃiei Debitul de apă tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

DSP Consiliul Local Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

APM CC, GL, CJ

Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producator şi consumator

SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Magurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Scucursala Videle Consiliile Locale

Implementarea unui sistem de monitorizare ai indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai apei potabile Elaborarea programelor

anual % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici

DSP Consiliile Locale Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

APM CC, GL, CJ, DSP

156

de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei potabile

calitativi ai apei potabile furnizate

Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate transa I si II in municipiile Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede

SC Apa Serv SA Scucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale Stadiul de realizare a

acŃiunii

anual Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

SC Apă-Canal Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Urbis Roşiorii de Vede, Consiliile Locale

APM CC, GL, CJ

Reabilitare fronturi de puturi, aductiuni si rezervoare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele

SC Apa Serv SA Scucursala, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale Stadiul de realizare a

acŃiunii



APM CC, GL, CJ

Reabilitare statie de pompare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele

SC Apa Serv SA Scucursala Alexandria, SC Apa Serv SA Scucursala Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale




APM CC, GL, CJ

Realizarea lucrarilor de extindere a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle

SC Apa Serv SA Scucursala Alexandria, SC Apa Serv SA Scucursala Turnu Măgurele, SC Urbana Zimnicea, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Scucursala Videle Consiliile Locale


anual

% lungime conducte de distribuŃie înlocuite % reducere a pierderilor pe reŃea

Consiliul JudeŃean Consiliile Locale Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea si Videle

APM CC, GL, CJ

157

Actualizarea resurselor de apă potabilă din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale

Consiliile Locale SGA

Identificarea surselor de finanŃare 2018

valoarea costurilor SGA

APM CC, GL, CJ


Elaborare studii în vederea identificării localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile

anual

Număr studii Consiliile Locale APM CC, GL, CJ

Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă


Stadiul realizării staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale

anual

% valoarea investiŃiei Număr de staŃii de tratare apă potabilă Debitul asigurat de apă potabilă prin captări din subteran

Consiliile Locale

APM CC, GL, CJ

Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator/2018

Operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă Consiliile Locale

Înfiin Ńarea laboratoarelor de analize fizico-chimice şi bacteriologice

anual

Indicatori chimici calitativi ai apei potabile furnizate Indicatori bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate

DSP

Consiliile Locale

APM CC, GL, CJ, DSP

Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale/2018


Stadiul realizării sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale anual

% valoarea investiŃiei Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de apă potabilă Lungimea reŃelei de distribuŃie

Consiliile Locale APM CC, GL, CJ

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte



anual

% valoarea investiŃiei Număr de racorduri la

Consiliile Locale APM CC, GL, CJ

158

rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa/2018

reŃeaua centralizată de apă potabilă Lungimea reŃelei de distribuŃie

Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice şi/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă/2018


InvestiŃii publice şi/sau private în sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă

anual Valoare investiŃii private

Consiliile Locale Consiliul JudeŃean

APM CC, GL, CJ

6.1.2 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor

2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare

AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de monitorizare Termen de



Cui raportează

Finalizarea proiectului/2008 Consiliul JudeŃean Teleorman

- urmărirea realizării stadiului fizic şi valoric a proiectului

2008 - fizic şi valoric Consiliul JudeŃean CC, CJ, APM

Inchiderea depozitelor urbane de deşeuri./2007

Consiliile locale : Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Videle

- verificarea documentaŃiilor şi a condiŃiilor de monitorizare post închidere a depozitelor urbane de deşeuri.

2007

- suprafeŃe redate circuitului iniŃial (ha) şi număr depozite închise

Consiliile Locale : Alexandria, Tr. Măgurele, Roşiorii de Vede , Zimnicea, Videle

CC, CJ, APM

DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente./2007

83 Consilii locale - urmărirea acŃiunilor de desfiinŃare a depozitelor de deşeuri rurale existente.

2007 - suprafeŃe redate circuitului iniŃial (ha)

84 Consilii Locale CC, CJ, APM

Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri /2037

Consiliile locale - prelevarea probelor şi determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale levigatului, gazului de depozit, analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafaŃă, , foraje pentru investigare calitate ape subterane, aer ambiental şi sol.

2037 - rezultatele determinărilor

Consiliile Locale, CC, CJ, APM

Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare)

AgenŃii economici producători de

- verificarea cantităŃilor de ambalaje şi deşeuri de ambalaje

2010 procentual

AgenŃii economici producători de

CC, CJ, APM

159

ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinul MAPM 1190/2003./2010

ambalaje, Consiliile locale

colectate şi reciclate 50% recuperate, 25% reciclate

ambalaje, Consiliile locale

Stimularea agenŃilor economici , persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv/2010


- număr iniŃiative normative locale 2010 - numărul iniŃiativelor


CC, CJ, APM

Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea si recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere de biogaz)./2009

Consiliile locale, şi producătorii deşeuri

- verificarea cantităŃilor de deşeuri colectate selectiv şi valorificate

2009 - reducere procentuală la 50%


CC, CJ, APM

Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă./2009

Consiliile locale, şi producătorii deşeuri - număr iniŃiative normative locale 2009

- numărul iniŃiativelor


CC, CJ, APM

Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea si recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură, producere de biogaz)./2016

Consiliile locale, şi producătorii de deşeuri

- verificarea cantităŃilor de deşeuri colectate selectiv şi valorificate

2016

- reducere procentuală la 35%


CC, CJ, APM

Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă./2016

Consiliile locale, şi producatorii deşeuri

- număr iniŃiative normative locale 2016 - numărul initiativelor


CC, CJ, APM

Utilizarea in siguranta a namolurilor de la statiile de epurare in agricultura.

Detinatorii de statii de epurare si detinatorii de terenuri

- urmărirea utilizări unei staŃii de epurare

- permanent - număr staŃii de epurare

APM CC, CJ, APM

Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electonice

- realizarea colectări deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

2006 – 2008 - reducere procentuală

APM, Consiliul JudeŃean

CC, CJ, APM

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electronice

- urmărirea reciclări, valorificări, deşeurilor de echipamente electice şi electronice

2006 – 2008 - reducerea impactului asupra mediului


CC, CJ, APM

160

Colectare si recuperare a uleiurilor uzate, urmata de valorificarea lor

Agenti economici specializati - realizarea colectări uleiurilor

uzate permanent - fizic şi valoric APM, Consiliul

JudeŃean CC, CJ, APM

Eliminarea echipamentelor cu continut de PCB/PCT conform planului de eliminare aprobat

Operatorii economici detinatori

- raportare la APM si transmitere documente de eliminare

permanent

- cantitati de echipamentelor cu continut de PCB/PCT eliminate

Operatori economici, APM,

GNM APM

Valorificarea cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu

SC Turnu SA Turnu Măgurele

-valorificarea cantităŃilor cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu

2011 - cantitatea valorificată


CC, CJ, APM

Reabilitarea suprafetei aferente depozitelor

SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele

- realizarea lucrărilor de ecologizare

2013 - suprafaŃa ecologizata

Operatorul economic, APM, GNM, Consiliul

JudeŃean

CC, CJ, APM

Reducerea impactului asupra mediului produs de arderea deseurilor medicale in crematorii/2009

Consiliul JudeŃean, Autoritatea de Sănătate Publică, DirecŃia Sanitar Veterinară, APM

- urmărirea reduceri impactului produs de arderea deşeurilor

2009 - fizic şi valoric APM, DSP, DSV CC, CJ, APM

Incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale/2009


- verificarea incineratoarelor de deşeuri medicale şi deşeuri periculoase

2009 - fizic şi valoric APM, DSP, DSV CC, CJ, APM

Executarea lucrărilor de construcŃii in vederea inchiderii crematoriilor



2009 - reducerea impactului asupra mediului

APM, DSP, DSV CC, CJ, APM

Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii.



2009 - reducerea impactului asupra mediului

APM, DSP, DSV CC, CJ, APM

6.1.3 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Ape uzate menajere şi industriale

2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE

161

Program de monitorizare AcŃiunea / Termen Responsabili de

implementare AcŃiune de monitorizare

Termen de monitorizare Indicatorul monitorizat

Responsabili de

monitorizare

Cui raportează

InstalaŃie de hidroliză-stripare ioni de amoniu/2007

SC Donau Chem SRL

Punerea în funcŃiune a instalaŃiei de hidroliză-stripare ioni de amoniu

2007 reducerea cu 90% a ionilor de amoniu SGA, APM

CC, GL, APM

InstalaŃie de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat din apele uzate deversate din instalaŃiile azotat de amoniu granulat NPK1, NPK2, azotat de amoniu soluŃie/2010

SC Donau Chem SRL

Punerea în funcŃiune a instalaŃiei de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat

2010

reducerea cu 75% a ionilor de amoniu şi

azotat SGA, APM CC, GL,

APM

StaŃie finală de epurare a apelor uzate rezultate de pe platforma chimică/2010

SC Donau Chem SRL

FuncŃionare staŃie finală de epurare

2010

% reducere a concentraŃiei poluanŃilor emişi sub valorile limită prevăzute de legislaŃia în vigoare

SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate /2013

SC Donau Chem SRL

Sistem automat de monitorizare 2013

număr depăşiri ale valorilor limită SGA, APM

CC, GL, APM, SGA

Extinderea şi modernizarea obiectelor componente ale staŃiei de epurare în vederea creşterii debitului de ape uzate ce necesită epurare de la 315 l/s la 543 l/s. / 2013

Consiliul Local Alexandria SC Apa Serv SA

Scucursala Alexandria

Modernizarea staŃiei de epurare

2013

-Debitul de apă uzată epurat -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate /2013 Consiliul Local

Alexandria SC Apa-Canal Alexandria

Sistem automat de monitorizare

2013

-Debitul de apă uzată epurat -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Extinderea reŃelei de canalizare /2010 Consiliul Local Alexandria

Extindere reŃea canalizare 2010

-Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate

Consiliul Local

Alexandria CC, GL,

162

SC Apa Serv SA

Scucursala Alexandria

şi meteorice -Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Valoarea investiŃiilor

Retehnologizarea staŃiei de epurare în vederea funcŃionării acesteia la întreaga capacitate existentă şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene/2015

Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA

Scucursala Roşiorii de Vede

Retehnologizare staŃie de epurare 2015

-Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calitatii apelor uzate deversate /2015

Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA

Scucursala Roşiorii de Vede


2015


SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Extinderea reŃelei de canalizare ape menajere cu 43 km şi reŃelei de canalizare ape pluviale cu 10 km/2013

Consiliul Local Rosiorii de Vede SC Apa Serv SA

Scucursala Rosiorii de Vede

Extindere reŃea canalizare 2013

-Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Valoarea investiŃiilor

Consiliul Local

Rosiori de Vede CC, GL,

Modernizarea staŃiei de epurare existente în vederea reducerii consumurilor energetice şi creşterii eficienŃei treptei mecanice/2013

Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur Turnu Măgurele

Modernizarea staŃiei de epurare

2013 -Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Extinderea staŃiei de epurare cu trepte Consiliul Local Modernizarea staŃiei de 2013 -Debitul de ape uzate SGA, APM CC, GL,

163

biologice/2013 Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele

epurare epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS

APM, SGA

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene /2013



2013


SGA, APM CC, GL,

APM, SGA

Construirea unei instalaŃii de clorinare/2013 Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele

Construire instalaŃie 2013


SGA, APM CC, GL

Extinderea reŃelei de canalizare ape menajere cu 31.4 km/2010


Extindere reŃea canalizare

2010 -Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi apelor meteorice -Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Valoarea investiŃiilor

Consiliul Local Turnu

Măgurele

CC, GL

6.1.4 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Poluarea apei de suprafaŃă

2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Responsabili de Program de monitorizare

164

Program de monitorizare AcŃiunea / Termen implementare

AcŃiune de monitorizare Termen de monitorizare Indicatorul monitorizat

Responsabili de

monitorizare

Cui raportează

Repararea susŃinută şi periodică a conductelor cu grad avansat de uzură şi protejare cu inhibitori de coroziune/Periodic


Repararea conductelor cu grad avansat de uzură

Periodic

ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în apele de suprafaŃă


CC, GL,APM

Consolidarea digurilor de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor de pe versanŃi şi realizarea de bazine colectoare a scurgerilor impermeabilizate, cu golirea periodică a acestora/permanent


Consolidare diguri de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor şi realizarea de bazine

colectoare

Permanent



CC, GL,APM

Monitorizarea calităŃii apei pârâurilor MilcovăŃ şi Sericu/semestrial


Calitatea apelor de suprafaŃă

Semestrial


Sucursala Petrom Videle, SGA

CC, GL,APM

Modernizarea si extinderea statie ape epurare mecano-biologica pentru realizarea calitatii apei pentru irigare ferma Zimnicea.


Modernizarea staŃei de epurare

2010 Valoarea investiŃiei EficienŃa staŃiei de epurare


CC, GL,APM

Executia de bazine de stocare a apei de irigat SC Suinprod SA

Zimnicea Elaborare proiect 2009

Creşterea capacităŃi pentru irigat


CC, GL,APM

Achizitionarea de utilaje pentru irigat SC Suinprod SA Zimnicea

Urmărirea achiziŃionări

de utilaje 2010

Creşterea capacităŃi pentru irigat SC Suinprod

SA Zimnicea CC,

GL,APM

Dezafectarea a 2 hale nepoluate SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea

Elaborare proiect 2007 Creşterea capacităŃi pentru irigat

SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea

CC, GL,APM

Executarea lucrarilor de modernizare statie de epurare a apelor uzate


Elaborare proiect 2008 EficienŃa staŃiei de epurare


CC, GL,APM

Executia de bazine de stocare a apei de irigat


Elaborare proiect 2009



CC, GL,APM

165

Ferma Dracea Achizitionarea de utilaje pentru irigat SC Suinprod

SA Zimnicea Ferma Dracea

Urmărirea achiziŃionări

de utilaje 2010



CC, GL,APM

Reabilitarea staŃiei de epurare ape uzate /2011

SC Romcip SA Salcia

Elaborare proiect 2011

Debit ape uzate epurate. EficienŃa staŃiei de epurare - % MTS. EficienŃa staŃiei de epurare - %CBO5

SC Romcip SA Salcia

CC, GL,APM

Reabilitarea reŃelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate/2011

SC Romcip SA Salcia

Elaborare proiect 2011 Lungimea reŃelei de

canalizare SC Romcip SA

Salcia CC,

GL,APM

Realizarea unor studii privind posibilităŃile de utilizare a apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului/2011

SC Romcip SA Salcia

Realizare studii 2011 număr studii SC Romcip SA Salcia

CC, GL,APM

6.1.5 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, flora şi fauna salbatică


AcŃiunea / Termen Responsabili

de implementare AcŃiune de monitorizare Termen de


Responsabili de monitorizare Cui raportează

Initierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate/2010

APM

Elaborare studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană si faună salbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate

2010

Număr de specii flora spontană şi faună salbatică inventariate pe areale Număr de areale inventariate

Institute ştiinŃifice APM, CC, GL

IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere/2010

APM Consiliul Judetean

Consilii locale

Elaborare Programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere

2010

Număr de specii flora spontană şi faună salbatică inventariate pe areale Număr de areale

Institute ştiinŃifice

APM, CC, GL

166

inventariate

IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific din judetul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate/2010

APM Consiliul JudeŃean

Consilii locale, ONG-uri

Elaborare program de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific din judetul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate

2010

Număr de specii flora spontană şi faună salbatică inventariate pe areale Număr de areale inventariate

Institute ştiinŃifice APM, CC, GL

Exercitarea acŃiunilor privind realizarea protecŃiei efective a ariilor protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) : delimitare, marcaje, panouri,etc.


- urmărirea realizări acŃiunilor de delimitare, marcaje, panouri privind ariile protejate

2008 - număr de acŃiuni Custozii ariilor

protejate

APM, CC, GL

Promovarea de acŃiuni privind conştientizarea şi informarea publicului referitoare la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor naturale protejate.

Consiliile Locale Inspectoratul Şcolar Custozii ariilor protejate APM

- conştientizarea şi informarea publicului cu privire la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor naturale protejate

permanent

- număr de acŃiuni


APM, CC, GL

Întocmirea Planului de Management al fiecărei arii naturale protejate.


- urmărirea realizării Planului de management al ariilor protejate

2007 - număr de acŃiuni

APM

APM, CC, GL

Atribuirea calităŃii de custode a noilor arii naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite/2008

APM -evaluarea solicitărilor primite şi încredinŃarea în custodie a noilor arii naturale protejate

2008

-număr de evaluări MMDD ANPM

CC, GL

Întocmirea Regulamentului şi a Planului de Management al noilor arii naturale protejate/2009.


- urmărirea realizării Regulamentului si a Planului de management al ariilor protejate

2009

- număr de acŃiuni APM

APM, CC, GL

167

6.1.6 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Poluarea solului şi apelor subterane


AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de




Cui raportează

Modernizarea instalaŃiilor şi parcurilor de colectare ŃiŃei./2007

SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle

Elaborare proiect anual

SuprafaŃa de teren redată în circuitul agricol

SNP Petrom Sucursala Petrom Videle

CC, GL

Dezafectarea instalaŃiilor scoase din uz/2007


Dezafectarea instalaŃiilor

anual



CC, GL

Executarea de lucrări agropedoameliorative/2007


Executarea lucrării anual


OSPA CC, GL

Injectarea apei reziduale cu ajutorul sondelor de injecŃie în straturi de mare adâncime/permanent


Injectarea apei reziduale

anual

ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, cloruri), în apele subterane


CC, GL

Utilizarea coloanelor sondelor placate la interior cu tuburi PVC/permanent


Utilizarea coloanelor sondelor placate cu tuburi de

PVC

anual



CC, GL

Monitorizarea calităŃii apelor subterane/permanent


Calitatea apelor subterane

anual


SGA CC, GL

Amenajre careuri sonde cu impermeabilizarea rampei de tubing si tiji : - Sectia a III-a, 37 sonde ( cele enumerate mai sus)/2008

SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Poeni

Amenajre careuri

anual SuprafeŃe redate în circuitul productiv Număr şi tipuri acŃiuni de ecologizare

APM Garda de Mediu

Schela Poeni CC, GL

168

Reabilitarea puŃului existent în incintă, în vederea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică.

S.C Cerealcom S.R.L

- urmărirea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică

2011

Număr de acŃiune APM S.C Cerealcom

S.R.L CC, GL

Realizare proiect instalaŃie de preepurare - execuŃie instalaŃie de preepurare


- elaborare proiect 2006 - 2011

%Valoare investiŃie APM S.C Art Desing

S.R.L CC, GL

ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane

S.C DACRI PROD COM

S.R.L

- stadiul de realizare a lucrărilor

2009

%Valoare investiŃie APM S.C DACRI PROD COM

S.R.L

CC, GL

Realizarea decontaminări solului şi dezafectare rezervor.


Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala Oltenia A.I.S.E

Alexandria


2007

SuprafeŃe redate în circuitul productiv

APM S.C Filiala de ÎntreŃinere şi

Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala Oltenia A.I.S.E

CC, GL

ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervorelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane.

S.A Roşiorii de Vede


2009

%Valoare investiŃie APM S.C Cerealcom S.A Roşiorii de

Vede

CC, GL

Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în municipile Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Zimnicea.

Consiliul JudeŃean


Realizarea staŃiilor de epurare 2013 - 2015

%Valoare investiŃie Consiliul JudeŃean


CC, GL

ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.

Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele

cu maluri degradate

Realizarea reconstrucŃie ecologică 2010

%Valoare investiŃie Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele

cu maluri degradate

CC, GL

Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman

Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele

cu maluri degradate

Împădurirea terenurilor degradate 2010

%Valoare investiŃie Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele

cu maluri degradate

CC, GL

Proiectarea staŃiilor de epuare şi a reŃelelor de canalizare


Elaborare proiect

%Valoare investiŃie Consiliul JudeŃean

CC, GL

169

Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale


Realizarea staŃiilor de epurare

-%valoare investiŃie -Numar de abonaŃi/staŃie de epurare -Debit de apă uzată epurată -EficienŃa staŃiilor de epurare

Consiliul JudeŃean CC, GL

Realizarea reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale


Realizare de reŃele de canalizare

-%valoare investiŃie -Lungime reŃea de canalizare -Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare

Consiliul JudeŃean

CC, GL

Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limită admise de legislaŃia de mediu


Emisiile de poluanŃi în apă

2015 – 18 localităŃi rurale



Indicatori fizico-chimici şi biologici de calitate ai apelor uzate epurate

Consiliul JudeŃean

CC, GL

6.1.7 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Poluarea atmosferei


AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de monitorizare Termen de



Cui raportează

Modernizarea instalaŃiei Uree I şi Uree II/2010

SC Donau Chem SRL

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile

anual Concentratii de poluanti la emisii

APM CC, GL, CJ

Schimbarea sistemului de granulare la instalaŃia azotat de amoniu granulat/2011

SC Donau Chem SRL


anual Concentratii de poluanti la emisii

APM CC, GL, CJ

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat/2013

SC Donau Chem SRL

-Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici -Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman

anual Concentratiile de poluanti Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise

APM CC, GL, CJ

Modernizarea instalaŃiei acid azotic SC Donau Chem Aplicarea celor mai bune tehnici anual Reducerea cantităŃilor APM CC, GL, CJ

170

II/2008 SRL disponibile de oxizi de azot emisi în atmosferă cu 85%

Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃia de acid azotic II/2013

SC Donau Chem SRL

-Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici -Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman

anual Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise

APM CC, GL, CJ

Retehnologizarea cazanului de apă fierbinte CAF-5M în vederea creşterii randamentului termic şi reducerii emisiilor de poluanŃi atmosferici/2007

SC Terma Serv SRL


anual Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi

APM CC, GL, CJ

Dezafectarea utilajelor si instalatiilor inchise de pe amplasament


Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman

2012 Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise

APM CC, GL, CJ

Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi prin utilarea cu echipamente de depoluare



2012 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi

APM CC, GL, CJ

Monitorizarea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.

SC Terma Serv SRL


2004 si permanent

Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise

APM CC, GL, CJ

Achizitionare echipamente si sisteme performante de ventilatie si captare poluanti pentru activitati de vopsire, sablare si forjare, avand in vedere utilizarea noilor tehnologii de vopsire cu vopsea pe baza de apa cu continut majorat de substanta uscata/ 2010-2011

Compania de transport feroviar Bucuresti


2010-2011 Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise

APM CC, GL, CJ

171

Monitorizerea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.



permanent Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise

APM CC, GL, CJ

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament.



2012 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi

APM CC, GL, CJ

6.1.8 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de activităŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale)



implementare AcŃiune de monitorizare Termen de monitorizare

Indicatorul monitorizat

Responsabili de

monitorizare

Cui raportează

Utilizarea cu precadere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenŃă şi efect rezidual scăzut/permanent

AgenŃii Economici

Tipuri de pesticide utilizate

anual

Cantitatea de pesticide

DADR CC, GL

Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care să asigure o împraştiere uniformă a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole/permanent

AgenŃii Economici

Aplicarea dozelor optime anual

Cantitatea de pesticide şi îngrăşăminte pe hectar

DADR CC, GL

Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile/2015

AgenŃii economici, DSP, SGA

Planul de monitorizare anual Concentratia de nitraŃi şi pesticide în apa subterană

SGA CC, GL

Incurajarea aplicării tehnologiilor DADR, DirecŃia de Aplicarea tehnologiilor 2007 SuparafeŃe agricole DADR CC, GL

172

favorabile unei agriculturi durabile/2007

ProtecŃie a Plantelor, AgenŃii economici .

favorabile pe care se practică agricultura ecologică

Retehnologizarea halelor şi implementarea sistemului de creştere a păsărilor la sol la: SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca/2005-2011 SC Avikaf Prod Impex SRL Videle/2006-2011 SC King House SRL Mavrodin/2009 SC Avicola Buftea Turnu Măgurele/2005-2011

SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca SC Avikaf Prod Impex SRL Videle SC King House SRL Mavrodin, Avicola Buftea Turnu Măgurele

Stadiul de realizare a acŃiunii 2006 - 2011 % reducere a emisiilor de amoniac şi metan

APM APM CC, GL

Modernizarea sistemelor de ventilatie artificiala in hale

Stadiul de modernizare a sistemelor de ventilaŃie artificială în hale

2006 – 2011 Eficienta statiei de epurare Debit ape uzate epurate

APM, SGA APM CC, GL

Reabilitarea canalizarii interioare ( refacere, reparatii la camine si conducte)

Reabilitare retea de canalizare 2006 -2011 Lungimea retelei de canalizare

APM, SGA APM CC, GL

Amenajarea unui singur batal pentru stocarea dejectiilor, in incinta unitatii pentru stocarea dejectiilor, astfel : - impermeabilizarea radierului si taluzelor batalului cu un strat de geomembrana - executarea de drenuri colectoare a scurgerilor de dejectii in cazul deteriorarii accidentale a membranei si desurubarea acestor drenuri intr-o basa colectoare


Calitatea apelor uzate epurate si calitatea solurilor fertilizate

2006 – 2011 Indicatori fizico-chimici si biologici

APM, SGA, OSPA

APM CC, GL

6.1.9 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului






Cui raportează

173

Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie /2008

Consiliul JudeŃean, Consiliile Locale

Stadiul realizării acŃiunii

Anual Asigurarea mediei de 12 m2 spaŃiu verde/locuitor

APM CC, GL

Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşului şi îmbunatăŃirea celor existente/2008



Anual Asigurarea mediei de 12 m2 spaŃiu verde/locuitor

APM CC, GL

Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane/2008



Anual SuprafaŃa reamenajată

APM CC, GL

6.1.10 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Aspecte privind educarea ecologică a publicului





Responsabili de

monitorizare

Cui raportează

Realizarea de materiale informative şi educaŃionale/2004 şi permanent



Elaborare de materiale

anual

Număr de acŃiuni organizate Număr de publicaŃii editate

Consiliul JudeŃean

APM

CC, GL

IniŃierea de actiuni cu asigurarea participării comunităŃii/2004 şi permanent

APM Consiliile Locale


Realizarea de acŃiuni de educaŃie ecologică pentru comunitate

anual

Număr de programe comunitare promovate

Consiliul JudeŃean

APM

CC, GL

Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului/2004 şi permanent APM

Informarea populaŃiei prin comunicate şi conferinŃe de presă

anual

Număr de conferinŃe de presă APM

CC, GL

Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice/permanent

Inspectoratul Şcolar Consiliul JudeŃean

Organizarea de seminarii, cursuri de

instruire

anual

Numărul de cadre didactice Număr de ore de educaŃie ecologică

APM

CC, GL

Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană/permanent.

APM, DSP Realizare de materiale şi mediatizarea

acestora

anual

Numărul de materiale informative cu caracter educativ în domeniul protecŃiei mediului

APM

CC, GL

ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului APM Stadiul realizării anual Număr de instituŃii CC, GL

174

informaŃional al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu/permanent

InstituŃiile publice care deŃin informaŃii de mediu

acŃiunii implicate Număr de persoane implicate

APM

Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă tehnică în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului/2004 şi permanent

APM

Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă

tehnică

anual

Număr acŃiuni realizate Număr de întâlniri Număr instituŃii implicate

APM CC, GL

Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie să se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei/2004 şi permanent

APM Organizarea de

întâlniri de lucru

anual

APM CC, GL

Creşterea numărului de informaŃii de mediu furnizate prin intermediul mass-media/2004 şi permanent

APM Furnizarea de comunicate de presă şi

organizarea de conferinŃe de presă

anual

Număr de acŃiuni Număr participanŃi

APM CC, GL

6.1.11 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane




Termen de monitorizare

Indicatorul monitorizat


Cui raportează

Monitorizarea zgomotului şi vibraŃiilor APM Teleorman AutorităŃile administraŃiei publice locale

Încadrarea in prevederile legale Stas 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)

permanent Număr măsurători cu/fără depăşiri ale limitelor

APM

CC, CL

Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor AutorităŃile Încadrarea in permanent Număr măsurători APM CC, CL

175

privind zgomotul ambiental şi efectele sale administraŃiei publice locale

prevederile legale Stas 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)

cu/fără depăşiri ale limitelor

Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane AdministraŃia naŃională a Drumurilor


2015 Număr măsurători cu/fără depăşiri ale limitelor

APM

CC, CL

Realizarea perdelelor de protecŃie(căi de transport şi zone industriale)

Consiliile locale AdministraŃia NaŃională a Drumurilor


2007 Număr măsurători cu/fără depăşiri ale limitelor

APM

CC, CL

6.1.12 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Întărirea capacităŃii institu Ńionale a APM Teleorman




monitorizare Indicatorul monitorizat Responsabili

de monitorizare

Cui raportează

Realizarea unei structuri organizatorice adaptate cerinŃelor şi compatibilă cu celelalte autorităŃi de mediu

APM Atingerea obiectivelor stabilite de legislaŃia

armonizată conform

Directivelor UE

2007 Tipuri şi număr de acŃiuni realizate

ANPM CC, CL

Crearea de sisteme de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activităŃi au impact semnificativ asupra mediului

APM Aplicarea corectă a legislaŃiei

armonizate la

2007 Număr de conformări Tipuri şi număr acŃiuni

realizate

AgenŃii economici ale căror activităŃi

au impact

CC, GL

176

nivelul comunităŃii

semnificativ asupra

mediului Realizarea sistemului de automonitoring APM Aplicarea

corectă a legislaŃiei

armonizate la nivelul

comunităŃii

2007 Număr de conformări Tipuri şi număr acŃiuni

realizate

AgenŃii economici ale căror activităŃi

au impact semnificativ

asupra mediului

CC, GL

6.1.13 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Pericole generate de catastrofe / fenomene naturale şi antropice




Termen de monitorizare Indicatorul monitorizat Responsabili de

monitorizare Cui

raportează Amenajarea impotriva inundatiilor raului Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita, in zona localitatiilor Tatarasti de jos, Orbeasaca, Tiganesti - Branceni


PITEŞTI

Regularizare rau Vedea si Teleorman

2009 Indiguiri-16,5 Km; DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI

CC, CL

Regularizare râu Glavacioc si Sericu si reabilitare baraj Furculesti in zona loc. Videle


Regularizare rau Glavacioc si Sericu

2010 Regularizare = 7 km; Îndiguire = 7 km;


CC, GL

Regularizare râu Calmatui intre localitatiile Salcia - Patria.


Regularizare râu Calmatui

2012

Regularizare = 24 km; DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI

CC, GL

Regularizare râu Burdea in localitatea Beuca.


Regularizare râu Burdea 2009

Acumulare nepermanenta DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI

CC, GL

Punerea in siguranta dig nr.5 rau Vedea la confluenta cu Dunarea si a digului nr.6 la Dunare.


Regularizare diguri 2008 Consolidare – 128 m; Reabilitare dig – 2,6 Km;


CC, GL

Marimea clasei de important digurilor nr.1 si 4 de la 10% la


Suprainaltare diguri 2015 Suprainaltare pe L= 24 Km; DirecŃia de ape Argeş –Vedea

CC, GL

177

5% PITEŞTI PITEŞTI Reabilitare echipament hidromecanic baraj Crangeni


Reparatii stavilare si mecanism de ridicare 2010

1 buc stavilare mechanism ridicare


CC, GL

Amenajare torent com Storobanea


Amenajare torent 2011 Amenajare 2 Km DirecŃia de ape

Argeş –Vedea PITEŞTI

CC, GL

Regularizare rau Clanita loc. Galateni


Regularizare rau 2010 Regularizare 5 Km DirecŃia de ape


CC, GL

Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Trivale Mosteni


Regularizare si indiguire rau 2015

Regularizare si indiguire 2 Km;


CC, GL

Consolidare mal drept rau Vedea la Rosiorii de Vede


Consolidare mal 2014 Reprofilare 0,9 Km; Consolidare 0,3 Km;


CC, GL

Consolidare mal stang rau Vedea la Nenciulesti


Consolidare mal 2008 Consolidare 0,5 Km; DirecŃia de ape


CC, GL

Consolidare mal drept rau Vedea la Nanov - Adamesti




CC, GL

Consolidare mal drept rau Vedea la Poroschia




CC, GL

Consolidare mal stang rau Vedea la amonte pod Bragadiru




CC, GL

Reabilitare baraj – polder Baldovesti II rau Cainelui


Reabilitare baraj 2015 Reparare baraj 1 buc DirecŃia de ape


CC, GL

Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Storobaneasa sat Beiu


Regularizare si indiguire 2014

Regularizare si indiguire 2 Km;


CC, GL

Regularizare rau Calnistea la Draganesti Vlasca


Regularizare rau 2012 Regularizare 2,2 Km Indiguire 2,5 Km


CC, GL

179

6.3 Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului Teleorman

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenŃă, în compararea rezultatelor obŃinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi Ńintele stabilite în Planul de AcŃiune şi în Planul de Monitorizare, incluzând şi modul de respectare a termenelor propuse.

Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt: o Cunoşterea stadiului implementării acŃiunilor; o Cunoaşterea efectelor acŃiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate

aceste acŃiuni; o Furnizarea elementelor pentru ajustarea acŃiunilor în funcŃie de noile realităŃi; o Furnizarea datelor şi informaŃiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu.

Datele şi informaŃiile obŃinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acŃiunile propuse şi cu efectele estimate privind soluŃionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.

Responsabilitatea evaluării rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, în acest proces fiind însă implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru, Comitetul de Analiză Tehnică), precum şi responsabilii direcŃi pentru implementarea şi monitorizarea PLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide, după caz, implicarea şi altor persoane sau grupuri în acest proces. InstituŃiile responsabile de implementare vor fi în mai mare măsură capabile să utilizeze rezultatele evaluării dacă participă şi îşi însuşesc procesul de evaluare.

Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeŃul Teleorman va fi

efectuată anual. La elaborarea raportului vor fi luate în considerare atât elementele incluse în matricea de monitorizare şi evaluare prezentată în secŃiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot apărea pe parcursul desfăşurării activităŃilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua în considerare toate datele şi informaŃiile detaliate din fişele individuale de monitorizare a acŃiunilor şi problemelor (conform Manualului de Elaborare şi Implementare PLAM). Intrucât procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea menŃionată va servi perfect pentru prezentarea sintetică a rezultatelor comparative obŃinute în implementarea PLAM.

În pregătirea evaluării vor fi luate în considerare: o EficienŃa acŃiunii în atingerea efectelor estimate; o Modul de respectare a termenelor, menŃionându-se corecŃiile necesare; o Modul de conformare a costurilor cu cele planificate; o Abilitatea de administrare a diferiŃilor factori din aria de responsabilitate a

coordonatorilor implementării; o DificultăŃile întâmpinate; o Modul în care experienŃa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăŃirea unor

proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăŃire.

180

Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor evaluării sunt:

o Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi

programelor; o Identificarea autorităŃilor care să efectueze aceste modificări; o Identificarea instituŃiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a celor

care vor decide aceste modificări; o Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.

łelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăŃirea continuă a PLAM în acord cu

dinamica dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naŃionale, regionale şi judeŃene privind dezvoltarea corelată cu protecŃia mediului. Acest Ńel se va reflecta în revizuirea periodică a PLAM.

Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităŃii asupra atingerii obiectivelor şi Ńintelor din Planul de AcŃiune şi din Planul de Implementare.

Membrii comunităŃii vor fi informaŃi asupra stării condiŃiilor de mediu, a îmbunătăŃirilor aduse acestor condiŃii şi a acŃiunilor care trebuie efectuate în continuare pentru atingerea obiectivelor de mediu.

6.4 Termen pentru revizuirea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului Teleorman

Pornind de la faptul că Planul Local de AcŃiune al judeŃului Teleorman va fi implementat începând cu anul 2004, revizuirea acestuia a fost stabilită astfel: prima revizuire în anul 2006 - 2007, an premergător anului aderării României la Uniunea Europeană, iar următoarele revizuiri la intervale de câte trei ani.

Harta ariilor protejate existente si propuse BALTA SUHAIA - arie de protectie avifaunistica

OSTROVUL GASCA - propunere arie de protectie avifaunistica

PADUREA TROIANUL – propunere rezervatie naturala

Surse de impurificare SC Turnu SA Turnu Magurele SC Urbana SA Zimnicea

SC TAC SA Turnu Magurele SC Urbis SA Rosiori de Vede SC UVCP SA Turnu Magurele SC Apa Canal SRL Alexandria SC Suinprod SA Zimnicea SC Publiserv SA Videle

Sistemul de supraveghere a calitatii apelor de suprafata

Sectiuni de ordinul I Sectiuni de ordinul II

1

2

3

4

5

6

7

8

Harta depozite municipale şi depozite industriale de deşeuri

Depozite deşeuri industriale periculoase Depozite deşeuri industriale Depozite menajere municipale

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE AL CALITĂłII AERULUI

Surse majore de poluare: 1. SC Turnu SA 2.SC Donau Chem SRL 3.SC Koyo Romania 4.SC Terma Serv SA 5.SC Urbis SA Rosiorii de Vede 6. Compania de Transport Feroviar SA Rosiorii de Vede StaŃii automate pentru poluanŃi gazoşi : 1.Turnu Măgurele-1, 2.Turnu Măgurele-2 , Zimnicea Puncte supraveghere poluanŃi gazoşi : 1.APM Alexandria, 2.Sud-Est Alexandria Pulberi sedimentabile Alexandria(str. HCC, sediu APM,str. Kogalniceanu,str. Negru Voda,statia meteo) Turnu Magurele(str. Grivitei,str. Abatorului,port,sediu SC Electroturris SA,sediu FNC) Rosiori de Vede (str. Ceaus Mitrea,str. Calisari) Videle(str. Salcimilor,statia meteo) Zimnicea (str. Oltului,statia meteo) Pulberi in in suspensie(PM10) : 1.Turnu Magurele –1, 2.Turnu Magurele-2, Zimnicea, Alexandria

SIRBENII

TIGANESTI

IZVOARELE

BUJORU

NECSESTI

DIDESTI

FURCULESTI

DEAL

DRACSENEI

CALINESTI

MARE

TATARASTII DE SUS

BRAGADIRU

PIETROSANI

SEGARCEA

ISLAZ

SILISTEA GUMESTI

DOBROTESTI

SALCIA

SACENI

MOSTENI

MOSTENI

FRUMOASA

TRAIAN

MAGURA

CIOLANESTII DIN

TATARASTII DE JOS

ORBEASCA

SMIRDIOASA

NASTURELU

BABAITA

SILISTEA

VITANESTI

GALATENI

SCURTU

BLEJESTI

CREVENICU

MERENI

OLTENI

POENI

SUHAIA

RASMIRESTI

MIRZANESTI

STOROBANEASA

CERVENIA

CONTESTI

VIISOARA

SLOBOZIA MINDRA

CALMATUIU

COSMESTI

CALMATUIU DE SUS

ZIMBREASCA

SCRIOASTEADE VEDE

BUJORENI

CIUPERCENI

MAVRODIN

DRAGANESTIVLASCA

BOTOROAGA

SFINTESTI

PUTINEIUBOGDANA

CRINGENI

TROIANUL

DRAGANESTI

TRIVALEA-

LISA

PIATRA

POROSCHIA

NANOV

PLOSCA

BALACI

VIRTOAPELE DE SUS

RADOIESTI VALE

VEDEA

PERETU

BUZESCU

CRINGU

SEACA

PLOPIISLAVITESTI

LITA

GRATIA

MALDAENI

LUNCA

BRINCENI

TALPA-

JUDETUL DIMBOVITA

JUDETUL ARGES

JUDETUL

GIURGIU

JUD

ET

UL

OL

T

ALEXANDRIA

TURNU MAGURELE

ROSIORIIDE VEDE

VIDELE

STEJARU

SOLURI DEGRADATE

LEGENDA

Soluri acide

Soluri poluate cu titei si apa sarata

Soluri alcaline

Statii de epurare-reg sud muntenia

Nr. Aglomerare Termen Nr.crt. conformare locuitori

echivalenti existenta necesara 2005 2007 2008 2010 2013 2015 2017 20180 1 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Alexandria 2013 117288 M+B R,M,(tr.tertiara) 29322000

Rosiori de Vede 2015 54000 M+B R,M,(tr.tertiara) 13500000

Peretu 2015 8870 0 statie M+B noua 1064400

Orbeasca 2015 8615 0 statie M+B noua 1033800

Plosca 2015 6998 0 statie M+B noua 839760

Babaita (include Frasinet) 2015 6661 0 statie M+B noua 799320

Mavrodin (include Nenciulesti) 2015 6066 0 statie M+B noua 727920

Tiganesti 2015 5727 0 statie M+B noua 687240

Dobrotesti 2015 5324 0 statie M+B noua 638880

Maldaieni 2015 5014 0 statie M+B noua 601680

Poroschia 2015 4864 0 statie M+B noua 875520

Bragadiru 2015 4824 0 statie M+B noua 868320

Buzescu 2015 4649 0 statie M+B noua 836820

Tatarastii de Jos 2015 4613 0 statie M+B noua 830340

Marzanesti 2015 4458 0 statie M+B noua 802440

Scrioastea 2015 4416 0 statie M+B noua 794880

Vartoape 2015 4200 0 statie M+B noua 756000

Calinesti 2015 4085 0 statie M+B noua 735300

Contesti 2017 3945 0 statie M+B noua 710100

17

18

19

13

14

15

16

9

10

11

12

5

6

7

8

1

2

3

4

Statie de epurareCosturi (euro)

Nanov 2017 3879 0 statie M+B noua 698220

Storobaneasa 2017 3831 0 statie M+B noua 689580

Dracsanei (include Crangu) 2017 3818 0 statie M+B noua 687240

Ciolanesti 2017 3778 0 statie M+B noua 680040

Olteni 2017 3716 0 statie M+B noua 668880

Tatarastii de sus 2017 3538 0 statie M+B noua 636840

Cervenia 2017 3483 0 statie M+B noua 626940

Trivale Mosteni 2017 3461 0 statie M+B noua 622980

Galeteni 2017 3436 0 statie M+B noua 618480

Vedea 2018 3431 0 statie M+B noua 617580

Vitanesti 2018 3312 0 statie M+B noua 596160

Magura 2018 3171 0 statie M+B noua 570780

Branceni 2018 3150 0 statie M+B noua 567000

Izvoarele 2018 3061 0 statie M+B noua 550980

Silistea Gumesti 2018 2998 0 statie M+B noua 539640

Smardioasa 2018 2898 0 statie M+B noua 521640

Frumoasa 2018 2737 0 statie M+B noua 492660

Radoiesti 2018 2619 0 statie M+B noua 471420

Balaci 2018 2561 0 statie M+B noua 460980

Talpa 2018 2444 0 statie M+B noua 439920

Stejaru 2018 2318 0 statie M+B noua 417240

Draganesti de vede 2018 2305 0 statie M+B noua 414900

Scurtu Mare 2018 2219 0 statie M+B noua 399420

Turnu Magurele 2013 72920 M R,M,+tr,secundara 18230000

41

42

37

38

39

40

33

34

35

36

29

30

31

32

25

26

27

28

21

22

23

24

20

si tr.tertiaraZimnicea 2015 43200 M+B R,M,(tr.tertiara) 10800000

Suhaia 2015 5162 0 statie M+B noua 619440

Pietrosani 2017 3694 0 statie M+B noua 664920

Seaca 2018 3061 0 statie M+B noua 550980

Nasturelu 2018 3044 0 statie M+B noua 547920

Lisa 2018 2965 0 statie M+B noua 533700

Viisoara 2018 2321 0 statie M+B noua 417780

Traian 2018 2257 0 statie M+B noua 406260

Bujoru 2018 2195 0 statie M+B noua 395100

825960

777600

621840

836820

719820

621900

Videle 2015 15120 M+B R,M,(tr.tertiara) 3780000

Botoroaga 2015 6886 0 statie M+B noua 826320

Draganesti Vlasca 2015 5200 0 statie M+B noua 624000

Silistea include Purani 2015 4525 0 statie M+B noua 814500

Blejesti 2015 4293 0 statie M+B noua 772740

Poeni 2017 3566 0 statie M+B noua 641880

Mereni 2017 3436 0 statie M+B noua 618480

Gratia 2018 3177 0 statie M+B noua 571860

Cosmesti 2018 2818 0 statie M+B noua 507240

65

66

67

61

62

63

64

59

60

56

55

49

50

51

52

45

46

47

48

43

44

0 statie M+B noua

57Segarcea Vale

58Lita 2017 3455

2017 3999

0 statie M+B noua

statie M+B noua

0 statie M+B noua

Slobozia Mandra 2015 4649 0

5182

2015 6480Islaz

53Lunca

Plopii Slavitesti 2015

54

2015

0 statie M+B noua

0 statie M+B noua6883

Furculesti 2015 4069 0 statie M+B noua 732420

Piatra 2015 4055 0 statie M+B noua 729900

Crangu (include Dracea) 2017 3734 0 statie M+B noua 672120

Troianu 2017 3645 0 statie M+B noua 656100

Crangeni 2017 3637 0 statie M+B noua 654660

Salcia 2017 3611 0 statie M+B noua 649980

Putineiu 2018 3022 0 statie M+B noua 543960

Bogdana 2018 2922 0 statie M+B noua 525960

Calmatuiu de Sus 2018 2851 0 statie M+B noua 513180

Calmatuiu 2018 2681 0 statie M+B noua 482580

Total jud. Teleorman 0 0 0 0 47552000 49154160 12539160 1305684077

73

74

75

76

69

70

71

72

68

177

Bibliografie

1. Ghid de implementare a Programelor de AcŃiune pentru Mediu în Europa centrală şi de Est – Paul Markowitz, Institutul pentru ComunităŃi Durabile (ISC), Montpelier, Vermont, USA în cooperare cu Centrul Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC), Szentendre, Hungary, 2001

2. Manual pentru elaborarea şi implementarea planurilor locale de acŃiune pentru mediu

la nivel judeŃean – Proiect PHARE RO 0006.14.03, 2002 – 2004

3. Metodologie pentru elaborarea şi implementarea programului local de acŃiune pentru protecŃia mediului – Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001

4. Planul local de acŃiune pentru mediu – JudeŃul Maramureş - Proiect PHARE RO

9804.04.001, 2000 – 2001

5. Planul local de acŃiune pentru mediu – JudeŃul Timiş - Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001

6. Planul local de acŃiune pentru mediu – PLAM Deva, JudeŃul Hunedoara - Centrul

Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2002

7. Planul local de acŃiune pentru mediu – PLAM Râmnicu Vâlcea, JudeŃul Vâlcea - Centrul Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2002

8. Planul local de acŃiune pentru mediu – PLAM ReşiŃa, JudeŃul Caraş Severin - Centrul

Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2003

plan local de actiune pentru mediu revizuit teleorman

Documents